Anne

7
Anne : Buna, tu trebuie să fii Peter. Peter : Peter . Anne : Eu sunt Anne. Anne Frank. Peter : Ce citesti ? Anne : Nimic. De ce ? Peter : Ai o carte cu tine. Anne : E un jurnal. Scriu în el. Peter : Ti-ai adus un jurnal ? Anne : Da. Peter : Eu mi-am adus pisica. O cheama Mucki. Anne : Pot să o vad? Peter : Nu! Anne : Ar trebui să fii mai amabil. Vom locui impreuna. Peter : Adica ne vom ascunde impreuna într-o mansarda deasupra unui birou. Anne : Binefacatorii nostri sunt jos, sub noi, și ne aprovizioneaza în fiecare seara. Peter : Nu poti să iesi să respiri aer curat, să alergi, să strigi sau să te plimbi în voie. Il detest pe Hitler. Anne : Nu trebuie să detesti pe nimeni. Peter : Vorbești din carti și nu stii nimic. Anne : Am idealurile mele Peter : Care? Anne : Nu le pot cuprinde inca în cuvinte. Peter : Intre 8 dimineata și 6 seara Anne : Liniste absoluta. Peter : Miscare 1

description

anne

Transcript of Anne

Anne : Buna, tu trebuie s fii Peter.

Peter : Peter .

Anne : Eu sunt Anne. Anne Frank.

Peter : Ce citesti ?

Anne : Nimic. De ce ?

Peter : Ai o carte cu tine.

Anne : E un jurnal. Scriu n el.

Peter : Ti-ai adus un jurnal ?

Anne : Da.

Peter : Eu mi-am adus pisica. O cheama Mucki.

Anne : Pot s o vad?

Peter : Nu!

Anne : Ar trebui s fii mai amabil. Vom locui impreuna.

Peter : Adica ne vom ascunde impreuna ntr-o mansarda deasupra unui birou.

Anne : Binefacatorii nostri sunt jos, sub noi, i ne aprovizioneaza n fiecare seara.

Peter : Nu poti s iesi s respiri aer curat, s alergi, s strigi sau s te plimbi n voie. Il detest pe Hitler.

Anne : Nu trebuie s detesti pe nimeni.

Peter : Vorbeti din carti i nu stii nimic.

Anne : Am idealurile mele

Peter : Care?

Anne : Nu le pot cuprinde inca n cuvinte.

Peter : Intre 8 dimineata i 6 seara

Anne : Liniste absoluta.

Peter : Miscare

Anne : Numai dac e strict necesar

Peter : Nu se vorbeste.

Anne : Tacere absoluta.

Peter : Nu utilizati

Anne : Robinetele

Peter : Chiuvetele

Anne : WC-ul.

Peter : Nu se arunca niciun pic de gunoi.

Anne : Gunoiul trebuie ars

Peter : Asta va fi viata noastra.

Anne : Dac vrem s supravietuim.

Peter : Vesti triste!

Anne : Prietenii nostri evrei sunt ridicati n masa.

Peter : Sunt dusi n lagare.

Anne : Radioul vorbeste despre camere de gazare.

Peter : Ce oameni sunt i nemtii astia ?

Anne : i cnd te gandesti c ntr-o vreme ...

Peter : Faceam i noi parte dintre ei.

Peter : Eti cam rasfatata. Unui barbat i place o faa care s-l asculte.

Anne : Mai bine m-a strange de gat.

Peter : O gospodina careia s-i placa s coasa, s gateasca.

Anne : Mi-a taia venele!

Peter : S-i tina casa buna.

Anne : Am s ma duc la Paris!

Peter : La Paris?

Anne : Da. S invat muzica i Belle Arte.

Peter : Sigur... Vin i eu.

Anne : S invatam s fim ceva minunat. Dansatori, cantareti, actori Monsieurs et Madames

Anne :Sunt cam zapacita.

Peter : Mi-e dor de toate

Anne : De prieteni

Peter : De cineva cu care s vorbesc.

Anne : De cineva care s inteleaga.

Peter : De cineva tnr.

Anne : Care s simta c mine.

Peter : Raiduril aeriene arata c se apropie sfarsitul razboiului.

Anne : Vestile sunt grozave.

Peter : Tata ne-a intrebat

Anne : Care ar fi primul lucru

Peter : Pe care l-ati face afara?

Anne : Peter ar merge la cinema.

Peter : Iar Anne s-ar intoarce la coal.

Anne : Viata a devenit mult mai frumoasa.

Peter : Pentru c are din nou sens.

Anne : Intre noi se dezvolta ceva frumos.

Peter : Care va face s avem incredere unul n altul .

Anne : Acum nu mae c nainte...

Peter : Cnd era

Anne : Un pusti

Peter : O putoaica.

Anne : Care se balbaia

Peter : Se fstcea

Anne : Se impiedica

Peter : Se ascundea.

Peter : Mi-ar placea s plec undeva departe s lucrez la o ferma... s fac ceva ce nu cere prea mult creier.

Anne : Ai un complex infiorator.

Peter : Nu sunt destept.

Anne : La o mie de lucruri eti mai priceput dect mine. Hai recunoaste: nu-i aa c iti place Margot?

Peter : Nu tiu

Anne : Eu nu prea sunt o frumusete...

Peter : Eti foarte draguta!

Anne : Multumesc. Ma bucur...

Peter : De ce ?

Anne : C nu ma urasti.

Peter : Te-ai schimbat.

Anne : i tu!

Anne : Ai sarutat vreodata o faa?

Peter : o data

Anne : Cine era ?

Peter : Nu tiu. Eram legat la ochi i eram la o petrecere.

Anne : Eu de doua ori. O data m-a sarutat un om cnd m-a ridicat de pe gheaa. Cazusem i plangeam. A doua ora un prieten al lui tata mi-a sarutat mna. Nu cred s conteze niciunul.

Peter : E greu s iti dai seama ce e bine i ce nu e... cnd n jurul tau se prabuseste lumea maine nu sti ce va fi.

Anne : Am crezut intotdeauna c dac dai oameni tineri simt....

Peter : Trebuie s plec. Asta seara e Hanuka.

Peter : Nu-mi pot inchipui c lumea va fi iarasi cum a fost odata.

Anne : Unii spun c dup razboi, totul va deveni la normal.

Peter : Am impresia c ma gandesc la castelele din Spania!

Anne : Cred c imi amintesc de viata de dinainte cu bucuriile i tristetile ei, imi pare c nu eu le-am trait, ci altcineva.

Peter : i vad pe cei de acii ntr-o portiune luminoasa a cerului, inconjurati de nori grei. Norii se aduca i cerul se strange tot mai mult n jurul nostru. Suntem cu totii n intuneric i n dorinta noastra de a ne elibera, ne ciocnim unul de altul.

Anne: Acolo jos oamenii se lupta intre ei i se uita n sus unde domneste fericirea.

Peter : Noi suntem izolati de restul lumii.

Anne : i eu vreau s strig norilor Nu va mai strangeti n jurul nostru.

Anne : Eu imi usurez necazurile plangand n pat.

Peter : Eu ma duc n pod i injur.

Anne : Cat de diferiti suntem acum. Atunci te gaseam nesarat.

Peter : i eu te socoteam obraznica.

Anne: Eu obraznica?

Peter : Eu nesarat ?

Anne : Sunt bucuroasa c eti aici

Peter : i tu ma ajuti mereu...

Anne : Cu ce ?

Peter : Cu veselia ta.

Anne : E o zi tare frumoasa azi. Uite ce frumosi sunt norii. Ne plimbam prin parc. Narcise, violete, branduse. Oameni n haine elegante, Flasnetarul, vanzatorul, de inghetata, baiatul cu baloane.

Peter : Nu, suntem inchisi aici! Nu vom iesi niciodata!

Anne : Tare a fi vrut s ai o credinta!

Peter : Nu eu!

Anne : S crezi n ceva... Uite, florile, pescarusii... Ma gandesc c imi eti drag, cnd ma gandesc la bunatatea oamenilor care n ascund nu imi mai e frica i il regasesc pe Dumnezeu n mine.

Peter : Innebunesc!!! De doi ani asteptam s vina s ne prinda!

Anne: Poate c omenirea trece printr-o criza. Aa, ca mine cu mama. O s treaca.

Peter : A vrea s treaca acum, nu peste o mie de ani!

Anne : uita-te la cer... E o zi frumoasa.

Anne : Pun pariu c n-ai s te mai gandesti niciodata la mine dup ce vom iesi de aici.

Peter : E absurd

Anne : Cnd o s iti regasesti prietenii ai s spui Ce Dumnezeu oi fi gasit la ea?

Peter : Nu am prieteni.

Anne : Vai, Peter, nu se poate s nu ai prieteni.

Peter: Dac ar fi fost toti c tine ar fi altceva...

Anne : Noapte buna!

Peter : Crezi c vom mai fi vreodata impreuna?

Anne : Se pare c aici se sfarseste sedereea noastra.

Peter : Timp de doi ani am trait cu frica... Acum putem trai cu speranta.

Anne :Dac gasiti jurnalul meu, va rog, pastratil! n ciuda faptelor, eu tot cred c n fond, oamenii sunt buni!

Peter : E timpul Anne !

PAGE 1