Migratia politica in administratia locala, la un an de la alegerile ...

în administratia localala un an de la alegerile locale 2000

studiu la nivelul primarilor

,

,

IPP

Studiu realizat pentru Asociatia Pro Democratia, ,

Migratia politica

Migratia politica în administratia locala

la un an de la alegerile locale 2000

- studiu la nivelul primarilor -

IPP

Institutul pentru Politici Publice

)

,

,

)

Studiul Migraþia politicã în administraþia localã la un an de la alegerile

locale 2000 este realizat de Institutul pentru Politici Publice din România

(IPP), din resurse proprii, pentru Asociaþia Pro Democraþia (APD).

Mulþumim tuturor celor care au colaborat la realizarea lui: Cristian Pîrvulescu - politolog, Preºedintele Asociaþiei Pro DemocraþiaRãzvan Dumitrescu - jurnalist, realizator de talk - show - uri politice la

Televiziunea Românã ºi Radio ContactFlorin Vasiliu - jurist, consultant CENTRASAdrian Bãdilã - consultant administraþie localã, Consilier în Consiliul Local al

Municipiului BucureºtiAlexandru Radu - profesor ºtiinþe politice, Prodecan la Universitatea Creºtinã

Dimitrie Cantemir, Facultatea de ªtiinþe PoliticePuiu Lãþea - sociolog, membru în Consiliul de Administraþie al Asociaþiei

Române pentru TransparenþãAdrian Moraru - coordonator programe alegeri, Asociaþia Pro Democraþia.

Mulþumim ºi celor care au contribuit cu idei, sugestii ºi îndrumãri: Anton Niculescu, Alina Voicu, Anca Ghinea, Mihnea Berindei, Lucian

Dobracã, Adrian Sorescu ºi Diana Cãlinescu.

Gabriela Chiorean ºi Alexandra David - coordonatori de programe în cadrul

IPP

Institutul pentru Politici Publice (IPP)B-dul Unirii 57, bloc E4, scara 4, apart. 92Sector 3, BucureºtiTel/Fax (+4 01) 321 6744Email: [email protected] Banca Comercialã Românã : 2511.1-19986.1/ROL

iunie 2001

© Dreptul de autorToate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât

publicaþia cât ºi fragmente din ea nu pot fi reproduse fãrã permisiunea IPP.


Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

IPP

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Cuprins

Capitolul 1. Introducere. Obiectul studiului ºi aspecte metodologice .................... 5

Capitolul 2. Perspectivã asupra relaþiei dintre migraþie ºi evoluþiile politice ......... 11

Capitolul 3. Fenomenul migraþiei politice. Motive ............................................... 20

Capitolul 4. Relaþia cu politicile publice .............................................................. 35

Anexe

Anexa 1. Schema de relaþii între autoritãþile locale ...................................... 38

Anexa 2. Cadrul legal din punct de vedere politic ......................................... 39

Grafice ....................................................................................................... 41


Metodologie

Studiul cuprinde date centralizate ºi actualizate despre toþi cei 2957 de primari din

România. Dintre aceºtia, ºapte sunt primarii sectoarelor ºi primarul Municipiului

Bucureºti. Datele privind aparteneþa politicã a primarilor în iunie 2000 sunt cele

publicate în Monitorul Oficial. Pentru reprezentãrile spaþiale s-a folosit un program

special GIS. În colectarea datelor s-au folosit informaþiile furnizate de cãtre

secretariatel generale ale partidelor politice, consilii judeþene, prefecturi. S-a folosit

verificarea încruciºatã situaþiilor prezentate de mai multe instituþii. Acolo unde au

existat date contradictorii sau incomplete s-a apelat la intervievarea telefonicã a

primarilor. De asemena, datele au fost corelate cu monitorizarea presei a patru

cotidiene centrale (Adevãrul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naþional ºi România Liberã)

pe perioada iunie 2000 - iunie 2001. Pentru un procent de 1,9% primari a cãror

apartenenþã politicã actualã nu a putut fi stabilitã pe baza informaþiilor oficiale, studiul

a folosit ipoteza cã aceºtia au rãmas în formaþiunile politice de la alegerile din iunie

2000. În ceea ce priveºte cele 27 de localitãþi în care s-au organizat alegeri anticipate

în iunie 2001, s-a luat în calcul apartenenþa politicã a primarilor dinaintea acestui

scrutin. Perioada acoperitã de studiu se opreºte înaintea creãrii Partidului Social

Democrat (PSD). Din acest motiv, partidele componente sunt prezente în studiu

separat (PDSR ºi PSDR). Similar efectele crizei apãrute recent în PNÞCD nu sunt

reflectate în studiu. Pentru o mai bunã imagine s-au folosit în reprezentãrile

statistice/grafice în primul rând numãrul primarilor iar în al doilea rând numãrul total de

alegãtori din respectivele unitãþi administrative. S-a considerat cã mãrimea

localitãþilor în care s-a produs migraþia este un aspect important ºi trebuie evidenþiat

cât mai precis.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


11


Pe fondul intenþiilor clasei politice de a promova mãsurile necesare unei

autentice descentralizãri administrative în România, puþine dezbateri reuºesc

sã aducã în atenþia opiniei publice aspecte încã neclare. Într-o etapã

importantã pe drumul consolidãrii democraþiei în România, cum este cea pe

care o traversãm astãzi, dilema este urmãtoarea: ori opiniei publice îi lipseºte

iniþiativa participãrii în dezbateri, în absenþa informaþiilor necesare ºi a

sintezelor clarificatoare, care sã conþinã date la nivelul întregii þãri, ori apetitul

pentru informare s-a atrofiat ceea ce împieteazã asupra frecvenþei ºi calitãþii

dezbaterilor publice.

Mulþi acuzã grija obsedantã pentru traiul de fiecare zi ºi lipsa de transparenþã

în funcþionarea instituþiilor sau pur ºi simplu refuzul de colaborare a celor în

mîinile cãrora se aflã decizia. Acestea îi demoralizeazã atât de mult, încât au

decis sã nu se mai implice, sã nu mai citeascã presa, sã ignore orice

informaþie - alta decât cea care le priveºte direct condiþiile de viaþã. Mulþi

dintre noi am devenit atât de egoiºti ºi atât de puþin dispuºi sã mai credem în

idealuri, încât nu ne mai gãsim un rol în eforturile pentru consolidarea

democraþiei. ªi, în fond, ce înseamnã consolidarea democraþiei în România?

Institutul pentru Politici Publice (IPP) s-a nãscut la jumãtatea drumului dintre

idealism ºi pragmatism. Membrii sãi fondatori sunt practicieni cu experienþã

de peste 5 ani în campanii de masã pentru educarea cetãþenilor despre

regulile ºi avantajele democraþiei. Sunt idealiºti în sensul în care tentaþia

sectorului privat nu i-a câºtigat, sunt pragmatici în sensul în care sunt hotãrâþi

sã continue sã-ºi aducã contribuþia la consolidarea democraþiei prin

susþinerea dezbaterilor publice cu informaþii nepartizane, credibile ºi

consecvente ºi care sã nu se limiteze geografic la zonele în care existã acces

la informaþie. Institutul nu îºi propune sã producã divers, mult, oricât, ci este

decis sã aducã în faþa publicului informãri periodice, sprijinind opinia publicã -

cu argumentele pe care þi le oferã datele, statisticile, analizele - sã evalueze

singurã etapele prin care trece democraþia în România pe drumul sãu cãtre

consolidare.

Una dintre temele de interes pentru IPP este reforma administraþiei publice.

Printr-o serie de proiecte, IPP va sistematiza ºi analiza datele oferite de

colaboratorii din toatã þara despre autonomia localã, managerul local, relaþiile

de putere locale, în fine, stadiul politicilor publice locale astãzi.

1introducere

obiectul studiuluiaspecte metodologice

5

Una dintre temele de interes pentru IPP este reforma administraþiei publice locale

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Prin evaluãri anuale, IPP urmãreºte sã ia pulsul administraþiei locale, sã

furnizeze o serie de indicatori pe baza cãrora sã se ajungã la acele date

relevante pentru modul în care funcþioneazã administraþia localã din

România, date pe care le pune la dispoziþia celor care iau decizii.

Dintre toþi reprezentanþii administraþiei locale, studiul de faþã se opreºte la

nivelul primarilor. Subiectul migraþiei politice în administraþia localã era

generos ºi s-ar fi putut extinde la o documentare pe o multitudine de alte

subiecte, consilierii locali ºi judeþeni fiind câteva exemple. Cu toate acestea,

studiul nostru a ales sã radiografieze cauzele care stau în spatele migraþiei

politice a primarilor, a celor care au candidat ºi au fost aleºi direct de cãtre

cetãþeni în baza unor promisiuni. De altminteri, hotãrârea de a-ºi duce la

îndeplinire aceste promisiuni în faþa alegãtorilor i-a determinat pe unii sã îºi

reevalueze suportul politic necesar. Nu este mai puþin adevãrat faptul cã

peisajul politico-financiar local dezvãluie ºi alte motivaþii ale deciziei unor

primari de a se înscrie într-un alt partid decât cel pe listele cãruia s-a prezentat

în alegerile locale din 2000. Mulþi nu au aºteptat nici jumãtate de an pentru a se

muta la un nou partid sau, mai mult, sã revinã, ca într-un joc de ºah, la o

mutare pe care o fãcuserã cu ani în urmã.

IPP a consultat bazele de date ale partidelor politice (prin amabilitatea

secretarilor generali), informaþiile centralizate la nivelul consiliilor judeþene ºi

al prefecturilor din toatã þara, precum ºi datele rezultate din monitorizarea

cotidienelor naþionale ºi din discuþiile telefonice cu peste 300 primari din toatã

þara. Aceste informaþii au constituit o bazã pentru:

! a evalua în cifre (procente) ponderea politicã a partidelor, la nivelul

administraþiei locale în 2001! a identifica principalele cauze care stau în spatele migraþiei în

administraþia localã, la nivelul primarilor! a înþelege cum influenþeazã alegerile parlamentare viaþa politicã la nivel

local, în rândul reprezentanþilor administraþiei locale.

În urma acestei documentãri am sesizat cã puþine formaþiuni politice deþineau

o situaþie centralizatã ºi actualizatã cu privire la primarii lor. În acelaºi timp,

analiza cauzelor plecãrilor primarilor ºi a înscrierii lor în anumite formaþiuni

politice a pãstrat «pe fundal» date privind evoluþia partidelor politice în

rãstimpul care s-a scurs de la alegerile locale ºi pânã în iunie 2001, în

condiþiile rezultatelor alegerilor parlamentare, a formãrii guvernului, a numirii

prefecþilor ºi a directorilor instituþiilor descentralizate, a votãrii bugetului etc.

Ideea realizãrii unui studiu pe tema migraþiei politice la nivelul primarilor din

toatã þara care sã se devinã, în funcþie de receptivitatea publicului dar ºi a

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


6

factorilor decidenþi, un indicator credibil, aplicabil anual, ne-a venit sesizând

ponderea speculaþiilor pe tema pedeserizãrii pânã la toate nivele, în lipsa

argumentelor cifrelor. Acuzele politice pe aceastã temã au devenit tot mai

numeroase. Lipsa argumentelor nu a stimulat declanºarea unei campanii de

documentare la nivel naþional, ci a constituit o scuzã pentru gafe ºi aproximãri.

Puþine declaraþii publice au fãcut referire la explicaþiile care stau la baza

migraþiei politice, semn cã acestea nu le erau la îndemânã. Aprofundând

subiectul ºi discutând cu lideri ai partidelor din tot spectrul politic, am înþeles

nivelul pânã la care ajunsese lipsa de informaþii centralizate cu privire la

reprezentanþii lor în teritoriu ºi politicile publice locale pe care aceºtia le

promoveazã.

Deºi aspectele pe care le-am avut în vedere în elaborarea studiului au fost

diverse, realizatorii au urmãrit sã «contureze» un instrument de lucru aplicabil

anual. S-a avut în vedere identificarea unor indicatori pe baza cãrora orice

instituþie interesatã sã poatã elabora evaluãri periodice privind performanþa

anumitor structuri din administraþia localã. De altfel, în anii ce urmeazã, IPP îºi

propune sã evalueze impactul diferiþilor indicatori de performanþã în acest

domeniu, ale cãror rezultate sã le aducã în dezbaterea publicã. De aceea,

interviurile ºi monitorizarea de presã au avut în vedere identificarea cauzelor

care au determinat migraþia politicã. Este vorba atât de plecãrile «în grup» a

mai multor primari de pe raza aceluiaºi judeþ, ca rezultat al unei iniþiative

comune sau ca o consecinþã a influenþei unui lider marcant, membru al

administraþiei locale sau centrale. Deºi am colectat informaþii despre fricþiunile

între lideri politici de pe plan local (atât reprezentanþi ai administraþiei locale

cât ºi centrale), despre relaþiile de influenþã între oameni cu afaceri locale ºi

lideri politici, acestea au constituit materialul documentar pentru analiºtii care

au scris în cadrul studiului. Ele nu apar în material, dar se gãsesc în baza de

date a IPP pentru consultarea celor interesaþi.

Una dintre concluziile care s-a desprins la finalul studiului a fost aceea cã

evenimentele unui an electoral pentru alegerile parlamentare au consecinþe

vizibile (ºi nu izolate) la nivelul primarilor. Existã date care atestã cã influenþele

se resimt la nivelul întregii administraþii locale. Pe mãsurã ce datele se

centralizau IPP a sesizat cã acestea pot fi utile într-o viitoare evaluare

comparatã a situaþiei premergãtoare scrutinului electoral din 2004. De aici ºi

pânã la decizia de a aplica un «instrument de evaluare» în coordonate

asemãnãtoare ºi în anii dintre alegeri, nu a mai fost decât un pas - o decizie

fireascã.

Într-o manierã care sã rãspundã nevoilor de informare ale publicului, studiile

IPP vor combina reprezentãrile grafice cu scurte analize pe care cititorii sã le


7

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Studiul urmãreºte sã construiascã un mecanism de evaluare anualã

poatã folosi pentru a-ºi rãspunde ºi altor întrebãri pe tema în cauzã. Nu toate

întrebãrile îºi vor gãsi rãspuns în studiile IPP, nici mãcar în seria de studii

anuale pe care IPP îºi propune sã le producã. Curiozitatea dumneavoastrã ne

va stimula pe mai departe în munca noastrã.

Studiile IPP nu vã vor dezvãlui adevãruri nemaiauzite, ci se vor strãdui sã vã

furnizeze, la momentul oportun, informaþii complete despre situaþia acelui

moment ºi care sunt premisele evoluþiei sale în planul politicilor publice.

Coordonatorii

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


8

Pentru a încerca sã explicãm câteva dintre motivaþiile care stau în spatele

mobilitãþii interpartinice, vom porni de la o serie de întâmplãri reale, care au

avut loc în urmã cu câþiva ani, într-un judeþ din România. Personajele

principale sunt doi membri ai unui partid aflat, atunci, la guvernare. Unul dintre

ei era, în acelaºi timp, senator, preºedinte al filialei judeþene a partidului ºi

important om de afaceri. Celãlalt ajunsese prefect, dupã ce, mai înainte,

ocupase funcþia de director al sucursalei judeþene a unei firme a senatorului.

Iniþial, cei doi pãreau cã se înþeleg de minune. La Bucureºti, senatorul avea

posibilitatea "sã deschidã uºi" pentru cei din judeþul cu pricina :"Îl vedeam aºezat pe un piedestal. Ziceam cã se ocupã de lucruri foarte

importante, cã e aproape de preºedintele partidului. Ziceam cã, dacã avem

nevoie de ceva, sigur o sã ne ajute. Speram sã ne deschidã uºi pe la Ministerul 1Agriculturii. De-aia l-am ales preºedinte de organizaþie."

La rîndul lui, prefectul fãcea, din cînd în cînd, eforturi pentru ca firmele locale

ale senatorului sã funcþioneze fãrã probleme : "Aºa, pentru o prioritate în eºalonarea unor datorii, pentru niºte închirieri de

spaþii, am mai intervenit. Mi-a mai dat de înþeles cã ar trebui sã intervin pentru 2anumite procese (…)" .

Dupã circa doi ani de relaþii bune, prefectul a fost demis, cu largul concurs al

"prietenului" sãu, senatorul. Au urmat acuzaþiile, fãcute prin intermediul

presei. Fostul prefect considera cã senatorul ar fi "un absolutist care credea cã

partidul este una cu firma sa". În replicã senatorul îi reamintea fostului prefect

cã "l-a luat de pe malul Oltului", "l-a pus director", pentru ca, mai târziu, în

timpul mandatului de prefect, acesta sã arate "neseriozitate în îndeplinirea

sarcinilor de partid". Acuzat de "comportament dictatorial", senatorul replica:

"da, am vrut sã fac armatã în aceastã filialã, pentru cã mie îmi place tare-al

dracu' disciplina!".

În semn de protest faþã de demiterea prefectului în discuþie, trei organizaþii

locale importante (circa 700 de membri) ºi-au anunþat demisia în bloc,

organizaþiile judeþene de femei ºi de tineret au ameninþat cu demisia, la fel ca

ºi alte 25 de organizaþii locale, mai puþin importante din punct de vedere

numeric. Partidul respectiv a pierdut 14 primari ºi 13 membri ai Biroului 3

Permanent Judeþean .

Migratia politica,)

Migratia politica,)


9

Poveste româneasca

)

1. Evenimentul Zilei, 31 august 19992. Idem3. Cifrele sunt discutabile. Cei care au demisionat le confirmã. Cei care au rãmas în partid le infirmã, dezvãluind cu aceastã ocazie cã listele cu membrii partidului includ, oricum, nume fictive.

Dacã, din punct de vedere local, evenimentul a avut semnificaþii importante (a

confirmat sau a infirmat solidaritãþi, a modificat echilibrul local al puterii politice 4etc.), conducerea centralã a partidului a încercat sã-i minimalizeze proporþiile

ºi sã gãseascã un înlocuitor potrivit pentru postul de prefect. În acest sens, a

fost solicitat un fost membru al partidului. El ar fi urmat sã se reînscrie în partid,

împreunã cu "cei 22 de primari care-i sunt apropiaþi", ºi sã primeascã funcþia

de prefect. Numai cã a solicitat ºi funcþia de vicepreºedinte al organizaþiei

judeþene a partidului (care însemna un loc eligibil pe listele viitoarelor alegeri

parlamentare) ºi a fost refuzat. A fost gãsitã, pânã la urmã, o altã persoanã.

***

Întâmplãri precum cele de mai sus au devenit, deja, obiºnuite. Suntem

martorii direcþi sau indirecþi ai unor evenimente asemãnãtoare, care se

desfãºoarã mai ales în preajma alegerilor, la Bucureºti sau în judeþele Braºov,

Constanþa, Bacãu, Gorj, Olt, Vrancea, Dolj, Timiº, Iaºi, Sibiu, Bihor etc.

Individual sau în grup, o mulþime de actori politici demisioneazã, trec de la un

partid la altul sau, la limitã, înfiinþeazã noi formaþiuni politice. Cîteodatã,

acelaºi grup dã impresia cã se aflã în pelerinaj politic, în cãutarea unei situaþii 5

rezonabile .

Este acesta un fenomen izolat? Care este dimensiunea sa realã ?

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


10

4. “Este vorba despre un scandal de varã, amplificat de presã, din lipsã de subiecte serioase!” (vicepreºedinte al partidului)5. Este de notorietate traiectoria unui grup din Constanþa, al cãrui lider este Stelian Duþu. În câteva luni, acest grup a reuºit sã parcurgã traseul PD - PNL - PD - PUR.


La un de la alegerile locale din iunie 2000, migraþia politicã a primarilor

din România a atins o proporþie de 22%. Din cei 2957 de primari aleºi în

iunie 2000, 651 ºi-au schimbat apartenenþa politicã iniþialã.

Scãderea cea mai dramaticã a înregistrat-o ApR, care constituia a treia forþã

politicã din România dupã alegerile locale din 2000, cu un total de 284 de

primari. Pe parcursul unui an ApR a pierdut 73% dintre aceºtia.

Pe de altã parte, PDSR a fost beneficiarul celor mai multe schimbãri de

apartenenþã politicã din administraþia publicã localã, 82% dintre toþi primarii

care au migrat alegând acest partid ca nouã destinaþie politicã. Dacã în 2000,

actualul partid de guvernãmânt avea 35,5% din totalul primarilor, în prezent

ponderea acestuia a depãºit 50%.

Pe parcursul unui an de la alegerile locale, 5 partide (Partidul Vieþii Româneºti,

Partidul Liber Democrat Român, Partidul Noua Generaþie, Partidul

Reconcilierii Naþionale) ºi-au pierdut, fiecare, singurul primar.

Dintre judeþe, mobilitatea politicã a primarilor a înregistrat cotele cele mai

înalte în Hunedoara unde a ajuns la un procent de aproape 50%. Urmãtoarele

judeþe unde au existat miºcãri semnificative de trecere de la un partid politic la

altul sunt, în ordine, Constanþa, Neamþ, Prahova ºi Gorj. Judeþele care nu sunt

afectate de migraþie politicã decât într-o micã mãsurã sunt Harghita, Tulcea ºi

Brãila.

Dintr-o altã perspectivã, fenomenul migraþiei a atins un nivel mai ridicat în

mediul rural fiind de 22%, comparativ cu cel înregistrat în mediul urban de

19,2%.

Toate aceste informaþii au rolul de a vã oferi o imagine asupra migraþiei politice

a primarilor in decursul unui an, surprinzând o micã parte din amploarea ºi

implicaþiile schimbãrilor de pe scena politicã româneascã. În cele ce urmeazã

vom încerca sã conturãm tabloul evoluþiilor din punctul de vedere al

apartenenþei politice a primarilor, al cauzelor care au determinat migraþia

politicã, precum ºi contextul în care s-au produs aceste schimbãri.

perspectiva asupra relatiei dintre

migratieevolutiile politice

11

Cea mai dramaticã scãdere a numãrului primarilor a înregistrat-o ApR

Migratia politica,)

Migratia politica,)

si

)

,

, ,,

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


12

Partid Iunie 2000 Iunie 2001

Partidul Democraþiei Sociale din România 1050 1584Partidul Democrat 483 407Alianþa pentru România 284 79Partidul Naþional Liberal 251 262Candidaþi independenþi 159 90Uniunea Democratã Maghiarã din România 148 149Convenþia Democratã Românã 147 116Partidul România Mare 66 53Partidul Social Democrat Român 62 32Partidul Naþional Român 55 21Partidul Socialist al Muncii 51 24Partidul Unitãþii Naþionale Române 47 17Partidul Umanist din România 32 64Uniunea Forþelor de Dreapta 29 17Alianþa Naþionalã Creºtin Democratã 19 8Partidul Socialist 19 2Federaþia Ecologistã din România 15 7Partidul Popular din România 9 2Forumul Democrat al Germanilor din România 5 5Partidul Naþional Liberal - Câmpeanu 5 3Partidul Moldovenilor din România 4 2Uniunea Ucrainienilor din România 3 4Uniunea Democratã a Slovacilor ºi Cehilor din România 2 2Ecologiºtii 2 2Uniunea Croaþilor din România 1 1Partidul Noua Generaþie 1 0Alianþa Electoralã PRM-PUNR Cepari 1 1Comunitatea Ruºilor Lipoveni din România 1 1Partidul Republican 1 1Partidul Alternativa Verde - Ecologiºtii 1 0Partidul Liberal Democrat Român 1 0Partidul Reconcilierii Naþionale 1 0Alianþa Electoralã - Ecologiºtii 1 1Partidul Vieþii Româneºti 1 0TOTAL 2957 2957

Situaþia numãrului de primari la un an de la alegeri


13

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Matricea migraþiei politice a primarilor într-un an de mandat

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


14

932

1427

445

376

264

74

231

241

133

73

137

138

140

109

62

49

59

30

285

171

118

157

38

31

20

5

20

21

26

17

11

11

7

7

4

4

3

2

22

14

0

20

0

40

0

80

0

12

00

16

00

PDSR 2000

PD 2000

ApR 2000

PNL 2000

Indep. 2000

UDMR 2000

CDR 2000

PRM 2000

PSDR 2000

Alþii 2000

PDSR 2001

PD 20001

ApR 2001

PNL 2001

Indep. 2001

UDMR 2001

CDR 2001

PRM 2001

PSDR 2001

Alþii 2001

LO

CA

LIT

ÃÞ

I RU

RA

LE

LO

CA

LIT

ÃÞ

I UR

BA

NE

Numãr primari pe partide politice(iunie 2000 - iunie 2001) în funcþie de mediul de rezidenþã

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: PDSR a avut în anul 2000, 982 de primari în mediul rural ºi 118 în mediul urban. Diferenþele între 2000 ºi 2001 reprezintã creºteri/pierderi relative.


15

Migratia politica,)

Migratia politica,)

2808

4347

1361

1148

797

222

755

794

437

227

390

393

63

79

2

1 4

67

9

888

502

5528

6320

2781

2434

367

37

731

746

789

730

171

171

523

523

303

303

29

9

624

562

0

2000

4000

6000

8000

10000

PD SR 2000

PD SR 2001

PD 2000

PD 2001

ApR 2000

ApR 2001

PN L 2000

PN L 2001

Indep. 2000

Indep. 2001

U D M R 2000

U D M R 2001

C D R 2000

C D R 2001

PR M 2000

PR M 2001

PSD R 2000

PSD R 2001

A

A

l

l

þ

þ

i

i

i

i

2

2

0

0

0

0

0

1

8 1

1

6

2 0

2

3

MII A

LE

GÃ

TO

RI L

OC

AL

ITÃ

ÞI R

UR

AL

E

MII A

LE

GÃ

TO

RI L

OC

AL

ITÃ

ÞI U

RB

AN

ENumãr alegãtori în oraºele în care partidele politice deþin primari

(iunie 2000 - iunie 2001) în funcþie de mediul de rezidenþã- în mii de locuitori -

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: În localitãþile din mediul rural în care PDSR a avut primari în anul 2000, existau 2808 mii de locuitori, iar în localitãþile urbane 5528 mii de locuitori. Diferenþele între 2000 ºi 2001 reprezintã creºteri/pierderi relative.

Anul 2000 a stat sub semnul pesimismului social ºi economic, într-un contrast

izbitor faþã de precedentul an electoral 1996, în care optimismul reprezentase

nota dominantã. Momentele electorale au transpus în termeni politici acest

pesimism, suprapus peste neîncrederea accentuatã în instituþii ºi politicieni.

Centrarea pe candidat a relativizat rolul partidelor ºi efectul listei de partid,

tendinþa de a vota în bloc candidatul ºi formaþiunea sa fiind importantã. La Iaºi,

Partidul Moldovenilor (0,95% la nivel naþional) condus de primarul Constantin

Simirad a realizat un scor important, aceeaºi situaþie repetându-se la Cluj cu

PRM ºi Gheorghe Funar, la Sibiu cu Klaus-Werner Johannis ºi FDGR sau la

Constanþa cu Radu Mazãre ºi independenþii. Pe de altã parte, tendinþa de

concentrare a voturilor a devenit din ce în ce mai evidentã. Dacã în 1996 erau

aleºi 258 de primari independenþi, în 2000 numãrul acestora a fost de numai

159. Tendinþa de personalizare a alegerilor nu implicã o scãdere a influenþei

partidelor, ci, din contrã, atestã capacitatea acestora de a atrage candidaþi cu

notorietate. De altfel, problemele locale au contribuit la relativizarea rolului

partidelor, capacitatea organizaþionalã fiind, însã, un atu important pentru

candidaþi.

Participarea electoralã s-a situat sub cotele alegerilor locale precedente, fãrã

însã ca scãderea sã fie majorã. La nivelul participãrii electorale s-a observat

apariþia clivajului rural/urban. Participarea electoralã în zona urbanã a fost

semnificativ mai micã. Mai ales în marile oraºe participarea a fost cu mult sub

50%, pe când în oraºele mici ºi în comune a depãºit 50%. Prezenþa la urne

devine un indicator, chiar dacã indirect, al democraþiei locale ºi al spiritului

comunitar. Acolo unde forme semidirecte de democraþie pot fi folosite,

electoratul reacþioneazã mult mai bine la stimulii electorali. De altfel,

înmulþirea candidaturilor în zona ruralã a fost un indicator al interesului pentru

problemele administrative ºi pentru descentralizare. În marile oraºe

(Bucureºti, Timiºoara, Craiova, Iaºi, Constanþa, Cluj) lipsa transparenþei

actului administrativ, suspiciunea de corupþie ºi problemele sociale au afectat

apetitul electoral al populaþiei.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


16

Alegerile locale din 2000

Înmulþirea candidaturilor în

zona ruralã reprezintã o

dovadã a interesului

crescut pentru problemele

locale

În documentarea pentru studiul de faþã, autorii au avut permanent în vedere

evoluþia formaþiunilor politice ºi influenþa acesteia asupra migraþiei primarilor.

A interesat atât traiectul partidului la care primarii renunþau cât ºi al partidului

cãtre care se îndreptau. Poziþia formaþiunilor politice în sondajele de opinie

realizate în ultimii 2 ani a fost unul dintre indicatorii de bazã pentru analizele

efectuate.

Partidul Democraþiei Sociale din România (PDSR) reprezintã cea mai

atractivã destinaþie pentru primarii ºi consilierii care vãd în migraþia politicã o

modalitate de rezolvare a problemelor, atât a celor personale, cât ºi a celor

ale comunitãþilor pe care le conduc. De fapt, postura de partid de guvernãmânt

îi oferã acestuia instrumentele pentru a se face atractiv, într-o þarã în care

principiul autonomiei locale este legiferat, dar încã nu este pus în practicã

decât parþial, iar covârºitoarea majoritate a administraþiilor locale depinde, din

punct de vedere financiar, de deciziile care se iau “la centru” sau “la judeþ”.

În ordinea descrescãtoare a rezultatelor obþinute la alegerile parlamentare, ar

urma sã menþionãm Partidul România Mare (PRM), un partid cu o

performanþã cu totul deosebitã în ceea ce priveºte rezultatele obþinute la

alegerile parlamentare (aprox. 23%), prin comparaþie cu cele de la alegerile

locale (aprox. 6%). Poziþia de al doilea partid ca pondere la nivelul întregii þãri,

în urma alegerilor din toamna trecutã, precum ºi participarea liderului sãu în al

doilea tur de scrutin la alegerile prezidenþiale, îi fac pe membrii acestui partid,

ºi implicit pe reprezentanþii lor în administraþia publicã localã, sã fie foarte

încrezãtori în viitorul lor politic ca membri ai PRM. Din acest motiv, dar poate ºi

datoritã faptului cã în urma alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale, PRM a

fost izolat pe scena politicã româneascã, acest partid a fost ferit, pânã în

prezent, de presiuni asupra primarilor ºi consilierilor sãi, astfel încât migraþiile

din rândul acestora cãtre alte partide au fost nesemnificative.

Ca urmare a schimbãrii preºedintelui ºi, practic, a întregii conduceri centrale,

Partidul Democrat (PD) a înregistrat, într-o primã fazã, o pierdere

semnificativã din rândul membrilor sãi. Mulþi dintre susþinãtorii ºi apropiaþii

vechii conduceri, între care ºi primari ºi consilieri locali ºi judeþeni, ba chiar ºi

parlamentari, au pãrãsit partidul. Toate sondajele din ultimele douã luni indicã

însã, o creºtere de cel puþin 3% a numãrului de susþinãtori ai acestui partid,

raportat la momentul alegerilor din toamna trecutã, nimeni neavând nici un

dubiu asupra faptului cã aceastã creºtere se datoreazã în principal aprecierii

de care se bucurã noul Preºedinte - Traian Bãsescu - în rândurile populaþiei.

Probabil cã acest aspect, ca ºi faptul cã, în perioada scursã de la alegeri,

Partidul Democrat s-a dovedit a fi cel mai categoric partid de opoziþie, îi va face

pe mulþi dintre membrii sãi sã îl considere un bun vehicul pentru promovarea

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Scena politica la un an de la alegeri

)


17

propriilor interese ºi aspiraþii pe linie politicã. Totuºi, datoritã originilor comune

cu PDSR ºi a apropierii ideologice de acest partid, PD rãmâne unul dintre cele

mai vulnerabile partide în faþa tentativelor de racolare a membrilor sãi de cãtre

PDSR.

Partidul Naþional Liberal (PNL) poate fi considerat unul dintre performerii

alegerilor parlamentare din anul 2000. În contextul dat de prãbuºirea cotelor

de popularitate ale partenerilor sãi la guvernare - PNÞCD ºi PD (comparativ cu

situaþia din 1996), PNL a reuºit refacerea electoratului pe care l-a avut în 1990.

Mai mult, dacã þinem cont de faptul cã în alegerile din toamna anului 2000, a

pierdut aproximativ 1,5% din voturi ca urmare a asemãnãrii numelui ºi siglei cu

cele ale PNL - Câmpeanu, putem afirma cã PNL a reprezentat, de fapt,

alegerea a aproape 9% dintre alegãtorii prezenþi la urne, ceea ce reprezintã

un procent superior celui obþinut în 1990.

PNL beneficiazã ºi de marele avantaj de a fi singurul partid din dreapta

spectrului politic românesc care este prezent în Parlament în momentul de

faþã. Cum schimburile de membri cu PDSR sunt puþin probabile, datoritã

diferenþelor ideologice, iar migrãri cãtre PNÞCD ºi UFD sunt ºi mai greu de

imaginat, cel mai redutabil concurent al PNL pare a fi Partidul Democrat.

Uniunea Democratã Maghiarã din România (UDMR) a obþinut, pe parcursul

anului electoral 2000, aceleaºi rezultate cu care ne-a obiºnuit dupã 1990.

Totuºi este de remarcat faptul cã în zone considerate fief UDMR, alegãtorii au

preferat candidaþi de etnie maghiarã, alþii decât cei ai UDMR. Este interesant

de vãzut dacã parteneriatul ºi bunele relaþii din ultima vreme cu PDSR vor

afecta imaginea acestei formaþiuni în rândurile alegãtorilor maghiari sau dacã,

dimpotrivã, beneficiile pe care acest parteneriat le-a adus (cel puþin pânã în

prezent) populaþiei de etnie maghiarã, vor consolida suportul electoral de care

UDMR se bucurã.

Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat (PNÞCD) a suferit cea mai

spectaculoasã cãdere din câte s-au vãzut în politica româneascã în ultimii 11

ani. Dupã ce, în urma alegerilor din 1996, devenise principalul partid de

guvernãmânt, dupã alegerile din toamna anului 2000, PNÞCD a rãmas în

afara Parlamentului, rolul sãu în politica româneascã devenind, din acel

moment, unul mai mult decorativ. Mai mult, procesul de dezagregare a acestui

partid indicã faptul cã recuperarea, de cãtre PNÞCD (cel puþin în formula

actualã), a zonei creºtin democrate a scenei politice româneºti devine din ce

în ce mai puþin probabilã.

Alianþa pentru România (ApR) este partidul care a pierdut cei mai mulþi

primari, consilieri locali, consilieri judeþeni, dar ºi mulþi alþi membri, în urma

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


18

eºecului din alegerile parlamentare din toamnã. Aºa cum era de aºteptat,

principalul beneficiar al dezmembrãrii ApR este PDSR. Ca partid de

guvernãmânt, PDSR poate sã reprezinte soluþia pentru mulþi dintre primarii ºi

consilierii unui partid care nu mai poate oferi, practic, nimic membrilor sãi în

materie de realizare ca oameni politici. În afarã de aceasta, foarte mulþi dintre

membrii ApR, între care ºi primarii ºi consilierii sãi, provin din PDSR, astfel

încât reintegrarea acestora în niºte structuri cãrora le-au mai aparþinut

cândva, este de presupus cã se va face fãrã probleme. Încercarea de salvare

a acestui partid, prin renunþarea la doctrina social democratã ºi adoptarea

celei social liberale, precum ºi prin declararea sa ca fiind un partid de centru-

dreapta, pare mai degrabã de domeniul experimentelor politice, decât de cel

al strategiilor.

Pe lângã partidele menþionate mai sus, existã câteva partide care la alegerile

locale au obþinut procente uºor peste pragul de 2%. Dintre acestea Partidul

Social Democrat Român (PSDR) ºi Partidul Umanist Român (PUR) par a

avea cea mai bunã evoluþie în urma alegerilor parlamentare, ajungând sã fie

reprezentate în Parlament ºi chiar în Guvern, prin alianþa cu PDSR. De altfel,

la momentul elaborãrii acestui material, fuziunea dintre PSDR ºi PDSR este

deja iminentã.

Cât despre Alianþa Naþionalã (AN) ºi Uniunea Forþelor de Dreapta (UFD),

un partid care, la un moment dat, pãrea o alternativã la CDR, data de 26

noiembrie 2000 a însemnat sfârºitul speranþelor. Dacã în ceea ce priveºte

Alianþa Naþionalã conducãtorii acestuia au demarat deja negocieri în vederea

unei fuziuni cu PD, intenþiile ºi planurile UFD sunt, deocamdatã, un mister.

NotãMonitorizarea evenimentelor ºi colectarea datelor, acoperã perioada iunie 2000 - iunie 2001, la împlinirea

unui an de la alegerile locale din iunie 2000. Din acest motiv, analiza mutaþiilor politice nu face referire la

apariþia pe scena politicã a PSD, prin fuziunea dintre PDSR ºi PSDR la data de 16 iunie 2001. De aceea ,

baza noastrã de date conþine informaþii referitoare la cele douã formaþiuni politice (PDSR, PSDR) care între

timp au fuzionat. Similar, nici schimbãrile produse în alte formaþiuni politice dupã aceastã datã nu sunt

cuprinse în studiu.

Migratia politica,)

Migratia politica,)


19

33


În contextul evoluþiilor de ansamblu ale formaþiunilor politice, se înregistreazã

anumite miºcãri în rândul reprezentanþilor acestora la nivelul administraþiei

locale. De-a lungul anului trecut ºi în primele luni ale acestui an, s-au

înregistrat astfel de plecãri ºi sosiri în toate judeþele þãrii. Atât membri ai

consiliului local cât ºi ai consiliului judeþean ºi-au schimbat apartenenþa

politicã dintr-o serie de motive. De asemenea, primarii formaþiunilor politice au

decis sã apeleze la sprijinul politic al unei alte formaþiuni politice decât cea

care îi susþinuse în competiþia electoralã a anului 2000. O parte dintre aceºtia

ºi-au dat seama de necesitatea schimbãrii formaþiunii politice la numai câteva

sãptãmâni de la victoria lor în alegeri, alþii ceva mai târziu, pe fondul unui

complex de cauze ce þin atât de viaþa internã de partid cât ºi de evenimentele

de pe scena politicã în general - dupã cum vom arãta în continuare. Partidele

sunt prezentate în ordine alfabeticã. În materialul de mai jos, nu am inclus

Partidul România Mare, numãrul de primari ai acestei formaþiuni politice

situându-se sub pragul stabilit pentru eºantionul ales, format din primele ºapte

partide în ordinea numãrului de primari rezultat dupã alegerilor locale 2000.

De asemenea, nu am inclus UDMR deoarece nu existã migraþii în ºi dinspre

UDMR, la nivelul primarilor, care sã îi influenþeze poziþia pe scena politicã.

20

Migratia politica,)

)

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

3 fenomenmotive


21

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Alianþa pentru România (ApR) este partidul cel mai afectat de migraþie la

nivelul administraþiei locale. Amploarea fenomenului este micã înainte de

alegerile generale ºi dramaticã dupã scrutinul din noiembrie 2000. Înainte de

aceastã datã, în majoritatea cazurilor, motivele invocate în momentul pãrãsirii

partidului vizeazã relaþia dintre conducerea centralã ºi teritoriu (impunerea

unor candidaþi de la centru pe listele pentru alegerile generale, lipsa de sprijin

a organizaþiilor locale din partea conducerii centrale).

ApR scade vertiginos în sondajele de opinie, imaginea nefavorabilã a

partidului ºi rezultatul care se prefigura la alegerile generale putând constitui

un motiv foarte serios. Dupã scrutinul din noiembrie 2000, soldat cu neintrarea

în Parlament, plecãrile sunt numeroase. Din cele 16 cazuri notabile ºi

mediatizate, 11 se petrec dupã aceastã datã. ªi motivele sunt altele.

Dezamãgirea faþã de rezultatele alegerilor este motivul cel mai des invocat.

Informaþii de presã

! 24 august 2000, 2 vicepreºedinþi ApR Prahova demisioneazã din partid

din cauza modului de alcãtuire a listelor parlamentare. Sunt urmaþi de

mai mulþi membri ai administraþiei.! 30 august 2000, ApR Cãlãraºi trece la PD! 13 septembrie 2000, primarii ApR din 6 localitãþi braºovene trec la PD

(Zãrneºti, Bran, Moeciu, Fundata, Poiana Mãrului, Vulcan), motivând cã

Meleºcanu nu l-a demis pe preºedintele ApR din judeþ, Gheorghe

Scripcaru, pe care ApR Braºov îl contesta! 23 septembrie 2000, organizaþia ApR Petroºani se autodizolvã. Motivele

invocate sunt marginalizarea organizaþiei, lipsa totalã de sprijin în

campania pentru alegerile locale, ignorarea de cãtre conducerea

centralã a problemelor cu care se confrunta organizaþia Hunedoara;

pretenþia absurdã a conducerii centrale de a sugera celei judeþene ca

locurile eligibile pentru Consiliul Judeþean ºi Parlament sã fie obþinute

numai printr-o contribuþie financiarã consistentã, declaraþiile oscilante

ale lui Teodor Meleºcanu în legãturã cu scandalurile Costea, “firul roºu”,

etc.! 25 septembrie 2000, 18 primari din Suceava ºi alte oficialitãþi locale de

la diferite partide au trecut la PDSR. Din cei 18, trei aparþineau ApR! 20 octombrie 2000, primarul ApR Nicolae Gavrilescu din comuna

Cãlineºti, Argeº, demisioneazã din partid. ªi viceprimarul din Coseºti

demisioneazã. "Ne sãturasem de câtã minciunã este în ApR”.! 6 noiembrie 2000, demisia lui Gheorghe Popa din ApR Bacãu (care

avusese loc în urmã cu 3 sãptãmâni) antreneazã demisii în bloc pe

motivul cã ApR s-a abãtut de la programul sãu iniþial. Printre demisionari

Alianta pentru România,

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


22

se numãrã Ioan Orfei - fost candidat la Primãria Bacãu, Vasile Ailincãi -

primar Moineºti, 17 consilieri locali, 15 membri ai Comitetului Judeþean al

partidului ºi 8 membri ai Comitetului Municipal Bacãu. Într-un comunicat

de presã PDSR anunþã cã demisionarii s-au înscris deja în PDSR.! 1 februarie 2001, ApR Iaºi trece la PDSR. Motivele invocate sunt

prestaþia falimentarã a conducerii centrale, mai ales în perioada de dupã

alegerile locale; incapacitatea conducerii centrale de autoevaluare; lipsa

unei strategii ºi decapitarea organizaþiei judeþene în preajma alegerilor

generale; bâlbâiala, confuzia ºi mai ales orgoliul lui Teodor Meleºcanu;

intenþia anunþatã a lui T. Meleºcanu de a purta negocieri cu PD.! 14 februarie 2001, mai mulþi membri din ApR Gorj au trecut la PDSR

„Primarii au procedat astfel datoritã fondurilor pe care trebuie sã le

primeascã de la Consiliul Judeþean, iar ceilalþi datoritã îndepãrtãrii ApR

de social democraþie ºi orientarea sa spre centru dreapta" - declara Sabin

Popescu, fost secretar general. Demisioneazã primari, consilieri locali,

preºedintele ºi vicepreºedintele organizaþiei.! 14 februarie 2001, din ApR Prahova, viceprimarul Nicolae Oprea,

vicepreºedintele Consiliului Judeþean Gabriel Hornoiu, 23 de primari ºi

100 de consilieri locali trec la PDSR! 10 martie 2001, primarul din Bãile Govora, Mihai Mateescu, pleacã din

ApR în PDSR. Mateescu e urmat de 4 consilieri ºi alþi membri. La fel

procedeazã ºi primarii din Oteºti, Corleºti.! 12 martie 2001, ApR Suceava trece în bloc la PNL! 16 martie 2001, primarul Buzãului, Constantin Boscodealã,

demisioneazã din ApR! 26 martie 2001, membrii ApR Cluj trec în masã la PUR motivând

dezamãgirea faþã de rezultatele de la alegerile locale ºi atitudinea

conducerii centrale. Au demisionat 21 de consilieri locali, primari ºi

viceprimari plus cei din conducerea de la nivel judeþean a Municipiului

Cluj Napoca. Primul pas îl fac organizaþiile Târgu Mureº, Covasna,

Harghita, Alba. Se pregãtesc cei din Bihor. Alte demisii - filialele Arghireº,

Beliº, Riºca, Minþiu Gherlii, Bãiºoara, Cãpuº.! 30 martie 2001, 20 de membri ai Biroului Executiv ApR Neamþ trec la

PDSR. Sunt urmaþi de preºedinþi de filiale, primari, viceprimari, consilieri

judeþeni ºi locali.


23

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Fenomenul migraþiei politice spre Partidul Democrat ºi dinspre PD cãtre alte

formaþiuni cunoaºte trei momente importante. Primul se referã la perioada

imediat urmãtoare alegerilor locale, al doilea la perioada alegerilor generale

din noiembrie 2000. Ultimul are în vedere evenimentele care au loc în partid

dupã schimbarea liderului Petre Roman ºi a conducerii, în mai 2001.

În prima fazã, PD înregistreazã unele adeziuni din rândurile altor partide ai

cãror membri erau nemulþumiþi de rezultatul alegerilor locale sau de relaþia

existentã între conducerea centralã ºi filiale. ªase primari PSDR din judeþul

Botoºani trec la Partidul Democrat (august 2000). La fel procedeazã ºi primarii

ApR din ºase localitãþi din judeþul Braºov (septembrie 2000). În primul caz,

plecãrile îºi au cauza în nemulþumirea faþã de negocierile PSDR-PDSR. În cel

de-al doilea este vorba despre un conflict între liderul filialei ApR Braºov ºi

preºedintele formaþiunii, Teodor Meleºcanu. Pe de altã parte, în aceastã

perioadã s-au produs ºi plecãri din PD. În primele 6 sãptamâni de la alegerile

locale, PDSR Neamþ a cooptat 17 primari, mai ales de la PD. La fel se întâmplã

ºi în judeþul Suceava, unde PD pierde 5 primari în favoarea PDSR, la scurt

timp dupã alegerile locale.

PD este afectat de migraþia politicã în administraþia localã, în special în

perioada premergãtoare alegerilor generale ºi imediat dupã scrutinul din

noiembrie 2000. Se poate spune cã în aceastã etapã partidul a pierdut cei mai

mulþi primari. Principalele cauze care i-au determinat sã ia aceastã hotãrâre

þin de disensiunile între membrii conducerilor locale (de exemplu, în PD

Vrancea, primarul din Panciu), nemulþumirea liderilor locali ºi neînþelegerile cu

conducerea centralã. Aceste aspecte au fost amplificate de miza alegerilor

parlamentare, de negocierea listelor ºi organizarea campaniei în teritoriu. În

acest sens relevant este cazul Stelian Duþu. Preºedintele organizaþiei

Constanþa pleacã din PD în octombrie 2000 dupã ce i se refuzã primul loc pe

listã la Camera Deputaþilor. Este urmat de întreaga filialã judeþeanã ºi de 23 de

primari. Traiectoria politicã parcursã ulterior de fostul lider al filialei PD

Constanþa a cuprins înscrierea în PNL cu toatã filiala în octombrie 2000,

revenirea în PD în ianuarie 2001 ºi plecarea la PUR în martie 2001, în urma

unor discuþii cu cei din conducerea centralã privind primul loc pe listele

parlamentare la Constanþa.

Ultima etapã are în vedere evenimentele care au loc în PD dupã schimbarea

liderului ºi a conducerii. Rezultatele alegerilor interne au generat nemulþumiri

urmate de plecãri importante. În iunie 2001, demisioneazã fostul candidat la

preºedinþia partidului, Simona Marinescu, urmatã în semn de solidaritate de

Biroul Permanent al PD Vrancea, de primarii ºi consilierii PD Vrancea. Se

înregistreazã ºi plecãri din alte cauze. Primarul oraºului Azuga pãrãseºte

Partidul Democrat

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

partidul motivând faptul cã PD nu mai are forþa necesarã pentru a-i asigura

sprijinul.


! 18 iulie 2000, PSM Vrancea trece în întregime la PD ! 5 august 2000, PDSR Neamþ, în primele 6 sãptãmâni de la alegerile

locale a cooptat 17 primari, mai ales de la PD! 22 august 2000, PD atrage 6 din 11 primari din Botoºani de la PSDR.! 30 august 2000, ApR Cãlãraºi intrã în PD! 1 septembrie 2000, Gheorghe Nichita, liderul organizaþiei municipale PD

Iaºi pleacã la PDSR pentru a-ºi pãstra funcþia la RAJAC, împreunã cu

102 membri! 13 septembrie 2000, primarii ApR din 6 localitãþi braºovene trec la PD

(Zãrneºti, Bran, Moeciu, Fundata, Poiana Mãrului, Vulcan), motivând cã

Meleºcanu nu l-a demis pe preºedintele ApR din judeþ, Gheorghe

Scripcaru, pe care ApR Braºov îl contesta! 25 septembrie 2000, Suceava, 18 primari ºi alte oficialitãþi locale de la

diferite partide au trecut la PDSR. 5 din 18 aparþineau PD! 3 octombrie 2000, Preºedintelui PD Mehedinþi, Emanuel Albu,

demisionat cu douã sãptãmâni înainte, în septembrie 2000, i se alãturã

vicepreºedintele PD Constantin Bulicã ºi 10 primari PD din Mehedinþi. Se

înscriu în PDSR ! 20 octombrie 2000, Stelian Duþu, liderul PD Constanþa, demisioneazã din

partid alãturi de toatã filiala. "Nici nu avea cum sã fie altfel întrucât,

practic, existã o interdependenþã absolutã între membrii Biroului

judeþean Constanþa ai PD. Astfel, acum, cã s-a terminat totul, pot sã afirm

cã am descoperit acolo lucruri incredibile. Am vãzut relaþii de tip ºef-

subordonat în cadrul unor direcþii locale cum ar fi cele care se ocupã de

drumuri, apã, curent, ºi transporturi. Stelian Duþu îi þinea în mânã pe

primarii PD întrucât, în calitatea sa de preºedinte al Consiliului Judeþean

avea o mare influenþã asupra modului de repartiþie a banilor publici".

Radu Berceanu (fost vicepreºedinte PD).! 23 noiembrie 2000, primarul Piteºtiului, Tudor Pendiuc, a demisionat din

PD. E unul dintre cei mai longevivi primari din România, aflându-se la cel

de-al treilea mandat. Rãmâne independent pânã în 12 februarie 2001

când trece la PDSR.! 21 februarie 2001, Primarul Paul Buhlea din comuna Rãdãºeni ºi 5

consilieri PD trec la PDSR! 17 aprilie 2001, Ion Rotaru, Primar PD Piatra Neamþ, trece de la PD la

PDSR. Odatã cu Rotaru pleacã ºi Radu Staicu, Preºedintele PD Piatra

Neamþ ºi viceprimarul! 24 mai 2001, Aristotel Cãncescu, Preºedintele Consiliului Judeþean


24

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Braºov demisioneazã din PD ca urmare a rezultatelor Convenþiei

Naþionale a PD! 28 mai 2001, Alexandru Cozma, Preºedintele Consiliului Judeþean

Maramureº demisioneazã din PD! 19 iunie 2001, Primarul din Azuga a trecut de la PD la PDSR. Cel mai

tânãr primar din þarã a declarat : "PD nu mai are forþa necesarã pentru a

mã sprijini".


25

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Partidul Democratiei Sociale din România,

Partidul Democraþie Sociale din România (PDSR) a fost principalul beneficiar

al migraþiilor politice ale reprezentanþilor administraþiei publice locale.

Formaþiunea care a contribuit la sporirea semnificativã a numãrului

reprezentanþilor PDSR în administraþia localã este, în principal, ApR. Cauzele

acestor migraþii trebuie cãutate, în primul rând, în eºecul înregistrat de unele

formaþiuni la alegerile generale. Dezamãgirea faþã de rezultatele scrutinului

din noiembrie 2000 este principalul motiv pentru care o parte dintre primarii si

consilierii ApR din Cluj, Covasna, Harghita, Alba ºi Târgu Mureº trec la PDSR.

Existã însã cazuri în care explicaþia oficialã este mult mai consistentã. Unii

primari recunosc cã au procedat astfel datoritã fondurilor repartizate de

Consiliul Judeþean.

Trebuie spus însã cã încã din primãvara anului 2000 sondajele de opinie

prefigurau rezultatul alegerilor generale. Nu este exclus ca o bunã parte dintre

primarii ºi consilierii care au pãrãsit în bloc anumite partide sã se fi orientat

spre PDSR din timp ºi din motive care þin de atingerea unor interese personale

pe de o parte sau interese ale comunitaþii locale pe de altã parte.


! 7 iulie 2000, 4 lideri PS Olt, preºedintele PS Florin Iordache ºi primarul

din Caracal - Gheorghe Anghel - au plecat la PDSR. Tudor Mohora

declara:"înþeleg cã unui primar i-a fost greu sã facã faþã situaþiei ca

membru al unui partid extraparlamentar în condiþiile în care investiþiile,

banii de la Consiliul Judeþean se repartizeazã dupã parti-pris-uri politice.”

Au mai plecat primarul din Drãgãneºti - Olt ºi viceprimarul din Corabia,

care veniserã în urmã cu o sãptãmânã la PS din PUR.! 5 august 2000, în primele 6 sãptãmâni de la alegerile locale PDSR Neamþ

a cooptat 17 primari, mai ales de la PD! 11 septembrie 2000, Partidul Pensionarilor din Arad trece în bloc la

PDSR! 25 septembrie 2000, în Suceava, 18 primari ºi alte oficialitãþi locale de la

diferite partide au trecut la PDSR. Cei 18 aparþineau: PD - 5, APR - 3,

PNR - 2, Indep - 6, PSM 1, PUR - 1, plus 3 viceprimari - PD, PSDR,

APR.! 1 decembrie 2000, Singurul primar PRM din Ialomiþa - Marin Pavel -

trece la PDSR! 5 februarie 2001, primarii independenþi din Olãneºti ºi Pietrari pleacã la

PDSR! 5 februarie 2001, Preºedintele PDSR Constanþa - Senator Dan Rahãu

declarã cã „în ultimele sãptãmâni tot mai mulþi aleºi locali din partea


26

Migratia politica,)

Migratia politica,)


27

dreaptã a spectrului politic vin la PDSR: Primarul comunei Costineºti,

Viceprimarul Eforie Nord (Ion Udrea), Viceprimarul Ciocirlia (Marian

Mihãilescu, PNTCD), Consilierul Judeþean Ovidiu Preda (UFD)”.! 30 martie 2001, PDSR Braºov are acum 23 de primari din 13 cât erau

iniþial. Nou - veniþii sunt primarii din Ghimbav ºi Mãieruº.! 18 mai 2001, primarul Gheorghe Macovei, din comuna Mãnãstirea

Humorului, judeþul Mehedinþi îºi anunþã demisia. Motivul invocat este cã

preºedintele Consiliului Judeþean a spus cã vor primi bani numai pentru

supravieþuire pentru cã localitatea nu e îngrijitã corespunzãtor. ! 19 iunie 2001, în Suceava PDSR este aproape partid unic. Deþin 84 de

primari în momentul de faþã din totalul de 98.! 22 iunie 2001, 19 primari din Bacãu au trecut la PDSR care are acum 59

de primari în judeþ.

În perioada supusã monitorizãrii, Partidul Naþional Liberal (PNL) a fost afectat

în micã mãsurã de migraþie. Sunt mai vizibile demisiile ºi plecãrile care au

avut loc cu precãdere înainte de alegerile generale din noiembrie 2000.

Motivele þin în principal de neînþelegeri între membri ai conducerii

organizaþiilor judeþene ºi de o relaþie încordatã între conducerea centralã ºi

filialã, materializatã prin disensiuni în ceea ce priveºte întocmirea listelor

pentru alegerile generale. Nici o plecare nu a fost motivatã prin ceea ce ar

putea fi încadrat la capitolul modificãri doctrinare, chiar dacã acest argument

a fost folosit de persoanele de la centru care au pãrãsit partidul în intervalul

august - septembrie 2000.

Un caz aparte este cel al fostului lider al organizaþiei PD Constanþa, Stelian

Duþu. Venit în PNL cu o întreagã filialã ºi cu un grup masiv de primari ºi

consilieri, acesta pãrãseºte formaþiunea în martie 2001, invocând

imposibilitatea de a se integra în partid. Este, sub aspectul migraþiei în bloc,

cea mai semnificativã pierdere de primari ºi consilieri pe care o înregistreazã

liberalii în perioada care face obiectul monitorizãrii.

În ceea ce priveºte PNL se mai remarcã o discrepanþã semnificativã între

discursul centrului pe tema pedeserizãrii administraþiei locale ºi ceea ce se

poate constata practic în acest partid, sub aspectul migraþiei din administraþia

localã.


! 18 octombrie 2000, vicepreºedintele filialei PNL Bacãu, alãturi de 26 de

membri demisioneazã motivând cã au fost marginalizaþi ºi cã sunt

nemulþumiþi de felul în care au fost alcãtuite listele electorale

parlamentare! 23 octombrie 2000, din PNL Botoºani trec la PD 2 vicepreºedinþi, 3

consilieri judeþeni (din 4 ai PNL), 6 primari din 11 PNL ºi consilieri locali

(aceastã informaþie priveºte ºi evenimentele care s-au înregistrat la

nivelul Partidului Democrat)! 23 octombrie 2000, preºedintele PNL Constanþa, Mircea Iustinian,

împreunã cu câþiva membri îºi anunþã plecarea din cauza înscrierii

foºtilor membri PD conduºi de Stelian Duþu! Octombrie 2000, vicepreºedintele organizaþiei judeþene ºi consilier

judeþean PNL Bacãu, Constantin Avram, demisioneazã din partid din

cauza nominalizãrilor pentru funcþia de vicepreºedinte al Consiliului

Judeþean Bacãu. C. Avram, care a fost vicepreºedintele Consiliului

Judeþean pânã în iunie 2000, nu a mai fost susþinut. E urmat de alþi 26 de

demisionari: 1 primar, 1 viceprimar, 6 consilieri locali ºi 6 lideri de filiale

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Partidul National Liberal,


28

comunale. Pe lângã motivul punctual al lui Avram, ceilalþi motiveazã:

lipsa de respect faþã de oamenii din teritoriu ºi întocmirea listelor de

candidaþi pe criterii clientelare.! 5 martie 2001, Stelian Duþu pleacã din PNL Constanþa cãtre PUR. „Nu

mã pot integra în PNL". Duþu e urmat de 23 de primari, 8 consilieri

judeþeni ºi alþi 1500 de membri.

Migratia politica,)

Migratia politica,)


29


30

În urma alegerilor locale din anul 2000, CDR s-a clasat pe locul 7, cu un total

de 147 de primari. În majoritate, aceºtia aparþin Partidului Naþional Þãrãnesc

Creºtin Democrat (PNÞCD). Cu toate cã acest partid a fost afectat de grave

probleme la nivel central ºi în ciuda eºecului înregistrat în urma scrutinului din

noiembrie 2000, datele pe care le deþinem aratã cã partidul nu a fost afectat de

migraþie. Nu se înregistreazã plecãri în grup, cu toate cã o serie de organizaþii

judeþene au înregistrat fie conflicte interne, fie demisii spectaculoase, în urma

neînþelegerilor dintre liderii locali ºi conducerea de la centru. În concluzie, la PNÞCD se poate observa o discrepanþã semnificativã între

conflictele care existã la nivel central, între membrii de marcã ai acestui partid

ºi liniºtea, cel puþin aparentã, care se manifestã în rândul primarilor acestei

formaþiuni. Trebuie sã precizãm, însã, cã monitorizarea noastrã s-a încheiat

înainte de izbucnirea conflictului deschis între gruparea Marga ºi conducerea

interimarã reprezentatã de Victor Ciorbea.


! 20 septembrie 2000, în caz de nerespectare a listelor hotãrâte de

Consiliul Judeþean, primarii PNÞCD Vâlcea îºi vor da demisia din partid.

Cei 11 primari din Vâlcea au trimis conducerii PNÞCD un memoriu prin

care solicitã respectarea hotãrârii comitetului judeþean privind

desemnarea candidaturilor pentru noiembrie. Verificãrile ulterioare au

arãtat cã aceasta nu a fost decât o ameninþare.! 23 ianuarie 2001, Valentin Argeºanu (Preºedinte PNÞCD Olt, fost

deputat) demisioneazã. PNÞCD Olt nu este de acord cu orientarea de

stânga a PNÞCD. Pleacã ºi Mircea Argeºanu, secretar general, fost

subprefect ºi Marin Boldeanu - vicepreºedinte.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Partidul National Taranesc Crestin Democrat, , ,

))

În alegerile locale din 2000, cetãþenii din 159 de localitãþi au ales candidaþi

independenþi în funcþia de primar însã numãrul lor dupã un an de mandat s-a

redus considerabil, la 90. Cea mai mare parte a primarilor independenþi au

trecut la partidul de guvernãmânt, PDSR, invocând cã au avut în vedere

interesul comunitãþii locale. Pe de altã parte, o altã categorie o reprezintã cei

care au renunþat la sprijinul politic al formaþiunilor care i-au propulsat pentru a

deveni indepedenþi, chiar dacã unii dintre ei s-au reorientat politic dupã scurt

timp. Este cazul Primarului din Piteºti, care a demisionat din PD, a activitat ca

independent pentru o vreme, pentru ca în final sã se înscrie în PDSR. Notabilã

este ºi schimbarea politicã a primarului din Arad, Dorel Popa care a

demisionat din PDSR devenind independent.

NotãDatele la care facem referire ne-au fost furnizate de reprezentanþii unor filiale ale Asociaþiei Pro Democraþia,

de ziariºti ºi colaboratori ai Institutului, din monitorizarea a patru titluri de cotidiene naþionale (Adevãrul,

Evenimentul Zilei, Jurnalul Naþional ºi România Liberã) în decursul unui an (iunie 2000 - iunie 2001).

Informaþiile de presã precum ºi cauzele prezentate sunt cele invocate de subiecþii monitorizãrii în momentul

plecãrii. În aceastã perioadã, Institutul a colectat ºi alte date despre nume, apartenenþa politicã, structura

instituþiei atât la nivelul Primãriei cât ºi al Consiliului Judeþean pe care le poate pune la dispoziþia celor

interesaþi, la cerere.

Migratia politica,)

Migratia politica,)


31

Independenti,

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Fenomenul


32

Participarea la campania pentru alegerile locale la nivelul partidelor politice a

fost mult mai importantã decât în cazul alegerilor parlamentare. Mizele locale

au mobilizat partidele ºi militanþii care vizau avantaje locale. Pe acest fundal

electoral a început procesul de migraþie politicã, de care a beneficiat în cel mai

înalt grad PDSR. În intervalul supus monitorizãrii putem identifica trei

momente importante în ceea ce priveºte migraþia în grup. Primul se manifestã

imediat dupã alegerile locale din anul 2000, când au loc demisii importante ºi

plecãri în bloc cãtre formaþiunea câºtigãtoare.

Între alegerile locale ºi parlamentare migraþia a fost fie rezultatul scandalurilor

din precampanie (scandalul Costea, cazul Tepro Iaºi, etc.), fie al anticipãrii

victoriei PDSR, fie al tensiunilor pe fondul întocmirii listelor electorale.

Campania electoralã a antrenat la rândul sãu o importantã migraþie spre

presupuºii câºtigãtori. Este o perioadã în care întâlnim frecvent nemulþumirea

unor lideri locali ºi neînþelegeri cu conducerea centralã, soldate cu demisii

spectaculoase ºi plecãri în grup. Cazul fostului Preºedinte al organizaþiei PD

Constanþa, Stelian Duþu, este elocvent.

Rezultatul alegerilor parlamentare a confirmat tendinþa înregistratã de

sondaje ºi a oferit o justificare pentru accelerarea migraþiei. Atingând peste

20% la un an de la alegeri, migraþia primarilor a urmat mai degrabã un traseu

de oportunitate decât unul ideologic, cu atât mai mult cu cât dezbaterea din

perspectivã doctrinarã a politicilor locale nu existã în România. Cel mai afectat

de cauzele preelectorale ºi electorale a fost ApR care a acuzat influenþele

scandalului Costea ºi a pierdut o bunã parte a aleºilor sãi în favoarea PDSR.

Restructurarea partidelor care au pierdut alegerile (ApR, AN, PNÞCD) sau

strategia de alianþe postelectorale ºi de fuziuni ale partidelor care au preluat

guvernarea au influenþat de asemenea disponibilitatea primarilor de a-ºi

schimba afilierea politicã.

Efectul alegerilor parlamentare asupra situaþiei din administraþia localã este

evident atât înainte de momentul electoral propriu zis, cât mai ales dupã. Dacã

înaintea scrutinului se poate presupune cã sondajele de opinie, care

prefigurau rezultatul, au generat unele reorientãri, dupã alegeri, intervine în

mod evident dezamãgirea faþã de rezultat. Este un motiv des invocat în cazul

plecãrilor care se înregistreazã. Cea mai afectatã formaþiune este fãrã

îndoialã ApR. Neintrarea în Parlament a generat practic disoluþia ApR. Nu

acelaºi lucru s-a întâmplat cu PNÞCD la nivelul administraþiei locale. Eºecul

înregistrat la alegerile generale nu a provocat plecãri în masã.

În general, raþiunile migraþiei sunt legate de echilibrul de putere local ºi

judeþean (vezi anexa 1) ºi de modul în care acesta influenþeazã distribuþia

Eºecul la alegerile

parlamentare a atras cele mai

evidente consecinþe în

planul migraþiei din administraþia

localã

resurselor de la buget. Presiunile directe ºi indirecte ale autoritãþilor judeþene

legate de execuþia bugetarã ºi de accesul la alte tipuri de finanþãri au

“încurajat”, în prima parte a anului 2001, migraþia primarilor.

Fãrã îndoialã cã performanþa partidului i-a pus pe unii primari - inclusiv pe

aceia preocupaþi cu adevãrat de modul în care îºi pot respecta promisiunile -

în situaþia de a alege o formaþiune politicã mai puternicã, capabilã sã reziste

politic. Din acest punct de vedere, existã cifre care vorbesc de la sine într-o

analizã a principalelor motivaþii care i-au determinat pe primari sã ia decizia de

a-ºi reevalua echipa politicã: unii în scop personal, alþii în scopul de a rãsplãti

aºteptãrile electorilor.

Dincolo de contextul politic, conteazã foarte mult cadrul legal (vezi anexa 2),

instrumente legislative pe care conducãtorii primãriilor din þarã le au la

îndemânã pentru a-ºi exercita atribuþiile.

Migratia politica,)

Migratia politica,)


33

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Motivele


34

Principalele motive la care ne vom referi sunt cele invocate, în declaraþii de

presã, de cãtre demisionarii din partide. Acestea au rezultat în urma

monitorizãrii a 4 cotidiene centrale (Adevãrul, Evenimentul Zilei, Jurnalul

Naþional, România Liberã), în perioada iulie 2000 - iunie 2001.

! rezultatele partidului în alegerile generale! alegeri în interiorul partidului! alianþe politice/electorale! demisia unui parlamentar sau a unui lider local ! prestaþia liderilor din conducerea centralã! dependenþa de banii de la buget! alocarea fondurilor de la buget de cãtre Consiliul Judeþean! disensiuni între membrii conducerii locale ! lipsã de sprijin a organizaþiilor locale de cãtre partid! imaginea nefavorabilã a partidului! modul de întocmire a listelor parlamentare - impunerea unor candidaþi de

la Bucureºti! lipsa sprijnului conducerii pentru obþinerea unor funcþii locale! comportamentul discreþionar al conducerii centrale faþã de filiale ! lipsa de apreciere a centrului faþã de filiale! influenþa unui lider local! schimbãri doctrinare! divergenþe de opinii în interiorul filialelor la numirea în funcþii - mai ales la

nivelul Consiliului Judeþean ºi la nivelul Prefecturii.

44


Analiza politicilor publice reprezintã unul din sectoarele cele mai dinamice ale

cercetãrii raporturilor dintre sfera instituþionalã ºi latura acþionalã ºi eficientã a

politicii. Sub impactul mondializãrii ºi globalizãrii, al proceselor de integrare

din ce în ce mai structurate, viziunea tradiþionalã despre guvernare se

modificã. Ansamblu coerent de decizii ale autoritãþi publice, politicile vizeazã

alocarea sau realocarea de bunuri ºi resurse. De aceea o bunã cunoaºtere a

dinamicii instituþionale ºi a puterilor reale de care dispun autoritãþile publice

pot transforma politicile din teoretizãri în construcþii adaptate mediului pe care

urmãresc sã îl influenþeze. Cunoaºterea cadrului instituþional ºi a funcþionãrii

acestuia în raporturile sale cu tipul de culturã politicã ºi mobilitatea actorilor

politici poate constitui un bun instrument în vederea promovãrii unor politici

adaptate prezentului cât ºi obiectivelor pe termen mediu ºi lung.

Desemnând douã caracteristici relaþionate, ceea ce se manifestã în faþa

tuturor cetãþenilor, adresându-li-se ºi antrenând participarea lor raþionalã, ºi

ceea ce comunitatea vizeazã ca fiind potenþial accesibil pentru toþi fiind astfel

diferit de locul pe care fiecare îl deþine cu titlu individual, conceptul public

implicã o abordare a politicului ca spaþiu al raþionalitãþii. În general separaþia

dintre spaþiul public ºi privat este strictã. Ca spaþiu comun tuturor, domeniul

public reuneºte, implicând ºi poziþionând indivizii în acest cadru.

Puterea politicã ca relaþie între deþinãtorii poziþiilor de autoritate la nivel central

sau local ºi cetãþeni nu este un simplu observator al proceselor sociale ºi

economice. Administraþia publicã plãteºte salarii, percepe impozite ºi

afecteazã domeniul social sau economic chiar când încearcã sã intervinã cât

mai puþin prin acþiunile sau nonacþiunile sale. Raportul dintre public ºi privat nu

este doar o consecinþã a unor decizii ºi reglementãri tehnice, ci este rezultatul

unor abordãri profund politice. Chiar dacã ideea tehnocraticã a lipsei de

alternativã în privinþa politicilor economice a cucerit din ce în ce mai mulþi

adepþi, valorile, pe care orice politicã sectorialã le presupune, implicã suportul

politicului. Autoritãþile publice au la îndemânã mijloace sã acþioneze asupra

economiei (bugetul, impozitele, moneda, creditul) dar alegerea politicilor nu

poate neglija orientãrile valorice dominante.Dispersatã în ministere, departamente, consilii judeþene, consilii locale,

consilii de administraþie, autoritatea publicã se prezintã sub forma unor centre

de decizie, cu mai multã sau mai puþinã autonomie, care negociazã

permanent cu grupurile de interese ºi de presiune (asociaþii patronale,

35

Migratia politica,)

)

Migratia politica,)

Migratia politica,)

relatia cu

4politicile publice,

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


36

sindicate, organisme intenaþionale sau alte tipuri de asociere ce practicã

lobby-ul) politica consideratã dezirabilã pentru sectorul dat. Reduse, printr-o

simplificare la actorul numit stat, aceste centre pot fi funcþie de caracteristicile

regimului politic ºi ale dinamicii instituþionale, mai mult sau mai puþin

coordonate. Aceastã structurã multiformã a centrelor de putere limitezã

libertatea de miºcare a statului.

Discursul care acuzã de inconsecvenþã, superficialitate sau neprofesionalism

acþiunile politice propunând ca alternativã o abordare realistã (tehnicã) a

situaþiei economice ºi sociale este tot un discurs politic. Stabilirea prioritãþilor

rãmâne resortul politicii iar tipul de decizie nu poate fi extras din mediul la care

urmeazã sã se aplice. Doar spaþiul politic asigurã aspectul public al deciziilor

care sã aibã autoritatea necesarã transformãrii lor în acþiuni reale ºi eficiente.

Iar în spaþiul public instituþiile publice deþin rolul de reglatoare ale

mecanismelor guvernãrii.

Relaþia dintre acþiunea publicã ºi practicile administraþiei publice locale

influenþeazã politicile publice locale. Deºi administraþia localã se supune

normelor, având ca obiect al acþiunii sale gestionarea eficientã a serviciilor

locale, ea este influenþatã de politic, atât prin intermediul votului pe care

comunitatea îl acordã aleºilor sãi: consiliul local ºi primarul, cât ºi prin

intermediul valorilor pe care în acþiunea lor actorii locali tind sã le realizeze.

Spre exemplu, liberarii vor avea o anume viziune asupra spaþiului public ºi

raportului cu spaþiul privat în timp ce social-democraþii vor avea o cu totul alta.

Iatã de ce migraþia politicã nu este un subiect lipsit de importanþã în analiza

emergenþei politicilor publice locale. Procesul alegerilor locale, în mod

nefericit numite administrative, presupune concurenþã politicã. Alegerea

directã a decidenþilor locali implicã preferinþã, explicitã sau implicitã, pentru un

anume tip de politicã localã. Dacã migraþia aleºilor locali este foarte

importantã în raport cu situaþia de la momentul alegerilor, este de bãnuit cã

justificarea politicã a acestei acþiuni va face apel la valori (explicaþii de tipul

“setul iniþial de valori a fost trãdat de conducerea partidului”) pe când

argumentul eficienþei administrative se va referi la oportunitãþile pe care

schimbarea adeziunii partizane o reprezintã. Ca urmare politicile publice

locale vor fi influenþate de migraþia aleºilor locali. O societate democraticã

funcþionalã este bazatã pe nivelul local ºi astfel, problema coerenþei aleºilor

locali, devine o variabilã a construcþiei democratice. De aceea, evaluare

calitãþii politicilor publice locale devine o formã de evaluare a democraþiei.

Democraþia localã depinde de capacitatea consiliilor locale ºi a primarilor de a

prezenta viziuni coerente ºi de a urmãri scopurile cu seriozitate. Migraþia


37

Migratia politica,)

Migratia politica,)

politicã vine sã sublinieze pe de o parte absenþa unei viziuni administrative

clare, a unor politici publice locale definite iar pe de altã parte indicã gradul de

politizare al administraþiei publice locale. Migraþia politicã la nivel local este,

pânã la urmã, o consecinþã a modului în care se distribuie ºi se redistribuie

reursele locale, dar ºi, având în vedere precaritatea acestora accesul la

resursele naþionale pe care administraþia centralã le controleazã, direct sau

indirect.

Prin implicaþiile sale migraþia politicã pune o problemã a raporturilor dintre

elitele locale ºi comunitate. Reprezentarea socialã a democraþiei ºi a

administraþiei este influenþatã ºi de migraþia politicã care sugereazã o rupturã

între elitele locale ºi comunitate. Lipsa unor strategii reale de comunicare ºi a

unor proceduri participative afectezã încrederea în instituþiile locale iar lipsa

sprijinului pentru politici publice, fie ele locale sau naþionale, poate

compromite orice program coerent de reformã.

Transformarea spaþiului public dintr-un spaþiu al disputelor ideologice

nestructurare într-un spaþiu coerent ºi raþionalizat al acþiunii politicilor publice

presupune în România o reformã radicalã a sistemului politic în toate

subsistemele sale, începând cu cel local.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


38

!d

ezb

ate

ºi

îº

i în

suºe

ºte

p

rin

co

nse

ns

pro

gra

mu

l a

nu

al

orie

nta

tiv d

e d

ezv

olta

re

eco

no

mic

ã º

i so

cia

lã a

jud

eþu

lui p

e b

aza

pro

gra

mu

lui d

e d

ezv

olta

re!

Co

mis

ia J

ud

eþe

an

ã C

on

su

ltativ

ã º

i re

spe

ctiv

Co

mite

tul

op

era

tiv -

co

nsu

ltativ

pe

ntr

u

Mu

nic

ipiu

l Bu

cure

ºti r

ep

rezi

ntã

ca

dru

l le

ga

l in

stitu

þion

al d

e c

ola

bo

rare

în

tre

fa

cto

rii d

e

de

cizi

e a

leºi

ºi c

ei n

um

iþi la

niv

el l

oca

l; în

pra

ctic

ã a

cest

e in

stitu

þii n

u a

u c

on

sist

en

þã º

i se

re

zum

ã d

e m

ulte

ori la

un

ca

dru

de

sch

imb

de

id

ei d

e m

ulte

ori d

ive

rge

nte

, fã

rã o

fin

alit

ate

co

nst

ruct

ivã

.

CO

MIS

IA J

UD

EÞ

EA

NÃ

CO

NS

ULT

AT

IVÃ

PR

IMA

RC

ON

SIL

IU L

OC

AL

PR

Eª

ED

INT

E C

J-

CO

NS

ILIU

JU

DE

ÞE

AN

PR

EF

EC

T-

PR

EF

EC

TU

RÃ

!a

sig

urã

ad

uce

rea

la

în

de

plin

ire

a

h

o-

tãrâ

rilo

r co

nsili

ulu

i lo

cal

!e

ste

o

rdo

na

toru

l p

rin

cip

al d

e c

red

ite!

înto

cm

eº

te

pro

-ie

ctu

l b

ug

etu

lui

loca

l.

!a

pro

bã

b

ug

etu

l lo

cal.

!h

otã

rã

ºte

r

e-

pa

rtiz

ar

ea

p

e

loca

litã

þi a

co

tei

din

su

me

le d

efa

lca

te d

in

un

ele

ve

nitu

ri

ale

b

ug

etu

lui d

e s

tat

!c

oo

rd

on

ea

zã

a

ctiv

itate

a c

on

silii

lor

loca

le

în

ve

de

rea

re

aliz

ãri

i se

rvic

iilo

r p

ub

lice

d

e

inte

res

jud

eþe

an

.

!v

eg

he

az

ã

ca

a

ctiv

itate

a c

on

silii

lor

loca

le, a

prim

arilo

r, a

co

nsi

liulu

i ju

de

þea

n

ºi

pre

ºe

din

telu

i a

ce

stu

ia

sã

s

e

de

sfã

ºo

are

în

c

on

form

ita

te

cu

p

reve

de

rile

leg

ii.

Anexa 1

Schema relaþiilor dintre autoritãþile administraþiei publice locale


39

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Cadrul legal

Cadrul legal în care funcþioneazã astãzi administraþia localã cuprinde, în

principal, Constituþia României ºi Legea administraþiei publice locale. În plan

secund, activitatea autoritãþilor locale este reglementatã de o serie de alte

legi, printre care Legea finanþelor publice, Legea privind taxele ºi impozitele

locale, Legea bugetului de stat pe anul 2001, Legea privind organizarea ºi

desfãºurarea referendumului, ºi - atunci când ne referim la actul administrativ

- legea contenciosului administrativ. Enumerarea nu este exhaustivã, la ea

adãugându-se ordonanþe ºi hotãrâri ale guvernului, ordine ale ministerelor ºi

prefecturilor, hotarâri ale consiliului local ºi consiliului judeþean ºi dispoziþii ale

primarului ºi ale preºedintelui consiliului judeþean.

Noua lege a administraþiei publice local (Legea nr. 215/2001) reia principiile

consacrate de precedenta lege privind administraþia publicã localã (Legea nr.

69/1991): principiile autonomiei locale, descentralizãrii serviciilor publice,

eligibilitãþii autoritãþilor administraþiei publice locale, legalitãþii ºi consultãrii

cetaþenilor în soluþionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autoritãþile administraþiei publice locale, potrivit reglementãrilor legale sunt:

consiliul local, primarul, consiliul judeþean ºi preºedintele consiliului judeþean.

Primarul reprezintã autoritatea executivã a administraþiei publice locale, fiind

ºeful administraþiei publice locale, iar în exercitarea unor atribuþiuni

acþioneazã ºi ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorialã în

care a fost ales.

Consiliul local reprezintã autoritatea deliberativã a administraþiei publice

locale; consilierii sunt în serviciul colectivitãþii locale în exercitarea

mandatului ºi rãspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac

parte.

Consiliul judeþean reprezintã autoritatea administraþiei publice locale la nivel

judeþean pentru coordonarea activitãþii consiliilor comunale ºi orãºeneºti, în

vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeþean.

În practicã, Preºedintele consiliului judeþean este perceput ca fiind cel care

decide în privinþa împãrþirii bugetului, are mare putere politicã, e în directã

relaþie cu "centrul" de la Bucureºti, participã alãturi de prefect la

teleconferinþele periodice cu guvernul ºi nu în ultimul rând alege localitãþile

eligibile pentru derularea diferitelor programe cu finanþare externã.

În ceea ce priveºte prefectura, deºi aparþine administraþiei centrale, prefectul

Anexa 2

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


40

fiind reprezentantul guvernului pe plan local, instituþia este un factor cu

influenþã asupra autoritãþiilor publice locale. Aceasta "vegheazã ca activitatea

consiliilor locale ºi a primarilor, consiliilor judeþene ºi a preºedinþilor consiliilor

judeþene sã se desfãºoare în conformitate cu prevederile legii".

Între primar, consiliu local, preºedintele consiliului judeþean, consiliu judeþean,

prefect nu sunt stabilite raporturi de subordonare.

Conform legii administraþiei publice locale autoritãþile administraþiei publice

sunt consiliile locale, ca autoritãþi deliberative, ºi primarii, ca autoritãþi

executive, între care nu existã relaþii de subordonare. În practicã, se întâlnesc

în douã situaþii: consiliul local este total subordonat primarului care

converteºte legitimitatea votului direct în autoritate discreþionarã sau se aflã în

raport de adversitate cu primarul care nu controleazã politic sau economic

majoritatea consilierilor. Sunt niºte situaþii care permit exacerbarea

personalitãþilor aleºilor, manifestarea comportamentelor autoritare (sunt

binecunoscute situaþiile mult mediatizate din Bucureºti, Braºov, sau Cluj-

Napoca), dar ºi întreþinerea unor atitudini de "asistaþi" de la centru.

Potrivit legislaþiei române, primarul constituie o autoritate localã cu rol mai

degrabã administrativ decât politic. Consecinþele apartenenþei sale politice

sau ale stabilitãþii sale politice nu sunt prevãzute expres în lege.

GraficeGrafice


41

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Grafice


42

Apartenenþa politicã a primarilor conform rezultatelor la alegerile locale (iunie 2000)

NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã a primarilor. Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.

In

de

p.

UD

MR

CD

R

Ap

R

Alþi

i

PR

M

PD

PD

SR

PN

L

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


43

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

In

de

p.

Alþi

i

UD

MR

CD

R

Ap

R

PU

R

PD

PD

SR

PN

L

Apartenenþa politicã a primarilor la un an dupã alegerile locale (iunie 2001)

NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã a primarilor. Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


44

In

de

p.

CD

R

Ap

R

Alþi

i

PN

R

PD

PS

M

PU

NR

PS

DR

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Apartenenþa politicã de origine a primarilor migraþi

NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã de origine a primarilor care au migrat (în perioada iunie 2000 - iunie 2001). Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.


45

Migratia politica,)

Migratia politica,)

In

de

p.

Alþi

i

PU

R

PD

PD

SR

PN

L

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Apartenenþa politicã de destinaþie a primarilor migraþi

NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã de destinaþie a primarilor care au migrat (în perioada iunie 2000 - iunie 2001). Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


46

Migraþia primarilor: partidul de origine, distribuþia ºi mãrimea localitãþilor (dupã numãrul de alegãtori)

NotãAceastã hartã reprezintã reprezintã spaþial oraºele din care primarii au migrat. Culoarea reprezintã formaþiunea politicã în care se afla primarul în iunie 2000. Diametrul cercului este proporþional cu numãrul alegãtorilor din respectiva localitate.

In

de

p.

PD

SR

Ap

R

Alþii

PN

R

PD

PS

DR

CD

R

15

6 0

58

50

00

0

2 9

23

1

59

To

tal a

leg

ãto

ri

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH


47

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Tota

l ale

gã

tori

15

6 0

58

50

00

0

2 9

23

1

59

In

de

p.

Alþi

i

PU

R

PD

PD

SR

PN

L

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Migraþia primarilor: partidul de destinaþie, distribuþia ºi mãrimea localitãþilor (dupã numãrul de alegãtori)

NotãAceastã hartã reprezintã spaþial oraºele în care primarii au migrat. Culoarea reprezintã formaþiunea politicã în care se afla primarul în iunie 2001. Diametrul cercului este proporþional cu numãrul alegãtorilor din respectiva localitate.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


48

12

,9%

3,4

%

23

,7%

33

,3%

46

,4%

19

,2%

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Rata judeþeanã a migraþiei primarilor în funcþie de numãrul localitãþilor

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: judeþul Hunedoara are o ratã de migraþie a primarilor din numãrul total al acestora situatã în intervalul 46,4% ºi 33,3%.


49

Migratia politica,)

Migratia politica,)

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

7,7

%

1,5

%

19

,7%

25

,4%

56

,0%

13

,2%

Rata judeþeanã a migraþiei primarilor în funcþie de numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: judeþul Gorj are o ratã de migraþie, în funcþie de raportul dintre suma alegãtorilor din localitãþile cu primari migraþi ºi numãrul total al alegãtorilor judeþului, situatã în intervalul 56% ºi 25,4%.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


50

Tota

loca

litã

þil

36

19

9 2

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

In

de

p.

CD

R

Ap

R

Alþi

i

PN

R

PD

PS

M

PU

NR

PS

DR

Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe, partide de origine, din totalul primarilor migraþi

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Brãila jumãtate din primarii migraþi aparþineau PD iar cealaltã candidaþilor independenþi. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul primarilor migraþi.


51

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Tota

l lo

calit

ãþi

36

9 2

In

de

p.

Alþi

i

PU

R

PD

PD

SR

PN

L

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe, partide de destinaþie, din totalul primarilor migraþi

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Sibiu 75% din primari au migrat cãtre PDSR iar 25% cãtre PUR. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul primarilor migraþi.

To

tal a

leg

ãto

ri

22

2 3

19

33

61

8

3 8

82

In

de

p.

PU

NR

Ap

R

Alþii

PN

R

PD

PD

SR

PS

DR

PS

M

CD

R

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


52

Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe în funcþie de totalul alegãtorilor, partide de origine

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Brãila 61% din totalul alegãtorilor din localitãþile de unde au migrat primari au provenit din localitãþi cu primari migraþi de la PD, iar 39% din cele în care primarii erau independenþi. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul total al alegãtorilor din localitãþile cu primari migraþi.

22

2 3

19

33

61

8

3 8

82

Tota

l ale

gã

tori

In

de

p.

Alþi

i

PU

R

PD

PD

SR

PN

L

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH


53

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe în funcþie de totalul alegãtorilor, partide de destinaþie

NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Vrancea 75% din totalul alegãtorilor din localitãþile unde au migrat primari au provenit din localitãþi cu primari migraþi la PDSR, iar 25% din cele în care primarii au devenit independenþi. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul total al alegãtorilor din localitãþile cu primari migraþi.

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)


54

Prim

ari c

âºtig

aþi

Prim

ari 2

00

0 p

ãstr

aþi

Prim

ari 2

00

0 p

ierd

uþi

12

0 8

33

2 8

14

1

59

Tota

l ale

gã

tori

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZ

VN

GL

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Evoluþia primarilor ApR în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor ApR. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.


55

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Evoluþia primarilor ApR în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.

Plecaþi

Pierduþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2000

Veniþi

Câºtigaþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2001

Situaþia în funcþie de localitãþi

Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor

Indep.

PD

PNL

PSM

PDSR

PUR

Indep.

PD

PNL

PSM

PDSR

PUR

Total alegãtori 2000 Total alegãtori 2001

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Evoluþia primarilor PD în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor PD. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.


56

1 7

61

16

2 2 8

54

9

4

Prim

ari c

âºt

iga

þi

Prim

ari 2

00

0 p

ãstr

aþi

Prim

ari 2

00

0 p

ierd

uþi

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Tota

l ale

gã

tori

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Evoluþia primarilor PD în perioada iunie 2000 - iunie 2001


57


Plecaþi

Rãmaºi

Primari 2000

Veniþi

Rãmaºi

Primari 2001



Indep.

ApR

Alþii

PNL

CDR

PDSR

PUR

Indep.

ApR

Alþii

PNL

CDR

PDSR

PUR

Pierduþi

Pãstraþi

Total alegãtori 2000

Câºtigaþi

Pãstraþi


Prim

ari c

âºt

iga

þi

Prim

ari 2

00

0 p

ãst

raþi

Prim

ari 2

00

0 p

ierd

uþi

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

26

0 4

72

2 9

09

15

9

Tota

l ale

gã

tori

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Evoluþia primarilor PDSR în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor PDSR. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.


58

Plecaþi

Pierduþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2000


Veniþi

Câºtigaþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2001




Indep.

ApR

Alþii

CDR

PSDR

PD

PNR

PUNR

PSM

Indep.

ApR

Alþii

CDR

PSDR

PD

PNR

PUNR

PSM

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Evoluþia primarilor PDSR în perioada iunie 2000 - iunie 2001


59


Prim

ari c

âºtig

aþi

Prim

ari 2

00

0 p

ãst

raþi

Prim

ari 2

00

0 p

ierd

uþi

25

9 0

39

3 0

29

3

57

Tota

l ale

gã

tori

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Evoluþia primarilor PNL în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor PNL. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.


60

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Evoluþia primarilor PNL în perioada iunie 2000 - iunie 2001


61


Plecaþi

Pierduþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2000


Veniþi

Câºtigaþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2001




Indep.

ApR

Alþii

PPR

PD

PDSR

Indep.

ApR

Alþii

PPR

PD

PDSR

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Evoluþia primarilor CDR în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor CDR. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.


62

Prim

ari 2

00

0 p

ãstr

aþi

Prim

ari 2

00

0 p

ierd

uþi

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

280

692

2 5

27

276

Tota

l ale

gã

tori

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Evoluþia primarilor CDR în perioada iunie 2000 - iunie 2001


63


Plecaþi

Pierduþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2000


Veniþi

Câºtigaþi

Rãmaºi

Pãstraþi

Primari 2001




Indep.

PUR

PNL

PD

PDSR

Indep.

PUR

PNL

PD

PDSR

Migratia politica,

)

Migratia politica,

)

Evoluþia primarilor independenþi în perioada iunie 2000 - iunie 2001

NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor independenþi. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.


62

Prim

ari c

âºtig

aþi

Prim

ari 2

00

0 p

ãst

raþi

Prim

ari 2

00

0 p

ierd

uþi

SB

CT

BV

VL

AG

DB

PH

BZV

NG

L

BR

TL

IL

CL

GR

TR

OT

DJ

GJ

CS

TM

AR

BH

SM

MM

SV

BT

IS

VS

BC

CV

HR

NT

MS

BN

SJ

CJ

AB

HD

MH

27

9 3

04

3 3

28

7

18

Tota

l ale

gã

tori

Migratia politica,)

Migratia politica,)

Evoluþia primarilor independenþi în perioada iunie 2000 - iunie 2001


63


Plecaþi

Rãmaºi

Primari 2000

Veniþi

Rãmaºi

Primari 2001


Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor Alþii

CDR

PD

ApR

PDSR

PNL

Alþii

CDR

PD

ApR

PDSR

PNL

Pierduþi

Pãstraþi


Câºtigaþi

Pãstraþi


Institutul pentru Politici Publice (IPP) este un think thank înregistrat ca organizaþie ne-guvernamentalã în 2001, în contextul lipsei iniþiativei comunitare în aria politicilor publice. Institutul urmãreºte sã iniþieze, sã îmbunãtãþeascã, sã armonizeze politicile pu-blice din România, prin activitãþi de cercetare con-cretizate în studii, rapoarte, analize, care sã constituie un instrument viabil pentru actorii implicaþi, dar ºi pentru seg-mentele societãþii civile cu a-petenþã ºi calificare pentru campanii de advocacy. În acest sens, IPP furnizeazã constant date ºi rapoarte partenerului sãu strategic, Asociaþia Pro Democraþia (APD) ºi nu numai. Informaþiile care stau la baza activitãþii Institutului provin atât din surse oficiale naþionale ºi inter-naþionale, cât ºi din rezultatele cercetãrii de teren specifice.

Seria administratie locala,

)

Migratia politica in administratia locala, la un an de la alegerile ...

Documents

Transcript of Migratia politica in administratia locala, la un an de la alegerile ...