II. AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE1) Normele de referinta in auditul situatiilor financiare.

În auditul situatiilor financiare ale unei entităti sunt folosite două categorii de norme de referintă: norme (standarde) contabile si norme (standarde) de audit.

2) Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate

profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internaţionale de Audit (ISA), Practicile Internaţionale de Audit (IAPS),

Standardele Internaţionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaţionale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaţionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit şi Certificare (IAASB) din cadrul Fereraţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). - normele naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.

Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene; ele permit însă şi auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.

Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru;- norme de raportare;- norme generale de comportament.

3) Ce sunt si ce rol au normele contabile?Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din

domeniul contabilităţii, care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi

utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţiile financiare sunt cele prevăzute la art.1 din Legea contabilităţii 82/1991. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.

Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori (asociaţi, acţionari, bănci).

Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinţele următoare:

- standarde internaţionale de raportare financiară;- standarde sau norme contabile naţionale;- alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi

prezentarea situaţiilor financiare.Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru

Standardele Internaşionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS); acestea cuprind:

- Standardele Internaţionale de Raportare Finaciară emise de IASB (IFRS);- Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);- Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;- Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

4) Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?Pragul de semnificaţie reprezintă nivelul sau mărimea unei sume peste care auditorul

consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare, precum şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului intreprinderii.

Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit net de 499.000 lei şi unul de 500.000 lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două cifre alternative de 250.000 lei şi 500.000 lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societăţiiPragul de semnificatie se determină: la începutul misiunii, în cursul misiunii, la sfârşitul misiunii.

La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesară pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative.

În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din situaţiile financiare permit orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control. Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.

La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă întreprinderea refuză să le corijeze.

Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:- orientarea mai bună şi planificarea misiunii;- evitarea lucrărilor inutile;- justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri, etc. Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie:

- existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale;- evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi;

5) Recent v-ați alăturat unei societăţi cu răspundere limitată care procesează alimente.Compania este condusă efectiv de către un director. Ceilalţi directori sunt non-executivi şi toţi au relaţii personale apropiate. Ca şi membru cheie al echipei financiare, aţi descoperit că anumiţi angajaţi sunt plătiţi cu numerar, în mână, şi nu prin intermediul statului de plată. De asemenea, aveţi suspiciuni că unii din aceştia sunt angajaţi fără forme legale şi nu dispuneţi de niciun fel de dovadă a angajării lor (documente sau contracte).

În momentul în care aş observa că există astfel de „urme” de ilegalităţi în interiorul firmei pentru care probabil eu semnez situaţiile financiare (în calitate de membru cheie al echipei financiare) voi convoca managementul societăţii la o întrunire în care ar trebui:

-clarificate consecinţele nerespectării legii;

-stabilit un plan de măsuri pentru intrarea în legalitate;-asumarea unui termen şi a unei hotărâri privind intrarea în legalitate.

IV. EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR

1) Un utilaj înregistrat iniţial la valoare de 60.000 lei, si cu o durată de utilizare de 10 ani se reevaluează succesiv stabilindu-se următoarele valori juste:

a) după 2 ani Vj1 = 80.000 lei;b) după 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;c) după 8 ani VJ3 = 10.000 lei.Care este nivelul rezervei din reevaluare după ultima reevaluare?

Rezolvare:- înregistrarea amortizării pe 2 ani

Amz anuală = 60.000 lei/10 ani = 6000 lei/anAmz/2ani=6000 lei/an*2 ani=12.000 lei

Prima reevaluare după 2 ani:

-anularea efectului amortizării 60.000 lei-12.000 lei=48.000 lei (valoarea netă contabilă) -reevaluarea propriu zisă Vnc=48.000 lei Vj=80.000 lei Vj>Vnc=>diferenţă favorabilă din reevaluare 32.000 lei

Rezerva din reevaluare = 80.000 lei-48.000 lei=32.000 lei

A doua reevaluare după 5 ani:

-înregistrarea amortizării pe 3 aniAmz anuală=80.000 lei/8 ani=10.000 lei/anAmz/3ani=10.000 lei/an*3ani=30.000 lei

-anularea efectului amortizării 80.000 lei-30.000 lei=50.000 lei - reevaluarea propriu zisă

Vnc=50.000 lei Vj=40.000 lei Vj<Vnc=>diferenţă nefavorabilă din reevaluare 10.000 lei

Rezerva din reevaluare = 32000 lei-10.000 lei=22.000 lei

A treia reevaluare după 8 ani:

-înregistrarea amortizării pe 3 ani Amz anuala=40.000 lei/5 ani=8000 lei/anAmz/3ani=8000lei/an*3 ani=24.000 lei -anularea efectului amortizării 40.000-24.000=16.000 lei -înregistrarea reevaluării propriu zisă Vnc=16.000 lei Vj=10.000 lei Vj<Vnc=> diferenţă nefavorabilă din reevaluare 6.000 leiRezerva din reevaluare = 22000 lei-6.000 lei=16.000 leiNivelul rezervei din reevaluare, după ultima reevaluare, este de 16.000 lei.

2) Se doreşte să se depună la bancă,pe o perioadă de 5 ani,o sumă de 10.000 lei cu orată a dobânzii de 5% pe an. Banca înaintează şi o ofertă de certificate de depozit cu dobândă de 5% pe an. Certificatul de depozit costă 100 lei şi returnează peste 5 ani o valoare de 110,25 lei. Este mai avantajos să investiţi în 100 de certificate, decât să realizaţi un depozit?

Calcul valoare depozit:

Varianta 1: capitalizarea dobânzii anuale 10.000 lei + 10.000 lei X 5%/an = 10.500 lei – anul I

10.500 lei + 10.500 lei X 5%/an = 11.025 lei – anul II11.025 lei + 11.025 lei X 5%/an = 11.576,25 lei – anul III11.576,25 lei + 11.576,25 lei X 5%/an = 12.155,06 lei – anul IV 12.155,06 lei + 12.155,06 lei X 5%/an = 12.762,81 lei – anul V

Varianta 2: fără capitalizarea dobânzii anual10.000 lei X 5%/an = 500 lei dobanda pe an500 lei X 5 ani = 2.500 lei10.000 lei + 2.500 lei = 12.500 lei – anul V

Calcul valoare certificate de depozit:10.000 lei : 100 lei/certificat = 100 certificate100 certificate * 110,25 lei (valoare returnabila la maturitate) = 11.025 lei

Valoarea depozitului este mai mare decât valoarea certificatelor de depozit la finalul celor 5 ani în ambele cazuri (cu / făra capitalizarea dobânzii).Raspuns: NU este mai avantajoasă investirea în 100 de certificate de depozit, decât realizarea unui depozit.

3) Dacă preţul acţiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de creştereanticipată a beneficiilor de 9% şi dividendul anticipat la sfârşitul exerciţiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate sperată a titlului?

Se aplică formula lui Gordon Shapiro: de unde

unde : - V = valoarea acţiunii- D = valoarea dividendului- r = rata de rentabilitate- g = rata beneficiilor

V – FUZIUNI ŞI DIVIZĂRI DE ÎNTREPRINDERI

1) Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă:Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 acţiuni achiziţionate cu 6 lei / acţiunedeţinute la B, datorii 17.020 lei, număr de acţiuni 16.000 titluri cu valoarea nominală 2 lei/ acţiune. Societatea B: active diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, număr de acţiuni 8.000 titluri cu valoarea nominală de 2 lei/acţiune.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune.

ANC = Activ – DatoriiVMC = ANC / Nr.acţ.Unde: ANC-activul net contabil VMC-valoarea matematică contabilă

Nr. acţ. de emis A = (Nr.acţ.B - Nr.acţ. achiz. de la B ) * (VMCB / VMCA)

ANCB = 70.000-13.840=56.160VMCB =56.160/8.000=7.02 lei/act

ANCA=(90.000+1000*7.02)-17.020=80.000VMCA=80.000/16.000=5 lei/act

Nr. acţ. de emis A = (8000-1000)*(7.02/5)=9828 actiuni

Prima de fuziune = ANCB – Creşterea capitalui societăţii A – Valoarea acţiunilor B deţinute de APrima de fuziune =56.160-(9828*2 lei/act)-(1000*6 lei/act)=45.504 lei

A BActive diverse + Titluri detinute neincluse in active = Total activ – Datorii + Plus valoare titluri detinute B = Activ net

Active diverse –Datorii = Activ net contabil

contabil

90.000+6.000 (1000 actiuni * 6lei/actiune) = 96.000-17.020 + 1000 act. * (7.02 lei/act. – 6 lei/act.) = 80.000 lei

VMCA = 80.000 / 16.000 = 5 lei/actiune

70.000-13.840 = 56.160 lei

VMCB = 56.160 / 8000 = 7.02 lei/actiune

Nr actiuni emise = 56.160 lei /5 lei/actiune - 1.000 act. * 7.02 /5 = 9.828 actiuni

ANCB = 56.160 lei = 11.232 actiuni * 5 lei/actiune => 9.828 lei actiuni emise si 1.404 actiuni de anulat

a. 9.828 actiuni emise => Cpr creste cu 9.828 actiuni * 5 lei/actiune = 49.140 lei -Cpr creste cu 9.828 actiuni * 2 lei/actiune (VNA) = 19.656 lei = Prima fuziune 1 = 29.484 lei

b. 1.404 actiuni anulate => 1.404 actiuni anulate * 5 lei/actiune = 7.020 lei -Cost achizitie actiuni detinute = 1000 actiuni *6 lei/actiune = 6.000 lei = Prima fuziune 2 = 1.020 lei

Prima fuziune = 29.484 lei+1.020 lei = 30.504 lei

2. Din bilanţul celor 2 societăţi intrate în fuziune rezultă:Soc A: activ real evaluat 48.000 lei, datorii 4.620 lei, nr de acţiuni 3.750, valoare nominală 3lei/acţiune.Soc.B: activ real evaluat 91.500 lei, datorii 15.900 lei, nr de acţiuni 7.500, valoare nominală 3lei/acţiune.A deţine la B 1.500 acţiuni achiziţionate cu 13,5 lei/acţiune. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis?

A BActiv real evaluat + Titluri deţinute neincluse în active – Datorii = Total activ – Datorii = Activ net contabil

48.000 + (1.500 act. * 13.5 lei/act.) – 4.620 = 63.630 lei

VMCA = 63.630 / 3.750 = 16.968 lei/acţiune

Activ real evaluat–Datorii = Activ net contabil

91.500 -15.900 = 75.600 lei

VMCB = 75.600 / 7.500 = 10.08 lei/acţiuneNr. acţiuni emise = ANCB /VMCA – 5.000 actiuni * (VMCB/VMCA) =

= 75.600 / 16.968 – 5.000 * 10.08/16.968 = 4.455 -2970 = 1.485 acţiuni

3. Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi se prezintă astfel:Societatea A: valoarea netă de aport 48.000 lei, număr de acţiuni 6.000, valoarea nominală 6.000lei/acţiune.Societatea B: valoarea netă de aport 40.000 lei, număr de acţiuni 5.000, valoarea nominală 5.000 lei/acţiune. Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea B dacă ea absoarbe societatea A.VMC = ANC / Nr.acţ.VMCA=48.000/6000=8 lei/actVMCB=40.000/5000=8 lei/actRaportul de schimb (Rs) = VMCA/VMCB = 8/8 = 1Nr. de acţ.de emis = Nr.act.A * Rs = 6000 acţ * 1 = 6000 acţ

4. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi este: Societatea A: capital social 75.000 lei împărţit în 7.500 de acţiuni, rezerve 50.000 lei,plus valoarea din reevaluarea imobilizărilor 25.000 lei. Societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 37.500 lei,număr de acţiuni 10.000 de titluri.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis de soc B dacă ea absoarbe soc A.

Capitalul propriu A=75.000+50.000+25.000=150.000 leiVMCA=150.000/7.500=20 lei/actVMCB=(100.000-37.500)/10.000 act =6.25 lei/act Raportul de schimb=VMCA/VMCB=20/6.25=3.2

Nr.de act de emis = nr.act A * Rs = 7.500*3.2=24.000 act.

VII. STUDII DE FEZABILITATE

1) Ce presupune o investiţie de modernizare?Investiţia de modernizare presupune creşterea randamentului instalaţiilor de

producţie/utilajelor şi este dependentă de evoluţia progresului tehnic în domeniu. Scopul acestei investiţii este reducerea costului de producţie pe seama diminuării forţei de muncă şi a creşterii eficienţei mijloacelor tehnice de producţie.

2) Ce presupune o investiţie de înlocuire?Investiţia de înlocuire prespune înnoirea utilajelor sau instalaţiilor de producţie uzate având

ca obiectiv menţinerea nivelului capacităţii de producţie a societăţii. Acest tip de investiţie care se mai numeşte şi investiţie de reutilare este destinată utilajelor/instalaţiilor care se deteriorează iremediabil şi trebuie înlocuite.

3) Care sunt principalele părţi ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?Hotărârea de Guvern nr.28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al

documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, prezintă în Anexa 2 Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate:

Date generale:- denumirea obiectivului de investiţii;- amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);- titularul investiţiei;-beneficiarul investiţiei;-elaboratorul studiului.

Informaţii generale privind proiectul:

-situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;-descrierea investiţiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):

scenarii propuse (minimum două); scenariul recomandat de către elaborator; avantajele scenariului recomandat;

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;-date tehnice ale investiţiei:

a) zona şi amplasamentul; b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din

intravilan/extravilan; d) studii de teren:

studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţă naţional;

studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane,

raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări; alte studii de specialitate necesare, după caz;

e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării; soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;

-durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

Costurile estimative ale investiţiei: valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general; eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

Analiza cost- beneficiu: identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinţă; analiza opţiunilor :Varianta zero (variantă fără investiţie), varianta maximă (variantă cu

investiţie maximă), varianta medie (variantă cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

fluxulcumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi aportul cost beneficiu;

analiza economică este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

analiza de senzitivitate; analiza de risc

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: număr de locuri de muncă create în faza de execuţie; număr de locuri de muncă create în faza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei: valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),din

care: - construcţii-montaj (C+M); eşalonarea investiţiei (INV/C+M):

- anul I;- anul II;.................;

durata de realizare (luni); capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

Avize şi acorduri de principiu avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei; certificatul de urbanism; avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz

metan,apă-canal, telecomunicaţii etc.); acordul de mediu; alte avize şi acorduri de principiu specifice.

4) Ce reprezintă durata de viață a unui proiect investiţional?Durata de viaţă a unui proiect investiţional este privită din diferite puncte de vedere. De

aceea s-au desprins diferite idei, astfel:Din punct de vedere contabil se susţine ideea că durata de viaţă a unui proiect investiţional se

pliază pe durata normată de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor de amortizare.

Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupune că durata de viaţă a unui proiect investiţional reprezintă orizontul de timp de-a lungul căruia estimarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli să poată fi făcută cu rezonabilă încredere.

5) Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionaleeste rentabilitatea medie. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investiţie medie anuală

Rentabilitatea exprimă performanţa adusă de investiţie într-o anumită acţiune.Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinată în funcţie de ratele de rentabilitate calculate pe perioade (săptămâna, lună, an) şi de frecvenţa lor de înregistrare pe piaţă.

6) Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea tradiţională a proiectelor investiţionale esteindicele de profitabilitate neactualizat. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului?

Indicele de profitabilitate neactualizat (suma fluxurilor de numerar/valoarea investiţiei) – se calculează pentru numărul de ani în care se va realiza investiţia.

7) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 11.445 lei, prezintăurmătoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie Costuri deexploatare

Total cost Total încasări Cash‐flow anual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei ‐9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculaţi indicele de profitabilitate neactualizat.

Indicele de profitabilitate neactualizat = suma fluxurilor de numerar/valoarea investiţiei = 6.295 / 11.445 X 100 = 55,002%

8) Ce presupune o investiţie de modernizare?Investiţia de modernizare presupune creşterea randamentului instalaţiilor de

producţie/utilajelor şi este dependentă de evoluţia progresului tehnic în domeniu. Scopul acestei investiţii este reducerea costului de producţie pe seama diminuării forţei de muncă şi a creşterii eficienţei mijloacelor tehnice de producţie.

VIII. ANALIZA DIAGNOSTIC A ÎNTREPRINDERII - interpretare

1) Calculaţi şi interpretaţi modificarea situaţiei nete a unei întreprinderi care prezintăurmătoarea situaţie financiară:Indicator 31.12.n-1 31.12.nImobilizări 1000 1500Stocuri 500 400Creante 200 250Disponibilităţi 20 30Datorii mai mari de un an 2000 2500

Datorii mai mici de un an 400 350

Situaţia netă (SN) adică capitalul propriu – denumit şi activ net, oferă o primă imagine asupra valorii averii acţionarilor, asupra investiţiilor iniţiale ale acestora, reflectând valoarea capitalurilor proprii. Situaţia netă calculată ca diferenţă între activul total şi datoriile totale contractate dă o primă evaluare (contabilă) a întreprinderii la data închiderii exerciţiului. Această ecuaţie fundamentală a bilanţului redă averea netă a acţionarilor, respectiv activul neangajat în datorii.

SN = Active totale - Datorii totale

SNN-1=(1000+500+200+20)-(2000+400)=1720-2400= -680SNN=(1500+400+250+30)-(2500+350)=2180-2850= -670

Situaţia netă calculată este negativă ceea ce semnifică o depăşire a activului de către datorii şi anunţă falimentul întreprinderii. Această situaţie se poate datora pierderilor din exerciţiile anterioare, care au consumat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită cade în sarcina creditorilor, care şi-au asumat riscul de insolvabilitate al firmei.

2) Calculaţi şi interpretaţi rata stabilităţii financiare şi rata autonomiei financiare pentru oîntreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţii bilanţiere:Indicator 31.12.nImobilizări 100000Stocuri 20000Creante 40000Disponibilităţi 5000Capitaluri proprii 65000Datorii mai mari de un an 50000Datorii de exploatare 47000Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

a) Rata stabilităţii financiare (Rsf) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total.Rsf = Cpm / R x 100 unde: Cpm – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adaugă împrumuturile pe termen lung;R – totalul resurselor

Rsf = 115.000 / 165.000 x 100 = 69,70%Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de surse de finanţare cu caracter permanent (stabil) faţă de total resurse.

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate înfinanţare.Valoarea minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă industrială este de 50%.

b1) Rata autonomiei financiare globale (Rafg) este un indicator global referitor la autonomia financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale.Rafg = Cpr / R x 100 unde: Cpr – capitalul propriu R – totalul resurselor

Rafg = 65.000 / 165.000 x 100 =39.39%Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza resurselor proprii.Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 39.39%.

b2) Rata autonomiei financiare la termen (Raft) exprimă gradul de independenţă financiară pe termen lung.Raft = Cpr/Cpm x 100 unde: Cpr – capitalul propriu Cpm – capital permanent

Raft = 65.000 / 115.000 x 100 = 56,52%Rata autonomiei financiare la termen reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente.Nivelul minim al indicatorului este de 50%. Sub această limită întreprinderea se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de solvabilitate.

3) Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentruîntreprinderea ale cărei informaţii financiare sunt prezentate mai jos:Indicator u.m.Venituri din vânzarea mărfurilor 4000Producţia vândută 24000Producţia stocată 500Subvenţii de exploatare 2300Cheltuieli cu materii prime 10000Costul mărfurilor vândute 4200Cheltuieli salariale 5000Cheltuieli cu amortizarea 1000Cheltuieli cu chirii 200Impozite şi taxe 300Venituri din dobânzi 100

Cheltuieli cu dobânzi 500Impozit pe profit 1400

Soldurile intermediare de gestiune (manieră continentală) reprezintă o serie de indicatori care ne ajută să analizăm modul de obţinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) ţinând cont de natura elementelor de cheltuieli înregistrate. Conform modelului continental de analiză, aceşti indicatori sunt: 1. Marja comercială (MC) - reprezintă diferenţa dintre valoarea vânzărilor şi costul direct aferent produselor vândute; marja comercială este primul nivel de la care începe să se contureze profilul firmei.MC = Venituri din vânzarea mărfurilor - Costul mărfurilor vândute, produselor sau serviciilor vandute – Consumurile materiale MC = 4.000 - 4.200 - 10.000 MC= -10.200 2. Valoarea adaugată (VA ) reprezintă valoarea rămasă la dispoziţia firmei după valorificarea bunurilor şi serviciilor şi deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activităţii de bază a firmei.VA = MC + producţia stocată sau imobilizată - alte cheltuieli externe ale firmei Cheltuieli externe = cheltuieli cu materiale consumabile, cu energia şi apa, cu ambalajele, întreţinerea şi reparaţiile, cu chiriile, asigurările de bunuri şi persoane, transport, protocol, reclamă şi publicitate, deplasări, poşta şi telecomunicaţii, servicii bancare şi alte servicii prestate de terţi. VA = MC (-10.200) + Producția vândută (24.000) + Producția stocată + (500) - Cheltuieli cu chirii (200) VA = 14.100 3. Excedentul brut de exploatare (EBE) constituie rezultatul economic brut obţinut/înregistrat din activitatea operaţională a întreprinderii. Acesta reflectă o independenţă faţă de:- politica financiară a întreprinderii, în sensul că nu ţine cont de influenţa cheltuielilor şi veniturilor financiare;- politica de investiţii, pentru că nu ţine cont de amortizări;- politica fiscal, pentru că nu ţine cont de impozitul pe profit;- elementele extraordinare, întrucât nu ţine cont de cheltuielile şi veniturile extraordinare.Relaţia de calcul este : EBE = VA + Subvenții de exploatare – (cheltuieli de personal + cheltuieli cu impozite şi taxe)EBE =14.100 + 2.300 – (5.000 + 300) EBE = 11.100 4. Rezultatul exploatării (RE) măsoară rezultatul degajat de activitatea normală. Acesta corespunde excedentului brut de exploatare corectat cu alte venituri şi cheltuieli de gestiune curentă şi cu reluări de amortizări şi ajustări privind exploatarea.Relaţia de calcul:

RE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte cheltuieli din exploatare ) + (venituri din ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare – cheltuieli de exploatare privind amortizările, ajustările pentru depreciere) RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 – 1.000 RE = 10.100 5. Rezultatul curent (RC) reprezintă rezultatul operaţiunilor normale şi obişnuite ale întreprinderii, întrucât exclude operaţiunile extraordinare.Relaţia de calcul:RC = RE + (Venituri financiare – Cheltuieli financiare) RC = RE (10.100) + Venituri din dobânzi (100) – Cheltuieli cu dobânzi (500) = 10.100+100-500RC = 9.700 6. Rezultatul net al exercitiului (R net) este un indicator care reflectă eficacitatea de care întreprinderea a dat dovadă în activitatea sa industrială/comercială.Relaţia de calcul: Rnet = RC +/- Rezultatul extraordinar - Impozitul pe profit – Participarea personalului la profit Rnet = RC (9.700) – Impozit pe profit (1.400) = 9.700-1.400 Rnet = 8.300

4) O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preţ unitar de 40 u.m. întreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilităţi şi chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şi cheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. Să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitate financiar şi operaţional exprimat în unităţi fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de exploatare şi curent aşteptat la o creştere la 5500 a numărului de produse vândute.

q = 5.000 buc. p.u. = 40 u.m.ch. mat. prime = 60.000 u.m.ch. personalul = 80.000 u.m. – 90 % = 72.000 u.m. ch. variabile - 10 % = 8.000 u.m. ch. fixech. utilităţi şi chirii = 5.000 u.m.ch. amortizare = 4.000 u.m.ch. cu dobânzi = 5.000 u.m.

Pragul de rentabilitate operaţional se referă doar la active de exploatare, de aceea nu am inclus şi la cheltuieli fixe dobânzile.Cheltuieli fixe (CF) = ch.personal+ch.chirie+ch.amortizarea=8.000+5.000+4.000= 17.000 u.m.Cheltuieli variabile(CV)=ch.materii prime+ch.personal=60.000+72.000=132.000 u.m.Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000 u.m./5.000 buc = 26,4 u.m./bucQ în punctul critic = Qc = CF/ (p.u.- CVu) = 17.000/ (40 – 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.

Cifra de afaceri în punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.

Pragul de rentabilitate financiar se calculează incluzând în cheltuielile fixe şi dobânzile.Qc financiar=(CF+dobânzi)/(p.u. x CVu)=(17.000+5.000)/(40–26,40)=22.000/13,6=1617,65 u.m.Cifra de afaceri în punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.Deci pentru a produce profit în activitatea de exploatare trebuie vândut 1.250 buc. de produse şi vânzările trebuie să atingă 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind şi cheltuielile financiare, trebuie vândute 1.618 buc. produse s-a atins o vânzare de 64.706 u.m. Sub aceste vânzări unitatea va ieşi în pierdere.O creştere a nr. de produse vândute de la 5.000 buc. ar avea o influenţă negativă asupracheltuielilor variabile totale, astfel:CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rămân neschimbate.Profitul din exploatare = 5.500 x 40 – (17.000 + 145.200) = 220.000 – 162.200 = 57.800u.m.

Profitul curent se calculează incluzând cheltuielile variabile în cheltuielile fixe.Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.m.Deci la o vânzare de 5.500 buc. produse (această cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de operaţiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. şi un profit curent de 52.800 u.m.

5) Analizaţi corelaţia dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreriepentru o întreprindere din domeniul consultanţei financiar‐contabile care prezintă următoarea situaţie financiară: Indicator 31.12.nImobilizări 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilităţi 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1000Datorii bancare pe termen foarte scurt 300

Fondul de rulment reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor curente. Practic fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Relaţiile de calcul sunt următoarele:

a) FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate  b) FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt (datorii curente), exprimă

corelaţia dintre lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.

În situaţia dată, valoarea capitalurile permanente este dată de valoarea capitalurilor proprii şi a datoriilor pe temen mediu şi lung, şi este de 22.000 u.m. (20.000 + 2.000). În acest caz valoarea fondului de rulment este pozitivă de 20.000 u.m.

Necesităţile de finanţare ale activităţii de exploatare sunt acoperite în mare parte din surse temporare (datorii de exploatare: furnizori, creditori), diferenţa dintre necesarul de finanţare şi datoriile de exploatare reprezintă nevoia de fond de rulment (NFR), care are ca modalitate de determinare relaţiile de calcul:

a) NFR = Active circulante - Disponibilităţi - Datorii pe termen scurtb) NFR = Stocuri + Creanţe - Credite pe termen scurt (bancare şi de trezorerie)Nevoia de fond de rulment este de 19.700 u.m. ceea ce semnifică un surplus de nevoi

temporare în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Trezoreria netă (TN) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia

întreprinderii rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse permanente. Trezoreria, la nivelul întreprinderii, este imaginea disponibilităţilor monetare, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor. Relaţia de calcul este următoarea: TN = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment Trezoreria netă = 20.000-19.700 = 300

6) Calculaţi şi interpretaţi ratele de lichiditate pentru o întreprindere din sectorul industrieiprelucrătoare cu următoarea situaţie bilanţieră:Indicator 31.12.nImobilizări 30000Stocuri 4000Creante 5000Disponibilităţi 1000Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 5000Datorii de exploatare 13000Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000

Analiza lichidităţii întreprinderii urmăreşte măsura în care întreprinderea dispune de capacitatea de a-şi onora obligaţiile cu termen de exigibilitate mai mic de un an (datorii pe termen scurt). Aceste datorii curente vor trebui achitate din active cu un termen de transformare în lichidităţi similar, adică mai mic de un an (active curente). În consecinţă datoriile pe termen scurt vor trebui acoperite din active circulante.

Analiza lichidităţii se realizează cu ajutorul ratelor de lichiditate:a) Rata lichidităţii curente reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activele circulante. Intervalul de referinţă este [1,00-2,00).Rlc = Active circulante / Datorii curente = 10000 / 15000 = 0,67 b) Rata lichidităţii rapide exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe (Cr), disponibilităţi băneşti (Db) şi investiţii financiarepe termen scurt (Ifts). Lichiditatea rapidă exclude stocurile din mijloacele curente de plată, acestea constituind

elementul cel mai lent sub aspectul potenţialului de transformare în lichidităţi al activelor circulante. Intervalul de referinţă este [0,6-1,00).Rlr = (Ac-St)/Dts = (10000-4000)/15000 = 0,4c) Rata lichidităţii imediate măsoară capacitatea în care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti (Db) şi a investiţiilor financiare pe termen scurt. Rata pune în corespondenţă elementele cele mai lichide ale activului circulant cu datoriile exigibile pe termen scurt ale pasivului. Intervalul de referinţă este [0,20-0,60).Rli = (Ac-St-Cr)/Dts = (10000-4000-5000)/15000 = 0,6

X. ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN

1) Organizarea şi elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv Controlul financiar preventiv se organizează de directorii generali ai regiilor autonome şi

societăţilor comerciale prin compartimentul financiar-contabil.În structura organizatorică pentru conducerea unităţilor patrimoniale, controlul finaciar

preventiv este plasat la nivelul comitetului de direcţie prin şeful compartimentului financiar-contabil, respectiv contabilul şef (directorul economic).

În structura funcţională a unităţii, activitatea de control finaciar preventiv se găseşte localizată la nivelul funcţiunii financiar-contabile, fiind repartizată în funcţie de necesităţi, volumul operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv şi alte elemente între cele două activităţi fundamentale: financiară şi contabilă.

Controlul financiar preventiv fiind plasat la nivelul funcţiunii financiar-contabile este exercitat de drept de către conducătorul compartimentului financiar-contabil, respectiv contabilul şef, care, ca organ de specialitate răspund în faţa Adunarii generale a acţionarilor şi a Consiliului de administraţie, de respectarea normelor legale cu caracter economico-financiar.

Controlul financiar preventiv se poate organiza la marile unităţi cu activitate complexă sub forma unor compartimente specializate. Constituirea unor servicii sau birouri de control financiar preventiv se face pe baza deciziei managerului unităţii, dar această formă de organizare nu degrevează pe conducătorul compartimentului financiar-contabil de atribuţia şi răspunderea privind controlul financiar preventiv.

În funcţie de volumul, complexitatea şi diversitatea operaţiilor, de gradul de întocmire şi prelucrare automatizată a documentelor, de amplasarea teritorială a compartimentelor în care se întocmesc documentele sau au loc operaţiile, managerii unităţilor patrimoniale au dreptul, la propunerea conducătorilor compartimentelor financiar-contabile să delege exercitarea controlului financiar preventiv şi altor persoane cu atribuţii financiar-contabile din cadrul unităţii, care sunt astfel împuternicite să îndeplinească această sarcină pe lângă celelalte atribuţii de serviciu sau în mod exclusiv.

Persoana cărora urmează a li se repartiza atribuţii de control financiar preventiv trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- să aibă pregătire profesională corespunzătoare şi experienţă în activitatea financiar-contabilă;

- să corespundă din punct de vedere profesional al cintei şi corectitudinii;- să nu participe, prin natura muncii lor la actul sau operaţia supusă controlului

financiar preventiv sau la înregistrarea acestuia în contabilitate, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, interdicţie justificată de faptul că una şi aceeaşi persoană nu poate efectua controlul asupra aceluiaşi act sau operaţiune la care a participat;

- să nu fi fost condamnate chiar dacă au fost graţiate, pentru săvârşirea vreuneia din infracţiunile prevăzute de lege.Persoanele din unităţile patrimoniale care exercită control financiar preventiv,

operaţiile şi documentele asupra cărora acestea exercită controlul ca şi alte elemente de natură organizatorică sunt consemnate în ordine sau decizii ale managerilor unităţilor economice prin care se stabileşte procedura de aplicare în unitatea patrimonială a reglementărilor legale generale.

Acţiunea de organizare a controlului financiar preventiv presupune soluţionarea şi a altor probleme cum sunt:- stabilirea fluxului informaţional al documentelor supuse controlului financiar

preventiv cu scopul asigurării operativităţii şi calităţii controlului, evidenţierii actelor justificative însoţitoare, ce fundamentează anumiţi indicatori;

- asigurarea legislaţiei şi instruirea personalului. În aplicarea legii controlului financiar preventiv, conducătorii unităţilor patrimoniale trebuie să ia măsuri de asigurare, în sens material, a legislaţiei necesare (legi, ordonanţe, hotarâri, ordine, instrucţiuni, etc.) şi instruirea permanentă şi temeinică a celor care exercită controlul financiar preventiv cu scopul însuşirii metodologiei de control şi folosirii instrumentelor de lucru;

- organizarea analizei activităţii de control financiar preventiv a constituit un instrument al managementului pe linia administrării valorilor materiale şi băneşti, identificării şi mobilizării rezervelor, prevenirii pagubelor şi tragerii la răspundere a celor vinovaţi pentru încălcarea dispoziţiilor legale.

2) Realizaţi o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vânzări – Încasări până la nivelul întocmirii matricei riscurilor şi a raportului intermediar, inclusiv.

Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.

Această operaţiune este efectuată de un profesionist contabil din cadrul întreprinderii şi are ca obiectiv verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

Obiectivul misiunii de audit: Verificarea ciclului de Vânzări-Încasări

http://documents.tips/documents/audit-intern-5584647ae656d.htmlO misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. În acest sens,

şeful compartimentului de audit intern întocmeşte un Plan de audit intern, respectând cerinţele standardelor de audit intern.Etapele misiunii:I. PREGĂTIREA MISIUNII DE AUDITActivităţi:1. Tipărirea şi procesarea Ordinului de serviciu2. Tiparirea şi procesarea Declaraţiei de independenţă3. Pregătirea şi transmiterea Notificării privind declanşarea misiunii de audit intern către părţile interesate4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor- Identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate- Obţinerea organigramei- Obţinerea Regulamentului de organizare şi funcţionare- Obţinerea procedurilor scrise- Identificarea personalului responsabil- Obţinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior5. Întocmirea Chestionarului de control intern - exista contracte cu furnizorii?- există comenzi către furnizori?;- se verifică dacă achiziţiile efectuate sunt conform cu comenzile făcute;- există contracte cu clienţii?;- există comenzi de la clienţi?;- se verifică dacă vânzările efectuate sunt conform cu comenzile;- verificarea registrului de casă şi a extrasului de cont;- se verifică dacă achiţiile nu sunt prea mari în raport cu comenzile clienţilor;- verificarea stocurilor;- se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comenzi conform cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri- verificarea respectarii termenelor scadente la facturi;- verificarea existentei sau nu a unor penalitati pt nerespectarea termenelor de plati;- confruntarea situatiei fiecarui client din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare client;6. Întocmirea Listelor centralizatoare a obiectelor auditabileConducerea contabilitatii - obiecte auditabile:- Contabilitatea datoriilor si creanţelor- Contabilitatea trezoreriei Conducerea activităţii financiare - obiecte auditabile:- Activitatea de plată/încasare a datoriilor, respectiv creanţelor7. Elaborarea Tabelului puncte tari şi puncte slabe 8. Întocmirea Programului de audit intern9. Intocmirea Notei şi a Programului preliminar al intervenţiei la faţa locului 10.Obţinerea aprobării Notei şi a anexelor acesteia: Colectarea şi prelucrarea datelor, Tabelulpuncte tari şi puncte slabe şi Programul intervenţiei la faţa locului.

11. Planificarea şi organizarea Şedinţei de deschidere12. Redactarea Minutei şedinţei de deschidere. Obţinerea numelui persoanelor de contact şistabilirea unui loc pentru desfăşurarea activităţii de audit.II. INTERVENTIA LA FATA LOCULUIObiectiv: Verificarea ciclului de Vinzari-IncasariActivitati:1. Efectuarea testărilor, detaliate Programul intervenţiei la faţa locului2. Discutarea constatărilor cu şeful de serviciu 3. Elaborarea F.I.A.P. – urilor 4. Colectarea dovezilor 5. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului ş i al formei şiîntocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucruAnaliza riscurilor:MATRICEA RISCURILOR1. Exista contracte cu furnizorii? 2. Achizitiile corespund cu comenzile? 3. Exista contracte cu clientii? 4. Exista comenzi de la clienti? 5. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor? 6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa? 7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare? 8. S-au respectat termenele scadente la plati? 9. Exista penalitati de intarziere? 10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentele societatii si evidentele furnizorilor?Obiective auditabile: Contabilitatea datoriilor si creanţelorRisc semnificativ:- Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind evidenţa contabilă a datoriilor şi creanţelor- Procedurile/monografia privind evidenţa contabilă a datoriilor ş i creanţelor nu este cunoscutăde personalul desemnat în conducerea acesteia- Neactualizarea sumelor datorate sau de încasat- Înregistrarea eronată în alte conturi decât cele aferente naturii acestor operaţiuniObiective auditabile: Contabilitatea trezorerieiRisc semnificativ:- Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind activitatea de organizare şi funcţionare acasieriei- Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casăşi de bancă- Procedurile/monografia privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă şi de bancă nu estecunoscută de personalul desemnat în conducerea acesteia- Nedesemnarea persoanelor responsabile cu conducerea evidenţei contabile a operaţiunilor decasă şi de bancă

- Înregistrarea eronată în alte conturi a sumelor derulate prin trezorerie, bănci sau casierie- Lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de casă- Nedesemnarea persoanelor responsabile cu controlul sistematic al activităţii de casierieObiective auditabile: Activitatea de plată/încasare a datoriilor, respectiv creanţelorRisc semnificativ:- Inexistenţa unor proceduri scrise/monografii privind activitatea de plată/încasare a datoriilorrespectiv creanţelor- Nedesemnarea persoanelor responsabile cu urmărirea operativă a datoriilor şi creanţelor- Situaţia analitică a creditorilor şi debitorilor nu concordă cu cea sintetică a acestora- Netransmiterea către debitori a înştiinţărilor de plată privind sumele datorate în vederea evităriiprescrierii sumelor- Inexistenţa unui sistem de valorificare operativă a situaţiilor rezultate din activitatea deplată/încasare a datoriilor respectiv creanţelorRiscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabilasupra capacitatii entitatii publice de a-si realize obiectivele.

3) Întocmiţi o Carta deaudit intern şi un Regulament general de aplicare a Cartei de audit intern la o societate comercială din domeniul producţiei industriale.

4) Identificaţi principalele categorii de riscuri în cazul următoarelor obiecte auditabile:

- conducerea contabilităţii stocurilor şi elementelor de trezorerie

- încasările şi plăţile

- organizarea şi realizarea arhivării documentelor.

Conducerea contabilitatii stocurilor:

- riscul de inexistenta a procedurilor de lucru;- riscul ca soldurile din contabilitate sa nu reflecte situatia din realitate;- riscul ca documentele de evidenta operativa (BC, Fisa de magazine, etc.) sa nu fie

semnate de toate persoanele indreptatite in acest sens;- riscul ca societatea sa nu respecte principiul permanenntei metodelor in ceea ce priveste

evaluarea elementelor de stoc (la intrare si la iesire);- evidentierea eronata a platilor / cheltuielilor realizate cu achizitia stocurilor;

Conducerea contabilitatii elementelor de trezorerie:

- riscul de inexistenta a procedurilor de lucru;

- riscul ca valoarea tranzactiilor derulate prin casieria unitatii sa nu respecte plafonul de plati / incasari conform normelor legale aplicabile;

- lipsa documentelor justificative aferente platilor / incasarilor (decont de cheltuieli, ordin de deplasare);

- nedesemnarea persoanelor responsabile de conducerea contabilitatii elementelor de trezorerie;

Incasari si plati:

- inexistenta procedurilor de lucru;- necunoasterea prevederilor procedurale de catre angajatii societatii;- lipsa unei analize privind situatia financiara / economica a clientului / furnizorului

preliminare semnarii contractului;- nerespectarea termenului de plata a datoriilor scadente;- procedura de lucru nu cuprinde instructiuni cu privire la modul de urmarire/recuperare a

creantelor neincasate;- inexistenta pragurilor valorice de plati pana la care poate lua decizii personalul aferent

middle management-ului, in vederea diminuarii duratei de efectuare a platilor;

Organizarea si arhivarea documentelor:

- inexistenta procedurilor de lucru;- nerespectarea legislatiei aplicabile privind termenul si conditiile de arhivare a

documentelor;- nedesemnarea unei persoane responsabile privind organizarea si arhivarea

documentelor;- riscul ca persoana care desfasoara activitatea de organizare si arhivare a documentelor

sa nu respecte conditiile de eligibilitatea (curs de specializare, etc.)- inexistenta nomenclatorului arhivistic al societatii – in concordanta cu prevederile

legislative aplicabile;- respectarea conditiilor de predare / primire a documentelor;