A Doua Sansa Secundar Istorie Profesor 3

Centrul Step by Step, 2006

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

MIHAI STAMATESCU

ISTORIEModulul 3Atitudini și valori culturale în istorieGhidul profesorului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada deaplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Iudit Sera, autoare „Limba engleză”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”Elena Bălan, autoare „Cultură civică”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și DTP: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSTAMATESCU, MIHAI

Istorie : modulul 3 : ghidul profesorului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006ISBN (10) 973-1706-09-7 ; ISBN (13) 978-973-1706-09-2

371.3:94(100)

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: august 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Câteva lãmuriri despre Programa de Istorie a Modulului 3 . . . . . . . . . . . . . . . 5

Capitolul I. O lume dispãrutã printre noi . . . . . . . . . 71. Mãreþia Babilonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82. Urmele Egiptului antic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103. Spiritul culturii greco-romane . . . . . . . . . . . . . 124. Oamenii antichitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145. Valorile creºtine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166. Islamul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Capitolul II. Urmele oamenilor: construcþiile, tablourile, cãrþile… . . . . . . . . . . . . . . . 21

1. Misterele Evului Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222. Luminile Renaºterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243. Jocurile barocului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264. Liniºtea clasicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285. Zborul arhitecturii contemporane . . . . . . . . . . 306. Revolta din cultura tinerilor . . . . . . . . . . . . . . . 32

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Ne bucurãm cã suntem

împreunã în marea echipã a

programului „A doua ºansã”.

Ordinele M.Ed.C.

nr. 5333/25.10.2005 ºi

nr. 5375/29.12.2005 privind

Metodologia aplicãrii

programului ºi programele

ºcolare pentru educaþia de

bazã sunt documentele care

stau la baza programului

„A doua ºansã” – învãþãmânt

secundar inferior.

Ghidul de faþã face parte

dintr-o serie de materiale

educaþionale (ghidurile

elevului, ghiduri de evaluare)

care vor fi utilizate în cadrul

programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior.

Prin realizarea ghidurilor, am

dorit sã vã sprijinim ºi sã vã

oferim materiale perfectibile,

dar utile dumneavoastrã atât

în cadrul programului,

cât ºi în întreaga activitate

didacticã.

Sugestiile pe care ni le veþi

oferi vor contribui la

revizuirea materialelor în

anul de pilotare, astfel încât

programul sã se poatã extinde

la nivel naþional.

Datoritã dumneavoastrã,

pentru tinerii din program

viitorul poate arãta altfel.

Vã dorim succes ºi vã

mulþumim cã aþi ales sã fiþi

alãturi de noi.

Lucia Copoeru

Coordonator

„A doua ºansã” – învãþãmânt

secundar inferior

Stimată colegă,Stimate coleg,

Stimate(ã) coleg(ã),

Ghidul de faþã este un ajutor colegial, care continuã demersul pe care l-amînceput împreunã cu ocazia modulelor anterioare. De aceea nu-þi voi maiexplica ce înseamnã programul „A doua ºansã”, cine sunt elevii tãi, care suntcaracteristicile lor ºi ce înseamnã pentru ei ºcoala. Mã voi rezuma doar lacâteva consideraþii cu privire la filosofia demersului pe care urmeazã sã-ldesfãºori împreunã cu elevii pe parcursul acestui modul.

Modul 3, pentru ISTORIE, are urmãtorul subtitlu: Atitudini ºi valori culturaleîn istorie. Este o propunere de abordare a istoriei din perspectiva atitudinilor,comportamentelor ºi valorilor pe care oamenii le-au practicat de-a lungulistoriei, în viaþa privatã, în intimitate sau în viaþa publicã. E vorba despre totfelul de oameni, de la regi ºi împãraþi, la soldaþi, pelerini, meºteºugari sauagricultori, filosofi, artiºti sau oameni obiºnuiþi. Ei reprezintã „modelele” pecare noi, profesorii, le extragem din cãrþile de istorie pentru a le prezentaelevilor cu scopul de a-i face sã devinã raþionali, responsabili, autonomi ºipreocupaþi sã ducã o viaþã de calitate. Acestea sunt obiectivele acestui modul.

Concepþia este destul de simplã: pe fundalul unor evenimente ºi proceseistorice, uneori cunoscute de elevi din parcurgerea modulelor anterioare, seprezintã situaþii de viaþã, forme de exprimare artisticã ale oamenilor, sedezvoltã discuþii cu privire la ceea ce oamenii au crezut, au simþit, ºi-aupropus sã realizeze, au visat ºi proiectat în diverse contexte istorice. Fiecaretemã are drept suport concret, real, ºi pretext de discuþie în acelaºi timp,realizãri ale oamenilor: construcþii, tablouri, cãrþi, sculpturi, muzicã, filme,literaturã etc. Utilizând aceste conþinuturi, ai obligaþia de a ajuta elevi: sãdobândeascã competenþele specifice prevãzute de programã ºi sã poatã susþineexamenul de finalizare a modului.

În acest „ghid” nu vei gãsi sfaturi; vei gãsi doar idei (pe care poþi sã le accepþi,sã le dezvolþi ºi sã leîmbogãþeºti sau pe care poþi sã le respingi), vei gãsisugestii de activitãþi (de la care poþi porni ºi imagina alte exerciþii, aplicaþiisau variante de teme de lucru) sau teme de reflecþie ºi unele recomandãrididactice.

În activitatea didacticã, eu nu cred cã existã variante prefabricate de lecþii ºimodele. Fiecare profesor are o personalitate care creeazã o amprentã didacticãunicã. Fiecare dintre noi îºi imagineazã altfel lecþia de mâine, are soluþii caresunt unice, pentru cã fiecare elev sau grup de elevi cãruia el i se adreseazãeste unic în felul lui. Numai tu poþi decide ceea ce este cel mai bine pentru calecþia ta sã fie cea mai bunã, tu sã fii mulþumit de ceea ce ai fãcut ºi elevii tãisã te priveascã cu respect.

La fel ca altã datã, închei…

Cu respect, simpatie ºi încredere în rezultate muncii tale,Prof. Mihai Stamatescu

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE

Introducere

ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI4



Câteva lămuriri despre Programa de Istorie a Modulului 3

Modulul 3, Atitudini ºi valori culturale înistorie, îºi propune sã ducã la dobândireaunei competenþe generale, care se prezintãastfel:

3. Formularea de aprecieri în raport cudiferite mijloace ºi forme de expresieartisticãCompetenþele specifice derivate dinCompetenþa generalã sunt urmãtoarele:3.1.Selectarea termenilor istorici adecvaþi

pentru prezentarea unui subiect;3.2. Identificarea perspectivelor multiple

oferite de surse istorice diferite asupraunui domeniu cultural;

3.3.Recunoaºterea diferenþelor dintrestilurile artistice;

3.4.Formularea unui mesaj cultural;3.5.Utilizarea dialogului intercultural.

Programa de ISTORIE a Modulului 3,Atitudini ºi valori culturale în istorie, are oputernicã componentã care acoperãdomeniul educaþiei pentru valori ºiatitudini. Programa considerã cã reperelemorale, valorile reprezintã coloanavertebralã a individului, îi orienteazãopþiunile ºi alegerile, în dirijeazã acþiunile,îi conferã satisfacþie ºi motivaþie. Deasemenea, asumarea conºtientã a unuisistem de valori semnificã ºi acceptarearesponsabilitãþilor care decurg din acesta.Istoria este una dintre disciplinele cu celmai mare potenþial didactic în domeniuleducaþiei pentru valori ºi atitudini.

Despre Ghidul elevuluiGhidul elevului este unul dintredocumentele care alcãtuiesc curriculum-ulprogramului „A doua ºansã”. El corespundemanualului de istorie. Ghidul elevului:• este adaptat specificului învãþãrii

adulþilor;• este concentrat pe achiziþii de

competenþe, abilitãþi, deprinderi ºi abia

apoi pe transmiterea de informaþii ºicunoºtinþe;

• nu cuprinde texte de lecþii consistente, ci,mai degrabã, sugestii de conþinuturimenite sã stimuleze curiozitatea, sãprovoace revelaþii, sã îndemne la reflecþie;

• este prezentat într-o formã graficã maipuþin rigidã ºi convenþionalã.

Ghidul elevului cuprinde:• 4 pagini introductive, care prezintã

Ghidul ºi modul de utilizare a acestuia decãtre elev;

• 12 lecþii, grupate în douã capitole;• câte douã pagini de prezentare a fiecãrui

capitol;• câte douã pagini de evaluare/autoevaluare

la finalul fiecãrui capitol;• index de concepte ºi termeni istorici.

Fiecare lecþie cuprinde trei niveluri distincte:a. orientare ºi achiziþii (intrarea în temã,

deschiderea subiectului, actualizareacunoºtinþelor, explorarea scopurilorlecþiei, cunoºtinþe ºi informaþii); formulagenericã adoptatã pentru toate lecþiile este„Unde poþi descoperi istoria?”;

b. reflecþie (integrarea informaþiilor ºicunoºtinþelor dobândite într-un context)formula genericã adoptatã este „Intrã îndialog cu trecutul”;

c. aplicare (învãþarea ºi exersarea decompetenþe, deprinderi ºi abilitãþi);formula genericã adoptatã pentru toatelecþiile este „Acþioneazã în prezent;

Ponderea cea mai mare din timpul de lucrual fiecãrei lecþii este afectatã „Aplicaþiilor”din zonele reflecþie ºi aplicare;

Succesiunea nivelelor a, b, c are loc într-oordine dictatã de logica disciplinei ºi demodelul didactic adoptat pentru fiecareconþinut.


Ghidul profesoruluiGhidul profesorului cuprinde 24 de pagini(câte douã pentru fiecare lecþie din Ghidulelevului) de sugestii didactice structurateastfel:• Titlul capitolului• Titlul lecþiei• Competenþe specifice vizate (modul în

care acestea sunt adecvate conþinuturilor);• Atitudini, comportamente ºi valori puse

în discuþie (prezintã o posibilãperspectivã adecvatã temei respective, cureferire la domeniul educaþiei pentruvalori ºi atitudini)

• Conþinuturi – separate în douã categorii:a. Probleme de atins (o enumerare a

unor teme ºi subiecte de abordat)b. Discuþii posibile (un inventar de

posibile teme de reflecþie în legãturãcu conþinuturile anunþate mai sus,eventuale deschideri spre altedomenii etc.)

• Aplicaþii (sugestii cu privire la scopurileaplicaþiei, discuþii posibile, care sãsusþinã introducerea aplicaþiei saurezolvarea cerinþelor, rãspunsuri aºteptate,recomandãri).

Cu privire la demersul didactic propriu-zis,este recomandabil ca profesorul:• sã încurajeze permanent elevii, chiar dacã

rezultatele în învãþare nu suntspectaculoase;

• sã valorifice ºi sã exploateze orice ideecare vine din partea elevilor;

• sã favorizeze exprimarea liberã ºi opiniilepersonale;

• sã-i ajute permanent pe elevi sã înveþesinguri;

• sã-i înveþe sã coopereze ºi sã se respectereciproc;

• sã le câºtige încrederea ºi respectul princompetenþa sa.

Sunt de evitat discursurile, dictarea, abuzulde date ºi informaþii, temele pentru acasã,sfaturile moralizatoare, tonul ridicat ºi lipsitde rãbdare, atitudinea agresivã.

Mi-am permis uneori, pe parcursulGhidului, sã atrag atenþia asupra unor soluþiididactice sau comportamente care nu pot fiavute în vedere de cãtre profesor îndomeniul extrem de sensibil al educaþieipentru valori ºi atitudini. Evitarea lor va fibeneficã pentru menþinerea unei relaþiicordiale cu elevii.

Nu uita sã parcurgi Introducerea la Ghidulelevului. Ea este importantã deoarece:• justificã problematica modulului;• argumenteazã necesitatea studierii unor

probleme;• motiveazã învãþarea unor competenþe;• prezintã modul de utilizare a Ghidului;• cointereseazã elevul în a deveni un

partener în acþiunea de educaþie.

Un bun început stimuleazã cunoaºterea ºi dãîncredere!

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI


Este o provocare în a descoperi istoria, cultura, urmele oamenilor. În pieţe antice, în monumente,în faţadele unor construcţii, în muzee sau în expoziţii, în cărţi și grădini se află imaginea oamenilorcare le-au comandat, le-au proiectat și realizat, și chiar a celor care s-au perindat prin faţa lor.Fiecare dintre cele șase lecţii este o invitaţie la a descoperi atitudinile, comportamentele șivalorile oamenilor.

Capitolul I

1. Măreţia Babilonului• Este primul contact al elevilor cu valorile

umanităţii.• Prietenia, trufia, îngâmfarea, puterea și

imoralitatea banilor sunt atitudini și valoricare fac din Babilon o lume demnă de zilelenoastre.

2. Urmele Egiptului antic• Monumentele Egiptului au fost un mijloc de

a se legitima al celor care au cuceritaceastă ţară de-a lungul timpului.

• Gloria, orgoliul, atitudinea în faţa morţii,plăcerile vieţii, atitudinea conducătoruluifaţă de supuși – toate ne leagă de ţarapiramidelor.

3. Spiritul culturii greco-romane• Cultura greco-romană este unul dintre

fundamentele civilizaţiei europene.• Egalitate, libertate, merit personal

(competenţă), frumos, echilibru, armonie,

democraţie, cetăţenie, solidaritate,educaţie, exces, extravaganţă – le găsimamestecate în jurul nostru.

4. Oamenii antichităţii• Erau asemenea nouă! Sau noi suntem

asemenea lor?• Raţiune, spirit critic, luciditate, moderaţie,

forţă fizică, necinste, lăcomie, corupţie,abuz – fondul uman este același.

5. Valorile creștine• Creștinismul este unul dintre fundamentele

civilizaţiei europene.• „Cele zece porunci” – mai sunt actuale?

6. Islamul• Imaginea noastră despre islam astăzi nu ne

ajută să comunicăm cu o lume doar pealocuri altfel decât noi.

• Generozitate, cumpătare, caritate, toleranţă,onestitate, egalitate – sunt și valori creștine.


Măreţia Babilonului 1



Măreţia Babilonului 1

ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI10

Unde poţi descoperi istoria?Irakul de azi este mai cunoscut din cauza dictaturii luiSaddam Husein, a rãzboiului, a rãpirilor ºi a decapitãrilorde oameni decât pentru ceea ce a însemnat acum 4000 deani Mesopotamia, adicã „þinutul dintre cele douã fluvii”.Câmpia cuprinsã între Tigru ºi Eufrat este consideratã„leagãnul civilizaþiei”. Aici s-au inventat roata olarului,carul cu roþi, s-au desenat primele hãrþi, aici se aflãînceputurile chimiei, algebrei sau ale arhitecturii urbane.Dar, dincolo de toate, aici s-a inventat scrierea din nevoiade a þine socoteala tuturor bogãþiilor ºi de a scrie legi caresã fixeze relaþiile dintre oameni.

Coif de aur (Muzeul Irakuluidin Bagdad) reprezenta opieptãnãturã foarte elaboratã,iar materialul vorbeºte despreprestigiul social aldeþinãtorului.

Muzeul Irakului din Bagdad adãposteºte o parte importantã a urmelor celor trei civilizaþiicare s-au succedat în Mesopotamia: Sumerul, Babilonul ºi Asiria. Altele se aflã rãspânditeîn Europa, la Muzeul Luvru din Paris sau la Staadlische Museum din Berlin.

Babilonul a fost unul dintre cele mai mari oraºe ale antichitãþii. Faima oraºului a ajunspânã la noi prin intermediul Vechiului Testament, care povesteºte despre bogãþii materialenemaivãzute, despre trufia babilonienilor, dar ºi despre imoralitatea banilor în Babilon.Puterea regelui Nabucodonosor era ilustratã de construcþii monumentale: palatul, templele,Turnul Babel, grãdinile suspendate. Ele erau imaginea puterii ºi vorbeau babilonienilor ºistrãinilor despre forþa militarã, bogãþia, înþelepciunea ºi credinþa regelui.

Intră în dialog cu trecutulÎn diverse epoci, oamenii au apreciat valori diferite, fãrã ca valorile individuale sãcorespundã cu cele ale societãþii, cu cele oficiale. Descoperã în textul lecþiei, în texteleimaginilor ºi în celelalte surse istorice prezentate care erau valorile apreciate în Babilon.Alcãtuieºte o listã, pãstreaz-o ºi compar-o cu listele de valori obþinute pentru altecivilizaþii sau alte epoci!

Ca un palat eºti, despuiat ºi jefuit de tâlhari,Ca o cursã eºti, ascunsã miºeleºte vederii,Ca smoala aprinsã eºti, care arde cumplit pe cel ce o atinge,Ca un burduf spart eºti, ce udã pe cel care-l duce,Ca o bucatã de var eºti, ce macinã zidurile,Ca o amuletã eºti, ce nu e în stare sã-l apere pe om,Ca o sandalã eºti, ce roade piciorul drumeþului.”

Epopeea lui Ghilgameº este un poem care

cuprinde, în aproximativ 3600 de versuri,

numeroase întâmplãri, descrieri ºi reflecþii

morale. Iatã mai jos douã fragmente, unul care

se referã la zeiþa Iºtar (zeiþa frumuseþii ºi a

dragostei), iar celãlalt la relaþia dintre

personajele principale.„Ca o ruinã eºti, ce nu dã adãpost omului

pe vreme rea,Ca o uºã dosnicã eºti, ce nu poate împiedica

sã intre vântul ºi furtuna,

Competenþe specifice vizate:3.1.Selectarea termenilor

istorici adecvaþi pentruprezentarea unui subiect;

3.5.Utilizarea dialoguluiintercultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:prietenia, trufia, îngâmfarea,puterea ºi imoralitatea banilor.

Discuþia poate avea loc pornindde la relatãrile din VechiulTestament, dar ºi de la relatareaunor situaþii ºi comportamentecontemporane cunoscute decãtre elevi ºi care fac foartevizibile atitudinile,comportamentele ºi valorileenunþate mai sus.

Atenþie! Nu sunt recomandabileaprecierile morale asupraatitudinilor, comportamentelorºi valorilor umane agreate decãtre un elev, deoarece acesteapot determina inhibarea celuiîn cauzã, dar ºi a celorlalþi, ºiastfel se poate ajunge lablocarea comunicãrii, lasuspiciuni ºi neîncrederereciprocã. Fiecare dintre noiapreciazã un sistem de valori,atitudini ºi comportamenteumane proprii sau ale altora(uneori fãrã sã ºi le însuºeascã)ºi, în consecinþã, fiecarepersonalitate poate fivalorificatã prin atitudinile,comportamentele ºi valorilepozitive pe care le profeseazã.Cele pe care noi le considerãmnegative sau incompatibile cupropriul nostru sistem devalori, le putem descuraja princrearea de contexte în care elesã nu poatã fi puse în evidenþã.

Conþinuturi• Probleme de atins: Þinutul Mesopotamiei – „leagãn al

civilizaþiei”, civilizaþii mesopotamiene, Babilonul –capitalã, regat, imperiu, construcþii monumentale înMesopotamia.

• Discuþii posibile: Conþinuturile favorizeazã discuþiidespre atitudinile, comportamentele ºi valorile umane.De aceea ar fi preferabil sã evitaþi detaliile referitoare lafiecare dintre problemele de atins. Este util, în schimb,apelul la ceea ce înseamnã azi Irakul. De asemenea,este foarte important de menþionat faptul cãMesopotamia din ultimul mileniu înseamnã, de fapt, ocivilizaþie arabã ºi religia islamicã. Stela luiHammurabi poate fi pretext pentru o discuþie desprereglementarea relaþiilor dintre oameni prin reguli ºilegi scrise. Discuþia se poate extinde la respectarea


Acţionează în prezentFiecare persoanã are un sistem de valori la care se raporteazã atunci când ia decizii, cândalege, când acþioneazã. Spre exemplu, citeºte lista de valori care urmeazã ºi aºeazã-le înordinea care crezi cã te reprezintã pe tine! Gândeºte-te ce este mai important pentru tine?Ce pui întotdeauna, indiferent de situaþie, pe primele cinci locuri? 1. cariera profesionalã;2. prietenia; 3. banii; 4. familia; 5. sãnãtatea; 6. viaþa; 7. etnia; 8. libertatea; 9. religia;10. puterea; 11. democraþia; 12. legea. Adaugã la aceastã listã alte valori care crezi cã îþiaparþin.

Ordinea pe care ai obþinut-o înseamnã sistemul tãu de valori, în funcþie de care îþiorganizezi ºi îþi conduci viaþa. Colegii tãi au, probabil, alte prioritãþi. Nu e nimic rãu înasta! De aceea oamenii sunt diferiþi!


„ªase zile ºi ºase nopþi l-am plâns pe prietenul meu,Iar a ºaptea zi l-am îngropat.Groazã cumplitã m-a cuprins vãzându-i sfârºitul care l-a ajuns,O teamã de moarte m-a cuprins, de aceea am alergat pe câmpie,Cãci moartea lui Enkidu, prietenul meu, mã apasã greu.Cum mai pot sã tac, cum pot sã nu strig?Prietenul meu drag s-a fãcut pãmânt!”

Poarta zeiþei Iºtar este restauratã azila Berlin ºi este una dintre cele 100 deporþi de acces în Babilon. Era opoartã de ceremonie, prin care seajungea la ansamblul arhitectonic celmai important din oraº: Turnul Babel,care avea o înãlþime de 90 de metri;grãdinile suspendate, create în maimulte terase suprapuse pânã laaproximativ 100 de metri, unde apaajungea printr-un ingenios sistem deirigaþii, iar rãcoarea era menþinutãprintr-un sistem de ventilaþie aaerului; palatul regelui care avea ocircumferinþã de peste un kilometru.

Stela lui Hammurabi (aflatãla Luvru) îl înfãþiºeazã peregele Babilonului primindlegile de la zeul Soarelui,ceea ce le confereaautoritate divinã. Codul delegi a lui Hammurabiînseamnã primele legi scriseale oamenilor. Elereglementau dreptul deproprietate, schimburilecomerciale, obligaþiile ºiresponsabilitatea medicilor,arhitecþilor ºi ale altorprofesii.

Notiþele/observaþiile profesorului:

legilor astãzi. De asemenea,relaþia dintre lege ºiatitudini, comportamente ºivalori poate fi discutatã dinperspectiva în care legile nureglementeazã valorileumane, adicã spiritul uman.

AplicaþiiPrima cerinþã a aplicaþiei dinzona „Intrã în dialog cutrecutul” se referã la realizareaunui inventar al atitudinilor,comportamentelor ºi valorilordescoperite în textul lecþiei, însursele istorice prezentate sauîn discuþiile avute în clasã. Nueste foarte important ca eleviisã facã distincþia între atitudini,comportamente ºi valori, cidoar sã alcãtuiascã o listã pecare s-o pãstreze ºi s-o comparecu toate listele pe care le vaobþine în lecþiile urmãtoare.

A doua cerinþã solicitã lecturaunui text destul de dificil,împãrþit în douã teme:atitudinea faþã de femeie ºitristeþea pierderii unui prieten.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” este primul contactcu o listã exclusiv de valoriumane apreciate în zilelenoastre. Exerciþiul are ca scoprecunoaºterea de cãtre elevi apropriei poziþii în raport cuvalorile: ataºamentul faþã deunele, respingerea altora,indiferenþa faþã de o a treiacategorie. Este de observatfaptul cã ierarhia valorilorpersonale îi face pe oamenidiferiþi între ei. Exerciþiul esteindividual. Atenþie! Interziceþicategoric comentariile (pozitivesau negative) faþã de lista devalori a colegilor. Apreciereaeste individualã, personalã,intimã. Exprimarea ei publicãpoate duce la conflicte ºiagresivitate.


Urmele Egiptului antic 2



istorici adecvaþi pentruprezentarea unui subiect.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie: Gloria,orgoliul, atitudinea în faþamorþii, plãcerile vieþii,atitudinea conducãtorului faþãde supuºi, legitimareaprezentului cu ajutorultrecutului.

Discuþia poate avea ca punct deplecare chiar exemplele desimboluri ale gloriei trecutuluiegiptean transferate la Roma sauParis. Gloria ºi orgoliulfaraonilor egipteni (de unde ºiexpresia folositã azi „construcþiifaraonice”) sunt ilustrate printoate construcþiile egiptene. Elesunt o imagine a faraonului, aºacum azi casele noastre suntimaginea noastrã; nu doar aprosperitãþii noastre materiale,ci ºi a valorilor noastre morale.

Într-un alt context, atitudineafaþã de viaþã este un mod de a neexprima poziþia în faþa morþii:bucuria ºi plãcerea de a trãi ºipreocuparea pentru imagineanoastrã dupã moarte sunt douãdintre acþiunile pe care, uneoriincoºtient, le realizãm.

Cealaltã sursã susþine faptul cãatitudinea deschisã, pozitivã,modestã a conducãtorului faþã decei pe care îi conduce poateinduce un sentiment desolidaritate de grup, de încredereºi susþinere reciprocã. Temapoate fi pusã în discuþie a proposde relaþiile profesor-elev, de ceadintre ºef ºi angajaþi etc.

Conþinuturi• Probleme de atins: Egiptul – „un dar al Nilului”;

poziþia faraonului în societatea egipteanã; femeia înEgiptul antic; monumente ale artei egiptene;rãspândirea monumentelor egiptene în lume.

• Discuþii posibile: Discuþia poate porni de la o ideeexprimatã anterior, ºi anume faptul cã civilizaþiaegipteanã contemporanã este una arabã ºi de religiemusulmanã.

Se poate discuta despre factorii naturali care au favorizatcreºterea acestei civilizaþii, despre performanþeletehnologice ale egiptenilor, despre cunoºtinþele dematematicã, cele inginereºti, dar ºi despre o organizarefoarte precisã a activitãþilor de construcþii.


Intră în dialog cu trecutul1. De ce cuceritorii Egiptului au dus în þãrile lor de origine monumente ºi obiecte cu valoare

simbolicã ale culturii ºi civilizaþiei egiptene?

2. Care crezi cã este semnificaþia cuvintelor lui Napoleon adresate soldaþilor în Egipt? Alegetrei variante dintre cele indicate ºi argumenteazã alegerea fãcutã:• teama de înfrângere;• frica de moarte;• dorinþa de victorie;• orgoliul de a fi la înãlþimea faraonilor;• admiraþia faþã de un trecut glorios;• respectul pentru istorie.

3. Învãþãturile lui Ptah-hotep dateazã de acum 4500 de ani. Citeºte-le ºi fã un inventar alsfaturilor de comportare adresate oamenilor:


piatra de moarã. Dacã eºti o cãpeteniecare dã porunci unui numãr mare deoameni cautã sã sãvârºeºti toatebinefacerile, astfel ca poruncile talesã nu aducã rãu nimãnui. Mãreaþã edreptatea, statornicã ºi minunatã!”

„Nu fi îngâmfat de ºtiinþa ta, ci

sfãtuieºte-te cu cel neºtiutor la fel ca

ºi cu cel învãþat, cãci hotarele ºtiinþei

nu pot fi atinse ºi nu se aflã un

învãþat care s-o stãpâneascã cu

desãvârºire. O vorbã înþeleaptã o poþi

afla ºi la sclava care macinã învârtind

4. Citeºte Cântecul harpistului (scris acum 4500 de ani) ºi adaugã la lista anterioarã alteatitudini faþã de viaþã ºi faþã de moarte!

Acţionează în prezentAlcãtuieºte un text de 12-15 rânduri în care sã exprimi un punct de vedere desprestatutul femeii în lumea egipteanã. Comparã aceastã poziþie cu cea a femeii din DeclaraþiaUniversalã a Drepturilor Omului din 1948.

Bucurã-te de ziua de azi ºi petrece!Nu-þi întuneca viaþa cu gânduri!Cãci nimeni nu-ºi poate lua cu sineavutul din lumea aceasta,ªi, din câþi au plecat dincolo, nimeninu s-a mai întors!”

„…Sporeºte-þi cât poþi plãcerile

vieþiiºi, cât trãieºti, orânduieºte-þi viaþa

dupã pofta inimii.Cãci te va ajunge ziua plângerii,

Dar plângerile tale, zeul morþii nu le

va auzi;Iar bocetele celor rãmaºi în viaþã

Nu pot dãrui viaþã celui din

mormânt.


Un subiect interesant pentruelevi poate fi statutul special alfemeii în lumea egipteanã. Estesingura civilizaþie anticã în carefemeile au ajuns regine ºi aufost glorificate prin portretesculptate sau pictate, temple,palate ºi morminte asemeneafaraonilor bãrbaþi.

AplicaþiiAplicaþia 1 din zona „Intrã îndialog cu trecutul” solicitã oexplicaþie asupra tendinþeiconducãtorilor politici de s-ºiîntemeia puterea, de a selegitima prin intermediulfaptelor, monumentelor,personalitãþilor din trecut, chiardacã trecutul nu le aparþine.Acest tip de legitimare politicãeste specific mai alesdictatorilor sau regimurilor detip totalitar. Un exemplu estemodul în care NicolaeCeauºescu îºi asocia imagineacu voievozii ºi domnitoriievului mediu.

Aplicaþia 2 este un exerciþiu dereflecþie politicã pe margineaunor cuvinte rostite deNapoleon în Egipt. El poateaduce în discuþie atitudini,comportamente ºi valori umanecare l-au caracterizat peNapoleon.

Aplicaþiile 3 ºi 4 fac apel lasurse istorice care aparþinliteraturii populare egiptene,relevante pentru atitudinile,comportamentul ºi valorileoamenilor obiºnuiþi. Citirea loratentã poate completainventarul realizat anterior.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” cere o comparaþieîntre statutul femeii înantichitatea egipteanã ºi celprevãzut de DeclaraþiaUniversalã a Drepturilor Omuluiaparþinând secolului XX.


Spiritul culturii greco-romane 3



Spiritul culturii greco-romane 3


Unde poţi descoperi istoria?Se spune despre Roma cã este un oraº-muzeu. Despre Atena, la fel. Cele douã oraºe suntcapitalele culturale ale antichitãþii europene. Grecia ºi Italia sunt douã muzee în aer liber.Spiritul culturii greco-romane a alimentat spiritul Europei mai bine de o mie de ani.Redescoperit ºi reînviat la sfârºitul evului mediu de cãtre învãþaþii Renaºterii, spiritul estetic,ºtiinþific ºi politic greco-roman este azi mai viu ca oricând.

Totul a început acum 2500 de ani, când grecii au descoperit virtuþile omului ca fiinþãraþionalã. Hipocrate a început prin a cerceta corpul uman pentru a putea sã vindece bolile.Herodot a descris rãzboaiele vremii, cu împãraþii ºi regii care le-au condus, dar a observatºi oamenii simplii care au cãzut, de regulã, victime. Popoare, neamuri, triburi sunt descrisecu curiozitatea pe care þi-o stârneºte strãinul care vorbeºte o limbã neînþeleasã. Platon aconceput o lume idealã, în care cele mai importante lucruri erau politica, educaþia, esteticaºi relaþiile dintre oameni. Iatã cã un medic, un istoric ºi un filosof se ocupã de „om”,încercând sã-l înþeleagã ºi sã-l susþinã pentru a fi mai fericit.

Consecinþele au apãrut imediat în practica politicã:democraþia, ca sistem politic, care înseamnã putereapoporului; ideea de cetãþean – om liber ºi egal cu toþiceilalþi în faþa legilor; educaþia ca mijloc de formare acetãþeanului responsabil. În artã, statuile grecilorreprezentau modele de bãrbaþi sau femei ºi nu un omagiupublic adus unei persoane. Un corp frumos era consideratmai important decât un conducãtor politic care avea ofuncþie trecãtoare. Grecii au observat diferenþa ºidiversitatea, au recunoscut valoarea omului ºi, odatã cuasta, au început sã recunoascã ºi valoarea artei. Sigur cãmonumentele lor (statui, temple, teatre) erau ºi o expresiea hegemoniei politice ºi culturale, dar asta înseamnãconºtiinþa propriei valori.

Armatele romane au cucerit Grecia, iar lumea romanã nus-au sfiit sã copieze modelul cultural grecesc. De lalocuinþe, sãrbãtori ºi distracþii, pânã la statui, temple ºizei, romanii au importat un stil de viaþã ºi o culturã, fãrãca latinitatea sã-ºi piardã forþa spiritualã. Unii împãraþiromani au preferat însã modestia ºi respectul pentrutradiþiile romane (aºa cum a fãcut-o Octavian Augustus),alþii, excesul, extravaganþa ºi risipa (ca împãratul Nero).Toþi împãraþii au considerat arta ca o imagine a puterii lorºi un mijloc de propagandã imperialã. Statuile, pieþelepublice, monumentele triumfale erau dedicate împãraþilorromani ºi victoriilor acestora. La fel ca ºi suveraniibabilonieni ºi egipteni, împãraþii intrau în competiþie cuzeii, nu cu muritorii.

Statuia ecvestrã a împãratuluiMarc Aureliu exprima putereamilitarã romanã întruchipatã deîmpãrat.

Conþinuturi• Probleme de atins: democraþia atenianã; cultura ºi

educaþia greacã; gânditori greci; cucerirea romanã.romanizarea; influenþe culturale greceºti la Roma;

• Discuþii posibile: Dacã elevii au parcurs moduleleanterioare, ei sunt oarecum familiarizaþi cu ceea ceînseamnã lumea politicã ºi cultura greco-romanã.Apelul la informaþiile pe care ei le deþin le poate creasenzaþia cã de fapt controleazã subiectul, ceea ce le dãîncredere. De aceea, o reactualizare a cunoºtinþelor estesuficientã pentru a trimite apoi discuþia cãtre mesajulartei greceºti, al artei imperiale romane ºi cãtreatitudinile, comportamentele ºi valorile promovate înlumea greco-romanã. Sunt utile trei menþiuni speciale:nivelul de educaþie al cetãþenilor greci ºi romani;



3.4.Formularea unui mesajcultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:Egalitate, libertate, meritpersonal, competenþã, frumos,echilibru, armonie, democraþie,cetãþenie, solidaritate, educaþie,exces, extravaganþã.

Lumea greco-romanã a lansat înistorie aproape toate valorileumane importante recunoscuteastãzi. Sistemul politicdemocratic atenian a susþinutideile de libertate ºi egalitate acetãþenilor, care au conferitsolidaritate lumii ateniene înfaþa duºmanilor externi. La fel,romanii au preþuit ideea decetãþenie ºi meritul personal înpromovarea în funcþiile publicesau militare. Culturagreco-romanã susþine valoarea„omului”, pe care îl investeºtecu calitãþi, dar ºi obligaþii ºiresponsabilitãþi.

În artã, umanismul ºi frumosulsunt componentele principale.O notã aparte fac împãraþiiromani, care au considerat artaun mijloc de propagandãimperialã. Rezultatul a fost oartã triumfalã, care transmiteprivitorului nu doar ideea demãreþie a imperiului, ci ºiexcesul ºi extravaganþa caexpresie a puterii.


Intră în dialog cu trecutul1. În clipa în care grecii au descoperit ºi s-au îngrijit de existenþa omului, s-a schimbat

politica, arta, educaþia, modul de viaþã. Crezi cã azi, dupã modelul atenian de acum 2500de ani, respectul acordat omului, bunãstarea, educaþia, promovarea pe meritul personal,libertatea pot sã schimbe lumea în care trãim? Gândeºte-te ce poþi face pentru a fi mairespectat, mai bogat, mai liber?

2. Jocurile olimpice au fost inventate de greci acum 2700 de ani. Ele erau o expresie arivalitãþii dintre polis-uri, dar ºi un mod de a pune în valoare spiritul uman. Întrecerileerau sportive, dar ºi de poezie, iar premiul era o cununã de lauri ºi, mai ales, mândria ºionoarea de a fi câºtigat o întrecere care avea loc o datã la patru ani. Alcãtuieºte un text de10-12 rânduri despre ce înseamnã azi „spiritul olimpic”.

3. Romanii au copiat modelul cultural grecesc. Care crezi cã este azi modelul culturaldominant în lume? Gândeºte-te la limbã, produse comerciale, muzicã, mod de viaþã! Fã olistã de cuvinte ºi obiceiuri preluate în zilele noastre, de noi, de la alte popoare! În acestcontext, ce crezi cã se poate întâmpla cu civilizaþia ºi cultura românã: se modificã? vadispãrea? Argumenteazã rãspunsul!


Acţionează în prezent1. Cunoºti o construcþie realizatã în România ca o imagine a puterii conducãtorului ºi ca

mijloc de propagandã?

2. De la latini am moºtenit expresii pe care le folosim ºi azi pentru a descrie anumitesituaþii. Citeºte expresiile urmãtoare ºi relateazã colegilor întâmplãri care pot ficaracterizate prin folosirea acestor expresii latineºti!• Festina lente! (în traducere: „Grãbeºte-te încet!”)• Panem et circenses! (în traducere „Pâine ºi circ!”)• Veni, vidi, vici! (în traducere „Am venit, am vãzut, am învins!”)• Vox populi, vox Dei! (în traducere „Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu!”)

Cariatidele erau statui feminine care înlocuiau coloanele de susþine aacoperiºului unui templu.


relaþia dintre cultura greacãºi cea romanã; moºtenireaculturalã greco-romanã.

AplicaþiiPrima aplicaþie din zona „Intrãîn dialog cu trecutul” este unexerciþiu de reflecþie asupralumii de azi, asupra condiþieiumane în viaþa realã a fiecãruiaºi asupra valorilor a cãrorpromovare poate duce la o viaþãde calitate. Este important caelevii sã ofere propriile soluþiila întrebarea „Ce poþi face tupentru a fi mai respectat, maibogat, mai liber?”.

A doua aplicaþie se situeazã înzona atitudinii faþã de sport,culturã ºi divertisment ºi arelaþiei acestora cu valorilemorale. Insistaþi ca elevii sãenunþe atitudini, comportamenteºi valori pozitive/negativepromovate prin sport.

Aplicaþia 3 poate porni de laideea de globalizare, de lamodul în care aceasta semanifestã în limbaj, obiceiuri,muzicã etc. ºi impactul pe caretoate acestea îl pot avea asupraidentitãþii. Sunt acceptabileorice variante de rãspuns laîntrebãri, în condiþiile în carerãspunsurile sunt opiniipersonale.

Aplicaþia 1 din zona„Acþioneazã în prezent” cererecunoaºterea Casei Poporuluica o construcþie realizatã dinmotive propagandistice ºi deimagine a conducãtorului ºi aregimului politic comunist.

Aplicaþia 2 cere ca prinpunerea acestor expresii într-uncontext real sã se verifice astfelveridicitatea ºi perenitatea lor.Cereþi elevilor sã aplice acesteexpresii la situaþii ivite în clasãsau în ºcoalã.


Oamenii antichităţii 4



Oamenii antichităţii 4


Unde poţi descoperi istoria?

„Suntem cu toþii membrii unui mare

trup; natura ne-a nãscut fraþi, dându-ne

tuturor acelaºi þel. Ea ne-a inspirat

iubirea reciprocã ºi ne-a fãcut sociabili.

De aceea trebuie sã respingem violenþa,

cruzimea, egoismul ºi corupþia”.

Poþi descoperi în acest text enunþate

drepturi ale omului?

„Aceasta mi-e averea: sã preamãresc femeia,

Sã-i fac iubitei mele renumele etern.

Veºminte, pietre scumpe ºi aur s-or distruge –

Dar faima ei, în versuri, va strãluci mereu!”

3. În versurile urmãtoare, poetul latinOvidiu, exilat la Tomis (Constanþa deazi), descrie sentimentele sale faþã defemeie.

Oamenii antichitãþii, adicã spiritul oameni-lor care au trãit acum 2000 de ani, poate firecunoscut în ceea ce suntem noi astãzi. Iatão listã de cuvinte care exprimã calitãþi uma-ne apreciate în antichitatea greco-romanã:luciditate, raþiune, spirit practic, cetãþenie,libertate, egalitate, merit personal, ordine,moderaþie, frumuseþe, forþã fizicã, armonie,respect pentru tradiþie, integritate moralã.Sã nu crezi însã cã lumea aceea era perfectã.Iatã ºi o listã de moravuri de care oameniirâdeau în piese de teatru sau în reprezenta-þii desfãºurate cu ocazia sãrbãtorilor: oame-nii erau necinstiþi, certãreþi, lacomi, obsce-ni, naivi, leneºi, beþivi, iar instituþiile eraucorupte ºi pline de abuzuri, iar justiþiastrâmbã.

Grecii au creat un sistem politic – democra-þia, o culturã – umanismul, o religie – cu zeicare au toate calitãþile ºi viciile oamenilor, osocietate de oameni egali ºi liberi. Ideile gre-cilor despre stat, politicã, cetãþean, bunãcu-viinþã, frumos au fost rãspândite, de-a lun-gul ºi de-a latul lumii cunoscute atunci, decãtre Alexandru Macedon. Alexandru a pur-tat rãzboaie, a cucerit teritorii întinse, a înte-meiat oraºe (unora le-a dat numele sãu –Alexandria), dar convins de superioritateaculturii greceºti, a protejat-o, a rãspândit-oºi a îmbogãþit-o. Peste câteva secole, romaniiau cucerit tot spaþiul din jurul Mãrii Medi-terane ºi viaþa lor s-a schimbat. Roma adevenit greacã, la fel cum astãzi Japonia adevenit occidentalã.

Intră în dialog cu trecutul1. Unii filosofi greci considerau cã existã patru adevãruri fundamentale care trebuie sã-i

conducã pe oameni în viaþã: 1. Cã divinitatea nu trebuie sã îþi inspire teamã; 2. Cã nutrebuie sã-þi fie fricã de moarte; 3. Cã este uºor sã-þi procuri binele; 4. Cã este uºor sãsuporþi durerea. Adaugã „douã adevãruri” care þie þi se par foarte importante în viaþã!

2. Filosoful roman Seneca a scris urmãtoarele:

• Discuþii posibile: Deoarece contactul direct cu o lume atâtde îndepãrtatã în timp nu este posibil, singurul mijlocprin care putem reface imaginea oamenilor care au trãitacum 2000 de ani este studiul literaturii, teatrului,filosofiei, poeziei, tradiþiilor ºi credinþelor religioase.Acestea oferã informaþii destul de apropiate de realitatecu privire la moralitatea, pasiunile sau viciile anticilor.

Un subiect interesant poate fi personalitatea ºi acþiunea luiAlexandru Macedon, dar utilizate ca fundal pentru aexplica ceea ce a însemnat elenismul pentru istoriaantichitãþii. Un punct de vedere care poate stimulacuriozitatea elevilor este mãsura în care Roma a fostinfluenþatã de cultura greacã. În zilele noastre, unfenomen asemãnãtor îl reprezintã modul în care civilizaþiaoccidentalã îºi exportã valorile pe toate continentele.




Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:Raþiune, spirit critic, luciditate,moderaþie, forþã fizicã, necinste,lãcomie, corupþie, abuz.

La aceastã listã se adaugãatitudinile, comportamentele ºivalorile despre care deja eleviiau luat cunoºtinþã în lecþiaanterioarã. Primele patrucalitãþi umane enunþate seînscriu în nota generalãpozitivã care a definit lumeagreco-romanã. Forþa fizicã esteo calitate care a asiguratprestigiul ºi succesul uneipersoane pânã aproape dezilele noastre. Ultimele noþiuniasigurã echilibrul unei imaginidespre antici care nu trebuie sãfie deloc idealizatã. Din analizalistelor de atitudini,comportamente ºi valoriobþinute pânã acum rezultã cãoamenii aveau toate viciile ºitoate calitãþile pe care le au ºioamenii de azi.

Conþinuturi• Probleme de atins:

Literatura, teatrul, poezia,jocurile, religia – sursã de adescoperi calitãþile ºi viciileoamenilor din antichitate;Alexandru cel Mare ºielenismul; orice subiectdezvoltat anterior caresusþine demersul cu privirela caracterizarea oamenilordin antichitate.


4. Dupã bãtãlia de la Maraton, grecii au trimis un sol sã anunþe victoria la Atena. Acesta aalergat pe o distanþã de peste 40 de kilometri, a ajuns în cetate, a rostit simplu: „Amînvins!” ºi a murit din cauza epuizãrii. Alege dintre termenii urmãtori doi dintre cei caredefinesc cel mai bine „alergãtorul de la Maraton”: devotament, patriotism, onoare,disciplinã militarã, eroism.

5. Citeºte textele urmãtoare ºi identificã alte calitãþi umane, moravuri ºi obiceiuri înantichitatea greco-romanã!


Acţionează în prezent1. Câte din cuvintele din prima listã, din primul paragraf al lecþiei fac parte din filosofia ta

de viaþã?

2. Din antichitate ºi pânã acum vreo douã-trei secole, supravieþuirea unui om ºi prestigiulsãu în faþa celorlalþi a depins de forþa ºi de superioritatea fizicã. Alege, din listele devalori umane pe care le-ai întâlnit în aceste prime lecþii, cinci din cele care crezi cã îþiconferã prestigiu în faþa celorlalþi! Comparã opþiunile tale cu cele ale colegilor! De cecrezi cã sunt diferite?

„Baia nu era un simplu prilej decurãþenie, ci o plãcere complexã, cumeste, la noi, agrementul plajei la mare. Deaceea, gânditorii ºi creºtinii (mai târziu)respingeau baia; ei nu se lãsau pradãslãbiciunii de a se spãla; fãceau baie doaro datã sau de douã ori pe lunã; barbamurdarã a unui filosof era o dovadã deausteritate de care el se mândrea. Toatecasele de bogãtaºi aveau mai multeîncãperi special amenajate pentru baie, cuo instalaþie de încãlzire sub podea; înfiecare oraº se afla cel puþin o baiepublicã ºi un apeduct care alimentaoraºul ºi fântânile.”

Philippe Aries, Georges Duby, Istoriavieþii private

„Politeþea era o îndatorire impusã de

educaþie. Un om binecrescut se poartã cu

egalii sãi fãrã a-i linguºi ºi fãrã aroganþã;

respectul faþã de altul trebuie sã se

manifeste cu naturaleþea unui suflet

liberal; deferenþa datoratã unui superior

sã fie întotdeauna însoþitã de acea

simplitate familiarã proprie mândriei

civice ce o resimte un om liber. Numai

«barbarilor» li se potriveºte sã stea

înmãrmuriþi în prezenþa regilor ºi

oamenii superstiþioºi sã tremure în faþa

zeilor ca un sclav în faþa unui stãpânitor.”

(…)„Ce însemna sã fi libertin în moravuri ºi

în comportament? Un om era considerat

libertin când încãlca trei opreliºti: fãcea

dragoste înainte de cãderea nopþii; fãcea

dragoste fãrã a întuneca odaia; fãcea

dragoste cu o partenerã pe care o

dezgolise toatã.”

(…)


AplicaþiiAplicaþia 1 din zona„Reflecteazã asupra trecutului”este o invitaþie la reflecþiepersonalã asupra adevãrurilor(principiilor, valorilor) caretrebuie sã ne conducã în viaþã.

Atenþie! Toate variantele derãspuns ºi toate opþiunileelevilor sunt acceptabile dinmotive pe care le-am enumeratîn paginile anterioare!

Aplicaþia 2. Pentru a rezolva cusucces aceastã aplicaþie puteþiface apel la lista de drepturi ºilibertãþi garantate de CEDO ºi laacþiunile umane interzise prinacelaºi document.

Aplicaþia 3 este mai degrabã unenunþ care sugereazã cã femeianu avea o poziþie privilegiatã înantichitatea greco-romanã, cuexcepþia poeþilor ºi a poeziei.

Aplicaþia 4 este un exerciþiu dedefinire a unei acþiuni umanecelebre. De asemenea, oricealegere poate fi acceptatã.

Aplicaþia 5 solicitã o lecturã atextelor ºi identificarea unorcalitãþi umane, a unor moravuriºi obiceiuri. Ele se adaugã lalista deja lungã de expresii alepersonalitãþii oamenilor dinantichitate.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” cere o evaluarepersonalã (provizorie) aatitudinilor, comportamentelorºi valorilor acceptate de cãtreelevi. Exerciþiul este individual.

A doua aplicaþie solicitã oselecþie de atitudini,comportamente ºi valori ºi oopþiune raþionalã pe bazautilizãrii unui criteriu.


Valorile creștine 5



Valorile creștine 5


Unde poţi descoperi istoria?Tot ceea ce se întâmplã azi în familie de Paºti sau de Crãciun,la botez, la nuntã sau la înmormântare reprezintã tradiþiicreºtine. Fie cã oamenii sunt ortodocºi, greco-catolici, catolicisau protestanþi, semnificaþia obiceiurilor este asemãnãtoare.Toþi creºtinii vopsesc ouã roºii de Paºti, fapt ce aminteºte desângele vãrsat de Iisus pentru mântuirea oamenilor. Cu toþiine facem cruce – simbol universal al creºtinului. Toþi creºtiniirecunosc ziua de 25 decembrie ca zi a naºterii lui Iisus.Fiecare comunitate are o bisericã în jurul cãreia se adunãduminica ºi la sãrbãtori. Când se mutã în casã nouã, oameniicheamã un preot pentru sfinþirea locului. Duminica a fost ziuade odihnã a lui Dumnezeu ºi a devenit ziua de odihnã acreºtinilor, ziua noastrã liberã. ªi exemplele pot continua!

În fiecare zi, fãrã sã ne dãm seama, facem gesturi cusemnificaþie creºtinã: dãm de pomanã, ne închinãm, îlpomenim pe Dumnezeu în diverse formule („Doamne-ajutã!”, „Doamne fereºte!” etc.), þinem posturile orânduite debiserica creºtinã, ne primenim hainele de sãrbãtori, mergemla bisericã sau în pelerinaj la mãnãstiri sau locuri sfinte,participãm la sãrbãtori sau ceremonii religioase. Religiacreºtinã este prezentã, aºadar, în tot ceea ce facem, în felulîn care gândim, în modul în care ne organizãm viaþa.

De-a lungul timpului, biserica creºtinã a susþinut ºi ainfluenþat chiar existenþa statelor creºtine: Imperiul Bizantin afost timp de o mie de ani un imperiu creºtin ortodox, în ÞãrileRomâne, mitropolitul era al doilea om în stat dupã domnitor,regele Angliei este ºeful Bisericii anglicane, Papa de la Roma aavut ºi are un cuvânt greu de spus în deciziile politice.

Creºtinii sunt separaþi astãzi în mai multe culte. În anul1054, neînþelegerile teologice dintre Patriarhul de laConstantinopol ºi Papa de la Roma au dus la MareaSchismã, adicã separarea Bisericii ortodoxe de Bisericacatolicã sau romano-catolicã. Dupã câteva secole, în anul1517, în Germania, Martin Luther a propus o reformã acatolicismului ºi astfel au apãrut cultele creºtine protestante:luteranismul, calvinismul ºi anglicanismul. Acum trei sutede ani a luat fiinþã cultul greco-catolic, prin unirea unei pãrþia credincioºilor Bisericii ortodoxe cu Biserica catolicã.Chiar dacã existã diferenþe între ortodocºi, greco-catolici,catolici, protestanþi sau alte culte creºtine consideratesecte, se poate spune cã creºtinismul este unul dintrefundamentele spirituale ale culturii ºi civilizaþiei europene.

Mãnãstirea Putna

Catedrala catolicã din Oradea

Nuntã într-o bisericã ortodoxã

credincioºi aparþinând altor culte decât cel ortodox. Deasemenea, este posibil ca o parte dintre elevi sã nu fiefoarte preocupaþi de practicarea obiceiurilor ºitradiþiilor creºtine, sã aibã o altã religie (islamicã,mozaicã etc.) sau sã fie chiar atei. Este bine sãdescoperiþi acest lucru la timp, pentru a nu generafrustrãri în rândul elevilor. Indiferent de poziþia lorfaþã de religia creºtinã, ei nu trebuie judecaþi pentruopþiunile lor. Credinþa este o chestiune intimã, pe carenu suntem obligaþi sã o afiºãm în public.

Prezentarea valorilor creºtine poate porni de la experienþapersonalã a elevilor, cu descrierea unor obiceiuri ºitradiþii; relaþia Bisericii cu Statul poate fi discutatãpornind din prezent spre trecut, cu valorificarea unorinformaþii pe care elevii le au deja. Bazaþi-vã în toate

Competenþe specifice vizate:3.4.Formularea unui mesaj

cultural;3.5.Utilizarea dialogului

intercultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie: valorilecreºtine în general.

Creºtinismul este o religie carea propus, la sfârºitulantichitãþii, un nou set de valoriumane exprimate în „cele zeceporunci”. Ar fi utilã observareadiferenþelor în raport cu ceea ceantichitatea a valorizat pânã înacel moment: preþuirea vieþiiomului, cinstirea pãrinþilor,ziua de odihnã, pãcatuladulterului, dragostea faþã deDumnezeu, dar ºi intoleranþafaþã de alte religii, respingereaimaginilor ºi o atitudinenegativã faþã de poziþia femeiiîn raport cu bãrbatul.

Faþã de acestea, de-a lungulistoriei, creºtinismul a evoluatîn diferite variante (ortodoxie,catolicism, greco-catolicism,protestantism) fãrã ca esenþa sasã se modifice. Promovarea ºimai ales interiorizarea valorilorcreºtine a rãmas un dezideratde vreme ce chiar Biserica aîncãlcat legile creºtine.

Conþinuturi• Probleme de atins: religia

creºtinã în viaþa oamenilor;relaþia Bisericii cu Statul;culte creºtine; creºtinismul –fundament al civilizaþieieuropene.

• Discuþii posibile:Atenþie! Este posibil caprintre elevi sã existe


Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte „cele zece porunci” ºi identificã principalele valori creºtine.


Acţionează în prezentRomanul ºi filmul artistic Codul lui da Vinci propun o nouã viziune asupra vieþii luiIisus, a Mariei Magdalena ºi a rolului femeilor în viaþa primilor creºtini. Aceste lucruri aufost respinse ºi condamnate în zilele noastre de cãtre Biserica catolicã. Care este opinia taîn legãturã cu apariþia altor puncte de vedere despre viaþa lui Iisus? Crezi cã pot fiacceptate sau sunt o blasfemie? Formuleazã un rãspuns scris de 12-15 rânduri ºicomparã-l cu al altor colegi!

mama ta. 6. Sã nu ucizi. 7. Sã nupreacurveºti. 8. Sã nu furi. 9. Sãnu mãrturiseºti strâmb împotrivaaproapelui tãu. 10. Sã nu pofteºticasa aproapelui, nevastaaproapelui, nici vreun alt lucrucare este al aproapelui tãu.”

Biblia, Exodul 20, 1-17

„1. Eu sunt Domnul, Dumnezeul

tãu, sã nu ai alþi dumnezei în

afarã de mine. 2. Sã nu-þi faci

chip cioplit. 3. Sã nu iei în deºert

numele Domnului tãu, cãci

Domnul nu te va lãsa

nepedepsit. 4. Adu-þi aminte de

ziua de odihnã ca s-o sfinþeºti.

5. Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe

„Femeile sã tacã în întruniri, cãci nu le esteîngãduit sã ia cuvântul; sã stea supuse cumînsãºi legea o spune”. (Noul Testament,Epistola întâi cãtre corinteni, XIV, 34-35)

„Femeia sã înveþe în tãcere cu toatãsupunerea. Femeii nu-i dau voie sã înveþe pealþii, nici sã se ridice mai pe sus de bãrbat, cisã stea în tãcere”. (Noul Testament, Epistolaîntâi cãtre Timotei, II, 11-14)

„Femeile sã li se supunã bãrbaþilor lor

precum Domnului, cãci bãrbatul este cap

femeii sale, cum Hristos este capul

Bisericii, trupul sãu, al cãrui Izbãvitor este.

ªi dupã cum Biserica i se supune lui

Hristos, tot astfel femeile trebuie sã li se

supunã bãrbaþilor lor”. (Noul Testament,

Epistola cãtre efeseni, V, 22-24)

2. Observã în textele de mai jos atitudinea creºtinismului faþã de femeie. Crezi cã aceastãpoziþie a avut consecinþe de-a lungul istoriei asupra poziþiei femeii în societate?

3. În textul urmãtor vei descoperi acþiuni ale creºtinilor susþinute de Bisericã cu ocaziacruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Cum poþi explica comportamentul cruciaþilorgândindu-te la «cele zece porunci»?

cadavre; cifrã la care trebuie adãugatecadavrele care zãceau pe strãzile oraºului.Apoi, cruciaþii s-au spãlat ºi ºi-au pusveºminte curate. Au pornit desculþi,într-un concert de plânsete ºi gemete, printoate locurile oraºului pe care le strãbãtuseHristos, sãrutând urmele tãlpilor lui.”

Guillaume de Tyr

„Cruciaþii strãbãteau strãzile Ierusalimului,

cu spada sau cu pumnalul în mânã,

omorând orice locuitor pe care-l întâlneau,

fãrã sã cruþe nici femeile, nici copiii.

Spectacolul unui asemenea numãr de

cadavre era insuportabil. Dar masacratorii

erau ºi mai hidoºi decât victimele lor: din

tãlpi pânã îºtet erau acoperiþi de sânge. În

incinta templului erau peste zece mii de


demersurile pe realitateacreºtinã din jurul nostru. Într-oeventualã discuþie desprecultele creºtine, încercaþi sãdescoperiþi diferenþele dintreacestea ºi sã stabiliþi oidentitate a fiecãruia.

AplicaþiiAplicaþia 1 este un exerciþiu deidentificare de valori în „celezece porunci”. Puteþi„exploata” fiecare poruncã prinobservarea relaþiei în careaceasta se aflã cu realitateaactualã. Cu alte cuvinte: esteinteriorizatã de credincioºi?,este respectatã?, este încãlcatã?,nu mai este actualã?.

Aplicaþia 2 deschide un subiectsensibil pentru istoriacreºtinismului: condiþia femeiiîn societate. Textele din Bibliesusþin inferioritatea femeii înraporturile cu bãrbatul ºiaceastã poziþie a pus femeia îndificultate de-a lungul istoriei.Aºa se explicã, spre exemplu,faptul cã istoria este una abãrbaþilor, conducerea aparþinebãrbaþilor, în familie bãrbatuleste considerat „capul” etc.Este interesantã poziþia elevilorfaþã de aceastã situaþie.

Aplicaþia 3 este un exemplu deîncãlcare a normelor moralecreºtine, un exemplu deagresivitate ºi ipocrizie petrecutîn timpul primei cruciade.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” poate contrariaelevii. Explicaþi-le, mai întâi,faptul cã romanul ºi filmul suntopere de ficþiune, rezultat alimaginaþiei autorului/regizo-rului în primul rând ºi abiaapoi, uneori, ele sunt bazate pefapte reale. Pornind de laaceastã premisã, discuþia sepoate desfãºura detaºat ºi fãrãimplicare emoþionalã.


Islamul 6



Islamul 6



În Spania, arabii au stãpânit aproape 800 de ani. Urmele lor se gãsesc peste tot: moschei,palate, grãdini. În Franþa trãiesc azi aproximativ ºapte milioane de musulmani, proveniþi înspecial din statele islamice, foste colonii franceze din nordul Africii. În Germania sunt cincimilioane de musulmani. Turcia este azi un stat european de religie islamicã. Peste tot înEuropa poþi descoperi produse ºi simboluri ale lumii arabo-islamice: îmbrãcãminte specificãlumii orientale, covoare, restaurante tradiþionale, moschei, mirodenii, parfumuri orientale,obiecte decorative, poveºti preluate de arabi din lumea babilonianã, precum O mie ºi unade nopþi. Ele au ajuns în Europa aduse de negustori, încã dinainte de anul o mie.

Învãþãtura islamicã a fost rãspânditã în rândul arabilor din Mecca de cãtre ProfetulMahomed, în secolul al VII-lea. Principiul fundamental al noii religii era supunerea(„islam” înseamnã „supunere” în limba arabã) faþã de Alah. Mahomed a transmismusulmanilor („musulman” înseamnã „credincios” în limba arabã) valori umane precumgenerozitatea, onestitatea, caritatea, cumpãtarea ºi moderaþia.

Coranul, cartea sfântã a religiei islamice, i-a îndemnat pe musulmani sã cerceteze lumeaºi sã cunoascã realitatea lucrurilor prin intermediul raþiunii, spre deosebire de Biblie carea sfãtuit creºtinul astfel: „crede ºi nu cerceta”. Aºa se explicã numãrul mare de savanþiarabi, numãrul mare de cãrþi ºi de biblioteci, precum ºi produsele de calitate deosebitãrealizate în lumea arabã în jurul anului o mie.

Expansiunea arabilor în Orient, Africa de Nord ºi Europa s-a realizat prin rãzboaie purtateîmpotriva „necredincioºilor”. Djihadul (rãzboiul sfânt) pentru rãspândirea islamului a devenitdoctrina supremã a statului arab ºi a religiei islamice. Aceastã concepþie este asemãnãtoare cuideea de cruciadã a creºtinilor împotriva „necredincioºilor” ºi ambele au apãrut în urmã cu omie de ani, într-o perioadã în care credinþa oamenilor era mult mai puternicã decât raþiunea.

expansiunea arabã; rãzboiul sfânt; cultura ºi civilizaþiaislamicã în Europa.

• Discuþii posibile: Cel mai eficient mod de abordarepare cel care porneºte de la experienþa comunã acontactului fiecãruia dintre noi cu obiecte, alimente,vestimentaþie, parfumuri provenite din lumea islamicã,precum ºi cu fascinanta lume a poveºtilor arabe.

Viaþa în deºert este un subiect exotic ºi interesant pentruelevi. Pelerinajul la Mecca, imaginea palatelor, grãdinilorºi moscheilor sunt teme de discuþie atractive. Utilizaþi ohartã pentru a localiza lumea arabã în diverse momenteale istoriei sale. Rãzboiul sfânt (Djihad) împotrivanecredincioºilor este un element de ideologie care acanalizat triburile arabe în afara Peninsulei Arabe deorigine. El este asemãnãtor, în conþinutul sãu ºi în forma

Competenþe specifice vizate:3.2. Identificarea perspectivelor

multiple oferite, de surseistorice diferite asupra unuidomeniu cultural;

3.4.Formularea unui mesajcultural;


Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:generozitate, cumpãtare, caritate,toleranþã, onestitate, egalitate.

Atenþie! Discuþia despre islampoate aluneca înspre confuziacare se face azi între religiaislamicã ºi fundamentalismulislamic. Menþineþi cursuldiscuþiei în zona doctrineimorale islamice ºi scoateþi înevidenþã numeroasele valoripozitive promovate de islam.

Islamul, ca toate religiile de alt-fel, are o doctrinã profund uma-nã. Douã lucruri deosebesc înmod radical islamul de creºti-nism: spiritul tolerant, foartepronunþat în cadrul islamuluiºi îndemnul adresat de Corancredincioºilor de a cunoaºte ºide a cerceta lumea într-un modraþional. Consecinþele acestuiîndemn au fost vizibile în pri-mele secole ale rãspândirii isla-mului, când cultura ºi civiliza-þia islamicã a cunoscut odezvoltare uluitoare în raportcu Europa creºtinã, dincolo deresursele dobândite ca urmare aexpansiunii teritoriale.

Conþinuturi• Probleme de atins: Apariþia

islamului; rolul luiMahomed; oraºe sfinte;


Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte fragmentele urmãtoare ºi noteazã-þi valori ale religiei islamice. Comparã-le cu cele

creºtine! Sunt asemãnãtoare sau foarte diferite?


5. Care dintre sfaturile date de Avicenna arabilor în secolul al XI-lea mai este valabil ºiastãzi?

dupã stricãciune pe pãmânt; Dumnezeunu-i iubeºte pe cei ce fac stricãciune. (…)Cel ce se cãieºte ºi face bine, aceluia poatecã îi va merge bine; cei ce cred ºi se poartãbine, pentru ei nu lãsãm sã se piardãrãsplata pentru fapte bune.”

Coranul

„Toþi oamenii sunt egali ca dinþii din

pieptenele þesãtorului. Nici o deosebire nu

este între un alb ºi un negru, între un arab

ºi un nearab, decât mãsura în care ei se

tem de Dumnezeu. (…) Nu uita partea ta

din lumea aceasta ºi fã bine precum ºi

Dumnezeu þi-a fãcut bine; ºi nu umbla

aceasta era situaþia. Deci sã nu neînchipuim pe cuceritori azvârlind afarã pecreºtini ºi dând cu barda în dreapta ºi-nstânga în lucrurile sfinte ºi transformândpeste noapte biserica în moschee.”

Mehmed Ablai, Arabii

„În primii ani ai cuceririi teritoriilor

creºtine de cãtre arabi se remarcã ceva cu

totul neobiºnuit: musulmanii vin ºi se

roagã în incinta aceleiaºi biserici,

împreunã cu creºtinii, bineînþeles unii

pentru Alah, ceilalþi pentru Dumnezeu.

Pare ciudat, dar izvoarele atestã cã

Trataþi pe ostaºi cu bunãtate, iar ei sã fieapãrãtorii, iar nu asupritorii poporului.Ocrotiþi pe agricultori, cãci truda lor nehrãneºte, ºi pãziþi câmpurile. Fie capoporul sã fie fericit la umbra tronului ºisã se bucure de siguranþa bunurilor sale ºide plãcerile vieþii.”

„Fiul meu, domniile aparþin lui Alah, carele dã ºi le ia dupã cum crede de cuviinþã.Pentru cã el ne-a lãsat pe tronul Spaniei,ca sã ne conformãm voinþei sacre, trebuiesã ne strãduim sã facem bine oamenilor.Pentru acest scop ni se dã puterea. Aºa cãjustiþia ta, totdeauna nepãrtinitoare, sãocroteascã deopotrivã pe sãrac ºi pe bogat.

corpului; 4.ameliorarea a ceea ce se inspirãprin nas; 5.adaptarea hainelor; 6. echilibrulmiºcãrilor fizice ºi sufleteºti.”

„În menþinerea sãnãtãþii trebuie sã avem

grijã de ºase lucruri: 1.alegerea hranei;

2.curãþirea corpului de reziduuri;

3.menþinerea conformaþiei corecte a

2. Djihadul i-a trimis pe musulmani sã lupte împotriva „necredincioºilor. Cruciada esterãzboiul dus de creºtini împotriva „necredincioºilor”. Cine sunt „necredincioºii” pentrucele douã religii?

3. Caracterizeazã printr-un singur cuvânt situaþia prezentatã în textul urmãtor:

4. Califul a fost conducãtorul statului la arabi în primele secole de existenþã ale statelorarabe. Iatã, mai jos, testamentul unui calif lãsat fiului sãu, din care rezultã sfaturi despreputere, armatã ºi supuºi. Cum apreciezi acest mesaj: este unul actual ºi modern? Sau esteînvechit ºi greu de acceptat în zilele noastre?

Acţionează în prezentAtentatele teroriste din zilele noastre sunt comise de luptãtori islamici care îºi justificãacþiunile prin djihad. Þi se pare actualã aceastã doctrinã? De ce DA? De ce NU?


agresivã de exprimare, cu ideeade cruciadã creºtinã.

AplicaþiiAplicaþia 1 este un exerciþiu deidentificare a unor valori isla-mice. Cereþi-le elevilor sã compa-re atitudinile, comportamenteleºi valorile promovate de religiaislamicã în raport cu cea creºti-nã, fãrã a face din asta o concu-renþã între cele douã religii.

Aplicaþia 2 este o bunã ocaziede a face un exerciþiu de privireasupra „imaginii celuilalt”.Ambele pãrþi considerã„necredincios” pe celãlalt ºi deaici un conflict ireconciliabil lanivelul evului mediu.Subliniaþi faptul cã cele douãdoctrine rãzboinice – djihadulºi cruciada – aparþin lumii ºigândirii medievale asuprarelaþiilor internaþionale.

Aplicaþia 3 este o analizã detext care cere caracterizareaunei situaþii istorice. Cel maipotrivit termen este „toleranþã”.

Aplicaþia 4 este un mesaj, trans-mis printr-un testament, desprecalitãþile conducãtorului statu-lui. El este asemãnãtor cu texteleegiptene în acelaºi domeniu ºidiscuþia despre relaþia profesor-elev, ºef-angajat meritã reluatã ºicompletatã cu o discuþie desprerolul armatei în societate.

Aplicaþia 5 este un text surprin-zãtor de actual prin îndemnurilesale. Se poate extinde discuþia lapreocupãrile pe care le avem aziîn acest sens ºi la mãsura în careelevii îºi pot impune ca stil deviaþã aceste reguli.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” ºi-a gãsit parþialrãspunsul în aplicaþiileanterioare. Cereþi-le elevilor unpunct de vedere argumentat.

Evaluarea de capitol se realizeazã având în vedereurmãtoarele:• Evaluarea cuprinde mai multe categorii de exerciþii, fiecare

având în vedere un obiectiv de evaluare corespunzãtor unorcompetenþe specifice ºi unor standarde de evaluare stabiliteprin programã.

• Evaluarea este un demers care constatã nivelul deperformanþã al elevilor la un moment dat ºi, în acelaºi timp,regleazã proiectarea didacticã.

• Evaluarea este individualã ºi se realizeazã autonom, daraceasta nu exclude ajutorul ºi susþinerea cadrului didactic.

• Evaluarea atitudinilor, comportamentelor ºi valorilor nu seface în termeni de judecatã moralã. Este preferabilãevaluarea de produs.

• Evaluarea trebuie sã fie o parte a demersului didactic careîncurajeazã ºi motiveazã elevii pentru activitatea viitoare.

• Evaluarea pregãteºte evaluarea finalã de modul.

Obiectiv de evaluare 1: Fixarea unor informaþii cu valoare dereper cronologic.Rãspunsuri: Exerciþiul 1: B, C, A ºi C, A, B

Obiectiv de evaluare 2: Plasarea în spaþiu a unor monumentereprezentative în istoria culturalã a antichitãþii.Rãspunsuri: Exerciþiul 2: 1 – C, 2 – D, 3 – B, 4 – A

Obiectiv de evaluare 3: Utilizarea corectã a unor noþiuniistorice ºi a unor nume proprii.Rãspunsuri: Exerciþiul 3: ordinea de plasare a termenilor ºi anumelor proprii este: Mesopotamia, Vechiul Testament, Egipt,faraon, democraþie, model cultural grecesc, AlexandruMacedon, anglican, catolic, creºtin ortodox, luteranism, Coran,moschee.

Obiectiv de evaluare 4: Identificarea atitudinilor,comportamentelor, ºi valorilor umane care au ghidat deciziileºi acþiunile oamenilor.Rãspunsuri:• Exerciþiul 4: libertatea.• Exerciþiul 5: pentru creºtinism: evoluþia foarte lentã a

culturii ºi civilizaþiei în evul mediu; pentru islam: odezvoltare excepþionalã a culturii ºi civilizaþiei arabe.

• Exerciþiul 6: petreceri în bisericã, jocuri în cimitire,indisciplina credincioºilor la slujbã, prostituþia practicatã înapropierea bisericii, vânzarea imaginilor obscene cu ocaziasãrbãtorilor religioase, lipsa credincioºilor la vecernie.

• Exerciþiul 7: epoca: antichitate; civilizaþia: romanã


Evaluare I


URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…


Capitolul 2 continuă demersul de căutare a atitudinilor, comportamentelor și valorilor care i-aughidat pe oameni în viaţa cotidiană sau atunci când au construit, au sculptat sau au pictat, atuncicând au compus muzică sau au jucat teatru, cu alte cuvinte atunci când au produs artă.

Capitolul II

1. Misterele Evului Mediu• Catedralele romanice și cele gotice ne

uimesc și ne impresionează și astăzi.• Umilinţă, credinţă, mister, solemnitate,

armonie și înţelepciune divină – pentru uniiau rămas valori esenţiale.

2. Luminile Renașterii• Renașterea ne-a apropiat de valorile pe

care le apreciem azi.• Armonie, echilibru, frumos, raţiune,

umanism, realism, individualism, libertate,educaţie, respect faţă de sine și faţă deceilalţi, faimă sunt chiar obiectivele acestuimodul.

3. Jocurile barocului• Barocul este o artă încântătoare. Contextul

istoric în care a fost creată este îndoielnic.• Patetic, iraţional, excesiv, ostentaţie, mistic,

grandoare – priviţi în jur: veţi descoperitoate aceste valori.

4. Liniștea clasică• Clasicismul și iluminismul sunt pași uriași

către zilele noastre.• Bun gust, bune maniere, politeţe, curtoazie,

fericire, stăpânire de sine, raţiune, prestigiupersonal, nobleţe, decenţă, cumpătare,legalitate – aceasta este o lume ideală!

5. Zborul arhitecturii contemporane• În secolul XX oamenii au zburat la propriu și

la figurat.• Eficienţă funcţională, monotonie vizuală,

uniformitate, autoritate mondială – este olume cam plictisitoare, nu-i așa?

6. Revolta din cultura tinerilor• Fiecare nouă generaţie se simte apăsată de

ideile adulţilor.• Libertate, spirit de revoltă, viaţă artificială,

control, autoritate, bucuria de a trăi,conformism, spontaneitate – acest amestecse regăsește în viaţa noastră zilnică.


Misterele Evului Mediu 1



Misterele Evului Mediu 1



Evul Mediu ne apare astãzi ca o lume înde-pãrtatã, întunecatã ºi plinã de mistere. Cãr-þile sau filmele despre aceastã perioadã nearatã oameni obiºnuiþi, temãtori ºi supuºi înfaþa nobilului bogat sau feþei bisericesti.Cavalerii – ca pe niºte luptãtori, plini dearme, gata oricând sã-ºi demonstreze forþafizicã sau sã ucidã pentru a impresiona oprinþesã. Totul se petrece în case murdare ºiîntunecoase, în castele reci, de piatrã, înmãnãstiri ºi catedrale în care ºoapta e celmai puternic zgomot, în pãduri nesfârºite încare soarele nu pãtrunde niciodatã. Umbre,ceaþã ºi spaimã, zãngãnit de fiare. Într-o ast-fel de lume preþul vieþii unui om este infimpentru cã toate vin de la Dumnezeu. Foame-tea, ciuma, rãzboaiele, invaziile, cutremure-le ºi inundaþiile sunt pedepse divine abãtu-te asupra omenirii pãcãtoase.

Astãzi, ochiul celui care viziteazã caturist o mãnãstire sau o catedralã medievalãeste uimit în primul rând de calitatea cons-trucþiei: zidurile groase de piatrã, înãlþimea,vitraliile, decoraþiile, sculpturile ºi picturileimpresioneazã ºi trezesc admiraþie. Ele nevorbesc despre bogãþia ºi puterea bisericii,despre credinþã, despre mândria orãºenilor,dar ºi despre priceperea arhitecþilor ºi meº-teºugarilor care le-au realizat.

Pelerinul, credincios ºi umil, descoperãînsã altceva. La intrare îl întâmpinã imagi-nea sculptatã sau pictatã a Judecãþii de

Apoi, cu Iisus Hristos care ridicã mânadreaptã ºi le aratã celor aleºi drumul spreCeruri, în timp ce cu stânga îi aruncã pepãcãtoºi în Infern. Cei patru cavaleri ai Apo-calipsei (cucerirea, rãzboiul, foametea ºimoartea), precum ºi balaurul cu ºapte cape-te transmit creºtinului teama de sfârºitullumii. Interiorul catedralelor este plin desolemnitate: înãlþimea de peste 30 de metri,coloanele uriaºe, bolta în formã de semicerc(specificã stilului arhitecturii romanice) sauîn formã de ogivã (specificã stilului gotic),decoraþiile abundente creeazã o lume caresimbolizeazã Cerul, armonia ºi înþelepciu-nea divinã, dar ºi ordinea lumeascã în careBiserica deþine puterea.

Dincolo de elementele simbolice, cate-drala satisfãcea nevoia de spectacol a oame-nilor, era scena unor festivitãþi populare,locul unde se încheiau tranzacþii comercialesau chiar loc de joacã pentru copii. Clopote-le catedralei reglau activitatea zilnicã, aºacum evenimentele din viaþa lui Hristos, aMariei ºi a sfinþilor stabileau calendarul sãr-bãtorilor ºi al târgurilor.

Mãnãstirile ºi catedralele construite însecolele XI-XIII, în stil romanic ºi în stilgotic, sunt rãspândite pe tot teritoriul Euro-pei Occidentale. Catedralele sunt printrepuþinele urme sigure lãsate de o lume des-pre care ne imaginãm mai multe lucruridecât ºtim.

întinse, fiind un motiv de mândrie a locuitorilor dinzona respectivã. Ea a creat solidaritate în jurul sãu, maiales în condiþiile în care era ºi sediul unui înalt prelat.

Descrierea elementelor care definesc stilul romanic ºistilul gotic este recomandabil sã se opreascã la nivelulunor trãsãturi generale, uºor de identificat într-un contextreal. Simbolistica decoraþiunilor catedralelor este un bunexerciþiu de imaginaþie, de observare ºi interpretare aunor mesaje vizuale ºi de educare a gustului estetic. Nutrebuie pierdute din vedere aspectele ce þin de calitateacunoºtinþelor tehnice care au permis ridicareacatedralelor. Aceste elemente schimbã în bunã mãsurãimaginea de perioadã de ignoranþã pe care o avem despreevul mediu.


multiple oferite de surseistorice diferite asupra unuidomeniu cultural;

3.3.Recunoaºterea diferenþelordintre stilurile artistice.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:umilinþã, credinþã, mister,solemnitate, armonie ºiînþelepciune divinã.

Discuþia poate începe de larelatarea sentimentelor pe careelevii le-au trãit atunci când auintrat într-o catedralã. Acestesentimente (în general, e vorbade teamã, umilinþã,solemnitate, mister, credinþã)fac parte dintr-un patrimoniude atitudini ºi comportamentepe care Biserica le-a încurajat ºile-a stimulat deoarece i-auservit la menþinerea poziþieidominante în societateamedievalã ºi nu numai. Valorilemedievale puse în discuþie suntcele pe care Biserica creºtinã adorit sã le promoveze în faþacredincioºilor. Puterea Bisericiiîn evul mediu s-a întemeiat peignoranþa oamenilor, dar ºi peimaginea sa de stãpânã a unoradevãruri divine absolute ºiincontestabile.

Conþinuturi• Probleme de atins: Trãsãturi

generale ale evului mediu;imaginea noastrã despre evulmediu; Biserica în societateamedievalã; stilul gotic; stilulromanic.

• Discuþii posibile: Catedrala afost centrul unei comunitãþisau chiar al unei regiuni mai


Intră în dialog cu trecutul1. Un scriitor din secolul al XIII-lea vorbeºte despre „ninsoarea de catedrale din jurul

Parisului”. La ce crezi cã se referã aceastã expresie?

2. Cuvântul „catedralã” vine din latinescul cathedra, care însemna „scaun”, folosit cusensul de scaun (sediu) episcopal, adicã cea mai importantã autoritate a locului. În acestcontext, explicã ce îi conferã „catedra” profesorului!

3. Natura, creaþie a lui Dumnezeu, are, în lumea medievalã, un sens simbolic. Citeºte textulºi identificã semnificaþii creºtine atribuite unor elemente naturale!


Acţionează în prezentFã o listã cu toate valorile umane apreciate de omul medieval aºa cum le-ai descoperit înlecþie ºi în „dialogul tãu cu trecutul”!

evocã Biserica, ochii lui blânzi – privireaînþeleaptã a Bisericii spre viitor, albulpenelor – gândurile pure ale divinitãþii,roºul labelor – sângele martirilor…”

Ovidiu Drîmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei

„Un trandafir roºu nu ne emoþioneazã prin

frumuseþea lui – ceea ce ar fi un sentiment

pãgân!, ci pentru cã aminteºte printre

spinii tulpinii, de corul martirilor în

mijlocul ereticilor; iar roºul petalelor este

sângele celor martirizaþi… Un porumbel

trebuie sã ducã la bun sfârºit o operãprecisã ºi nu sã urmãreascã oricenebuneascã curiozitate care-i pãleºte, fiedin puþinãtatea minþii, fie din trufie, fiedin gânduri venite de la necuratul.”

Umberto Eco, Numele trandafirului

„Numai bibliotecarul ºtie dacã este

îngãduitã sau nu citirea unei cãrþi, ce fel

de taine, de adevãruri sau de minciuni

închide în el volumul cu pricina. Nu toate

adevãrurile sunt pentru toate urechile, nu

toate minciunile pot fi recunoscute ca

atare de un suflet credincios (…) cãlugãrii

lumii reale – focul, aerul, pãmântul ºi apa;7, ca sumã a primelor douã, desemnaomul, a cãrui naturã dublã se alcãtuia dinspirit ºi materie; produsul 3x4 desemnagrupuri precum cei 12 apostoli, cei 12profeþi minori etc.”

William Fleming, Arte ºi idei

„Toma d’Aquino considera cã frumosul se

întemeiazã pe proporþionalitate, claritate

ºi armonie. Calculul ºi simbolismul

matematic juca un rol important în

gândirea vremii. Numãrul 3 se bucura de

mare trecere din cauza asocierii lui cu

Sfânta Treime; 4 semnificã elementele

4. Citeºte textul ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:a. De ce erau considerate periculoase cãrþile în mãnãstire?b. Existã cineva care poate stabili ce este adevãrat / mincinos, bine / rãu, potrivit /

nepotrivit într-o carte? Dar în viaþa oamenilor?c. Putem privi cãrþile ca pe ceva misterios, ocult, rezervat doar iniþiaþilor?d. De ce biserica creºtinã medievalã a avut o astfel de atitudine faþã de lectura cãrþilor?

5. Citeºte textul ºi identificã semnificaþia pe care oamenii o dãdeau numerelor în evul mediu!


AplicaþiiAplicaþia 1 din zona „Intrã îndialog cu trecutul” este unexerciþiu de interpretare a uneimetafore care vorbeºte desprenumãrul mare de catedrale dinjurul Parisului ºi desprefrumuseþea acestora.

Aplicaþia 2 este o încercare dea obþine, prin intermediulelevilor, o explicaþieetimologicã a noþiunii de„catedrã”, ca spaþiu rezervatprofesorului în clasã. Discuþiase poate extinde la „rolulconducãtor” pe care îl areprofesorul în clasã, asemeneapreotului sau episcopului înparohie. Validitatea acesteipoziþii a profesorului astãzi, încondiþiile în care el nu maideþine un rol de „autoritate” înclasã, este greu pusã laîncercare. Tradiþia „catedrei”este însã foarte puternicã.

Aplicaþiile 3 ºi 5 sunt exerciþiide identificare a mesajuluitransmis în surse istorice.Asocierea elementelor naturaleºi a celor matematice cusimbolistica creºtinã este unmijloc prin care Biserica îºiafirma superioritatea asupralumii naturale.

Aplicaþia 4 este o reflecþiedespre rolul cãrþilor, alinformaþiei ºi al educaþiei înviaþa oamenilor. Biserica aîncercat prin „ascunderea”cãrþilor în mãnãstiri sã-ºiprotejeze poziþia de dominaþieculturalã asupra societãþii. Sepoate reþine aceastã atitudinefaþã de rãspândirea culturii ºirelua discuþia în contextulluptei pentru afirmareapersonalitãþii umane dinperioada Renaºterii.


Luminile Renașterii 2



Luminile Renașterii 2



Piaþa San Marco din Veneþia este una dintrecele mai frumoase pieþe din lume. PalatulDogilor – sediul guvernului veneþian – esteo construcþie luminoasã, strãlucitoare, ins-piratã de arta Orientului cu care veneþieniiaveau strânse legãturi comerciale. BazilicaSan Marco (Sfântul Marcu era patronul spi-ritual al oraºului) oglindeºte relaþia dintreVeneþia ºi Constantinopol. Întreaga Veneþie,cu palatele, bisericile ºi pieþele sale, este oexpresie a noului gust pentru frumos de lajumãtatea mileniului al II-lea.

Florenþa este un oraº ai cãrui arhitecþi aufost interesaþi de armonie, echilibru ºi fru-museþea formelor. Cele mai frumoase ziduridin istoria arhitecturii erau destinate a fifaþade de palate. Ele trebuiau sã reprezintedemnitatea, puterea ºi gustul proprietarului,dar, în acelaºi timp, sã ofere plãcerea de a fiprivite de cãtre trecãtori.

A citi povestea unei picturi înseamnã sãreconstitui intenþiile autorului ºi sã exprimipropriile tale simþãminte. Cina cea de tainãeste una dintre capodoperele lui Leonardo daVinci, în care Hristos apare ca un om între oa-meni ºi care, prin umilinþã ºi demnitate, acor-dã mântuirea. „Adevãr zic vouã, unul dintre

voi mã va vinde!”, acesta este mesajul trans-mis de cãtre Iisus care explicã agitaþia, miºca-rea, fiorul care-i strãbate pe cei 12 apostoli.

Pieta este o lucrare în care Michelangeloa sculptat un bloc de marmurã dând la ivea-lã, dincolo de miºcarea, forþa scheletului ºia muºchilor întinºi sub piele, spirit ºi senti-mente. El a dovedit cã pictura ºi sculpturase fac cu mintea, nu cu mâinile. DespreMichelangelo se spune cã a fost un „drama-turg al corpului uman”.

Cele patru exemple de mai sus (alese dincâteva sute posibile) vorbesc despre spiritulRenaºterii, care a însemnat umanism, rea-lism ºi individualism. Umanism pentru cãomul a redevenit subiect ºi destinatar, înacelaºi timp, al artei, literaturii, poeziei, stu-diilor de politicã ºi al filosofiei. Umanismula încercat sã înlocuiascã autoritatea Biblieiºi a Bisericii cu cea a scriitorilor antici, adi-cã cu autoritatea spiritualã a unor oameni.Realismul a însemnat dorinþa de a cunoaºtenatura prin experienþã, dar ºi un mod raþio-nal de a explica formele de guvernare politi-cã. Individualismul a fost acea stare de spi-rit care i-a fãcut pe artiºti sã creeze ºi pearistocraþi sã comande lucrãri.

• Discuþii posibile: Imaginea realizãrilor artistice este ceamai bunã metodã de a stimula curiozitatea elevilor.Este recomandabilã utilizarea unor albume de artã, aunor diapozitive sau filme. Imaginile ar trebui însoþitede localizarea principalelor centre ale Renaºterii.Evitaþi înºiruirile de nume de artiºti, monumente,construcþii etc. Nu este recomandabilã intrarea îndetalii privind tehnicile de lucru ºi inovaþiile înarhitecturã, sculpturã sau picturã.

Chiar dacã literatura, filosofia, scrierile cu caracter politicnu fac obiectul studiului, sunt de amintit performanþele înaceste domenii. ªi în aceastã situaþie sunt de evitat listelede nume de autori. Eventual se poate folosi un exemplususþinut mai amplu (Shakespeare, Macchiaveli etc.).Discuþia despre bogãþie ºi rolul unor mecena în timpul

Competenþe specifice vizate:3.3.Recunoaºterea diferenþelor

dintre stilurile artistice;3.4.Formularea unui mesaj

cultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:armonie, echilibru, frumos,raþiune, umanism, realism,individualism, libertate,educaþie, respect faþã de sine ºifaþã de ceilalþi, faimã.

Aceastã listã de atitudini,comportamente ºi valori artrebui comparatã cu listasimilarã obþinutã din analizaspiritului greco-roman ºi aoamenilor antichitãþii. În felulacesta se poate demonstra de ceaceastã perioadã este cunoscutãsub numele de Renaºtere.Existã cel puþin patru termenicu care elevii se întâlnescprima datã ºi este utilãexplicarea lor chiar folosindtextul lecþiei: umanism,realism, individualism, spiritraþional. Prezentarea nouluispirit al societãþii din perioadaRenaºterii ar putea sã continueºi sã marcheze astfelschimbarea în istoriaumanitãþii, discuþia anterioarãdespre poziþia Bisericii faþã deeducaþie.

Conþinuturi• Probleme de atins: Definirea

Renaºterii ºi a umanismuluica ideologie a acesteiperioade; centre aleRenaºterii; descrierea vieþiiunor personalitãþi aleculturii renascentiste(Leonardo da Vinci,Michelangelo etc.)


Intră în dialog cu trecutul1. Foarte multe dintre operele artistice ale Renaºterii (palate, biserici, sculpturi tablouri ºi

picturi) au fost realizate cu contribuþia financiarã a unor „mecena”, adicã a unor donatoriprivaþi. Citeºte textul ºi descoperã motivele acestei generozitãþi!


cucernicia ºi dorinþa de mântuirespiritualã au fost alte motive generozitãþiiacestor mecena; intra în joc ºi cunoaºtereafaptului cã faima contemporanã ºipostumã a donatorului depindeau demonumentele înãlþate de el ºi de alegereaartiºtilor aleºi sã le decoreze.”

William Fleming, Arte ºi idei

„Dacã examinãm motivele ce-i împingeau

pe protectorii artelor în Renaºtere sã le

susþinã financiar, vom gãsi pretutindeni

dovezile unei atitudini aparte a omului

renascentist faþã de sine însuºi, de semenii

sãi ºi de locul sãu în univers. Pe lângã

aceastã atitudine, care vorbeºte despre

respectul de sine ºi faþã de celãlalt,

2. Citeºte textul ºi identificã valoarea cea mai importantã a umanismului la Florenþa!

oamenii prind curaj ºi se ridicã pe un plansuperior.”

Francesco Guicciardini, Istoria Florenþei

„Poporul florentin nu poate concepe viaþa

fãrã libertate. Acolo unde onorurile

republicii sunt accesibile tuturor

cetãþenilor într-o competiþie liberã,

recunoaºtem cã societatea fabricã criminalipentru plãcerea de a-i spânzura.”

Thomas Morus, Utopia

„Dacã îngãduiþi ca oamenii din popor sã

fie neinstruiþi ºi corupþi din copilãrie ºi

dacã-i pedepsiþi pentru crime a cãror

germeni i-au supt cu laptele mamei lor, sã

3. În textul de mai jos se aflã exprimatã concepþia renascentistã despre educaþie. Care esteviziunea autorului despre acest subiect?

De ce l-aº alege pe Michelangelo? Pro!

De ce l-aº respinge pe Michelangelo?Contra!

pe urma serviciilor sale. În timp celucreazã este morocãnos ºi, într-oîmprejurare, se crede cã ºi-ar fi ameninþatpatronul cã-l omoarã aruncându-l de peschele. Se spune ºi cã a fost homosexual.Multe din proiectele pe care le-a începutau rãmas neterminate ani de zile. Nucrede cã marea artã este sau trebuie sã fieînþeleasã de contribuabili.”

Albert E. Elsen, Temele artei

„Candidatul numãrã printre strãmoºi o

familie aristocraticã ºi nu crede în

democraþie sau în libertatea politicã

universalã. A proslãvit în sculpturã pe

asasinul unui ºef de stat. Aºeazã

loialitatea faþã de oraºul natal înaintea

loialitãþii faþã de þarã. A contribuit cu

proiecte pentru un sistem de apãrare a

oraºului sãu, dar a dezertat din oraº în

timpul rãzboiului. Tiranii au beneficiat de

4. Alcãtuieºte o listã de valori ale Renaºterii ºi compar-o cu cea a omului medieval!

Acţionează în prezentCiteºte textul de mai jos care se referã la Michelangelo, analizeazã alte informaþii despreacesta ºi adu argumente pro ºi contra alegerii acestuia pentru a-þi construi, decora ºiîmpodobi un palat.


Renaºterii poate fi începutã dela modul în care se cheltuie azi„bogãþia” pentru a susþine sausponsoriza cultura. Este nevoiede calitãþi umane deosebite, deprofesarea unor valori umaniste,de dorinþa de a-i ajuta pe artiºtisã creeze. ªi, desigur, ºi deorgoliul de a fi apreciat decomunitate, de a obþine faimã ºirecunoaºtere publicã.

AplicaþiiAplicaþia 1 din zona „Intrã îndialog cu trecutul” ia în discuþietocmai ultimele afirmaþii cuprivire la rolul unor mecena înRenaºtere. Exerciþiul este oanalizã de text care solicitãidentificarea unui mesaj.

Aplicaþia 2 reprezintã acelaºi tipde exerciþiu, cu recunoaºtereaunei valori care defineºtespiritul florentin: libertatea.Discuþia poate fi extinsã apropos de impactul pe carelibertatea spiritului îl poate aveaasupra realizãrilor culturale, dar,în plan mai larg, ºi asupra stãriide spirit pozitive a oamenilor.Gradul de libertate din clasã,din ºcoalã, din familie poateasigura un progres mult mairapid ºi mai semnificativ.

Aplicaþia 3 cere recunoaºterearolului educaþiei în societate.Lipsa acesteia este vãzutã cafactor care stimuleazã corupþia,fãrãdelegea, criminalitatea. Esteun bun prilej de a motiva prineducaþie atitudinile ºicomportamentul celuilalt.

Aplicaþia 4 îmbogãþeºte listelede valori obþinute pânã acum.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” cere elevilor sã„judece” artistul, sã aibã oopþiune ºi sã argumenteze toateacestea. Nu vã implicaþi înjudecarea opþiunilor elevilor.


Jocurile barocului 3



Jocurile barocului 3



Baroc este un cuvânt care, la origine, dese-mna o perlã imperfectã, asimetricã. La sfâr-ºitul Renaºterii, barocul desemneazã un stilartistic în care se construiesc clãdiri, sesculpteazã ºi se picteazã.

În faþa catedralei Sfântul Petru din Roma,realizatã în stil renascentist, se întinde PiaþaSfântul Petru, mãrginitã de douã ºiruri cur-be de coloane, care semnificã îmbrãþiºareacelor care se aflã în piaþã de cãtre Dumnezeuºi de cãtre Biserica catolicã. Este unul dintrecele mai cunoscute exemple de arhitecturãbarocã în care se folosesc liniile curbe, încare proporþiile sunt monumentale, iar pozi-þiile neaºteptate. Acesta era mesajul trans-mis de Biserica catolicã: sunteþi în braþelelui Dumnezeu atotputernic, lãsaþi-vã în grijalui, credeþi în minunile cereºti. Se poateconstata cu uºurinþã un program anti-uma-nist ºi anti-Renaºtere, iraþional ºi mistic.

Dar ce anume a determinat Biserica cato-licã sã impunã în artã un astfel de program?La începutul secolului al XVI-lea Reforma,

iniþiatã de cãtre Martin Luther ºi Jean Calvin,a contestat autoritatea preoþilor ºi a Bisericii,a demascat corupþia ºi imoralitatea acestoraºi a acuzat cheltuielile uriaºe ale Bisericiicatolice. A propus apoi o relaþie directã întrecredincios ºi Dumnezeu, o bisericã simplã,sobrã ºi puþin costisitoare. Aºa au apãrut cul-tele protestante (luteran, calvin, anglican),care au avut atât de mulþi adepþi încât Bise-rica catolicã a reacþionat printr-o Contrare-formã. Barocul a fost unul dintre mijloaceleartistice prin care Biserica catolicã a încercatsã-ºi recâºtige poziþiile pierdute în faþa cre-dincioºilor. Arta barocã trebuia sã exprimeputerea absolutã, grandoarea, mãreþia ºiintensitatea credinþei catolice.

Europa s-a trezit astfel din visul renas-centist, care însemna echilibru ºi armonie,într-o lume plinã de conflicte ºi contradicþii.Pe de o parte credinþa în Dumnezeu ºi artabarocã, pe de alta, rãzboaiele religioase, mis-ticismul, schingiuirile ºi chinurile la careprotestanþii au fost supuºi de Inchiziþie.

reprezintã o primã reacþie, situatã în afara oricãreilogici creºtine conþinutã în cele „zece porunci”.Arderea cãrþilor ºi procedurile Inchiziþiei de a-i face pecredincioºi sã revinã la catolicism sunt ºi ele gesturi încare nu se regãseºte nici dragostea ºi nici mila creºtinã.Explicaþia acestei reacþii a Bisericii constã încontinuitatea atitudinii faþã de om, a cunoaºterii, aeducaþiei, a libertãþii pe care aceastã instituþie a avut-ode-a lungul evului mediu.

Stilul artistic baroc nu se înscrie decât ideologic în acestprogram anti-umanist. Altfel, el rãmâne un stil artisticspectaculos, impresionant. Este utilã vizionarea unor opereartistice baroce mai mult decât înºiruirea de autori, inovaþiitehnice ºi caracteristici ale acestei arte. Barocul nuînseamnã urât, ci un altfel de frumos decât cel al Renaºterii.



cultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie: patetic,iraþional, excesiv, ostentaþie,mistic, grandoare.

Atitudinile, comportamentul ºivalorile barocului reprezintãreacþia Bisericii catolice în faþaReformei. Barocul a fostcontemporan cu Inchiziþia ºiîmpreunã au repus în discuþievalorile creºtine tradiþionale.Noile idei au fost însuºite deBisericã atâta vreme cât i-auslujit interesele. Deoarecetermenii puºi în discuþie suntmai puþin familiari, este utilãfolosirea unor exemple decomportament uman care sã-iilustreze. Se va putea observaastfel cã barocul este ºi oreacþie anti-Renaºtere, cu totceea ce a însemnat punerea învaloare a personalitãþii umane.

Conþinuturi• Probleme de atins: Reforma;

Contrareforma; rãzboaielereligioase; Inchiziþia;definirea barocului ca stilartistic.

• Discuþii posibile: Barocul nupoate fi explicat în afaraînþelegerii mesajului pe carel-a promovat Reforma: obisericã simplã, puþincostisitoare, sobrã. Numãrulmare de credincioºi câºtigaþide luteranism, calvinism ºianglicanism a pus Bisericacatolicã în dificultate.Rãzboaiele religioase


Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte textul ºi alege cinci cuvinte prin care poþi caracteriza arta barocã!


spectacolului ºi a ostentaþiei, ce refuzãechilibrul ºi raþiunea ºi propovãduieºtepateticul, excesivul ºi iraþionalul.”

J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei

„Barocul este o artã a miºcãrii, cu o

arhitecturã a faþadelor ondulate ºi a

coloanelor rãsucite, cu o picturã cu jocuri

de lumini ºi umbre, cu o dezlãnþuire de

culori. Este, de asemenea, o artã a

celor damnaþi îºi pãstreazã în iadputreziciunea mormântului. Gustulînseamnã cã cei osândiþi vor mâncafiecare din carnea braþului sãu, iar vinulva fi venin de ºerpi ºi otravã cumplitã.Prin atingere, damnaþii vor fi învãluiþi înflãcãri ce fac sã fiarbã sângele în vine ºimãduva în oase, dar nu ucid.”

„Absolvirea de pãcat se face prin fiecare

simþ. Prin vãz, novicele zãreºte cu ochii

minþii groaznicele cuvinte înscrise pe

poarta Infernului – „Mereu, niciodatã” – ºi

vede flãcãrile gheenei izbucnind în jurul

sãu. Prin sunet, el aude gemetele

milioanelor de damnaþi, urletele

demonilor, trosnetul flãcãrilor în care ard

victimele. Mirosul îi aminteºte cã trupurile

2. Cele douã imagini sunt douã schiþe ale proiectului faþadei Palatului Luvru. Care crezi cãexprimã concepþia barocã despre artã?

Acţionează în prezent1. În viaþa oamenilor obiºnuiþi, misticismul s-a manifestat prin adorarea relicvelor

(moaºtelor) religioase, care erau considerate un mod de contopire cu Dumnezeu. În lipsaacestora, în intimitate, oamenii încep sã poarte cruci, sã aibã în casã un crucifix sauimagini ale divinitãþii (icoane). Ele amintesc permanent oamenilor de Dumnezeu ºi dedragostea divinã. Obiceiul s-a transmis în viaþa cotidianã. Amintirea cuiva drag, pierduts-au îndepãrtat a început sã fie pãstratã prin scrisori, obiecte, fire de pãr, panglici, batisteetc. Observã la tine acasã însemne ale adoraþiei lui Dumnezeu sau ale unor oameni dragi!Explicã semnificaþia fiecãruia ºi cum se asociazã însemnele respective cu persoana pecare o invocã?

2. Descoperã în oraºe precum Timiºoara, Iaºi, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Braºov, Oradea,Târgu Mureº sau altele construcþii realizate în stil baroc.

3. Descoperã în textul urmãtor modul în care sufletul credinciosului trebuie sã se purifice înviziunea lui Ignaþiu de Loyola.


AplicaþiiAplicaþia 1 din zona „Intrã îndialog cu trecutul” este oanalizã a mesajului unui textcare prezintã câteva dintrãsãturile dominante alebarocului. Descoperirea lor artrebui însoþitã de imagini caresã le ilustreze ºi sã le punã încontrast cu arta Renaºterii.

Aplicaþia 2 cere explicareaunui mesaj vizual ºirecunoaºterea stilului baroc.

Aplicaþia 3 este un exerciþiu deanalizã a unei surse istoricecare demonstreazã misticismulInchiziþiei. Textul asociazãsimþurile umane cu absolvireade pãcate a credinciosului la felcum, în lecþiile anterioare,elevii au descoperit asociereaelementelor naturii saumatematicii cu simbolurilecreºtine.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” transferã ideologiamisticã, abstractã ºi foartedepãrtatã în timp în sferaumanã a vieþii cotidiene.Relicvele religioase sunt ºiastãzi adorate de credincioºi oride câte ori sunt expuse de cãtreBisericã, iar oamenii pãstreazã„amintiri” ale celor dragi saudispãruþi în diverse forme.

Atenþie! Propunerea noastrãsusþine realizarea unei discuþiiraþionale pe aceastã temã, carepoate atinge sensibilitateareligioasã deosebitã a unoradintre elevi. În consecinþã,reacþiile lor de rãspuns pot finegative, ceea ce înseamnã cãau alte opþiuni de analizã asubiectului. Nu judecaþi aceastãpoziþie ºi nu acþionaþi pentru ao schimba!


Liniștea clasică 4



Liniștea clasică 4


Unde poţi descoperi istoria?Poarta Branderburg din Berlin este o imagine a puteriiimperiale inspiratã din limbajul simetric ºi raþional alarhitecturii clasice. La Sankt Petersburg poþi vedea uncomplex de edificii cunoscute sub numele de Ermitaj,care în limba francezã înseamnã loc de pace ºimeditaþie. La Washington, clãdirea Capitoliului esteperfect simetricã, simbolizând ordinea, echilibrul ºiraþiunea. La 50 de kilometri de Madrid se aflã PalatulEscorial, sobru ºi sumbru, exprimând idealul clasic:nobleþe fãrã aroganþã ºi mãreþie fãrã ostentaþie.

Cãlãtorul din secolele XVII-XVIII nu constatã doar abandonarea ornamentelor excesive alebarocului, ci ºi revenirea la armonie ºi echilibru. Aceste lucruri se întâmplã ºi în viaþa detoate zilele: misticismul ºi agresivitatea sunt înlocuite de raþiune, stãpânire de sine ºicalm; exagerãrile ºi excesele sunt înlocuite de mãsurã, control în gesturi, emoþii ºicomportament. Decenþa ºi cumpãtarea, ordinea ºi legalitatea devin un ideal de viaþã.Acestea sunt valorile educaþiei clasice.

Apare ceea ce se numeºte ºi astãzi „bunul gust”. De lagustul propriu-zis, al mâncãrurilor ºi bãuturilor, pânã lagustul pentru frumos exprimat în construcþii, tablouri sauamenajarea grãdinilor ºi muzicã. Manualele de politeþe ºibune maniere, numite ºi „manuale de curtoazie”, vorbescdespre un om împlinit ca despre o persoanã care petrece cuplãcere alãturi de ceilalþi, se îmbracã în pas cu moda, arepreocupãri intelectuale ºi face sport. Acestea sunt semneleprestigiului ºi ale puterii personale. Filosofia numitãiluminism afirmã chiar, în secolul al XVIII-lea, cã nu existãdecât o singurã datorie a omului: aceea de a fi fericit.

Intră în dialog cu trecutul1. Analizeazã textul de mai jos, reciteºte cu atenþie prezentarea anterioarã ºi alcãtuieºte o

listã cu noþiunile ºi termenii care crezi cã exprimã idealul clasic. Care crezi cã suntsursele de inspiraþie ale clasicismului? În ce perioade ale istoriei umanitãþii ai maiîntâlnit valori asemãnãtoare?

general, evitate complicaþiile inutile,excesele contrastele puternice, detaliilemultiple. Totul pare sã se supunã legilorstricte ale raþiunii.”

G. Oprescu, Manual de istoria artei.Clasicismul

„Clasicismul este acea tendinþã cãtre

simplitate, claritate, logicã ºi echilibru în

tratarea unor teme artistice cu un conþinut

general omenesc, adicã în care orice

reprezentant al umanitãþii sã se poatã

recunoaºte. Într-o operã clasicã sunt, în


multiple oferite de surseistorice diferite asupra unuidomeniu cultural;

3.3.Recunoaºterea diferenþelordintre stilurile artistice;

3.4.Formularea unui mesajcultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:armonie, echilibru, bun gust,bune maniere, politeþe,curtoazie, fericire, stãpânire desine, raþiune, prestigiupersonal, nobleþe, decenþã,cumpãtare, legalitate.

O parte dintre atitudinile,comportamentele ºi valorileenunþate nu sunt noi pentruelevi. Le-au întâlnit încã înantichitatea greco-romanã ºiapoi în perioada Renaºterii.Existã însã o noutate absolutã:fericirea omului. Ea este adusãîn discuþie de filosofiailuministã ºi este privitã ca oîndatorire a omului. În acestsens, gânditorii iluminiºti oferãsoluþii ºi mijloace pentru ca unom sã fie fericit. Analizaacestora, folosind textul lecþiei,poate fi urmatã de o discuþiedespre modul în care fiecare sesimte fericit astãzi.

Conþinuturi• Probleme de atins:

Iluminismul; arta clasicã.• Discuþii posibile: Discuþia

poate porni din mai multepuncte: ce este fericireapersonalã?, când o atingem?,ce facem pentru asta?, cum oîmpãrtãºim celorlalþi? O altãperspectivã este chiar cea a

secolului al XVIII-lea: un manual de curtoazie, oconstrucþie, o grãdinã, o piesã muzicalã prezentateelevilor pot fi pretexte de discuþie. Iluminismul, caideologie a secolului al XVIII-lea, ar trebui prezentatdoar ca fundal pentru noile idei despre om. Nu estenecesarã abordarea iluminismului ca filosofie politicã,eventual se poate menþiona doar faptul cã mulþimonarhi absoluþi au îmbrãþiºat aceste idei, au încercatsã realizeze reforme în spiritul lor, au intrat în dialogcu filosofii iluminiºti.

AplicaþiiAplicaþia 1 este un exerciþiu de recunoaºtere acaracteristicilor stilului clasic în artã, într-o sursã istoricã.Ajutaþi elevii sã recunoascã relaþia dintre ideile ºi valorileclasicismului, antichitatea greco-romanã ºi Renaºtere.

Aplicaþia 2 are trei cerinþe,compuse fiecare din douãpropuneri de activitate. Primulexerciþiu este unul de lecturã aunui text ºi de identificare amesajului educaþiei clasice. Adoua parte a fiecãrei cerinþesolicitã observarea oamenilordin jur ºi realizarea uneiaprecieri a atitudinilor ºicomportamentului lor în raportcu educaþia clasicã. Fiecaredintre cele trei texte pune îndiscuþie un tip decomportament care presupuneautocontrol, bunã cuviinþã, bungust, cumpãtare, stãpânire desine, nobleþe. Este interesantãpoziþia elevilor faþã de acestenorme clasice decomportament.

Aplicaþia din zona „Acþioneazãîn prezent” continuã exerciþiulanterior ºi îºi propune sã punãîn evidenþã mãsura în carenormele de comportamentdiscutate mai sus suntinteriorizate de cãtre elevi.Opþiunile elevilor se vorexprima în contextul în carefiecare încearcã sã obþinãputere ºi prestigiu personal înfaþa celorlalþi, inclusiv princomportament. Într-o lecþieanterioarã, forþa fizicã eramenþionatã ca un factor deputere ºi prestigiu. Într-o alta sevorbea despre bunurile pe carele deþinem ºi le afiºãm public(case, maºini, haine, bijuteriietc.) ca fiind surse de prestigiu.La lista de gesturi ºicomportamente prezentatã,elevii pot adãuga ºi altele pecare le practicã sau pe carele-au observat în viaþacotidianã. ªi în aceastã situaþie,opþiunile elevilor n-ar trebuicomentate ºi judecate, ci doarpuse în contrast cu normeleeducaþiei clasice.


2. Citeºte textele ºi observã educaþia clasicã în:a. Atitudinea ochilor. „Exerseazã” cu colegii „privirile” descrise de cãtre Erasm!b. Atitudinea corpului. Descoperã în clasã, la serviciu, pe stradã sau în familie „atitudini

nepotrivite” ale corpului!c. Atitudinea oamenilor care alcãtuiesc un cuplu, sunt soþ ºi soþie. Scrie o scrisoare unei

persoane pe care o iubeºti!


„Preaiubitul meu suflet, am fostnespus de bucuroasã gãsind acestprilej de a reînnoi legãmântul pecare l-am fãcut de a te iubiîntreaga mea viaþã ºi de a nuîndrãgi pe nimeni în lume înafarã de tine. Te rog, scumpulmeu prieten, sã-þi readuci amintede mine, cãci ori de câte ori te veigândi la mine, vei afla cãgândirea mea e în tine, aºa încâtdacã trupurile ne sunt despãrþite,spiritele noastre sunt mereuîmpreunã.”Ph. Aries ºi G. Duby, Istoria vieþii

private

„Ceea ce contribuie în cea maimare mãsurã ca o persoanã sã sebucure de consideraþie datoritãmodestiei sale ºi sã treacã drept opersoanã înþeleaptã ºi la locul eieste faptul cã toate pãrþilecorpului acesteia îºi pãstreazãpoziþia pe care le-a hãrãzit-onatura sau uzanþa. Omul trebuiesã ºtie sã-ºi calculeze cuexactitate toate miºcãrile ºi sã-ºipunã bine la punct atitudineatuturor pãrþilor corpului.”

Jean-Baptiste de La Salle, Regulide bunã purtare ºi de civilitate

creºtinã

aparþin unui imbecil; coborârea

pleoapelor ºi închiderea ochilor pe

jumãtate este un indiciu de

frivolitate, iar þinându-i nemiºcaþi

este indiciul unei gândiri leneºe;

(…) important e sã vãdeascã un

spirit calm ºi plin de respectuoasã

afecþiune. Cãci nu e întâmplãtor

faptul cã înþelepþii din vechime au

spus cã sufletul îºi are sediul în

privire.” Erasm, Civilitatea copilului

„Pentru cã firea bunã a unui copil

se dezvãluie mai degrabã pe

figurã, privirea acestuia trebuie sã

fie blândã, plinã de respect ºi

cinstitã. Ochii necruþãtori sunt

semn de violenþã; ochii imobili

sunt semn de neruºinare; ochii

nesiguri ºi pierduþi sunt semn de

nebunie; sã nu se uite chiorâº,

cãci aceasta înseamnã viclenie, e

privirea unuia care plãnuieºte cine

ºtie ce rãutate; sã nu fie deschiºi

peste mãsurã de mult, cãci aceºtia

Acţionează în prezentReciteºte pasajul care se referã la semnele prestigiului ºi ale puterii personale în urmã cu300 de ani. Ce crezi cã înseamnã azi putere ºi prestigiu exprimate în faþa celorlalþi? Alegedin lista urmãtoare atitudini, gesturi ºi comportamente pe care crezi cã fãcându-le îi veiimpresiona pe cei din jurul tãu. Completeazã lista cu opþiuni personale.• vorbesc tare ºi sunt autoritar, dur; • sunt calm; • dau muzica tare în maºinã ºi acasã; •port numeroase bijuterii; • mã îmbrac în pas cu moda; • fac sport; • îmi exprimindignarea ºi nemulþumirea în public; • merg în cluburi ºi discoteci; • încerc sã-i înþelegpe ceilalþi; • îi respect pe cei din jurul meu; • citesc; • merg la ºcoalã;

___________________________________________________________________________________

_______________________________________________________ ___________________________.



Zborul arhitecturii contemporane 5



Zborul arhitecturii contemporane 5



„În tren sau în orice loc public, oameniibine crescuþi nu intrã niciodatã în vorbã cunecunoscuþii.” Acesta era un sfat cuprinsîntr-un cod de bune maniere de la sfârºitulsecolului al XIX-lea.

Primul tren de pasageri a plecat dintr-ogarã în 1825 schimbând lumea: vitezã detransport, numãr mare de cãlãtori ºi de mãr-furi, eficienþã economicã, dar ºi reguli noide convieþuire într-un spaþiu public. Înspatele acestei invenþii se afla tehnologiamodernã adusã de revoluþia industrialã. Ogarã însemna un spaþiu public mare cât opiaþã, în care trebuiau sã fie protejaþi atât

oamenii, cât ºi trenurile. O copertinã uriaºã,realizatã din grinzi de fier, care alcãtuiau odantelãrie plãcutã ochiului era aºezatã pesteperoane, linii ºi sãli de aºteptare. Apoitrenurile treceau peste poduri ºi viaducterealizate din acelaºi material uimitor.

La sfârºitul secolului al XIX-lea, un croi-tor din Paris a urcat în Turnul Eiffel (o struc-turã de fier înaltã de aproximativ 300 demetri creatã de cãtre Gustave Eiffel) cu gân-dul de a sãri cu ajutorul unei umbrele uria-ºe. Experimentul a fost tragic, iar paraºuta afost inventatã câþiva ani mai târziu.

• Discuþii posibile: Întâmplãrile relatate în prima parte atextului lecþiei sunt un mijloc mai puþin dramatic decâtcuvintele de mai sus de a deschide o discuþie desprearhitectura contemporanã. Structurile de fier realizate lasfârºitul secolului al XIX-lea au reprezentat prima etapãîn ridicarea pe verticalã a construcþiilor. Aceste construc-þii au devenit curând niºte simboluri ale prosperitãþii ºibogãþiei. Foarte curând au apãrut preocupãri pentru aconstrui în contrast cu „zgârie norii”: jocuri de volume,amplasamente în mediul natural, spaþii personalizate.Cea mai puternicã reacþie a fost construcþia caselor de lo-cuit individuale ºi renunþarea la blocurile de locuinþe co-mune. Este interesant de discutat faptul cã în România,la fel ca în celelalte þãri din blocul comunist, abia în zile-le noastre a apãrut preocuparea de evadare din cartierelede beton cãtre zonele liniºtite de la marginea oraºelor.



cultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie: eficienþãfuncþionalã, monotonie vizualã,uniformitate, autoritatemondialã.

Revoluþia industrialã ºi spiritulcapitalist au plasat omul într-onouã paradigmã istoricã. Banii,costurile mici, eficienþa, utiliza-rea maximalã a spaþiului au avutinfluenþe asupra gustului înarhitecturã, asupra preocupãriipentru frumos, pentru personali-zarea construcþiilor sau pentruestetica spaþiilor publice. S-aconstruit mult, ieftin, monoton,uniform, fãrã a oferi plãcereesteticã.

Consecinþe pentru personalitateaumanã: cutii de beton, oþel ºisticlã, în care oamenii suntînchiºi, materiale reci, formecare nu invitã la reflecþie.Oamenii au devenit treptatasemenea spaþiilor în carelocuiesc ºi lucreazã. Este unpunct de vedere care, în modintenþionat, dramatizeazãsituaþia, tocmai pentru a scoateîn evidenþã nevoia de frumos, dediversitate, de plãcere esteticã,de comunicare ºi socializare.

Conþinuturi• Probleme de atins: Revoluþia

industrialã; noile materialeutilizate în construcþii;tehnologie ºi performanþetehnice; impactul asuprapersonalitãþii umane.


Intră în dialog cu trecutul1. În perioada regimului comunist în România s-au construit numeroase blocuri de locuinþe.

Alcãtuieºte o listã cu avantaje/dezavantaje de a deþine o locuinþã la bloc! Ai în vedere maimulte aspecte: economice, de confort, suprafaþã locuitã, relaþii cu vecinii, securitate,comportament, posibilitãþi de amenajare, mobilier etc.

2. Citeºte textul urmãtor ºi identificã modul în care este organizat, de regulã, spaþiul exterioral unei case particulare! Cunoºti în mediul rural alte modele de organizare a spaþiuluiexterior al unei locuinþe private? Descrie-le!


funcþie demonstrativã: el este destinatreprezentãrii, iar familia se preocupã înmod deosebit de propria ei imagine.Peluze tunse cu mare grijã, straturi cuflori, statuete sau vase preþioase: în faþacasei se desfãºoarã întreaga gamã degusturi a proprietarilor.”

„Nu toate spaþiile care aparþin clãdirii au

aceiaºi destinaþie. Cel din spatele casei

este un spaþiu strict privat: aici, în serile

de varã, familia poate lua masa în aer

liber. Tot aici se pun rufele la uscat ºi tot

aici, în grãdina de zarzavat, creºte ceapa

ºi salata. Cel din faþã are, dimpotrivã, o

Acţionează în prezent1. Descrie în 12-15 rânduri cum ai vrea sã arate locuinþa ta ºi spaþiul de la locul de muncã!

2. Ce crezi cã i-ar trebui ºcolii în care înveþi ca sã aibã mai multã personalitate?Alcãtuieºte o echipã împreunã cu mai mulþi colegi ºi propuneþi un proiect dereamenajare a spaþiului ºcolii!

Cam în aceeaºi perioadã au avut loc pri-mele accidente în utilizarea lifturilor, careerau din ce în ce mai necesare în clãdiri caredepãºeau o sutã de metri înãlþime. Falimen-te, trãdãri în dragoste, dezamãgiri, neputin-þã, toate necazurile sunt curmate prin spec-tacole macabre: oamenii se aruncã în gol depe aceste clãdiri uriaºe.

Aceste poveºti au ceva în comun: fierul,fierul-beton, oþelul ºi sticla. Sunt materiale-le pe care s-a întemeiat noua arhitecturã asecolului XX.

Primii „zgârie nori” au fost construiþi înprimii ani ai secolului XX ºi ei au reprezen-tat un nou stil în arhitecturã: stilul internaþio-nal. Ei au fost realizaþi pe principiul „nu con-teazã cum aratã, importantã este eficienþafuncþionalã.” Cu alte cuvinte, niºte uriaºecutii de beton, oþel ºi sticlã, ridicate pe verti-calã doar pentru a face economie de spaþiu înoraºele deja supraaglomerate, în care segãsesc zeci de sedii de firme ºi birouri. „Zgâ-rie norii” au însemnat o nouã imagine a Ame-ricii: prosperitate, revoluþie industrialã, bogã-

þie, autoritate mondialã. De altfel, atentateleteroriste din 11 septembrie 2001 au urmãritdistrugerea a douã dintre aceste simboluriamericane, construcþii de 400 de metri înãlþi-me: „Turnurile gemene” World Trade Center.

Pe acelaºi principiu economic – costurimici, eficienþã maximã – s-a realizat, în anii‘50, un „oraº grãdinã vertical” la Marsilia, înFranþa. Era o construcþie care adãpostealocuinþe (337 de apartamente, cu aproxima-tiv 1000 de locuitori), galerii de magazine,restaurante, piscinã pe acoperiº, grãdiniþã,salã de gimnasticã, parcare subteranã.

Clãdirile de birouri sau de locuinþe de tip„zgârie nori” aveau câteva trãsãturi comune:uniformitatea, lipsa de personalitate, mono-tonia vizualã. De aceea, în ultimele deceniiale secolului XX, arhitecþii ºi-au regânditproiectele. Clãdirile (sedii de firme, muzee,aerogãri, centre culturale etc.) au devenitjocuri de volume ºi forme, diverse ºi variate,mai plãcute ochiului ºi mai relaxante. În ace-laºi timp, locuinþele individuale au începutsã exprime personalitatea proprietarului.


AplicaþiiAplicaþia 1 din zona „Intrã îndialog cu trecutul” cere elevilorsã observe, prin alcãtuirea uneiliste de avantaje/dezavantaje,aspectele locuinþei de tip bloc.

Aplicaþia 2 este un exerciþiu deobservare a spaþiului de locuittip „casã particularã”. Analizatextului pune în evidenþã oanumitã viziune despreorganizarea acestei locuinþe. Deasemenea, sunt de observat„calitãþile” caselor nouconstruite: dimensiuni, forme ºivolume, materiale utilizate,culori care acoperã faþadele,organizarea spaþiului din jurulconstrucþiei propriu-zise,facilitãþi, amplasament, acces,sisteme de protecþie ºi altele.Discuþiile anterioare despreputere ºi prestigiu personal potfi extinse în acest context câtãvreme o construcþie esteimaginea proprietarului sãu.

Aplicaþiile din zona„Acþioneazã în prezent”prelungesc discuþia desprespaþii de locuit, de serviciu saude ºcoalã, deschisã mai sus, curealizarea unei opþiunipersonale în acest domeniu.Ultima aplicaþie cere realizareaunei activitãþi de echipã, carear trebui mai întâi sã identifice„urâtul” din ºcoalã ºi apoi sãpropunã un proiect dereamenajare. Indiferent decalitatea proiectelor propuse,importantã este preocupareapentru o astfel de activitate. Însituaþia obþinerii unor proiecteinteresante, se poate organiza oexpoziþie ºi acestea chiar pot fipuse în practicã.


Revolta din cultura tinerilor 6



Revolta din cultura tinerilor 6


Unde poţi descoperi istoria?Odatã cu descoperirea mijloacelor tehnicede amplificare, înregistrare ºi transmitere lamare distanþã a sunetului sau de înregistra-re ºi reproducere a imaginii, „urmele” oa-menilor în culturã s-au înmulþit. Muzica, fil-mul, radioul, televiziunea au devenit bunuride divertisment ºi culturã de larg consum.

Literatura, muzica ºi filmul din a douajumãtate a secolului al XX-lea au fost marcatede strigãtul de revoltã al tinerilor împotrivarãzboiului, a vieþii uniforme ºi a regulilorimpuse de alþii, a tehnologiei care a invadatlocuinþele ºi locurile de muncã, împotrivadistrugerii naturii ºi a tuturor lucrurilor artifi-ciale din viaþa ºi comportamentul oamenilor.Iatã mai jos exemple care ilustreazã atitudineageneraþiei tinere ºi cultura ultimelor decenii.

În 1962, Ken Kesey a publicat romanulZbor deasupra unui cuib de cuci. Autorulavea 27 de ani, iar romanul era o parabolãdespre societatea americanã. Personajulprincipal este un revoltat, un anarhist, care

are iniþialele RPM (iniþiale care pot fi cititeca revolution per minute – adicã revolu-þie/revoltã pe minut). El este pacient într-unspital ºi o contestã vehement pe sora-ºefã(simbol al unei societãþi plinã de reguli ºirepresivã). „Zborul deasupra unui cuib decuci” este de fapt evadarea din realitate.Romanul a fost unul dintre punctele dereper ale generaþiei anilor ’60, devenind maitârziu piesã de teatru ºi film.

Anii ’60 au redescoperit trubadurii evu-lui mediu: acei cântãreþi care transmiteauun mesaj spectatorilor acompaniindu-se cuun instrument. Muzica era doar un pretextpentru a exprima sentimente: revoltã, ne-mulþumire, dar ºi dragoste, înþelegere ºibucuria de a trãi. Au existat în aceastã peri-oadã douã moduri de exprimare a acestorartiºti: „show”-ul exploziv (vezi spectacole-le formaþiilor Beatles sau Pink Floyd) ºispectacolul discret al unor artiºti precumBob Dylan sau Leonard Cohen.

„Veniþi, mame ºi taþi din întregul þinut,ªi nu criticaþi ce n-aþi priceput;Cãci fiii ºi fiicele nu vã dau ascultareªi drumul cel vechi se-nvecheºte mai tare…Vã rog, nu mai staþi în cel nouDacã a fi de-ajutor n-aþi putut,Cãci vremile sunt în schimbare.”Bob Dylan, Vremile sunt în schimbare

„Toþi îmi zic cã sunt leneº, cã viaþa mea în versuri s-a destrãmat,Da, da, ºi îmi dau tot felul de sfaturi, vor sã-mi facã luminã în capDa, da, ºi eu le spun cã mã simt grozav când privesc umbrele rãsfrânte peziduri, pe uºã,Nu-þi pierde vremea, omule, nu vezi cã eºti pe tuºã?”

John Lennon, Privind cum se învârte roata

Intră în dialog cu trecutul1. Citeºte textele urmãtoare care aparþin unor cântece din anii ’60 ºi identificã versurile care

exprimã revolta ºi nemulþumirea autorilor!

• Discuþii posibile: discuþiile se pot referi la poziþiaelevilor (tineri, o parte dintre ei) faþã de lumea din jur.Opiniile ar trebui sã poatã fi exprimate într-o libertateabsolutã, asumându-vã riscul de a afla lucrurineplãcute despre ºcoalã, profesori etc. Ar fi necesarã otrecere în revistã a unor momente care au marcatcultura tinerilor. Alegeþi-vã unul sau douã exemple pecare le puteþi susþine cu materiale demonstrative:imagini, muzicã, film etc.

AplicaþiiAplicaþia 1 cere elevilor sã parcurgã versurile unorcântece ale lui Bob Dylan ºi ale formaþiei Beatles ºi sãdescopere mesajul adresat adulþilor. Dacã este posibilãascultarea cântecelor originale, impactul ar fi foarte mare.

Competenþe specifice vizate:3.4.Formularea unui mesaj

cultural;3.5.Utilizarea dialogului

intercultural.

Atitudini, comportamente ºivalori puse în discuþie:libertate, spirit de revoltã, viaþãartificialã, control, autoritate,bucuria de a trãi, conformism,spontaneitate.

În toate timpurile, tinerii auemanat o stare de neliniºte, deagitaþie, de nemulþumire ºi derevoltã. Ea s-a exprimat înmoduri diferite: de la revolteviolente ºi greve (vezi revoltelestudenþeºti din anul 1968 dinFranþa sau revolta tinerilor dincartierele de la margineaParisului din 2005) la exprimareartisticã în muzicã, teatru, filmsau literaturã. Þintanemulþumirilor au fost „regulile”impuse de alþii (adulþii, deregulã) ºi lipsa libertãþii,monotonia ºi dificultãþile vieþiicotidiene, deciziile politice (veziconstruirea Zidului Berlinului în1961 ºi reacþia artisticã aformaþiei Pink Floyd carecompune The Wall). În contrastcu viaþa „impusã” de adulþi,tinerii au promovat reîntoarcereala naturã (vezi mesajul miºcãriihippy), dragostea dintre oameni(vezi legendarul festivalWoodstock) sau alte mesajeexprimate de grupurile rock,punk, pop, hip-hop.

Conþinuturi• Probleme de atins: literatura,

muzica, teatrul, filmul, alteforme de expresie aleculturii tinerilor.

Aplicaþia 2 este un text careface parte din jurnalul actoruluigerman Klaus Kinski ºi care,într-un limbaj foarte aspru ºidirect, îºi trece în revistã viaþaîncepând din momentul în carea rãmas orfan ºi a trebuit sãcreascã într-un orfelinat înperioada nazismului (aceastãparte nu a fost selectatã dinmotive de spaþiu), trecând apoiprin rãzboi ºi prin mai multeetape care i-au marcat evoluþiacãtre gloria artisticã ºi cãtreprosperitate. Cereþi elevilor sãexprime puncte de vedere înlegãturã cu: evoluþia cariereiartistului, poziþia artistului faþãde artã (în situaþiile prezentate,teatru), atitudinea faþã despectatori, faþã de bogãþie, faþãde condiþia lui de artist.

Aplicaþia 1 din zona„Acþioneazã în prezent” solicitãun demers foarte delicat, avândîn vedere limbajul obscenuneori în care se exprimãgrupul de muzicã „Paraziþii”.Scopul este acela de a pune încontrast versurile prezentate înaplicaþiile anterioare ºi celecare însoþesc muzica acesteiformaþii. De asemenea, se poateobserva mesajul din spateleacestui limbaj violent, caretransmite o anumitã disperareºi neputinþã, dar este însoþit ºide speranþã.

Aplicaþia 2 este o finalizare atuturor activitãþilor care le-aucerut elevilor sã alcãtuiascãliste de atitudini,comportamente ºi valori. Esteinteresant de comparat primalistã de valori personale,realizatã cu ocazia primei lecþii,cu ultima. Dacã existã deosebirisemnificative, dacã limbajul încare este exprimatã este diferit,înseamnã cã acest curs deistorie a avut impactul scontat.


2. Fragmentul de jurnal care urmeazã aparþine unui mare actor: Klaus Kinski. Citeºte-l cuatenþie ºi descoperã motivele de revoltã ale autorului.


Dupã ce am consumat jumãtatea asta de

gram încep sã întreb pretutindeni cine vinde

cocainã. Pericolul cu astfel de droguri constã

în aceea cã niciodatã nu-þi dai seama când

trebuie sã te opreºti. În fiece clipã poate fi

prea târziu. Reuºesc sã scap la timp. (…)

– «Am venit sã vã istorisesc cea mai

aventuroasã poveste din istoria omenirii:

Viaþa lui Iisus Hristos. Acest þigan ºi

aventurier, care ºi-a lãsat mai curând

masacratã viaþa decât sã putrezeascã printre

ceilalþi oameni. Cel mai netemãtor, mai

modern dintre toþi oamenii, care este aºa cum

noi toþi am vrea sã fim. Tu ºi cu mine!» Aºa

începe spectacolul. Sar de pe schela înaltã de

patru metri direct în mijlocul spectatorilor.

Mã duc de la unul la altul ºi le vorbesc din

Noul Testament. Stau mult în faþa fiecãruia.

Mã aºez alãturi de ei, îi îmbrãþiºez. Acest

spectacol înseamnã cele mai frumoase

ceasuri pe care-mi este dat sã le trãiesc

printre oameni. (…) Primesc un contract

pentru o sutã de spectacole, pe cinci

continente, în valoare de un milion de mãrci.

Îl iau ºi îl rup. Nu mã intereseazã. Nu pentru

cã sunt bogat. Nu posedãm nimic!”

Klaus Kinski, Eu, idol ºi serv

„La 16 ani ºi jumãtate sunt încorporat. Când

citesc ordinul, izbucnesc în plâns. Nu vreau

sã omor pe nimeni. ªi nici nu vreau sã fiu

omorât. Octombrie 1944 (…).

Iarna lui 1946-47 este cea mai asprã de

câteva decenii încoace. Termometrul scade

pânã sub minus 28 de grade. N-am palton.

Acasã nu mai pot dormi. Ne acoperim pânã ºi

cu cele mai mici zdrenþe pe care le putem

gãsi, cu hârtie de ziar ºi cu cartoane, ne

înfãºurãm cu fâºii de pânzã mâinile,

picioarele ºi capul. Dar vântul ºuierã

necontenit prin camerã, zãpada cade pe pat

ºi pe feþele noastre. (…)

Am aflat între timp cã existã ºcoli de actorie.

Mã folosesc de ele pentru a-mi procura cãrþi

ºi fete. Mai cu seamã cãrþi. Trebuie sã citesc,

sã citesc! Trebuie sã cunosc totul, sã ºtiu

totul! Am nevoie de texte! Trebuie sã învãþ

rolul, sã învãþ, sã învãþ! (…)

Repetiþiile la Strigoii de Ibsen sunt atât de

frumoase încât mã întristez atunci când încep

spectacolele. Dupã repetiþia generalã a scenei

de nebunie a lui Oswald, Maria mã þine multã

vreme în braþe de teamã sã nu înnebunesc

de-a binelea. Totul merge bine la premierã.

Spectatorii þipã atât de puternic la scena

finalã cu Maria, iar eu vãd cum þâºnesc

lacrimile oamenilor din primele rânduri. (…)

Acţionează în prezent1. Ascultã muzica formaþiei „Paraziþii”. Ce mesaj

transmit aceºti tineri? Este ºi punctul tãu devedere?

2. Alcãtuieºte o listã cu valorile tale personale ºicompar-o cu celelalte liste alcãtuite pânã acum!


Evaluarea de capitol se realizeazã având în vedere principiileenunþate în capitolul 1.

Obiectiv de evaluare 1: Fixarea unor informaþii cu valoare de repercronologic.Rãspunsuri: Exerciþiul 1: f, e, b, a, d, c

Obiectiv de evaluare 2: Plasarea în spaþiu a unor monumentereprezentative în istoria culturalã a antichitãþii.Rãspunsuri: Exerciþiul 2:• Roma: Catedrala Sfântul Petru, Capela Sixtinã• Paris: Versailles, Turnul Eiffel, Luvru• Sankt Petersburg: Palatul Ermitaj• Veneþia: Basilica San Marco• Berlin: Poarta Branderburg• Madrid: Palatul Escorial

Obiectiv de evaluare 3: Identificarea caracteristicilor stilurilorartistice.Rãspunsuri:• Exerciþiul 3: Amplasarea corectã a elementelor care definesc

stilurile artistice enunþate:

• Exerciþiul 4: Se evalueazã informaþia istoricã utilizatã, precum ºicalitatea prezentãrii.

• Exerciþiul 5: Ludovic al XIV-lea• Exerciþiul 6: secolul XX

Obiectiv de evaluare 4: Fixarea unor repere culturale personale.Rãspunsuri:• Exerciþiul 7: Sunt valabile orice opþiuni considerate

reprezentative: valori naþionale, monumente, personalitãþi etc.Alegerea lor este subiectivã, deci sunt acceptabile în oriceformulã de prezentare.

• Exerciþiul 8: Este un exerciþiu de opþiune individualã raportatã lavalori personale. În consecinþã, toate opþiunile sunt valabile, înmãsura în care sunt explicate ºi argumentate.

Stilul gotic Stilul baroc Stilul clasicStilul

internaþional

arc frânt înformã deogivã, vitralii,turnuriascuþite

faþadeondulate,ornamenteexcesive,dezlãnþuire deforme ºi culori

armonie ºiechilibru,calm,simplitate ºiclaritate

monotonievizualã,uniformitate,eficienþãfuncþionalã


Evaluare II




Modulul 3, Atitudini ºi valori culturale în istorie, aîncheiat un tip de demers istoric, desfãºurat peparcursul a trei module distincte, orientat cãtrefinalitãþile învãþãrii, cãtre dobândirea de abilitãþi,deprinderi ºi competenþe ºi cãtre familiarizarea cudomeniul atitudinilor, comportamentelor ºi valorilorumane.

Educaþia pentru valori ºi atitudini este un domeniuextrem de sensibil, delicat ºi susceptibil de a creaneîncredere sau suspiciune. Un curs de istorie orientatîn acest sens nu îºi propune sã manipuleze opþiunileindividuale ale elevilor sau ale cadrelor didactice, cidoar sã orienteze demersul didactic cãtre domeniulvalorilor.

Dacã la finalul acestui modul elevii au devenit mairaþionali, mai capabili sã-ºi argumenteze opþiunile, maipregãtiþi sã-ºi asume responsabilitatea alegerilor pecare le fac, atunci scopul a fost atins. Simpla reflecþieasupra valorilor poate produce interiorizarea lor.

Probabil cã ai avut dificultãþi! Nu întotdeaunadiscursul lecþiilor a fost suficient de clar, sau sugestiilecuprinse în Ghidul profesorului nu au fost suficient deexplicite. Poate am creat confuzie, poate am fosteliptic, poate am fost prea mãmos cu un specialist îndomeniul istoriei. Îmi asum în totalitate dificultãþile,nedumeririle ºi disconfortul intelectual pe care þi le-am creat.

Sunt sigur cã la o viitoare întâlnire calitatea fiecãruiadintre noi va fi alta! ªi atunci vom putea comunicamai bine, ne vom înþelege „din priviri” ºi vom aveasuccesul pe care amândoi ni-l dorim.

Îþi mulþumesc pentru înþelegere ºi rãbdare!

Cu respect,Prof. Mihai Stamatescu

Cuvânt de încheiere

A Doua Sansa Secundar Istorie Profesor 3

Documents

Transcript of A Doua Sansa Secundar Istorie Profesor 3