Metodologie SNA APL

7/25/2019 Metodologie SNA APL

http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-sna-apl 1/92

Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementării acțiunilor anticorupție din cadrulSNA 2012-2015 la nivelul administrației publice locale, precum și promovarea acestuia învederea cunoașterii de către toate instituțiile implicate.

METODOLOGIA DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII ACŢIUNILOR ANTICORU

DIN CADRUL SNA 2012-2015 LA NIVELU ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE



3


CUPRINS

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 2: CONTEXT ACTUAL INTERNAŢIONAL ȘI NAŢIONAL…………………………………………………

2.1 Contextul interna ional…………………………………………………………………………………………………

2.1.1 Corup ia la nivelul Uniunii Europene (UE), 2014………………………………………………………………………

2.1.2 Indicatorul de Percep ie a Corup iei (IPC) și evolu ia acestuia la nivelul UE și la nivel na ional………………..12

2.2 Contextul na ional……………………………………………………………………………………………………

2.2.1 Percep ia corup iei la nivelul administra iei publice locale (APL)……………………………………………………

2.2.2 Evolu iile înregistrate în urma implementării strategiilor na ionale anticorup ie……………………………………

2.2.3 Noua abordare strategică …………………………………………………………………………………………

2.2.4 Analiza situa iei actuale a procesului de monitorizare a implementarii SNA la nivel local……………………….18

2.2.5 Dicultă i întâmpinate……………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 3: INSTITUŢII IMPLICATE……………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 4: OBLIGAŢII ȘI RESPONSABILITĂŢI ALE INSTITUŢIILOR IMPLICATE………………………………

CAPITOLUL 5: MECANISME ȘI PROCEDURI DE MONITORIZARE……………………………………………………

5.1 Perspectiva internă………………………………………………………………………………………………………

5.1.1 Sistemul de monitorizare a SNA la nivel local…………………………………………………………………………

5.1.2 Alte mecanisme și proceduri de monitorizare………………………………………………………………………

5.2 Perspectiva externă……………………………………………………………………………………………………




4

CAPITOLUL 6: MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROCESULUI DE MONITORIZARE…………………………………

Bibliograe:……………………………………………………………………………………………………………………

Anexe:……………………………………………………………………………………………………………………………




5

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE

La elaborarea documentului s-au avut în vedere prevederileStrategiei Naţionale Antico-rupţie 2012-2015, alePlanului Na ional de Ac iune pentru implementarea SNA 2012-2015 , aleInventarului măsurilor preventive anticorup ie și a indicatorilor de evaluare și ale Ghidului pentru dezvoltarea planurilor sectoriale de ac iune pentru implementarea Strategiei Na io-nale Anticorup ie 2012-2015 la nivelul autorită ilor administra iei publice locale.

Strategia Na ională Anticorup ie (SNA) pentru perioada 2012-2015 a fost aprobată de Gu-vernul României prin Hotărârea de Guvern (H.G.) nr. 215/20.03.2012. SNA 2012-2015 este a

patra1

strategie anticorup ie a României și reprezintă continuarea demersului de prevenireși combatere a corup iei la nivelul administra iei publice asumat de Guvernul Românieiîncă din anul 2001, odată cu aprobarea primei Strategii Naţionale Anticorup ie 2001-20042.

SNA 2012-2015 este un document de viziune strategică, cu un caracter multidisciplinar petermen mediu, care oferă coordonatele majore de ac iune în sprijinul promovării integrită-

ii și a bunei guvernări la nivelul tuturor institu iilor publice, administra iei publice locale,mediului de afaceri și societă ii civile. Documentul constituie punctul de plecare în monito-rizarea ac iunilor anticorup ie la nivelul administra iei publice centrale și locale.

Împreună cu SNA 2012-2015 au fost aprobate „Inventarul măsurilor preventive anticorup ieși a indicatorilor de evaluare”și „Planul Na ional de Ac iune pentru implementarea SNA 2012-2015”.Inventarul măsurilor preventive anticorup ie și a indicatorilor de evaluare (Anexa nr. 2 laH.G nr. 215/2012) reprezintă un mecanism de autoevaluare a implementării legisla iei anti-corup ie. Astfel, prin inventarul de măsuri preventive sunt identicate și evaluate periodicstandarde obligatorii.

Cele 10 măsuri preventive incluse în cadrulinventarului și care se aplică administra iei pu-blice locale se referă la:• Codul de etică/ deontologic/ de conduită;• Declararea averilor;• Declararea cadourilor;1Documentul este publicat în Monitorul Ocial nr. 202 din 27 martie 2012.2Până în prezent Guvernul României a aprobat Strategia Na ională Anticorup ie 2001-2004, Strategia Na ională An-ticorup ie 2005-2007, Strategia Na ională Anticorup ie 2008-2010 privind sectoarele vulnerabile și administra ia pu-blică locală și Strategia Na ională Anticorup ie 2012-2015.




6

• Conictele de interese;• Consilierul de etică;• Incompatibilită i;• Transparen a în procesul decizional;• Accesul la informa ii de interes public;• Protec ia avertizorului de integritate;• Interdic iile după încheierea angajării în cadrul institu iilor publice (Pantouage).

Pentru ecare dintre aceste măsuri, autorităţile administraţiei publice locale colecteazăindicatori în cadrul unui proces de autoevaluare pe care îi raportează periodic către Secre-

tariatul tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justi iei și Serviciului Anticorup ie din cadrulMinisterului Dezvoltării Regionale și Administra iei Publice.Planul Na ional de Ac iune pentru implementarea SNA 2012-2015 (Anexa nr. 3 din H.G. nr.215/2012) reprezintă instrumentul principal prin care este implementată strategia de cătreautorităţile administraţiei publice, conţinând măsuri concrete, responsabili, termene și uncalendar pentru realizarea acestor măsuri. Măsurile incluse în Plan sunt structurate în jurula patru obiective generale(1. Prevenirea corup iei în institu iile publice, 2. Creșterea graduluide educa ie anticorup ie, 3. Combaterea corup iei prin măsuri administrative și penale, 4. Aprobarea planurilor sectoriale și dezvoltarea sistemului na ional de monitorizare a SNA) șisunt adresate atât administra iei publice centrale cât și locale.

Conform Planului Na ional de Ac iune, autorităţile administraţiei publice locale elabo-rează, aprobă și distribuie în cadrul institu iilor proprii planuri sectoriale de acţiune careinclud totalitatea activită ilor care vor întreprinse la nivelul aparatului de specialitate alprimarului/ președintelui consiliului jude ean și al serviciilor publice aate sub autorita-tea consiliului local/ consiliului jude ean în vederea atingerii obiectivelor și măsurilor carerevin autorită ilor administra iei publice locale în cadrul Strategiei Na ionale Anticorup ie2012-2015.

Derularea activită ilor incluse în planurile sectoriale vine în sprijinul măsurilor din cadrulobiectivului specic 1.8 - Consolidarea integrită ii, ecien ei și transparen ei la nivelul admi-

nistra iei publice locale și contribuie la atingerea acestuia - obiectiv ce face parte din PlanulNa ional de Ac iune. În cele ce urmează sunt prezentate măsurile aferenteObiectivului 1.8 și progresele realiza-te până la momentul curent:Măsura 1.8.1 Simplicarea procedurilor administrative pentru eliberarea certicatelor șiautoriza iilor




7

Responsabil: Autorită ile administra iei publice locale/ Prefectul.Indicatori de evaluare: Numărul de proceduri simplicate, durata procedurii, costurile redu-se, numărul de certicate și autoriza ii emise trimestrial.Situa ia curentă: Deși de la momentul adoptării SNA și până în prezent nu au fost aprobateacte normative privind adoptarea unei proceduri pentru eliberarea certicatelor și a auto-riza iilor, la nivelul unită ilor administrativ - teritoritale au fost identicate ini iative princare s-a încercat simplicarea propriilor proceduri de lucru în sensul eliminării suprapune-rilor și diminuării birocra iei.

Măsura 1.8.2 Instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele procese

de lucru specice administra iei publice localeResponsabil: MJ și MDRAP prin Platforma de cooperare a administra iei publice locale în co-operare cu structurile asociative ale autorităţilor administra iei publice locale din România.Indicatori de evaluare: Standarde de cost identicate, bune practici identicate.Situa ia curentă: Nu au fost instituite standarde de cost pentru principalele procese delucru de către păr ile responsabile. În ceea ce privește bunele practici, lipsa unor criteriibine denite a dus la dicultatea de a identica o bună practică și asimilarea incorectă înraportările unor bune practici din partea UAT-urilor – ind adesea confundate cu ac iunilecu caracter obligatoriu.

Măsura 1.8.3 Adecvarea structurilor organizatorice prin raportarea la standardele de costși popula ia deservităResponsabil: MJ și MDRAP prin Platforma de cooperare a administra iei publice locale în co-operare cu structurile asociative ale autorităţilor administra iei publice locale din România.Indicatori de evaluare: Numărul și tipul de măsuri organizatorice adoptate.Situa ia curentă: Guvernul a adoptat Ordonan a de Urgen ă nr. 77/2013 pentru stabilireaunor măsuri privind asigurarea func ionalită ii administra iei publice locale, a număruluide posturi și reducerea cheltuielilor la institu iile și autorită ile publice din subordinea, subautoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor.După implementarea măsurilor de descentralizare și regionalizare, autorită ile publice im-plicate ar trebuit să elaboreze noi standarde de cost. După intrarea în vigoare, în iunie

2013, a O.U.G. nr. 77, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra iei Publice a ini iat de-mersuri nalizate cu aprobarea a două Memorandumuri de Guvern, prin care s-a acordataviz pentru ocuparea unui număr de 1781 de posturi de la nivelul administra iei publicelocale. În data de 19 decembrie 2013, O.U.G. nr. 77/2013 a fost atacată la Curtea Constitu ionalăa României, Curtea pronun ându-se, pe 5 februarie 2013, în sensul neconstituţionalităţii




8

acesteia. Totodată a fost adoptată H.G. nr. 647/2013 privind stabilirea serviciilor publiceesenţiale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. În vederea asigurării unor condiţiinormale de funcţionare, prin acest act normativ sunt aprobate 15 servicii publice esen ialefără de care unitatea administrativ-teritorială nu poate func iona. Lista serviciilor publiceesen iale poate consultată în tabelul de mai jos:

Nr.Crt. Denumirea serviciului

1. Impozite şi taxe locale

2. Eviden a persoanelor3. Registrul agricol4. Amenajarea teritoriului şi urbanism5. Situa ii de urgen ă6. Învă ământ şi servicii auxiliare pentru educa ie7. Sănătate8. Cultură

9. Religie10. Asisten ă socială11. Alimentare cu apă şi canalizare12. Iluminat public13. Salubrizare şi gestionarea deşeurilor

14. Producere, transport, distribu ie și furnizare de energie termică în sistem centra-lizat

15. Autorizare şi avizare transport public jude ean şi transport public local de călători




9

Măsura 1.8.4 Organizarea de consultări/ dezbateri publice periodice în plan local pentrupromovarea bunelor practici anticorup ie la nivelul administra iei publice locale și crește-rea încrederii cetă enilorResponsabil: Primarii, președin ii consiliilor jude ene, prefec ii, structurile asociative ale ad-ministra iei publice locale din România, MP, MDRAP, MJ.Indicatori de evaluare: Numărul de evenimente publice, numărul de institu ii publice și or-ganiza ii ale societă ii civile reprezentate, numărul și tipul de concluzii, numărul și tipul desesizări, nereguli transmise cu ocazia evenimentelor și măsurile adoptate.Situa ia curentă: În raportările transmise de UAT-uri către Secretariatul Tehnic SNA nu aufost men ionate consultări/ dezbateri publice organizate la nivel local pentru promovarea

bunelor practici. Cu toate acestea, echipa de exper i de la nivel central a identicat astfelde practici locale în jude ul Prahova, primăria comunei Cornu (a fost prezentată/ evaluatăanaliza realizată la nivelul primăriei cu privire la riscurile și vulnerabilită ile la corup ie);în jude ul Tulcea, primăria comunei Luncavi a și în jude ul Constan a, primăria orașuluiMedgidia (acestea au elaborat o procedură internă pentru realizarea achizi iilor directe).

Măsura 1.8.5 Elaborarea și diseminarea unui „Studiu diagnostic privind fenomenul corup-iei din administra ia publică locală” (realizat în 2012)

Responsabil: MAI prin UCRAP, în colaborare cu DGA și autorită ile administra iei publicelocale din România, MP și MJ.Indicatori de evaluare: Număr și tipuri de institu ii cuprinse în studiu, număr și tipuri de ris-curi și vulnerabilită i institu ionale identicate, număr și tipuri de recomandări, evaluareagradului de implicare a societă ii civile în monitorizarea exerci iului bugetar.Situa ia curentă: Fostul Minister al Administra iei și Internelor, prin Unitatea Centralăpentru Reforma Administra iei Publice a implementat proiectul „Studiu diagnostic privind fenomenul corup iei din administra ia publică locală” în perioada decembrie 2010 – iunie2012, conan at din Fondul Social European prin intermediul Programului Opera ional Dez-voltarea Capacită ii Administrative 2007-2013. Principalele rezultate ale proiectului au con-dus la realizarea unei cercetări sociologice în rândul cetă enilor, în calitate de beneciari aiserviciilor publice; realizarea unei cercetări sociologice în rândul reprezentan ilor autorită-

ilor publice locale la nivelul mass-media (cercetările au urmărit în principal identicarea

cauzelor ce formează opinia publică cu privire la fenomenul de corup ie și identicareaprincipalelor efecte generate de faptele de corup ie); elaborarea unui ghid de bună practicăpentru prevenirea faptelor de corup ie în rândul cetă enilor și a unui ghid de bună practicăprivind prevenirea faptelor de corup ie pentru reprezentan ii administra iei publice locale;desfășurarea a 20 de întâlniri de lucru/ dezbateri la nivel na ional (cu rolul de a diseminarezultatele cercetărilor sociologice, iar pe de altă parte de a realiza procesul de consultare




10

considerat deosebit de important și necesar pentru nalizarea ghidurilor de bună practi-că); și elaborarea unui studiu privind corup ia din administra ia publică locală (documentcomprehensiv care cuprinde atât sinteza informa iilor ob inute ca urmare a studiilor/ cer-cetărilor realizate, cât și concluziile celor 20 de reuniuni derulate la nivel na ional).

Măsura 1.8.6 Dezvoltarea re elelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorup iede la nivel teritorial/ local după modelul Grupurilor de Ac iune Anticorup ieResponsabil: Primarii, președin ii consiliilor jude ene, prefec ii, structurile asociative ale admi-nistra iei publice locale din România, MP, MAI, MJ, MDRAP, societatea civilă.Indicatori de evaluare: Numărul de întâlniri, numărul de participan i, numărul și gradul de

implicare a reprezentan ilor societă ii civile în activitatea grupurilor, numărul de politici anti-corup ie elaborate/ evaluate, numărul de recomandări/ stadiul implementării.Situa ia curentă: Nu s-au realizat progrese – nu au fost dezvoltate re elele de elaborare și eva-luare a politicilor publice anticorup ie de la nivel teritorial/ local după modelul Grupurilor deAc iune Anticorup ie. În perioada septembrie 2012 – septembrie 2013 au fost organizate 42reuniuni ale Grupurilor de Acţiune Anticorupţie. Reprezentanţii autorităţilor administraţieipublice locale din ecare judeţ participă la reuniunile acestor grupuri împreună cu reprezen-tanţii serviciilor deconcentrate. În cadrul dezbaterilor, pe lângă discutarea prevederilor cu-prinse în SNA 2012-2015 și a măsurilor aplicabile autorităţilor locale, s-au discutat și propuneride îmbunătăţire a activităţii curente, schimburi de experienţe și de bune practici.

În sprijinul monitorizării implementării ac iunilor SNA 2012-2015, în cursul lunii noiembrie2012, a fost aprobată de către Comisia de Monitorizare a Progreselor înregistrate de Ro-mânia, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Vericare,Metodologia de Monitorizare aImplementării SNA 2012-2015. Obiectivele generale ale acesteia sunt :• Identicarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;• Identicarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și nor-

melor anticorup ie;• Creșterea gradului de cunoaștere, în elegere și implementare a măsurilor de prevenire

a corup iei, în sectorul public și privat.

Din anul 2012 și până în prezent, s-au constatat o serie de dicultă i în ceea ce privește atât im-plementarea, cât și monitorizarea implementării SNA de la nivelul APL. Prin urmare, în vedereaîmbunătă irii procesului de monitorizare a SNA la nivelul APL, a fost elaborată prezenta Meto-dologie de monitorizare a implementării ac iunilor anticorup ie din cadrul SNA 2012-2015 lanivelul administra iei publice locale. Aceasta are un rol important în accelerarea implementăriiSNA și în măsurarea progresului în prevenirea și combaterea corup iei de la nivelul APL.




11

Obiectivele prezenteiMetodologii de monitorizare a implementării ac iunilor anticorup-ie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administra iei publice localesunt:

• Accelerarea procesului de implementare a prevederilor SNA 2012-2015;• Îmbunătă ireamecanismului de colectarea datelor privind implementarea SNA la

nivelul administraţiei publice locale;• Creșterea gradului de informare și implementare a măsurilor de prevenire a corup iei.

CAPITOLUL 2: CONTEXT ACTUAL INTERNA IONAL ȘI NA IONAL

2.1 Contextul interna ional

2.1.1 Corup ia la nivelul Uniunii Europene (UE), 2014 În februarie 2014, a fost publicatRaportul Anticorup ie UE 3 care prezintă rezultatele sondajelor Eurobarometru din 2013. Atât indicatorul privind percep ia corup iei, cât și cel privindexperien a de corup ie acumulată variază cu mult de la un stat la altul.

Rezultatele conrmă o percep ie pozitivă și o experien ă redusă de luare de mită în ca-zul ărilor din nordul Europei - Danemarca, Finlanda, Suedia și Luxemburg. În ţări precumGermania, Olanda, Belgia, Estonia și Franţa, în timp ce mai mult de jumătate dintre res-pondenţi cred că fenomenul de corupţie este răspândit, numărul real de persoane careau fost nevoite să plătească o mită este scăzut (în jur de 2%). În alte ţări, un număr relativmare de persoane au indicat că au avut personal experienţe de solicitare de mită, dar cu oconcentrare clară pe un număr limitat de sectoare, printre care se numără Ungaria (13%),Slovacia (14%) și Polonia (15%). În ări precum Portugalia, Slovenia, Spania și Italia, luareade mită este un fenomen mai rar, deși corupţia într-un sens mai larg este un motiv seriosde îngrijorare. Ţările cu valorile cele mai ridicate privind percepţia și experienţa reală decorupţie sunt Croaţia, Republica Cehă, Lituania, Bulgaria, România și Grecia. În aceste ţări,între 6% și 29% dintre respondenţi au indicat că li s-a cerut să plătească o mită în ultimele12 luni, în timp ce 84% până la 99% dintre aceștia sunt de părere că fenomenul corupţieieste larg răspândit în ţara lor.

Media europeană privind numărul de responden i care consideră că fenomenul de corup-

ie este larg răspândit în ara lor este de 76%. Un sfert dintre europeni (26%), comparativcu 29% (rezultatul Eurobarometrului din 2011), consideră că sunt afectaţi personal de co-rupţie în viaţa lor de zi cu zi. Cele mai multe persoane afectate de corupţie s-au înregistratîn Spania și Grecia (63% în ecare), Cipru și România (57% în ecare) și Croaţia (55%). Cele3Documentul este disponibil online la adresa: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/organi-zed-crime-and-human-trafficking/corruption/anti-corruption-report/index_en.htm




12

mai scăzute valori se regăsesc în ări precum Danemarca (3%), Franţa și Germania (6% înecare). Aproximativ trei sferturi dintre europeni (73%) sus in că mita și utilizarea cone-xiunilor este de multe ori cel mai simplu mod de a obţine anumite servicii publice în ţaralor. De asemenea, la nivel european, 4 din 10 companii consideră fenomenul de corup ie oproblemă reală în mediul de afaceri, cu accent pe patronaj și nepotism.

2.1.2 Indicatorul de Percep ie a Corup iei (IPC) și evolu ia acestuia la nivelul UE și la nivelna ional Indicele de Percep ie a Corup iei a fost lansat pentru prima dată în anul 1995 și este unuldintre cele mai cunoscute instrumente utilizate de Transparency International (TI). Este

un indice compozit, care se bazează pe datele privind corup ia din sondajele specializateefectuate de mai multe institu ii independente de renume. El reectă opinia oamenilor deafaceri și a analiștilor din întreaga lume, inclusiv a exper ilor din ările evaluate4.

Sondajele folosite pentru elaborarea IPC pun întrebări legate de folosirea incorectă a func-iei publice în beneciu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către

ociali pentru achizi ii publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care vericăputerea politicilor anticorup ie, în acest fel determinând atât corup ia politică, cât și ceaadministrativă.

Rezultatele IPC permit clasarea ărilor în func ie de gradul în care este percepută existen acorup iei în rândul ocialilor și politicienilor, permi ând astfel să se stabilească un indice.Totuși, punctajul ob inut de o ară este un indicator mult mai important pentru nivelul decorup ie perceput în acea ară, dat ind că pozi ia unei ări în clasament se poate modicadin cauza faptului că noi state sunt incluse în indice, iar altele sunt excluse. Indicele dePercep ie a Corup iei este realizat anual de Transparency International.IPC este unul dintre cei mai importan i indicatori externi, iar evolu ia acestuia atât la nive-lul UE, cât și la nivelul na ional, poate observată în gracul de mai jos realizat pe baza da-telor colectate de Transparency International5 în anul 2014. SNA a stabilit ca ţintă na ionalăpentru anul 2015 atingerea mediei Uniunii Europene a IPC din 2011 (respectiv 6,37) asuprafenomenului corupţiei.

4 http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/5Transparency International România face parte din platforma de cooperare a societă ii civile coordonată de Secreta-riatul Tehnic SNA din cadrul Ministerului Justi iei




13

(sursa: piatadespaga.ro)

RomaniaLinear (Romania)EUqmv Linear (EUqmv)RO%EUqmv




14

2.2 Contextul na ional2.2.1 Percep ia corup iei la nivelul administra iei publice locale (APL)Potrivit „Studiului privind corup ia din administra ia publică locală” 6, la nivelul anului 2011- 2012 corupţia era percepută ca a doua cea mai gravă problemă a României, după șomaj.

(sursa: „Studiu diagnostic privind fenomenul de corup ie în administra ia publică locală”)

La nivelul instituţiilor administraţiei publice locale, cele mai corupte instituţii în opinia atrei din cinci persoane sunt Consiliul Judeţean (60,4% nivel de corupţie mare și foarte mare)și serviciile de sănătate (respectiv 59,9% mare și foarte mare). La polul opus, mai mult de otreime din populaţie declară că cea mai puţin coruptă instituţie este Agenţia de Protecţie aMediului (35% mare și foarte mare). În percepţia angajaţilor APL, cele mai corupte instituţiisunt Casa de Asigurări de Sănătate, pentru aproape jumătate dintre responden i (45,3%),6 Studiu sociologic publicat în mai 2012 și realizat în cadrul proiectului implementat de către MAI, prin UCRAP și DGA„Studiu diagnostic privind fenomenul de corup ie în administra ia publică locală”, conan at din Fondul Social Eu-ropean prin Programul Opera ional Dezvoltarea Capacită ii Administrative




15

și Serviciile de sănătate, pentru trei din zece respondenţi (30,8%); cea mai puţin coruptăinstituţie este Direcţia Impozite și Taxe Locale, menţionată de doar unul din zece respon-denţi (11,3%).

O analiză complementară realizată de către fostul Minister al Administraţiei și Internelor,respectiv „Studiul privind Percep ia Corup iei în România”7 , arată că în percep ia responden-

ilor există o „decuplare” între locurile de muncă și corup ie: dacă în anul 2011 corup ia eraproblema României în același procent ca și locurile de muncă, în 2012 corup ia a devenit oproblemă a administra iei publice și mai pu in a României - astfel datele sugerează imagi-nea corup iei ca „delimitată” de către participan ii la studiu la nivelul administra iei, și nu

generalizată în rândul popula iei. Această percep ie are implica ii directe asupra ac iunilorde comunicare, în special în ceea ce privește maniera de combatere a corup iei și implica-rea popula iei.

Tot potrivit acestui studiu, s-a constatat că încrederea în majoritatea institu iilor din Româ-nia este scăzută, cu excep ia a 3 institu ii: pompierii (77% încredere multă și foarte multă),armata (68% încredere multă și foarte multă, în creștere fa ă de 2011 – 53%) și biserica (66%încredere multă și foarte multă, în scădere fa ă de 2011 – 74%). Mai pu in de jumătate dinparticipan ii la studiu au încredere în institu iile care au ca atribu ii combaterea corup iei– Direc ia Na ională Anticorup ie (46% încredere multă și foarte multă) și Direc ia Gene-rală Anticorup ie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (40% încredere multă și foartemultă). În mod interesant, institu iile în care încrederea a crescut în mod semnicativ suntcele locale. Astfel încrederea în Consiliul Local a crescut cu 16 puncte procentuale (de la 28%în 2011 la 44% în 2012); Consiliul Jude ean aproape s-a dublat (de la 22% în 2011 la 41% în2012) – explica ia evidentă ind legată de alegerile locale din iunie 2012. Institu iile cu ceamai mică încredere au rămas: Președin ia (20% încredere multă și foarte multă), urmată deParlament (18% încredere multă și foarte multă) și partidele politice (10% încredere multăși foarte multă în 2012 – datele ind similare cu cele din 2011, respectiv 8%). Chiar dacă în-crederea în Parlament și Președinţie rămâne scăzută, există, comparativ cu studiul din 2011,o creștere cu 8 puncte procentuale pentru Parlament (de la 10% în 2011 la 18% în 2012) șipentru Președinţie (de la 13% în 2011 la 20% în 2012) – explica ia ind conjuncturală, legată

de comunicarea acestor institu ii din perioada respectivă.

7 Studiul Privind Percep ia Corup iei în Româniaa fost realizat în decembrie 2012, iar culegerea de date a avut loc înluna noiembrie 2012




16

2.2.2 Evolu iile înregistrate în urma implementării strategiilor na ionale anticorup ieConform Raportului de Audit 8 , prima Strategie Na ională Anticorup ie pentru perioada2001-2004 a fost nalizată cu succes, majoritatea măsurilor au fost implementate, iar re-zultatele ob inute au ajutat la atingerea obiectivelor stabilite.

SNA 2005 – 2007, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 231/30.03.20059, structurată petrei componente, a vizat toate serviciile publice și a inclus măsuri specice privind preveni-rea, educarea, aplicarea legii, monitorizarea și evaluarea. Prin contrast, Strategia Na ionalăAnticorup ie privind Sectoarele Vulnerabile și Administra ia Publică Locală 2008 – 2010,adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 609/4.06.200810, a prevăzut măsuri doar în anu-

mite sectoare selectate, concentrându-și astfel eforturile de combatere a corup iei în cincidomenii prioritare: informa ie, conștientizare, responsabilizare; simplicarea proceduriloradministrative; prevenirea și combaterea corup iei; transparen a institu ională și ecien-

a; analiză, studii și cercetare.

Conform Raportului de Audit, strategiile din anii 2005 – 2007 și anii 2008 – 2010 au fostimplementate într-o mare măsură și a fost întreprins un număr semnicativ de măsurianticorup ie într-o perioadă scurtă de timp. Cu toate acestea, indicele privind percep iacorup iei după aderarea României la UE din anul 2007 nu a fost cu mult îmbunătă it. Con-form sondajelor, încă există un grad mare de neîncredere a societă ii, iar cetă enii percepac iunile de corup ie ca ind în creștere, deși datele obiective demonstrează contrariul.

8 Raport de evaluare privind implementarea Strategiei Na ionale Anticorup ie 2005-2007 și a Strategiei Na ionale An-ticorup ie privind Sectoarele Vulnerabile și Administra ia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în Româniarealizat înanul 20119 Publicată în Monitorul Ocial nr. 272 din 1 aprilie 200510 Publicată în Monitorul Ocial nr. 514 din 8 iulie 2008




17

2.2.3. Noua abordare strategicăPrevenirea corup iei este principala schimbare de abordare preconizată, considerându-secă „orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului institu iei publicede a preveni incidentele de integritate 11 în cel mai larg sens al no iunii. Solu ia nu poate de-cât asumarea de către conducătorii institu iilor publice a problematicii integrită ii la nivelulorganiza iei. Astfel, toate institu iile publice au obliga ia adoptării propriului plan pentruatingerea obiectivelor SNA, prin măsuri pe cele trei paliere de interven ie: prevenire, educa ieși combatere. Aceasta implică consolidarea mecanismelor de audit intern, control și sanc io-nare administrativă” 12.

Mecanismul de aderare la SNA presupune acordul necondi ionat exprimat de conducereainstitu iei publice (prin semnareaDeclara iei de aderare la SNA) de a implementa măsurileprevăzute în Strategie, de a respecta principiile și valorile promovate de aceasta și, mai ales,de a participa la mecanismul de monitorizare. Acesta din urmă implică, cu titlu de noutate:• obligativitatea desemnării unui coordonator în materia integrităţii la nivelul instituţieipublice;• evaluarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifce fecărui sector, inclusiv la nivelul structu -rilor subordonate sau aate în coordonare;• acceptarea implicării în misiunile de evaluare tematică;• evaluarea efcienţei reacţiei instituţionale la incidente de integritate, precum şi• deschiderea spre concepte moderne de transparenţă instituţională şi date deschise.De asemenea, se pune mare accent pe schimbarea de abordare a managementului. Așacum s-a menţionat și în introducerea acestui document, SNA subliniază importan a ac i-unilor de prevenire a corup iei și dezvoltare a unei culturi organiza ionale a integrită ii îninstitu iile publice, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea înaplicare a standardelor de control intern/ managerial și ecientizarea mecanismelor admi-nistrative de sanc ionare, protec ia avertizorului de integritate, managementul vulnerabi-lită ilor specice ecărei institu ii.11 Conform Metodologiei de monitorizare a implementării Strategiei Na ionale Anticorup ie 2012-2015 , prin „incidentde integritate” se în elege luarea uneia dintre următoarele măsuri împotriva unui angajat al institu iei publice:a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele deontologice sau

de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea func iei publice;b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infrac iuni de corup ie sau a unei fapte legate denerespectarea regimului interdic iilor, incompatibilită ilor, conictului de interese sau declarării averilor;c) rămânerea denitivă a unui act de constatare emis de către Agen ia Na ională de Integritate, referitor la încălcareaobliga iilor legale privind averile nejusticate, conictul de interese sau regimul incompatibilită ilor.12 Secretariatul Tehnic al Strategiei Na ionale Anticorup ie, 2013, prin Raportul Anual privind stadiul implementăriiStrategiei Na ionale Anticorup ie 2012-2015




18

2.2.4 Analiza situa iei actuale a procesului de monitorizare a implementării SNA la nivellocal În cadrul proiectului „Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementării acţiu-nilor anticorupţie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale, precum și promovarea acestuia în vederea cunoașterii de către toate instituţiile implicate” derulat deMinisterul Dezvoltării Regionale și Administra iei Publice, a fost realizatRaportul de mo-nitorizare a implementării SNA, ale cărui concluzii eviden iază informaţii importante pri-vind stadiul de implementare a SNA 2012-2015 la nivelul unită ilor administrativ-teritoriale(UAT-uri) raportoare. Raportul con ine o analiză cantitativă și calitativă a datelor transmise

semestrial către Ministerul Justi iei de către UAT-uri pentru perioadele: aprilie-decembrie2012, semestrul I 2013 și semestrul al II-lea 2013, iar principalele rezultate sunt prezentatemai jos:

Din totalul de 3228 de UAT-uri, la momentul actual doar 28,48% (respectiv 884 de UAT-uri)participă la sistemul de monitorizare a implementării SNA. Dintre acestea, cele mai active jude e sunt:

Judeţ TotalUAT-uri

UAT-uri care participă la sistemul de moni-torizare a implementării SNA

Nr. % (din total UAT-uri)

Sălaj 62 39 63 %București 7 4 57%Tulcea 52 25 48%Covasna 46 21 46%Galaţi 66 29 44%Tabel nr.1 – Analiza stadiului participării UAT-urilor la sistemul de monitorizare a SNA la

nivel de jude 13

13 Stadiul participării UAT-urilor la sistemul de monitorizare a SNA la nivelul tuturor jude elor poate analizat încadrul Anexei nr. 1




19

Comparând nivelul de participare la sistemul de monitorizare cu nivelul de aderare la SNA,se observă un nivel redus de implicare și asumare directă a SNA și principiilor acesteia,respectiv doar ceva mai mult de o treime (7,69%) din numărul de UAT-uri care participăla mecanismul de monitorizare și-au asumat formal implementarea SNA și a principiiloracesteia. Dintre acestea, jude ele cu cele mai multe UAT-uri care au aderat la SNA prinadoptarea declara iei de aderare sunt:

Judeţ TotalUAT-uri

UAT-uri care au transmis Declaraţia deaderare (au aderat la SNA)Nr. % (din total UAT-uri)

Bihor 102 15 15%București 7 1 14%Tulcea 52 7 13%Brăila 45 6 13%Dâmboviţa 90 12 13%

Tabel nr.2 – Analiza stadiului aderării UAT-urilor la SNA la nivel de jude14

Pentru situa iile în care UAT-urile au adoptat Declara ii de aderare la SNA, acestea sunt asu-mate direct, în marea majoritate a situa iilor, de către conducătorul UAT-urilor (primari). Lamomentul aderării se numește și un coordonator pentru implementarea SNA din cadrulinstitu iei. În urma analizei calitative s-a constatat o diversitate ridicată din perspectivafunc iilor pe care aceștia le de in în cadrul UAT-urilor deoarece nu există o practică unifor-mă în desemnarea coordonatorului și setarea responsabilită ilor acestuia.

În ceea ce privește realizarea Planului Sectorial de Ac iune, din numărul total de UAT-uriparticipante la sistemul de monitorizare a implementării SNA, aproximativ 59% au ela-borat și transmis Planurile Sectoriale de Ac iune către Secretariatului Tehnic SNA. Dintreacestea, cele mai active jude e sunt:

Judeţ

UAT-uri care par-ticipă la sistemulde monitorizare a

implementării SNA

UAT-uri care au pregătit şi transmis Planulsectorial către MJ

Nr.% (din total partici-panţi la sistem)

Mureș 24 21 88%

14 Stadiul aderării UAT-urilor la SNA la nivelul tuturor jude elor poate analizat în cadrul Anexei 2




20

Sălaj 39 33 85%

Vaslui 12 10 83%

Argeș 23 19 83%

Galaţi 29 23 79%Tabel nr.3 – Realizarea planului sectorial la nivel jude ean15

Planul Sectorial de Ac iune pentru implementarea SNA 2012-2015 la nivelul autorită iloradministra iei publice locale reprezintă totalitatea activită ilor care vor întreprinse la ni-velul aparatului de specialitate al primarului/ președintelui consiliului jude ean și al servi-ciilor publice aate sub autoritatea consiliului local/ consiliului jude ean în vederea atinge-rii obiectivelor și măsurilor care revin administra iei publice locale în cadrul SNA 2012-2015.

Ulterior adoptării Declara iei de aderare la SNA și dezvoltării Planului Sectorial de Ac iu-ne la nivelul institu iei, ecare UAT are datoria de a începe implementarea ac iunilor șimăsurilor de preven ie și combatere a corup iei conform planului propriu. Monitorizareademersurilor în acest sens se raportează semestrial către Secretariatul Tehnic SNA prin in-termediul următoarelor rapoarte:

• Raportul de progres cu privire la implementarea Planului Sectorial

După parcurgerea a trei perioade de raportare, comparativ cu numărul de UAT-uri partici-pante la sistemul de monitorizare a implementării SNA, numărul de UAT-uri care transmitRaportul de progres privind implementarea Planului Sectorial de Ac iune este, pe ansam-blu, deosebit de redus (aproximativ 11% la nele anului 2013),dar înregistrează o creșterecontinuă, dublându-se practic de la o perioadă la alta. Jude ele cele mai active în acestsens sunt:

15 Realizarea planului sectorial la nivelul tuturor jude elor poate analizat în cadrul Anexei 3




21

Jude eTotalul rapoartelor de progres transmise de către UAT-uri privindimplementarea Planului Sectorial de Ac iune în cele trei perioa-

de de raportare: 2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013Argeş 10Hunedoara, Suceava 9 per ecare judeHarghita, Iaşi, Mureş,Sibiu, Vrancea 8 per ecare jude

Tabel nr. 4 – Stadiul implementării planului sectorial de ac iune la nivel de jude16

Rapoartele de progres includ și evaluări ale riscurilor și vulnerabilită ilor specice institu ieiîmpreună cu măsuri interne propuse de remediere a acestora. Conform analizei calitativerealizate s-a constatat că nu există un standard comun/ uniform de raportare privind re-alizarea acestor măsuri de către UAT-uri, ceea ce face ca analizele specice sa e dicil derealizat și mari consumatoare de timp.

• Raportul de autoevaluare a măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare

După parcurgerea a trei perioade de raportare, comparativ cu numărul de UAT-uri partici-pante la sistemul de monitorizare a implementării SNA, numărul de UAT-uri care transmit

raportul de autoevaluare a măsurilor preventive anticorup ie este într-o scădere semni-cativă de aproximativ 50% pentru perioadele de raportare din 2013 fa ă de nivelul de rapor-tare înregistrat pentru 2012. Cu toate acestea, sistemul de monitorizare și raportare a fostîmbunătă it – dacă primele raportări s-au transmis în format zic (pe hârtie), începând cu jumătatea anului 2013 raportarea se realizează online pe portalul SNA prin completareacâmpurilor solicitate.

Pentru a avea acces în portal, se poate solicita un nume de utilizator și o parolă de la repre-zentan ii Secretariatului Tehnic din cadrul Ministerului Justi iei, la adresa de e-mailsna@ just.ro. Deși există posibilitatea urcării datelor pe portal, majoritatea UAT-urilor continuă sătransmită Raportul periodic de autoevaluare a măsurilor în format letric.

Jude ele cele mai active privind realizarea și transmiterea raportului de autoevaluare a mă-surilor preventive anticorup ie și indicatorii de evaluare sunt:

16 Stadiul rapoartelor de progres transmise de către UAT-uri privind implementarea planului sectorial de ac iune în celetrei perioade de raportare: 2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013 poate analizat în cadrul Anexei 4




22

JudeTotalul rapoartelor de autoevaluare transmise de către UAT-uriprivind măsurile preventive anticorup ie în cele trei perioade de

raportare: 2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013Sălaj 60Suceava 38Mureş 37Hunedoara 35Dâmbovi a 31

Gala i 31Vâlcea 31Tabel nr.5 – Stadiul realizării rapoartelor de autoevaluare la nivel de jude17

În urma analizei calitative a rapoartelor de autoevaluare s-a constatat o varia ie semnica-tivă în 2013 fa ă de 2012 în ceea ce privește volumul de raportare pe măsuri și indicatori de(auto) evaluare (aproximativ 50%), o raportare neuniformă (utilizarea în același timp a maimultor tipuri de raportare) și inclusiv probleme de calitate a datelor.

• Evoluţii majore înregistrate în implementarea SNA

După parcurgerea a trei perioade de raportare, comparativ cu numărul de UAT-uri partici-pante la sistemul de monitorizare a implementării SNA, numărul de UAT-uri care transmitraportul narativ privind evolu iile înregistrate în implementarea SNA este, per ansamblu,în continuare redus (aproximativ 22% la nele lui 2013), dar înregistrează o creștere sub-stan ială în semestrul II 2013, de peste 50%, fa ă de perioadele anterioare. Jude ele cele maiactive în acest sens sunt:

JudeTotalul rapoartelor de sinteză transmise de către UAT-uri privindevolu iile majore înregistrate în cele trei perioade de raportare:

2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013

Sălaj 26Prahova 21

17 Stadiul rapoartelor de autoevaluare transmise de către UAT-uri privind măsurile preventive anticorup ie în cele treiperioade de raportare: 2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013 poate analizat în cadrul Anexei 5




23

JudeTotalul rapoartelor de sinteză transmise de către UAT-uri privindevolu iile majore înregistrate în cele trei perioade de raportare:

2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013Suceava 21Mureş 20Iaşi 19Neam 19

Tabel nr.6 – Stadiul realizării rapoartelor de sinteză la nivel de jude18

În cadrul Rapoartelor de sinteză sunt semnalate bune practici și se analizează problemeîntâmpinate de ecare institu ie la nivel local. În urma analizei calitative s-a constatat căîn marea lor majoritate,bunele practici semnalate se referă în fapt la ac iuni cu caracterobligatoriu și asumate de UAT-uri și care sunt asimilate incorect în raportările unor bunepractici.

2.2.5 Dicultă i întâmpinateConform analizei realizate, principalele dicultă i întâmpinate până în prezent în monitori-zarea implementării SNA la nivelul administra iilor publice locale sunt:

‒ Nivel încă redus de participare la sistemul de monitorizare a SNA 2012-2015 (sub 30%din totalul UAT-urilor); ‒ Lipsa unei raportări sistematice a datelor la nivelul UAT-urilor: au fost identicate va-

riaţii între raportările anului 2012 și cele pentru anul 2013, inclusiv faptul că anumiteUAT-uri care au raportat în 2012 nu au mai făcut-o în 2013. Aceasta ar putea indica unrol încă puţin activ al coordonatorilor desemnaţi la nivel local;

‒ Informaţiile furnizate de către UAT-uri sunt deseori repetate în documente de rapor-tare diferite. Aceasta induce riscul de incertitudine a datelor, respectiv de utilizare ero-nată de către UAT-uri a mai multor instrumente/ documente de raportare pentru afurniza aceleași informaţii cu impact semnicativ asupra efortului depus și a timpuluinecesar pentru obţinerea și apoi procesarea informaţiilor;

‒ În ceea ce privește raportările de la nivel local, denumirile șierelor de raportare, for-matele acestora, modalitatea de transmitere a pachetului de documente și modalita-tea de structurare a informaţiilor în cadrul documentelor nu respectă recomandările/

18 Stadiul raportelor de sinteză transmise de către UAT-uri privind evolu iile înregistrate în cele trei perioade de raportare:2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013 poate analizat în cadrul Anexei 6




24

indicaţiile MDRAP și MJ, acestea ind diferite de la o autoritate la alta. Aceasta areimpact semnicativ asupra efortului depus și a timpului necesar pentru procesareainformaţiilor;

‒ Nu este foarte clar denit ce înseamnă buna practică în implementarea SNA și, dinaceastă cauză, informaţiile furnizate de UAT-uri nu sunt întotdeauna utile;

‒ Personalul insucient și supraîncărcarea celui existent, în condiţiile în care sarcinile cederivă din asumarea SNA reprezintă sarcini adiţionale celor uzuale;

‒ Lipsa fondurilor pentru implementarea măsurilor prevăzute în SNA 2012-2015. Fonduriinsuciente pentru asigurarea participării personalului la cursuri de formare specice.

CAPITOLUL 3: INSTITU II IMPLICATELupta împotriva corup iei și obliga iile asumate de România în cursul procesului de aderarela UE au avut drept consecin ă înin area unei serii de institu ii/ structuri care joacă un rolspecic în privin a implementării politicilor anticorup ie și care sunt în prezent consideratedrept o componentă importantă a sistemului na ional de integritate. Dintre acestea, celecare joacă un rol activ în procesul de monitorizare a implementării ac iunilor anticorup iedin cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administra iei publice locale sunt:

► Ministerul Justi iei (MJ) prin Secretariatul Tehnic inter-institu ional al SNAPentru sprijinirea procesului de monitorizare a SNA 2012 – 2015, la nivelul MJ a fost asiguratde către Ociul Na ional de Prevenire a Criminalită ii și Cooperare pentru Recuperarea Cre-an elor provenite din Infrac iuni unSecretariat Tehnic (Secretariatul Tehnic SNA)inter-in-stitu ional cu activitate permanentă. Această structură reprezintăun centru de excelen ăanticorup ie pus la dispozi ia institu iilor publice. Potrivit SNA și Metodologiei de Moni-torizare a Implementării SNA, Secretariatul Tehnic joacă un rol central în implementareaStrategiei.

► Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Serviciul AnticorupţiePrin înin areaServiciului Anticorup ie, la începutul anului 2013, MDRAP vine în spriji-nul Secretariatului Tehnic al SNA prin accelerarea implementării SNA la nivelul MDRAP, al

structurilor aate în subordinea/ sub autoritatea ministerului (Agen ia Na ională a Func-ionarilor Publici, Autoritatea Na ională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare deUtilită i Publice, Inspectoratul de Stat în Construc ii, Agen ia Na ională de Cadastru și Pu-blicitate Imobiliară, Agen ia Na ională pentru Locuin e, Compania Na ională de Investi ii''C.N.I.'' - S.A.), precum și lanivelul administra iei publice locale.Totodată, la începutul anului 2013,MDRAP a preluat coordonarea Platformei de cooperare




25

a administra iei publice locale, până în prezent având loc două reuniuni ale acestei platfor-me. La aceste reuniuni au participat aproximativ 50 de reprezentan i ai institu iilor publicelocale, activită ile derulate în cadrul acestor întâlniri având ca rezultat creșterea număruluide unită i administrativ-teritoriale care au aderat la valorile și principiile SNA. Creștereanumărului de astfel de reuniuni între reprezentan ii administra iei publice centrale și lo-cale va conduce la consolidarea colaborării inter-institu ionale (atât pe verticală cât și peorizontală) în vederea accelerării implementării SNA la nivelul administra iei publice prinintensicarea uxului de informa ii în domeniu.

► Autorităţile Administra iei Publice Locale (APL-uri)

SNA 2012 -2015 se adresează atât administra iei publice centrale, cât și administra iei publi-ce locale. Cu toate acestea, doar 24119 (7,69%) de unită i administrativ-teritoriale (UAT-uri)dintr-un total de 322820 au aderat la SNA 2012-2015. Implicarea redusă de pe plan local afost subliniată în mai multe rapoarte de evaluare efectuate atât la nivel na ional, cât șiinterna ional.Totodată, cu ocazia misiunilor de evaluare a implementării SNA la nivelul instituţiilor pu-blice locale derulate pe parcursul anului 2013, s-a constatat existenţa unei reale deschideria acestora către orice formă de colaborare care să conducă la consolidarea climatului etic/de integritate în cadrul instituţiei.

Astfel, s-a constatat necesitatea, pe de o parte, a unor măsuri și instrumente care să spo-rească nivelul de cunoaștere, în elegere și adoptare a SNA la nivel local, printre care șiprezenta metodologie, iar pe de altă parte, necesitatea intensicării modalităţilor de co-laborare interactivă și sprijin direct acordat de Secretariatul tehnic/ Serviciul Anticorupţieinstituţiilor administraţiei locale (misiuni de evaluare, sesiuni de instruire în domeniu, con-sultanţă directă etc).

19 Website-ul MDRAP (www.mdrap.ro), sec iunea „Integritate și bună guvernare “, 2014, Raportul de Monitorizare (R1)privind stadiul și impactul implementării SNA 2012-2015 la nivelul APL în perioada 2012-2013, realizat în anul 201420 Cf. Anuarului Statistic al României pe 2012, secţiunea 1.8




26

CAPITOLUL 4: OBLIGA II ȘI RESPONSABILITĂ I ALE INSTITU IILOR IMPLICATE Ministerul Justi iei(MJ) prinSecretariatul Tehnicinter-institu ionalal SNA

Secretariatul Tehnic joacă un rol central în implementarea Strate-giei, având ca principale atribu ii:• organizarea reuniunilor de monitorizare la nivel de platforme,ale comisiei la nivel înalt și a conferin ei anuale anticorupţieConform Metodologiei de Monitorizare a Implementării SNA 2012– 2015, document aprobat în cursul lunii noiembrie 2012 de cătreComisia de Monitorizare a Progreselor înregistrate de România încadrul Mecanismului de Cooperare și Vericare, au fost constituitePlatforme de cooperare care sprijină monitorizarea implementăriiSNA la nivel tehnic.Patru dintre cele cinci platforme constituite (platforma de coo-perare a autorită ilor independente și a institu iilor anticorup ie,platforma de cooperare a administra iei publice centrale, platfor-ma de cooperare a mediului de afaceri, platforma de cooperare asocietă ii civile) sunt coordonate de Secretariatul Tehnic SNA, întimp ce platforma de cooperare a administra iei publice locale estecoordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ieiPublice în colaborare cu Secretariatul Tehnic.De asemenea, Ministerul Justi iei organizează, cel pu in o dată lașase luni, reuniuni de coordonare la nivel înalt. Lucrările reuniu-nilor de coordonare se derulează ca parte a activită iiComisiei de Monitorizare a Progreselor Înregistrate de România în cadrul Meca-nismului de Cooperare și Vericare (comisia la nivel înalt). Comisiaaprobă rapoartele de monitorizare semestriale și anuale privindimplementarea strategiei, temele misiunilor de evaluare, meto-dologia de monitorizare a implementării SNA, precum și formatulraportului de evaluare;

• elaborarea rapoartelor de monitorizare semestriale şi anuale;• centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementă -rii listei de măsuri preventive anticorup ie (Anexa nr. 2 la HG nr.215/2012) în baza rapoartelor de autoevaluare; documentarea şidiseminarea de bune practici anticorupţie identi cate;




27

• realizarea unor sondaje de opinie precum şi a oricăror alte infor -mări privind stadiul implementării SNA

În cadrul acestei structuri sunt coopta i exper i din cadrul MJ careasigură și reprezentarea României în cadrul mecanismelor de co-operare interna ională anticorup ie (Grupul de State Contra Co-rup iei – GRECO, Ini iativa Regională Anticorup ie, mecanismul deexaminare a implementării Conven iei ONU împotriva Corup iei,Grupul de Lucru anti-mită din cadrul OCDE), dar și reprezentan i aialtor institu ii publice și private21.Pentru a veni în sprijinul institu iilor în procesul de implementare

al strategiei, Secretariatul Tehnic al SNA a dezvoltat Portalul SNA22

care facilitează transmiterea raportărilor de către administra iilepublice centrale și locale și accesarea de către acestea a informa ii-

21 Secretariatul Tehnic SNA, 2013, Raportul Anual privind Stadiul Implementării Strategiei Na ionale An-ticorup ie 2012-201522 sna.just.ro




28

-lor relevante și a bunelor practici identicate în implementareaSNA.

MinisterulDezvoltăriiRegionale şi Administra ieiPublice prinServiciul Anticorup ie

Serviciul Anticorupţie are drept obiectiv general prevenirea co-rupţiei/ incidentelor de integritate și implementarea prevederilorStrategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2012 – 2015 în cadrul Mi-nisterului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice (MDRAP),al structurilor din subordinea/ autoritatea acestuia, precum și lanivelul administraţiei publice locale.Având în vedere rolul pe care îl are MDRAP în coordonarea admi-nistraţiei publice locale, precum și necesitatea accelerării imple-mentării SNA la nivel local, Serviciul Anticorup ie are următoareleatribu ii principale:• promovarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2012

- 2015 la nivelul MDRAP, al structurilor din subordinea/ subautoritatea acestuia, cât și la nivelul administraţiei publicelocale;

• coordonarea iniţiativelor ce privesc domeniul prevenirii co-rupţiei/ incidentelor de integritate la nivelul MDRAP, al struc-

turilor din subordinea/ sub autoritatea acestuia, precum și lanivelul administrației publice locale;• organizarea și desfășurarea unor activită i de instruire/ infor-

mare în domeniul prevenirii corupţiei/ incidentelor de inte-gritate cu personalul MDRAP, al structurilor din subordinea/sub autoritatea acestuia, precum și cu personalul din cadruladministrației publice locale;

• asigurarea sprijinului metodologic în elaborarea/ implemen-tarea planurilor sectoriale de acţiune ale instituţiilor din sub-ordinea/ sub autoritatea MDRAP;

• acordarea de consultanţă reprezentanţilor administraţiei pu-blice locale pentru implementarea măsurilor cuprinse în SNA2012 – 2015;

• elaborarea de analize, studii, ghiduri, metodologii, materialeinformative specice domeniului prevenirii corupţiei/ inci-dentelor de integritate;




29

• ini ierea unor campanii de prevenire a corup iei/ incidentelorde integritate care vizează personalul MDRAP, cel din structu-rile din subordinea/ sub autoritatea acestuia, precum și per-sonalul de la nivelul administrației publice locale;

• identicarea și promovarea bunelor practici în domeniul pre-venirii corupţiei la nivelul MDRAP, al structurilor din subordi-nea/ sub autoritatea acestuia, precum și la nivelul adminis-trației publice locale;

• acordarea de sprijin Secretariatului Tehnic al SNA din cadrul

Ministerului Justiţiei pentru monitorizarea implementăriiStrategiei Naţionale Anticorupţie 2012 - 2015;• ini ierea și dezvoltarea de parteneriate cu institu ii publice,

organiza ii neguvernamentale sau alte entităţi, în vedereadesfășurării activităţilor de prevenire a corup iei/ incidente-lor de integritate.

Autorităţile Administra ieiPublice Locale

(APL-uri)

SNA 2012-2015 și Planul de Ac iune pentru implementarea acesteiaconţin un calendar al acţiunilor pe care autorită ile și instituţiilepublice trebuie să le adopte. Acestea trebuie să asigure:

• informarea angajaţilor asupra adoptării SNA 2012-2015 și ademarării procesului de elaborare a propriului plan sectorialpentru implementarea prevederilor SNA la nivelul instituţiei;

• identicarea riscurilor și vulnerabilită ilor specice institu ieişi a măsurilor de remediere a acestora;

• elaborarea, aprobarea și distribuirea în cadrul institu iei aplanului sectorial de acţiune pentru prevenirea și combatereacorupţiei;

• adoptarea declara iei de aderare la valorile fundamentale,

principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare a SNAși comunicarea către Secretariatul Tehnic din cadrul Ministe-rului Justiţiei;




30

• colectarea datelor privind inventarul măsurilor anticorup ieși a indicatorilor de evaluare și transmiterea semestrială arapoartelor de autoevaluare23 către Secretariatul Tehnic dincadrul Ministerului Justiţiei;

• publicarea, pe propria pagină de internet, a informa iilor pri-vind adoptarea de către conducerea institu iei publice a de-claraţiei de aderare precum şi a planului sectorial;

• participarea la evenimente organizate în domeniul preveniriiși combaterii corup iei (conferin e, seminarii, sesiuni, etc.).

Complementar, conform SNA, responsabilită ile ecărei institu iidin administra ia publică sunt următoarele:• condamnarea corupţiei în toate formele în care se manifestă;• exprimarea, în mod ferm, a angajamentului de continuare a

eforturilor anticorup ie prin toate mijloacele legale și admi-nistrative corespunzătoare;

• adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea situ-a iilor de conict de interese și incompatibilită i, precum șipentru considerarea interesului public mai presus de oricealt interes, în acord cu respectarea principiului transparen eiprocesului decizional și accesului neîngrădit la informa iile deinteres public;

• asumarea îndeplinirii măsurilor specice care in de compe-tenţa exclusivă a instituţiei pe care o reprezintă;

• sus inerea și promovarea implementării cadrului legislativanticorup ie ce vizează, în mod principal, prevenirea corup i-ei în institu iile publice, creșterea gradului de educa ie anti-corup ie, combaterea corup iei prin măsurile administrative,

aprobarea planurilor sectoriale și dezvoltarea sistemului na-ional de monitorizare SNA.

23Măsurile preventive obligatorii sunt enumerate în Anexa nr.2 la H.G. nr. 215 privind aprobarea SNA 2012-2015




31

CAPITOLUL 5: MECANISME ȘI PROCEDURI DE MONITORIZARE

5.1 Perspectiva internă

SNA 2012-2015 și Planul de Ac iune pentru implementarea acesteia conţine acţiunile (șicalendarul acestora) pe care autorită ile și instituţiile publice locale trebuie să le adopte laintrarea în vigoare a acestor documente:

► Informarea angajaţilor asupra adoptării SNA 2012-2015 și a demarării procesului deelaborare a propriului plan sectorial pentru implementarea prevederilor SNA 2012-

2015 la nivelul institu ieiConducerea institu iei și responsabilii desemna i la nivelul institu iei în vedereaelaborării Planului Sectorial de Ac iune al SNA vor informa to i angaja ii institu-

iei cu privire la demararea procesului de elaborare a planului. Această informarese poate realiza prin transmiterea unui e-mail, postarea unei informări sau co-municat la avizierul/ pe site-ul/ Intranet-ul institu iei etc.

Dacă numărul total de angaja i este mai redus, atunci se poate opta și pentru or-ganizarea unei ședin e. Dacă institu ia are un număr mare de angaja i, se poateorganiza o ședin ă de informare cu participarea conducătorilor structurilor insti-tu iei, urmând ca aceștia să disemineze angaja ilor din subordine informa iileprimite.

Prin această măsură se are în vedere implicarea tuturor angaja ilor, într-o maimare sau mai mică măsură, în func ie de atribu ii, în procesul de elaborare a Pla-nului Sectorial de Ac iune al institu iei.

► Identicarea riscurilor și vulnerabilită ilor specice institu iei și a măsurilor de re-mediere a acestora

Riscurile trebuie identicate la orice nivel la care se constată că există consecin-e asupra atingerii obiectivelor SNA 2012-2015 și pot luate măsuri specice desolu ionare a problemelor ridicate la respectivele riscuri. Riscurile nu pot iden-ticate și denite decât în raport cu obiectivele activită ilor vulnerabile a cărorrealizare este afectată de materializarea lor.




32

Pentru identicarea riscurilor și a vulnerabilităţilor la corupţie, este recomandatsă nu se desemneze alte persoane/ grupuri de lucru, ci să se utilizeze persoana/grupul de lucru care gestionează problematica privind sistemul de control intern/managerial. De asemenea, în vederea identicării riscurilor și a vulnerabilităţilorinstituţiei, pot avute în vedere concluziile rapoartelor structurii de audit sauorice alte analize independente.

Metodologia de identicare și evaluare a riscurilor și vulnerabilităţilor la corup-ţie, instrument adaptat specicului activităţii din administraţia publică locală

ce vine în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale în demersurile deimplementare a Măsurii 1.1.3 „Introducerea treptată la nivelul institu iilor publicea unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corup ie ca premisă pentrudezvoltarea planurilor de integritate”, poate accesată și consultată pe websi-te-ul MDRAP la sec iunea Integritate și bună guvernare (http://www.mdrap.ro/-5197/-1878/-7889).

► Elaborarea, aprobarea și distribuirea, în cadrul institu iei, a Planului Sectorial de Ac-ţiunePlanurile sectoriale vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprin-se în strategie:• Formatul standard pentru Planul Na ional de Ac iune (se va folosi formatul

planului din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 215/2012);• Abordarea trihotomică: prevenire, educa ie, combatere;• Inventarul măsurilor preventive (Anexa nr. 2 la hotărâre).

Pentru realizarea planului se impune constituirea unui grup de lucru, coordonatde către conducătorul institu iei și din care să facă parte și persoana/persoane-le desemnată/e cu gestionarea prevenirii și combaterii corup iei. Recomandămutilizarea grupului de lucru care gestionează problematica privind sistemul decontrol intern/ managerial.Acesta va informa întreg personalul din institu ie cu privire la demararea ac iuniide concepere a Planului Sectorial de Ac iune pentru implementarea StrategieiNa ionale Anticorup ie 2012-2015, pentru a se asigura în acest mod o participarecât mai largă în elaborarea planului.




33

Referitor la institu iile subordonate, este important de re inut faptul că și aces-tea trebuie implicate în procesul de elaborare a Planului sectorial al institu iei, înacest plan putându-se introduce măsuri specice atribu iilor și responsabilită i-lor institu iilor subordonate.

Declara ia și Planul Sectorial de Ac iune vor postate în format deschis pe site-ulinstitu iei publice sau în spa iul special destinat informării angaja ilor (avizier,ghișeu etc.). Se poate opta pentru transmierea unui e-mail, organizarea unei șe-din e de informare etc.

Documentele vor transmise obligatoriu la Secretariatul Tehnic din cadrul Minis-terului Justi iei, pe [email protected].

Grupul de lucru constituit pentru elaborarea planului sectorial se va întâlni pe-riodic, dar cel puţin o dată pe semestru, pentru evaluarea stadiului de îndeplinirea măsurilor prevăzute și actualizarea/ modicarea planului sectorial dacă estecazul.

Ghidul pentru dezvoltarea planurilor sectoriale de acţiune pentru implementareaSNA 2012-2015 la nivelul administra iei publice locale poate accesat și consultatpe website-ul MDRAP, la secţiunea „Integritate și bună guvernare” (http://www.mdrap.ro/-5197/-1878/-7889/-2740).Ghidul are rolul să îndrume și să sus ină autorită ile administra iei publice localeîn demersul de analiză a situa iei existente și elaborare/ adoptare a planului deac iune pentru prevenirea și combaterea corup iei potrivit prevederilor SNA. Ghi-dul prezintă, într-o manieră accesibilă și ușor de urmărit, informa ii utile privindprevederile Planului Na ional de Ac iune pentru implementarea SNA 2012-2015cu privire la administra ia publică locală, oferă o descriere succintă a Planului Sec-torial de Ac iune pe care ecare autoritate publică locală trebuie să-l elaboreze și

explică măsurile pe care acest Plan Sectorial trebuie să le includă.No iunile teoretice cuprinse în Ghid sunt explicate astfel încât să ofere o în ele-gere cât mai clară a tematicii prezentate. Ghidul oferă și exemple de bune practiciînregistrate la nivelul administra iei publice locale din România. De asemenea,sunt prezentate modele de documente standard ce trebuie utilizate și completa-te de către autorită ile administra iei publice locale.




34

► Adoptarea declara iei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele șimecanismul de monitorizare a SNA 2012-2015 și transmiterea acesteia către Secre-tariatul Tehnic din cadrul Ministerului Justi ieiAceastă măsură se referă la aderarea institu iei la valorile fundamentale ale SNA2012-2015 printr-o declara ie asumată de către conducătorul institu iei, în carese men ionează angajamentul de a efectua demersurile necesare pe linia preve-nirii și combaterii corup iei la nivelul unită ii administrativ-teritoriale pe care oreprezintă.

► Colectarea datelor privind inventarul măsurilor anticorup ie și a indicatorilor deevaluare și transmiterea semestrială a rapoartelor de autoevaluare, progres și evo-lu ii înregistrate către Secretariatul Tehnic din cadrul Ministerului Justi iei și Servi-ciul Anticorup ie din cadrul MDRAP.Odată cu trimiterea Planului Sectorial de Acţiune, trebuie realizat și primul raportde autoevaluare. De la aprobarea SNA 2012-2015 în luna martie 2012, SecretariatulTehnic al SNA a solicitat institu iilor publice realizarea raportului de autoevaluareaferent anului 2011, pentru ca ulterior să solicite rapoarte semestriale sau anualeprivind gradul de implementare a măsurilor preventive anticorup ie și indicatorii

aferen i.Raportarea se realizează online pe portalul SNA prin completarea câmpurilor so-licitate.Pentru a avea acces în portal, puteţi solicita un nume de utilizator și o parolă dela reprezentan ii Secretariatului Tehnic din cadrul Ministerului Justi iei, la adresade [email protected].

► Publicarea pe propria pagină de internet a informa iilor privind adoptarea, de cătreconducerea institu iei publice, a declara iei de aderare, precum și a planului sectorialSe recomandă ca ecare APL să creeze o sec iune distinctă în cadrul website-uluipropriu dedicată implementării SNA 2012-2015 la nivelul institu iei. În cadrulsec iunii se recomandă postarea documentelor cadru SNA (Strategia Na ionalăAnticorup ie, Planul Sectorial elaborat la nivelul institu iei etc.) și a raportărilorperiodice proprii.




35

5.1.1 Sistemul de monitorizare a SNA la nivel local

În cursul lunii noiembrie 2012, a fost aprobată, prin procedură tacită, Metodologia de mo-nitorizare a implementării SNA 2012-2015, de către Comisia de Monitorizare a Progreselorînregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Vericare.Conform acestui document, obiectivele procesului de monitorizare sunt:

► Identicarea progreselor înregistrate în implementarea SNA; ► Identicarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și

normelor anticorup ie;

► Creșterea gradului de cunoaștere, în elegere și implementare a măsurilor de preve-nire a corup iei, în sectorul public și privat.Pentru atingerea obiectivelor procesului de monitorizare, a fost constituit sistemul de mo-nitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivel local.

Procedura de monitorizare

Pasul 1: Raportarea autorităţilor administraţiei publice localeCoordonatorul desemnat din cadrul ecărei institu ii colectează de la direcţiile de specia-litate, informaţiile necesare privind stadiul implementării SNA 2012-2015, elaborează do-

cumentele necesare și raportează anual/ semestrial în format electronic (via e-mail) cătreSecretariatul Tehnic SNA (MJ) și Serviciul Anticorupţie (MDRAP).

Pasul 2: Colectarea raportărilor instituţiilor publice localeCele două structuri,Secretariatul Tehnic SNA (MJ) și Serviciul Anticorupţie (MDRAP), solicităși colecteazăconcomitent semestrial/ anual documentele de raportare realizate de cătreAPL-uri. În perioada de raportare Secretariatul Tehnic și Serviciul Anticorupţie oferă sprijinmetodologic instituţiilor publice locale în elaborarea rapoartelor. Începând cu raportareadin semestrul II 2015, solicitarea și colectarea documentelor de raportare va realizatăprin intermediul Serviciului Anticorupţie din MDRAP. Formularul și termenele de rapor-tare vor stabilite în prealabil cu Secretariatul Tehnic SNA. Serviciul Anticorupţie din ca-drul MDRAP va înainta Secretariatului Tehnic toate raportările instituţiilor publice locale(format electronic), împreună cu orice alte documente rezultate din prelucrarea acestorraportări.




36

Pasul 3: Elaborarea Raportului semestrial/ anual privind stadiul implementarii SNA 2012-2015 la nivelul APL În baza raportărilor primite de la APL-uri, Serviciul Anticorupţie (MDRAP) realizează analizecalitative și cantitative, și redactează contribu ia la Proiectul Raportului semestrial/ anualprivind stadiul implementării SNA 2012-2015 la nivelul APL. Aceste documente sunt înain-tate ulterior Secretariatului Tehnic SNA (MJ) în vederea includerii în rapoartele na ionale deprogres. Acestea vor supuse procedurilor de aprobare detaliate înMetodologia de moni-torizare a implementării Strategiei Na ionale Anticorup ie 2012-2015.

Pasul 4: Aprobarea Raportului semestrial/ anual privind stadiul implementării SNA la ni-velul APLAnterior transmiterii către Secretariatul Tehnic SNA, proiectele Rapoartelor semestriale/anuale elaborate de Serviciul Anticorupţie vor dezbătute în cadrulPlatformei de coope-rare pentru administraţia publică locală. Forma consolidată a documentelor rezultată dupăreuniunile Platformei va transmisă Secretariatului Tehnic SNA în vederea includerii înproiectul raportului na ional. Acesta va prezentat spre aprobare în cadrul reuniunii decoordonare la nivel înalt. Pasul 5: Elaborarea Raportului semestrial/ anual la nivel naţional

Secretariatul Tehnic SNA (MJ) împreună cu Serviciul Anticorup ie (MDRAP) solicită și cen-tralizează documentele de raportare realizate de către APL-uri.Secretariatul Tehnic SNA integrează Raportul privind stadiul implementării SNA la nivelulAPL (elaborat de către Serviciul Anticorup ie din cadrul MDRAP și dezbătut la nivelul Plat-formei de cooperare pentru administraţia publică locală) în Raportul anual privind imple-mentarea SNA la nivel naţional.

Pasul 6: Aprobarea Raportului semestrial/ anual la nivel naţional(în cadrul Reuniunilor decoordonare la nivel înalt)Lucrările reuniunilor de coordonare se derulează ca parte a activită ii Comisiei de Monitori-zare a Progreselor Înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verica-re. Comisia aprobă rapoartele de monitorizare semestriale și anuale privind implementa-rea strategiei, temele misiunilor de evaluare, metodologia de monitorizare a implementăriiSNA, precum și formatul raportului de evaluare.




37

Documente utilizateDocumente de raportare (transmise de către APL-uri)

■ Raportul de progres cu privire la implementarea Planului Sectorial de Ac iune (a sevedea Anexa 8);

■ Raportul de autoevaluare a măsurilor preventive anticorup ie și indicatorii de eva-luare (a se vedea Anexa 9);

■ Evolu ii majore înregistrate în procesul de implementare a Planului Sectorial de Ac-iune pentru implementarea SNA 2012-2015 (a se vedea Anexa 1024);

■ Raport periodic privind datele privind sumele acordate de către instan ele de ju-

decată, cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciile cauzate institu iei (a se vedeaAnexa 11);■ Raport periodic privind situa ia incidentelor de integritate (a se vedea Anexa 12);

Documente de monitorizare■ Raport semestrial și anual privind stadiul implementării SNA 2012-2015 la nivel local

(realizat de către Serviciul Anticorupţie - MDRAP); ■ Raport semestrial și anual privind stadiul implementării SNA 2012-2015 (realizat de

către Secretariatul Tehnic SNA - MJ);

Modul de lucruPas Structură

responsabilă Acţiune Document / Infor-maţie Termen Anexe

1

MJ prin Secre-tariatul Teh-nic și MDRAPprin ServiciulAnticorupţie

Se solicită APL-urilortransmiterea rapor-tării semestriale/anuale privind sta-diul implementăriiSNA 2012-2015.

Adresă comună o-cială transmisă că-tre APL-uri, semnatăde către conducereaMJ și MDRAP

Semestri-al/ anual

Modelula d r e s e ipoate consultatîn Anexa 7

24 ModelulEvolu ii înregistrate în procesul de implementare a Planului Sectorial de Ac iune pentru implementarea SNA2012-2015, prezentat în Anexa 10, a fost elaborat în cadrul proiectului derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Admi-nistra iei Publice „Politici anticorup ie pentru cetă ean, într-o administra ie responsabilă (PACAR)” , desfășurat în perioadaiulie 2012- iulie 2014.




38

2

APLP r i m a r u l /președinteleCJ/ Coordo-nator al SNAdesemnat lanivelul insti-tu iei

Primește adresaMJ și MDRAP și odirecţionează co-ordonatorului SNAdesemnat la nivelulinstitu iei.

Adresă ocialătransmisă către APL-uri, semnată de că-tre conducerea MJ șiMDRAP

Semestri-al/ anual

Modelula d r e s e ipoate consultatîn Anexa 7

3

APL/coordonatorSNA/ direcţii/structuri despecialitatecare deţin in-formaţii rele-vante în vede-rea întocmirii

raportărilor

Colectează date pri-vind implementa-rea SNA 2012-2015la nivelul instituţieiproprii

Date relevante co-lectate de la direcţi-ile/ serviciile de spe-cialitate din cadrulAPL-ului

Semestri-al/ anual n/a

4APL/ coordonatorSNA

Elaborează docu-mentele de rapor-tare privind stadiulimplementării SNA

2012-2015 la nivelulinstituţiei proprii

■Raportul de pro-gres cu privire laimplementareaPlanului Sectorialde Ac iune; ■Raportul de au-toevaluare a mă-

surilor preventiveanticorup ie și in-dicatorii de evalu-are (Anexa nr. 2 laH.G. nr. 215/2012);

Semestri-al/ anual

Modelelerapoarte-lor pot consulta-te în Ane-xele 8, 9,10, 11 și 12.




39

■Evolu ii majoreîn procesul deimplementare aPlanului Sectorialde Ac iune pen-tru implemetareaSNA 2012-2015; ■Raport periodicprivind sumele

acordate de că-tre instan ele de judecată, cu titlude despăgubiri,pentru prejudiciilecauzate institu ieiprin săvârșirea defapte penale; ■Raport periodicprivind situa iaincidentelor de in-tegritate

5APL/ coordonator

SNA

Transmite doar înformat electronic(via e-mail) atât că-tre MDRAP ([email protected]) câtși către MJ (sna@ just.ro): o adresă deînaintare semnatăde conducătorul in-stitu iei înso ită derapoartele solicitate.

■Raportul de pro-gres cu privire laimplementareaPlanului Sectorialde Ac iune; ■Raportul de au-

toevaluare a mă-surilor preventiveanticorup ie șiindicatorii de eva-luare;

Semestri-al/ anual

Modelelerapoarte-lor pot consulta-

te în Ane-xele 8, 9,10, 11 și 12.




40

Adresa va scanatăpentru a se vedeasemnătura primaru-lui/ președintelui CJ,iar restul documen-telor vor în formatdeschis (de ex.Microsoft Word).

Indicatorii de eva-luare din Raportulde autoevaluare amăsurilor preventi-ve anticorup ie vor introduși de cătrecoordonatorul SNAdesemnat la nivelulinstitu iei pe Por-talul SNA, la adresasna.just.ro.

Pentru a ob inenumele de utilizatorși parola necesareintroducerii indica-torilor de evaluarepe Portalul SNA,coordonatorul SNAtrebuie să contac-teze reprezentan iiSecretariatuluitehnic din cadrul MJla adresa de [email protected].

■Evolu ii majoreîn procesul deimplementare a

Planului Sectorialde Ac iune pentruimplemetareaSNA 2012-2015. ■Raport periodicprivind sumeleacordate de cătreinstan ele de ju-decată, cu titlu dedespăgubiri, pen-tru prejudiciilecauzate institu ieiprin săvârșirea defapte penale ■Raport periodicprivind situa iaincidentelor deintegritate




41

6

Secretaria-tul TehnicSNA (MJ)și ServiciulAnticorupţie(MDRAP)

Colectează conco-mitent documen-tele de raportaretransmise de cătreAPL-uri. Începândcu raportarea dinsemestrul II 2015,solicitarea și colec-tarea documentelorde raportare va realizată prin inter-mediul ServiciuluiAnticorupţie dinMDRAP.

■Raportul deprogres cu privirela implementareaPlanului Sectorialde Ac iune; ■Raportul deautoevaluare amăsurilor preven-

tive anticorup ieși indicatorii deevaluare; ■Evolu ii majoreîn procesul deimplementare aPlanului Sectorialde Ac iune pentruimplementareaSNA 2012-2015; ■Raport periodicprivind sumeleacordate de cătreinstan ele de ju-decată, cu titlu dedespăgubiri, pen-tru prejudiciilecauzate institu ieiprin săvârșirea defapte penale ■Raport periodicprivind situa iaincidentelor deintegritate

Semestri-al/ anual

Modelelerapoarte-lor pot consul-tate înAnexele8, 9, 10, 11și 12.




42

7ServiciulAnticorupţie(MDRAP)

Analizează infor-maţiile furnizatede către APL-uri dindocumentele de

raportare.

■Raportul deprogres cu privirela implementareaPlanului Sectorialde Ac iune; ■Raportul deautoevaluare amăsurilor preven-

tive anticorup ieși indicatorii deevaluare; ■Evolu ii majoreîn procesul deimplementare aPlanului Sectorialde Ac iune pentruimplemetareaSNA 2012-2015; ■Raport periodicprivind sumeleacordate de cătreinstan ele de ju-decată, cu titlu dedespăgubiri, pen-tru prejudiciilecauzate institu ieiprin săvârșirea defapte penale ■Raport periodicprivind situa iaincidentelor deintegritate

Semestri-al/ anual

Modelelerapoarte-lor pot consul-tate înAnexele8, 9, 10, 11și 12.




43

8ServiciulAnticorupţie(MDRAP)

Elaborează și Pro-iectul Raportuluisemestrial/ anualde monitorizare aimplementării SNA2012-2015 la niveluladministraţiei pu-blice locale

■Proiectul Raportu-lui de monitoriza-re a implementă-rii SNA 2012-2015la nivelul admi-nistraţiei publicelocale

Semestri-al/ anual

Nu estecazul

9

MDRAP/MJ/Platforma decooperare aadministra-ţiei publicelocale

Dezbate proiec-tul Raportului demonitorizare aimplementării SNA2012-2015 la niveluladministra iei publi-ce locale

■Proiectul Raportu-lui de monitoriza-re a implementă-rii SNA 2012-2015la nivelul admi-nistraţiei publicelocale

La primaîntâlnireorganiza-tă dupănaliza-rea docu-mentului

Nu estecazul

10 SecretariatulTehnic (MJ)

Secretariatul TehnicSNA integreazăRaportul privindstadiul implementă-rii SNA la nivelul APLîn Raportul anualprivind implemen-tarea SNA la nivelnaţional si realizea-

ză Raportul semes-trial/ anual privindstadiul implementă-rii SNA 2012-2015 lanivel national

■Raportul se-mestrial/ anualprivind stadiulimplementăriiSNA 2012-2015 la

nivel national

La primaîntâlnireorganiza-tă dupănaliza-rea docu-mentului

Nu estecazul




44

11 SecretariatulTehnic (MJ)

Supune aprobareaRaportului semes-trial/ anual privindstadiul implemen-tării SNA 2012-2015la Reuniunea decoordonare la nivelînalt

■Raportul semes-trial și Raportulanual privind sta-diul implementă-rii SNA 2012-2015

Semestri-al/ anual

Nu estecazul

12Reuniunea decoordonare lanivel înalt

Dezbate și aprobăRaportul semestrialși Raportul anualprivind stadiulimplementării SNA2012-2015

■Raportul semes-trial și Raportulanual privind sta-diul implementă-rii SNA 2012-2015

La primaîntâlnireorganiza-tă dupăprimireadocumen-telor

Nu estecazul

5.1.2 Alte mecanisme și proceduri de monitorizare

Dicultăţile de colectare la nivelul ecărei instituţii a datelor pentru măsurile preventiveanticorupţie au fost anticipate corect încă de la realizareaPlanului naţional de acţiune alSNA. Astfel, la măsura 1.1.1 (Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsuri-lor preventive obligatorii) au fost identicate ca riscuriinexisten a unui mecanism de co-lectare sistematică a datelor solicitate și absen a procedurilor de lucru.

Pentru îmbunătă irea procesului de colectare a indicatorilor, a fost dezvoltat Portalul SNA(sna.just.ro). Începând cu luna iunie 2013, ecare instituţie publică poate introduce indi-catorii de evaluare din Raportul de autoevaluare privind măsurile preventive anticorup iedirect în Portal. Informaţiile astfel introduse sunt comunicate direct pe serverul gestionat

de Ministerul Justiţiei. După procedura de validare a datelor, acestea sunt exportate peinterfaţa publică a portalului, atât în format închis cât și deschis (în secţiunea seturi dedate deschise).

Pe lângă func ionalitatea portalului, a fost instituit un mecanism de realizare amisiunilortematice de evaluare la nivelul institu iilor publice locale. Acest mecanism implică deru-




45

larea unor vizite de evaluare a implementării SNA la sediul institu iilor publice locale decătre echipe de exper i formate din reprezentan i a cel puţin trei platforme din cele cinciplatforme de cooperare (inclusiv societatea civilă). ConformMetodologiei de monitorizarea implementării SNA 2012 – 2015, procedura evaluării constă în completarea chestionaruluitematic de evaluare de către institu ia care urmează să e evaluată, organizarea vizitei deevaluare și redactarea raportului de evaluare.

Vizitele de evaluare se realizează de către echipe de exper i formate din unul sau doi re-prezentan i ai Secretariatului Tehnic și câte un reprezentant din cel pu in trei platforme

(membru sau expert desemnat de acesta), inclusiv cel al institu iei vizate de evaluare. Vi-zitele se desfășoară sub forma unor reuniuni între echipa de evaluare și reprezentan i aiinstitu iei evaluate.

Pe baza constatărilor și recomandărilor formulate de echipa de evaluare, Secretariatul Teh-nic redactează proiectul Raportului de evaluare. Acesta este transmis ulterior institu ieievaluate pentru observa ii și comentarii. Astfel, eventualele completări sunt transmise Se-cretariatului într-un termen rezonabil, care nu va depăși 15 zile de la primirea Raportuluide evaluare.

Comisia de Monitorizare a Progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului deCooperare și Vericare a aprobat temele de evaluare pentru anul 2013: declararea averilor,accesul la informa ii de interes public și conictele de interese, iar pentru anul 2014: coduletic/ deontologic/ de conduită, incompatibilită i și transparen a în procesul decizional.Pe parcursul anului 2013 au fost evaluate 39 de institu ii publice atât la nivel central, cât șilocal.Personalul Serviciului Anticorup ie a participat în decursul anului 2013 la 22 de misiuni deevaluare dintr-un total de 39 misiuni de evaluare tematică care au avut loc la nivel centralși local:

■ Primăria municipiului Giurgiu și Consiliul Jude ean Giurgiu (18 iulie 2013); ■ Consiliul Jude ean Teleorman (24 iulie);

■ Ministerul Justi iei și structuri subordonate (2-3 octombrie); ■ Primăria municipiului Câmpina și Primăria municipiului Ploiești (7 octombrie); ■ Primăria municipiului Slobozia și Primăria orașului Amara (14 octombrie); ■ Primăria municipiului Medgidia și Primăria orașului Techirghiol, jude ul Constanţa (31




46

octombrie); ■ Primăria municipiului Cluj-Napoca și Primăria municipiului Câmpia Turzii, jude ul Cluj(7-8 noiembrie);

■ Primăria municipiului Slatina, jude ul Olt și Primăria municipiului Craiova, jude ul Dolj,(14 noiembrie);

■ Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, jude ul Vâlcea și Primăria orașului Săliște, jude-ul Sibiu (21 noiembrie 2013);

■ Ministerul Fondurilor Europene (25 noiembrie 2013); ■ Primăria municipiului Focșani, jude ul Vrancea și Primăria municipiului Iași, jude ul Iași

(28 noiembrie); ■ Primăria municipiului Lugoj, jude ul Timiș (4 decembrie 2013); ■ Primăria orașului Găești, jude ul Dâmbovi a și Primăria municipiului Curtea de Argeș, jude ul Argeș (9 decembrie).

5.2 Perspectiva Externă

În procesul de elaborare a prezentei Metodologii a fost elaborată o analiză comparativă pri-vind instrumentele/ mecanismele de prevenire și combatere a corup iei, de monitorizare

și evaluare a politicilor anticorup ie la nivelul a cinci state membre UE: Finlanda, Lituania,Slovenia, Olanda și Slovacia - acestea ind considerate cele mai relevante pentru procesulde prevenire și combatere a corup iei la nivelul administra iei publice.Documentul se aăpublicat pe site-ul ocial al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administra iei Publice,www.mdrap.ro, la sec iunea „Integritate și bună guvernare”.

În continuare, vor enumerate principalele modele de bune practici din ările analizate:

FINLANDA

Reputa ia foarte bună a administra iei publice din Finlanda conduce la un model de bunăpractică datorită principiilor pe care se bazează: suprema ia legii; prevenirea conictelorde interese (obligativitatea generală și absolută prin care niciun func ionar public nu poateparticipa la luarea deciziilor dacă el/ea sau rudele apropiate au un interes personal); oricedecizie trebuie asumată de mai mult decât un ocial; simplitatea și transparen a sisteme-




47

lor administrative și judiciare; controlul public privind activită ile desfășurate de func io-narii publici: oricine, oriunde poate solicita informa ii cu privire la documentele de inu-te de autorită ile publice (cu mici excep ii prevăzute în lege); învă area și conștientizareaprevederilor legii; inova ie e-democratică: majoritatea cererilor și aplica iilor pot depuseautorită ilor în format online; ușurin ă și accesibilitate de a apela la instan ă în cazul încare se consideră drepturile încălcate.

Potrivit GRECO, Finlanda poate o sursă de inspira ie pentru alte ări și în ceea ce priveștesistemul de nan are bine reglementat și transparent al partidelor politice. Legea privind

partidele politice a fost reglementată în 2010 și vizează transparen a nan ării candida ilorla alegeri, partidelor politice, precum și a altor persoane aliate. Aplicarea acesteia întoc-mai, crește considerabil transparen a nan ării politice.

În ceea ce priveștee-guvernarea, Finlanda este considerată un lider mondial întrucât atin-ge cei mai mul i indicatori privind utilizarea internetului, sistemelor administrative dee-management, legisla ie cibernetică, disponibilitate a serviciilor digitale, portaluri na io-nale etc. Principalele acte normative care reglementează e-guvernarea suntLegea privindmanagementul în administra ia publică 2011, Legea cu privire la serviciile electronice în sec-torul public 2010 și Legea cu privire la deschiderea activită ilor guvernamentale 2002. Toate

acestea conduc la o foarte bună prevenire și combatere a corup iei na ionale.LITUANIA

În Lituania,sistemul electronic de achizi ii publice este considerat o bună practică la niveleuropean, întrucât contribuie la îmbunătă irea transparen ei, accelerează procedurile deachizi ii și crește competi ia pie ei. Lituania a înregistrat progrese în furnizarea accesuluionline la informa ii privind achizi iile publice, institu iile responsabile de publicarea pla-nurilor de achizi ii și rapoartele online. Informa iile publicate depășesc cerin ele legilor UE,acestea incluzând chiar și specica ii tehnice. Legea privind achizi iile publice obligă insti-tu iile, începând cu anul 2009, să achizi ioneze cel pu in 50% din valoarea totală a ofertelorpublice prin mijloace electronice. De la introducerea acestor cerin e, ponderea achizi iilorpublice electronice a crescut considerabil.




48

SLOVENIA

În materie deachizi ii publice, Slovenia este un exemplu de bună practică în ceea ce pri-vește transparen a cheltuielilor publice.Aplica ia „Supervizor“este un instrument onlinede umărire a modului de folosire a fondurilor publice dezvoltată de Comisia de Prevenire aCorupţiei care permite vizualizarea tranzacţiilor nanciare cu o valoare mai mare de 2000EUR realizate de instituţiile publice. De asemenea, existăPachetul informativ privind inte-gritatea pentru candidaţii la funcţiile publice și pentru nou-numiţii în funcţii și demnităţipublice (inclusiv procedura de declarare a cadourilor) și unCatalog na ional al informa ii-

lor de interes public. În ceea ce privește sectorul privat, există unGhid de integritate pentru corpora ii, oproce-dură de impunere a Planului de Integritate pentru societă ile comerciale cu risc de corup ieși o listă a societă ilor comerciale restric ionate de la contractele publice în temeiul regis-trului de interese și posibilitatea publicării proprietarilor nali/reali. De asemenea, suntîncurajate asocierile contractante și licita iile în trepte(includerea clauzei anticorup ie înprocedurile de licita ie publică).

OLANDA

Olanda a instituit și implementat ecient uncadru strategic na ional legal în domeniulanticorup iei. Printre reglementările legale recente se numără o creștere a sanc iuniloraferente corup iei (ex.: ridicarea amenzii până la maxim 10% din cifra de afaceri a uneiorganiza ii).

Olanda a adoptat și metode inovatoare de combatere a corup iei la nivel local. Multe ora-șe și comunită i au dezvoltat seturi de instrumente pentru a sprijini un comportamentetic și integritate în rândul politicienilor și administra iilor locale și regionale. Un exemplude bună practică în acest sens este înin areaBiroului de Integritate (BI) din Amsterdam.Acesta promovează integritatea atât la nivel politic și administrativ local, cât și în rândurilecompaniilor private. BI sprijină toate unită ile municipale cu următoarele servicii: consul-tan ă, instruire, evaluari de risc, manevrarea cazurilor de disciplină, consultan ă juridicăși investigare a integrită ii. De asemenea, este punctul de contact pentru persoanele caredoresc să reclame o încălcare a normelor de integritate. Personalul angajat are o mare ex-




49

perien ă în domeniu și este instruit în activită i de consiliere privind integritatea.

SLOVACIA

Printre exemplele de bună practică se numărărealizarea unei baze de date pentru urmă-rirea banului public. Slovacia a reglementat accesul la legile de informare în anul 2000și a creat un sistem care a devenit exemplar. Libertatea accesului la informa ii a permisONG-urilor și grupurilor specializate posibilitatea de a construi o re ea de informare cepoate detecta conictele de interese și inuen a necorespunzătoare în luarea deciziilor.

Astfel, un ONG (Fair Play Alliance) a creat o bază de date ce poate accesată de către oricineprin intermediul website-ului propriu. Informa iile incluse vizează banii publici contracta ide către entită ile private și activitatea func ionarilor publici ce poate astfel monitoriza-tă. Conceptul re elei a fost imitat de ONG-uri din străinătate și software-ul este, în prezent,utilizat de ări precum Cehia, Ungaria și Georgia. Un alt model de bună practică este con-siderat sistemul de transparen ă în domeniul achizi iilor publice. Administra ia publicălocală a ini iat o procedură deschisă de clasicare a 100 dintre orașele slovace, în baza unuiset de criterii pentru achizi iile publice, accesul la informa ii, disponibilitatea datelor deinteres public, participarea publică, etica profesională și conictele de interese. Această ac-

iune face parte din măsurile ce permit monitorizarea externă a banilor publici și în prezent

este derulată de ONG-ul Transparency International Slovakia.CAPITOLUL 6: MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂ IRE A PROCESULUI DE MONITORIZARE

Analiza detaliată a procesului de monitorizare a condus la propunerea unor măsuri de îm-bunătă ire a procesului de monitorizare și raportare privind ac iunile de prevenire și com-batere a corup iei derulate de administra iile publice locale, în baza principalelor dicultă iîntâmpinate:Dicultă i întâmpinate Măsuri de îmbunătă ire

Nivel încă redus de partici-pare la sistemul de monito-rizare a SNA 2012-2015 (sub30% din totalul UAT-urilor)

Aderarea institu iei, autoritate publică locală, la valorilefundamentale ale SNA 2012-2015 printr-o declara ie asu-mată de către conducătorul institu iei, în care se men-

ionează angajamentul de a continua demersurile pe liniaprevenirii și combaterii corup iei la nivelul unită ii admi-




50

Nivel încă redus de partici-pare la sistemul de monito-rizare a SNA 2012-2015 (sub30% din totalul UAT-urilor)

-nistrativ-teritoriale pe care o reprezintă.Participarea la sistemul de monitorizare a implementăriiSNA prin:

■ Desemnarea coordonatorului implementării SNA lanivelul instituţiei;

■ Elaborarea, aprobarea și distribuirea în cadrul institu-ţiei a planului sectorial al SNA;

■ Colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază ne-cesare autoevaluării și comunicarea primului raportcătre Secretariatul Tehnic al SNA; ■ Colectarea datelor necesare monitorizării implemen-tării SNA;

■ Raportarea periodică (semestrială și anuală) către Se-cretariatul Tehnic al SNA a următoarelor documente:

► Raportul de progres cu privire la implementareaPlanului sectorial;

► Raportul de autoevaluare a măsurilor preventiveanticorup ie și indicatorii de evaluare;

► Evolu ii majore înregistrate în implementareaSNA;

Lipsa unei raportări siste-matice a datelor la nivelulUAT-urilor – au fost identi-cate variaţii între raportărileanului 2012 și cele pentruanul 2013, inclusiv faptulcă anumite UAT-uri care au

raportat în 2012 nu au maifăcut-o în 2013. Aceasta arputea indica un rol încă pu-ţin activ al coordonatorilordesemnaţi la nivel local

Aderarea institu iei, autoritate publică locală, la valorilefundamentale ale SNA 2012-2015, implică și colectarea șiraportarea datelor privind implementarea SNA către Se-cretariatul Tehnic. În acest sens, este necesară includerea în șa postului aresponsabilităţilor coordonatorului desemnat la nivel lo-cal pentru implementarea SNA a următoarelor sarcini:

■ Colectarea internă a datelor relevante pentru rapor-tările periodice privind implementarea SNA; ■ Elaborarea și transmiterea către Secretariatul Tehnic

a raportărilor periodice privind privind implementa-rea SNA:




51

Lipsa unei raportări siste-matice a datelor la nivelulUAT-urilor – au fost identi-cate variaţii între raportările

anului 2012 și cele pentruanul 2013, inclusiv faptulcă anumite UAT-uri care auraportat în 2012 nu au maifăcut-o în 2013. Aceasta arputea indica un rol încă pu-ţin activ al coordonatorilordesemnaţi la nivel local

► Raportul de progres cu privire la implementareaPlanului sectorial;

► Raportul de autoevaluare a măsurilor preventiveanticorup ie și indicatorii de evaluare;

► Evolu ii majore înregistrate în implementarea SNA. ■ Consultarea Ghidului pentru dezvoltarea Planurilor

Sectoriale de Ac iune pentru implementarea Stra-tegiei Na ionale Anticorup ie 2012-2015 la nivelulautorită ilor administra iei publice locale în vederea

elaborării raportărilor periodice și a altor informaţiipostate pe Portalul sna.just.ro (inclusiv a rapoarte-lor anuale de monitorizare realizate de SecretariatulTehnic);

■ Consultarea Secretariatului Tehnic din cadrul Mi-nisterului Justi iei (e-mail:[email protected], telefon:0372041063) sau a Serviciului Anticorup ie din cadrulMinisterului Dezvoltării Regionale și Administra ieiPublice (e-mail:[email protected], telefon/ fax: 0372 111461) în cazul în care sunt ne-cesare claricări privind procesul de monitorizare;

■ Realizarea exerciţiului de raportare periodică privindstadiul implementării SNA.

Informaţiile furnizate decătre UAT-uri sunt deseorirepetate în documente deraportare diferite. Aceastainduce riscul de incertitu-dine a datelor, respectiv deutilizare eronată de cătreUAT-uri a mai multor in-strumente/ documente deraportare pentru a furnizaaceleași informaţii cu im-

Cele trei documente raportate se vor transmite în primulrând online, în format editabil (.doc;.docx sau .xls).

Fișierele vor denumite astfel:■ Raportul de progres cu privire la implementarea Pla-

nului sectorial: SNA_Raport_progres_Plan_sectori-al_<Semestrul>_<Anul> ■ Raportul de autoevaluare a măsurilor preventive an-

ticorup ie și indicatorii de evaluare:SNA_Raport_au-toevaluare__<Semestrul>_<Anul>




52

-pact semnicativ asupraefortului depus și a timpu-lui necesar pentru obţinereași apoi procesarea informa-ţiilor

În ceea ce privește raportă-rile de la nivel local, denu-mirile șierelor de rapor-

tare, formatele acestora,modalitatea de transmiterea pachetului de documenteși modalitatea de structura-re a informaţiilor în cadruldocumentelor nu respectărecomandările/ indicaţiileMDRAP și MJ, acestea inddiferite de la o autoritate laalta.Aceasta are impact semni-cativ asupra efortului depusși a timpului necesar pentruprocesarea informaţiilor.

■ Evolu ii majore înregistrate în implementarea SNASNA_Evoluţii_implementare _<Semestrul>_<Anul> unde: <Semestrul> poate lua valorile S1 sau S2 înfuncţie de semestrul pentru care se face raportarea;<Anul>: se indică anul pentru care se face raportarea(ex.: 2014).

Pentru realizarea raportărilor se vor utiliza doar modeleleanexate acestei raportări, după cum urmează:

Anexa 8 – Model Raport de progres cu privire la imple-mentarea Planului sectorial;Anexa 9 – Model Raport de autoevaluare a măsurilor pre-ventive anticorup ie și indicatorii de evaluare;Anexa 10 – Evolu ii majore în procesul de implementarea planului sectorial de ac iune pentru implemetarea SNA2012-2015;Anexa 11 - Raport periodic privind sumele acordate de că-tre instan ele de judecată, cu titlu de despăgubiri, pentruprejudiciile cauzate institu iei prin săvârșirea de fapte pe-nale;Anexa 12 - Raport periodic privind situa ia incidentelor deintegritate.Raportările realizate și transmise altfel decât în formateditabil (.doc , .docs sau .xls) nu vor acceptate.

În completarea documentelor de raportare vor evitateformulările vagi de genul: „realizat”, „100%”, „îndeplinit”care nu oferă nicio informaţie relevantă pentru o analizăcalitativă a raportărilor și nici nu pot cuanticate. Se vadetalia întotdeauna modul de realizare.Datele raportate pe ecare semestru al anului trebuie săe distincte.




53

Nu este foarte clar denit ceînseamnă buna practică înimplementarea SNA și, dinaceastă cauză, informaţiilefurnizate de UAT-uri nu suntîntotdeauna utile

În marea lor majoritate, bunele practici semnalate se refe-ră în fapt la acţiuni cu caracter obligatoriu și asumate deUAT-uri și care sunt asimilate incorect în raportările unorbune practici (ex: desemnarea consilierilor de etică și deintegritate, realizarea sistemului de control managerialintern, informarea cetăţenilor, realizarea de consultări pu-blice, depunerea declaraţiilor de avere etc.).Un model de bună practică ar trebui de fapt să e denit

după următoarele criterii de bază: ■ să rezolve o problemă legată de implementarea și/sau de monitorizarea implementării SNA;

■ implementarea lui să e ecientă și ecace; ■ costul de realizare să e relativ redus (e.g: bune prac-

tici inovative); ■ modelul să e replicabil.

Printre modelele de bună practică identicate, se numără: ► montarea de ecrane prin care sunt transmise infor-

maţii de interes public în cadrul încăperilor în care selucrează cu publicul (Primăria comunei Brazi, judeţulPrahova);

► transmiterea în direct a ședinţelor consiliului local la postul TV local sau în mediul online (Alexandria, ju-deţul Teleorman; Iași, judeţul Iași; Reghin, judeţulMureș);

► încheierea de protocoale de colaborare cu societateacivilă (Primăria comunei Giera, judeţul Timiș);

► organizarea solicitărilor de informaţii de interes public pentru furnizarea unui răspuns mai rapid: pe dome-nii de interes și modalitatea de soluţionare, tipul so-licitantului și după modalitatea de adresare (Oradea, judeţul Bihor);




54

► resurse nanciare prevăzute în bugetul instituţiei se- parat pentru implementarea SNA (Călărași, judeţulCălărași);

► organizarea și derularea de campanii anticorupţie (sectorul 4 București, Călărași, judeţul Călărași).

Personalul insucient și su-praîncărcarea celui existent,în condiţiile în care sarcinilece derivă din asumarea SNAreprezintă sarcini adiţionalecelor uzuale

Datele relevante privind implementarea SNA sunt, în celemai multe dintre cazuri, date care derivă din sarcinilecurente ale direcţiilor de specialitate din cadrul adminis-traţiilor publice locale, atribuţiile privind implementareaSNA ind, în general, sarcini adiţionale celor curente. Înacest sens, supraîncărcarea personalului se aplică doarîn cazul coordonatorilor desemnaţi la nivelul instituţiilorlocale, care, în cele mai multe dintre situaţii, îndeplinescși funcţia de consilier de etică, alături de sarcinile curentecare le revin în cadrul instituţiilor în care sunt angajaţi.Pentru a evita această situaţie, se recomandă:

■ Includerea sarcinilor coordonatorului în șa de posta acestuia;

■ Asigurarea accesului acestuia la documente/ sursedin care să-și extragă singur datele periodic;

■ Realizarea unui sistem intern de colectare periodică(lunară) a datelor și nu doar în zilele premergătoareraportării propriu-zise

■ Constituirea unui grup de lucru, coordonat de cătrecoordonatorul SNA desemnat la nivelul institu iei,din care să facă parte persoana/ persoanele desem-nată/e cu gestionarea prevenirii și combaterii corup-

iei.




55

Lipsa fondurilor pentru im-plementarea măsurilor pre-văzute în SNA 2012-2015.Fonduri insuciente pentruasigurarea participării per-sonalului la cursuri de for-mare specice

Este necesar ca, în următoarea programare bugetară 2014-2020, MDRAP prin POCA și POCU să elaboreze o schemăde nan are pentru APL pe linia de proiecte anticorup ie.

Prezenta metodologie a fost elaborată având la bază o analiză internă a situa iei actualedin perspectiva impactului generat de implementarea documentelor strategice anterioareși a demersurilor realizate la nivelul administra iei publice din România privind prevenireași combaterea corup iei, precum și o perspectivă externă ce a presupus realizarea unei ana-lize comparative privind instrumentele/ mecanismele de prevenire și combatere a corup i-ei, de monitorizare și evaluare a politicilor anticorup ie de la nivelul a 5 (cinci) state membre(Finlanda, Lituania, Slovenia, Olanda și Slovacia). Analiza comparativă este publicată și pewebsite-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administra iei Publice,www.mdrap.ro, lasecţiunea Integritate și bună guvernare.




56

Bibliograe: ■ Comisia Europeană, (2014),Raportul UE privind Anticorup ia; ■ Banca Mondială, (2006),Măsuri anticorup ie în sectorul public: experien a altor ări și situ-a ia în Letonia;

■ Biroul Na iunilor Unite - Departamenul Droguri și Infrac iuni, (2004),Conven ia Na iunilorUnite împotriva Corup iei;

■ GRECO, (2013),Rapoartele de Evaluare nr. 3 și 4 pentru Finlanda, Olanda, Lituania, Slovacia,Slovenia;

■ Hotărârea de Guvern nr. 215/ 20.03.2012 privind Strategia Na ională Anticorup ie (SNA)pentru perioada 2012-2015;

■ Raport anual privind implementarea SNA 2012-2015, (2013); ■ Raport sintetic, Studiu privind corup ia din administra ia publică locală, 2012; ■ Studiul Privind Percep ia Corup iei în România în cadrul proiectului „Studiu diagnostic pri-vind fenomenul de corup ie în administra ia publică locală”, 2012;

■ Raport de evaluare (Raport de Audit) privind implementarea Strategiei Na ionale Anticorup-ie 2005-2007 și a Strategiei Na ionale Anticorup ie privind Sectoarele Vulnerabile și Adminis-

tra ia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în Româniarealizat în anul 2011; ■ Metodologia de monitorizare a implementării Strategiei Na ionale Anticorup ie 2012-2015; ■ Raportul de Monitorizare R1realizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea unui mecanism demonitorizare a implementării ac iunilor anticorup ie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul ad-ministra iei publice locale, precum și promovarea acestuia în vederea cunoașterii de cătretoate institu iile implicate”;

■ Ghidul pentru dezvoltarea planurilor de ac iune pentru implementarea la nivelul adminis-tra iei publice locale a Strategiei Na ionale Anticorup ie 2012-2015, 2014.

Site-uri web:http://www.business-anti-corruption.dk/ (Portalul de afaceri anticorup ie)http://cpi.transparency.org/cpi2013/results/ (Coali ia globală privind anticorup ia „Transpa-ren a interna ională”)http://www.knab.gov.lv/en/ (Biroul pentru Prevenirea și Combaterea Corup iei, Letonia)https://www.kpk-rs.si/en (Comisia de Prevenire a Corup iei, Slovenia)http://info.worldbank.org/governance/wgi/mc_chart.asp (Banca Mondială)http://www.uradni-list.si/1/objava.jsp?urlid=201169&stevilka=3056 (Jurnalul Ocial, Slove-nia)

http://workspace.unpan.org/sites/Internet/Documents/2013%20UNPSA%20Winners%20Category%201.pdf (Re eaua Na iunilor Unite privind Administra ia Publică)http://www.fonduri-ue.ro/res/lepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/acord-parteneri-at/AP-10.02.2014.RO.pdf (Acord de Parteneriat propus de România pentru perioada de pro-gramare 2014-2020)http://sna.just.ro (Portalul SNA).




57

ANEXE




58

Anexe Anexa nr.1 – Stadiul participării UAT-urilor la sistemul de monitorizare a SNA la nivelultuturor jude elor

Anexa nr.2 – Stadiul aderării UAT-urilor la SNA la nivelul tuturor jude elor

Anexa nr.3 – Realizarea planului sectorial la nivelul tuturor jude elor

Anexa nr.4 – Stadiul rapoartelor de progres transmise de către UAT-uri privind implemen-tarea Planului Sectorial de Ac iune în cele trei perioade de raportare: 2012, semestrul I2013, semestrul II 2013 Anexa nr.5 – Stadiul rapoartelor de autoevaluare transmise de către UAT-uri privind mă-surile preventive anticorup ie în cele trei perioade de raportare:2012, semestrul I 2013,semestrul II 2013 Anexa nr.6 – Stadiul rapoartelor de sinteză transmise de către UAT-uri privind evolu iileînregistrate în cele trei perioade de raportare: 2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013 Anexa nr.7 –Model Adresă ocială semnată de conducerea Ministerului Justi iei şi a Min-

isterului Dezvoltării Regionale şi Administra iei Publice Anexa nr.8 – Model Raport de progres cu privire la implementarea Planului sectorial

Anexa nr.9 – Model Raport de autoevaluare a măsurilor preventive anticorup ie şi indica-torii de evaluare Anexa nr.10 –Model Evolu ii majore în procesul de implementare a planului sectorial deac iune pentru implementarea SNA 2012-2015 Anexa nr.11 –Model raport periodic privind sumele acordate de către instan ele de jude-cată, cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciile cauzate institu iei privind săvârşirea defapte penale

Anexa nr.12 –Model Raport periodic privind situa ia incidentelor de integritate




59

Anexa 1 - Stadiul participării UAT-urilor la sistemul de monitorizare a SNA la nivelul tuturor jude elor

Judeţ TotalUAT-uri

UAT-uri care participă la sistemul de moni-torizare a implementării SNA

Nr. % (din total UAT-uri)Alba 79 29 36,7%Arad 79 20 25,32%Argeș 103 23 22,33%

Bacău 94 28 29,79%Bihor 102 33 32,35%Bistriţa Năsăud 63 19 30,16%Botoșani 79 20 25,32%Brașov 59 11 18,64%Brăila 45 13 28,9%București 7 4 57,14%Buzău 88 18 20,45%Caraș-Severin 78 7 8,97%Călărași 56 9 15,25%Cluj 82 26 31,7%Constanţa 71 22 31%Covasna 46 21 45,65%Dâmboviţa 90 26 28,9%Dolj 112 25 22,32%Galaţi 66 29 44%Giurgiu 55 8 14,54%

Gorj 71 13 18,3%Harghita 68 15 22%Hunedoara 70 24 34,28%Ialomiţa 67 19 28,36%




60

Iași 99 24 24,24%Ilfov 41 13 31,7%Maramureș 77 22 28,57%Mehedinţi 67 6 9%Mureș 103 24 23,3%Neamţ 84 22 26,2%Olt 113 21 18,6%Prahova 105 37 35,24%

Satu Mare 66 12 a18,18%Sălaj 62 39 63%Sibiu 65 26 40%Suceava 115 42 36,52%Teleorman 98 17 17,35%Timiș 100 32 32%Tulcea 52 25 48%Vaslui 87 12 13,8%Vâlcea 90 31 34,44%Vrancea 74 17 23%Total 3228 884 28,48%




61

Anexa 2 - Stadiul aderării UAT-urilor la SNA la nivelul tuturor jude elor

Judeţ TotalUAT-uri

UAT-uri care au transmis Declaraţia deaderare (au aderat la SNA)Nr. % (din total UAT-uri)

Alba 79 4 5,06%Arad 79 6 7,6%Argeș 103 6 5,83%Bacău 94 3 3,19%

Bihor 102 15 14,7%Bistriţa Năsăud 63 4 6,34%Botoșani 79 6 7,6%Brașov 59 3 5,08%Brăila 45 6 13,33%București 7 1 14,29%Buzău 88 5 5,68%Caraș-Severin 78 0 0,00%Călărași 56 2 3,57%Cluj 82 10 12,2%Constanţa 71 8 11,27%Covasna 46 4 8,7%Dâmboviţa 90 12 13,33%Dolj 112 5 4,46%Galaţi 66 8 12,12%Giurgiu 55 0 0,00%Gorj 71 4 5,63%

Harghita 68 2 2,94%Hunedoara 70 9 12,86%Ialomiţa 67 5 7,46%Iași 99 8 8,1%




62

Ilfov 41 4 9,76%Maramureș 77 7 9,09%Mehedinţi 67 2 3%Mureș 103 7 6,8%Neamţ 84 6 7,14%Olt 113 6 5,3%Prahova 105 12 11,42%Satu Mare 66 2 3,03%

Sălaj 62 7 11,29%Sibiu 65 8 12,3%Suceava 115 6 5,22%Teleorman 98 5 5,1%Timiș 100 12 12%Tulcea 52 7 13,46%Vaslui 87 4 4,6%Vâlcea 90 5 5,56%Vrancea 74 5 6,76%Total 3228 241 7,69%




63

Anexa 3 - Realizarea planului sectorial la nivelul tuturor jude elor

Judeţ

UAT-uri care par-ticipă la sistemulde monitorizare a

implementării SNA

UAT-uri care au pregătit şi transmis cătreMJ planul sectorial

Nr. % (din total partici-panţi la sistem)

Alba 29 14 48,28%Arad 20 10 50,00%Argeș 23 19 82,61%

Bacău 28 11 39,29%Bihor 33 26 78,79%Bistriţa Năsăud 19 11 57,89%Botoșani 20 12 60,00%Brașov 11 8 72,73%Brăila 13 9 69,23%București 4 2 50,00%Buzău 18 10 55,56%Caraș-Severin 7 5 71,43%Călărași 9 5 55,56%Cluj 26 15 57,69%Constanţa 22 12 54,55%Covasna 21 14 66,67%Dâmboviţa 26 17 65,38%Dolj 25 11 44,00%Galaţi 29 23 79,31%Giurgiu 8 3 37,50%

Gorj 13 9 69,23%Harghita 15 7 46,67%Hunedoara 24 18 75,00%Ialomiţa 19 9 47,37%Iași 24 18 75,00%




64

Ilfov 13 7 53,85%Maramureș 22 5 22,73%Mehedinţi 6 3 50,00%Mureș 24 21 87,50%Neamţ 22 14 63,64%Olt 21 13 61,90%Prahova 37 23 62,16%Satu Mare 12 7 58,33%

Sălaj 39 33 84,62%Sibiu 26 14 53,85%Suceava 42 22 52,38%Teleorman 17 6 35,29%Timiș 32 17 53,13%Tulcea 25 16 64,00%Vaslui 12 10 83,33%Vâlcea 31 21 67,74%Vrancea 17 7 41,18%Total 884 537 60,75%




65

Anexa 4 - Stadiul rapoartelor de progres transmise de către UAT-uri privind implementar-ea Planului Sectorial de Ac iune în cele trei perioade de raportare: 2012, semestrul I 2013,semestrul II 2013

Judeţ

UAT-uri care au transmis Raportul de progres

2012 Semestrul I2013

Semestrul II2013

Total în celetrei perioadede raportare

Alba 1 2 4 7Arad 1 0 2 3Argeș 5 1 4 10Bacău 1 3 0 4Bihor 0 0 2 2Bistriţa Năsăud 0 1 3 4Botoșani 0 2 4 6Brașov 0 1 5 6Brăila 0 1 0 1București 1 1 1 3

Buzău 0 0 2 2Caraș-Severin 0 0 0 0Călărași 0 0 2 2Cluj 0 1 0 1Constanţa 0 0 2 2Covasna 0 1 3 4Dâmboviţa 0 3 3 6Dolj 0 1 1 2Galaţi 0 0 5 5Giurgiu 0 0 0 0Gorj 0 0 0 0Harghita 1 2 5 8Hunedoara 1 3 5 9




66

Ialomiţa 1 1 2 4Iași 1 2 5 8Ilfov 1 1 2 4Maramureș 1 0 3 4Mehedinţi 1 0 1 2Mureș 1 4 3 8Neamţ 0 2 1 3Olt 0 2 0 2

Prahova 1 4 0 5Satu Mare 0 1 1 2Sălaj 1 2 3 6Sibiu 1 4 3 8Suceava 2 3 4 9Teleorman 1 2 2 5Timiș 1 1 5 7Tulcea 1 4 2 7Vaslui 0 1 2 3Vâlcea 0 1 2 3Vrancea 2 2 4 8Total 27 60 98 185




67

Anexa 5 - Stadiul rapoartelor de autoevaluare transmise de către UAT-uri privind măsurilepreventive anticorup ie în cele trei perioade de raportare: 2012, semestrul I 2013, semes-trul II 2013

Judeţ

UAT-uri care au transmis Raportul de autoevaluare


Semestrul II2013







68






69

Anexa 6 - Stadiul rapoartelor de sinteză transmise de către UAT-uri privind evolu iileînregistrate în cele trei perioade de raportare: 2012, semestrul I 2013, semestrul II 2013

Judeţ

UAT-uri care au transmis Raportul de sinteză privind evoluţiileînregistrate


Semestrul II2013







70






71

Anexa 7 - Model Adresă ocială semnată de conducerea Ministerului Justi iei și a Ministe-rului Dezvoltării Regionale și Administra iei Publice

Către:

Spre informare:

Referitor:

Stimată doamnă/ stimate domn,

Vă mul umim pentru promptitudinea cu care a i răspuns invita iei de a vă implica activ înimplementarea Strategiei Na ionale Anticorup ie (SNA) 2012-2015.

În vederea continuării procesului de implementare a SNA 2012-2015, vă adresăm rugămin-tea ca, până la data de ………………, să ne transmite i:

• o sec iune narativă privind evolu iile majore înregistrate în perioada de raportare, înprocesul de implementare a Planului sectorial, bunele practici identicate, precum șidicultă ile întâmpinate(Raportul privind evolu iile înregistrate în implementarea SNA)

• o sec iune tabelară care să cuprindă, într-o coloană suplimentară, progresele înregis-trate în implementarea ecărei măsuri prevăzute în Planul sectorial. Acest documentva include și referiri la indicatorii cantitativi și calitativi asuma i, sursele de vericareși riscurile asociate ecărei măsuri(Raport de progres cu privire la implementarea Pla-nului Sectorial)

• raportul de evaluare privind inventarul măsurilor preventive anticorup ie (anexa 2 laSNA -Raport de autoevaluare a măsurilor preventive anticorup ie și indicatorii de eva-luare)

Președin ii consiliilor jude ene și primarii care au aderat la Strategia Na ională An-ticorup ie 2012-2015Persoanele desemnate cu coordonarea implementării Strategiei Na ionale Antico-rup ie 2012-2015 la nivelul consiliilor jude ene/ primăriilor

Uniunea Na ională a Consiliilor Jude ene din România, Asocia ia Munici-

piilor din România, Asocia ia Orașelor din România, Asocia ia Comunelordin România

Ini ierea misiunilor tematice de evaluare – Runda …… Implementarea StrategieiNa ionale Anticorup ie 2012-2015 în semestrul ………………….




72

Pentru o ecientă colectare și analiză a documentelor dumneavoastră, vă adre-săm rugămintea de a transmite raportările solicitate atât la adresa de e-mail a Secreta-riatului Tehnic al Ministerului Justi iei, [email protected], cât și laadresa de e-mail aServiciului Anticorup ie din cadrul MDRAP, [email protected] .

Ne folosim de acest prilej pentru a reitera disponibilitateaSecretariatului Teh-nic al Strategiei, asigurat de Ministerul Justi iei, de a veni în sprijinul dumneavoastră învederea implementării măsurilor prevăzute în strategie. Pentru informa ii suplimentare,

vă rugăm să ne contacta i la adresele de e-mail:[email protected] sau la numerele de telefon:037.204.1063, fax: 037/204.1061.

De asemenea,MDRAP, prin personalul Serviciului Anticorup ie, vă stă la dispozi-ie cu sprijin metodologic în ceea ce privește implementarea prevederilor SNA 2012 – 2015

la nivelul institu iilor dumneavoastră, elaborarea/ actualizarea rapoartelor de autoevalua-re și a rapoartelor de progres; identicarea riscurilor și vulnerabilită ilor specice organiza-

iei; elaborarea/actualizarea Planurilor Sectoriale de Ac iune etc. Solicitările de informa ii,vă rugăm să le transmite i la adresa de e-mail:[email protected] saula numerele de telefon/fax: 0372.111.461.

Cu stimă,




73

Anexa 8: Model Raport de progres cu privire la implementarea Planului sectorial

Descriere Indicatori

Observa ii privindindicatorii cantitativiși calitativi, sursele devericare și riscurileasociate măsurilor

(Semestrul I 2014 / 2014)OBIECTIVUL GENERAL 1 – PREVENIREA CORUPŢIEI

Obiec -tiv spe-cic 1.8

Consolidarea integrită ii, ecien ei și transparen ei la nivelul administra ieipublice locale

Măsura1.8.1

Simplicarea proceduri-lor administrative pen-tru eliberarea certica-telor și autoriza iilor

Nr. de proceduri simpli-cate, Durata procedu-rii, Costurile reduse, Nr.de certicate și autori-za ii emise trimestrial

Măsura1.8.2

Instituirea de standarde

de cost și bune practiciprivind principalele pro-cese de lucru speciceadminista iei publicelocale

Standarde de cost iden-ticate, Bune practiciidenticate

Măsura1.8.3

Adecvarea structurilororganizatorice prin ra-portarea la standardelede cost și popula ia de-servită

Nr. și tipul de măsuri or-ganizatorice adoptate

Măsura1.8.4

Organizarea de consul-tări/ dezbateri publiceperiodice în plan localpentru promovarea bu-

Nr. de evenimente pu-blice, Nr. de institu iipublice și organiza ii alesocietă ii civile repre-




74

Măsura1.8.4

-nelor practici antico-rup ie la nivelul admi-nistra iei publice localeși creșterea încrederiicetă enilor

-zentate, Nr. și tipul deconcluzii, Nr. și tipul desesizări, nereguli trans-mise cu ocazia eveni-mentelor și măsurileadoptate

Măsura1.8.6

Dezvoltarea re elelorde elaborare și evalua-re a politicilor publiceanticorup ie de la nivelteritorial/ local dupămodelul Grupurilor deAc iune Anticorup ie

Nr. întâlniri, Nr. partici-pan i, Nr. și gradul deimplicare al reprezen-tan ilor societă ii civileîn activitatea grupurilor,Nr. de politici anticorup-

ie elaborate/evaluate,Nr. de recomandări/sta-diul implementării




76

poli istuluiHotărârea Consi-liului Superior alMagistraturii nr.328/2005 pentruaprobarea Codu-lui deontological judecătorilor șiprocurorilor

Ordinul minis-trului nan e-lor publice nr.946/2005 pentruaprobarea Codu-lui controlului in-tern/managerial,cuprinzând stan-dardele de con-trol intern/mana-gerial la entită ilepublice și pentrudezvoltarea siste-melor de controlintern/manageri-al, republicatOrdine interne/memorandumuri

Câte activită i de formareprivind normele de condui-tă au fost realizate?Câte persoane care au fostinstruite prin intermediulac iunilor de formare pro-fesională?Câte măsuri administrati-

ve au fost adoptate pentruînlăturarea cauzelor saucircumstan elor care aufavorizat încălcarea nor-melor?Câte persoane per institu-

ie au săvârșit abateri dis-ciplinare?Câte persoane au săvârșit

în mod repetat abateri dela normele respective?

2. D e c l a r a r e a

a v e r i l o r

Legea nr. 176/2010

privind integrita-tea în exercitareafunc iilor și dem-nită ilor publice,pentru modica-

Câte persoane au obliga ia

depunerii declara iei deavere?Câte persoane nu au de-pus în termen declara iade avere?




77

-rea și comple-tarea Legii nr.144/2007 privindînin area, orga-nizarea și func i-onarea Agen iei

Na ionale de In-tegritate, precumși pentru modi-carea și comple-tarea altor actenormative

Legea nr.161/2003 privindunele măsuripentru asigurareatransparen ei înexercitarea dem-nită ilor publice,a func iilor pu-blice și în mediulde afaceri, preve-nirea și sanc io-narea corup iei,cu modicările șicompletările ul-terioare

Câte persoane nu au depusdeclara ia de avere?

Câte sesizări au fost trans-mise ANI?

Câte decizii a luat ANI caurmare a sesizărilor trans-mise de institu ie?

Câte decizii ale ANI au fostpuse în aplicare?

Câte hotărâri ale instan e-lor de judecată s-au dat caurmare a sesizărilor ANI?

Câte măsuri administrati-ve au fost adoptate pentruînlăturarea cauzelor saucircumstan elor care aufavorizat încălcarea nor-melor privind declarareaaverilor?

Câte consulta ii au fostoferite de persoanele res-ponsabile pentru imple-mentarea prevederilorlegale privind declara iilede avere și declara iile deinterese?




78

Care este gradul de cu-noaștere de către angaja ia normelor privind decla-rarea averilor (foarte ridi-cat/ridicat/mediu/scăzut/foarte scăzut)?Câte activită i de formareprivind declara iile de ave-re au fost realizate?Câte persoane au fost in-struite prin intermediulac iunilor de formare pro-fesională?

3.

D e c l a r a r e a c a d o u r i l o r

Legea nr.251/2004 privindunele măsuri re-feritoare la bu-nurile primite cutitlu gratuit cuprilejul unor ac-

iuni de protocolîn exercitareamandatului sau afunc iei

Câte cadouri au fost primi-te și înregistrate în regis-tru?Când este publicat anual

inventarul pe site-ul insti-tu iei? În câte situa ii s-a achizi i-onat cadoul?Care este valoarea cadouri-lor achizi ionate?Care este valoarea cadouri-lor primite (per cadou și întotal)?Care este valoarea bunuri-lor valoricate?




79

4.

C o n

i c t e d e

i n t e r e s e

Legea nr. 176/2010privind integrita-tea în exercitareafunc iilor și dem-nită ilor publice,pentru modi-carea și comple-tarea Legii nr.144/2007 privindînin area, orga-nizarea și func i-onarea Agen ieiNa ionale de In-tegritate, precumși pentru modi-carea și comple-tarea altor actenormativeLegea nr.161/2003 privindunele măsuripentru asigurareatransparen ei înexercitarea dem-nită ilor publice,a func iilor pu-blice și în mediulde afaceri, preve-

nirea și sanc io-narea corup iei,cu modicările șicompletările ul-terioare

Câte declara ii de ab inereau fost?In câte situa ii superiorulierarhic a dispus înlocuireapersoanei aată în situa iade poten ial conict de in-terese?Câte sesizări au fost primi-

te de institu ie de la ter epersoane cu privire la exis-ten a unui conict de inte-rese?Câte decizii ANI au făcutposibilă constatarea stăriide conict de interese?Câte sesizări privind posi-bila săvârșire a infrac iunii

de conicte de interese aufost trimise la parchet?Câte rechizitorii/condam-nări privind săvârșirea in-frac iunii de conicte deinterese s-au întocmit?Care este gradul de cu-noaștere de către angaja ia normelor privind conic-

tul de interese (foarte ridi-cat/ridicat/mediu/scăzut/foarte scăzut)?Câte activită i de formares-au realizat?




80

Codul penal

Câte persoane care au fostinstruite prin intermediulac iunilor de formare pro-fesională?

5.

C o n s i l i e r

d e e t i c ă

Legea nr.188/1999 privindStatutul func i-onarilor publici,republicată, cumodicările șicompletările ul-terioareLegea nr. 7/2004privind Codul deconduită a func-

ionarilor publici,republicată

Câte ședin e de consultares-au inut?Câ i angaja i au beneciatde consiliere?

Câte spe e, diferen iate petipologii de dileme etice,au existat?Care este gradul de cu-noaștere de către angaja ia normelor privind consili-erul etic (foarte ridicat/ri-dicat/mediu/scăzut/foartescăzut)?

Care este gradul de popu-larizare a rolului consilie-rului de etică?Câte activită i de formares-au realizat?Câte persoane au fost in-struite prin intermediulac iunilor de formare pro-fesională?




81

6.

I n c o m p a t i b

i l i t ă i

Legea nr. 176/2010privind integrita-tea în exercitareafunc iilor și dem-nită ilor publice,pentru modi-carea și comple-tarea Legii nr.144/2007 privind

înin area, orga-nizarea și func i-onarea Agen ieiNa ionale de In-tegritate, precumși pentru modi-carea și comple-tarea altor actenormativeLegea nr.161/2003 privindunele măsuripentru asigura-rea transparen-

ei în exercitaread e m n i t ă i l o rpublice, a func i-ilor publice și înmediul de afa-

ceri, prevenireași sanc ionareacorup iei, cu mo-dicările și

Câte persoane s-au aat înstare de incompatibilitate?Câte sesizări ale ANI aufost formulate de către in-stitu ie?Câte sesizări au fost primi-te de institu ie de la ter epersoane cu privire la exis-

ten a unei incompatibili-tă i?Câte decizii ale ANI cu pri-vire la constatarea unorincompatibilită i au fostpronun ate?Câte măsuri administrati-ve au fost adoptate pentruînlăturarea cauzelor sau

circumstan elor care aufavorizat încălcarea nor-melor privind incompatibi-lită ile?Care este gradul de cu-noaștere de către angaja ia normelor privind incom-patibilită ile (foarte ridi-cat/ridicat/mediu/scăzut/foarte scăzut)?Câte activită i de formares-au realizat?




82

completările ul-terioare

Câte persoane au fost in-struite prin intermediulac iunilor de formare pro-fesională?

7.

T r a n s p a r e n

ă î n p r o c e s u

l d e c i z i o n a l

Legea nr. 52/2003privind transpa-ren a decizionalăîn administra iapublică, cu modi-cările și comple-tările ulterioare

Câte anun uri publice aufost privind proiectele deacte normative?Câte recomandări au fost

transmise de societateacivilă privind completareasau modicarea proiecte-lor de acte normative, dife-ren iate pe tipologii?Care a fost gradul de ac-ceptare și preluare al reco-mandărilor formulate desocietatea civilă cu privirela proiectele de acte nor-mative supuse consultăriipublice (ca procent întrenumărul total de recoman-dări transmise și numărulde propuneri efectiv pre-luate)?Câte ședin e publice s-au

inut?Câ i participan i au fost laședin ele publice?Câte plângeri s-au depus în justi ie privind nerespecta-rea prevederilor legale decătre institu ie ?




83

Câte și ce tipuri de sanc i-uni au fost dispuse pentruîncălcarea obliga iilor le-gale?Câte activită i de pregătireprofesională a personalu-lui din administra ia publi-că s-au realizat?


8.

A c c e s

l a i n f o r m a i i d e

i n t e r e s

p u

b l i c

Legea nr.544/2001 privindliberul acces lainforma iile deinteres public, cumodicările ulte-rioare

Câte solicitări de informa-ii de interes public au fost

formulate?Câte răspunsuri s-au co-municat?

La câte dintre acestea s-acomunicat răspuns?Câte răspunsuri au fostformulate cu întârziere,fa ă de termenul legal?Câte informa ii de interespublic au fost solicitate sinu s-a primit răspuns? Lacâte solicitări de informa iide interes public nu s-a for-mulat răspuns?Câte reclama ii adminis-trative s-au depus?




84

Câte reclama ii adminis-trative au fost solu ionatepozitiv?Câte reclama ii adminis-trative au fost solu ionatenegativ?Câte plângeri s-au depus îninstan ă?

Câte și ce tipuri de sanc i-uni au fost dispuse pentruîncălcarea obliga iilor le-gale?Câte activită i de pregătireprofesională a personalu-lui din administra ia publi-că s-au realizat?Câte persoane au fost in-struite prin intermediulac iunilor de formare pro-fesională?

9.

P r o t e c i a a v e r t i z o r u

l u i d e

i n t e g r i t a t e

Legea nr.571/2004 privindprotec ia perso-nalului din auto-rită ile publice,institu iile pu-blice și din alteunită i care sem-nalează încălcăriale legii

Câte sesizări au fost for-mulate?Câte și ce tipuri de normeau fost încălcate? Structu-ra i sub forma unui Com-pendiu.Câte regulamente interneau fost armonizate cu pre-vederile legislative?




85

9.

În câte institu ii există per-soane special desemnatepentru a primi sesizărileavertizorilor de integrita-te? În câte institu ii există im-plementat un mecanismcu privire la protec ia aver-tizorilor de integritate?Câte măsuri administrati-ve au fost adoptate pentruînlăturarea cauzelor saucircumstan elor care au fa-vorizat încălcarea norme-lor, diferen iat pe tipologii?Număr de situa ii de repre-salii la locul de muncă

Câte plângeri s-au depus îninstan ă? În câte situa ii au fost acor-date compensa ii avertizo-rilor de integritate?Câte activită i de pregătireprofesională a personalu-lui din administra ia publi-că s-au realizat?





86

10.

I n t e r d i c i i d u p

ă î n c h e i e r e a a n g a j ă r i i î n c a d r u

l i n s t i t u

i i l o r p u

b l i c e

( P a n t o u a g e )

Legea nr.161/2003 privindunele măsuripentru asigurareatransparen ei înexercitarea dem-nită ilor publice,

a func iilor pu-blice și în mediulde afaceri, preve-nirea și sanc io-narea corup iei,cu modicările șicompletările ul-terioare [art. 94alin. (3)]Ordonan a de ur-gen ă a Guvernu-lui nr. 66/2011 pri-vind prevenirea,constatarea șisanc ionarea ne-regulilor apăruteîn ob inerea șiutilizarea fondu-rilor europene și/sau a fondurilorpublice na ionaleaferente acestora[art. 13 alin. (1)]

Câte regulamente inter-ne care prevăd proceduramonitorizării situa iilor depantouage există?Există implementat unmecanism cu privire la mo-nitorizarea situa iilor depantouage, inclusiv prindesemnarea unor persoa-ne cu atribu ii speciale înacest sens?Care este numărul de per-soane care au desfășuratactivită i de monitorizareși control cu privire la soci-etă i comerciale și care auieșit din corpul func iona-rilor publici?

Care este numărul de per-soane care își desfășoarăactivitatea/ dau consul-tan ă în cadrul regiilorautonome, societă ilor co-merciale ori în alte unită icu scop lucrativ din secto-rul public, în termenul de 3ani după ieșirea din corpulfunc ionarilor publici (din-tre acele persoane care auinterdic ie conform legii)?




87

Câte măsuri adoptate pen-tru remedierea situa iilorde pantouage, diferen iatpe tipuri există?Care este numărul de în-călcări ale prevederilor art.13 alin (1) constatate?Care este numărul solici-

tărilor către instan a de judecată pentru anulareacontractului de nan areîn cazurile de încălcare aart. 13 alin. (1)?Care este numărul desanc iuni aplicate de cătreinstan e?

Care este numărul de soci-etă i comerciale în care îșidesfășoară activitatea per-soane care au derulat an-terior activită i de monito-rizare și control și care intrăsub inciden a art. 13 alin.

(1), diferen iat pe domeniimajore de activitate?




88

Anexa 10: Model Evolu ii majore în procesul de implementare a planului sectorial deac iune pentru implementarea SNA 2012-2015

Semestrul……../ anul……

1. IntroducerePrezentare generală

(se vor prezenta succint principalele evoluţii majore înregistrate în implementarea SNA –

nu mai mult de o jumătate de pagină)2. Activităţi realizate

(se vor prezenta detaliat principalele activităţi realizate în perioada de raportare pentruimplementarea măsurilor Planului Sectorial de Acţiune pentru implementarea SNA 2012-2015)

3. Bune practici

(se vor indica bune practici aplicate în procesul de implementare a SNA 2012-2015 în peri-oada de raportare)

4. Dicultăţi întâmpinate

Probleme întâmpinate

(se vor indica punctual dicultăţile întâmpinate, în perioada de raportare în implementa-rea SNA 2012-2015 și cauzele acestora)




89

Anexa 11: Model Raport periodic privind sumele acordate de către instan ele de judecată,cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciile cauzate institu iei prin săvârşirea de fapte

penaleSemestrul……../ anul……

Datele privind sumele acordate de către instan ele de judecată, cu titlu de despăgubiri,pentru prejudiciile cauzate institu iei dumneavoastră prin săvârşirea de fapte penale, încursul semestrului……../anul……., conform tabelului de mai jos:

Nr.hotărâre Infrac iune

Valoareprejudiciuestimat

Valoaremăsuriasigurato-rii dispuse

Cuantu-mul des-păgubiriloracordatede instan ă

Stadiul recuperăriidespăgubirilor acordate

Sumerecuperate

Sume derecuperat




90

Anexa 12: Model Raport periodic privind situa ia incidentelor de integritate25 la nivelul …Semestrul……../ anul……

Situa ia incidentelor de integritate care au avut loc în semestru …../anul……(în cazul încare au avut loc astfel de incidente) precum şi o prezentare succintă a măsurilor adoptatepentru remedierea aspectelor care au favorizat producerea incidentului, prin completareatabelului de mai jos:

Institu ie Structură Descriere incident(vă rugăm să văraporta i strict latipurile de incidentede integritate pre-văzute de art.21 dinMetodologie)

Măsuri administra-tive/ managerialedispuse

Aparat central/ in-stitu ie subordona-

tă/ institu ie aatăîn coordonare

25Prin „incident de integritate” se în elege luarea uneia dintre următoarele măsuri împotriva unui angajat al insti-tu iei publice:a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice saude la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea func iei publice;b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infrac iuni de corup ie sau a unei fapte legate denerespectarea regimului interdic iilor, incompatibilită ilor, conictului de interese sau declarării averilor;c) rămânerea denitivă a unui act de constatare emis de către Agen ia Na ională de Integritate, referitor la încălcareaobliga iilor legale privind averile nejusticate, conictul de interese sau regimul incompatibilită ilor.



Pentru detalii suplimentare privind Strategia Na ională Anticorup ie şi me-canismul de monitorizare a acesteia, puteţi contacta

Secretariatul Tehnic al SNA la:tel.: +4037.204.10.63fax: +4037.204.10.61e-mail: [email protected]

web: sna.just.ro

şi

Serviciul Anticorupţie din cadrul MDRAP la:tel.: +4037.211.14.61fax.: +4037.211.14.61

e-mail: [email protected]: www.mdrap.ro



Acestă Metodologie a fost elaborată de cătreMinisterul Dezvoltării Regio-nale și Administraţiei Publice – Serviciul Anticorupţie, prin echipa de implementarea proiectului „Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementării ac iuniloranticorup ie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administra iei publice locale, precumși promovarea acestuia în vederea cunoașterii de către toate institu iile implicate” , codSMIS 40606:

Elena Andreea Grigore –șef serviciu, Serviciul Anticorup ie Elena-Emilia TĂNASE -manager proiectȘtefania-Petronela STATE -asistent manager proiectCristina-Mihaela PLOEȘTEANU -coordonator activită i comunicare, promovare, or-ganizare evenimenteClaudia-Ileana MEDELE -coordonator eviden ă financiară a proiectului, achizi iede bunuri și servicii

Georgeta DINA -coordonator elaborare documente de fondRaluca ȘERBAN -coordonator campanie conștientizare

Metodologie SNA APL

Documents

Transcript of Metodologie SNA APL