ARISTOTEL, ORGANON I

234
MIRCEA FLORIAN sa născut pe 1 aprilie 1888 şi a încetat din viaţă pe 30 octombrie 1960, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti, în 1911 şi, trei ani mai târziu, a obţinut titlul de doctor în filozofie la Universitatea Greiswald (Germania), cu lucrarea Noţiunea de timp la Henri Bergson. O cercetare critică. A reprezentat în tradiţia românească modelul prin excelenţă al profesorului de filozofie, preocupat de expunerea cât mai amănunţită a disciplinei sale. Vreme de peste trei decenii (19161948) a ţinut la Universitatea din Bucureşti cursuri de istorie a filozofiei, logică şi epistemologie. A tradus Organonu\ aristotelic, pe care 1a însoţit cu un studiu introductiv, introduceri şi note, precum şi Noul Organon al lui Francis Bacon, alături de N. Petrescu. Opera sa fundamentală Recesivitatea ca structură a lumii a apărut în anii 1983 şi 1987. Alte scrieri: îndrumare în filozofie, Ştiinţă şi raţionalism, Metafizică şi artă, Misticism şi credinţă. ARISTOTEL ORGANON I CATEGORII DESPRE INTERPRETARE ANALITICA PRIMĂ Traducere, studiu introductiv, ■ introduceri şi note de MIRCEA FLORIAN , BCU ClujNapoca iiiifil 4060 059 4842 EDITURA IRI Bucureşti, 1997 Redactor: EDUARD IRICINSCHI Concepţia grafică a copertei colecţiei: VENIAMIN & VENIAMIN 725561 Toate drepturile rezervate EDITURII IRI ISBN: 9739762743 ISBN: 9739762751 NOTA ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă reproduce textul celor patru volume ale Organonului, apărute iniţial la Editura Ştiinţifică, între anii 19571963. Primul volum conţine, alături de o Introducere în logica aristotelică, semnată de Mircea Florian, tratatele Categorii, Despre interpretare şi Analitica primă, iar în cel deal doilea volum se găsesc tratatele Analitica secundă, Topica şi Respingerile sofistice. Faţă de prima ediţie au fost realizate următoarele minime modificări: a) A fost adusă la zi ortografia, conform normelor din îndreptarul ortografic (Univers Enciclopedic, 1995). O excepţie a fost făcută în cazul numelor proprii greceşti, întrucât au fost folosite formele încetăţenite prin traducerea operelor respective (ex.: Cratylos, Euthydemos, Phaidros). b) Au fost operate unificări grafice între textele celor patru volume iniţiale; au fost îndreptate tacit unele greşeli de natură tipografică. c) în locul termenului „Dumnezeu", folosit iniţial ca traducere a grecescului theos, a fost preferat „Zeul", termen mai adecvat concepţiei religioase greceşti din epoca lui Aristotel. De asemenea, a fost ales termenul „armonia" în locul „harmonicii" (teoria muzicii). d) Au fost păstrate, în schimb, unele forme preferate de Mircea Florian, deşi terminologia de specialitate conţine şi variante alternative. Consecvenţa cu care au fost folosite expresii precum „a cantifica", „A se raportă la B", „contraria propoziţiei" şi „judecată contrarie" indică opţiunea clară a traducătorului în favoarea lor. Notele la Analitica secundă au fost renumerotate în ordine succesivă, la fel ca şi la celelalte tratate din Organon. e) în foarte puţine cazuri au fost eliminate, în note şi comentarii, formulări tributare perioadei în care a fost publicată prima ediţie a lucrării. La data apariţiei primei ediţii, textul primelor patru tratate a fost revizuit de o comisie de pe lângă Institutul de Filozofie al Academiei, alcătuită din Pavel Apostol, Dan Bădărău, Alexandru Posescu precum şi Isac Gornstein din partea Editurii Ştiinţifice. De asemenea, Dan Bădărău a redactat notele la Analitica primă, (alături de Mircea Florian) şi a adăugat o Notiţă introductivă la Respingerile sofistice. Topica şi Respingerile sofistice au fost revăzute de redactorul de carte Idei Segall. CUPRINS I LOGICA LUI ARISTOTEL de Mircea Florian Introducere......................................... 13

Transcript of ARISTOTEL, ORGANON I

MIRCEAFLORIANsanscutpe1aprilie1888iancetatdinviape30octombrie1960,laBucureti.A absolvitFacultateadeLitereiFilozofieaUniversitiidinBucureti,n1911i,treianimaitrziu,aobinut titluldedoctornfilozofielaUniversitateaGreiswald(Germania),culucrareaNoiuneadetimplaHenri Bergson.Ocercetarecritic. Areprezentatntradiiaromneascmodelulprinexcelenalprofesoruluidefilozofie,preocupatdeexpunerea ctmaiamnunitadisciplineisale.Vremedepestetreidecenii(19161948)ainutlaUniversitateadin Bucureticursurideistorieafilozofiei,logiciepistemologie.AtradusOrganonu\aristotelic,pecare1a nsoitcuunstudiuintroductiv,introduceriinote,precumiNoulOrganonalluiFrancisBacon,alturideN. Petrescu.OperasafundamentalRecesivitateacastructuralumiiaaprutnanii1983i1987.Altescrieri: ndrumarenfilozofie,tiiniraionalism,Metafiziciart,Misticismicredin. ARISTOTEL ORGANONI CATEGORII DESPREINTERPRETAREANALITICAPRIM Traducere,studiuintroductiv,introduceriinotedeMIRCEAFLORIAN ,

BCUClujNapoca iiiifil 40600594842 EDITURAIRIBucureti,1997 Redactor:EDUARDIRICINSCHI Concepiagraficacoperteicoleciei:VENIAMIN&VENIAMIN 725561 ToatedrepturilerezervateEDITURIIIRI ISBN:9739762743ISBN:9739762751 NOTAASUPRAEDIIEI EdiiadefareproducetextulcelorpatruvolumealeOrganonului,apruteiniiallaEdituratiinific,ntre anii19571963.Primulvolumconine,alturideoIntroducerenlogicaaristotelic,semnatdeMirceaFlorian, tratateleCategorii,DespreinterpretareiAnaliticaprim,iarnceldealdoileavolumsegsesctratatele Analiticasecund,TopicaiRespingerilesofistice. Fadeprimaediieaufostrealizateurmtoareleminimemodificri: a)Afostaduslaziortografia,conformnormelordinndreptarulortografic(UniversEnciclopedic,1995).O excepieafostfcutncazulnumelorpropriigreceti,ntructaufostfolositeformelenceteniteprin traducereaoperelorrespective(ex.:Cratylos,Euthydemos,Phaidros). b)Aufostoperateunificrigraficentretextelecelorpatruvolumeiniialeaufostndreptatetacitunelegreeli denaturtipografic. c)nlocultermenuluiDumnezeu",folositiniialcatraducereagrecesculuitheos,afostpreferatZeul",termen maiadecvatconcepieireligioasegrecetidinepocaluiAristotel.Deasemenea,afostalestermenularmonia"n loculharmonicii"(teoriamuzicii). d)Aufostpstrate,nschimb,uneleformepreferatedeMirceaFlorian,deiterminologiadespecialitateconine ivariantealternative.Consecvenacucareaufostfolositeexpresiiprecumacantifica",AseraportlaB", contrariapropoziiei"ijudecatcontrarie"indicopiuneaclaratraductoruluinfavoarealor.Notelela Analiticasecundaufostrenumerotatenordinesuccesiv,lafelcailacelelaltetratatedinOrganon. e)nfoartepuinecazuriaufosteliminate,nnoteicomentarii,formulritributareperioadeincareafost publicatprimaediiealucrrii. Ladataapariieiprimeiediii,textulprimelorpatrutratateafostrevizuitdeocomisiedepelngInstitutulde FilozofiealAcademiei,alctuitdinPavelApostol,DanBdru,AlexandruPosescuprecumiIsacGornstein dinparteaEdituriitiinifice.Deasemenea,DanBdruaredactatnotelelaAnaliticaprim,(alturideMircea Florian)iaadugatoNotiintroductivlaRespingerilesofistice.TopicaiRespingerilesofisticeaufost revzutederedactoruldecarteIdeiSegall. CUPRINS I LOGICALUIARISTOTELdeMirceaFlorian Introducere.........................................13

Scrieriledelogic....................................16 Izvoarelelogiciiaristotelice............................20 Orientareageneralalogiciiaristotelice...................23 Locullogiciiprintretiine.............................26 Structuralogicii.....................................29 Structuraiorigineacunoaterii.........................34 Amnunteasupraprincipalelortemelogice................37 a)Categoriile.Noiunea........................ 37 b)Judecata..................................44 c)Raionamentulngenere.Silogismul"...........49 d)Silogismulapodictic(demonstrativ).............60 e)Definiia,raionamentcondensat...............64 f)Inducia.Raionamentulinductiv...............65 g)tiina"ivaloareaei.Consideraiicritice.......69 h)Silogismuldialecticsauprobabil.Topica.........71 i)Respingerilesofistice........................ 73 Concluzie..........................................75 CATEGORII IntroduceredeMirceaFlorian..........................81 1.Omonime,sinonime,paronime........................93 2.Cuvintelegatenpropoziieicuvintefrlegtur. Afienunatedespreunsubiectiafintrunsubiect........94 3.Predicatulpredicatului.Predicatedisparate...............96 4.Celezececategorii,prinexemplificare.................97 5.Substana........................................97 6.Cantitatea.......................................107 7.Relativii,relaia...................................113 8.Calitatea........................................121 9.Aciuneaipasiunea,precumirestulcategoriilor.........129 CUPRINS 10.Opuiiicelepatruspeciialelor.....................130 11.Contrarii........................................139 12.nainteidup...................................140 13.Simultan........................................142 14.Micareaiceleasespeciialeei....................144 15.Posesiasauaavea"..............................145 DESPREINTERPRETARE IntroduceredeMirceaFlorian.........................149 .1!Existene,gndiri,limbajiscris. Deosebireadintreadevrifals................157 2.Numelesimpluinumelecompus.Cazurilenumelui......159 3.Verbulitimpurilelui..............................161 4.Vorbirea.Vorbireaenuniativ"saujudecata(propoziia)..163^Judecatasimplijudecatacompus ..................163 6.Afirmaiainegaia.Opoziialor......................165 7.Universaluliindividualul.Opoziiajudecilor: contradicieicontrarietate....................166 8.Unitatearealiaparentajudecilor.Judecileechivoce.169 9.Opoziiajudecilordespreviitoriicontingeni............170 10.Judecilesimpleiadaosurilelor, cusubiectdeterminatinedeterminat.............175 11.Judecilecompuse................................180 12.Judecilemodaleiopoziialor......................183 13.Consecuialogicajudecilormodale.................187 14.Contrarietateajudecilor............................192 ANALITICAPRIM IntroduceredeMirceaFlorian............................201 I.Preliminarii........................................201 II.ProblematicaAnaliticilor............................208 Carteanti..........................................208

1.Structurasilogismului.......................208 2.Metodadeadescoperitermenulmediu..........220 3.Reducerealasilogismeregulatearaionamentelor neregulate,cumichestiunianexe................224 Carteaadoua.................................229 1.Proprietileiputerilesilogismului.............230 2.Eroriidefectensilogism...................238 3.Argumentenruditecusilogismulsau reductibilelael..............................240 II.Concluzie.........................................245 CUPRINS ANALITICAPRIMA Carteanti.........................................249 1.ObiectulAnaliticilor.Definiiasilogismului iaelementelorsale.Principiulsilogismului........249 2.Conversiuneajudecilordesimplapartenen............252 3.Conversiuneajudecilordeapartenennecesar ideapartenenposibil.......................254 4.Silogismuldesimplapartenennfiguranti............257 5.Silogismuldesimplapartenennfiguraadoua...........263 6.Silogismuldesimplapartenennfiguraatreia...........268 7.Silogismeprinconversiunentoatefigurile.Proprieti comunealecelortreifiguri.....................273 8.Silogismecupremiselenecesare........................276 9.Silogismecupremissimpliopremisnecesar, nfiguranti................................278 10.Silogismulcuopremissimpliopremisnecesar, nfiguraadoua..............................280 11.Silogismulcuopremissimpliopremisnecesar, nfiguraatreia..............................282 12.Comparaientresilogismelesimplei silogismelenecesare..........................286 13.Consideraiigeneraleasupraposibiluluisau contingentului...............................287 14.Silogismecudoupremiseposibile,nfiguranti.........291 15.Silogismecuopremisposibilicuopremissimpl, nfiguranti................................294 16.Silogismecuopremisposibilicuopremisnecesar, nfiguranti................................302 17.Silogismecudoupremiseposibile,nfiguraadoua......305 18Silogismecuopremisposibilicuopremissimpl, nfiguraadoua.............................. 310 19.Silogismecuopremisicuopremisnecesar, nfiguraadoua..............................312 20.Silogismecupremiseleposibile,nfiguraatreia.........316 21.Silogismecuopremisposibilicuopremissimpl, nfiguraatreia..............................318 22.Silogismecuopremisposibilicuopremisnecesar, nfiguraatreia..............................320 23.Reducereasilogismelorlaceletreifiguri, apoilafigurantii,nsfrit,lamodurileuniversale aleacesteifiguri.............................322 9 CUPRINS 24.Oricesilogismtrebuiesaibopremisafirmativ iunauniversal.............................326 25.Oricesilogismaretreitermeniidoupremise............328 26.Cefeldeconcluziipotfistabiliteirespinse nfiecarefigur..............................332 27.Reguligeneralepentrugsireatermenuluimediu

nsilogismelecategorice.......................334 28.Regulipentrugsireatermenuluimediunsilogismele categorice..................................338 29.Regulipentrugsireatermenuluimediunsilogismele prinreducerelaabsurd,ipoteticeimodale.........344 30.Gsireatermenuluimediundiferitetiineiarte.........347 31.Diviziuneanupoatenlocuisilogismul..................348 32.Regulipentrualegereapremiseloriatermenilor, atermenuluimediuiafigurii...................351 33.Cantitateapremiselor.Eroriposibile....................353 34.Termeniabstraciitermeniconcrei. Erorileprodusedeconfundarealor...............355 35.Termeniformaidinmaimultecuvinte..................356 36.Termenilacazulnominativ ilaaltecazuri, numiteoblice................................357 37.Diferiteatribuiri,dupcategorii.......................360 38.Repetareaaceluiaitermen...........................360 39.Substituireaexpresiilorechivalentemaiclare imaiscurte................................362 40.Importanaarticolului...............................363 41.Interpretareaunoranumiteexpresii.....................363 42.Analizasilogismuluicompus.........................365 43.Analizadefiniiilor.................................365 44.Analizasilogismuluiprinreducerelaabsurd iaaltorsilogismeipotetice.....................366 45.Reducereasilogismelordelaofigurlaalta..............367 46.Afirmaianedefinit(estenonA")inegaiadefinit (nuesteA").Antecedenticonsecvent...........373 Carteaadoua.......................................381 1.Derivareamaimultorconcluziidinaceleaipremise........381 2.Derivareauneiconcluziiadevratedinpremisefalse, nfiguranti................................385 3.Derivareauneiconcluziiadevratedinpremisefalse, nfiguraadoua.............................393 10 CUPRINS 4.Derivareauneiconcluziiadevratedinpremisefalse nfiguraatreia..............................397 5.Demonstraiacircularsaureciproc,nfiguranti.........402 6.Demonstraiacircular,nfiguraadoua..................407 7.Demonstraiacircular,nfiguraatreia..................409 8.Conversiuneasilogismelornfiguranti.................412 9.Conversiuneasilogismelornfiguraadoua................417 10.Conversiuneasilogismelornfiguraatreia...............420 11.Demonstraiaapagogicsaureducerealaimposibil" nfiguranti................................425 12.Demonstraiaapagogicsaureducerealaimposibil" nfiguraadoua..............................433 13.Demonstraiaapagogicsaureducerealaimposibil" nfiguraatreia..............................435 14.Comparaientredemonstraiaprinreducerelaimposibil" idemonstraiadirect.........................438 15.Silogismedinpremiseopuse..........................443 16.Petitioprincipiinsilogismeleapodictice inceledialectice...........................448 17.FalsacauzNonpropterhoc.......................452 18.Falsitateaconcluzieiderivdinfalsitateapremiselor........455 19.Cumscombatemargumenteleadversaruluii sleimpunemdealenoastre....................456 20.Desprerespingere..................................457

21.Despreeroare.....................................458 22.Regulipentruconversiuneaicomparareatermenilor.......464 23.Despreinducie....................................468 24.Despreexemplucamijlocdegndire...................470 25.Despreabducie...................................472 26.Despreobiecie....................................473 27.Despreentimem..................................476 LOGICALUIARISTOTEL INTRODUCERE ServiciilepecareleaadusAristoteltiineiumanenupotfipreuitedeajuns.Ambriattoateproblemelei sadistinsinfeluldealepune",spuneaAristotel(Degenerationeetcorruptione,I,2,315a)despreDemocrit, pentruacruilargconcepiematerialistaveaoprofundadmiraie,cutoateceasedeosebeanmulteprivine depropriasaexplicaiealumiiiavieii.Celpuintotattdevalabilesteaceastapreciere,dacoaplicmlui Aristotelnsui.OperaenciclopedicaluiAristotelestetezaurultiineiantice,dincaresaumprtitpeste doumiideaniRsrituliApusul.Aristotelacreattiinenoi,deexemplu,biologia(ndeosebizoologia), psihologiai,cumvomvedea,logica doctrinatiineiiasistematizattoatetiinelerealuluisaudevenirii, delafizicimeteorologiepnlapoeticiretoric,legnduleprinfirultrainicaluneiconcepii atotcuprinztoareiluminoase.Concepiaaristotelicestepoateceamaivastdincteaufostvreodatfurite. CumspuneWernerJaeger,unuldintreceimaibunicunosctoricontemporaniaiopereifilozofului,Aristotel, prinnentrecutasagndireanalitic,attdepericuloaspentruartimaialespentrureligie,estefondatorul filozofieitiinifice"'imarcheaz 1WemerJaeger,Aristoteles,1928,p.398.13 MIRCEAFLORIAN delanceput,chiarncadrulcoliiplatonice,oorientaresprelumeafizic,nciudaeclectismuluisuia influeneiplatonice.Osingurtiinnapromovatel:matematica,lacareadugmaceledisciplinencarese aplicmatematicalafenomenelefizice,darpecareellenumeamatematicfizic"(optica,armonica, astronomia).Aceastadinurmnarmasstrindepreocuprilesale,darcontribuiasanafostntrutotul fericit,fiindceasalveazichiarconsacrconcepiageocentric,ntrunmomentcndaceastaerapepunctul deafiprsitpentruoconcepieapropiatdeceamodern,copernician. Dacnambogitmatematica,nschimb,Aristotelmeritsfieconsiderat,cumaifostdinAntichitate, printele"logicii.Leibniz,ntroscrisoaredin1696ctreGabrielWagner,vorbinddespreutilitateastudierii logicii,spuneadespreAristotelcelafostceldinticareascris,nspiritmatematic,nafaramatematicii"2.Cu toatestrduinelezgomotoasealelogiciimatematicecontemporane,operalogicaluiAristotelarmasfecund ipentrutimpulnostru.Eanuaparinensnumaitrecutului,ciesteunterencomunndisputeleattdeviiale gndiriicontemporane.NumprtimtotuifrrezerveadescitataaprecierealuiKantdinprefaalaediiaa IiaaCriticiiraiuniipure:...delaAristotel,logicanatrebuitsfacniciunpasnapoi...Maiestedeadmirat laeaclogicanapututfacepnacumniciunpasnainte".Cumvomvedea,laKantnsui,logicaaristotelic, pecarecugettorulgermanoiacandreptarntematicaCriticiiraiuniipurecumseconstatdinmprirea Criticiintreiseciuni:estetica",analitica"idialectica",afcuttotuidoipainapoi:nti,afost consideratcaologicformalaldoilea,isaadugatologictranscendental",careatransformattoate noiunilefundamentalenformetranscendentale,adicnnoiunipure"sauapriorice",liberedeexperieni produsederaiuneapur"aadar,Kantasubiectivatformele"aristotelice,leadatointerpretareidealist. Hegel,depindpeKant,afcutdinlogicatranscendental"ologicdialectic,darapstratichiaraduspn lacaptidentificareaidealistagndiriiiaexistenei.ntreagagndirealuiAristotelesteorientatdialecticn sensulhegelian,porneteadicdelamarileopoziii:multipluunu, 2CitatdeA.Trendelenburg,ErluterungenzudenElementenderAristotelischenLogik,ed.II,1861,p.X. 14 LOGICALUIARISTOTEL individu.algeneral,materieform,virtualactual,hazardnecesitate,susjos,caldrece,umeduscat,mobil imobil,finitinfinitetc.Principiulmetodologicalfiziciiaristoteliceesteexplicareamicriiuniversaleprin contrarii. ngenere,estefoartegreusstatornicimdata,fieiaproximativ,cndsaconstituitotiincareaavuto glorioasdezvoltarenentreruptiaredeschisperspectivaviitorului.Putemstatornicinsdataconstituirii,ca tiiniart,alogicii:estedataredactriicolecieidescrieriaristotelicentrunitesubnumeledeOrganon.Nu estevorba,desigur,deafixaocronologieprecisaunorscriericarenuaufostredactatesistematiclaaceeai epocicareausuferitremanieridinparteaautoruluilor,cumaconstatatcercetareafilologicaCorpului aristotelic",maialesdectreWernerJaegerielevulsuFredericSolmsen3.Suntemmulumiicputemdata aproximativnatereauneidisciplinecarearmasexemplarpentrugndireauman.Persistenalogicii aristotelicenatteaclimateistoricoculturale,cutoatenecesareledependeneistoriceiservitutifadeo doctrinnpartenvechit,igseteexplicaiandoumotive.ntiulestenrdcinarealogiciiaristotelicen

realitate:relaiilelogiceoglindescrelaiileexistenei.Aldoileamotivestetotattdeimportant:logica aristoteliceste,ninteniaautoruluiei,uninventaraltuturorrelaiilorlogice,altuturorformelordegndire",al tuturormetodelortiinifice.Aristotelestemorfologul"cunoaterii,scrieTh.Gomperz4,estemetodologul" tiinelor,susineamainainteEd.Zeller5.Prezentulaadusnumaivarianteidezvoltrialemetodelor aristotelice,variantecare,nlimbajaristotelic,preexistaucaposibilitisauvirtualitinaristotelism.Logica aristotelic,recunoscndvaloareanoiuniiderelaie,nuiaacordattoatsemnificaiameritat,fiindciea, asemeneantregiigndiriantice,estedominatdenoiuneadesubstan.Logicamodern,delaBacon,Galilei, DescartesichiarSpinoza,esteologicarelaiei,deipnnvremeanoastrnoiuneaderelaieestenc departedeafineleasntoatsemnificaiaei. 3WernerJaeger,Arisloteles.GrundlegungeinerGeschichteseinerEntwicklung,1923FredericSolmsen,Die EntwkklungderAristotelischenLogikundRhetorik,1929.Studiulacestuiaestemaipuinconvingtor. 4Th.Gomperz,LesPenseursdelaGrece,voi.III,p.41. 5Ed.Zeller,DiePhilosophiederGriechen,voi.II,2,ed.IV,1921,p.186. 15 MIRCEAFLORIAN SCRIERILEDELOGICA Logicaaristotelic,dacfacemabstraciedeoseamdelucrripierdute,careseocupaudeaproapetoate problemeledelogic,ndeosebideproblemacapitalacontrariilor",estealctuitdintrocoleciedease lucrridedimensiunidiferite,carecorespundprincipalelorcapitolealelogiciimoderne.Eanuconstituiens ceeacenoinumimuntratatbinenchegat,cioopervie,ncaretotulseaflnformaie,ncursdecristalizare i,uneori,chiardefericitdibuire.Nicititlulcomunalcoleciei,niciornduireascrierilornusedatoreazlui Aristotel,cumvomartandat.Deasemenea,titlurilelucrrilor,poatenutoatefuritedeAristotelnsui,ne surprind,dacleraportmlamariletemealelogiciinoastre.Operelesunt:1)Categorii(Karnyopiai.)2)Despre interpretare(TTepiepuriveiac)3)Analiticaprim('AvaXuTiKaTTpoTepa)4)Analiticasecund(AvaXvriK uc5)Topica(ToiTiKd)i6)Respingerilesofistice(XoavTaa|iaTa),caresuntsenzaiicontopitei,caatare,primatreaptj>spremanifestareanotelorcomune, generale.Daracestenotegeneralesuntnumaioimaginecomun,unsimbolnecomplet.Pentruaridicaacest semncomunlaranguldeadevratuniversalitate,artrebuisavempercepia(senzaia)tuturorindivizilorde acelaifel.Atreiatreaptesteexperienancaresepstreazcontientceeaceestecomuniserepet: universalulcaunuliacelai'"nmultiplicitate,nualturi(trapa)deea.Dinexperienrezultcaa rxirajU'eaptesteprincipiul/Carteiitiinei,alarteinceeaceprivetedevenirea,altiineinceeace priveteexistena"(Analiticasecund,II,19,100a5iurm.).Putemnelegeacumimportantadistinciea gnoseologieiaristotelicentreanteriornordineanaturii"(nporepovtti(jjuoei)ianteriorfadenoi" (npoTepovnpocf]|idc).Acesteasuntdouaaspectestrnslegatealecunoaterii,desprirealorfiindprincipial exclus.Anteriorimaibinecunoscut"sunttermenicudounelesuricorelative.nelegprinanterioarei maibinecunoscutefaadenoiobiectelecelemaiapropiatedesimire,iarprinobiecteleabsolutanterioareimai binecunoscutenordineanaturiiacelecaresuntmaindeprtatedesimire.Tocmaicelemaiuniversalecauze sunticelemaindeprtatedesimuri.pecndcauzeleparticularesuntcelemaiapropiatedesimuri,iastfelele suntopuseunelealtora"{Analiticasecund,I,2,72a1iurm.). CeesteacumtiinaiNuoriceconvingere(tiiotic)esteotiin.Existconvingeriaproximative,probabile, simpleopinii(So^tti),primitencomundeoameniisupusediscuiei,decareseocupTopica.Convingerile fundate,demonstrate,..apodictice"constituietezaurultiinei(ctticttuti).tiinaaretreicaracterecaresunt aspectealeaceluiaiobiect:a)esteuniversalb)estenecesar,adicnupoatefialtfeldecteste"c)esteo explicaieprincauze.Noisocotimcavemdespreunlucruocunoatereabsolut,nunfelulsofitilor,una accidental,cndcredemccunoatemcauzadecaredepindelucrulcaatare,nuunaltul,iapoicndamneles cesteimposibilcaelsfie 34 LOGICALUIARISTOTEL altfeldecteste"(Analiticasecund,1,2,71b10).tiinaesteuniversalsinecesarprincauze,fiindceaesteun complexderaionamente,adicodiscursivitate,otreceredelacauzlaefect nprimulrndiuneori, invers,odeducereacauzeidinefect.tiinaestetotdeaunaodemonstraie"(dnoSei^ic),adicomijlocireaunei cunoateridinalta.Mijlocireasaumediatizareaestetrecereadelaonoiunemaigenerallaunamaipuin general,delaesenlaproprietileuniversaleinecesarealeesenei.Trecereaestenecesar,fiindcnoiunile formeazoierarhielogicdesubordonare,supraordonateicoordonare.Ierarhianuesteinfinit,cieaarelimite: sus,noiunilecelemaicuprinztoare,genurilesupreme(summagenera),jos,noiunilecelemaispeciale,cele maiaproapedeindivizi(infimaspecies).EstedenotatcAristoteldeosebetegenul(yevoc)despecie(etfioc), decielnuconsidergenulcaospeciemaicuprinztoareispeciacaungenmairestrns.Accentullogiccadepe specii,caresuntesenelelucrurilor.Genulesteoarecummateria"(tjXtV)29sauprincipiul"(apxri)speciilor: daclagenseadaugdiferenele"(8ia4>opav),seconstituiespeciile.Diferenele"suntspecifice"(Siacbopai elSonoioi). Alturidecunoatereamijlocit,demonstrat,exist,cafundamentalei,cunoatereanemijlocit,carenueste fundatpealta.Analiticasecundncepecupropoziia:Toatnvturapredatsaunsuitprinraionament pornetedelaocunotinanterioar".Demonstrabilulsentemeiazpenedemonstrabil,carenuarenevoiede demonstraie,fiindcesteevident.Deaceea,cunoatereanemijlocitareonsemntateexcepional: valabilitatea,adevruleigaranteazadevrulcunoateriidemonstrate.Aristotelnacercetatsistematicimai dezvoltatnceputulevidentalcunoaterii,darliniilegeneralealedoctrineisalesuntclare.Cunoaterea nemijlocitestededoufeluri:perceptiviintelectual.Oricecunoatereioricegndirepleacdelasenzaie, delapercepie.Aristotelproclamadevrulpercepiei:percepiansinunalniciodat,ci,ncondiii normale,eareflect "'Trebuiesubliniatcnoiuneaaristotelicdematerieeste,inmulteprivine,diferitdenoiuneamodern corespunztoare,ndeosebidindoupunctedevedere:1)materiaesteorealitatenecomplet,estepur virtualitate,fiindcarenevoiedeform"pentruaserealizadeplin2)esteonoiunerelativ,fiindciforma poatedevenimateriepentruoformsuperioar,deexemplubloculdemarmurareoform,darfaadeforma statuii,elestesimplmaterie. 35 MIRCEAFLORIAN realitatea.Iluziilesenzorialerezultdinmprejurrileviciatealepercepiei.Cunoatereanemijlocitintelectual este,deasemenea,unfeldecontact",opercepieintelectualauniversalului,necesarului,esenialului.Orice noiuneexprimoexistenetern".Eroareadinnoiunerezultdinamesteculdecunoatereiignoran.Cnd unobiectestecunoscut,nupercepemdelanceputifrmunctoatecaractereleirelaiilegenerale,cirmn

determinrinecunoscute,virtuale,carenspotficunoscutecutimpul.Eroareaesteocunotinparialsau virtual.Deaceea,existatteafelurideerori,ctefeluridecunoatere..,Nimicnuneopretedeacunoatei deanenelanceeacepriveteunuliacelailucru,numaisnuexisteopoziiecontrarientrecunoaterei eroare"(Analiticaprim,II,21,67b5).Cunoatereaintelectualnemijlocitevidentexistisubnfiareade judecinegative,deaxiomecareinterziccaimposibileanumiteenunuriaaesteaxiomanecontradicieiia excluderiiterului,decarenevomocupamaijos(Analiticasecund,1,11,77a5urm.Capitolul11seocupde axiome). elultiineiestegsireaeseneiistrictaeideosebiredeaccident.Esenaestesubstana(ouaia,delaelvai=a fi)nsenslarg,esteadouasubstan"(Seuerpaouoia),adicformasauspecia(dSoc),carefacecaindividuls fieceeaceeste,quidditas(quid=ce),cumspuneascolastica.Esenaarecanotcaracteristicexistenan sine"(kcl&auro),eaestenecesariconstituienoiuneadefinitorie"(Metafizica,VII,[Z],4,103a6). Accidentul(aij|iP|3T)Koc)estensuirea",ceeacenuexistprinsine,ciaparinealtuia.Acestaestesensul generalcaresedifereniaznaltedousensuri:a)accidentelensine"(aup(kf$T)K0Tako.&avTd),adic nsuirilecarederivnemijlocitdineseni,deaceea,suntielenecesare,vomvedeaimportanala demonstraiealegturiidintreeseninsuirilensine"b)accidentelelipsitedenecesitate,decinsuirile trectoare,ntmpltoarecarepotsaparinisnuaparinunuiaiaceluiailucra"(Topica,1,5,102b6). ProblemaesenaccidentsecompliclaAristotel,fiindcnutimdacaccidentelentmpltoaresuntgenerale (deexemplu,ochiialbatrilaunindivid)saustrictindividuale(anumiiochialbatri).acesteadinurm rezultdinmaterie,celedintidinform.Deasemenea,dupceimaimuliinterprei,speciaultim",ceamai aproape 36 LOGICALUIARISTOTEL deindivid,cruiaidesena,estegeneral:dupaliins,speciaultimesteindividualideciexistoesen strictindividual10. AMNUNTEASUPRAPRINCIPALELORTEMELOGICEa)Categoriile.Noiunea OpuscululCategorii,mpreuncuIntroducereascrisdeneoplatoniculPorphyrios,estepoarta"deintraren logic,pentrucobiectulscrieriilformeazcuvintelefrlegtur",izolate,noiunile.Cuvintelesuntsau legatesaunekgate.Exemplepentrucelelegatesuntexpresiile:omulalearg,omulnvinge,iarpentrucele nelegate:om,bou,alearg,nvinge"(Categorii2,nceputul).Cuvintelenelegatesuntnoiunilecare,potrivit determinrilorsumaredelanceputulAnaliticiiprime(I,l),reprezintelementelegndiriiifundamentultuturor celorlaltefunciilogice(judecatiraionament).Categoriilenuseocupdenoiunengenere,cinumaide anumitenoiuni,decategorii''sau,nlimbalatin,predicamente",adicdenoiunilecelemaigeneralesau comune,degenuri"(yVT)).deformeleexistenei"(oxrJuaTatoi]o'vtoc),defeluriledeexisten"31,de coordonatelevorbirii,gndiriiiexistenei.Termenuldecategorie(delaKaririyopdv)nseamnpredicat",sau ceeaceesteenunatdespreunaltul(subiectul).PentruAristotelns,categoria"nuestenumaipredicatul,ci oricefeldenoiune,decuvnt,cumrecunoateelnsui,nAnaliticaprim,undenumetenoiuneatermen" (opoc).Numesctermenprilencareserezolvpremisa,adicattpredicatulctiaceladesprecareelse enun"(Analiticaprim,I,1,24b17).Satraduscategoria"prinatribut,expresiecare,deasemenea,nueste valabilpentruoricecategorie.Substananuesteunatributaaltceva,ciestesubstratultuturoratributelor,i totuieaestecategoriafundamental.Gsimmaipotrivita 30Printreinterpreiimainoi,Hamelinsusineaceastopinie(LeSystdmefAristote,1920,p.240). Obiectiv,vomfictmaiaproapedesensuloriginaralcategoriilor,dactraducemKarriyopaiprinfeluride existen"(H.Maier,DieSyllogistikdesAristoteies,voi.11,2,pp.303304). 37 MIRCEAFLORIAN expresiadeenunuri"32saucuvinte,deoarececategoriilecuprindtoatefeluriledeexisten,indiferentdaceste vorbadesubstansaudeatribut.Substanaestetotdeaunasubiect,niciodatpredicat.Aristotelarecascops deaolistcompletaenunrilorcelormaigeneralealeexistenei,adicsprecizezesensurileprincipaleale termenuluideexisten.,,nmultesensurisevorbetedespreexisten"(iroWaxwcXcyeTaitoov)repet Stagiritul.AristotelsedeosebeteesenialdePlatontocmaiprinconvingereacnuoriceideesauoriceuniversal esteosubstan,oexistenindependent,ciindependent,saunsine"estenumaisubstana,iarcelelalteidei aparinsubstanei.Substanaesteindividualindividulestesubstanaprim"(tipottiotjaia),existenadeplin. Toatecelelaltecategoriisuntdeterminrigeneralealesubstaneiindividuale,suntexisteneniprinsubstan. Aristotelnumetetotuisubstanesecunde"formelesauesenele(speciileichiargenurile)caredetermince anumeesteunindivid,deexemplu,om",icaretotodatsedeosebescdecelelaltecategorii. Deaceea,Aristotelsefolosete,pentruadenumisubstana,nunumaidetermenulouoia,ciideacelamai potrivitdetotiecm(ceeaceeste),carembrieazindividualuligeneralul(esenaindividualului).Aadar,n noiuneaaristotelicdesubstan,secontopescindividualuligeneralul,existenaiesena.Substananseamn etimologicexisten,realitatedeplin(ovaiaderiv,cumammaiartat,dindvai=afi,es.se). Caracteristic pentrudoctrinaaristotelicasubstaneiesteunireadenedespritaexisteneiiaesenei.Oriceexistenareo

esen,unfeldeafi.ioriceesenestedatntrunindividreal,esteoactualitate".Cumvedem,laAristotel. teoriasubstaneintretecontopireaindividualuluiiageneralului,acreifecunditateovomconstatan concepiaaristotelicaexplicaieicauzaleprindemonstraie(dTfo'6ci|ic)sausilogismtiinific.nEvu!Mediu, credinancreaia"lumiiaimpusseparareadintreeseniexistenlacreaturile"finite,elecoincizndnumai nCreatorulinfinit".Disputauniversaliloridistinciadintreeseniexistendomingndireamedieval. Modernii(Descartes,Spinoza,Leibniz,Wolff)aumotenitdelascolasticidistincia,impunndui sub influenatiinelornaturiiodecisivamendarecaretindescontopeascdinnouesenai 12ThGomper/,LesPenseursdeInGrece,voi.III.p.43.38 LOGICALUIAR1STOTEL tenta.Materialeagindisolubilexistena(individul)iesenaoprietateageneral)nnoiuneadeatom.nc dinAntichitate,laperiateticulStraton,concepiaaristotelicesteconsolidatdupcumsetieprinteoria atomist. AmconstatatpnaicicAristotelnelege,nprimulrnd,nrin,categorie"oricefeldecuvntsaunoiune,deci nunumaipredicatulciisubiectul,nunumainsuirile,ciisubstanaindividual,careestesubstratul" (subiectul)nsuirilor,nuipredicatsaunsuire(deexemplu.Socrate,Calliasetc).Dar,caoprimcomplicaie, elanumitiesenele(genurileispeciile)substanesecunde",caredausubstaneiindividualeunconinutlogic permanent,nafaracelorlaltecategorii,caresuntsimpleaccidentesaunsuiritrectoare.CumAristoteltrebuia sdeosebeascatribuireaesenelor(maialesaspeciilor),adicasubstanelorsecunde",deatribuireacelorlalte categorii(calitatea,cantitateaetc).nCategorii2,elsusinecesenelesuntnumaienunatedespreindivizi,n timpcetoatecelelaltecategoriiseaflnindivizi,dei,ladreptvorbind,ieseneleaparinindivizilor,constituie coninutullornoional,darnaltsensdectcelelaltecategorii.Seivetensoadouacomplicaie.Cumvom vedea,nsilogistic,icelelaltecategorii(calitatea,cantitatea,relaiaetc.)suntconsideratecaesene,ca universali,aancttrecpeprimulplansubstanelesecunde",caretoatedevinpredicateposibile.nsilogistic, diferenelecategorialeservesccaasigurarempotrivasofismelorposibile(deexemplu,sofismulaccidentului),n schimb,primulloclocupesenele.noiunilegenerale.Totui,rmnecaunadevrdenezdruncinatc,pentru Aristotel,eseneleexistnumaiprinindividual(substanaprim")iceseneleautentice,nsine"(icaff aiirov),suntnumaispeciileinfime",substanalogicaindivizilor,nuicelelaltecategorii.Inrezumat,noiunea aristotelicdesubstan,deiestecategoriafundamental,estedepartedeafiunivoc,i,dincauzaei,este echivocinoiuneadecategorie,careoscileazntreafioricefeldenoiune(subiect,substan,saupredicat, accident)iafinumaipredicat"sauaccident. Raportuldintresubstan(ouoia)insuirileei,pecareuneorilenumeteafeciuni"(Tia6T|),estefundamentul diferenieriicategoriilorifundamentularistotelismului33.nCategoriiinTopica,lista 33Ed.Zeller.DicPhilosophie(ieiGriechen,voi.II,2,p.267.39 MIRCEAFLORIAN categoriilorcuprindezecetitluri:1)substana(ovaiatiecm)stnfrunte,urmatde:2)cantitate(iroadv)3) calitate(ttoioV)4)relaiesaurelativ(npckti)5)locsauspaiu(ttou)6)cndsautimp(iroTe):7)poziie (iceiaBai)8)posesie(exeiv)9)aciune(noieiv)10)pasiunesauafeciune(itdaxciv).Aristotelnainutla numruldezecei,ngenere,asacrificat,caavndoaplicaiemairestrns,poziia"i.,posesia".nCategorii, elcerceteazmaiamnunitnumaiprimelepatru(substana,cantitatea,calitatea,relaia)celelalteasesunt tratatesumar,cafiindmaiuordeneles,ntrunsingurcapitol(al9lea).Ordineademaisusacategoriilor,aa cumestedatncapitolul4alopusculului,suferoschimbareapreciabilnexpunereaoperei:relaiaeste aezatntrecantitateicalitate, ceeacetrdeazoconcepiencneprecisnceeaceprivetestructurai importananoiuniiderelaie. Operacerceteaz,ncapitoleledelasfrit(1015),unaltirdenoiunigenerale,numitedescolastici postpredicaniente:1)opuii:2)contrarii,deonsemntatedeosebitpentrudialectic3)anteriorposterior:4) simultan5)micarea6)posesia,ntrunsensmaigeneraldectlacategorii.Noiuneadeopoziiedomin ntreagagndirearistotelic.EaafostdezvoltatiexaminatpetoatelaturileidectreStagirit,cuoamploare iadncimeneatinsedelogicieniimoderni.nCategorii(10)inTopica(I,8),suntclasatemodalitile opoziiei:a)relativii"(jumtatedublu):b)opoziiacontrarie(bineru)c)opoziiaprivativ(privaieposesie). canorbirevedered)opoziiaafirmaieiinegaieisauopoziiacontradictorie.Primeletreiseaplicfr discuielanoiuniapatraseapliclaceeacecadesubafirmaiesaunegaie,adiclajudecat.Totui,Aristotel nusepronundestuldelmuritnceeacepriveteatreiaclasdeopoziie.Contradiciaesteoriginaropoziia depropoziii.ncareunaneagceeaceafirmcealalt.deexemplu..omulesteaezat",omulnuesteaezat". Aristotelaplicnsadeseorinegaiafielasubiect:om",nonom"fielapredicatestedrept"...estenondrept". Acetitermeninusuntpropriuziscontradictorii.Aristotelnumetenonom",nuuntermencontradictoriu,ciun numenedeterminat"(oVouadopiaTov),nDespreinterpretare(2,16a30).ngenere.Aristotelacordo importansusinutopoziieicontrariiiopoziieicontradictorii,cumseconstatnDespreinterpretarein Analitici.Preferinapentruacestedouspeciideopoziieseexplicuor.Relativii"nusuntpropriuzisopui,ci suntcorelativi(deexemplu,tatfiu),adicsuntceidoimembriairelaiei. LOGICALUIARISTOTEL

iwt'departe,relaia"'nupoateficonsideratcaospeciedeopoziie, aideCTrabopoziiaesteospecie"'derelaie.Deasemenea,priva posesie""sereduce,dupcazuri,saulaopoziiacontrariesaulaopoziiacontradictorie(Ed.Zeller). OaltproblempreocuppeAristotel:transpunereaopoziieicontrariidindomeniulnoiunii,undeesteloculei deorigine,ndomeniuljudecii.Cuaceastproblemseocupceldinurmcapitol(14)dinDespre interpretare.Problemacareseridicesteafirmaiaarecontrariuleinnegaie(Calliasestedrept",Calliasnu estedrept")sauntroaltafirmaiecontrar(Calliasestedrept",Calliasestenedrept").Transpusconsecvent, contrarietateadinsferanoiunilorartrebuisduclaopoziiaadoujudeciafirmative,fienedefinite":omul estebun"omulesteru",fieuniversale:toioameniisuntbuni"toioameniisuntri".ConcluzialuiAristotel estecopoziiaafirmaieiianegaieiesteoopoziiecontrarie,fiindcnumaieandeplinetedefiniia contrarietii:poziiilecontraresuntextremeifrintermediari.DefiniiasentlnetedeopotrivnCategorii, nAnaliticaprim aplicatlapremiseinAnaliticasecund(I,2,72a). nstrnslegturcucategoriile(predicamentele),staucelecincivoci"saunoiuni,aanumitelepredicabile,de careseocupTopica:genul,diferena,specia,propriuliaccidentul34.Dintreacestecincivoci",numai propriul(Siov,proprium)neestepnacumnecunoscut.NoiunileaufostcomentatedePorphyrios,n IntroducerealaCategorii:eleauomareimportan,fiindcexprimunaspectfundamentalaldoctrinei aristotelice.Genulidiferenadauspecia(dSoc),esenasauquidditatea",naturaintrinsecauneimultipliciti delucruri,deexemplu,Socrateesteom"(specie),animal"(gen).Propriul"esteatributulcareaparinenumai uneispeciisauesene,frafinsiesena,ianumeaparinecunecesitate,deexemplu,capacitateadeardela om.Accidentul"esteluat.nTopica,nsensuldeatributcarenuaparinenecesaruneiesene,cumestepentru animalcalitateadeafialbsaupentruomaceeadeafimuzicalTrebuiesubliniatndeosebic,pentruAristotel, attcategoriile(predicamentele).cticelecincivoci"(predicabilele)suntnoiuniireductibileunala Topicavorbetedepatru.nlocuinddiferenaispeciaprin..definiie",dei lflcursuloperei,AristotelrecunoatecspeciaiesedinphyriosiBoethiusaustabilitjustnumruldecinci. unireagenuluiiadiferenei. 41 MIRCEAFLORIAN alta,incomunicabiledeaceea,fiecaretiinareprincipiileiaxiomeleeiproprii,neaplicabilelaoalttiin. Erapoate,naceastconcepie,opiedicpenlruaplicareaprincipiiloruneitiinencmpulalteitiine.De asemenea,categoriilesuntireductibilelaocategorieunic,neputndfidedusedinaceasta,deexemplu,din existen"saudinUnul"',cumadmiteaPlaton,deitoatecategoriilesuntfelurideexisten.Totui,Aristotel cunoteaictevanoiunicaresuntvalabilepentrutoatecategoriile:existen,unitate,adevr,bine.Elenusunt genuridincaresepotdeducecategoriile,cinoiunisuperioare,lacareparticiporiceexist,noiuninumitede scolasticitranscendentalia(ens,unum,venim,bonurn).Aristoteladedicat,nMetafizica,ocarte(aVa),pentru aclarificasensurileprincipalealetermenilorfundamentali.Esteaiciunscurtvocabularfilozofic,cumsuntde altfeliCategoriile. RevenindlaCategorii,trebuiesscoatemnevidenrolulcategorieiderelaiesaurelativ"nlistagenurilorde existen".Noiuneaderelaieaconstituitmomentulcriticndoctrinaplatoniciunpunctdeplecarepentru doctrinaaristotelic.Afiom"estecevaesenialdeaceea,om"esteoidee.Darafisclav"nuesteceva esenial,ccisituaiadesclav,caracteristicpentruornduireaantica,puteasaseadaugeeseneiomului,frca omulsncetezedeafiom.orictdenjositoareerasituaiadesclav.Platonnsui,separe,afostctvatimp sclav.Deaceea,ideeadesclav"nuputeastalaacelainivelcuideeadeom",cumpostulaplatonismulpentru oricenoiune.Seimpuneaodifereniereacategoriilordeexisten",ntreprindereasumatdeAristotelnmod sistematic.Fundamentalesuntcategoriiledesubstanideatribut,adicdeexistenprinsine"iexisten prinaltul".Atributulare,larndulsu,onsemnatdifereniere:deoparte,atributulnsine.atributullegatdeo esen(calitatea"),dealta,relaiasaurelativul,carenuaparineuneisinguresubstane,fiindcexprimlegtura ntrecelpuindouasubstanesaudoiindivizi.Uneori,Aristote! caiplatoniculXenocrates,prietenulsu arepresimireac.alturidesubstan,singuracategoriefundamentalesterelativul"(Tipo'cti),decicceeace nuexistniprin sineexistafadeceva".esteunrelativ35.Estefrsensdeaadmitectoatelucrurileau aceleai 35VeziKurtvonFriU,DerUrsprungderAristotelischenKntegoricnlchrc.nArchivfurGeschichteder Philosophie".Bd.XL,1931,p.468. 42 LOGICALUIARISTOTEL principii cci.nacestcaz.aceleaiprincipiiarfivalabilepentrurelativ substan"(Metafizica.XII.[A],4,1070a36).naceeaioper,mparndsubstanairelaia.Aristotelconstat nedeterminareasau alitateamairedusarelaiei.Relaiaeste.dintoatecategoriile,natura(Vbucnc)ceamaipuindeterminatsau ceamaipuinsubstaneavine

hiardupcalitateicantitate.Relaia,cumamvzut,esteunmodalcantitiiinupoatefimaterieasubstanei, ntruct,fieprivitntotalitatefieprivitnpriispecii,relaianupoateficonceputfrunaltlucrucarei servetecasubstrat"(Metafizica.XIV,[N],1,1088a23).Aadar,Aristotelnuconcepe cafilozofiamodern posibilitateadeareducetoatecelelaltecategoriilaaceeaderelaie,ci.dimpotriv,reducerelaialacantitate, ceeaceesteoanticipareamaterialismuluifizicmodern.Adevrulestecrelaiaoglindetenaturaintrinseca celpuindoulucrurisausubstanelegateaceastanuimicoreaznsrealitatea,dacinemseamacrealitatea nsiesteconstituitdinrelaii. Aristotel,carearezervatuntratatnoiunilorcelormaigenerale,categoriile,acercetatnumaiocazionalnoiunea caatare,ndiferiteopere.Totuinoiuneaare,nlogicaaristotelic,unroldeprimplan,fiindcjudecatai raionamentulsuntcombinaiidenoiuni,adicexprimraporturileinternealenoiunilor.Noiuneaare,n doctrinaaristotelic,treinelesuri:1)nAnalitici,noiuneasecheamtermen"(opoc),fiindceaexprim punctulfinalalanalizei,elementulgndirii.2)Noiuneaesteuntermen",fiindceaoglindetenaturafiecrui lucru,esena",quidditatea,ce"esteunlucru.CuvntulcaredesemneazdeobiceilaAristotelnoiuneaeste Xdyoc,decitocmaiacelacarestlaorigineadisciplineinoastre.Noiuneaesteogndireexprimatverbal,al creiconinutesteesena".Esenaesteunantropluralitatedeindivizi,esteuniversalul(toKaGoXou). Aristotelsefolosete,nlogicasa,nunumaidegeneralulextensiv,deesen,adicdegeneralulcareesteprezent ntoiindiviziideaceeaiesen,ciidegeneralulintensiv,adicdeacelacareesteprezentnceimaimuli" saufrecventul".Esteocaracteristicalogiciiaristoteliceaceastgeneralitatelimitatlairecvent",ceeacenu surprindelaunteoreticianalexperieneicare,Pnnnaturaei,estelimitatiprogresiv.3)nsfrit,noiuneaeste nmodpsihologicdegndire,esteonocsis(vorioic),alcreiconinutevorpa.Noemaesteprindereanemijlocit aesenei,auniversalului I MIRCEAFLORIAN esteointuiieintelectual,alcreiobiectestesimplu,chiardacelcuprindenoriceindividiformaimateria, celedoucomponentealerealitii.Simplitateaiunitateanoiuniisentemeiazpenaturaindividuluicantreg (owoXov).Unitateauniversaluluinuexcluderaporturiledintreuniversalisauesene.Noiunilenusuntizolate,ci staundoufelurideraporturi:1)desubordonare,coordonareisupraordonare,formndoierarhie,sau arbore"2)deexcludere,deopoziie,carefaceposibiloaltunitatedectaceeaacoordonrii,ounitatede corelaie:dousuntraporturiledeopoziie:opoziiacontradictorieiopoziiacontrarie.Aristotelnunceteazde arepeta:,,tiinacontrariiloresteuna". b)Judecata ncepndcujudecata,gndireapierdeunitateaisimplitateanoiunii:easedesfacendouelemente,devinedar complex,discursiv.Aristoteldeterminceledouclementeca..nume'"(oVopa)iverb"(pfjua), corespunztoaresubiectuluiipredicatului.Judecataeste.totui,ieaounitate,osintez,darounitatepecareo facegndireauman,frcaaceastassendeprtezedestructuralucrurilor. Aristoteltiesdeosebeasclaverbcopulaeste"deatribut,saudenumelepredicativ,maialesnAnalitici,dar elnugeneralizeazprocedeul,aanctsajunglateoriacjudecataestecompusdintreielemente:subiect, copulipredicatulnominal.Tripartiiajudeciinuestegeneralizat,fiindcAristotelnuaajunssdistingn modconsecventeste"copulativdeeste"existenial.Verbularefunciadepredicat,fiindcelafirmsauneag ceva(predicatul)desprealtceva(subiectul).Aristotelformuleazjudecatapotrivitconcepieisaledespreindivid: individulesteconstituitdintromaterieioform,careaparinesaunumateriei.Apartenenapredicatuluisau atributuluiesteafirmaia,neapartenenaestenegaia.DeiAristotelcunoateiformulareaobinuitlamoderni, deexemplu,Socrateesteom",elntrebuineazformulaomulaparineluiSocrate",iarpentrunegaie, nemurireanuaparineluiSocrate".Inceeaceprivetedeosebirealanoiuneaconinutuluiiasferei,logicalui Aristoteleste,nteoriajudecii,ologicaconinutului,iarnteoriaraionamentului,ologicasferei,fiindc 44 LOGICALUIARISTOTEL "subiectulnsferapredicatului.nacelaicapitol,Aristotelosciteazantrelogicadeconinutilogicadesfer. Teoriaaristotelicajudeciisaconstituitncadrulsilogisticii entrunevoileacesteiadeaceea,originar,judecataestenumitemis"(irporaaic),ncaresubiectuleste subordonatsfereipredicatului.Analititiledeterminjudecata(premisa")caunraportntresferelecelordou noiuni,deinicinaceastopercentralraportuldesfernuesteaplicattotdeaunalaamndoupremisele. Numainemisanljnor,termenulminoresteprivittotdeaunacaopartedinsferamediuluinpremisamajor, termenulmediuarenconinutulsautermenulmajor,pecareltrecetermenuluiminor,pentruaformaconcluzia. Frconsiderarearaportuluideconinutntremediuimajornarfiposibilraportuldesferntremediui minor,decinarfiposibilniciconcluzia.nDespreinterpretarensredactat,cumsecredensenere,dup Analitici,deciiacaptulreflexiilorasupraOrganonu\uijudecataseprezintnatlumin.Eaesteo nd^avaicsauunXoyocdirocfxivTiKo'c,deciesteo declaraie"sauo,,enunare",princareunpredicataparine subiectului.Noiuneadeapartenen"(mapxeiv)aremaresemnificaienlogicaaristotelic.Aristotelaaza naintepredicatul(A)careaparinesubiectului(B).MuritoraparineluiSocrate",deciBesteA,nuAesteB,

cumobinuimnoi.Trebuiessubliniemcapartenenapredicatuluilasubiectestereal,nunumaiformal logic:substaneiiaparindeterminrileesenialesauaccidentale. Termenuldeapartenen"curmadiscuiileprovocatedemiciisocratici''(cinicii,megaricii,cirenaicii),care negauscepticposibilitateauneijudeciadevrate,fiindcconsiderauverbulcopulativeste"caavnd semnificaiaidentitii.Omulesteanimal"nsemnapentrueiomul"esteidenticcuanimalul",aadar,cuceea cenuestee*,cuneexistena.Deaceea,dacvremsocolimidentificareanoricejudecataexistenei(a ..omului")cuneexistena(cualtuldectel,aici.animalul"),nermnesaformulmnumaijudecide identitate:omulesteom",muritorulestemuritor",refugiuaparent,ccijudecataerasuprimatsubaltform, catautologic.MareaproblemcarevandrumareflexialogicaluiAristotelafostposibilitateaunuiprogres nmersulgndirii,pentruaconstituiotiinsigurinecesararealitii.Nunumailogicaaristotelic,ciorice logicestevalabil I 45 MIRCEAFLORIAN numaidacizbutetesaratecmersulprogresivalgndiriireflectamersulprogresivalrealitii.Mersul progresivalgndiriinpascuacelaalrealitiiconstndescoperireaapartenenelordinlucruri,adicabogiei dedeterminri,deluminiinterioarealerealitilor.Mareadescoperirealogiciiaristoteliceesteraportulspecific dintresubiectjpredicat:predicatulesteatributulsubiectului,predicatulestecaunfarcareproiecteazlumin asuprasubiectului.EstepoatemaigreoaiefonnulaPaparineIuiS"dect,,SesteP",darceledouformuleau acelaisens.Vomntrebuina,cadeobicei,peSesteP",darnuvomuitacSesteP"numaifiindcP aparineluiS",fiindcpredicatulestecuprinsnsubiect,caunconinutnecontenitmbogitdecercetarea formulatlogic. Deosebireadintreafirmaieinegaieestefundamentalnteoriajudeciieanearatceledoufeluridea sintetizasubiectulipredicatul.Judecataafirmativesteosintez,caijudecatanegativ,cudeosebireac sintezaafirmaieiesteocompunereprinapartenenapredicatuluilasubiect,iarsintezanegaieiesteoseparare,o dierez(Siaipeoic),oneapartenenacelordouelemente.Dinaceaststructur,urmeazunaltcaracter fundamentalaljudecii:judecatapoatefiadevratsaufals.Noiunilensinenusuntniciadevratenicifalse, enuncaretrebuiesfiecorectatndatcevomdefiniadevrulifalsitatea(eroarea).Esteadevratpropoziia careunetesubiectulipredicatul,naafelncteaexprimoapartenennjudecataafirmativio neapartenen(separare)njudecatanegativ.oapartenensauneapartenencareexistnlucruri.Deci amndouspeciiledejudecatsuntadevrate,dacunaexprimapartenenaicealaltneapartenendinlucruri. Vorbirile(X0701)suntadevratedaccorespundrealitilor(Despreinterpretare,9,19a33).Aadar,judecata aredeasemeneaunfundamentreal.Negaiaexprimseparareadinlucruri:omulnuarearipi".Eroarease definetedimpotriv:eaafirmoapartenen,ntimpcenlucruriexistoseparare,sauneagoapartenen careexistnlucruri.Acumneputemntrebadacdefiniiaontologicdatadevruluiifalsitii(erorii)n judecatconvinesaunuinoiunii.Noiuneaexprimtotdeaunaunitateaesenei,ncareadisprut multiplicitateacauzatdeprezenamateriei,ideaceeaeaesteadevratntroaccepiegeneralizata adevrului.Noiuneacaatare,nconcepiaaristotelic,estetotdeaunaadevratiniciodatfalsa. 46 LOGICALUIARISTOTEL vrulsieroareaaparnumaicndafirmmsaunegmcevadesprealtceva,adicntrojudecat. nceeacepriveteraportulierarhic,rangulafirmaieiine.Aristoteluneorileconsidercoordonate,alteori acordntietatefrmatieiAfirmaianuestepsihologicanterioareaprevaleazns1gicdinurmtoarele motive:1)estemaisimpllingvistic2)concluziaativdjntrunsilogismcerecaopremissfieafirmativ.n timpceconcluziaafirmativnunumaicnucere,cirespingeopremisnegativ3)afirmaiaestesuperioarn demnitate,fiindcnedinformaiimaiprecise.Aristotel,subinfluenagramaticii,cunoateijudecincarenu copulaestenegativ,cisubiectulsauatributullegatdecopul,deexemplunonomulesteanimal",caluleste nonom".Elaremeritulcnufacedinacestejudeciospeciedeosebitdejudeci,aanumitelenedefinite", cumvafaceKant.Aristotelsusinecacestejudecisuntnegativenconinutiafirmativenexprimarealor. Adouamareclasificareajudeciisereferlacantitatea"subiectului,nuapredicatului.Necantificarea predicatuluiatestpredominarealaAristotelaconinutuluiasuprasferei.nschimb,cantificareasubiectuluiare unmarerolndoctrinalogicaluiAristotel.Predicatulpoateaparineunuisingurindivid:Socrateesteom" judecatasingularpoateaparinectorvasauunorindivizijudecataparticularpoateaparinetuturor indiviziloruneispecii,deexemplu,toioameniisuntmuritori" judecatauniversal.PentruAristotel,judecata ncaresubiectulesteuniversal,frsfieluatnmoduniversal,adicfrdeterminareacantitiilui,de exemplu,omulestemuritor",secheamjudecatanedefinit. Introducereaiaccentuareacantitiinjudecatestecondiionatderespectareaexperieneicaresemicdela singularlaparticular>delaparticularlageneral,fielageneralulabsolut,fielageneralulfrecvent.Calitatea"

icantitatea"termeniinusuntaristotelici,ciaufostintroduimaitrziusecombin,iastfelojudecat singular,particularsauuniversalpoatefiafirmativsaunegativ.nAnalitici,nusefaceniciontrebuinare dejudecatsingular,fiindcwsilogismareosemnificaieprincipialconversiunea"judecii,carePresupune cisubiectulipredicatulsuntgenerale.ChiardincarteaI,apitolul2alAnaliticiiprime,Aristotelseocupde conversiunea"judecilor. 47 MIRCEAFLORIAN Aristotelnurecunoatecaspeciidejudecidistinctejudecileipoteticeiceledisjunctive,adicaanumita relaieajudecilor,deielgsiseformulareajustapropoziieilegatdeoipotez:dacaesteA,atunciesteB". Deaceea,nafostgreuurmailorsinemijlociisdezvolteteoriajudeciloripotetice,alcrorexcepionalrol nlogicafostsubliniatdelogicastoic.Deasemenea,nuierastrinnicijudecatadisjunctiv,cumseconstat nteoria,,viitorilorcontingcni",carecuprindentregcapitolulal9leadinDespreinteqjretare.Viitorulnueste necesar,fiindcelpoatesfiesausnufie,inuputemprevedeacunecesitatedacavafisaunuvafi,fiindc printrecondiiiintrivoinaliberaomului.Necesarestenumaidisjunciavafisaunuvafi".Marxpunen legtur,ntezasadedoctorat,teoriaepicuristaa.,declinrii"atomilordelaliniadreaptdecdere,teorie furitpentrualegitimafiziclibertateavoinei,cuviitoriicontingeniailuiAristotel.Formasimpl,elementar ajudeciiderelaieestejudecatacategoric.Aristotelntrebuineazacesttermennumainsensulrestrnsde judecatafirmativ,nunsensulmailarg,acceptatmaitrziu,dejudecatsimpl(afimiativasaunegativ), opusjudecilorcompuse(ipoteticidisjunctiv). Teoriaviitorilorcontingeni"ilustreazimportanapecareoasumnlogicaaristotelicaanumitamodalitate ajudecii.Niciacesttermentehnicconsacratnusentlnetenoperaaristotelic.Alturidesimplaexisten, derealitateadefapt,modalitilefundamentalesuntdou:a)posibilitatea,posibilul:b)necesitatea,necesarul, nsemntateamajorpecareoarenlogicaaristotelicmodalitateaestencomrturieaorientriiobiective, realisteaacesteilogici.Deaceea,modalitateanuarelaAristotelnelesulmodemsubiectiv,degradde certitudine:judecataserloric(simplaexisten),problematic(existenaposibil),necesar(existena necesar),cinelesobiectiv,ontologic.Realitateaesteactulsauactualitatea,adicformarealizatnmaterie maineclarestenoiuneadeposibil, deieaareunrolimportantnlogicaluiAristotelinntreagasaoper.n adevr,posibilul"are,laAristotel.dousensuridistincte,totuinecontenitconfundate:a)posibilulpropriuzis (Suvcrniv),adicceeacepoatesfie,iacestposibilesteimplicatinrealinnecesar,ccitotceesterealsau necesareste,implicit,iposibilb)posibilnsensuldepoatesfiePpoatesnufie(..poatecda,poatecnu") saucontingentul 48 LOGICALUIAR1STOTEL 'Kv6\ivov).careesteexclusdenecesar,iarrealullexcludedenenea,cttimprealulestereal,nsnu principial,adicntruct.seschimb.Imposibilul"estenecesitateanegativ=cunecesinuexist.Judecile modaleimaialesraionamentelemodalesuntnitolulcelmaidificilaldoctrineilogicearistotelice.nteoria ecutieisaugenerriijudecilormodale,Aristoteladatpatrusoluii diferite 36 c)Raionamentulngenere.Silogismul" tiinadispunededoumarimetodediscursive:raionamentul(silogismul),ndeosebiraionamentul demonstrativ(apodictic),idefiniia.Definiiaesteunraionamentcondensatraionamentul,odefiniie desfurat.Eleseaseamn,daridifer.tiinacuprindeiocunoatereintuitivnumainmsurancare raionamentularenevoiedeunpunctdeplecarenedemonstrabil.Aadar,nuoricepropoziiepoatefi demonstratdemonstraianumergelainfinit,nicinsus,undeajungelaprincipii,nicinjos,undeajungela fapte.Principiileifaptelesuntcunoscutenemijlocitinuaunevoiededemonstraie,fiindcsuntevidenteprin elensele.Existundomeniuncareintuiiafaptelor(nemijlocitul)iraionamentul(mijlocitul)sentlnesc: inducia.Induciapleacdelasingulariajungelauniversalealeagtotodaticeledoufelurideintuiie:a fapteloriaesenelorlor.Vomvedeacinduciaare,laAristotel,ondoitntrebuinare,pecarefilozofulnuo deosebetedeajuns:esteoformspecific,daresteioactivitatedegndirecarepregteteraionamentul apodictic(demonstrativ).Deosebireadintredemonstraieiinducie,caformderaionament,esteclasic.Noi nvmsauprininduciesauprindemonstraie.Demonstraiasedezvoltdingeneral,inducia,dinparticular. Cciageneralnuputemajungedectpecaieainduciei"(Analiticasecund,*18,8la3940).nrezumat, induciaare,nlogicaaristotelic,oimportanmaimaredectrezultdintratareaeiredusimprtiatn AnaliticiinTopica. 16J.Tricot,Tritedelogiqucformelle,1930.p.140.49 MIRCEAFLORIAN Raionamentuladuceondoitnoutatefadejudecat,des1esteformatdinjudeci:a)elesteuncomplexde judeci,dintrecareuna(concluzia)rezultnecesarsauestededuscustringendindoujudecaudatedinainte

(premisele)b)elaratsauexplicdecepropozjjgnou(concluzia)atribuieunpredicatsubiectului,iexplic aceastaprir,felulpremiselor.nacestejudeci,seaflfundamentulsaucau^explicativ,decepredicatul concluzieiafostatribuitsubiectuluieiJudecataconcluzieseexplicprintroproprietateajudecilordate,a premiselor.Acesteacuprindiceidoitermenilegaideconcluziesicauzalegriilorceidoitermeniai concluzieisunttermenii,,extremi(d'Kpa),majorul"i..minorul",cauzalegturiilorestetermenul..mediu" (ueaov).Ceamaibundefiniiearaionamentului,asilogismului" termentehnicconsacratdeAristotelsegsetenAnaliticaprimainTopica(1,1.100a25).Silogismul esteovorbire(Xoyoc),ncare,datefiindunelelucrri,rezultcunecesitateunaltlucrudectceledate,prin faptulsinguralacestordate"(Analiticaprim1,1,24b19).ntoatedefiniiiledatedeAristotelsilogismului,se subliniaznsuirealuideadanconcluziecevanou,deiAristotelestecontientdecaracterulanalitica! silogismului,ceeacenunseamncsilogismulesteosimpltautologie,cumcredeaJohnStuartMill,peurmele scepticuluianticSextusEmpiricus,sauunsimplucontrolalcunotinelormaivechi,cumobiectaDescartesn Discursasuprametodei.Silogismulestectigareauneicunotinenoi,dinsimplaapropierearezultatelor obinutenainte.Numaiformularearigidasilogismuluimascheaznoutatealui.Slum unexempludintiina modernanaturii.Oriceelementchimicareunspectruculiniicaracteristice"(majora).nspectrulsolarsa descoperitolinienou"(minora).Deci,nSoareexistunelementchimicnecunoscut".Ramsay1adescoperit ipePmntiiadatnumeledeheliu,stabilinduiiloculcorespunztornclasificareaelementeloralui Mendeleev. Silogismulnuesteotautologie,fiindcvomartandat termeniice1constituie,ndeosebitermenulmediu,exprimesenelelucrurilor,esenecarenusuntobinute prinenumerareatuturorfaptelorparticulare,ncareelesuntimanente,cisuntdatenemijlocitchiarntrunsingur faptparticular,rmnndsdovedimsilogisticaplicareauneiesenelaaltefaptepetemeiulunorsemnesau indicii,ceeaceesteunrealprogresncunoatere.Eutiu,bunoar,cnesenaelementul^1 50 LOGICALUIAR1STOTEL 'stsiproprietateadeaaveaunspectruculiniicaracteristice,darnosctoatecorpurilecareposedaceast proprietate.Silogismuldescoperiunelementnounumaiprinclaritateainterioarauni aiuluiaflatncadruluneiexisteneparticularencnecunoscute,laritatecarerezultdintrecereaasupraunui lucruauneiproprieti petemeiulprezeneiuneiproprietivechi:dinconstatareaunuiectruculiniinoideducexistenaunuicorp nou,delaefecttrecla cauz,caiinvers. Oricedemonstraieesteunsilogism,darnuoricesilogismesteodemonstraie.Silogismulestetotdeaunanecesar cadeducereaconcluzieidinpremise,darpremiselecaiconcluzianusunttotdeaunanecesarenelensele, adicelenureflecttotdeaunaesenalucrurilor.Numaisilogismuldemonstrativdeducenecesaroconcluziecare estenecesarinconinutulei,fiindcpremiseleelenselesuntnecesare.Numaidemonstraiaesteun raionament(silogism)perfect.Aristotelacercetatseparatsilogismul,simplulraionament,carepoateaveadou formedistincte:silogismuldemonstrativ,apodicticisilogismuldialectic(inclusiv retoric)sofismulsau paralogismu)esteunraionamentfalssaunuestepropriuzisunraionament.Analiticaprimarecaobiect raionamentul(silogismul)caatare.EaseapropiemaimultcaoricelucrarealuiAristoteldeceeacesecheam logicformal,fiindcexpuneraionamentulnschemaluiceamaiabstractigeneral,frniciunconinut precis,afardeacelacareservetecaexempluntmpltor.Totui,nicisilogismulcaatarenuesteoformpur nsensullogiciiformalemoderne,fiindcsilogismulareoreferincontinularealitate,laesen.Principiul silogismuluiesteesena(totieon)"(Metafizica,XIII,[M],1078b.24).Raportareaconstantlaexistenaparecu claritateinteoriaraionamentelormodale,careocupobunPartedinAnaliticaprima. Careesteprincipiulsilogismului,caunicmetoddeadovedinecesitateandesfurareagndirii,deafaces progresezecustringengndirea,fiedeladoujudeci(premise)datelaoatreia(concluzia),carenuestenc dat,fiedelaconcluzielapremiseledincarerezultcunecesitateconcluzia,cndaceastaestedatcaojudecat afirmativsaunegativ?Progresulnecesaralgndiriiestepusnmicarenudenseijudecilecareservesc dreptpremise,cidenoiunilecareconsUlejudecileidecisilogismul.SilogismulMg=tJea^^anseio M1RCEAFLORIAN concluzie(decitreijudeci),darnucuprindedecttreinoiuni,nuaseceeacenseamncceletreinoiunise repet.Concluziarepetdoujdinnoiuni,celenumiteextreme"(majoraiminora),excluzndpeatreia (termenulmediu),careserepetnsnpremise,fiindcomunaacestora.Pivotulsilogismuluiestetermenul mediucare,dupcejamplinitdatoriadeaapropiapeceilalidoitermeni,seretragepentruaproduceifunda sintezacelordoi.nraportultermenuluimediucuceilalidoirezidputereaprobatoricasilogismului.Silogismul esteeliminareatermenuluimediuntrunsistemcutreitermeni. nsilogism,camijlocdederivareauneijudecinoidinalteledate,determinantestenuraportuldeconinutal noiunilorpredicatul(deexemplu,,muritor")esteconinutnsubiect(deexemplu,om"),deielestemai

cuprinztor,fiindenunatidesprealtesubiecte(toateorganismele),ciraportuldesfer:subiectuleste cuprinsntotalitatea"(evoXut),adicnsferapredicatului.Aristote!ospunelmurit,nAnaliticaprim, 1,4,25b:Oridecteoritreitermenisuntnaafelraportaiunullaaltul nctceldinurm(minorul)sfie coninutncelmijlociu,luatcantreg,iarmijlociulsfiesauconinutntermenulprim(majorul)sauexclusdin el,luatcatot,termeniiextremitrebuiesfieraportaintrunsilogismperfect".Interpretareaextensivista noiunilorsilogisticedezvluieprincipiulsilogismului:esteraportuldintretotiparte,decidominarealogica totuluiasupraprilor.Dacdoulucrurinusuntraportateunullaaltulcatotulfadeparteiparteafade tot,...nuseobineniciunsilogism."(Analiticaprim,1,41,49bfine).Ceeaceestespuscaadevratpentruntreg esteadevratipentmparte.Scolasticiiaufuritpentruprincipiulextensivistalsilogismuluiformuladictiimde omnietnullo(ceeaceestespuscaadevratdespretotsaudesprenimic").Deaceea,principiu]silogistic,dei independent,estestrnslegatdeceledouaxiomealegndiriicunoscuteluiAristotel:principiulcontradicieii principiulteruluiexclus.Dacceeaceesteadevratdespretotnuestensadevratdesprepriidacceeace nuesteadevratdesprenimicestensadevratdespreceva,gndireasedestramncontradicie,decare scpmalegndunadintreceledoualternative. TotuiAristotel.careadescoperitapartenena"predicatuluilasubiect,raportuldeconinut,cafundamental judecii,nuputeasrmncutotulstrindeexplicareaputeriiprobatoriiasilogismului 52 LOGICALUIARISTOTEL ']stenAnalitici,acrortemoreprezintformelesilogismului,11 teexprimatntreactchiardinCategorii (nceputulcapitolului3). junlucruesteenunatcapredicatdespreunaltul,care"..h'ectulsu,totceesteenunatdespreacelpredicatva fideasems ortuldintreconinutulnoiunilor.Formulaconinutistnuse'"istenAnalitici,acrortemoreprezint formelesilogismu1"11teexprimatntreactchiardinCategorii(nceputulcapitolului asemeneauntatsidespresubiect".Kantialilogicienimoderniaufundat rincipiulsilogismuluipeo altformulscolastic:notanotaeestnotareiipsius(dictumdeomni)repugnans notaerepugnatreiipsius(dictumdenullo),adicatributulimplicatsaurespinsdepredicatesteapartenentsau neapartenentlasubiectulpredicatului.Deiraportuldintresferelenoiunilorsilogisticeilustreazmaiintuitiv relaialogicdintretotipri,iprinurmareputerealogicauniversalului,a..totalitii"'asupraparticularului sauprilor,AristotelnurenunnicinAnalitici~laraportuldeconinutcareesteconstitutivjudecii: termenulmediutrecetermenuluiminor,subordonatsfereilui,unatributalsu(termenulmajor).Raporturilede sferalenoiunilordezvluiemersulraionamentului,pecareAristotellcomparcuogenez(Metafizica,Vll, [H],9,1034a3133). Silogismulpresupunedarcunoaterearaporturilordesubordonareisupraordonareanoiunilor,ierarhia,cascada noiunilor,aceadiviziune(6uupT|aic)dincarePlatonafcutsufletulmetodeisaledialectice.Apresupunenumai diviziunea"platoniceste,spuneAristotel,unsilogismslab"(daBevfjc),fiindceanunedoconcluzie adevrat,ciosimpldihotomie,nunearat,deexemplu,comulestemuritor",ciomulestesaumuritorsau nemuritor".Pentruaieidin diaireziaformulaojudecatprecis,trebuieslumcaacordattocmaiceeace ateptmsfiedovedit. Principiulsilogistic,raportuldintreuniversal(totalitate)iparticular(pri),constituieconsecvenanecesara concluziei(partea)dinpremise(totalitatea),independentdenaturapremiselor.Premiselepotfiasertorice, problematice,apodictice,potexprimaesenasautrectorul,adevrulsaufalsul,schemasilogistici consecvenaeinecesararmnaceleai.Darcumschemaarerdcinanexistent,iartermenulmediueste cauz",adeseoriAristotelaconfundatconcluzianecesar,datoritderivriisauconsecveneilogicedintre premise,cuconcluziansinenecesar,careesteoanumitconsecven,aceeaa auzalitaiireale,apodictice.Deaceastadinurmnevomocupamai 53 MIRCEAFLORIAN jos.Necesitateaconsecveneiconcluzieidinpremiseesteuniversalafiindcesteinerentoricruisilogism necesitateaconsecveneiuriejconcluziinecesaredinpremisenecesareesteproprienumaisilogismelorstrict apodictice,ncareuniversalulnedezvluiecauza.Universalulestepreios,fiindcelpunenlumincauza"(to SeicaOdXovnmovotiStiXqtoainov,Analiticasecund,1,31,88a5). Dacsilogismulesteodeduciecauzal"printroesensidacesenacauzesteexprimatdetermenulmediu, silogismulvaaveaatteascheme"(figuri),ctepoziiiaretermenulmediu.Termenulmediuestesausubiectn majoripredicatnminor(figuranti),saupredicatnamndou(figuraadoua),sausubiectalcelordoi termeniextremi"(figuraatreia).Oapatrafigurnuesteluatnconsiderare.Figurilesedifereniazn moduri",dupcantitateaicalitateajudecilor(nsilogistic,judecatasingularnuareniciontrebuinare alturidejudecileuniversaleiparticulare).Numaifigurantiesteperfect,fiindcnearaportulierarhical eseneloresteevident.nadevr,tennenulmediu(esena")esteisubiectipredicat,adic,dinpunctulde

vederealconinutului,termenulmajorestepredicatultermenuluimediuiacestaestepredicatultermenului minor,decitermenulmediueste.dinpunctuldevederealsferei,isubordonatnpremisamajorisupraordonat nminor.ncelelaltefiguri,termenulmediu,fiindsaunumaipredicatsaunumaisubiect,seaflnafara celorlalidoitermeni,nusesitueazierarhic,ianumetermenulmediuestecelmaigeneralsausupraordonat amndurora,nfiguraadoua,icelmaipuingeneralsausubordonatamndurora.nfiguraatreia.Deaceea,n figuraadoua,toateconcluziilesuntnegative,iarnfiguraatreia,toatesuntparticulare,ntimpcefiguranti permitedeopotrivconcluziiafirmativesaunegative,universalesauparticulare.Idealulestecamediulsaibo sferintermediar,sfiecuprinsnmajoriscuprindminorul.adicsfienadevrtermenmediu.Figurilea douaiatreiairedobndescevidena,dacsuntreduselafiguranti,princonversiuneapremiselor,pentruca astfelsiaslaivealierarhiaesenelorsubraportulsferelor.Conversiuneaesteposibil,fiindc,nambele figuri,mediulconvertitesteirmneuniversal.Vedemceimportanhotrtoareare,nsilogistica aristotelic,conversiuneajudecii,datoritcreiasubiectulipredicatulischimbloculnjudecat,problem carepreocuppeAristotelchiardelanceputul 54 LOGICALUIARISTOTEL ....prnje(I,23).Darconversiunearidic,laAristotel,o ^a1tteprincipial:Aristotelnucunoate inferenelesau 1menteleimediate,cumesteprezentatconversiuneanlogicade ra' ' rincicautsdemonstrezesilogisticconversiuneacuajutorulmaitar/iu'^educeriilaabsurd, mprumutatmatematicii. Fiecaredintreceletreifigurisau tipuridesilogism,rezultate sezareacelortreitermeni,ndeosebiatermenuluimediu,posed multemoduri,dupcantitateasubiectului(universale,particulare. nssisingulare)idupcalitateapredicatului(afirmativsau eaativ).Figurilentiiadouadincombinaiileposibile(16)ale nremiseloraunumaictepatrumodurivalabilefiguraatreiaarens sasemodurivalabile. Dacsilogismulimperfectnupoaterecurgelaconversiuneapremiselorpentruadeveniperfect,Aristotelseajut nacestscopadeseoricuunaltprocedeu,multmaicomplicat,anumecudovadaapagogic,dovadaprin imposibil"sauprinreducerelaabsurd".Cumvomarta,dovadaapagogic,mprumutatdelageometri,const dintrunsilogismidinoperaiinesilogistice,fundatepeprincipiulcontradicieiialteruluiexclus.nsfrit,un altprocedeudeperfectareaunuisilogismestedovadaprinectez(etc6eaic).Principiulacesteidovezieste simpluelconstdinexpunerea"sauextragerea"dintronoiune,deobiceiparticular,aunorcazuricarepotfi generalizate,adictransformatentropropoziieuniversal.Eagseteaplicaiemaialeslamodurilefiguriia treiacuconcluziiparticulare.Slumpropoziiile:UniiCnusuntA",ToiCsuntB".DacextragemdinC aceaparte(sispunemD)carenuesteA,daresteB,obinem:ToiDnusuntA",ToiDsuntB",deciUnii BnusuntA". Toateacesteformedesilogismaparinraionamentuluicategoric,pecareAristotelnu1numeteaa,fiindcel nurecunoateunastfelderaionament.Totui,pentruacestsilogismperfect,Aristotelagsittermenulde raionamentdirect,ostensiv(SeucTitcdc).Finuvorbetederaionamenteipoteticesaudisjunctivedeosebitede raioamentelecategorice,darcunoatesilogismuldinipotez"(Analiticaprima,I,23,40b25),sau raionamentulindirectpecareurmaiisi,eophrastosiEudemos,lvordezvoltacaospecienouderaio namente. 55 MIRCEAFLORIAN Silogismuldinipotez"(kTJTTo9eouc)arelaAristotelsensmaiprecis,carenedezvluiebogiaformelor deraionamepropuseiaplicatendoctrinalogicaStagiritului.Silogismulnuestunadintreformeledeafunda gndirea,ciesteformadefundarepuisimplu37.Toatecelelalteformesuntsilogismeindirecte:inducia paradigma,apagoge,enstaza,entimema.Aristotelidasilinadeareducecelelalteformederaionamentla silogism.Numaiinduciarezistnceledinurm,aanctrmnfanfasilogismulsiinducia.Toate celelalteformederaionamentindirectaucapunctdeplecareoipotez",fiindcrecurglaomijlocire,ianume lapropoziiiacceptatedeadversarcademonstrate.Dinacestepropoziiiacceptateipoteticdeadversari,sunt traseconcluziicaretrebuiesfieadmise,dinteamadeacdeancontradicie.Formaceamaiimportantdede monstraiedinipotez"'estedemonstraiaapagogic(dTraywyfj=reducere).Demonstraiaapagogicse prezintndouforme.CeamaifolositdeAristotelestereducerealaabsurd",saulaimposibil"(ductioad imposibilem,deductioadabsurdum).Opropoziieestefundatprinrespingereapropoziieicontradictorii.Date fiinddoupropoziiicontradictorii,unatrebuiesfieadevraticealaltfals,dovadafalsitiiuneiapresupune adevrulceleilalte.Raionamentulapagogicca^,abducie"seprezintndouforme:a)premisaminoreste numaiprobabili,deaceea,concluziavafiprobabilb)maiimportantesteadouaform,carecereca

concluziasrecurglamaimulitermenimediipentruadovedipremisaminor(AnaliticaprimiII,26}rEnstaza (obiecia,instana)esteunraionament,ncareuneiadintrepropoziiilesilogismuluiiseopunesauise obiecteazoaltpropoziiecontradictorie(particulara)saucontrar(universal)(AnaliticaprimII,26) rParadigmaientimema,(Analiticaprun,II,27),utilizateinRetorica,suntnruditecuinduciaivorfitratate nparagrafulcorespunztor.Aristotelcerceteazdeaproapeidemonstraiacircular,caredemonstreazuna dintrepremisecuajutorulconcluzieiiaceleilaltepremise,convertite,dintrunaltsilogism.(AnaliticaprimII, 57). Meritsfiesubliniatoaltcaracteristicgeneralasilogisticiiaristotelice.Silogismulnuestenumaiderivarea dindoupremise 37H.Maier,DieSyllogistikdesAristoteles,voi.I,1,pp.36S370.56 LOGICALUIARISTOTEL ijudeciconcluzive,aacumceredefiniiasilogismului,caiamtotdeaunapremiselearfidate,landemna noastr,urmndnumai"deducemdineleconcluzia,cielestemaialescutareatermenuluiHjualcruiroleste sdearaiuneaexplicativaconcluzieidateHnainte,esteaadarconstituireapremiselornsei,dincare concluziaezultdelasine,nvirtuteaprincipiuluicnoricesilogismexistasemnarentreconcluziei principiileei"(Analiticaprim1,21,43b,35). Setiecconcluziaestedepatrufeluri:universalafirmativsiparticularafirmativ,universalnegativi particularnegativ. Ceidoitermeniaiconcluziei,subiectulipredicatulatribut.devintermeniextremi"(majoruliminorul),ntre caretermenulmediufacelegtura,iastfelseconstituiesilogismul.Aristotelacordodeosebitnsemntate gsiriitermenuluimediu(Analiticaprimai,2730).Procedeulesteindicatdelasine.Lafiecaredintreceidoi termeniaiconcluzieisecautpeliniaierarhicaapartenenelorantecedenii"iconsecvenii"',adic noiuniledincencemainalteinoiuniledincencemaidejos,dimpreuncucalitilecontrarealefiecruia dintreceidoitermeni. Dupcesastabilituntablousinopticalnoiunilorapartenene,delacelemaiapropiatepnlacelemai ndeprtate,cercetareafaceunpashotrtor:trecelagsireaacelornoiuniantecedenteiconsecventecare coincidsausuntidenticenirurilecelordoitermeni.Noiunileidenticereprezinttermeniimedii.Poziia termenuluimediunpremisedeterminfigura.Astfel,dacconcluziadatesteuniversalafirmativ,eanupoate fidemonstratdectnfiguranti. Inirareatermenilorapartenenisubiectuluiipredicatuluitrebuiesmeargnsusinjos,ctmaideparte, fiindcnusetiedinaintedactermenulmediuseaflpeotreaptmaindeprtatsaupeunamaiapropiat. Cumneprocurmtermeniiantecedeniiconsecvenicareconstituierezervoruldincarescoatemtermenul mediu,axasilogismului?Inaristotelism,nuexistdectunsingurrspuns:dinexperien."Prinurmare,sarcina experieneiestesneprocureprincipiilecareaparinfiecruisubiectnparte.nelegemprinaceasta,bunoar, cexperienaastronomieineprocurprincipiiletiineiastronomice,cci.dupcefenomeneleaufost determinate,saugsit,pebazalor,jdemonstraiileastronomice"(AnaliticaprimI,30,46a28). 57 MIRCEAFLORIAN Aadar,cutareaigsireatermenuluimediui,prinaceastaconstituireapremiselornudeducereaconcluziei dinpremise'formeazsufletulsilogisticiiaristotelice.Aceastconstatareareodeosebitimportan. Silogismularistotelicpresupunedoupersoaneunacare,fiinddatconcluzia,cauttermenulmediu,careo explicadecicautpremiseleadecvateconcluziei,icealalt,carededucecunecesitateconcluziadinpremiseleo datconstituite.Separedecicasilogismularistotelicafostdescoperitnuncadruluneigndirisinguratice,cin cadrulconvorbirii,aldialogului,aldialecticiisocraticoplatonice38.Deaceea,Aristotelanceputprinadefini silogismuldialecticnTopicaiafacedinsilogisticometodagimnasticii"dialectice.Eleramndrude aceastoper.Aniexplicattotcesereferealametodadiscuiei.Amadugatunstudiuamnunital paralogismelor.Sevededecicamrealizatcumtrebuieprogramulnostru."(Respingerilesofistice,183b15).n adevr,dialectica(artadiscuiei)ncepeprintrontrebare,lacareserspundeprintrojudecat.Adversarul urmreteca,prinobieciilesale,caresuntpropuneri(protazesaupremise),ssileascperespondentsdeduc cunecesitatedinpropunerilesale,frsideaseamalanceput,concluziacontrarrspunsuluisau. Chiardacadmitemcaoorigineasilogismuluidiscuiantrecelpuindoupersoane,dialectica,Aristotela eliberatraionamentuldecondiiilespecialealediscuieiiafcutdineluninstrumentaldemonstraiei tiinifice.Cutareatermenuluimediuesteosarcinnunumaiaarteideadiscuta,ciiatiineingenere.Dup ceafostgsittermenulmediu,silogismul,deducereaconcluzieidinpremisevalideaz,confirmadevrul termenuluimediu. nsilogisticaaristotelic,opartensemnatinuceamaipuinspinoas(Analiticaprim.l,822)oconstituie cercetareasilogismelormodale,careintroduc,alturideapartenenasimpl,numitdemoderniasertoric" (cercetatnAnaliticaprim,1,47),celedoumodurialeaparteneneipredicatuluilasubiect:apartenena posibilsaucontingenaiapartenenanecesar.Putemconsideracamodalitateiapartenenasimpl, asertoric",deipentruAristotelnumaiposibilul(contingentul)inecesaruladaugpredicatuluiomodalitate

specific.timc,laAristotel.posibilul(contingentul)aredoumarisensuri,dacfacem *E.Kapp,Syllogistik.nPnuly'sRealEncyclopHdie,2.Reihe,Bd.IV,1932 58 LOGICALUIARISTOTEL actiedeceldealtreilea,anumefrecventulsaunaturalul"',care tefireduslaaldoileamaresens:1)sensulgeneralsecuprinde licitnapartenenasimpl,cainapartenenanecesar,deoarece existdefaptsauexistnecesareste,implicit,iposibil2)sensul cialnumaiesteimplicitnnecesar,ciiesteopusinseamne sibilsfie,eposibilsnufie",contingentulnsensulmodern,adic eeacesepoaterepeta,darpoateficonceputaltfeli,caatare,nueste necesar. Potrivitprincipiuluicntrepremiseiconcluzieexist asemnare,putemspunecdinpremisesimpleurmeazoconcluziesimpl.Totaa,dacpremiselesunt necesare.Regulaestevalabilipentruraionamentelecupremiseposibile(contingente),cuprecizareacorice judecatcontingensuferoconversiunespecial,carerezult>dinstructuracontingenei:oricejudecat contingenpoateavea|deopotrivformulareapozitiv(esteposibilsfie")caiformularea/negativ(este posibilsnufie").Dificultimaimariseridicncazulsilogismelorcupremisecombinate:opremissimpl, cealaltposibilsaunecesaropremisposibilicealaltsimplsaunecesar,nsfrit,opremisnecesari cealaltsimplsauposibil,avndlibertateacaaceastvariaiessereferelapremisamajorsaulapremisa minor,pentruanumaivorbidepoziiatermenuluimediuiderolulcantitiiialcalitiijudecii,adicde figuriimoduri. Cutoataceastcomplicaie,logicatradiionalaajunslaoregulsimpl:concluziaurineazparteaceamai slab",adicpremisa^posibilsausimpl,premisanecesarfiindceamaitare.Aristotelrecunoateadevrul acesteiconstatrinumaicauncazfrecventdeaceea,elcerceteazfiecarecombinaienparteiajungelareguli pecareO.Hamelin39leconsiderpreamprtiateiprolixe"i,nconsecin,ncearcsleconcentrezen asemarireguli.Aceastvanaiensilogismelemodalenearatcsilogismularistotelicnueste0tautologie,c concluzianuurmeaznsilogismnmodmecanicdinpremiseideciceaestenadevralta"dectpremisele. Eroareanuestenlturat:sanelatnsuiAristotelisaunelaticomentatorii*iPanlaHamelininclusiv. Totui,suntcomentatorimoderni40care "9O.Hamelin,LeSystemed'Aristote,p.222. j_Aa,deexemplu,traductorulicomentatorulJ.H.Kirchmann 1"uterungenmdenerstenAnalitiken,1877,p.48). 59 MIRCEAFLORIAN meninregulaunictradiional,pecarenAntichitateauapraturmaiidireciailuiAristotel:Theophrastosi Eudemos. d)Silogismulapodictic(demonstrativ) Silogismulnuesteprinelnsuiproductordetiin,adicdecunotinnecesarsaucarenupoatefialtfel" (Analiticasecund1,2,71b12),fiindcatributeleafirmatedesprepredicataparin,.nsine"(icaB'auTo) subiectului.Aristotelacercetatcuatenieisilogismelecare,formalcorect,scotoconcluzieadevratdin premisefalseSilogismultiinific"(auXXoyioiiocfemoTmoviicdc)estedemonstraia",apodictica" (dTTo'8iic).Deosebireadintresilogismuleaatareisilogismuldemonstrativnustnstructurasilogismului, careesteaceeai,cinconinutulpremiselor,decintrocorespondenperfectntrenecesitateaconcluzieii necesitateapremiselor,indemonstraie,concluziaareunobiectnunumainecesar,ciietern(Analiticasecund, 1,8,75b22),afirmaiecareafostunobstacolseriospentruomaiadnccunoaterealucrurilortrectoare". Prindemonstraienelegunsilogismtiinific,adicunsilogismacruiposesiuneesteprineansitiinific. Admindacumcpoziiameacuprivirelacunotinatiinificestecorect,cunotinademonstrattrebuies rezultedinpremiseadevrate,prime,nemijocite,cunoscutemaibinedectconcluzia,alecreicauzesunt.Fr ndeplinireaacestorcondiii,principiileaceeacesedemonstreaznuvorfipotriviteconcluziei.Silogismepot exista,estedrept,ifracestecondiii,darastfeldesilogisme,nefiindtiinifice,nuvorconstituiniciodato demonstraie."(Analiticasecund,I,2,71b20etc).Aadar,denaturapremiselordepindesoliditateaconcluziei deaceea,oricedemonstraiearegenulpropriudepremise.Nuputemaplicalaodemonstraie,deexemplude geometrie,principiilearitmeticii.Genurilenucomunic(Analiticasecund,1.7,75b15).Aceastconvingere aristotelicaieitdininteniademonstraieiriguroase,dareaadevenitunobstacolncaleaprogresuluitiinific, princaracteruleimetafizic,izolator.Superioaresun "demonstraiauniversal(Analiticasecund,I,24),demonstrauafirmativ(Analiticasecund,1,25)i demonstraiadirect,fadecea ^indirect(Analiticasecund,I,26). 60

LOGICALUIARISTOTEL Scopulsilogismuluiapodicticestetotdeaunaoexplicare",o .acauzei,aluipentruce"(to5ioti),fiindctiinanusemul stecusimplulfapt(tooti).Explicaiaaratpentruce"unatribut ecjjcat)aparinesubiectului.Simplajudecatexprimnumaiunfapt. rndunfaptneestedat,noicutmcauzalui.i,deiuneorineapar"mndounacelaitimp,noinuputem prindeniciodatcauzanaintedefaptEsteevidentctotaanuputemprindeesenaunuilucru,fr nedmseamamainticlucrulexist,deoareceatttimpctnutimdeexistenaluinupoatefivorbadeai cunoateesena."(Analiticasecund,II,8,93a16iurm.).Aadar,cauzaesteesenalucrului,iarsilogismulare cascopsdeducdinesenproprietideasemeneanecesare(efectele),nuaccidentalesaucontingente.Esena explicativ,forma,universalulseidentificcutermenulmediualpremiselor.Ccimediulestecauza,itocmai cauzaocutmntoatecercetrilenoastre."'(Analiticasecund,II,2,90a6).ntoateacesteexemple,esteclar cnaturalucruluiicauzaluisuntidentice."(Analiticasecund,II,2,90a14).Uneori,trebuiesdeosebimntre cauzaconcluzieiicauzareal.Termenulmediuestetotdeaunacauzaconcluziei,darnuestetotdeaunacauza real,cipoatefiiefectulreal,atuncicndraionamentultrecedelaefectuldatlacauzacutat.Termenul mediu,carenceledoupremisenlesnetelegturantretermeniiextremi",disparenconcluziacareleag termeniiextremi,separainpremise.Termenulmediu,fiindesen,estetotdeaunauniversal.Decicauzaeste universal.Universalulestepreios,pentrucpunenlumincauzaaanct,ncazulfaptelorcareaucauzan afaralor,cunoatereauniversalestemaipreioasdectsenzaiaidectgndireaintuitiv."(Analiticasecund, I,31,88a5).Aadar,deduciasilogisticesteodeduciecauzal,ofundarelogic. Nuputemnelegeconcepiaaristotelicatiineifrsanalizmnoiuneadecauz,folositndoctrinasa logic.Dincitateleprecedente,arrezultactermenuldecauzesteidenticcuaceladeesen,form,universal. Principial,aaeste.Numaicteoriacauzalitii aAristotelestemaicomplexi,deaceea,atragemateniaasupra ezvoltrilorcevorurma.Aristoteladmitepatriicauze:material,formala,motoare*(eficient)ifinal.C domincauzaformalaic' r,*saumotrice",nFi/icn.traducereinoledeN.I.Barbu.Edituratiinific ucureti,1966(N.red.) 61 MIRCEAFL0R1AN iiaceastaesteidenticcucauzafinaliabsoarbeicauzaeficientestpoartegreudecontestat.Dincitatele precedente,arurmacoriexplicaiecauzalsefaceprincauzaformaliprinceafinal.Aristotelpostuleaz nsiintervenianeapratacauzeimaterialeiacele1imotoare.Uneori,chiarAristotelafirmcadevratele cauzeproximejaleunuiprocessuntmateriaimotorul.AceastprereesteexprimatfrrezervnMetafizica (XII,[MJ,5).Copilularedreptcauznemijlocitpetat(cauzamotoare)ipemam(cauzamaterial).Pasajul meritsfiecitat,ccielaruncluminiasuprarelaieidintreindividualigeneralncauzalitate,adicrelev irolulindividualuluincauzalitate,nunumairolulgeneraluluiesenial.Cajjzejjnjversalenuexist.Principiul indivizilorestetotindividuldinomulngenere,nuvarezultadectomulngenere.Daromulngenerenu exist:PeleusesteprincipiulluiAchilleustatltuesteprincipiultu"(1071a17iurm.).Esteoconvingere fundamentalncosmologialuiAnstotelctotulsemicprinaltul",cmotorulestenafara"mobilului,c decinimicnusemicprinsine.Inacestsens,oricecauzesteunindivid,careesteunsynolon,unntregde materie,caredtrsturilecaracteristiceindividuale,ioform,oesengeneral.Dacnarexistaindivizi,nar existaniciactivitatecauzal.Darindividulacioneaznunumaiprindinamismul"materiei,ciiprinenergia" formei,aeseneigenerale.Peleus,unomindividual,anscutpeAchilleus,altomindividual,ccinfiecare existomul",esenaomului.Esenaomuluinarfifostnstareeasingur,independentdeindivid,sacioneze cauzal.nacestpunct,senvedereaz,ntoatsemnificaiaei,deosebireafundamentaldintrePlaton,ntorsspre esene,iAristotel,ntorsspreindivizi.Individulestepurmaterieindividual,independentdeesen,iaresena, frindividulncareseafl,nuestereal.Deaceea,Aristotelscriecuprofunzime:Deciprincunoaterea generaluluinoivedemlucrurilesingulare"(Analiticaprim,II,21.67a26). Pnaici,ceamaiexigentcontiinfilozoficmodernnuarenimicdeobiectatluiAristotel,cciinoiavem convingereacindividullucreaz,celacioneazcauzal,totdeaunansnuelcaatare.cielprinproprietile salegenerale,prinesena"sa.Eroareali11 Aristotelafosttransformareageneraluluintro,.form"oarecum imaterialiconsiderareaformei"caact",caactivitate",camodelaJaciuniicauzale(cauzaformal"),ceea censemnafrustrareamatenedeaciuneainerentindividului,cumarecunoscutuneoriAristo 62 LOGICALUIARISTOTEL jsoiuiajusteraconsiderareaformei,aesenei,carenuputea.anaristotelismoexistenindependentde materie(cumavealaPlaton)dreptorealitatetotaadematerialcaiindividuldecareestedisolubillegat. Aristotelnsui,nedesctuatdeprejudecilepla.ionice,nuesteconsecventaici.Urmaiisinconducerea coliiperioatetice,ndeosebiStraton,identificformaimateria,fcnddinformfora"inseparabillegatde

materie.Principiulcauzalitiiare,laAristotel,ialteneajunsuri,nprimulrndfinalismulelconfundformacu scopulidprecderefinalitii,deaceea,elnuvedelamotor(cauza)ilamobil(efectul)dectaspectul identitii:omul"dintatestefactorulhotrtoralapariieiomului"dinfiu.nfataladominareafinalismului, intereseazaspectulintimlegatdefinalitate:identitateacauzeiiaefectuluiomul"identicntatinfiu acioneazfinalist.Deaceea,cauzalitateaaristotelicesteunraportdeidentitate:cauzaserepetnefect,fiindc efectulpreexistpotenialncauz.nscop aiciomul" preexistefectul,casimplreprezentarecare urmeazsserealizeze.Astfel,oricefeldeproducereare,caisilogismele,dreptprincipiusubstanaformal, ccinuexistaltsilogismdectacelaalesenei,itotaaaicipunctuldeplecarealoricreiproduciieste esena."(Metafizica,VII,[Z|,9,1034a30).ExistlaAristoteliocauzalitatesintetic,constatatcuajutorul experienei,daraceastanu/esteclardesprinsdeconcepiadominantacauzalitiiprinesen/(form)i scop41. ndemonstraie,esteesenialdescoperireaprincipiilor..nedemonstrabile".Numescprincipiialeoricruigen aceleelementeacrorexistennupoatefidemonstrat...existenaprincipiilortrebuiesfieacceptatdela nceput,numairestultrebuiesfiedemonstrat."(Analiticasecund,1,10,76a33).Nedemonstrabilii",delacare pleacoricetiin,suntdedoufeluri:1)axiomele,tezeleipostulatele2)dennriile,alcrorrol,cumvom vedea,estemaicuprinztornlogicaaristotelic.Axiomelesuntsaucomune"tuturortiinelor,cumsunt Principiulcontradicieiialteruluiexclus(Analiticasecund,I,11),saupropriifiecreitiinenparteinumai acesteitiine.tiinelenlegturunelecualtelenumainvirtuteaprincipiilorcomune." VeziLeonRobin,Surlacnneeptionarisloteliciennedilacauzalite,nwvfurGeschichtederPhilosophie",Neue Folge,XXIII.1910. 63 MIRCEAFL0R1AN (Analiticasecund,1,11,77a25).Tezelesuntsimpledefiniiinominalecarenuincludexistenaobiectuluilor ipotezelesuntdefiniiicareincludexistenaobiectuluilor,fiindaiciacordntrenvtorielev,pOstulatele suntipotezelacarenuexistacordntrenvtorielev.darsecere"elevuluisleadmitcaadevrate (Analiticasecund,I,\q76b30).Niciexistena,niciesenaprincipiilornupotfidemonstratedeaceea, principiilesuntcunoscuteprinintelectulintuitiv(vouc).jjEticaNicomahic* (VI,12,1143b4),intelectuleste comparatcupercepiasensibil.nacelailoc,seopunenousulintuitivlogosuluicareestefacultatea raionamentului(silogismului),capacitateadiscursivitii.Deasemenea,ultimulcapitolalAnaliticiisecunde,a cruitemestecunoatereaprincipiilor,sfreteprinaconfirmacaprincipiilesuntdateintuitiv.Dacintuiia estesingurulfeldecunoatere/adevrat.nafaradecunoatereatiinific,eaestedesigurprincipiul/ cunoateriitiinifice.Intuiia,principiultiinei,esteprincipiulnsui I alprincipiului."(Analiticasecund,II. 19,100b15). e)Definiia,raionamentcondensat Definiia(piaudc,deladpoc=termen)ocupunvastdomeniunlogicaaristotelic:eaesteelementaltiinei (apodicticii),caialdialecticii,alopinieieastlanceputuldemonstraiei,caunfactornedemonstrabi!al demonstraiei,daresteirezultatuldemonstraiei(deduciei),cumesteirezultatulinduciei.Definiiaestecer cetatnAnaliticasecund(II,8,10).cainTopica(VIVII).Definiia,carefundeazsilogismul,areo deosebitimportan.Eanedesenacauz,termenulmediuexplicativ.Cutareatermenuluimediuesteo sarcinprincipialigreaeapresupunelungicercetri,careurmrescsdescoperengrupuriledeindivizi termenulidentic,esena(asevedeandeosebiAnalicasecund,II,13).Deaceea,nuesteexageratapreciereac logicaaristotelicdifermaipuindectsecrededelogicamodern:cutareaialegereatermenilormedii schieazprocedeecareanticipeazreguliledemetodaleluiBaconiDescartes. Definiianusereducelaunsingurcuvntsaunume'' ciest^ovorbire"(Xoyoc)sauopropoziieuniversal afirmativ,,,careexplic" *Aristotel,EticaNicomahic,trad.,studiuintroductiv,comentariiiindeStellaPetecel,Ed.tiinifici Enciclopedic,1988(n.red.j. 64 LOGICALUIARISTOTEL esteunlucru",nceconstnoiuneasauesenalucrului.Existnsdefiniiinominale,careexplicnumele lucrului(Analiticasecund,t10Desprediferitelefeluridedefiniii).Exist,deasemenea,o,Vjnitiegenetic, datoritcreiacunoatemnunumaiesenalucrului,si,'pentruceexistunlucru"(Analiticasecund,II,10,93 a36).Aceastdinurmdefiniienusemaideosebeteradicaldedemonstraie,iesteunfeldedemonstraiea esenei,odemonstraieconcentrat,cumdemonstraiaesteodefiniiedesfurat.Unexempludedefiniiepur estedefiniiatunetului:tunetulesteunzgomotalnorilor",iarunexempludedefiniiedemonstrativeste definiiageneticaaceluiaifenomennaturaltunetulestezgomotulnorilor,produsdestingereafoculuin nori".Definiiadinurmdiferdedemonstraienumaiprinaezareatermenilor.Pelngacestedefiniii,existo definiiecareesteconcluziademonstraieiesenei.Conchidemdecicdefiniiaesteovorbire(opropoziie) nedemonstrabildespreoesensauunsilogismdeesen,deosebitdedemonstraienumainforma

gramatical,sauconcluziauneidemonstraiiaesenei"(Analiticasecund,II,10,94a10).Dinaceastsuccint recapitulareadefiniiei,Aristotelanlturatdefiniianominal,poatefiindcloculeiestenprimulgrupal nedemonstrabililor:definiiaesteoteza",alturideaxiomeipostulate. f)Inducia.Raionamentulinductiv CaracterulcomplexaldefiniieiesteprezentinprocedeulnumitdeAristotelinducie(ciTaywYfj=aciuneade aaducesaustrngefapte).Tratareainducieiestedisproporionatdesumaricontroversatfaadeimportana funcieipecarensuiAristotel,caadversaralidealismuluiplatonic,iorecunoate:induciaesteizvorul premiselor,mijloculdeadescoperieseneleideaajungela definiii,nsfrit,eaestepunteadintreindividual iuniversal,caipunteadintreceledoumariramurialedoctrineilogicearistotelice:apodicticaidialectica. Inducia~estetrecereadelacazurilesingularelauniversal...Induciaesteconvmgatoare,maiclar,maiuor decunoscutpecaleasimurilori,prin,urmare,maifamiliarmariimulimi.Darsilogismularemaimulttrie Festemaieficacepentruarespingepeadversari."(Topica,1,12,105a1iurm.).PentruAristotel,existio inducieelementar,vulgar,constntrecereadelaparticularlaparticular. 65 MIRCEAFLORIAN Induciaaristoteliccumuleazdoufuncii,careseacord"scopulcomundeadapremisepentrusilogisme:1) esteprocede1nemijlocit,dardestuldecomplex,deafurnizateze,ipoteze,axionjadicprincipiilesilogismului, ideaajutaladescoperireaintuitivesenelorcarepotsenicatermenmediunprocesulsilogistic,teniecare constituieoparteimportantadialecticii",adicatopicii"2)esteunprocedeusilogisticdeosebiide deducie",adicdesilogismulobinuitderaionamentulapodictic,problempecareocerceteazntreg capitolul23dinAnaliticaprim,II.Induciasausilogismulinductivconstnaconchide,cuajutorulunui termenextrem(altermenuluiminor),apartenenaceluilalttermenextrem(atermenuluimajor)latermenul mediu."(Analiticaprim11,23,68b15).ExempluldatdeAristotelestepectdecelebrupeattde nesemnificativ.Omul.calul,asinul(subraportulsferei,termenulminor)triescmult"(subraportul sferei,termenulmajor)suntanimalefrfiere"(termenulmediu),decianimalelefrfieretriescmult".Acest silogismestedefiguraatreia,adicunsilogismncaretermenulmediuestenamndoupremiselesubiect. Ceeaceizbetenacestraionamentestectermenulminoraluatlocultermenuluimediu.Oricum, raionamentul(silogismul)inductiv"estevalabilnumaidacspeciilenirateArislotelnuvorbeteaicide indivizi,cidespecii suntsingureleanimalefrfiere,aadar,estevalabilnumaidacenumerareaeste complet".Bacona combtutinduciaperenumerationemsimplicem",induciafundatpesimplaenumerare"saunregistrare"a tuturorspeciilorsauindivizilorcareposedunanumitatribut,deiAristotelcunoate,cumvomvedea, .ioaltformdeinducie.Pentruaneasiguracenumerareaafostcomplet,trebuiesconvertimminorantr opropoziieuniversalafirmativ:Toateanimalelefrfieresuntomul,calul,asinul".Aristoteltiecestede ajunsunsingurcazcontrar,osingurabateredelaregulalongevitiilaanimalelefrfiere,pentrucainducia sdevinnevalabil.Elnsuicunoteaasemeneacazuri,deicontinusaibconvingereaclipsadefiereeste condiialongevitii,ncelemaimultecazuri.Chiardacadmitemcantemeiatsilogismulinductiv"allui Aristotel,acestraionamentnufacedectsconstateunfapt,sofereopremis:legturadintrelongevitatei lipsadefiere.Faptulsecerensadncit:deceanimalelefrfieretriescmult?Trebuiegsitadevratultermen mediu,adevrataesen,careuneteceledoua 66 LOGICALUIARISTOTEL butealeunorspeciideanimale.PentruAristotel,cauzalongevitiifuncionareamaibunaficatului42.Totui, iacestnousilogismductiv"estetotoconstataredefapt,carepoateservipentruodeduciepitic.Acestfel desilogismurmretesdeapremisaprimimijlocit.Ccioriundeexistuntermenmediu,serecurgelasilo gismacoloundenuexist,serecurgelainducie."Pescurt,silogismulinductiv"esteanaliticcaform,lafelcu oricesilogism,darstructuraluidepeteanalizaipostuleazsinteza,cumnearatcealaltformdeinducie, carenusebucurdenemeritatacelebritateaformeicercetate. Cealaltform(adicprimulsensalinduciei)estesintetic,cumrecunoateunistoriografalgndiriiantice,pe ctdeponderat,peattdeerudit,EduardZeller43,eatrecedelafaptelesingularejschimbtoarelauniversalul stabil.Cumesteposibilaceasttrecerede'laparticularlageneral,aceastamplificare"?Amplificarea,cumse afirmngenere,estecaracteristicainducieiluiBacon,nopoziiecusimplaenumerare"completainduciei luiAristotel.Acestaapeleazlaunfeldepercepiesauintuiieprinintelect,careextrageuniversaluldincazurile individuale,intuiienumitdeel,nEticaNicomahic,cumneamintim,unfeldepercepie.Aceeaimrturiene dAnaliticasecund:Astfel,esteevidentctrebuiesajungemlacunoatereaprimelorprincipii.Cci percepiaimprimnnoiuniversalul."(II,19,100b3).Zelleraduceteorieiaristoteliceainducieiobieciacna vzutnceconstproblemainduciei:nuesteattmecanismuleiformallogic,ctjustificareaacestuimecanism. nsprijinulluiAristotel,sepoaterspundecfundamentulinduciei"nuestenicipnastzioproblem rezolvat.Dinaceastcauzicaosimplificareinacceptabilaproblemei,logisticacontemporanexclude

induciadintreraionamente,caresunt,pentruea,osimplsubstituiredetermeniechivaleni,otreceredela acelailaacelai,nuunfeldesaltdelaparticularlauniversal,delamaipuin 42Noulsilogismseprezintastfel:animalelefrfiereauobunfuncionarecatului"animalelecuobun funcionareaficatuluitriescmult"deci,animalele "ffieretriescmult". 43EduardZeller,DiePhilosophiederGriechen,11,2,ed. IV,1921,p.241, 67 MIRCEAFLORIAN lamaimult.Putemspune,nconcluzie,catacurileadeseorivehementaleluiBacon,nNoulOrganon, ndeosebimpotrivainducieiaristntelice,nutiusfacdeosebireantrearistotelismuldegeneratalscolasticii, acruicombatereestelegitim,iaristotelismulautenticpecareBacon,frsideaseama,lcontinuacreator. nlucrriledebiologiealeluiAristolel,gsimpasajedecelmaipurstilbaconian.Deaceea,nutrebuiesne dmnapoi,curepulsiecopilreasc,dinfaacercetriicelormaiumileanimale.Oricedomeniualnaturiieste minunat:precumHeraclit,cndstrinii,carevenisers1vad,laugsitnclzinduselasobadinbuctriei secodeaucasintre,sespuneciarugatsnuseteamdeaintrantructinbuctriesuntzei,totaase cadesprocedmlastudiulfiecruifeldeanimal,frdezgust,ccintoategsimcevanaturalsicevafrumos." (Despreprileanimalelor,],5,645a).Acesta,separe,esteadevrulprivitorlanatereaalbinelor,judecnddup teorieidupceeacecredemcnespunfapteletotui,faptelenaufostncprinsedestuldebinedac vreodatvorfibinecunoscute,trebuiesavemmaimultncrederenpercepiasimurilordectnteorie,iarn teorie,numaidacafirmaiileeisuntdeacordcufaptelepercepute.'"(Desprenatereaanimalelor,III,10,760b 30).Orictelipsuriaraveateoriaaristotelicainduciei,attnceeaceprivetetehnicaobservaiei,ctinceea ceprivetesupoziiilelogicealeinduciei,induciaaristoteliccuprindenprincipiuceledouelementecaredau inducieicaractertiinific:a)cerinaceleimaimarigrijinadunareamaterialuluiempiricb)supoziia principialcnnaturdominordinea,regula44. nlegturcuinduciaicuapagoge(rediiGia),icaotrecerelaTopica,trebuiesconsemnmdou echivalentealesilogismului:entimema,careseapropie,fraseconfunda,denelesuldinlogicaformalde azi:entimemaesteunsilogismnecomplet,prescurtat,iexemplul(impaSetyua),careseapropiedeceeace numimraionamentulprinanalogie.AcestedouformedesilogismesuntcercetatendeosebinRetorica,unde ocupopoziiecentral.DeentimemaseocupiAnaliticaprim(II,27).Exemplulesteoinducieentimen, unsilogism.Numescentimemasilogismulretoriciiexemplul,induciaretoricii.Toioratorii,pentruaconvinge, demonstreazprinexemp1 44H.Maier.DieSyllogistikdesAristoteles,voi.II,1,p.42968 LOGICALUIARISTOTEL nrinentimemenuexistaltemijloace."(Retorica,I,2,1356b1).ptimemapleacsaudelasupoziiigenerale, delaverosimil,delahabilsaudelasemne"(indicii),pentruafundacazuriindividuale.Pntjmemaesteun silogismcarepleacdelapremiseprobabilesaude.semne."(Analiticaprima,II,27,70a10).Puinedin premiseleentimemelorsuntnecesarecelemaimulteseraportlafrecvent.RzboiuleStecauzasuferinelor noastre,decipaceavaaducendreptareasituaieinoastre"(Retorica,I,2),iatoentimempebazde supoziiigenerale.Oentimempebazaunuiraportdesemnesauindiciiesteurmtoarea:arefebr,decieste bolnav",sauarerespiraierepede,deciarefeb


Ionut Stefan - Aristotel Si Presocraticii

Ionut Stefan - Aristotel Si Presocraticii

25315388 Aristotel Politica

25315388 Aristotel Politica

Aristotel - De Anima. Parva Naturalia v.0.9.1

Aristotel - De Anima. Parva Naturalia v.0.9.1

Aristotel - Poetica

Aristotel - Poetica

Aristotel - Etica nicomahica

Aristotel - Etica nicomahica

Aristotel, Politica

Aristotel, Politica

Aristotel - Fizica

Aristotel - Fizica

Comentarii la Tratatul 'Despre Interpretare' al lui Aristotel

Comentarii la Tratatul 'Despre Interpretare' al lui Aristotel

Aristotel si dante preview384

Aristotel si dante preview384

Metafizica aristotel

Metafizica aristotel

Aristotel - Categorii, Despre Interpretare (Humanitas)

Aristotel - Categorii, Despre Interpretare (Humanitas)

p A r A d i g m e - · PDF filesi Poetica. Dupa moartea lui Aristotel, manuscrisele sale nepublicate au ramas in posesia lui Teofrast, urmasul lui Aristotel la condu-LÁMURIRI PRELIMINARE

p A r A d i g m e - · PDF filesi Poetica. Dupa moartea lui Aristotel, manuscrisele sale nepublicate au ramas in posesia lui Teofrast, urmasul lui Aristotel la condu-LÁMURIRI PRELIMINARE

10 ETICA VIRTUTII. ARISTOTEL

10 ETICA VIRTUTII. ARISTOTEL

Aristotel - Organonul [volumul1]

Aristotel - Organonul [volumul1]

Aristotel - Organon II_Part2

Aristotel - Organon II_Part2

Aristotel - Metafizica_Part2

Aristotel - Metafizica_Part2

Aristotel - Statul atenian

Aristotel - Statul atenian

ISTORIA FILOSOFIEI Bibliografie obligatorie · Aristotel – “Metafizica” . Ed. Academiei 1975 cap. I Bacu Fr. – Noul organon . Ed. Academiei 1957 cartea I Decartes R. – “Discurs

ISTORIA FILOSOFIEI Bibliografie obligatorie · Aristotel – “Metafizica” . Ed. Academiei 1975 cap. I Bacu Fr. – Noul organon . Ed. Academiei 1957 cartea I Decartes R. – “Discurs

Aristotel Căncescu

Aristotel Căncescu

Aristotel - En - Cartea I

Aristotel - En - Cartea I