@ Editura EIKONBucuresti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1

cod pogtal 074605, Rominia

Difuzare / distribugie cattez tel/fax: 027 348 74 74

mobil: 0733 737 145, 0728 084 802e-mail: difuzare@ edituraeikon.ro

Redacfia: tel: 027 348 74 74

mobil:0728 084 8A2,0733 731145e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acredltatd de Consiliul Nagional alCercetirii $tiingifice din Invigimintul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RomAnieiTOMULET, DAN

Umbrele modernitilfii / Dan Tomule{. - Bucuregti : Eikon, 2019

ISBN 978-606-49-0106-4

I

Coperta: Charles Demuth, My Egypt

Editor: Valentin Ajder

Dan Tomulet

Umbrele modernititiieseuri filosofice

/\ - Uu un cuvant inainteal autorului

Eol[2019

289

CupnrNs

CuvAnt inainte...... ....................5

1. Lucian Blaga: Despre fenomenologie ............ ........... g

2.PauI Ricoeur: Omul, intre semn gi rostire ..............29

3. Albert Schweitzer:Despre temeiul etic al civilizatiei ........51

4. Euthyphron: Cazul lui Socrate .............29

5. Ivan Illich: Despre descolai2are........................... 103

6. Reperele unei pedagogii uitate. ........... L47

7. Plotin: Contribugii la teoria libertigii .................... 153

8. Plotin: Ierarhiile infelepciunii............... ................ 17 3

9. Plotin: Zborul infeleptului.................................... 185

10. intre logw gi dabAr:Justificarea unei opfiuni....... 195

11. Reflecgii asupra relalieidintre teologie gi filosofie .................205

12. Michel Henry: Barbaria gtiinfei .......225

13. Dietrich Bonhoeffer: Binele si facerea h,i...........273

Dan Tomulef - Umbrele modernitdlii

dacl este incredintati unor adul;i, omul contemporana ajuns la constiinga faptului ci abstracliunea este oslujnici a viegii, nu regina domeniului. Ne confruntlm,asadar, astdzi cu sarcina recuperirii omeniei omului gi avietii, prin recuperarea omeniei gdndirii. Eseurile care

urmeazd, in umilinga 1or, incearc5. si dirijeze lucrurilein aceasti direcgie.

Autorul

1. Lucian Blaga:Despre fenomenologie

Lucian Blaga, filosoful de pe Valea Frumoasei,a construit o teorie a cunoasterii, asezztil pe temeliadubll a conceptului ;i a intuigiei. El a imaginat actulcognitiv ca pe un moment de organizare conceptualir mltQridului intuitiv, oferit de simturi. Pornind de

lr tcctt cedru general, Blaga a susfinut ci materialulincludeintuitlvintuitiv al cunoagterii include intotdeauna mai mult

dec0t poate prelua conceptul. Cu alte cuvinte, atunciel

c0nd mintea conceptualizeazd., rdmine intotdeaunaun rest intuitiv neutilizat. Conceptualizarca alege oanumiti parte a continutului vizat 9i renun!5. la toatecelelalte aspecte, aceasti seleclie fiind ceea ce numimebstractizare. Pe de alti parte, sub raportul formeicunoagterii, conceptul cuprinde mai mult decit intu-ilia. In consecintir pentru Blaga, conceptul nu esteun simplu organizator neutru al intuiliei sensibile, ciadaugl acestei intuilii un confinut al siu propriu, care,afirmi filosoful, derivi dintr-q ,yiguroasd spontaneitatea spiritului omenesc".l Continut conceptual suplimentarnu este ins5. de facturi subiectivi, ci de naturl tran-scendentali, originea s a fi ind p ar adoxald. 9i necunoscuti.

1 Lucian Blaga, Cunoa;terea lucifericd (Bucuregti: Humanitas,1993),p.77.

10 Dan Tomulet - Umbrele modernitdlii

Prin intermediul acestui conginut suplimentar, intelectuldesface ,,intuilia de accidental"2 gt o inal;5. pe un ,podisde esenEe"3, implicdnd astfel o serie intreagd de asumpgii

paradoxale, c re,,se destrami in antinomii"a de genulcelor studiatein Eonul dogrnatic. Cu alte cuviote, inaintede a opera iogic, intelectul opereazd metalogic, pebazaunor licenge paradoxale, a ciror totalitate constituie unfel de coeficient permanent a1 cunoa;terii. Iati de ce,

consideri Blaga, modul in care cunoagterea se intdmpldnu dispune de o justificare logici deplind, logica apii-cdndu-se abia produselor cunoasterii,^obginute in urmaaplicS.rii acestui coeficient paradoxai. In concluzie, actulcognitiv are loc atunci cind conceptualitatea ,,inglobeaziprin debordare"S confinutul intuifiei. In urma acestui

act de preluare prin depigire, dintr-un ,,minunchi de

calitdy7"6, materialul intuitiv se transformi in cunoagtere,

fapt care conferi cognitiei natura unui gest hermeneutic,

prin care intelectul preia, in iimbajul siu propriu, unconlinut intuitiv.

Cunoasterea care se naste in felul acesta este

cunoagterea pe care Blaga o numegte paradiziacd sau

intelegdtoare, misiunea ei fiind aceea de a organizacategorial concretul intuitiv gi de a,,inseria"7 conceptual

lucrurile. Ealucreazd" cu un obiect dat in intregime sau

care poate fi dat in intregime in intuilie, in abstraclie sau

2 Ibid., p. 13.3 Ibid.a Ibid., p. 14.s Ibid., p. 1"0.6 Ibid., p. 12.7 Ibid., p. 18.

Lucian Blaga : Despre fenomenologie

in imaginatie, ciutAnd si umple locurile rimase liberein seria lucrurilor cunoscute.

Existi insi, in acelasi timp, susfine Blaga, ;i un aldoilea gen de cunoagtere, al cirui obiect este intotdeauna

,,un mister care de o parte se aratl prin semnele sale si

cle altd parte se ascunde dupfl semnele sale."8 Aceastacste cunoasterea pe care filosoful o numeste lucifericd.lntelegerea paradiziacd,lucreazd, cu obiecte stabile gi cuorizonturi care nu trebuie depisite, ci doar completate,in timp ce cunoagterea lucifericd.prezintd. o naturd pro-lrlematici, implicdnd t^tonarea gi esecul sau dep[sirea.Obiectul cunoagterii paradiziace este o substanld de

fircturi aristotelici,lrn ce de sine stitltor. Cea lucifericapriveste insi obiectul ca pe o extensiune revelatorie a

rrnei realitili abisale. Obiectul cunoasterii luciferice este

tcnsiunea care se deschide, in obiect, intrefanic gi criptic,rudici, intre ceea ce se arati si ceea ce se ascunde inspatele a ceea ce se aratd.. Cunogterea paradizizcd, igi de-tcrminl obiectul prin acumularea de concepte adecvate,cca luciferici il deschide spre mister, fanicul devenind:rstfel un simbol al tainei cripticului.

Adeviratul obiect al cunoasterii, continul filosofu1,l;tt: dualitatea descrisd de fanic si criptic. in viziunea:'ir, ,,1r pune o problemd inseamni... a deschide un mis-It'r".e Nu este vorba, desigur, despre un mister unic siirncccsibil, ci despre o intreag5. pluralitate de misterel:rtr:r'rtc, care pot fi diminuate, permanentizate sau chiar

;rr rlt:ntate. In cazul cunoagterii paradiziace, necunoscutul

" lbid., p.20.'' Ibid., p. 29.

LT

12 Dan Tomule! - Umbrele modernitdfii

are natura unui hiat, iar cunoscutul este o prezenllrintimp ce, pentru cunosterea luciferici, necunoscutul are

natura unei ascunderi, iar cunoscutul este o ardtare.Hiatul cunoa,sterii paradiziace este inteles ca o absentiincastrati intre mai multe prczente, in timp ce ascunsul

cunoagterii luciferice nu este Localizat sistemic. Progresulin cunoagterea paradiziacd. se realizeazl prin addugiriliniare; in cunoagterea luciferic[ insd, el are loc printr-unsalt in addncime. In acest ultim caz, adevdrul este oiegire din ascundere, de tip aproape heideggerian, unact in virtutea clruia cripticul se reveleazd. ca fanic, fd'rd'

a se reduce ins[ la el.

Pe fundalul acestor explicagii, Blaga introducereferinlele sale critice la adresa fenomenologiei, atdtea

cite sunt ele in Tiitogia cunoasterii. in cazulcunoasteriiparadiziace, considerd gdnditorul, conf inutul intuitiv,adici, fenomenul luat in puritatea lui, nu este cunoagtere

incI, ci devine cunoastere abia in urma interpretlrii sale

conceptuale. intr-un mod oarecum echivalent, in cazul

cunoa;terii luciferice, fanicul nu are nici el vreun infeles,daci este desprins de misterul pe care-l reveleazd,. Doaratunci cdnd rcaliz\.m cd. un material intuitiv dat este

complexul de semne al unui mister, abia atunci acest

material igi primegte semnificagia lui. Agadar, ceea ce

Blaga va critica, in primul rdnd, va fi ideea intuitivuluipur gi ideea dezvoltirii cunoa;terii prin acumularea de

noi confinuturi, idei pe care le atribuie fenomenologiei.In viziunea sa, la fe1 ca multe alte teorii moderne ale

cunoa;terii, fenomenologia cade gi ea in capcana irn-presiei ci progresul cunoasterii are loc prin acumularea

liniari de noi continuturi. ,,Suspectim aceasti tezil",

Lucian Blago: Despre fenomenologie

rr{irmi filosoful, ,,de eroarea naivd a unei preasavantesi rnplificIri".10 Pentru el, gdndirea fenomenologic5. este<r filosofie tributari cunoagterii paradiziace, care nu diniciun semn cI ar intui natura luciferici a adevlratei cu-noasteri. in fenomenologie, in cea pe care a cunoscut-olllaga desigur, nu existi loc pentru mister, ea rcprezen-tiind un mod de gdndire eminamente imanentist.

in consecintS,, critica blagiani a ideii fenomenului

l)ur se concentreazi in jurul nerecunoagterii de ch.tre

fcnomenologie a rolului epistemologic al misterului siirr jurul pretenfiei acesteia de a elibera fenomenul de

conceptualitate, teme trztate mai ales in Cunoasterea luci-

fericd.In opinia lui Lucian Blaga, incercarea de a purificarnaterialul intuitiv de orice determinatii conceptuale este

,,un lucru zadarnic... fiindci puritatea intuigionald e

inaccesibili cunoagterii".ll Cu alte cuvinte, dacd. intuitiaar fi puri de orice conceptualitate, i s-ar putea aplicaorice concept. Iati de ce, ideea de adecvare a unui con-cept la un material intuitiv dat presupune preexistentainf5.surati a conceptului in materialul respectiv. Datoritincestei situagii, teza datului independent de orice con-ccptualitate nu poate fi salvati, ci trebuie sacrificati inl'iloarea recunoasterii existentei unei esenle latente inrnaterialul intuitiv, esenlI care o predispune unei anumi-tc preluiri conceptuale. In consecin!d,, intuitivul pur nupoate fi decit un concept limiti, pentru ci intotdeaunarcc:eptim faptele de pe pozigllIe unor idei cu potentialt:xplicativ, idei pe care Blaga le numeste teorice. Abia

Io Ibid., p. 91.11 lbid., p. 92.

13

L4 Dan Tomule! - Umbrele modernitdlii

in termenii acestor idei, materialul intuitiv face act de

prezenld cognitivi.

Desigur, Blaga inEelege faptul ci fenomenologia pis-treazS, ideea unei esenfe latente in materialul intuitirl daradaugi faptul cd. lucrul acesta constituie deja o ,,umbride idee constructivi".l2 Din aceasti cauzd, nu se poate

spune c[ fenomenologia elimini orice conceptualitate, cidoar ci elimind conceptualitatea care nu-i convine. Dac[ar elimina orice conceptualitate din materialul intuitiv,intelegerea s-ar confrunta cu un material in intregimeamorf, ciruia i s-ar putea aplica orice concepte, la in-tAmplare. Cu alte cuvinte, daci materialul intuitiv ar ficu adevirat pur, interpretlrile explicative ar fi completarbitrare si independente de faptele vizatel descrierea 1or

fenomenologici nu ar fi relativ unici gi, prin urmare, nuar

^ve^ nimic de-a face cu explicatiile ulterioare, fzpt

care ar elimina din start validitatea faptici a oricirei

,stiinfe ;i funcgia cognitivi a descrierii fenomenologice.

in al doilea rdnd, ideea ci scopul cunoagterii este

pura descriere a faptelor implici o sir[cire extremd a

problematicii epistemologice. Daci existi o inflagie a

teoreticului, in raport cu suportul siu faptic, poate exista

gi o deflagie a acestuia. Astfel, in opinia lui Blaga, se

poate afirma ci fenomenologia este ,,o filosofie violentdescriptivi"rT3 cate vrea si alunge din filosofie ,,spiritulconstructiv".l4 Ea preferd faptele, ln detrimentul a ceea

ce trebuie ficut cu faptele. In spatele acestei atitudini se

ascunde o uriasi renuntare a spirituiui la sine insugi 9i

12 lbid., p. 96.13 Ibid., p. 94.14 Ibid.

Lucian Blago: Despre fenomenologie

,r rrnulare filosofici a omului, in favoarca unor aparente('irre nu mai prea au inaintea cui si apard gi nici vreunrrrotiv serios pentru a se ardta. Omul este astfel redus lasimpla oglindn a congtiinfei, adicd, la functia exteriori-Iritii si a lumii. E1 e transformat intr-o oglindire care nurnai are niciun continut al siu propriu, devenind astfelcumplit de neinteresant. In felul acesta, se pierde integral,lin vedere misterul, verticalitatea ;i profunzimea, inschimbul unei obiectivitigi superficializate si impo-sibile; se schimbi lumina soarelui, pe pnlpiirea unuilclinar, fenomenologia contribuind astfel la producereanihilismului contemporan. Desigur, Blaga nu contestlirnportanta cunoasterii pandiziace, dat intelege totusisuperficialitatea filosoficd.Ia care o astfel de perspectivicognitivi se preteazd., dacd. nu acceptd nicio coreclie din

lrartea cunoasterii luciferice. Astfel, dacl natura ne-a..'llruit doi ochi, se intreabl el, de ce s5. ne orbim de unulrlintre ei?

Aceeagi idee a datului intuitiv pur este criticati:rpoi si din perspectiva teoriei explicatiei. Pentru Blaga,cxplicatia este demersul care armonizeazd. fanicul cut'ripticul siu revelat printr-o constructie teoretici, in care,rt' cuprind, in linii mari, doul componente: ideea teoricS.

si tcoria explicativi. Ideea teorici, dupi cum amvdzut,t:stc ideea in termenii cireia se va reahza explicalia te-orcticL, aceasta din urmi fiind echivalentd cu aplicareairlcii teorice la fanicul unui mister. in felul acesta, faniculprimeste semnificafie, iar cripticul se explici. in felul:r('csta, misterul este atenuat, prezervat sau potentat, darrrrr anulat, acestea fiind lucrurile pe care explicayia le

lrorrtc face, de fapt. In ce priveste carza, ea produce,

15

15 Dan Tomule! - Umbrele modernitdlii

dar nu poate explica, deoarece intte cauzil pi efect nuexisti oieglturl necesarS. gi inteligibile. in acelasi timp,explicagia nu poate lua nici forma unei subsumiri logicela concepte tot mai generale, organizate ierarhic, princare nu se realizeazd, decdt o inlocuire a realitigii cuformuliri discursive 9i abstracte succesive.

Privitl din unghiul acesta, definigia bazatl,pe gen gi

diferenli specifici, dezvoltatd. de Aristotel, nu face decdtsi reducd. un lucru la un grup de cuvinte, fiind astfelo construcfie care nu atinge decdt superficial realitatealucrului definit. La definitia rcald. a unui lucru se ajunge

numai prin contactul experiengial cu fiinfa 9i naturaacestuia, aceasti definigie din urml oferindu-se intuigieieidetice, nu raliunii discursive sau intuigiei sensibile.

Judecilile gi demonstragiile discursive nu sunt decAt

structuri verbale care ne ciliuzesc in direc;ia intuilieieidetice, motiv pentru care nu putem confunda ima-ginea verbali a lucrului cu realitatea sa eidetici. Oriceabordare bazatl, pe relatia dintre gen ;i specie nu poatefi decdt instrumentald,.Iatd, de ce problema cunoagteriinu se poate rezolvz intr-un context strict epistemologic,ci doar in contextul unei ontologii a cunoatterii, in care

si se poatd discuta despre fiinfarea cognitivi a omuluiin lume.

Astfel, pentru ci nu au cunoscut decAt cunoagterea

pandiziacd,, teoreticienii nu au putut defini explicaliagi au sfirgit prin a o inlocui cu descrierea faptelor. InsituaEia aceasta se afli mai degrabd. pozitivigtii decdt

fenomenologii, daci privim fenomenologia doar ca pe

o incercare de constientizare a asumptiilor implicatein actul cunoagterii. Din nefericire, consideri Blaga,

Lucion Blaga: Despre fenomenologie

rnetoda acestei constientiziri este reducerea la datulintuitiv pur, care este mai degrabi un deziderat, decAt

un scop realizabrl. Ca orice filosofie de facturS. paradizi-nci., fenomenologia este obligati, la rdndul ei, sd explicerrn dat printr-un alt dat, fapt care reduce explicatia larlescriere. Se poate deci sustine ci neinfelegerea roluluirnisterului in explicafie conduce la eliminarea explicatieidin gtiintl gi din filosofie, ajungdndu-se astfel la o blo-care in aparenti. a omului si a cunoasteri, prin invocareatr nei obiectivitdli inaccesibile. Explicalia, afrr md Blaga,consti in transformarea calitativi a unui misterl este unsalt in cripticul misterului, nu reducerea unei aparente la<t aLtl, aparentS.. Problema fenomenologiei derivi, agadar,rlin faptul cS. ea nu se ridici p6,ndla nivelul unei filosofiil misterului, reducdnd intreaga problematici a cunoas-tcrii la binomul compus din constiinfa intentionah si<rbiectul ei, pierzdndu-se astfel deschiderea spre altcevarnai ad6.nc.

in sfdrgit, cunoasterea nu poate fi redusi ia datulintuitv pur gi pentru faptul ci irationalul este ireduc-tibil gi nu poate fi eliminat din cunoastere. ln sensulrrccsta, Blaga sustine, mai intAi, ci nicio cunoagtere detip paradiziac nu poate epuiza conceptual concretul,,lt:c6.t ,,printr-un proces infinit de determinatii concep-Irurle .... Concretul se manifesti sub acest raport ca unir':rtional".15 in al doilea rdnd, cunoasterea paradiziacd,,qt<:rcazd. cu o seami de concepte care, sub raport logic,,,rt'prczintE ceva antinomic"rl6 cum ar fi conceptele de{l('v(:nire, in6nit, etc. Din aceasti cauzl, se poate spune

n lbid., p.796.ru [bid., p.797.

t7

Dan Tomule! - Umbrele modernitdlii

ce ,,nu existi niciun pas cognitiv de naturi parzdinacdincare si nu fie implicat... iralionalul".17 Pe de alti parte,si in cazul cunoagterii luciferice, misterul deschis gi

calitativ atenuat i,si conserv5. iragionalitatea, ,,in sensul clprocesul de revelare a cripticului nu e niciodatl incheiatgi se pierde prin etape suicesive in indefinit".ls in conse-

cinfl, referindu-ne la cunoagtere in general, iralionalultranspare in faptul cd realitatea concreti are nevoie de unproces indefinit de determinalii conceptuale, in faptulci instrumentele conceptuale folosite confin antinomiilatente, in faptul ci nofiunile care includ infinitulconsideri incheiate niste procese in realitate nesfhrsite

gi in faptul cd iragionalul rimdne prez;ent in mistereledeschise.

IatI de ce rafionalitatea nu apare in cdmpul cu-noagterii, decAt sub forma ,,reductibilitnfii in genere airagionalului"le sau, cu alte cuvinte, ,,ralionalul inseamninumai un raport de reductibilitate intre irationaIe".20Afirmaliile de mai sus nu se referi la ,,modurile rafi-onirii, care sunt desigur ra;ionale"r21 ci la propoziliilecunoa;terii inlelegitoare. Iragionalul e reductibil, darnu e convertibil, va spune Blaga. Acest principiu alinconvertibilitnlii iragionalului, continui ginditorul, e

demonstrat de egecul oricirei filosofii care gi-a propussi elimine iralionalul din cunoagtere. Dar, dacl. iragi-onalul nu e convertibil, atunci nu se justificd limitarea

17 Ibid., p. 198.18 Ibid.1e Ibid., p. 200.20 Ibid., p.207.21 lbid., p.204.

Lucian Blago: Despre fenomenolagie

cunoasterii intelegitoare la ceea ce rationalismul vulgarcste dispus si accepte. Nu ne putem opri la ideile clare

;i distincte ale lui Descartes de exemplu. ,,Optimismulrationalismului vulgar trebuie inlocuit cu atitudineaprofund tr agicd, a rationalismului ecstatic",22 respectiv,cu filosofia misterului, dat fiind faptul ci ,,ralionalis-mul igi face cu deplinn constiint[ iluzii intenabile".23F-enomenologia este insi o filosofie care lucreazd. in<>rizontul gi cu mijloacele cogito-ului, motiv pentru carefilosoful romdn o va declara un intuitionism lipsit deosaturi.

Lucian Blaga incheie aceasti parte a criticii sale,declardnd cd: ,,fenomenologismul, cu spiritul siu anti-constructiv, nu ni se pare deloc un inceput de migcarefi1oso6c6, cum cred aga de mulgi. E mai cur6.nd un sfir-sit, o incheiere a filosofiei de pdni aici. El e o Sackgasse,

<; fundi.turi. O fundituri poate si ofere privelisti ce

meriti sd, fie vdzute, dar nu e un drum".24 Apreciereasa este, desigur, mult prea aspri, degi interpelirile salecritice nu sunt iipsite de valoare.

De asemenea, sustine Lucian Blaga, fiiosofii din-totdeauna au atribuit creaturii umane imperfectiuneacunoasterii lui Dumnezeu si a realitdgii. Insuficientarlotare a cunoscitorului a fost fdcutd, responsabilX derrccunoasterea obiectului de cunoscut. Aceast5. pozigierr fost sistematizati, la inceputul modernitdtii, de ci-t rc Ren6 Descartes, c te a refuzat si acorde statut de('unoastere datelor constiintei, cu exceptia celor care

19

22 lbid., p.208.,3 Ibid.ra Ibid., p. 98.