DESPRE CONSTITUIREA UNEI REPUBLICI DURABILE

ARISTOTEL, POLITICA SI ETICA NICOMAHICA: DESPRE

CONSTITUIREA UNUI STAT DURABIL

Constatam din Politica lui Aristotel ca un popor constitue un stat cu un scop stabilit de el:

„ Constatam ca fiecare cetate este o comunitate determinata •i ca fiecare comunitate a fost alcatuita cu un scop bine determinat, caci toti actioneaza in numele a ceea ce li se pare a fi bine. De aceea, este clar ca toate comunitatile tind spre un bine determinat, si mai ales cea care le intrece si le contine pe toate celelalte tinde catre binele cel mai ales dintre toate. Aceasta este asa-numita cetate si comunitate politica. [1252a] ... Astfel, comunitatea naturala formata in vederea <vietii> cotidiene este familia ... Comunitatea prima a mai multor familii, realizata dintr-o necesitate care nu este efemera, este satul. ... Comunitatea deplina, pentru a spune astfel, formata din mai multe sate, este cetatea, care atinge limita totalei autarhi [suficienta de sine] si care se creeaza in vederea vietii, desi dainue in vederea vietii bune. De aceea intreaga cetate are un caracter natural, chiar daca si comunitatea prima este astfel. Caci cetatea este scopul acestor <comunitati prime>, deoarece natura este scop. [1252b] ... De asemenea, cauza finala si scopul sunt binele maxim, iar autarhia este atat un scop cat si un bine maxim. Din aceasta rezulta ca cetatea este naturala si ca omul este in mod natural un vietuitor politic... [1253a]. Cetatea este multimea cetatenilor, astfel incat ar fi de studiat pe cine trebuie sa-l numim cetatean si ce anume este el. [1274b] ... spunem ca este cetatean al unei cetati depre cel care are posibilitatea de a lua parte la magistratura deliberativa sau judiciara si, pentru a spune intr-un sens absolut, cetatea este ansamblul celor care, dintre acestia, sunt capabili de o viata autarhica. [1275b] ... Exista insa o anumita putere potrivit careia sunt stapaniti cei care sunt egali ca neam, precum si cei care sunt liberi. Aceasta este puterea politica, iar pe aceasta o invata un conducator atunci cand estecondus ... De aceea se si spune pe buna dreptate ca nu exista buni conducatori daca nu au fost <si ei> condusi. [1277b] ... Constitutia unei cetati reprezinta organizarea diferitelor magistraturi si mai cu seama a celei supreme. Aceasta functie suprema este reprezentata pretutindeni de conducerea cetatii, iar aceasta conducere reprezinta constritutia. [1278b] ... guvernarea si constitutia semnifica acelasi lucru, deoarece guvernarea reprezinta conducerea cetatii [1279a] ... detin puterea cei care schimba constitutia. [1292b]”

Deci, un stat (“cetate”) este un mijloc ce a aparut in mod natural printre oameni cu scopul ca existenta unei comunitati, in primul rand, sa nu depinda (suficienta de sine), mai ales economic (autarhie), de alti oameni: “autarhia este atat un scop cat si un bine maxim”. Mijlocul este un sistem social guvernat in care „exista” in mod natural o „putere politica” – o putere suverana -- a cetatenilor, potrivit careia ei, mai intai, imputernicesc un grup de cetateni “egali ca neam” cu ei si, dupa aceea, se supun sa fie „stapaniti” – guvernati -- de acel grup ca acesta sa-i conduca spre atingerea si mentinerea acelui bine maxim pentru toti.

Aristotel a analizat exemple istorice ale diverselor sisteme de guvernamant avand ca obiectiv o propunere a celei mai bune constitutii pentru statul atenian:

“Dar care este oare constitutia cea mai buna si cea mai de seama pentru cele mai multe cetatati si cei mai multi dintre oameni? 1...Fiind facute aceste precizari, raman de examinat in continuare regimurile, cate sunt la numar si care sunt ele, iar aceasta – studiindu-se mai intai cele corecte, deoarece deviatiile lor vor fi evidente, odata definite acele regimuri. Cata vreme un ‘regim’ si ‘guvernamant’ inseamna acelasi lucru, iar guvernamantul constitue autoritatea suverana a cetatii, suveran este cu necesitate fie unu singur, fie cei putini, fie cei multi. Cand unu singur, sau cei putini, sau cei multi conduc urmarind interesul comun [tuturor cetatenilor], aceste regimuri sunt in mod necesar corecte, in timp ce regimurile care urmaresc interesul particular fie al unuia, fie a catorva, fie al unei multimi, acestea sun deviatii.2 ... Exista trei forme de guvernamant [bun] si tot atatea forme de denaturare, adica de corupere a acelor guvernaminte. Ele sunt regalitatea, aristocratia si ... timocratia pe care majoritatea oamenilor obisnuiesc s-o numeasca regim

DESPRE CONSTITUIREA UNEI REPUBLICI DURABILE

constitutional...Denaturarea regalitatii este tirania. Ambele sunt monarhii, dar deosebirea dintre ele este extrem de mare: tiranul isi urmareste doar propriul interes, pe cand regele, pe cel al supusilor sai. ... Aristocratia, la randul ei, degenereaza in oligarhie, cand cei ce guverneaza sunt oameni viciosi; ei distribuie bunurile societatii fara sa ia in consideratie meritul, rezervandu-le pentru sine pe toate sau pe cele mai multe, incredintand totdeuna acelorasi persoane magistratirule, principala lor preocupare fiind imbogatirea. In astfel de situatii, guvernarea se afla in mana catorva oameni corupti, in loc sa apartina celor mai valorosi. Timocratia deviaza in anarhie; aceste doua forme de guvernamant sunt apropiate ...in regimul timocratic, cetatenii aspira spre egalitate si virtute, luand parte la guvernare de pe pozitii egale.... Dintre formele de guvernamant corupte, anarhia este cea mai putin rea, pentru ca reprezinta doar o usoara deviere [de la timocratie]... Anarhia [este un regim ce poate fi comparat cu] ... casele fara stapan une toti se afla pe picior de egalitate si capul familiei este slab si fiecare este liber sa faca ce vrea...Acesta este modul in care formele de guvernamant deviaza cel mai frecvent3...”

Asadar, Aristotel a clasificat regimurile dupa numarul de persoane suverane in stat : (a) unu, (b) cei putini si (c) cei multi, si dupa scopul urmarit de acele persoane suverane: (1) binele comun tuturor cetatenilor si (2) interesul particular al unui grup de cetateni. Monarhia, aristocratia si timocratia sunt regimuri bune (moderate) pentru ca au ca scop binele comun tuturor cetatenilor; opusul corespunzator acestora sunt tirania, oligarhia si anarhia care sunte regimuri rele (despotice), pentru ca nu urmaresc interesul tuturor cetatenilor, ci numai a unui grup restrans de cetateni.

Notam ca, pentru a evita confuzii cu uzanta moderna a unor teremeni, in citatul de mai sus am schimbat terminologia regimurilor fata de textele originale (in greaca) din Politica4 si Etica nicomahica5, dupa cum urmeaza. Pe de o parte, regimurile bune (moderate) mentionate de Aristotel in Politica sunt: regalitate, aristocratie si politeia(tradus uneori ca regim constitutional) iar in Etica nicomahica, cel din urma regim a fost mentionat sub numele de timocratie. Pe de alta parte, regimurile despotice corespunzatoare celor moderate, in Politica au fost mentionate sub numele de, respectiv, tiranie, oligarhie si democratie pe cand in Etica nicomahica in loc de oligarhie a fost utilizat numele de aristocratie. In aceasta lucrare vom utiliza, pentru regimurile bune, atat numele de regalitate cat si cel de monarhie, aristocratie si democratie iar pentru regimurile despotice, respectiv, numele de tiranie, oligarhie si atat termenul de anarhie cat si cel de ohlocratie.

In afara de cele sase regimuri mentionate anterior, Aristotel explica constitutia combinata (mixta) a regimului din Sparta:

“Sunt unii oameni [Platon] care spun ca cel mai bun regim ar trebui sa fie o combinatie realizat din toate regimurile, motiv pentru care ei lauda constitutia lacedemonienilor [spartanilor]. Caci ei afirma ca acel regim este alcatuit din o combinatie de monarhie, aristocratie [in original, oligarhie] si democratie, numind regalitatea monarhie, sfatul batranilor [gerousia] aristocratie [in original, oligarhie] si spunand ca este condusa democratic de efori, deoarece efori erau alesi din popor6... Dar pentru ca o cetate [Sparta] sa se pastreze in continuare este necesar ca toate partile ei sa-si doreasca existenta si persistenta ei. Regii au avut in vedere acest lucru din cauza onoarei aduse lor [prin participare la conducerea cetatatii] ...apoi membrii elitei sunt interesati de persistenta cetatatii datorita [institutiei7] gerousiei, pentru ca investirea in cadrul ei reprezinta o rasplata a virtutii lor, iar demosul, datorita [institutiei8] eforilor, in care isi gasesc cu totii locul.9... regimul din Sparta poate fi considerat ca o regalitate care respecta legile; regii nu au autoritate asupra tuturor lucrurilor ci, asupra treburilor militare, si asta numai atunci cand se afla in afara tarii, si asupra lucrurilor religioase [sacerdotale]10...[regii spartani] sunt generali inamovibili si ereditari11.... Asadar, asa-zisa politeie se constitue din o buna combinatie de elemente, unele specifice aristocratie [in original, oligarhie] si altele democratiei, cum ar fi, in cazul investirii magistratilor: de la aristocratie [in

DESPRE CONSTITUIREA UNEI REPUBLICI DURABILE

original, oligarhie] preia alegere [nu prin tragere la sorti ca in democratie] acestora iar de la democratie faptul ca nu sunt alesi pe baza de avere12 ... in cazul regimului spartan. Multi au spus ca el este democratie datorita faptului ca are in organizarea sa elemente democratice...in cele mai importante doua institutii [magistraturi], membrii uneia sunt alesi de popor, pe cand in cealata poporul participa, pentru ca el alege membrii gerousiei si orice cetatean putea fi un efor. Pe de alta parte, altii spun ca este aristocratie [in original, oligarhie], pentru ca acel regim este compus din multe elemente aristocratice [in original, oligarhice]. De exemplu, toti membrii acelor institutii sunt alesi [ca in aristocratie] in loc de a fi trasi la sorti [ca in democratie]13...“

Deci, Aristotel conclude ca: “ cel mai bun regim trebuie sa fie o combinatie din absolut toate regimurile” simple si bune. De remarcat ca regimul din Sparta, numit politeia, a avut o longevitate de mai mult de opt sute de ani14 pentru ca legiuitorul legendar al constitutiei sale, Lycurg, observand ca nici unul dintre regimurile simple nu aveau o durabilitate mai mare decat de cateva generatii, a creat o constitutie pentru Sparta care a combinat institutii (elemente) din cele trei forme simple de guvernamant bun: una regala, alta aristocratica si inca una democratica. Notam ca, in textul ciat, termenul oligarhieeste folosit in sens de regim bun (moderat) desi in uzanta moderna ar fi mai potrivit termenul de aristocratie; de asemenea, notam ca, in cele ce urmeaza vom folosi termenul de politeia (uneori numit si regim constitutional sau republica15) cand ne vom referi la regimurile combinate de tip spartan.

Atat regimurile simple cat si cel combinat (politeia) aveau un guvernamant al carui structura era compusa din trei16 parti (elemente):

“In orice stat sunt trei parti [elemente] de care legiutorul constiuiei sale, se va ocupa, daca este intelept, sa le randuiasca cat mai bine, si avanda in vedere inainte de orice, ce este cel mai bine pentru fiecare. Aceste trei parti [elemente], odata bine organizate, statul intreg este, in mod necesar, bine organizat ele insusi; si statele nu se pot deosebi in realitate, decat prin diferita acestor trei elemente... prima dintre acestea este partea [elementul] care delibereaza... a doua [parte] este legata de corpul [oficiile] magistratilor...si al treilea este elementul [partea] care judeca.”17

Deci, experienta istorica demonstreaza ca orice regim, simplu sau combinat, nu poate dainui decat daca structura guvernamantului sau este compusa din trei parti (elemente) pe care, in citatul de mai sus, prima parte e definita dupa modul sau de operarare --“delibereaza”, pe a doua dupa alcatuirea sa -- “corpul [oficiile] magistratilor,” si pe a treia dupa functia pe care o exercita -- “judeca”.

Functiile pe care le exercita, in orice ce regim, cele trei parti (elemente) sunt urmatoarele:

“Partea care delibereaza, decide in mod suveran despre pace si razboi, despre incheierea si ruperea tratatelor; ea face legile,...si verifica conturile magistratilor18... [iar] in corpului magistratilor este incredintata functia ... de a ordona...pentru ca a ordona este cel mai caracteristic magistratilor [celor ce conduc statul].19... Dintre cele trei parti ne ramane sa vorbim despre elementul care judeca. ... [Partea care judeca exercita urmatoarele functii] ... Una este de a judeca infractiunile legate de conturilor magistratilor; alta, de a judeca pe cel care nu respecta legile referitoare la lezarea bunurile comune; alta, de a judeca o incalcare a constitutiei; alata, de a judeca dispute asupra amenzilor;... alta, de a judeca dispute asupra contractelor cu sume mari... In afara de acestea, mai exista si una care se ocupa cu crime si o alta cu strainii...20”

In democratie, partea (elementul) care delibereaza este alcatuita astfel:

DESPRE CONSTITUIREA UNEI REPUBLICI DURABILE

“Atribuirea tuturor functiilor acestei parti [institutiei care delibereaza] la toti cetatenii este un principiu democratic pentru ca toti decid toate... in democratie vointa poporului este mai presus decat orice, chiar mai presus de legi...adunarea generala nu poate decat sa castige din faptul ca toti cetatenii in massa iau parte la deliberare, multimea luminandu-se de catre cultura oamenilor de seama iar acestia folosindu-se de instinctele multimii.”

In aristocratie, partea (elementul) care delibereaza este alcatuita astfel:

In aristocratie [in original, oligarhie], un grup mic de cetateni iau toate deciziile in stat. ... care se aleg unu pe altu in functie de un anumit venit... si fiul il succede la conducerea statului pe tatal sau.”

Daca unii [membrii ai institutiei care delibereaza] sunt alesi dintre toti prin vot iar altii sunt trasi la sorti, iar cei trasi la sorti provin din ... absolut toti cetatenii... aceste aspecte...sunt caracteristice regimului constitutional. ...

Vedem ca in cele doau regimuri moderate (bune) institutia care delibereaza (uneori numita adunare generala) este alcatuita din toti cetatenii fie prin vor sau prin tragere la sorti, pe cand in regimul oligarhic (despotic) acea institutie este alcatuita din “un grup mic de cetateni” care se “aleg unu pe altu” pe baza de avere -- “un anumit venit”.

In investirea magistratilor, in anumite regimuri, pentru alcatuirea celei de a doua institutii se procedeaza in felul urmator:

“De exemplu, in aristocratii, magistratii sunt oameni educati in oligarhii ei sunt cei bogati, in democartii ei sunt cei liberi.... sa tratam ... problema investirii magistartilor... dupa trei criterii...Unu din cele trei se refera la cei care fac investturile, al doilea din la cei din care sunt alesi magistratii, iar ultimul este modul de selectie....continua pagina 263, 1300a32

in democratie eligibilitatea la toate magistraturile este acordata tuturor cetatenilor ... “

“Din cele trei elemente (parti) politice enumerate mai sus ne ramane sa vorbim despre tribunale (corpul judecatoresc)...Tribunalul fiecarui tip de regim se deosebeste tribunalele celorlate tipuri de regimuri dupa trei criterii: din radul cui sunt selectati membrii corpului judecatoresc, in ce fel sunt selectati acei membrii si care sunt atributiile acelor membrii. Cat priveste “din randul cui”, membrii corpului judecatoresc pot fi selectati fie din randul tuturor cetatenilor sau numai din un grup restrans de cetateni; referitor la “in ce fel”, acei membrii pot fi fie alesi prin vot sau numiti prin tragere la sorti; in sfarsit, prin “care sunt atributiile” lor, ma refer la cate feluri de tribunale exista.

Sa determinam mai intai , care sunt diversele specii de tribunale. Ele sun in numar de opt: 1) tribunalul spre a verifica conturile publice; 2) tribunalul spre a judeca daunele cauzate statului; 3) tribunalul spre a judeca atentatele contra constitutiei;...[in democratie membrii corpului judecatoresc] sunt selectati dintre toti cetatenii si [modul de a judeca este] ... toti [cetatenii] despre toate [procesele] ... [iar in politeia, membrii corpului judecatoresc] § ...” [1298a -1300b]

adunarea generala (numai in democratie si aristocartie) , corpul magistratilor, corpul judecatorilor e numita “adunare generala”21

Un alt regim bun, dar nu asa de durabil ca cel Sparta, a fost legiuit de Solon pentru staul atenian. Acesta a “instaturat democratia traditionala” compusa din o combinatie de numai a doua elemente (in statul atenian nu existau familii regale): o institutie alcatuita din membrii aristocratiei – Aeropagul (tribunalul suprem din Atena

DESPRE CONSTITUIREA UNEI REPUBLICI DURABILE

compus din cetateni cu prestigiu) si o alta institutie compusa din membrii alesi din popular – judecatoriile.

Spre deosebire de regimurile simple al caror structura era formata din una sau mai multe institutii alcatuite din membrii unei singure clase sociale (sclavii nu participuau in politica): familii regale in regimul monarhic, cei bogati in aristocratie si cetatenii de rand in democratie, regimul combinat (Sparta si Atena) avea o structura compusa din institutii alcatuite fiecare din membrii unei alte clase sociale si , fiecare dintre ele, era imputernicita sa opreasca, pe cale constitutionala (nu prin revolutii), abuzurile celorlate.

DESPRE CONSTITUIREA UNEI REPUBLICI DURABILE

1 Aristotel (-384;-322 ), Politica., 1288b si 1295b, Traducere de autor dupa traducerea de El. Bezdechi, Ed. Cultura nationala, Biblioteca politica,

1924; si traducere de A. Baumgarten, Ed. IRI, 2001; si traducere de Carnes Lord, The University of Chicago Press, 1984; si traducere de Benjamin

Jowett, Ed. Clarendon Press, 1885

2 Aristotel Op. cit., 1279 3 Aristotel (-384;-322 ), Etica nicomahica, 1160a si 1160b, Traducere de autor dupa traducerea de Stella Petecel, Ed. Stiintifica si enciclopedica,

Calsicii filozofiei universale, 1988

4 Aristotel (-384; -322 ), Politica, Traducere de autor dupa traducerile: El. Bezdechi, Ed. Cultura nationala, Biblioteca politica, 1924; A.

Baumgarten, Ed. IRI, 2001; Carnes Lord, The University of Chicago Press, 1984; si Benjamin Jowett, Ed. Clarendon Press, 1885

5 Aristotel (-384; -322 ), Etica Nicomahica

6 Aristotel Op. cit., 1265b

7 Aristotel Op. cit.,1270b36, in traducerea A. Buamgarten este “institutia gerousiei” si in traducerea de C. Lord este “office of senators”.

8 Aristotel Op. cit.,1270a5, in traducerea A. Buamgarten este “institutia eforilor” si in traducerea de C. Lord este “office of overseer”.

9 Aristotel Op. cit., 1270b

10 Aristotel Op. cit., 1285a

11 Aristotel Op. cit., 1285b

12 Aristotel Op. cit., 1294b

13 Aristotel Op. cit., 1294b

14 Machiavelli, Discursuri, I;2, p. 13

15 In greaca, Republica lui Platon, ere titlul Politeia.

16 Aristotel (-384;-322 ), Politica, nota de la pagina 241, Traducere de El. Bezdechi, Ed. Cultura nationala, Biblioteca politica, 1924

“Iata teoria celor trei puteri, legislativa, executiva si judecatoresca. Montesquieu a schimbat-o putin(cartea XI,

cap. VI), si n-a mantionat ca o datorim lui Aristotel.”

17 Aristotel Op. cit., 1297b si 1298a

18 Aristotel Op. cit., 1298a

19 Aristotel Op. cit., 1299a

20 Aristotel Op. cit., 1300b

21 Aristotel, Politica, Cartea VI, Cap. XI, pagina 241, Trad. de autor dupa traducerile din greaca in romana de Bezdechi, 1924, Ed. Cultura

nationala

“Cea dintai din acele trei parti, este adunarea generala care delibereaza cu privire la afacerile publica...”