UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR IAI

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR IAI Facultatea de Agricultur

Specializarea: inginerie economica PROIECT LA ANALIZA TEHNICO-ECONOMICAndrumtor,

Drd.Spnache AdrianaStudenta,Stavarache Anca Iai

2012ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO- FINANCIARE LA SC ''PANIFCOMCUPRINS

CAP 1. Analiza cheltuielilor

1.1. Analiza structurii cheltuielilor

1.2. Analiza dinamicii cheltuielilor

1.3. Analiza costurilor de productie

1.4. Analiza costurilor variabile

1.5. Analiza costurilor fixe

CAP 2.Analiza rezultatelor intreprinderii

2.1. Analiza cifrei de afaceri

2.2.Analiza productiei

2.3.Analiza valorii adaugate

2.4.Analiza marjei comerciale

CAP 3. Analiza performantelor intreprinderii

3.1. Prezentarea si analiza contului profit si pierdere

3.2.Analiza rezultatelor intreprinderii

3.3.Analiza intreprinderii

3.4.Analiza sanatatii intreprinderii

3.4.1.Structura de finantare

3.4.2.Analiza valorii patrimoniale

3.4.3.Analiza riscului

CAP 4 Concluzii

Bibliografie

CAP 1. ANALIZA CHELTUIELILORCheltuielile reprezinta totalitatea consumurilor inregistrate de o intreprindere intr-un an financiar. Pentru analiza cheltuielilor se face o distinctie intre termenul de cheltuieli de productie si cheltuieli; si termenul de cost de productie si generic cost.

Cheltuielile reprezinta totalitatea achizitiilor pe care le face o intreprindere cu scopul de a obtine bunuri economice.

Achizitiile se numesc factori de productie si odata intrate in intreprindere formeaza stocurile. Corect achizitionarea se numeste resursa economica pentru ca in intreprindere odata intrate stau in asteptare sub forma de stocuri.

Intr-un an financiar, respectiv intr-un ciclu de productie. Intreprinderea nu consuma toate stocurile ci doar o parte care sunt numite factori de productie.

Partea de stoc utilizata intr-un ciclu de productie poarta denumirea de costuri.

Practic daca in mod ipotetic toate stocurile intreprinderii sunt utilizate intr-un ciclu de productie atunci termenul de cheltuieli este egal cu termenul de costuri. Cand utilizam termenul de costuri la singular adica cost, intelegem cost de productie respectiv lei/kg,lei/buc,lei/m2 . atunci cand utilizam ca strategie de decizie nivelul costurilor trebuie sa se cunoasca faptul ca acestea nu au un rol exclusiv si determinat in obtinerea rezultatelor economice si deasemenea intotdeauna intra in joc legea randamentelor crescatoare si legea veniturilor in crestere.Legea randamentelor crescatoare pleaca de la faptul ca obiectivul principal al intreprinderii este un randament tehnic cat mai bun. In acest sens intotdeauna pe termen suficient de lung, intreprinzatorul isi va reduce semnificativ costul de productie prin achizitionarea de tehnologii noi. Aceasta reducere poarta denumirea de curba de experienta. Practic in urma unei investitii intr-o noua tehnologie costurile se reduc semnificativ (20-30%) pe timp imediat dupa care raman constante pana se decide o noua investitie. Timpul in care costul se reduce este corespondent cu curba de experienta.Legea veniturilor in crestere concluzioneaza faptul ca orice intreprinzator va produce din ce in ce mai mult daca veniturile sunt in crestere. Daca intreprinzatorul cauta solutii de analiza a costurilor pe termen scurt, trebuie sa cunoasca faptul ca singura sursa de a reduce costul in sens fictiv este identificarea unei solutii optime de maximizare a productiei. Intreprinzatorul pe termen scurt nu trebuie sa se focalizeze pe economia de cheltuieli ci pe solutii de crestere a productiei care prin efect, determina scaderea costurilor fixe medii, respectiv acestea vor trage in jos costul unitar .

1.1. Analiza structurii cheltuielilor

Orice analiza a cheltuielilor incepe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivel de intreprindere exista urmatoarele puncte de interes:

Aprovizionare cu materii prime

Stocuri

Cheltuieli cu personal

Cheltuieli de productie

Cheltuieli de desfacere

Cheltuieli post-vanzare

La nivel de intreprindere exista o grupa de cheltuieli care cuprinde fluxul tehnologic respectiv productia, numite cheltuieli de prductie si o grupa de cheltuieli aflata inafara productiei numite cheltuieli generale, cheltuieli de vanzare si cheltuieli post-vanzare.

Fiecare grupa de cheltuieli are o importanta relativa in structura totala a cheltuielilor si oglindeste sectorul de activitate al firmei astfel daca grupa cheltuieli de aprovizionare si stocuri detine peste 40% firma desfasoara o activitate de productie. Daca grupa cheltuielilor cu forta de munca este peste 50% firma desfasoara o activitate din sfera serviciilor. Daca grupa cheltuielilor cu aprovizionarea cu marfuri, stocuri este de peste 40% firma desfasoara activitatea de comert.

Pentru a stabili structura cheltuielilor se imparte fiecare grupa de cheltuieli la total cheltuieli si se inmulteste cu 100.Indicele de structura a cheltuielilor materiale:

Is ch mat=Ch mat/CT*100

Is ch f m= CFM/CT*100

Is s= S/CT*100

Analiza structurii se face procentual pe grupe de cheltuieli si in dinamica de la o perioada la alta. Daca in dinamica structura cheltuielilor se schimba inseamna ca firma a schimbat tehnologia sau obiectul de activitate. Cel care face analiza de structura trebuie sa prezinte cauzele modificarilor.Analiza structurii cheltuielilor ntreprinderii se mai poate efectua innd seama i de alte posibiliti de grupare a acestora:

a) Dup corelaia cu evoluia volumului de activitate, se pot delimita:

- cheltuieli variabile;

- cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile sunt dependente de evoluia volumului de activitate, modificndu-se n acelai sens cu acesta. n cadrul lor se cuprind: cheltuielile cu materiile prime directe, cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi, o parte din cheltuielile cu ntreinerea i funcionarea utilajelor etc. Pe unitatea de produs aceste cheltuieli capt un caracter relativ constant.

Cheltuielile fixe nu depind de volumul de activitate, n anumite limite ale acestuia avnd caracter constant. n cadrul lor se cuprind cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu conducerea i administrarea ntreprinderii etc. Pe unitatea de produs aceste cheltuieli capt un caracter variabil, modificndu-se n sens invers fa de evoluia volumului de activitate.

b) Dup coninutul lor, cheltuielile pot fi:

- cheltuieli materiale;

- cheltuieli cu personalul (salariale).

Cheltuielile materiale exprim sub form valoric ntregul consum de munc trecut sau materializat efectuat pentru fabricarea i vnzarea produselor. Acestea cuprind att cheltuielile pentru materii prime, materiale, combustibil i energie, precum i cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.

Cheltuielile cu personalul (salariale) exprim sub form valoric ntregul consum de munc vie sau cheltuielile totale efectuate de ntreprindere pentru plata forei de munc i pentru achitarea obligaiilor legate de asigurrile i protecia social a salariailor.

c) Dup modul de identificare i repartizare, cheltuielile pot fi:

- cheltuieli directe sunt legate nemijlocit de activitatea unei uniti operative, a unui loc de munc, sau de realizarea unui produs.;- cheltuieli indirecte sunt ocazionate de funcionarea ntreprinderii n ansamblul su.

d) Dup incidena asupra fluxurilor de trezorerie:

- cheltuieli monetare, care genereaz un flux monetar, o plat (salarii, cheltuielile cu materiile prime etc.):

- cheltuieli calculate, care nu genereaz efectuarea unei pli (amortizri i provizioane).

innd seama de aceste grupri se poate adnci analiza dinamicii i structurii cheltuielilor prin calcularea modificrilor absolute i procentuale pe fiecare categorie n parte, precum i a ponderii fiecrei categorii de cheltuieli n cheltuielile totale.STRUCTURA CHELTUIELILOR:

Nr crt.Tipuri de cheltuieli200820092010

1Cheltuieli de exploatare19.002.30015.600.00012.681.000

1.1.Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile8.826.1006.925.6005.987.490

1.2.Alte cheltuieli materiale87.23179.43269.210

1.3.Alte cheltuieli externe23.42018.99015.600

1.4.Cheltuieli privind marfurile6.387.5005.055.9584.870.345

1.5.Cheltuieli cu salariile si indemnizatiile185.120156.900149.000

1.6.Chetuieli cu asigurarile si protectia sociala68.32057.89043.000

1.7.Cheltuieli cu amortizarile300.624288.000245.743

1.8.Cheltuieli cu prestatiile externe3.040.3242.869.0001.252.747

1.9.Cheltuieli cu alte impozite si taxe83.65958.63047.865

2.Cheltuieli financiare totale din care:1.056.021976.241680.745

2.1.Cheltuieli cu despagubirile,donatii508.292478.320325.729

2.2.Cheltuieli privind dobanzile600.880521.300369.463

2.3.Cheltuieli cu ajustarea de valoare000

2.4.Alte cheltuieli financiare-53.151-23379-14447

3.Cheltuieli exceptionale din care:000

3.1.Amenzi 000

TOTAL CHELTUIELI20.058.32116.576.24113.361.745

1.2. Analiza dinamicii cheltuielilor:

Cu ajutorul indicilor se realizeaza analiza in dinamica a categoriilor de cheltuieli. Sursa informationala este constituita de catre contul de rezultate, accentual fiind pus pe cheltuielile de exploatare si respective financiare.

Dianamica diferita a cheltuielilor poate fi efectul actiunii unui sistem complex de factori intre care mentionam:

Modificarea tehnologiilor de fabricatie,

Schimbarea surselor de aprovizionare,

Reducerea numarului de personal,

Modificarea structurii de fabricatie.ANALIZA DINAMICII CHELTUIELILOR:Nr crt.Tipuri de cheltuieli200820092010Id ch

2009Id ch

2010

1Cheltuieli de exploatare19.002.30015.600.00012.681.00082,0966,7

1.1.Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile8.826.1006.925.6005.987.49078,4667,8

1.2.Alte cheltuieli materiale87.23179.43269.21091,0079,3

1.3.Alte cheltuieli externe23.42018.99015.60081,0866,60

1.4.Cheltuieli privind marfurile6.387.5005.055.9584.870.34579,176,24

1.5.Cheltuieli cu salariile si indemnizatiile185.120156.900149.00084,7580,48

1.6.Chetuieli cu asigurarile si protectia sociala68.32057.89043.00084,7362,93

1.7.Cheltuieli cu amortizarile300.624288.000245.74395,8081,74

1.8.Cheltuieli cu prestatiile externe3.040.3242.869.0001.252.74794,3641,20

1.9.Cheltuieli cu alte impozite si taxe83.65958.63047.86570,0857,21

2.Cheltuieli financiare totale din care:1.056.021976.241680.74592,4469,73

2.1.Cheltuieli cu despagubirile,donatii508.292478.320325.72994,1064,08

2.2.Cheltuieli privind dobanzile600.880521.300369.46386,7561,48

2.3.Cheltuieli cu ajustarea de valoare00000

2.4.Alte cheltuieli financiare-53.151-23379-14447-43,98-27,18

3.Cheltuieli exceptionale din care:00000

3.1.Amenzi 00000

TOTAL CHELTUIELI20.058.32116.576.24113.361.74582,6466,61

Id chexpl2009=ch2009/ch2008*100=15.600.000/19.002.300=82,09Id ch mp si mat=6.925.600/8.826.100=78,46

Id alte ch mat=79.432/87.231=91,00

Id alte ch externe=18.990/23.420=81,08

Id ch privind marfurile=5.055.958/6.387.500=79,1Id ch cu salsi indemniz=156.900/185.120=84,75Id ch cu asig=57.890/68.320=84,73

Id cu amortiz=288.000/300.624=95,80

Id cu prest externe=2.869.000/3.040.324=94,36

Id cu alte imp si taxe=58.630/83.659=70,08

Id ch fin=976.241/1.056.021=92,44Id ch cu desp si donatii=478.320/508.292=94,10

Id cu dob=521.300/600.880=86,75

Id cu ajus de valoare=0

Id cu alte ch fin=-23379/-53.151=-43,98

Id total ch=16.576.241/20.058.321=82,64

1.3.Analiza costurilor de productie

Costul este un raport, o corelatie intre forma baneasca a cheltuielilor pe care le efectueaza o ntreprindere pentru obtinerea si desfacerea productiei sale intr-o perioada de timp determinata si cantitatea de bunuri materiale, lucrari sau servicii care formeaza aceasta productie, exprimata in anumite unitati de masura.Costul productiei constituie expresia baneasca a tuturor cheltuielilor (consumurilor) de munca materializata si de munca vie efectuate de ntreprindere (costurile iau nastere in intreprindere si din aceasta cauza ele nu trebuie privite niciodata izolat, ci in corelatie cu celelalte procese si fenomene care se desfasoara in cadrul acesteia) pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si prestarea de servicii.Costul productiei este o categorie economica specifica productiei de marfuri, care exprima in bani consumul de mijloace de productiei si forta de munca utilizate in procesul de productie din unitatile economice. Insumand valoric consumul de munca vie si munca materializata pentru obtinerea productiei, costul de productie este si un indicator sintetic de caracterizare a rezultatelor economice ale intreprinderii. El exprima indirect, dar sugestiv si concret, preocuparile intreprinderii pentru economisirea materiilor prime si materialelor, pentru cresterea productivitatii muncii, introducerea tehnicii noi si, in general, preocuparile conducerii intreprinderii pe linia organizarii stiintifice a productiei si a muncii. In timp ce valoarea unui anumit produs fabricat in diverse intreprinderi este aceeasi in toate cazurile, fiind stabilita pe baza muncii socialmente necesara, costul productiei aceluiasi sortiment realizat in diferite intreprinderi variaza, fiind deci, individual si exprimind preocuparile si rezultatele intreprinderii pe linia organizarii si conducerii productiei. Pentru a evidentia preocuparile intreprinderii in domeniul organizarii productiei, in costul productiei sunt incluse si unele cheltuieli neeconomice cum sunt: rebuturile, locatiile, unele dobanzii, etc, care nu sunt socialmente necesare si care nu adauga valoare productiei.Pentru mai buna precizare a notiunii de cost este utila si evidentierea diferentei care exista intre cost si cheltuiala, notiuni care nu sunt sinonime. Astfel, prin cost se intelege un consum de valori in scopul productiei, in timp ce cheltuielile reprezinta plati care pot sa devina sau nu consumuri. Astfel, procurarea unei cantitati de puieti forestieri determina o cheltuiala, care devine caost in lucrarile de impaduriri pe masura ce puietii sunt folositi in scopul pentru care au fost procurati.In literatura de specialitate si in practica planificarii si analizei costului productiei se foloseste si termenul de cheltuieli de productie pentru cheltuielile determinate de procesul de productie si de cheltuieli de desfacere sdau de circulatie pentru cele facute in vederea desfacerii productiei. Si unele si altele sunt necesare, iar pentru debnumirea lor se foloseste si termenul de costuri de productie - respectiv costuri de circulatie.In costul productiei s introduc la nivel de ntreprindere si unele cheltuieli neeconomice, care nusunt necesare pentru productie sau pentru desfacerea acesteia, dar sunt generate de unele defectiuni organizatorice. Din aceasta categorie a cheltuielilor neeconomicoase, inutile pentru productie, fac parte: locatiile pentru vagoanele nedescarcate la timp, amenzi, dobanzi pentru credite nerestituite la timp etc.1.3. Analiza costurilor variabile

Dupa comportamentul lor fata de variatia volumului de productie avem:

Costuri variabile: sunt dependente de variatia volumului productiei fabricate. Acestea se pot modifica proportional sau neproportional cu volumul productiei.

Costuri fixe: intre limite importante ale volumului productiei nu inregistreaza variatii ca suma totala. De aceea, cu cat volumul productiei creste, cu atat cheltuielile fixe unitare se diminueaza(efectul economiilor de scara).

Cheltuieli variabile directe: materii prime, salarii identificabile pe produs.

Cheltuieli variabile indirecte:energia electrica si combustibilul consumate de catre sectiile in care se fabrica mai mult de un singur produs.

Cheltuieli fixe directe: amortizarea utilajelor si masinilor folosite la fabricarea unui singur produs.

Cheltuieli fixe indirecte: cheltuieli administrative, de cercetare-dezvoltare.Metoda costurilor variabile sau metoda costurilor directe pleaca de la considerentul ca rezultatele intreprinderii sunt influentate in principal de costturile variabile. In acest sens costurile fixe nu sunt luate in calcul.

Conform acestei metode se calculeaza 2 indicatori si anume:

1. Marja costurilor variabile(MCV): calculat ca diferenta intre cifra de afaceri si costul variabil

MCV=CA-CV2. Rezultatul analitic global(RAG): se calculeaza ca diferenta intre marja costurilor variabile si costul fix.

RAG=MCV-CF

Rezultatele obtinute dau informatii despre importanta sau greutatea specifica a costurilor variabile in total costuri si daca marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Daca marja nu acopera costurile fixe intreprinderea inregistreaza pierderi.Aceasta metoda poate fi utilizata direct pe fiecare produs in parte(direct costing pe produs) la nivel de intreprindere pe total produse(direct costing global) sau in categoria costurilor variabile sunt introduse si cheltuielile fixe directe cand metoda se numeste direct costing evoluat.

Nr crtDenumire tip cheltuialaSuma

1Cheltuieli cu birotica5.865

2Cheltuieli cu produse de curatenie4.170

3Cheltuieli cu materiale consumabile3.520.700

4Cheltuieli cu materii prime2.466.790

5Cheltuieli cu ambalaje32.654

6Cheltuieli cu energia pentru spatii de productie76.590

7Cheltuieli de intretinere45.700

8Cheltuieli de cercetare6.900

9Cheltuieli cu colaboratorii3.500

10Cheltuieli cu publicitatea5.000

11Cheltuieli de transport645.820

12Cheltuieli cu deplasarile2.500

13Cheltuieli cu donatiile25.000

14Alte cheltuieli financiare-14447

15Cheltuieli cu marfurile4.870.345

16Total cheltuieli variabile11.697.087

CA-11.778.123 leiCh totale-13.361.745

Q-3.722.000kg preparate

Pvm-1,5 lei

CMV=CV/QCMV=

Mcv=CA-CV

RAG=Mcv-CF

Rmcv=Mcv/CA*100

Rcv=CV/CA*100

1) Sa se identifice cheltuielile variabile:Cv=11.697.087 lei

2) Determinarea productiei:

Q=3.722.000kg preparate3) Determinarea costului mediu variabil:

CMV=CV/Q=11.697.087/3.722.000=3,14

4) Determinarea marjei costului variabil:

MCV=CA-CV=11.778.123-11.697.087=81036

5) Calculul rezultatului analitic global:

RAG= Mcv-CF=81036-1664658= -1.583.622

6) Calculul ratelor:

R MCV=MCV/CA*100=81036/11.778.123*100=0,86%R CV=CV/CA*100=11.697.087/11.778.123*100=99,3%7) Sa se calculeze punctual critic valoric:

qev=CF/Rmcv=

r=Mcvu/Pv=

Mcvu=Pv-Cvu=

8) Sa se calculeze punctul critic fizic:

qef=CF/Mcvu=

1.4. Analiza costurilor fixe:Costurile fixe sunt acele costuri care raman neschimbate pe o anumita perioada de timp, indiferent de nivelul productiei.O delimitare corecta a costurilor in costuri fixe sau variabile este utila in efectuarea de previziuni si implicit la luarea de decizii la nivel de management. Cu cat volumul productiei creste , costul fix care revine pe unitatea de produs scade.Nr crt Produs

Indicatori Panificatie Patiserie Morarit Total

1.Cost variabil8.524.0002.150.0001.023.08711.697.087

Manopera directa2.657.000750.000423.0873.830.087

Materia prima5.867.0001.400.000600.0007.867.000

2.Costuri fixe indirecte1.545.300875.000625.2693.045.569

Administrarea 1.545.300875.000625.2693.045.569

3.Costuri fixe directe5.392.0003.100.0001.824.17610316176

Conceptia 587.000221.400186.100994.500

Aprovizionarea 214.50057400170767442.667

Lansarea 2.290.5001.700.000887.3004.877.800

Distributia 1.300.000800.000430.0002.530.000

Ambalarea 1.000.000321.200150.0001.471.200

Intretinerea ----

4.Total cost13.361.745

5.Numar de produse

6.Cost unitar

7.Pret de vanzare

8.Marja unitara

METODA ABC:

ACTIVITATEINDICATORI DE COSTPRODUSE

panificatiepatiseriemorarit

CONCEPTIANr softuri utilizate252015

APROVIZIONARENr comenzi pt materii prime30268

LANSARENr loturi1007550

DISTRIBUTIENr comenzi pt produse finite252010

AMBALARENr ore pt ambalare807520

INTRETINERENr de reparatii---

CAP 2. ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII:

2.1.Analiza cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri este principalul indicator din contul profit si pierdere. Aceasta exprima forta de vanzare a unei firme respectiv cuprinde totalitatea marfurilor si produselor vandute sau facturate de catre intreprindere; practic cifra de afaceri cuprinde valoarea tuturor facturilor emise de o intreprindere intr-un an calendaristic, indiferent daca acestea au fost incasate sau nu.

Cifra de afaceri se calculeaza dupa relatia:

CA=M+Qv sau

CA=Vt-(Qs+Qi), unde:

CA-cifra de afaceri

M-marfuri

Qv-productia vanduta

Qs-productia stocata

Qi-productia imobilizata

Analiza cifrei de afaceri presupune cunoasterea urmatorilor termeni:

a)Cifra de afaceri totala:

Aceasta creeaza o imagine despre pozitia intreprinderii pe piata, practic acest indicator se exprima in valori absolute(lei) si influenteaza direct cota de piata a intreprinderii. Cifra de afaceri totala nu indica nivelul de rentabilitate sau de profit al firmei.

b)Cifra de afacere medie:

Se calculeaza pe unitatea de produs, pe unitatea de serviciu, pe unitatea de lucrare sau pe muncitor.

Cand se calculeaza pe unitatea de produs( lei/kg) unitatea de serviciu( tarif), pe unitatea de cazare( lei/noapte) sau unitati de lucrare( lei/ha arat) exprima nivelul pretului mediu de vanzare.Se calculeaza dupa formula:

CAm=CAt/Q;x lei/kg=Pv

Atunci cand se exprima pe salariat indica nivelul productivitatii muncii.

CAm=CAt/nr sal; x lei/sal

c)Cifra de afaceri marginala:

Exprima variatia cifrei de afaceri la o schimbare a cantitatii vandute cu o unitate.

CAmg=CAt/Qvd) Cifra de afaceri critica:

Reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri unde intreprinderea inregistreaza profit 0, practic este pragul de rentabilitate.

PR=CF/Pv-CvPRlei=CF/1-RCv

Relatii dintre CAt,CAm,CAmg si CAc:

Indiferent daca CAt creste sau scade CAm ramane constanta;

Cand CAt creste, CAmg este in crestere(pozitiva);

Cand CAt scade, CAmg este negativa;

Cand CA atinge nivelul maxim CAmg este 0;

Volumul cifrei de afaceri care excede pragul de rentabilitate se numeste profit

Volumul cifrei de afaceri care este sub cifra de afaceri se numeste pierdere.

Analiza cifrei de afaceri: Tab.2.1

Nr. crtDenumire indicator200820092010

1Cifra de afaceri(CA-lei)15.211.33615.098.99611.778.123

2Productia totala(Qt-kg)3.722.0003.564.2003.266.700

3Cifra de afaceri medie4,084,233,60

4Cifra de afaceri marginala-0,7711,1

5Vanzare de marfuri17.300.00018.490.00016.780.500

6Costul marfurilor16.000.20015.679.00513.860.000

7Marja comerciala1.299.80028109952.920.499

8Rata marjei comerciale0,080,180,24

CAm=CA/Qt=11.778.123/3.266.700=3,60CAmg=CA/Qt=15.098.996-11.778.123/3.266.700-3.564.200=11,1MC=Vm-Cm=16.780.500-13.860.000=2.920.499RMC=MC/CA*100=2.920.499/11.778.123*100=0,242.2. Analiza productiei:

Pentru definirea termenelor, teoria productiei imparte resursele care participa la realizarea productiei in fixe sau in constante si in variabile.

Resursele fixe sunt considerate cele care au caracter obligatoriu si relativ constant. Acestea sunt: -personalul managerial-capacitatea de productie date de caldiri, masini si utilaje.

Resursele variabile sunt date de: - manopera

-materii prime

-servicii de la terti

Din punct de vedere economic, pentru resurse se utilizeaza putin fortat termenul de capital, iar pentru resurse variabile termenul de munca. Explicatia este ca resurse variabile avem doar pe termen scurt, iar productia pe termen scurt este influentata de cresterea sau descresterea timpului de munca( a manoperei).In acest sens, in mod general, productia este o functie de capital si de munca:

Q=f(K,M) unde:

Q-productia

K-capitalul

M-munca

Pe termen scurt, productia este doar o functie de munca pentru ca, capitalul este fix:

QTS=f(M); K=fixPe termen lung, productia este o functie de capital si munca, pentru ca atat capitalul cat si munca sunt variabile.

QTL=f(K,M); K,M= variabile

Analiza productiei pe termen scurt:

Pe termen scurt capitalul este fix si munca este variabila. Decidentul doreste sa raspunda la intrebarea: Care este productia maxima posibil de obtinut astfel incat din punct de vedere tehnic sa utilizam optim de resurse de productie? Prin raspuns la aceasta intrebare intreprinzatorul va cunoaste momentul in care trebuie sa opreasca productia.

Pe termen scurt trebuie sa analizam urmatorii indicatori: productia totala, manopera totala, productivitatea muncii si produsul marginal al muncii.Pe termen scurt productia atinge maximul tehnic in punctul in care produsul marginal al muncii este 0. Din punct de vedere economic, productia va inregistra costul minim in punctul in care productivitatea muncii este maxima. Intotdeauna pe termen scurt optimul economic este inregistrat inaintea optimului tehnic.

Pe termen scurt, produsul marginal cunoaste o crestere semnificativa la inceputul cresterii productiei, dupa care produsul marginal scade pe masura ce numarul de muncitori creste.

Decizia de a intrerupe productia este in functie de interesul intreprinzatorului, astfel daca intreprinderea este mica respectiv este independenta in stabilirea pretului de vanzare, va intrerupe productia in momentul in care s-a atins optimul tehnic. Daca intreprinderea este mare si stabileste pretul de vanzare in functie de piata atunci va intrerupe productia la optimul economic.Analiza productiei pe termen lung:

Pe termen lung toti factorii de productie sunt variabili. Pe termen lung se analizeaza izocoantele. Acestea reprezinta acele curbe care indica o multitudine de puncte in care intreprinzatorul obtine aceeasi productie cu o combinatie diferita de resurse.

Pentru a determina productia optima optima in analizele pe termen lung se calculeaza rata marginala de substitutie tehnica. Acest indicator exprima care este nivelul de substitutie a unei unitati de capital cu x unitati de munca astfel incat productia sa ramana constanta.

Pe termen lung logica analizei productiei este inversa perioadei pe termen scurt respectiv: pe termen lung mai intai se defineste nivelul productiei, dupa care se cauta combinatia optima de resurse (K+M) care determina un venit marginal egal cu costul marginal respectiv profit maxim. Pe termen scurt se cunoaste combinatia de resurse si se cauta productia optima.Rata marginala de substitutie tehnica este egala cu raportul dintre diferenta de capital si diferenta de munca, respectiv cu raportul dintre produsul margginal al capitalului si produsul marginal al muncii.

RMST=K/M

Daca raportul dintre PMm si costul capitalului si PMk si costul muncii este mai mare inseamna ca combinatia optima de resurse nu a atins punctul de echilibru, iar intreprinzatorul trebuie sa creasca cantitatea de capital utilizata pana egalizeaza cantitatea de munca. Daca raportul este mai mic, intreprinzatorul va mari cantitatea de munca pana egalizeaza cantitatea de capital. Din momentul in care intreprinzatorul identifica combinatia optima de resurse, acesta va raspunde la intrebarea: Care este tehnologia optima pentru a produce? In general tehnologiile au un pret direct proportional cu productivitatea tehnica si noncalitatea.Tab 2.2.

Analiza productiei:

Nr crtDenumire indicator200820092010

1Productia vanduta(Qv)2.583.0002.445.0002.330.000

2Productia stocata(Qs)854.000880.000786.700

3Productia imobilizata(Qi)285.000239.200150.000

4Productia totala(Qt)3.722.0003.564.2003.266.700

Qt2008=Qv+Qs+Qi=2.583.000+854.000+285.000=3.722.000kgQt2009=Qv+Qs+Qi=2.445.000+880.000+239.200=3.564.200kg

Qt2010=Qv+Qs+Qi=2.330.000+786.700+150.000=3.266.700kg

2.3. Analiza valorii adaugate

Valoarea adaugata este un indicator economic care nu apare in forma de sine statatoare in contabilitatea Romaniei. Totusi este utilizat in analizele economice cu scopul de a masura capacitatea intreprinderii sau a unei notiuni de a produce venituri.

Valoarea adaugata este un indicator care face trecerea de la microeconomie la macroeconomie. Astfel, la nivel microeconomic valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta ntre productia exercitiului si platile efectuate catre terti. Productia exercitiului apare in contul 121,, profit si pierdere sub forma de productie vanduta(evaluata la pretul de vanzare), productie stocata(evaluata la costul de productie) si productia imobilizata(evaluata la costul de productie).Platile catre terti apar in contul 121 sub forma de:

Cheltuieli cu materii prime si materiale

Alte cheltuieli materiale catre terti

Cheltuieli cu combustibil si energie, apa

Servicii externe(prestate de terti)

Luand in considerare relatia prestata mai sus rezulta faptul ca valoarea adaugata cuprinde:

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli cu impozite si taxe

Cheltuieli cu dobanzile si profitul

Practic la nivel de intreprindere efortul propriu este dat de consumurile intermediare, iar efectele sunt platile efectuate catre partenerii de productie.

Suma tuturor valorilor adaugate create la nivelul tuturor agentilor economici dintr-o tara formeaza PIB-ul. Astfel indicatorul devine unul macroeconomic.

In analize se utilizeaza termenul de valoare adaugata neta(VAN).

VAN=VAB-Am, in care:

VAN- valoare adaugata neta

VAB-valoare adaugata bruta

Am-amortizarea

VAN formeaza PIN( produs intern net). Daca VAN-urile se insumeaza luand in considerare agentii economici nationali indicatorul se numeste VN( venit national).

Tab. 2.3.

Analiza valorii adaugate:

Nr crtDenumire indicator20092010

1Cifra de afaceri15.098.99611.778.123

2Vanzarea marfurilor18.490.00016.780.500

3Costul marfurilor15.679.00513.860.000

4Marja comerciala2.810.9952.920.499

5Productia vanduta 2.445.0002.330.000

6Productia stocata880.000786.700

7Productia imobilizata239.200150.000

8Productia totala3.564.2003.266.700

9Consumuri intermediare1.765.0001.654.000

10Valoare adaugata4.610.1954.533.199

VA2009=MC+(Qt-CI)= 2.810.995+(3.564.200-1.765.000)= 4.610.195

VA2010= MC+(Qt-CI)= 2.920.499+(3.266.700-1.654.000)= 4.533.199

2.4. Analiza marjei comerciale:

Marja comerciala se calculeaza ca diferenta intre marfuri si costul de achizitie al marfurilor.

Marja comerciala are sens de valoare adaugata, respectiv exprima capacitatea intreprinderii de a produce efecte la propriul efort.

Cifra de afaceri este un efort din exterior, nu mai este propriu, este al pietei, diferit de valoare adaugata si marja comerciala.

Se calculeaza rata marjei comerciale dupa relatia:

RMC=MC/CA*100Nnr crtDenumire indicator22008200922010

5Vanzare de marfuri17.300.00018.490.00016.780.500

6Costul marfurilor16.000.20015.679.00513.860.000

7Marja comerciala1.299.80028109952.920.499

8Rata marjei comerciale0,080,180,24

MC=Vm-Cm=16.780.500-13.860.000=2.920.499

RMC=MC/CA*100=2.920.499/11.778.123*100=0,24CAPITOLUL 3

Analiza performantelor intreprinderiiAnaliza performanelor presupune analiza relatiilor financiare realizate de ntreprindere cu partenerii de afaceri concretizate n:

cheltuieli, venituri i rezultate financiare. Relaiile ce se formeaz ntre performaele ntreprinderii, determin noiuni economice definite n termenii de cretere economic, profitabilitate, rentabilitate, productivitate i competitivitate.

Analiza sntii ntreprinderii presupune analiza organismului economic din punct de vedere a structurii financiare, a valorilor patrimoniale i a riscului generat.

Privit ca un tot, ntreprinderea este format dintr-un grup de interese structurate astfel:

Acionarii/investitori interesai de perfomaele ntreprinderii n special de profit;

Creditorii sunt interesai de sntatea ntreprinderii, n special de structura financiar, valoarea patrimonial i riscul exprimat prin solvabilitate i lichididate. Statul interesat de performanele ntreprinderii, n special de a msura rezultatele acesteia i de a le impozita.

Administratorul este interesat de performanele i sntatea ntreprinderii, n special de imaginea, pe care i-o creaz n faa acionarilor prin munca depus.

Salariaii interesai de perfomaele intreprinderii, n special de salarii i valoare adaugata.Definiii privind performanta ntreprinderii:

Cheltuielile reprezint toate aciunile ntreprinderii care au ca scop srcirea acesteia respectiv scderea activelor i creterea pasivelor.( rezultatul este reducerea capitalului propriu)

Veniturile reprezint toate aciunile ntreprinderii care determin mbogirea respectiv creterea activelor i scderea pasivelor (rezultatul este creterea capitalului propriu).

Rezultatele financiare se exprim prin indicatorul profit sau pierdere.

Analiza perfomaelor ntreprinderii se realizeaz n mod simplu prin analiza contului de profit i pierdere i n mod complex prin analiza ntregului bilan contabil.

3.1. Prezentarea si analiza contului 121

Contul 121 se ntocmete n funcie de clasificarea i raportarea cheltuielilor. Astfel exist dou modele:

Cnd cheltuielile se clasific vertical dup natura i se raporteaz la productia exercitiului, unde aveam 4 fluxuri financiare aferente la 4 activiti.

1. flux de exploatare nseamn toate activitile normale aferente obiectelor de activitate repetitive i specifice ntreprinderii. Acest flux creaz activiti de exploatare, iar rezultatul este productia exercitiului. Din punct de vedere al rezultatului aveam:

intrri: anumite venituri din exploatare;

ieiri: anumite cheltuieli din exploatare.

Diferena se numete rezultat din exploatare i se exprim astfel:

VE CE = RE

2. fluxul financiar reprezint toate activitile ntreprinderii cu coninut financiar i poziie conex activitilor de exploatare. Determin activiti financiare, iar rezultatul se numete rezultatul financiar i se exprim astfel:VF CF = RF

3. fluxul curent cuprinde activitatea principala i conex a ntreprinderii, respectiv activitatea de exploatare i activitatea financiar. Rezultatul este activitatea curent numit rezultatul curent i se exprim astfel:RC = RE + RF

4. fluxul extraordinar cuprinde activiti accidentale ntreprinderii care nu in de obiectul de activitate; (exemplu: calamiti, penaliti etc). Rezultatul se numete activitate extraordinar sau rezultat extraordinar i se exprim astfel:

Vext - Cext = Rext

Activitatea extraodinar este specific contabilitii romne, aceasta nefiind acceptat n studiul international, motiv pentru care veniturile i cheltuielile aferente se mut n activiti din exploatare fie n activitati financiare.Acest model de prezentare a contului profit si pierdere este specific contabilitii anglo-saxone.

Cnd cheltuielile se clasific dup destinaie (cheltuieli cu mrfuri, salarii, impozite), contul 121 cuprinde urmatoarele fluxuri:

1. fluxul operaional:

Activitatea operaional se formeaz prin raportarea cheltuielilor la producia vndut nu la productia exerciiului. Astfel rezultatul se numete operaional i se calculeaz ca diferen ntre cifra de afaceri i cheltuielile aferente mrfurilor sau productia vanduta. n aceast categorie de chletuieli nu intr cheltuielile de desfacere i cheltuielile administrative i generale.

Qv +Qi+Qs=VE/Q2. fluxul de exploatare se calculeaz adaugnd la rezultatul operaional alte venituri din exploatare CA i se scad cheltuielile aferente desfacerii mrfurilor plus chletuielile generale i administrative.

RE = RO + alte venituri cheltuieli de desfacere cheltuieli generale i administrative

3. flux financiar: reprezint toate activitile ntreprinderii cu coninut financiar i poziie conex activitilor de exploatare.4. flux curent: cuprinde activitatea principala i conex a ntreprinderii, respectiv activitatea de exploatare i activitatea financiar5. flux extraordinar: cuprinde activiti accidentale ntreprinderii care nu in de obiectul de activitate; (exemplu: calamiti, penaliti etc).Acest tip de clasificare a rezultatelor ntreprinderii se realizeaz cnd se dorete a prezenta acionarilor faptul ca profitul operaional este acoperitor pentru plata factorilor de productie(salarii, impozite etc).Indiferent de modul de clasificare i raportarea cheltuielilor la sfritul unui exerciiu financiar exist rezulatele exerciiului. Acesta se calculeaz ca sum ntre toate rezultatele ntreprinderii. 3.2.Analiza rezultatelor financiareAnaliza complex a performanei ntreprinderilor presupune analiza celor 4 trepte ale ntreprinderii:

Nivelul de exploatare;

Nivelul financiar;

Nivelul extraordinar;

Nivelul global.

a. Nivelul de exploatare :

1. CA = Mv+ Qv + subvenii de exploatare2. QE = Qv + Qs + Qi

3. MC = MV- CM (costuri aferente mrfurilor) n comer4. MI = Qe CI Ch cu mp, energ, mat,MI-marja industriala

5. VA = MC + MI sau VA = QE CI

6. RBEXP (rezultat brut de exploatare) = (VA + SE) (Imp + Ch Sal)

+ Excedat brut de exploatare (EBE)- Deficit brut de exploatare (DBF)sau RBEXP = VBE CBE

7. Rezultate din exploatare:

RE = VE ChE sau

8. RE = RBEXP + alte ven. + provizioane amortizari - alte cheltuieli- cheltuieli cu provizioanele)

9. Costul bunurilor vndute i a servicilor prestate

Cbs = CT Ch desfacere Ch generale i administrative Ch financiare

10. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri sau profitului operational:

RBCA (PO) = CA Cbs

11. Rezultate din exploatri :

RE=RBCA (PO) + alte venituri cheltuieli desfacere - cheltuieli generale i administrative

b. Nivelul financiar:

1. Rezultatul brut financiar: RBF = VBF CBF

2. Rezultatul financiar: RF = VF CF

c. Nivelul extraordinar:

1. Rezultatul brut extraordinar:

REBX = VBEX CBEX

2. Rezultatul extraordinar:

REX = VEX CEX

d. Nivelul global:

1. Rezultatul curent:

R curent = Rexpl + Rfin

2. Reazultatul brut total:

RBT = RBEXP + RBF + RBEx

3. Rezultatul brut al exerciiului:

RBEx = RExp +RF + Rex

4. Rezultatul exploatrilor nainte de plata dobanzilor si impozitelor:

REDI = RE + ChdbEBIDA =RE + Chdb + Am

5. Rezultatul Exerciiului dup impozitare/ rezultatul net al exerciiului

RNEXC = RBEXC - imp pe Pf6. Capacitatea de autofinanare:

CAF = RNExc + Am V din proviz

7. Autofinanarea AF= RNExc Dv3.3. Analiza rentabilitii Rentabilitatea economic exprim eficacitatea activitii ntreprinderii indiferent de sursele de finanare i de sistemul fiscal; practic rentabilitatea economic exprim eficiena utilizrii capitalului n ntreprindere, n activiti de producie.n acest sens la activtile de producie particip capitalul numit active, respectiv ne intereseaz eficacitatea utilizrii activelor.

Se calculeaz:

1. Rata rentabilitii economice ca raport ntre rezultatul brut al exerciiului i activul total (brut):

Re = RBE/AT (AB)

Rentabilitatea economic este indicatorul care orienteaz firma spre a se mprumuta de pe piaa spre a-i reduce gradul de ndatorare. Dac acesta este mai mare decat rata dobobanzii practicate pe pia nseamn c ntreprinderea ncaseaz levierul financiar si isi va crete rentabilitatea financiar.Levierul financiar este diferena dintre rentabilitatea economica i rentabilitatea financiara:Lf = Re -RfDaca ntreprinderea are levier financiar, aceasta va fi nclinat s se mprumute de pe pia, s ii creasc capacitatea de producie pn la limita n care gradele de ndatorare o fac insolvabil.

Solvabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a-i plti datoriile la scaden.

Lichiditatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a-i transforma activele n bani.

Cand rentabilitatea economic este mai mic decat rata dobanzii nseamna c ntreprinderea nu nregistreaz levier financiar i va avea pierderi financiare, decizia este de sistare a mprumutrilor.

2. Rata rentabilitii activelor: ROA = RNE/AT 3. Rata rentabilitii capitalului investit: ROI = RNE/Ki

4. Rentabilitatea cheltuielilor:

Rch = RNE/Ch T de Q reprezint practic rata profitului sau castigul la fiecare 100 lei consumurii.

5. Rata de rentabilitate a veniturilor:Rvt = RNE/VT6. Viteza de rotaie a activelor circulante:: n = CA/AC7. Durata n zile a unei rotaii (d):

d = AC x Z/CA3.4.Analiza sntii ntreprinderii

3.4.1.Analiza strucuturii financiareAnaliza strucuturii financiareare ca punct de plecare analiza informaiilor despre activele totale, datoriile totale i capitalurile proprii aferente unei ntreprinderi. Practic o ntreprindere din punct de vedere financiar i patrimonial este format din:

Active

Capitaluri proprii

Datorii

Activele, capitalurile proprii i datoriile sunt contabilizate anual conform legii n bilanul contabil, descrierea elementelor ce cuprind bilanul e precizata n anexele la bilan. Analiza structurii financiare este o analiz a bilanului efectuat pe vertical i orizontal.

Analiza bilanului pe vertical cuprinde:

Analiza posturilor de bilan pe grupe de conturi astfel: punctul de plecare este princiupiul c o ntrerpindere este format dintr-o parte fix numit imobilizat, aciclic i o parte mobil numit curent sau ciclic. n acest caz costurile de bilan sunt:

Litera A reprezint active imobilizate i curpind: Imobilizari corporale: terenuri, cldirii, maini, echipament, obiecte de birotica etc;

Imobilizari necorporale: concesiunii, brevete, investiii, softuri i alte informaii care formeaz activul ntreprinderii; Imobilizari financiare: toate efectele ntreprinderii rezultate din relaia cu alte ntreprinderi (active deinute cu alte ntrerprinderi, aciuni, etc.). Litera B cuprinde active circulante, i anume: Stocuri: materiale, produse finite, produse n curs de execuie; Creanele: toate obligaiile clientilor ctre firma analizat; Disponibiliti bneti: cecuri de ncasat, casa i conturi la banci i alte efecte comerciale de ncasat imediat. Cheltuieli n avans: acestea au rol regulator; Investitii financiare pe termen scurt: plasament pe termen scurt. Litera C cuprinde cheltuielile n avans: toate avansurile ntreprinderii pltite ctre furnizori fr ca marfa s intre n ntreprindere, sau fr ca un flux economic s se nchid. Litera D este reprezentat de datorii pe termen scurt: toate obligaiile de plat ale ntrerpinderii pe o perioad mai mica de un an . Litera E cuprinde un indicator sintetic calculat n blanul activelor circulante, datoriilor curente curente etc. Litera F cuprinde un indicator calculat: active totale datorii curente(din grupa D) Litera G cuprinde grupa datoriilor pe termen mediu i lung;( gr D+datorii pe termen mediu si lung neluate in calcul). Aceasta grupa se numeste capital imprumutat. Litera H cuprinde toate provizioanele. Litera I cuprinde veniturile n avans (avansurile ncasate de ntreprindere fr a livra producia). Litera J cuprinde capitaluri proprii i asimilate.

Termenul de asimilat are sens de subventii pentru investitii. Acesta fiind un capital nerambursabil, se adaug la capitalul propriu, respectiv la capitalul permanent.Indicatorul calculat n analiza pe vertical a bilanului se mparte n dou grupe:

1. Indicatori absolui de bilan, aceast grup cuprinde:

Activul total: AT = A + B + C;

Activul circulant: AC = B + C;

Datorii curente: DA = D + H +I;

Capitalul propriu: J Capitalul angajat: Kp + K mprumutat;

Capitalul mprumutat: DT sau DC + G sau D + G;

Capital permanent: CA + subventii pentru investitii2. Indicatori relativi de bilan:Ratele de structur se calculeaz raportnd fiecare post din bilan la activul total:

Rata activelor imobilizate: RA = AI/AT x 100; Rata activelor circulante: RAC = AC/AT x 100;

Rata capitalului propriu: RCP = CR/AT x 100;

Rata capitalului permanent: RCPR = CPR/AT x 100.

Analiza ratelor indica proporiile create ntre elementele de bilan i activul total indicand o anumit dependen fa de creditori si acionari.

Analiza structurii financiare pe orizontal:

Pleac de la principiul c ntrepinderea este format din nevoi i resurse. De asemenea o parte din nevoi i resurse sunt permanente iar o parte curente. Practic se compar nevoile cu resursele i se apreciaz rezultatele.

ACTIVPasiv

Nevoi Resurse

Permanente-capital social

A imobilizate-capital propiu

-corporal-datorii pe termen lung

-necorporal

-financiar

Curente-stocuri-datorii pe termen scurt

-creane-obligaii de plat

-cheltuieli n avans-protecie social

-investiii financiare-toate obligaiile de plat ctre tere persoane

-casa i contul

Analiza structurii financiare presupune analiza lichiditii i a solvabilitii. Analiza ratelor de lichiditare:

Lichiditatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a transforma activele n banii (capacitatea de a vinde activele imobilizate i de a le transfera n bani, capacitatea de a vinde activele circulante i de a le transfera n bani). Se calculeaza trei rate de lichiditate:

1. Rata lichiditii curente reprezint raportul dintre activul curent si pasivul curent; indicatorul este numit simplu i rata lichiditii, iar valorile minime trebuie s fie 1,8-2, i valorile maxime de 2,5.

2. Rata lichiditii intermediare sau testul acid reprezint raportul dintre active curente Stocuri/Pasiv curent; se consider c valorile minime pot fi 0,8-1 i cele bune mai mari de 1,5.

3. Rata lichiditii imediate: se calculeaza ca raport intre Casa i conturi la banci si Pasivc curente; valorile minime ntre 0,2 0,5 i cele bune 1 i mai mari de 1.

Indicatorii de lichiditate mai poart denumirea i de:

lichidare pe termen lung mai mare de 90 de zile, echivalentul cu lichidarea curent;

lichidare pe termen mediu ntre 30-90 zile, echivalentul cu testul acid;

lichidare pe termen scurt pn n 30 de zile, echivalentul cu lichidarea imediat.

Analiza solvabilitii: (analiza gradelor de ndatorare)

Solvabilitatatea este capacitatea ntreprinderii de a-i plti datoriile la scanden. Toi indicatorii de solvabilitate dac au valori curpinse ntre 30 40% dau informaii c ntreprinderea nu va ntmpina probleme n achitarea datoriilor la scande.

Se calculeaz solvabilitatea general:

Sg = Datoriile toate/Active totale

Solvabilitatea general cu diverse denumirii ar trebui calculat numai ca raport ntre datoriile toate i capital propriu.

Referitor la ratele de solvabilitate putem utiliza:

Datorii pe termneul lung / capital propriu Datorii totale / capital propriu;

Datorii pe termen scurt / capital propriu.

Toate aceste rate indic autonomia financiar a ntreprinderii cu ct ratele au valoare mai apropiate de 0 cu att ntreprinderea este mai autonom.

3.4.2.Analiza valorii patrimoniale la nivelul ntreprinderii

Prin valoarea patrimoniului se ntelege totalitatea drepturilor de propietate i crean deinute ntr-un an calendaristic la care se adaug totalitatea obligaiunilor i a angajamentelor.

Patrimonial activul intreprinderii poate fi evaluat n preuri de intrare n contabilitate, fie n termen de capacitate de a produce randamente. Evaluarea n preuri curente contabile se ralizeaz cnd persoanele intersate doresc s evidenieze capacitatea ntreprinderii de a se menine pe pia.

Capacitatea ntreprinderii de a se menine pe pia poart denumirea de stabilitate. Stabilitatea firmei reprezint capacitatea firmei de a fi rentabil i lichid pe termenul lung.

Informaiile rezultate din evaluarea patrimoniului sunt utilizate de acionari (cu interesul de a crete valoarea patrimoniului) i de creditori (acetia vd n valoarea patrimoniului o garanie a creditelor).

n general se calculeaz un singur indicator numit patrimoniul net. Patrimoniul net se calculeaz ca diferen ntre AT i PT . Acesta cuprinde capitalul propriu.PN = AT Datorii totalePN = capitalul social + rezerve + rezultatul reportat + Rnex) pli ctre acionari

n termeni de randament, evaluarea patrimoniului ntreprinderii are ca punct de plecare capacitatea acesteia de a produce efecte (profit/dividente).

Acest mod de evaluare a ntreprinderii ofer informaii pentru investitor; acetia investesc n ntreprinderile cu capacitate mare de randament.

Capacitatea de randament se masoar n capacitatea ntreprinderii de a ncasa profitul net i de a plti dividente, astfel valoarea ntreprinderii este dat de valoarea de capitalizare a profitului net sau valoarea de capitalizare a dividentelor.

PN = PN = RN1/q1 + RN2/qo + ...+ RNn/qnPN = Dividente/rPN=RNEx/r

Analiza valorii patriomoniale presupune analiza ratelor de strucutr patrimoniala, analiza ratelor de lichiditate, de solvabilitate i a indicatorilor indireci care exprim valoarea unei ntreprinderi.

PAGE 32