Ceccar Sem 2-2014

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014

http://slidepdf.com/reader/full/ceccar-sem-2-2014 1/30

LUCRARI PROFESIONALE CECCAR

1. CONTABILITATE

33. Dispuneți de următoarele informații pentru luna decembrie anul N: total vânzări: 75.000lei, TVA 24%, la inventar se constată minus de combustibil în gestiune neimputabil pestenormele legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achiziții 50.000 lei TVA 24%, TVA derecuperat din luna noiembrie 4.000 lei. Înregistrarea TVA de plătit la bugetul de stat seefectuează prin formula: a) 25.316,3 4427 = 4426 9677,42

4424 40004423 11.638,89

b) 25.316,3 4427 = 4426 9677,424423 15.638,71

4423 = 4424 4000c) 14.516,13 4427 = 4426 9677,424424 40004423 838,71

d) 25.316,3 5121 = 4426 9677,424424 40004423 11.638,88

e) 9677,42 4427 = 4426 9677,424000 4424 = 4426 4000

aspuns : 4427= % 28.8004426 1.200

4423 27.6004423 = 4424 4.000datorat Bugetului de Stat 4423 = 27.600 - 4.000 = 23.600 lei

34. Se dau următoarele informații: capitaluri proprii aferente exercițiului financiar N2500 lei, capitaluri proprii aferente anului N-1 800 lei. În cursul exercițiului financiar N auavut loc următoarele operații: creșteri de capital prin aporturi noi în natură 200 lei, conversiadatoriilor în capital 50 lei, încorporarea primelor de emisiune în capital 60 lei, rambursări decapital în numerar către asociați 100 lei. Care este valoarea rezultatului net aferent exercițiului N?a) 1550 lei b) 1490 lei

c) 1450 leid) 1510 leie) 1700 lei

aspuns :b)Rez net ex.N= Cap.pr.N - Cap.pr(N-1) + MAJ.DE CAPITAL - MICS.DE CAPITAL=2.500 - 800 + (200+ 50+ 60) - 100 = 1.490 lei

35.O întreprindere efectueazã urmãtoarele tranzacţii: (1) Vinde unui client, pe data de01.01.N,

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


mãrfuri în valoare de 1.000 lei, condiţiile de platã fiind: 10% din preţ se plãteşte în momentulvânzãrii,50% din preţ se va plãti dupã un an de la vânzare, iar 40%, dupã 2 ani de la vânzare.Se estimeazã cã în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţafinanciarã la o ratã a dobânzii de 60%. (2) Încheie un contract pentru executarea unor prestaţiiîn valoare totalã de 1.000 lei, durata de realizare 3 ani, costurile aferente serviciilor prestate

pentru fiecare din cei 3 ani: anul N - 300 lei, anul N+1 - 500 lei, anul N+2 - 400 lei.Contabilizaţi tranzacţiile în condiţiile aplicãrii IAS 18 „Venituri” şi determinaţi cifra de afacerinetã în anul N.

aspuns :Valoarea justa a veniturilor = 1000 x 10% + (1000 x 50% / 1.6) + (1000 x 40% / 1.62)= 568,75 lei.Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezintaun venit necastigat:1000-568,75=431,25 lei

411 = %707472

1000,00lei568,75lei431,25lei

La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile necastigatesunt inregistrate ca venituri din dobanzi: (568,75-100) x 60%

= 281,25 lei

472=766 281,25lei

Veniturile din dobanzi pe perioada 01.08 – 31.12 (5luni) = 1000 obligatiuni x1leu/obligatiune valoare nominala x 30% x 5luni/12luni = 125 lei.

Dobanda aferenta perioadei 1 ianuarie – 30 iulie (7luni) = 1000 obligatiuni x1leu/obligatiune valoare nominala x 30% x 7 luni/12luni = 175 lei.

Veniturile curente la sfarsitul anului N cuprind:contul 707 (568,75 lei) + contul 766 (281,25 lei + 125,00lei) = 975 lei.

Conform IAS 18 Atunci când rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea deservicii poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fierecunoscut în functie de stadiul de executie a contractului ladata încheierii bilantului.

Venituri recunoscute anual conform metodei procentului de executie

1 (300 lei/1 200 lei) × 1 000 lei = 250 lei2 (500 lei/1 200 lei) × 1 000 lei = 417 lei3 (400 lei/1 200 lei) × 1 000 lei = 333 leiÎnregistrarile contabile sunt:Anul 1: 250 lei4111 = 704 250 leiAnul 2: 417 lei4111 = 704 417 leiAnul 3: 333 lei4111 = 704 333 lei

36. Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziţionat o instalaţie în urmãtoarelecondiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea şi probelefacturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem cã, prin contractul de licenţã, societatea areobligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze instalaţia şi sã restaur ezeamplasamentul. Valoarea actualizatã a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilorcontractuale este estimatã la 10.000 u.m. Sã se contabilizeze achiziţia utilajului şirecunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepãrtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


aspuns : Receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori (CA=300.000+20.000 = 320.000 lei)

2132 = 404 320.000Recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea

amplasamentului prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;

2132 = 1513 10.000Costul instalatiei: 330.00037. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcţiile sale. Activele în

cauzã au fost achiziţionate la un cost de 800.000 u.m. şi sunt amortizate pentru suma de200.000 u.m. Valoarea justã a construcţiilor determinatã de experţi este de 900.000 u.m. Sã secontabilizeze operaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ştiind cã societatea foloseşte procedeul de reevaluare a valorii brute.

aspuns : Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă =900/600 = 1,5Valoarea brută reevaluată = 800 000 x 1,5 = 1 200 000 Amortizarea cumulată reevaluată = 200 000 x 1,5 = 300 000

Construcţii = % 400 000Amortizarea construcţiilor 100 000Rezerve din reevaluare 300 000

38. Conducerea unei întreprinderi decide sã reevalueze construcţiile sale. Activele în cauzã au fost achiziţionate la un cost de 800.000 u.m. şi sunt amortizate pentru suma de 200.000 u.m.Valoarea justã a construcţiilor determinatã de experţi este de 900.000 u.m. Sã se contabilizezeoperaţia de reevaluare în conformitate cu IAS 16, ştiind cã societatea foloseşte procedeul dereevaluare a valorii nete.

aspuns :Coeficientul de reevaluare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 900/600 = 1,5 Valoar ea brută reevaluată = 800 000 x 1,5 = 1 200 000 Amortizarea cumulată reevaluată = 200 000 x 1,5 = 300 000 Construcţii = % 400 000

Amortizarea construcţiilor 100 000Rezerve din reevaluare 300 000

39. La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoareacontabilã de 300.000 u.m. Durata de utilitate rãmasã la acea datã era de 10 ani. La 31.12.N,existã indicii cã pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem cã la 31.12.Nvaloarearecuperabilã a utilajului este de 255.000 u.m. Sã se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi sã se analizeze eventual sa diminuare la 31.12.N în conformitate cu IAS 36.

aspuns :1. La 31.12.N-2 se inregistreaza pierderea de 75.000 u.m.;6813 = 2913 75.000 u.m.

Valoarea contabila a utilajului = 300.000 - 75.000 = 225.000 u.m.2. Situatia la 31.12.N;

Amortizarea aferenta exercitiilor N-1 si N = 225.000 / 10 = 22.500 u.m. / an22.500 x 2 = 45.000 u.m.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


Valoarea contabila neta a utilajului la 31.12. N.= 225.000 - 45.000 = 180.000 u.m.Daca nu ar fi fost anterior depreciat utilajul ar fi avut amortizarea de 60.000 u.m.300.000 / 10 = 30.000 u.m./ an, iar totala 60.000 u.m.Iar valoarea neta contabila ar fi fost 300.000 - 60.000 = 240.000 u.m.

3. Daca societies ar relua integral pierderea ( 75.000 u.m.), valoarea contabila a

utilajului ar deveni 255.000 u.m., mai mare decat cea pe care ar fi avut-o acesta daca nu ar fifost anterior depreciat.( 240.000 u.m.). Astfel pierderea maxima care poate fi reluata este de60.000 u.m.

2913 = 7813 60.000 u.m.40. Întreprinderea a construit un imobil al cãrui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a

fost dat în folosinţã pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justã, estimat la25.300 u.m. De la data punerii în funcţiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La31.12.N+1, valoarea justã a imobilului este de 26.000 u.m. Sã se prezinte înregistrãrilecontabile la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind cã societatea foloseşte pentru evaluare modelulvalorii juste, în conformitate cu IAS 40.1. Se considerã urmãtoarele structuri bilanţiere:

a) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului no rmal de exploatare, dar într-o perioadãmai mare de 1 an de la data închiderii exerciţiului; b) datorii furnizori cu scadenţã în cadrul urmãtoarelor 12 luni care succed datei închideriiexerciţiului; c) titluri negociabile pe piaţã a cãror realizare se prevede într-un termen mai mare de 1 an de ladata închiderii exerciţiului; d) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într -o perioadãmai micã de 12 luni de la data închiderii exerciţiului; e) partea rambursabilã pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;f) partea scadentã la o datã superioarã unui an a unui împrumut obligatar.În conformitate cu norma internaţionalã IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“, constituieelemente necurente:a) 1+3+6; b) 1+2+4+5;c) 1+5+6;d) 3+6;e) 5+6.

aspuns : e) 5+6. 1. Reflectarea in contabilitate la 31.12.N- anularea amortizarii cumulate prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului;

2812 = 212 500amortizare imobile de plasament imobile de plasament

- recunoasterea dintre valoarea justa a imobilului si valoarea contabila;212 = 758 800Imobile de plasament venituri din imobile de plasament2. Reflectarea in contabilitate la 31.12.N+1- recunoasterea variatiei valorii juste ( 26.000 - 25.300 )

212 = 758 700Imobile de plasament venituri din imobile de plasament

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


În conformitate cu norma internaţionalã IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“, constituieelemente necurente:

41. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000;venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli deconstituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru

deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000;dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime derambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente):a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;

e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.aspuns : e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

„Total stocuri“=(marfuri 1.700.000- provizioane pentru deprecierea mãrfurilor200.000)+ avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000 =1.800.000

„Total activ“ = total stocuri 1.800.000 + ch. constit 200.000 + conturi la bãnci7.000.000 + titluri de participare 3.000.000 +( mijloace fixe 10.000.000 - amortizareamijloacelor fixe 2.000.000) + clienti 800.000+ch.in avans 6.000.000 = 26.800.000

„Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)= Total activ 26.800.000 -6.000.000- furnizori 2.000.000 - dividende de platã 2.000.000- împrumuturi din emisiunea deobligaţiuni curente1.000.000 = 15.800.000

42. Se dau urmãtoarele informaţii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000;

provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000; provizioane pentru garanţii acordateclienţilor 700.000; credite primite de la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor200.000); clienţi creditori 100.000; clienţi 500.000; cheltuieli în avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute în anul urmãtor);subvenţii pentru investiţii 300.000; casa şi conturi la bãnci 2.000.000; furnizori 500.000 (dincare cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mãrfuri 600.000; fondcomercial 5.000.000. Valoarea postului „Active circulante respectiv obligaţii curente nete“(Fondul de Rulment) este de:a) 1.870.000; b) 2.628.000;c) 2.670.000;

d) 2.570.000;e) 2.550.000.aspuns :

Activ:clienţi 500.000cheltuieli în avans 400.000titluri de participare 700.000 (<1 an)titluri de participare 20.000 (>1 an)

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


casa şi conturi la bãnci 2.000.000 mãrfuri 600.000fond comercial 5.000.000.Active circulante = clienţi 500.000 + cheltuieli în avans 400.000 + titluri de participare700.000 (<1 an) + casa şi conturi la bãnci2.000.000 + mãrfuri 600.000 = 4.200.000

Pasivcapital social 1.500.000venituri în avans 100.000 provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000 provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 700.000 credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an)credite primite de la bãnci 200.000 (>1 an)clienţi creditori 100.000 subvenţii pentru investiţii 300.000 furnizori 300.000 (<1 an)furnizori 200.000 (>1 an)

cifra de afaceri 1.000.000Obligaţii curente nete = venituri în avans 100.000 + credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1an) + clienţi creditori 100.000 +furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurtFRN = 4.200.000 – 2.300.000 = 1.900.00043. Se cunosc urmãtoarele informaţii cu privire la societatea GAMA: venituri din

vânzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vânzarea semifabricatelor30.000.000.lei, venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 10.000.000 lei, venituri dinsubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenţii deexploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subvenţii pentru investiţii 2.500.000 l ei,venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile

cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare şi a rezultatului financiar al societãţii GAMAsunt:a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.aspuns : a)

Cifra afaceri= totalul veniturilor din exploatare, incluzand subventiile din investitiiCA = 50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000= 92.000.000 leiRezultatul din exploatare: 92.000.000+3.000.000-5.500.000=89.500.000 lei

Rezultat financiar:(50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000+3.000.000+2.500.000+2.000.000-5.500.000)-92.000.000 = 2.000.000 lei

44. Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale,cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cudespãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii decapital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri dincreanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor financiare

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cuamortizarea imobilizãrilor 2.000.a) 11.200 mii lei; b) – 10.000 mii lei;c) 1.200 mii lei;

d) – 3.800 mii lei;e) 2.000 mii lei.aspuns : c) justari de val.privind imob.corp.si necorp. = Cheltuieli(6811+6813) -

Venituri (7813) = 2.000 - 800 = 1.200 u.m

45. Capitalul social subscris la înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată a fost de 400.000 lei. Aportul propriu al asociatului unic a constat într-o clădire evaluată la 350.000 lei şi depunere numerar 50.000 lei. După un an, asociatul hotărăşte vinderea clădirii. Preţul obţinuteste de 425.000 lei. Să se efectueze înregistrările contabile ale operaţiunilor enumerate, încondiţiile in care valoarea amortizarii clădirii, înregistrată până la data vinderii, a fost de 20.000

lei.

aspuns : Aportul clădirii- S ubscrierea cap.social 456 = 1011 400.000 lei-înregistrare aport % = 456 400.000 lei

212 350.000 lei5311 50.000 lei

- transformare capital subs. nevărsat în capital subs. vărsat 1011 = 1012 400.000 leiVânzarea cladirii generează următoarele operatii de înregistrat

a)înregistrarea vânzării activului (clădirii) 461 = % 527.000 lei

7583 425.000 lei4427 102.000 lei b) Descărcarea gestiunii cu activul vândut și care este incomplet amortizat

% = 212 350.000 lei2812 20.000 lei6583 330.000lei

Valoare de intrare cladire = 350.000 leiValoare amortizata =20.000 leiValoare neamotizata = 350.000 - 20.000 = 330.000 lei

46. O entitate economică are în derulare o investiţie pentru care a achitat în prima fază,

un studiu de fezabilitate de 100.000 lei şi un avans la constructor de 50.000 lei. Ulterior,constructorul a emis o factura de 250.000 lei din care s-a regularizat şi avansul. La finalizarealucrării s-a efectuat recepţia lucrării. Să se efectueze înregistrările contabile ale operaţiunilorenumerate.

aspuns : Plata studiu de fezabilitate si avans constructor

% = 5121 150.000 lei231 100.000 lei

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


232 50.000 leiPrimirea facturii si regularizarea avansului

310.000 lei % = % 310.000lei250.000 231 404 260.00060.000 4426 232 50.000

receptie constructie finalizata212 = 231 350.000 lei (valoare facturata plus studiul de fezabilitate realizat)

47. În baza unui contract încheiat de SC TEMPO SRL, s-au achiziţionat utilaje în valoare de620.000 lei, inclusiv TVA, pentru care s-a primit factura de la furnizor. La recepţie s -a constatatlipsa unor componente în valoare de 100.000 lei, fără TVA, pentru care furnizorul a fostactionat în instanţă, întrucât nu a procedat la remedierea deficienţelor constatate, conformcontractului. Plata facturii nu a fost efectuată. Să se efectueze înregistrările contabile aleoperaţiunilor enumerate, în condiţiile descrise mai sus.

aspuns : a) Înregistrare factura de achizitie utilaj

% = 404 620.000 lei231 500.0004426 120.000

Tva inclus = 620.000 x 24/124 = 620.000 x 19,358% = 120.000 lei b) receptie utilaj si constatare de piese lipsaconsiderand ca piesele lipsa nu permit functionarea utilajului acesta nu poate fi receptionat si pus in functiune ca siutilaj si ramane in gestiune ca imobilizare in curs pana este completat.se inregistreaza scaderea valori utilajului cu componentele ce lipsesc

6583 = 231constituirea unui provizion pt prejudiciul constatat

6812 = 1511 100.000 lei

48. La plecarea în delegaţie în interes de serviciu în Germania, 2 salariaţi ai SC AVAR SRL au primit un avans de 1.000 euro fiecare, la valoarea cursului valutar de 4,5 lei/euro. La întoarcereau decontat împreună următoarele cheltuieli: 700 euro cheltuieli cu transportul, 1.200 eurocheltuieli cu cazarea şi 400 euro diurnă. (cursul valutar la data decontarii a fost de 4,4 lei),urmând să primească în lei diferenţa dintre cheltuielile operaţiunilor enumerate. aspuns :

Valoare în lei a avansului de trezorerie pt plecarea în delegație = 2 x1.000 euro x 4,5 lei/euro =

4.500 lei x 2 = 9.000 lei5314 = 5124 2.000 euro 2.000 euro x 4,5 lei/euro = 9.000 lei542 = 5314 2.000 eurochelt.cu transportul = 700 euro x 4,4lei/euro = 3.080 leichelt.cu cazarea = 1.200 euro x 4,4 lei/euro = 5.280 leidiurna = 400 euro x 4,4 lei/euro = 1760 leicheltuieli = 2.300 euro 10.120diferență de primit = 2.300 euro - 2.000 euro = 300 euro 300 x 4,4 lei/euro = 1320 lei

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


Pentru o mai temeinicã înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizãrii, expertul contabil este abilitat sã cearã, iar pãrţile interesate în expertizã sã dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie sã aibã în vedere explicaţiile pãrţilor, dartrebuie sã le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în

raportul de exper tizã contabilã concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile pãrţilor şiactele examinate.

9.Ionel este numit expert contabil judiciar. În urma consultării dosaruluiconcluzionează că obiectul cauzei aflată pe rolul instanţei judecătoreşti este trimiterea în judecată a administratorului şi asociatului unic al SC BETA SRL pentru acte de evaziunefiscală constatate printr-un act administrativ încheiat pentru anul (2012). Natura cauzei este penală având conexat şi dosarul civil de contestare a actelor administrative care au stat la bazacercetărilor şi rechizitoriului. Obiectivele expertizei se referă la mai multe întrebări dispuse de Instanţa Judecătorească prin Încheiere de şedinţă, printre care: - ......................

- Dacă suma de 2900 lei reprezentand dobândă care depăşeşte valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară este sau nu deductibilă fiscal - Persoana vinovată pentru sustragerea de la plata impozitului pe profit aferent anului (2012)- valoarea prejudiciului cauzat SC BETA SRL, de către administratorul şi unicul asociat alacesteia, prin contractarea unui credit a cărui dobândă depăşeşte valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară. Descrierea sumară a studiului de caz: SOCIETATEA BETA SRL, persoană juridică plătitoarede impozit pe profit, a avut în derulare pe parcursul anului 2012, un împrumut în valoare de100.000 lei, primit de la unicul său asociat. Contractul de împrumut se întinde pe o perioadăde 3 ani (2011, 2012, 2013) şi stipulează o rată a dobânzii în procent de 9,4% pe an. Nivelulde referinţă al BNR este 6,5%. În urma unui act administrativ de inspecţie fiscală se stabileşte că suma de 2900 lei este

nedeductibilă fiscal, organul de control stabilind obligaţii suplimentare şi accesorii pentru plata impozitului pe profit aferent anului 2012. Gradul de îndatorare calculat de organul decontrol pentru anul 2012 este este 2,97. La finele anului (2011) societatea a înregistrat capital propriu negativ.

Identificându-vă ca expert contabil judiciar cu Ionel, identificaţi documentele cu valoare probatorie pe care pot fi fundamentate raţionamentele profesionale, elaboraţi foile de lucru necesare documentării misiunii şi întocmiţi raportul de expertiză contabilă judiciară. aspuns : documente probatorii : Contractul de împrumut, actul administrativ de inspecţie fiscală

,Legislatia contabila si fiscala in vigoare, Situatia capitalurilor proprii (situatiile financiareanuale) cu informatii privind inceputul anului 2011 pana la sfarsitului anului 2013.

Pentru imprumuturi obtinute din alte surse (asociati, firma mama, etc.), deductibilitatea acestor cheltuieli este in primul rand limitata la nivelul ratelor dobanzilor de referinta (la lei si valuta); cheltuielile peste aceste rate dereferinta sunt nedeductibile. Pentru cheltuielile care sa incadreaza in limitele dobanzilor de referinta,deductibilitatea se determina in functie de gradul de indatorare.

Astfel, daca acesta este sub 3, cheltuielile respective sunt deductibile in anul in care apar; daca gradul deindatorare este mai mare decat 3, atunci respectivele cheltuieli nu sunt deductibile in anul in care apar, insa sereporteaza in prerioadele urmatoare, pana la deductibilitatea lor integrala.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


F OAIE DE LUCRU:100.000 x 9,4% = 9.400 lei100.000 x 6,5 % = 6.500 lei

9.400- 6.500 = 2.900 leigrad de indatorare = 2,97 conform prevederilor legale diferenta de 2.900 lei este deductibila in anul 2012 .

Din cele prezentate mai sus, rezulta ca este important modul de calcul al gradului de indatorare.Conform codului fiscal, gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cutermen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentr u care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şiîmprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

= 2,97Gradul de indatorare financiara este exprimat in procente si rezulta din impartirea datoriilor privind creditele alecompaniei la total activ. Cu cat gradul de indatorare financiara al companiei este mai ridicat, cu atat se consideraca firma este mai riscanta, deoarece pentru finantarea activelor managementul companiei a utilizat in mod

extensiv creditele bancare sau alte surse de imprumut. Asadar, un grad de indatorare financiara redus indica osituatie financiara stabila pentru companie.RAPORT DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ JUDICIARĂ

Capitolul I, INTRODUCERE

Paragraful (i)Subsemnatul __ Ionel___ expert contabil, domiciliat în posesor al carnetului de expert contabil nr. ______ înscris în TABLOUL EXPERŢILORCONTABILI şi CONTABILILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA (CECCAR) în partea

__________ poziţia _________(Dacă sunt mai mulţi experţi contabili, acesta se repetă pentru fiecare)

Paragraful (ii)Am fost numit(ţi) prin _________________________ din data de _________ expert contabilîn dosarul nr. __________ , părţile implicate în proces fiind: 1.SC BETA SRL ________________________________2._____________________________________________n.___________________________(Pentru fiecare parte implicată în proces se va menţiona: denumirea, domiciliul sau sedi ul

social şi calitatea procesuală)

Paragraful (iii)Împrejurările şi circumstanţele în care a luat naştere litigiul sunt:

_________________________________________________ _____________________________________________________

Paragraful (iv)

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabilă, căreia i s-au fixaturmătoarele obiective (întrebări): 1. Dacă suma de 2900 lei reprezentand dobândă care depăşeşte valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară este sau nu deductibilă fiscal2. Persoana vinovată pentru sustragerea de la plata impozitului pe profit aferent anului (2012)

3. valoarea prejudiciului cauzat SC BETA SRL, de către administratorul şi unicul asociat alacesteia, prin contractarea unui credit a cărui dobândă depăşeşte valoarea dobânzilor practicate pe piaţa bancară.

Paragraful (v)Lucrările expertizei contabile s-au efectuat în perioada ______ la sediul social /domiciliul _______ _SC BETA SRL

Paragraful (vi)Materialul documentar care a stat la baza efectuării expertizei constă în: __ Contractul deîmprumut, actul administrativ de inspecţie fiscală, Situatia capitalurilor proprii (situatiile

financiare anuale) cu informatii privind inceputul anului 2011 pana la sfarsitului anului 2013__

Paragraful (vii)Redactarea prezentului raport de expertiză contabilă s-a făcut în perioada ______. În cauză s-au efectuat /nu s-au efectuat alte expertize contabile; s-au utilizat /nu s-au utilizat lucrărilealtor experţi (tehnici fiscali etc.).

Problemele ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date de acestea în timpulefectuării expertizei sunt: _____________________________________________________ _____________________ ________________________________

Paragraful (viii)Data pentru depunerea pr ezentului raport de expertiză contabilă a fost fixată la şi prelungită la _______-________.(dacă este cazul)

CAPITOLUL II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. I (i=1,n).Pentru a răspunde la obiectivul (întrebarea nr. i) s-au examinat următoarele documente şiacte:

____________________________________________________(descriere detaliată cu trimitere la anexe, dacă este cazul)

În conformitate cu actele şi documentele expertizate, formulăm, la obiectivul nr. I, următorulrăs puns: ______CHELTUIELILE DE 2900 LEI SUNT DEDUCTIBILE ANULUI 2012____ ____________________________________________________

(se redactează răspunsul clar, concis şi fără ambiguităţi)

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


CAPITOLUL III, CONCLUZII

În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şicuprinsul prezentului raport de expertiză, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la

obiectivele (întrebările) fixate acesteia: La obiectivul nr. 1

_____________________________________________________________La obiectivul nr. 2

_____________________________________________________________La obiectivul nr. n

_____________________________________________________________(Se vor relua răspunsurile din capitolul II, DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)

Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să poată veni în sprijinul beneficiarului,

considerăm necesar să facem următoarele precizări: _____________________________________________________ _____________________________________________________ ____________________________________________________.(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util

beneficiarului expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat: CAPITOLULIV. CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE EXPERTU-LUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)

Expert(ţi) contabil(i):

9.Diana a fost numit expert contabil judiciar. În urma studierii dosarului a constataturmătoarele: Obiectul cauzei este o lipsă constatată într -o gestiune de comercializare cu amănuntul amaterialelor de construcţii aparţinând SC BETA SRL (ţigle, coame, olane-vrac, paleti,cărămizi şi materiale de zidărie asimilabile- vrac, cutii, paleti , ciment, ipsos, var -vrac, saci).Ultima inventariere a avut loc la data de 31.01. anul 2011. Soldul mărfurilor aflate în stoc ladata de 01.02.2011 este în valoare de 200.000 lei şi este constituit din: ţigle, ciment, ipsos,var. În perioada 01.02.2011-31.11.2011 au intrat în gestiune mărfuri constând în ţigle, ciment,ipsos, var, ţigle, coame, olane, cărămizi, în valoare de 800.000 lei. Valoarea mărfurilor cu care a fost descărcată gestiunea este în valoare de 700.000 lei. Soldul scriptic al mărfurilor inventariate la data de 31.11.n2011 este 300.000 lei. Sold fapticrezultat în urma inventarierii : 290.000 lei. La dosarul cauzei nu s-a identificat aprobareaadministratorului SC BETA SRL pentru perisabilităţi. Cauza este de natură penală. Obiectivele expertizei constau în mai multe obiective dispuse prin Ordonanţa emisă de Poliţia...., printre care: - ......................- Să se stabilească dacă la stabilirea prejudiciului s-a avut în vedere acordarea perisabilităţilorlegale.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat peo perioada de timp de la 3 luni la un an;

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.Punerea în miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este în

sarcina Comisiilor de disciplina de pe lânga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de

disciplina, în conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare acomisiilor de disciplina de pe lânga consiliile filialelor si Consiliul Superior al CorpuluiExpertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România.

Investigatiile asupra unor abateri disciplinare sunt generate în principal de plângeriformulate în scris, structurilor centrale si locale ale Corpului revenindu-le obligatia de a lua înconsideratie toate plângerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de CECCARsau de catre o entitate administrativa fara sa fie facuta o plângere. Este obligatorie înstiintareamembrului împotriva caruia se face plângere , precum si cel care a facut plângerea.Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta.

Abaterile în functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prinRegulamentul de organizare si functionare al CECCAR.Acesta prevede ca fapta savârsita de

un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta în structurile alese si functionale, princare se încalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a CorpuluiExpertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abateredisciplinara.

Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte:a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului

Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor deconducere si control ale Corpului;

b) absenta nemotivata de la întrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferintanationala;

c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelorCorpului referitoare la publicitate;

d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contractscris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisa calitatea profesionala a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;

f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizatiei

prevazute în prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care apartine,

declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului deadministratie sau administratorului unic, dupa caz;

i) încalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului

documentele privind activitatea profesionala;k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, în relatiile cu Corpul

sau cu tertii;

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


l) înscrierea în rapoartele de expertiza contabila sau în alte lucrari efectuate pentru terti deaprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamântul acestora sau fara sa fi fostconsultati;

m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuariilucrarilor pentru terti;

n) neîndeplinirea obligatiilor prevazute în Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale;o) orice alte încalcari ale normelor si hotarârilor luate de organele de conducere ale Corpului.Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea încalcarii si cu

consecintele acesteia.Prezentam alaturat sanctiunile ce se aplica unor abateri disciplinare savârsite de membrii

CECCAR:Sanctiunile ce se aplica unor abateri disciplinare.

Exemplificam câteva dintre faptele savârsite în legatura cu expertizele contabile si care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili:e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe

baza unui contract în care nu a fost înscrisa calitatea profesionala de expert contabil.e2) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional.e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile.e4) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentruexercitarea profesiei , legal acordata.e5) Încalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Aplicarea unei sanctiuni disciplinare definitive trebuie sa fie adusa la cunostinta publicului prin:

a) afisarea unui extras al hotarârii de sanctionare la sediul filialei Corpului, însotita de publicarea acestuia în revista Corpului;

b) comunicarea masurii, în scris, directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv amunicipiului Bucuresti, si tribunalului, în cazul aplicarii sanctiunilor prevazute la art. 17 alin.(1) lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, republicata.

În cazul aplicarii sanctiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-ohotarâre definitiva, cel în cauza este obligat sa depuna, sub luare de semnatura, la filiala de careapartine carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat si parafa; acestea îi vor fi restituitela expirarea termenului de suspendare.

Aceeasi obligatie exista si în cazul aplicarii masurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei.

Membrul care refuza sa se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectuându-se publicitatea corespunzatoare.2. Raspunderea civil a a expertil or contabil iRaspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita în temeiul art. 998 din Codul civil, potrivita caruia orice fapta care cauzeaza un prejudiciu obliga partera responsabila sa reparegreseala. Datorita ariei extrem de ample careia îi devin aplicabile principiile de raspundereinvocate prin textele articolelor 999-100 din Codul civil, acestea devin opozabile oricaruiangajament care genereaza raspundere juridica

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


Potrivit Legii speciale care reglementeaza activitatea de expertiza contabila, limiteleraspunderii civile a expertilor contabili se stabilesc prin contractele de prestari de serviciiîncheiate în conditiile legii, în functie de uzantele interne si internationale ale profesieicontabile. Expertii contabili garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prinsubscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii.

Expertii contabili pot conveni cu clientii lor limitarea raspunderii civile a acestora pentru oricaredintre activitatile si serviciile pe care acestia le furnizeaza, în conditiile legii. Nu poate fi prevazuta în contract limitarea raspunderii civile a expertului contabil în cazul în care obiectulcontractului în constituie furnizarea serviciilor de audit statutar.

Politele de asigurare acopera, în limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratuleste obligat sa le plateasca unei terte parti pentru un prejudiciu de natura materiala si financiarasurvenit ca urmare a urmatoarelor acte savârsite pe parcursul exercitiului profesional:

a) Neglijenta, superficialitate, omisiune sau neîndeplinirea obligatiilor si atributiunilorspecifice profesiei în efectuarea urmatoarelor activitati: tinerea contabilitatii; întocmireaverificarea si certificarea situatiilor financiare; efectuarea de analize economico-financiare sautehnice; audit pe diferite domenii; expertizari contabile/tehnice; acordarea de consultanta

economico-financiara, contabila, fiscala, tehnica, etc.; întocmirea de declaratii fiscale; activitatide cenzorat si audit financiar-contabil; evaluari administrative; lichidari ; alte activitatiexercitate de liber-profesionist.

b) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilormagnetice primite de asigurat, în vederea înregistrarii si prelucrarii datelor financiar-contabilesau evaluarilor tehnico-economice.

Expertii contabili au obligatia de a informa operativ societatea de asigurare asupraoricarei plângeri formulate împotriva sa, sau asupra oricarei situatii care poate avea dreptconsecinta formularea unor cereri de despagubire.3. Raspunderea administrativa (contraventi onala) si penala a expertil or contabil i

Raspunderea administrativa si penala se supun legilor speciale. Onorariile stabilite pentruexpertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 si 125din Codul de procedura penala sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vorfi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justitiei, Ministerului Public sauMinisterului Internelor si Reformei Administrative , dupa caz, urmând ca sumele sa fierecuperate de la persoanele vinovate la pronuntarea hotarârii judecatoresti definitive.Este interzisa efectuarea de catre expertii contabili de lucrari specifice profesiei pentruoperatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestea suntîn raporturi contractuale sau se afla în concurenta.

De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru operatorii economici, în cazul în caresunt rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor.

În procesul civil si penal, expertul contabil poate fi sanctionat administrativ prin:a. Înlocuirea sa de catre organul de cercetare abilitat. b. Aducerea sa cu mandat, în caz de pricini urgente sau atunci când i se cer lamuriri.c. Amenda judiciara. Sanctionarea cu amenda judiciara se aplica în cazurile de lipsanejustificata , atunci când este citat, sau în cazul tergiversarii întocmirii si depunerii raportuluide expertiza contabila.d. Trimiterea expertului contabil în fata autoritatilor penale, în caz de banuieli puternice deascundere a adevarului sau de luare de mita, caz în care instanta va închei un proces verbal înacest sens.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


În situatii mai grave, când se întrunesc elementele constitutive ale savârsirii unei infractiuni,sanctiunile penale pot lua urmatoarele forme:- Închisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi pentru infractiunea de luare demitaBanii, valorile sau orice bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar dacaacestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata acestora în echivalent banesc.

- Închisoare de la 1 la 5 ani pentru marturie mincinoasa.Marturia mincinoasa nu se pedepsestedaca, în cauzele penale, mai înainte de arestarea inculpatului, ori în toate cauzele, mai înainte dea se fi pronuntat o hotarâre sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase,martorul îsi retrage marturia. Daca retragerea marturiei a intervenit în cauzele penale dupaarestarea inculpatului , sau în toate cauzele, mai înainte dupa ce s-a pronuntat o hotarâre saudupa ce s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, instanta va reduce pedeapsa.Articolul 76 din Codul penal vizeaza aplicarea pedepselor penale în cazul existenteicircumstantelor atenuante. Astfel, când minimul special al pedepsei închisorii este de un an saumai mare (pâna la 3 ani exclusiv) , pedeapsa se coboara sub acest minim, pâna la minimulgeneral- Închisoare de la 3 luni la 7 ani, pentru savârsirea infractiunii de favorizare a infractorului.

Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevazuta de lege pentruautor.Cele trei încadrari juridice au fost date cu titlu exemplificativ , dupa caz, expertul contabil putând fi sanctionat penal si pentru alte infractiuni, daca se întrunesc elementele constitutive.6.4. Al te responsabil itati si sanctiuni opozabile expert il or contabil i si contabil il or autor izati Potrivit reglementarilor legale si profesionale în vigoare, exercitarea oricarei atributii specificecalitatii de expert contabil si de contabil autorizat de catre persoane neautorizate sau care se aflaîn situatie de incompatibilitate constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.Profesionistii contabili membri CECCAR care exercita atributii specifice calitatii de expertcontabil si de contabil autorizat fara viza anuala se sanctioneaza disciplinar potrivitRegulamentului de Organizare si Functionare al CECCAR. Neplata cotizatiei profesionale de catre membrii CECCAR pe o perioada de un an atrageradierea din Tabloul Corpului.

Condamnarile care interzic dreptul de gestiune si administrare a societatilor comerciale ,savârsirea unor abateri grave de alta natura, prevazute în regulament, precum si nedepunerea încontul bugetului statului , în termenul si la nivelul prevazut de lege, a impozitului asupraonorariilor încasate de la persoane fizice, atrag radierea din Tabloul Corpului.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


3.Audit Statutar 40,48,52,57,124,129, 44, 79

40. Normele naţionale de audit reprezintă: a) ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de către un organism profesional

competent la nivel naţional, care au un caracter obligatoriu şi care se aplică în realizareaunei misiuni de audit sau de servicii conexe; b) ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finanţelor Publice; c) normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari) şi cele referitoare laauditul contractual.aspuns : a)

Deoarece Normele (standardele) generale de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de oautoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:*Standardele Internaționale de Audit (ISA),Practicile Internaționale de Audit(IAPS),Standardele Internaționale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),StandardeleInternaționale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),Standardele Internaționale pentruMisiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit și Asigurări (IAASB)din cadrul Federției Internaționale a Contabililor (IFAC),Normele naționale emise de unorganism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.

48. Prin “cabinet de audit ” se înţelege: a) societate sau altă entitate care furnizează servicii de audit; b) mai mulţi auditori care se asociază pentru efectuarea unui audit; c) persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul financiaraspuns : c )

52. Elaborarea unui plan al misiunii de audit este:a) o obligaţie;

b) o măsură suplimentară de control al lucrărilor; c) o necesitate, pentru a asigura că auditul se va realiza de o manieră eficientă. aspuns : c)

57. “Controalele substantive” sunt: a) de două tipuri; b) de cinci tipuri;c) de trei tipuri.aspuns : a) Controalele substantive sunt acele controale pe care le efectuează auditorul pentru a obţine

elemente probante care pot detecta anomaliile semnificative. Controalele substantive sunt de două feluri:Controale pivind operaţiile, tranzacţiile şi soldurile conturilor; Proceduri analitice care constau în analizatendinţelor şi a rapoartelor semnificative, a variaţiilor şi examene de coerentă cu alte informaţii. În funcţie de

informaţiile obţinute în urma controalelor auditorul îşi stabileşte programul de control a conturilor. Acest program are rolul de a reuni elementele probante pentru ca auditorul să îşi exprime o opinie motivată asupraconturilor anuale.

124. Pentru obţinerea elementelor probante, ce procedee şi tehnici de audit se utilizează! a) controlul asupra pieselor justificate şi control de fond; b) sondajele;c) calcule şi analize.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


aspuns : a) Elementele probante sunt obţinute în urma tehnicilor folosite de auditor: teste de procedură coroborate cucontroale substantive sau numai controalele substantive. Testele de procedură sunt acele teste care permitobţinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii şi funcţionarii sistemelor contabile şi de controlintern.

129. Elementele cheie dintr-o mulţime sunt: a) Elementele care – fie datorită naturii, fie datorită valorii lor – prezintă riscuri; b) Elementele care sunt supuse verificării integrale de catre auditor; c) Elemente care sunt stabilite de auditor înca din faza de planificare a lucrărilor de audit.aspuns : a)

44. Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la:a) imposibilitatea exprimării unei opinii; b) introducerea unui paragraf de observaţii; c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabilă. aspuns : c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabilă

79. Auditorul trebuie să aplice proceduri analitice: a) la începutul misiunii; b) la sfârşitul auditului, pentru a trage o concluzie generală; c) la mijlocul misiunii.aspuns : b) Auditorul trebuie să aplice procedurile analitice în cadrul etapelor de planificare

şi de revizuire generală ale auditului. Procedurile analitice pot fi aplicate şi în cadrul altoretape.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


Organizarea Auditului intern 44, 79

44. Care este rolul auditului intern în procesul de management al riscurilor.aspuns :

Auditul intern are un rol activ, de asigurare şi consiliere a conducerii entităţii publice,în procesul de implementare şi gestionare a riscurilor, însă, pentru a evita ca responsabilitatea

săle fie atribuită, trebuie să obţină de la conducere confirmarea că aceasta asigură procesulde identificare, atenuare şi monitorizare a riscurilor, asumându-şi responsabilitatea în acestsens.In accepţiunea generală, auditorul intern are rol activ în implementarea procesului degestionare al riscurilor, prin furnizarea de asigurare şi acordare de consiliere. Auditoriiinterni, deşi au rol activ în implementarea şi gestionarea dispozitivelor de control al riscurilorşi aplicarea proceselor de management al riscurilor, aceştia nu trebuie să îşi asumeresponsabilităţi în procesul de management al riscurilor.În aceste condiţii, se constată că, rolul auditului intern în procesul de management alriscurilor este din ce în ce mai complex, urmare tendinţei de recunoaştere a managementuluiriscurilor ca un sistem-cheie din cadrul entităţilor publice.

R olul auditului intern diferă în funcţie de nivelul de gestionare a riscurilor, astfel:a)dacă evaluarea riscurilor este realizatăînainte ca riscul săse materializeze, rolul audituluiintern este a urmări suficienţa şi eficacitatea controlului intern pentru, a evita producereaevenimentului; b)dacă evaluarea riscurilor este realizată dupăce riscul s-a materializat, rolul auditului interneste de a stabili cauzele care au condus la manifestarea riscului şi de a propune măsuri decontrol intern în vederea eliminării acestora şi pentur a asigura continuitatea activităţilororganizaţiei.

79. Ce presupune realizarea misiunii de consiliere.aspuns :

Consilierea reprezintă activitatea desfăşurată de auditorii interni, menită să aducă plusvaloare şi să îmbunătăţească administrarea entităţii publice, gestiunea riscului şicontrolul intern, fărăca auditorul intern săîşi asume responsabilităţi manageriale.Activităţile de consiliere se efectuează potrivit programului anual, alături de activităţile deasigurare, precum şi la cererea expresă a conducerii entităţii publice.

Misiunile de consiliere au un caracter consultativ şi se desfăşoară în general la cererea expresă a beneficiarului misiunii. Tipul şi sfera de cuprindere a serviciilor de consiliere sunt stabilite de comun acord cu

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


beneficiarul misiunii. Misiunile de consiliere implică în general două entităţi: (1) persoana sau grupul care oferăconsiliere – auditorul intern şi (2) persoana sau grupul care solicită şi primeşte consiliere – beneficiarul misiunii.În îndeplinirea misiunilor de consiliere, auditorul intern trebuie să îşi păstreze obiectivitatea şi să nu îşi asumeresponsabilitatea conducerii.

IV. Evaluarea intreprinderii 7,9,13,15,17,25

7. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:a) capitaluri permanente +/ – diferentele din reevaluare; b) capitaluri proprii +/ – diferentele din reevaluare;c) activul reevaluat corijat +/ – total datorii.aspuns : b)

9. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ:

a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat);c) activul net reevaluat.aspuns : b)

13. Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependent cu diagnosticul:a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului; b) functiei de exploatare;c) tuturor functiilor întreprinderii.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


aspuns : c) 15. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de profit si pierderese face:a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;

b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.aspuns : b)

17. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta,dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve 10.000.000; altefonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) 5.000.000:a) da, 23.000.000; b) da, 33.000.000;c) nu.aspuns : a) Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat

ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUAREANC= 3.000.000cap.soc +10.000.000 rezerve +15.000.000 fonduri proprii-5.000.000ch.deinfiint=23.000.0000 (capital propriu)

25. Se dau urmãtoarele elemente de bilant: – total activ = 425.000 lei; – cheltuieli constituire = 2.500 lei; – cheltuieli de cercetare = 15.500 lei; – brevete proprietate = 125.000 lei.Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 lei.Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) în minuscu:a) 93.000 lei; b) 143.000 lei;c) 118.000 lei.aspuns : b)

Cheltuieli de constituire 2.500 lei +cheltuieli de cercetare 15.500 lei + brevete proprietate125.000 lei = 143.000

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014


Voinea Carmen NicoletaLucrare CECCAR- AN.III.sem.2.anul 2014

V. Fuziuni si divizari 60,65

60. Din bilanţul celor 2 societăţi intrate în fuziune rezultă:

Soc A: activ real evaluat 80.000 lei, datorii 7.700 lei, nr de acţiuni 6.250, valoare nominală 5lei/acţiune. Soc.B: activ real evaluat 152.500 lei, datorii 26.500 lei, nr de acţiuni 12.500, valoare nominală 5lei/acţiune. A deţine la B 2.500 acţiuni achiziţionate cu 22,5 lei/acţiune. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis? aspuns :

2.500 x 22,5 lei = 56.250 leiA B

ACTIV 80.000 ACTIV 152.500- DATORII 7.700 - DATORII 26.500= ANC= A-D 72.300 = ANC= A-D 126.000 Nr.act 6.250 Nr.act 12.500VMCA = ANC/Nr.act= 72.300/6.250

11,568 lei VMCB = ANC/Nr.act=126.000/12.500

10,08lei

Nr de actiuni ce trebuie emise = ANC B = 126.000 lei = 2.500 act x10,08lei/act = 10.892, 11VMCA 11,568 lei/act 11,568 lei/act

65. Luaţi balanţele a două firme şi încercaţi să parcurgeţi fazele contabile ale fuziunii ţinînd cont de

următoarele restricţii: - raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii globale a celor două firme; - valoarea globală diferă de activul net contabil şi de activul net contabil corectat; - la inventariere s-au constatat diferenţe între valorile juste şi valorile nete contabile pentru cel puţindouă active; - duratele de amortizare ale activelor amortizabile rămîn aceleaşi după fuziune; - valorile contabile din balanţele individuale ale firmelor dinainte de f uziune (soldurile individuale)reprezintă, în acelaşi timp, şi valori fiscale; - fuziunea se va realiza prin absorbţie şi sînteţi liber să alegeţi absorbanta şi absorbita; - absorbanta preia, în limita determinată de creşterea capitalului social, rezerva legală a absorbitei;- absorbanta preia toate provizioanele şi ajustările pentru depreciere ale absorbitei, dacă este cazul;

- cheltuielile aferente procedurii se suportă din primele de fuziune (dacă există); - nu există participaţii reciproce între firmele implicate în fuziune. Nu există restricţii în ceea ce priveşte gruparea pe echipe a stagiarilor.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014



VI. Administrare si lichidare 3;4;5

3. Prin acţiunea introdusă la data de 23 mai 2008, Societatea Comercială "R." SA Oneşti a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău - Administraţia FinanţelorPublice pentru Contribuabili Mijlocii şi cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anularea parţială a Deciziei nr. 1114 din 11 decembrie 2007, emisă de prima pârâtă, şi anularea integrală aDeciziei nr. 51 din 4 martie 2008, emisă de pârâta secundă, ca nelegale, cu consecinţa exonerării salede plata sumei de 2568.370 lei, reprezentând accesorii aferente unor obligaţii fiscal pentru perioada 14- 20 iulie 2006.În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin Sentinţa civilă nr. 847 din 28 aprilie 2004, Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ a dispus deschiderea proceduriireorganizării sale judiciare. Cu referire la fondul cauzei, a precizat că Decizia de calcul a accesoriilornr. 1114/2007 a fost emisă de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău cu încălcareadispoziţiilor art.41 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, care interzic în mod expres calcularea de accesorii la c reanţele fiscale după data deschiderii procedurii de reorganizare judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 122^1

din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată. Că, prinaplicarea de către organul fiscal a prevederilor Legii nr. 64/1995 se nesocoteşte principiul careinterzice ultraactivitatea legii şi cel al aplicării cu prioritate a legii speciale faţă de legea general(dispoziţiile Legii nr. 85/2006 având un caracter special, faţă de procedura fiscală reglementată deOrdonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată).

Întrebare: Problema de drept care se naşte în speţa de faţă este dacă organele fiscale erau sau nu

îndreptăţite să calculeze accesorii fiscale aferente unor debite ale Societăţii Comerciale "R." SA

Oneşti, născute anterior deschiderii procedurii de reorganizare judiciară, până la intrarea în vigoare

a Legii nr. 85/2006, în condiţiile în care Decizia nr. 1114/2007 a fost emisă de pârâta Direcţia

Generală a Finanţelor Publice Bacău după intrarea în vigoare a acestui act normativ.

aspuns :Până la data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, sunt

aplicabile prevederile art.118 alin.4) din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementeazăcalculul de accesorii în cazul contribuabililor aflaţi în procedura de reorganizare judiciară.

In prezenta cauză, accesoriile au fost calculate pentru perioada 14 iulie – 20 iulie 2007, până la intrarea în vigoare a Legii nr.85/2006, iar data emiterii titlului de creanţă nu arerelevanţă. Intrând în vigoare ulterior perioadei pentru care au fost stabilite în sarcina reclamanteicreanţele accesorii,dispoziţiile Legii nr.85/2006 nu sunt incidente pentru perioada în discuţie.Cualte cuvinte, în cauza de faţă nu s-a încălcat principiul aplicării imediate a legii noi şi nici nu poate fi vorba de o ultraactivitate a actului normativ abrogat pentru a se justifica măsura anulăriiactelor administrative fiscale contestate.

Incepând cu data intrării în vigoare a Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei (legespecială derogatorie în raport cu dreptul comun pe care îl reprezintă normele Codului de procedură fiscală), în cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizării judiciare şi a insolvenţei, după caz, nu se mai datorează şi nu se mai calculează obligaţii fiscaleaccesorii pentru creanţele înscrise la masa credală şi pentru cele rezultate din activitatea

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014



curentă, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.Având în vedere considerentele expuseîn cele ce preced, s-a dispus respingerea ambelor recursuri ca nefondate.

4. Prin Sentinţa comercială nr. 626 din 7 iulie 2009, Secţia comercială, de contencios

administrativ şi fiscal a Tribunalului Bistriţa- Năsăud a admis acţiunea în anulare a incidentului de plată, formulată de SC "M." SA, în contradictoriu cu pârâtele B.C.R. şi B.C.R. - Sucursala JudeţeanăBistriţa- Năsăud şi, în consecinţă, a dispus ca pârâtele să anuleze incidentele de plată privind cecurilerefuzate la plată pentru perioada 23 aprilie 2009 - 12 mai 2009, făcute în baza cererii de înscriere arefuzului bancar nr. 1853690/2009 şi să comunice Centralei Incidentelor dePlăţi anularea incidentelor de plată înscrise pe numele reclamantei. Spre a hotărî astfel, tribunalul areţinut că, la data de 23 aprilie 2009, unitatea bancară a refuzat la plată filele cec, motivat de lipsa dedisponibil; că, anterior, la data de 10 aprilie 2009, prin Sentinţa comercială nr. 238 s-a dispusdeschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC "M." SA, ordonându-se băncilor la caredebitoarea avea disponibil în conturi, în baza art. 48 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, ca acestea să nufacă operaţiuni cu privire la disponibil fără ordinul administratorului judiciar, dar B.C.R. - Sucursala

Bistriţa, deşi notificată, nu s-a conformat, procedând la refuzarea filelor cec din data de 23 aprilie2009 până la data de 12 mai 2009, pe diferite motive, fără a respecta notificarea administratoruluifinanciar, situaţie în care refuzurile sale de plată s-au făcut nelegal în perioada menţionată. Întrebare: Analizaţi temeinicia soluţiei pronunţată de instanţă. Argumentaţi.

aspuns : Este de observat că, în mod corect, instanţa de apel şi-a fundamentat decizia pe aceste prevederi, care constituie legea specială în speţă faţă de obiectul cererii deduse judecăţii, reţinând, cu justeţe, că deschiderea procedurii insolvenţei nu poate constitui o cauză exoneratoare pentru înscriereaîn CIP a unui incident major, în conformitate cu evocatele norme speciale, atât timp cât, la momentulemiterii instrumentelor de plată şi la momentul prezentării acestora, cauza esenţială a refuzului la platăa fost aceea a lipsei totale de disponibil, aspecte ce înlătură incidenţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

5. Prin Sentinţa nr. 151 din 4 octombrie 2004, Tribunalul Suceava - Secţia comercială, contenciosadministrativ şi fiscal, prin judecătorul-sindic, a admis cererea creditoarei DGFP Suceava, dispunânddeschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului debitoarei SC "X." SRL. Judecătorul-sindic, prin încheierea de şedinţă din 28 februarie 2006, a dispus intrarea în faliment a debitoarei,desemnând lichidator judiciar pe SC "M." SRL Iaşi. Ulterior, prin Sentinţa nr. 695 din 11 decembrie 2007, judecătorul-sindic a respins cererea deautorizare formulată de creditoarea DGFP Suceava, dispunând, totodată, în temeiul art. 131 din Legeanr. 85/2006, închiderea procedurii falimentului debitoarei. Judecătorul-sindic a constatat că cererea deantrenare a răspunderii materiale a pârâtei P.M., formulată de creditoarea DGFP Suceava în temeiulart. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, este nefondată, întrucât nu rezultă îndeplinirea cerinţelor

legale ale textului menţionat. Astfel, judecătorul-sindic a reţinut că din raportul de inspecţie fiscală, întocmit la data de 15 aprilie2005 de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reiese că fostul administrator P.M. a pus ladispoziţia inspecţiei evidenţa contabilă pentru perioada ianuarie 2003 - februarie 2005, că societateadebitoare a respectat prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, privind inventarierea patrimoniului şică evidenţa contabilă a societăţii a fost condusă cu respectarea pr evederilor Legii nr. 82/1991,republicată. De asemenea, din înscrisul depus la dosar reiese că pârâta a prezentat lichidatorului

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014



judiciar documentele solicitate, neputându-se reţine că aceasta a încercat sustragerea unor documentesau ascunderea lor.

Totodată, judecătorul-sindic a constatat că în cauză s-a întocmit raportul de lichidare carecuprinde date privind: situaţia debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfăşurate în cursul procedurii, cheltuielile de administrare a procedurii, aşa încât, în temeiul art. 131 din Legea nr.

85/2006 privind procedura insolvenţei, a dispus închiderea procedurii insolvenţei şi radierea debitoareidin registrul comerţului. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea DGFP Suceava.În motivare,recurenta a arătat că în mod eronat judecătorul-sindic a respins cererea, ignorând faptul că pârâta nu adepus la dosarul cauzei în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii insolvenţei actele şiinformaţiile prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, aşa cum rezultă din rapoartelelichidatorului judiciar.Mai mult decât atât, a arătat recurenta, fostul administrator al debitoarei a dispus în interes personalcontinuarea unei activităţi care ducea persoana juridică la încetarea de plăţi, aspect evidenţiat prinraportul de inspecţie fiscală din 15.04.2005, din care rezultă că debitoarea a înregistrat pierderi lafinele anilor 2003 şi 2004. Recurenta a concluzionat că pârâta a desfăşurat activităţi comerciale în

lipsa unei strategii manageriale viabile, fapt ce a atras starea de insolvenţă a debitoarei, iar prin moduldefectuos în care pârâta a înţeles să conducă activitatea, nu poate fi de natură a fi exonerată derăspundere, întrucât şi neglijenţa este un factor care antrenează răspunderea. Întrebare: Analizaţi temeinicia cererii de recurs formulată de DGFP Suceava. Argumentaţi.

aspuns : Antrenarea raspunderii membrilor organelor de conducere presupune îndeplinireaurmatoarelor conditii: prejudiciul creditorilor, fapta care trebuie sa se încadreze în cazurile expres prevazute de legea insolventei, raportul de cauzalitate dintre fapta si încetarea platilor si culpa persoanei a carui raspundere este antrenata.Cu privire la raportul de cauzalitate, legea impune conditia ca faptele membrilor organelor deconducere sa fi contribuit la ajungerea societatii în încetare de plati, prejudiciind astfel societatea siindirect creditorii sai.

Pârâta a pus la dispozitia inspectiei evidenta contabila, fiind astfel respectate dispozitiile Legiinr.82/1991. Faptele invocate de catre recurenta vizând lipsa unei strategii manageriale viabile,omisiunea de a achita debitele restante, neglijenta în conducerea societatii nu sunt de natura a atrageraspunderea patrimoniala a fostului administrator, în conditiile neîndeplinirii cumulativ a cerintelorraspunderii civile delictuale sus mentionate.

VII.Fezabilitate 4;26

4. Ce reprezintă durata de viaţa a unui proiect investitional?

aspuns :Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopulobtineriiunor castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume prezen te si certe pe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile.Din per spectiva con tabi la, inves ti ti a reprezin ta o imobi li zare, fi ind as imil at achel tuie li lor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosintaindelungata.Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul acesteiaeste de aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014



Dur a t a de v i a t a a unu i p r o i ec t i nves t i t i ona l e s t e compus a d i n douaetape: durata deimplementare a proiectului investitional si ce a de exploatare a investitieirealizate.Perioada implementarii proiectu lui inves titional este caracterizata de ef ortulsustinut deintreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului. Perioada de exploatarecuprinde toate efectele generate de proiectul investitional, efectecaracterizare prin fluxuri de

incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari si plati are ca rezultat un flux net alinvestitiei , adica cash-flow net. Un proiect investitional este fezabilatunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei deimplementare.Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:

Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare aimobilizarilor =amortizare contabila

Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile si platile. Perioada deexploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani,maxim 10, datorita faptului caincasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros

24.Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale este indicele

de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului? aspuns : Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/ valoarea

investitiei) – se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia.

VIII. Consultanta fiscala 45,48,68,69,70,88

45. Lichidarea societăţilor comerciale are loc: a) – benevol sau dacă ajunge în incapacitate de plată

b) – la retragerea unui asociatc) – la cererea organelor abilitate

aspuns : a) 48. Ajustările privind pierderile de valoare sunt deductibile fiscal?

a) – da b) – nuc) – unele din eleaspuns : c)

Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scopfiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in noteleexplicative (pct. 151). Daca au fost constituite provizioane fiscale, in limitele prevazute de lege,acestea sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Daca societatea aflata in insolventa, va intrain faliment, dupa ce se intra in posesia hotararii judecatoresti definitive se pot inregistra pierderi dincreante in contabilitate, care sunt deductibile fiscal si se poate ajusta TVA colectat initial.

68. Ce cuprind veniturile din investiţii ? aspuns : Veniturile din investiţii cuprind: dividende; venituri impozabile din dobânzi; câştiguri din

transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7; venituri din operaţiuni de vânzare-

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014



cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare; venituridin lichidarea unei persoane juridice.

69. Cum se impun veniturile din premii realizate de persoane fizice?aspuns : Veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata

asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs seimpoziteaza prin retinere la sursa a unei rate de 16% aplicata la venitul net. Nu sunt impozabileveniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumeineimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de contribuabil:pentru fiecare premiu si pentrucastigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.

70. Cum se impun veniturile din jocuri de noroc realizate de persoane fizice?aspuns : Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 25% aplicata

asupra venitului net. Venitul net se calculeaza la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasiorganizator sau platitor.Venituri din jocuri de noroc vor fi impozitate prin retinere la sursa a unei ratede 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste 10.000 de lei. Venituri din jocuri de noroc vor

fi impozitate prin retinere la sursa a unei rate de de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste10.000 de lei.

88. La calculul impozitului pe profit la 31.03.2010 un contribuabil prezinta urmatoareledate: cifra de afaceri in valoare de 2.500.000 lei, profit impozabil in valoare de 93.750 lei,cheltuieli cu sponsorizarea ( conform prevederilor Legii 32/1994) in valoare de 10.000 lei.Impozitul pe profit datorat de contribuabil pentru trimestrul I al anului 2010 este de:a) 3.000 lei; b) 18.000 lei ; c) 17.000 lei; d) 12.000 lei ; e) 15.000 lei; f) 93.000.aspuns : d)

IX. Analiza economico financiara 76;7776. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preţ unitar de 40u.m.întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m.,cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv,cheltuieli cu utilităţi şi chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şicheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiarşi operaţional exprimat în unităţi fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de produse vândute. aspuns :

q = 5.000 buc. p.u. = 40 u.m.

ch. mat. prime = 60.000 u.m.ch. personalul = 80.000 u.m. – 90 % = 72.000 u.m.ch. variabile- 10 % = 8.000 u.m.ch. fixech. utilităţi şi chirii = 5.000 u.m.ch. amortizare = 4.000 u.m. ch. cu dobânzi = 5.000 u.mPragul de rentabilitate operaţional se referă doar la active de exploatare, de aceea nu aminclus şi la ch.fixe dobânzile.

8/10/2019 Ceccar Sem 2-2014



Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000=17.000 u.m.

Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m.Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.Q în punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 – 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.

Cifra de afaceri în punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.Pragul de rentabilitate financiar se calculează incluzând în cheltuielile fixe şi do bânzile.

Qc financiar = (CF+ dobânzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 – 26,40) = 22.000 /13,6=1617,65 u.m.

Cifra de afaceri în punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.Deci pentru a produce profit în activitatea de exploatare trebuie vândut 1.250 buc. de produse şivânzările trebuie să atingă 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind şicheltuielile financiare,trebuie vândute 1.618 buc. produse s-a atins o vânzare de 64.706u.m.Sub aceste vânzări unitatea va ieşi în pierdere.O creştere a nr. de produse vândute de la 5.000 buc. aravea o influenţă negativă asupracheltuielilor variabile totale, astfel:

CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.

CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rămân neschimbate.Profitul dinexploatare = 5.500 x 40 – (17.000 + 145.200) = 220.000 – 162.200 = 57.800u.mProfitul curent se calculează incluzând cheltuielile variabile în cheltuielile fixeProfitul curent = 5.500 x40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.mDeci la o vânzare de 5.500 buc. produse (această cantitate fiind peste cantitatea din prestarea deoperaţiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. şi un profit curent de52.800 u.m

77. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a) procedeul matricei comparaţiilor aparţine analizei stării interne a firmelor şi realizează topulfirmelor prin ordonarea crescătoare a valorilor obţinute pentru fiecare firmă

b) procedeul distanţei aparţine analizei competiţionale şi realizează topul firmelor prin ordonareacrescătoare a valorilor obţinute pentru fiecare firmă c) procedeul indicatorului sintetic realizează o evaluare a influenţei factorului asupra fenomenului înmărimi relative aspuns : b)

Ceccar Sem 2-2014

Documents

Transcript of Ceccar Sem 2-2014