Analiza Modernitatii

7/25/2019 Analiza Modernitatii

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-modernitatii 1/5

Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Influența schimbării culturale asupra consumului de cultură

(Analiza modernității și a globalizării)

Profesor: prof univ. Dr. Lazăr Vlăsceanu

Student: George DinuMaster: Research in Sociology



Știm că valorile reprezină un construct abstract care se află la baza atitudinilor și

comportamentelor indivizilor într-o societate. În cartea sa, Modernization, Cultural Change,

and Democracy, R. Inglehart demonstrează că valorile de bază ale oamenilor sunt în continuă

schimbare, afectând comportamentul lor politic, sexual, economic, și religios. Prin prezenta

lucrare dor esc să descriu variația consumului cultural din România în funcție de schimbarea

culturală, în perioada 2005 – 2014.

Sociologul Rudolf Rezsohazy definește valoarea ca fiind tot ceea ce oamenii

apreciază, respectă, doresc să obțină, recomandă, propun ca ideal. Idei, emoții, gesturi,

atitudini, instituții, lucruri materiale, etc. Toate acestea pot poseda calități, în virtutea cărora

sunt apreciate, dorite, recomandate.1

Conceptul de valoare este inseparabil de noțiunea de preferință. Pentru a se înțelege

mai bine acest concept, R. Rezsohazy ne indică patru dimensiuni principale:

1. Fiecare valoare are un obiect, adică ceea ce este valorizat, apreciat. Fiecare element al

realității sociale, al universului spiritual și moral poate avea un aspect de vloare

2. Acest aspect este calificat printr-un adjectiv ca fiind prețios sau demn de dispreț, bun

sau rău, util sau inutil, frumos sau urât, etc. Sentința obținută este o judecată de

valoare.

3.

Valorile devin norme când impun sau r eglementează conduitele, prescriind o linie de

acțiune. Valorile creează norme, iar normele ghidează acțiunile.

4. Purtătorii de valori sunt actori individuali sau colectivi sau grupuri sociale.2

În perspectiva lui Hofstede, cultura se manifestă pr in patru dimensiuni: simboluri,

eroi, ritualuri și valori. Valorile sunt sentimente bipolare (au conotație pozitivă / negativă)

care se regăsesc în nucleul culturii, inflențând celălalte trei practici: simboluri, eroi și

ritualuri.3

Inglehart ne explică, în cartea sa, că permisa de bază a teoriei modernității este foarte corectă, și anume că: dezvoltarea socioeconomică aduce schimbări majore în societate,

cultură și politică. Acesta demonstrează, prin date empirice, că dezvoltarea socioeconomică

tinde să transforme valorile de bază ale indivizilor și credințele acestora.4

1 Rudolf Rezsohazi, Sociologia Valorilor , Editura Institutul European, Iași, 2008, p.15

2 Ibidem, p.163 Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede, Michael Minkow, Culturi și organizații: softul mental cooperarea

interculturală și importanța ei pentru supraviețuire, Editura Humanitas, București, 2012, p. 204 Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy, Cambridge University

Press, New York, 2005, p. 17



Schimbările culturale majore care s-au petrecut odată cu ascensiunea socioeconomică,

au operat prin două faze:

1) Industrializarea este cea care dă naștere primei schimbări culturale, aducând

birocratizarea și secularizarea.

2) Ascensiunea postindustrializării ne duce către un alt proces de schimbare

culturală majoră, iar în loc de raționalizare, birocratizare și secularizare, accentul

se va pune pe valori care duc către autonomia individului și spre auto-exprimare.5

Societățile industriale se concentrează pe maximizarea producției materiale pentru a

obține bunăstare iar modernizarea postindustrială aduce o schimabre strategică în economie,

de la maximizarea standardelor vieții materiale la maximizarea bunăstării prin schimbări ale

stilului de viață. „Calitatea experienței” devine criteriul principal pentru a avea o viață

satisfăcută, înlocuind cantitatea comodităților , a obiectelor materiale.6

Conform datelor colectate de pe website-ul www.worldvaluessurvey.org în anul 2014,

România se încadrează în zona valorilor tradiționale și de supraviețuire, valori ce

caracterizează perioada industrială. În graficul de mai jos este prezentată variația acestor

valori din anul 2005 până în anul 2014. În această peroioada putem observa evoluția acestora

către acele valori postindustriale, de auto-exprimare.

5 Ibidem, p. 37

6 Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy, Cambridge University

Press, New York, 2005, p. 37, apud Florida, Richard, The Rise of Creative Class, Basic Books, New York,2002, p.25

2005 2014

-2,5

-2

-1,5

-1

-0,5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

-2,5 -2 -1,5 -1 -0,5 0 0,5 1 1,5 2 2,5

V a l o r i t r a d i ţ i o n a l e v s . v a l o r i s e c u l a r -

r a ţ i o n a l e

Valori de supravieţuire vs. valori de auto-exprimare

http://www.worldvaluessurvey.org/






Plecând de la graficul de mai sus, putem trage concluzia că față de anul 2005, in 2014

variația valorilor de supraviețuire scade, indivizii tinzând către valori de auto-exprimare,

valori ce duc la emanciparea acestora în societate. Astfel am urmărit să analizez datele

privind consumul cultural în spațiul public, analizând evoluția a patru indicatori

(Operă/Operetă, Cinematograf, Teatru, Muzee/Expoziții) în perioada 2005 – 2014.

Datele au fost colectate de pe website-ul Institutului Național Pentru Cercetare și

Formare Culturală, www.culturadata.ro, din Barometrul anual de Consum Cultural.7

Acest grafic reprezintă procentajul indiviziilor din România care au frecventat cel

puțin o dată într -un an instituțiile publice de cultură menționate mai sus. Putem observa că

odată cu dezvoltarea socioeconomică, după perioada crizei financiare din anul 2009,

consumul cultural în spațiul public crește, și totodată putem vedea corelarea dintreschimbarea valorilor, și modificarea comportamentului de consum cultural în rândul

populației din România.

În urma datelor prezentate putem spune că, cu cât factorul socioeconomic va prospera,

cu atât valorile de supraviețuire se vor transforma în valori de auto-exprimare, iar acestă

emancipare va putea să genereze o creștere în rândul consumului cultural de către indivizi.

7 http://www.culturadata.ro/categorie-cercetari-finalizate/1_barometrul-de-consum-cultural/

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%90%

100%

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014

Chart Title

Operă şi operetă Cinematograf Teatru Muzee/expoziţii

http://www.culturadata.ro/



http://www.culturadata.ro/categorie-cercetari-finalizate/1_barometrul-de-consum-cultural/







Referințe:

Rudolf Rezsohazi, Sociologia Valorilor , Editura Institutul European, Iași, 2008

Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede, Michael Minkow, Culturi și organizații: softul

mental cooperarea interculturală și importanța ei pentru supraviețuire , Editura

Humanitas, București, 2012

Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy,

Cambridge University Press, New York, 2005

www.worldvaluessurvey.org

www.culturadata.ro







Analiza Modernitatii

Documents

Transcript of Analiza Modernitatii