Cuprins

Introducere 2Noțiuni generale, obiective și principii 3 Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) 4Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC) 7Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS) 9Concluzie 12

1

1. Introducere

Republica Moldova a intrat în procesul de tranziție la economia de piață cu dezechilibre regionale semnificative, cauzate de structura existentă de producere, caracterizată prin predominarea sectorului agricol și agroindustrial și dependența dezvoltării social-economice a orașelor mici de un număr limitat de întreprinderi industriale mari. Astfel, stimularea creșterii economice în afara capitalei, în special în zonele rurale care au suferit în urma pierderii piețelor tradiționale de livrare a producției agroalimentare, a constituit una dintre principalele provocări pentru autoritățile Republicii Moldova din momentul obținerii independenței.

Dezvoltarea regională este o practică de succes aplicată începînd cu anii '60 ai secolului trecut în unele țări dezvoltate ale UE, în SUA, Canada, Japonia etc. Apariția acestei politici nu a fost condiționată de alocarea unor fonduri impunătoare, cum se întîmplă în prezent în cazul statelor candidate ale UE, dar de faptul că de-a lungul istoriei regiunile au evoluat și s-au dezvoltat în mod diferit și în ritm diferit, iată de ce în prezent asistăm la un peisaj foarte eterogen din punct de vedere al dezvoltării acestora.

Dezvoltarea regională durabilă este un imperativ asumat pentru țara noastră și Guvernul Republicii Moldova și-a confirmat angajamentul ferm pentru distribuirea echitabilă a șanselor de dezvoltare pe întreg teritoriul țării. Acest lucru este confirmat atît la nivel legislativ, prin Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională adoptată la finele anului 2006, cît și la nivelul planificării strategice, dezvoltarea regională ocupînd un loc de seamă în Strategia Națională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011.

Modelul de dezvoltare regională, introdus prin Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, prevede crearea unor regiuni mai mari, cu atribuții în domeniul planificării strategice, care ar complementa structura teritorial-administrativă existentă. Această abordare oferă posibilitatea reducerii costurilor și a creșterii capacităților de planificare strategică, menținînd totodată prestarea serviciilor publice mai aproape de cetățeni - la nivelurile local și raional. Legea privind dezvoltarea regională corespunde aspirațiilor Republicii Moldova de integrare europeană și prevede crearea a două regiuni de nivel european NUTS II (Nord, Centru), precum și a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană și municipiul Chișinău).

Strategia națională de dezvoltare regională (SNDR) a fost elaborată în vederea implementării legii cu privire la dezvoltarea regională. Strategia este principalul document de planificare a dezvoltării regionale care reflectă politica națională în domeniu și introduce mecanismele naționale ale acestei dezvoltări. Autoritățile publice centrale și locale, precum și reprezentanții societății civile și ai organizațiilor internaționale au participat la diverse etape de elaborare a Strategiei. În special la efectuarea analizei socio-economice a regiunilor de dezvoltare.

Odată ce este finisat procesul de planificare, existînd o listă de proiecte ce urmează a fi finanțate, demarează un proces continuu. Prin hotărîrea Consiliului Național este dispusă finanțarea

2

proiectelor concrete în regiuni. Ideile de proiecte care vor fi colectate de Agențiile de Dezvoltare Regională vor fi finanțate prin intermediul instrumentelor Fondului național de dezvoltare regională (FNDR). Mecanismul de finanțare a proiectelor de dezvoltare regională este destul de pretențios, însă, odată ce actorii dezvoltării regionale se vor obișnui cu el și acesta va lua turații, se estimează că se va contribui eficient la impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, reducerea șomajului și, nu în cele din urmă, la o îmbunătățire a nivelului de trai.

Se anticipează că, treptat, Agențiile vor avea capacități suficiente pentru a efectua de sine stătător achizițiile publice și, respectiv, de a monitoriza implementarea și de a evalua impactul proiectelor. Rezultatele obținute vor fi evaluate și de către Consiliile Regionale, iar evaluarea finală este responsabilitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (MDRC), care, în baza rezultatelor, va face recomandările de rigoare Consiliului Național, pentru a fi luate în considerare la finanțarea unor proiecte viitoare.

2. Noțiuni generale, obiective și principii

Dat fiind faptul că în continuare vom opera cu Legea cu privire la dezvoltarea regională în Republica Moldova, este necesar să explicăm anumite noțiuni.politică de dezvoltare regională - activitate coordonată a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a colectivităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, orientată spre planificarea şi realizarea unei dezvoltări social-economice teritoriale echilibrate, spre sprijinirea nemijlocită a dezvoltării social-economice a zonelor defavorizate;    regiune de dezvoltare - unitate teritorială funcţională ce reprezintă cadrul de planificare, evaluare şi implementare a politicii de dezvoltare regională;    Consiliu Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale - structură funcţională de competenţă generală fără personalitate juridică, constituită pentru  aprobarea, promovarea şi coordonarea obiectivelor de dezvoltare regională la nivel naţional;    Fond naţional pentru dezvoltare regională - sursă de finanţare a programelor şi proiectelor orientate spre atingerea obiectivelor de dezvoltare regională;    consiliu regional pentru dezvoltare - structură funcţională reprezentativă fără personalitate juridică creată în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare pentru elaborarea, promovarea şi coordonarea implementării programelor de dezvoltare la nivel regional;    agenţie de dezvoltare regională - instituţie publică necomercială, subordonată autorităţii de implementare a politicii de dezvoltare regională, creată pentru implementarea strategiei de dezvoltare regională şi planului operaţional;    Strategie naţională de dezvoltare regională - principal document de planificare a dezvoltării regionale care reflectă politica naţională în domeniu şi introduce mecanismele naţionale ale acestei dezvoltări;    Document unic de program - document guvernamental, elaborat în baza strategiilor de dezvoltare regională şi a planurilor operaţionale regionale, de programare pe termen scurt (3 ani) a implementării politicii de dezvoltare regională;    plan anual de implementare - document de planificare anuală a procesului de implementare a Strategiei naţionale de dezvoltare regională;

3

    strategie de dezvoltare regională - document al politicii de dezvoltare regională pe termen mediu (7 ani) care identifică priorităţi, include proiecte şi măsuri specifice pentru implementarea acestei politici în cadrul regiunii de dezvoltare;    plan operaţional - plan de implementare a strategiei de dezvoltare regională, prevăzut pentru 3 ani, care conţine programele, proiectele şi activităţile prioritare.

În conformitate cu art. 2 al. (1) al prezentei legi, obiectivele principale de dezvoltare regională sunt urmatoarele: a) obţinerea unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova;    b) reducerea dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social-economică dintre regiuni şi din interiorul lor;    c) consolidarea oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor;    d) susţinerea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a colectivităţilor locale orientate spre dezvoltarea social-economică a localităţilor şi coordonarea interacţiunii lor cu strategiile şi programele naţionale, de sector şi regionale de dezvoltare.

Principiile ce stau la baza dezvoltării regionale sunt enumerate in același articol al prezentei legi, în al. (2):eficienţa - buna utilizare a resurselor naturale, umane, financiare şi a celor de producţie pe întreg teritoriul Republicii Moldova;    echitatea - drepturi egale de acces la valorile economice, sociale şi culturale pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de locul lor de trai;    durabilitatea - caracterul viabil  din punct de vedere  tehnic, financiar şi instituţional al măsurilor, programelor şi proiectelor, finanţate, de dezvoltare regională;      planificarea - elaborarea şi efectuarea, în concordanţă cu Strategia naţională de dezvoltare şi strategia de dezvoltare regională, a măsurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională, care au obiective, priorităţi şi mecanisme clar definite;    coordonarea - concordarea, atît la nivel naţional, cît şi la nivel regional, a măsurilor şi obiectivelor pentru susţinerea dezvoltării regionale;      parteneriatul - cooperarea autorităţilor publice centrale şi locale, sectorului public şi privat, societăţii civile în activitatea de planificare, elaborare şi implementare a măsurilor privind susţinerea dezvoltării regionale;      transparenţa - claritatea în procesele alocării, distribuirii şi utilizării mijloacelor pentru realizarea strategiilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.

3. Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN)

Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) are 11 puncte de conexiune internațională cu țările învecinate - România și Ucraina.

Conexiunea cu Uniunea Europeană, prin România, este prin punctul de trecere Costești-Stânca, deși în ultimii ani au fost construite alte două puncte la Lipcani-Rădăuți Prut și Criva-Darabani. Deocamdată, legăturile cu UE sunt îngreunate dat fiind faptul că din 3 puncte de trecere existente activează doar unul.

4

RDN este accesibilă prin toate patru tipuri de transport: aerian, auto, fluvial și feroviar. RDN e singura regiune care are oportunitatea de acces aerian prin două aeroporturi: Aeroportul Internațional Bălți (Ledoveni) și Aeroportul Internațional Mărculești. Însă ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și, ocazional, zboruri externe. Aeroportul Bălți (Ledoveni), este civil, iar cel din Mărculesti (raionul Florești) este mixt (militar și civil). Ambele dispun de statut de aeroport internațional. Aeroportul din Bălți este certificat și deschis pentru transporturile de călători și mărfuri, dar, în prezent, este utilizat doar pentru zboruri neregulate unice. RDN este traversată doar de un singur traseu rutier internațional: Coridorul Giurgiulești-Briceni (GBC) cu o lungime de 460 km, care este nefuncțional (nefinalizat) și două trasee naționale: M14 și M2.

Populația stabilă a RDN, la 1 ianuarie 2009,   constituie 1013,7 mii persoane. Această valoare continuă cursul unui trend general negativ al volumului demografic aferent perioadei 2004-2008. Evoluția populației în această perioadă a fost negativă pentru toate unitățile administrative cuprinse în regiune (excepție face doar raionul Ocnița). Descreșterea populației înregistrată în această perioadă este de 21,6 mii persoane, ceea ce reprezintă 2,1%. Această scădere este cea mai pronunțată în comparație cu regiunile centru și sud. Cauza acestei descreșteri este sporul natural negativ și migrația populației.

Produsul Regional Brut (PRB) al RDN în 2008 se estimează la 9,15 miliarde lei sau 22% din PIB-ul național. În perioada 2006-2008, PRB s-a modificat nesemnificativ, iar producția brută per capita a constituit puțin peste 600 de euro sau 79% din nivelul mediu național.

Regiunea dispune de un potențial industrial relativ dezvoltat. Principalele aglomerații industriale de tip „cluster" sunt: (a) industria extractivă; (b) fabricarea de articole de îmbrăcăminte, prepararea și vopsirea blănurilor; (c) producția și distribuirea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă; (d) industria alimentară și a băuturilor; (e) producția de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice. Peste 50% din potențialul industrial este concentrat în mun. Bălti. Totodată, în regiune pot fi evidențiate cîteva centre industriale cu posibilități de dezvoltare - Edineț-Cupcini, Florești-Soroca, Ocnița-Otaci etc. Problema cea mai mare a întreprinderilor industriale este uzura morală și fizică a echipamentului și utilajelor, utilizarea tehnologiilor învechite ce determină costuri înalte de producere. În același timp, întreprinderile dispun de capacități de producție neutilizate, infrastructură relativ dezvoltată, care pot sta la baza creării parcurilor industriale și tehnologice.

Potențialul agroindustrial al regiunii se constituie din 51 de cooperative de producție, 25 de societăți pe acțiuni, peste 530 de societăți cu răspundere limitată și peste 90 de mii de gospodării țărănești întreprinderi individuale înregistrate. În regiune este amplasată toată industria zahărului din țară (5 fabrici de zahar), 4 întreprinderi de prelucrare a fructelor și a legumelor de capacitate mare, 5 fabrici de prelucrare din sectorul zootehnic, 3 întreprinderi avicole și alte societăți specializate în procesare.

Sectorul serviciilor este în continuă creștere atît în valori absolute, cît și a cotelor din nivelul regional și național. Contribuția cea mai mare revine comerțului, telecomunicațiilor și serviciilor financiare. 

5

Industria hotelieră regională include 18 hoteluri și unități de cazare, cu o capacitate totală de 2415 locuri. Patrimoniul turistic al RDN este constituit din 102 de arii protejate de stat cu o suprafață totală de cca 16,6 mii ha, 2 plaje de importanță națională (Soroca, Costești), 20 de muzee, 5 mănăstiri și 4 schituri, 178 de edificii ecleziastice de importanță națională și regională. Aceste resurse determină implicit eventuala specializare a zonelor turistice din regiune. Modul eficient de valorificare a resurselor turistice din regiune ar fi crearea de zone turistice cu stațiuni de importanță națională și locală, care ar diversifica destinațiile turistice din RDN.

Investiții și procesul investițional

În perioada 2004-2006, investițiile în capital fix calculate în prețuri comparabile au avut o dinamică negativă. Cu toate că în 2007 investițiile s-au mărit cu 30%, ponderea regiunii în totalul investițiilor s-a redus pînă la 15-16%.

Finanțarea investițiilor se efectuează preponderent din surse private, iar bugetelor guvernelor centrale și locale le revine doar 8-14%. Totodată, distribuția lucrărilor de construcție și montaj este disproporționată în profil teritorial, diferențele volumului de investiții pe locuitor între raioane fiind de pînă la cinci ori.

Totuși, regiunea este cunoscută investitorilor străini nu numai prin prezența companiilor străine în ramurile tradiționale: sector bancar și distribuția petrolului, dar și în producția materialelor de construcție (Knauf), sectorul alimentar (Sudzuker, Metro, Fourchette), construcția de mașini (Dräxlmaier) etc.

6

4. Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC)

CE ESTE REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU?Unitate teritorială ce reprezintă cadrul de planificare, evaluare și implementare a politicii de dezvoltare regională. Populație - 1 060,8 mii locuitori (2013) • urban: 205,3 mii (19,3%) • rural: 857,7 mii (80,7%) Suprafața - 10636 km²

7

ORGANIZAREA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂRegiunea include:- 13 raioane - 14 orașe- 344 UTA de nivelul I: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hinceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni.

AVANTAJE DEMOGRAFICE ȘI TERITORIALEPopulația: 1 060,8 mii locuitori / RDN 1 002,6mii / RDS 543,1 mii Suprafața: 10 636 km² /RDN 10 014 km² / RDS 7379 km² Pondere înaltă a populaţiei active (76,7%); Potenţial de pregătire profesională (6 colegii şi 14 şcoli profesionale); Proximitatea cu municipiul Chișinău; Poziționarea geografică - partea centrală a țării.

AVANTAJE ECONOMICEActivitatea dinamică a zonei economice libere (ZEL Ungheni) Oportunităţile de dezvoltare a afacerilor sunt oferite de: Parcurile industriale din or. Străşeni şi or. Hînceşti. Incubatorul de afaceri „Casa Antreprenorului” din or. Ungheni şi Incubatorul de afaceri din or. Rezina. Infrastructura vinăriilor extinsă (86 din 157). Suprafeţe extinse de terenuri agricole etc. Zăcăminte minerale pentru producerea materialelor de construcţie – calcar, marnă, materie primă argiloasă, nisipuri, formaţiuni de nisip şi pietriş, diatomit şi tripoli.

AVANTAJE INSTITUȚIONALE ȘI DE INFRASTRUCTURĂConsiliul Regional pentru Dezvoltare Centru Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Reţea de trasee internaţionale,Coridorul Economic European, Coridorul Economic Budapesta – Odesa, Coridorul Giurgiuleşti-Briceni Staţia de cale ferată Ungheni - punct de trecere internaţional etc.

AVANTAJE CULTURALE ȘI NATURALECele mai frumoase păduri: “Codrii Moldovei” Complexul muzeal „Orheiul Vechi” - o adevărată bijuterie istorică „Drumul vinului” - traseu care include cele mai importante puncte de vinificaţie Parcul Naţional Orhei – primul parc naţional din Republica Moldova. Peste 250 de edificii de cult de importanţă naţională şi 27 de importanţă locală sînt la dispoziţia vizitatorilor, printre care mănăstiri vechi: Căpriana, Curchi, Butuceni, Saharna, Condriţa, Dobruşa, Hîrjăuca, Racovăţ etc.

8

5. Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS)

ComponențaRegiunii de Dezvoltare Sud:

 Basarabeasca, Cahul, Cantemir, C ă u ș en i, Cimișlia, Leova,  Ș tefan Vod ă , Taraclia

9

CaracteristiciPopulaţia stabilă a RDS număra, la 1 ianuarie 2009- 543,1 mii persoane.Produsul Regional Brut (PRB) al regiunii - 3,86 miliarde lei .Potenţialul agroindustrial al regiunii se constituie din 37 de cooperative de producţie, 23 de societăţi pe acţiuni, 173 de societăţi cu răspundere limitata si peste 53 mii de gospodariiţărăneşti si întreprinderi individuale. In regiune sunt amplasate54 de fabrici de vinuri, 27 combinate de panificaţie si brutarii, 12 colectarea si prelucrare a produselor cerealiere, 13 fabrice de conserve,uscare sau congelare a fructelor și legumelor.Regiunea dispune de multe microzone viticole, dintre care „Ciumai” si „Purcari” sunt recunoscute la nivel mondial.

 

VIZIUNEA Regiunii Sud

10

Regiunea va deveni dinamică și prosperă, dezvoltîndu-și rolul de ”poartă de acces” a Republicii Moldova în cooperarea cu regiunile bazinului Mării Negre. Regiunea va consolida competitivitatea, punînd accentul pe adoptarea unor tehnologii noi pentru modernizarea ariilor prioritare, utilizarea locației geografice favorabile unei cooperăriinternaționale și crearea unui mediu stimulativ pentru investiții

Priorități: 1.Reabilitarea infrastructurii fizice.2.Diversificarea economiei și susținerea dezvoltării sectorului privat.3.Îmbunătățirea factorilor de mediu și atractivității turistice.

11

6. Concluzie

Astfel, analizînd dezvoltarea fiecărei regiuni în parte, concluzionîm ca dezvoltarea regională este benefică întregului stat și participă nemijlocit în procesul de dezvoltare a acestuia ca un tot întreg.Dezvoltarea regională durabilă este o practică de succes, astfel fiind stimulata creșterea economică în afara capitalei, în special în zonele rurale care au suferit în urma pierderii piețelor tradiționale de livrare a producției agroalimentare, a constituit una dintre principalele provocări pentru autoritățile Republicii Moldova din momentul obținerii independenței.În opinia mea, dezvoltarea regională în Republica Moldova trebuie susținută, aceasta fiind unica modalitate de a încuraja atît evoluția economiei în afara capitalei cît și aspectele demografice și culturale din aceste regiuni.

12