A Doua Sansa Secundar Geografie Profesor 2

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

HORAŢIU POPA-BOTA

GEOGRAFIEModulul 2Probleme geografice: cauze, efecte și soluţii Ghidul elevului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Capitolul I. Organizarea spaþiului geografic1. Organizarea naturalã a spaþiului geografic . . . . . . . . 62. Organizarea antropicã a spaþiului geografic . . . . . . . 8

Capitolul II. Procese geomorfologice1. Alunecãrile de teren ºi curgerile noroioase . . . . . . . 102. Prãbuºirile ºi surpãrile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Capitolul III. Fenomene climatice ºi hidrologice extreme1. Furtuni ºi tornade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142. Inundaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163. Efectul de serã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Capitolul IV. Degradarea calitãþii mediului1. Despãdurirea ºi deºertificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . 202. Degradarea calitãþii solurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Capitolul V. Procese geodemografice cu implicaþii în organizarea spaþiului geografic

1. Suprapopularea ºi subpopularea . . . . . . . . . . . . . . . 242. ªomajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Capitolul VI. Probleme globale contemporane1. Dezvoltarea durabilã ºi problema deºeurilor . . . . . 282. Problema transportului urban . . . . . . . . . . . . . . . . . 303. Conflictele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324. Marile ansambluri economice

ºi geopolitice ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Înþelegerea organizãrii spaþiului geografic pentruelevii din programul „A doua ºansã” se face prinstudierea modulului denumit „Problemegeografice: cauze, efecte ºi soluþii”. Acest modulare conþinuturi foarte diversificate, care seregãsesc sub diferite alte formulãri în programeleºcolare actuale.

Principiul cauzalitãþii va sta la baza acestuimodul, cunoaºterea cauzelor ºi efectelorproducerii unor evenimente cum ar fiinundaþiile, alunecãrile de teren, avalanºele,secetele, suprapopularea, poluarea etc. în spaþiulgeografic în care trãim fiind absolut necesarãpentru a întrevedea soluþii pentru prevenireaºi stoparea lor.

Organizarea spaþiului geografic este un curentnou în geografie care contribuie la accentuareacaracterului aplicativ al acestei discipline.Lumea realã este ordonatã, dar aceastã ordineeste perceputã în mod diferit de fiecare individuman în parte.

Dupã parcurgerea acestui modul, elevul va aveacapacitatea de a explica o serie de fenomene ºiprocese geografice prin prisma organizãriispaþiului geografic. De asemenea, va ºti cum sãacþioneze în diferite situaþii neprevãzute, pentru asupravieþui sau pentru a-i ajuta pe cei din jur (încazul tornadelor, alunecãrilor de teren,inundaþiilor etc.). Am gândit acest ghid în aºa felîncât sã poatã fi accesibil elevilor care vor fiincluºi în acest program ºi în acelaºi timpinformaþiile furnizate sã le fie utile. De cele maimulte ori nu este vorba de cantitatea de informaþiefurnizatã, cât mai degrabã de calitatea acesteia.

Se recomandã ca procesul de predare-învãþare sãse facã în cazul acestui modul în douã oreconsecutive, pentru o mai bunã fixare ºiaprofundare a cunoºtinþelor. Se va pune accentpe exemple cât mai sugestive, concrete, pentrufiecare dintre procesele ºi fenomenele geograficepredate. Ori de câte ori este posibil, se vor facedeplasãri în teren pentru vizualizarea unorelemente relevante. Se recomandã frecventedrumeþii, excursii ºi aplicaþii în orizontul local.

În aplicaþiile în teren, profesorul va insista peînþelegerea genezei ºi dinamicii proceselor saufenomenelor prezentate, folosind logica

geograficã. În fiecare caz se vor cãuta explicaþiipentru remedierea efectelor negative. Profesorulnu trebuie sã se limiteze doar la aceste etapeprezentate, ci se va implica pentruexperimentarea remedierii efectelor negative. Deexemplu în prezentarea unei alunecãri de teren,pentru limitarea extinderii acesteia, se vor plantadiferiþi arbori sau arbuºti pentru fixareaversantului.

Conþinuturile sunt grupate în ºase teme majore,care structureazã marea diversitate a informaþiei:

– Organizarea spaþiului geografic;– Procese geomorfologice;– Fenomene climatice ºi hidrologice extreme;– Degradarea calitãþii mediului;– Procese geodemografice cu implicaþii în

organizarea spaþiului geografic;– Probleme globale contemporane.

Ordinea temelor propuse poate fi fie cea din listade conþinuturi sau orice altã ordine pe care oconsiderã convenabilã pentru caracteristicilegrupului cu care se lucreazã. Profesorul arelibertatea de a alege activitãþile cele mai potrivitede predare-învãþare, cu accent pe partea aplicativã.

Pentru accesibilizarea învãþãrii este necesarãutilizarea unor suporturi educaþionale variate:hãrþi, atlase, fotografii, filme documentare, fiºe,ghiduri etc., iar lecþiile sã se desfãºoare, pe câtposibil, în teren sau în cabinetul de geografie.

Realizarea competenþei generale „Organizareaspaþiului geografic” este posibilã prinintermediul celor patru competenþe specifice:

– Analiza fenomenelor ºi proceselor geografice;– Cunoaºterea mecanismelor de producere,

prevenire ºi combatere a proceselor ºi afenomenelor geografice cu efecte negative;

– Explicarea fenomenelor ºi a proceselorgeografice;

– Gãsirea de soluþii pentru prevenirea ºicombaterea proceselor ºi a fenomenelorgeografice cu efecte negative.

De asemenea, programa acestui modul permiterealizarea unui proces de predare-învãþare, care,din perspectiva elevilor, sã conducã la:

– construirea unor competenþe clare, evaluabile;– creºterea interesului participativ în instruirea

individualã;

PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ȘI SOLUŢII

Introducere

GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI4

– sporirea interesului pentru informare,investigare ºi în general pentru o raportarecorectã la problematica abordatã;

– realizarea unor activitãþi independente(portofolii, proiecte, activitãþi de investigare);

– asumarea unor responsabilitãþi ºi a unoratitudini prin interiorizarea unui sistemobiectiv de valori.

Profesorul are libertatea de a-ºi alege activitãþilecele mai potrivite de predare-învãþare, cu accentpe partea aplicativã. În acest sens, considerãmutile urmãtoarele exemple de activitãþi deînvãþare pentru elevi:

– realizeazã activitãþi de învãþare în perechi sauîn echipã;

– construiesc diferite modele geografice;– elaboreazã rapoarte asupra unor observaþii

concrete;– prezintã soluþii pentru diferite efecte negative

ale proceselor ºi fenomenelor geografice;– utilizeazã gândirea criticã în dezbaterea

unor teme;– elaboreazã proiecte geografice cu dificultate

medie;– asociazã efectele fenomenelor/proceselor

geografice cu cauzele care le-au generat:– utilizeazã informaþii din mass-media;– utilizeazã terminologia de specialitate în

contexte noi.

Se recomandã ca aceste activitãþi sã fie centratepe viaþa realã, corelate cu problemele vieþii de zicu zi; acestea se vor desfãºura cât mai des posibilpe teren, cu exemple cât mai concrete, sugestive.

Evaluarea curentã are ca scop identificarea corectãa performanþelor elevului, înregistrareaprogresului, precum ºi identificarea problemelorpe care acesta le are în a face faþã cerinþelorformale. Profesorii vor comunica în modobligatoriu criteriile ºi procedurile lor de evaluare.

Evaluarea va cuprinde itemi de tipul:– selectarea rãspunsului corect;– gãsirea corespondenþei între douã coloane

care conþin noþiuni ºtiinþifice;– completarea unor texte lacunare;– rãspunsuri libere la întrebãri formulate pe o

temã datã;– recunoaºtere de tipul adevãrat sau fals;– descrierea etapelor parcurse în derularea unor

investigaþii;– completarea explicaþiilor pe schiþe sau

desene;– marcarea unor fenomene pe hãrþi mute;– elaborarea unor sinteze geografice pe o

temã datã.

Proiectele pot fi elaborate în echipã, pe temeactuale localitãþii în care învaþã, cum ar fiºomajul, inundaþiile, alunecãrile de teren,transportul etc.

Portofoliul poate sã includã activitãþi pe diferiteteme: conflictele, tornadele, deºertificarea,deºeurile, efectul de serã etc.

Modulul „Probleme geografice: cauze, efecte ºisoluþii” se va încheia cu un test modular, care serecomandã sã fie o evaluare prin lucrare practicãsau în teren. În teren, este de dorit ca înainteatestului propriu-zis care evalueazã cunoºtinþeleînsuºite în acest modul sã fie organizat un test cucaracter de simulare, care sã-i familiarizeze peelevi cu tipul de itemi, gradul de dificultate ºi îngeneral cu condiþiile specifice examenelor,pentru a diminua stresul.

În final, sper ca eventualele sugestii ºi propuneripentru îmbunãtãþirea calitãþii ghidului de faþã sãne parvinã, fãrã reticenþã.

Vã dorim mult succes!


Natura este într-o continuãtransformare (cu sau fãrãintervenþia omului); ea estedintotdeauna organizatã ºi are legiproprii de funcþionare.

Se vor face cu elevii observaþiiasupra organizãrii spaþiului dinlocalitate. Se va observa repartiþiapãdurilor, a pajiºtilor, a apelorcurgãtoare, a lacurilor ºi a altorelemente naturale. Se va explicadin ce cauze existã aceastãorganizarea a spaþiului. Elevii vorstabili relaþii între climã, relief,vegetaþie, faunã, soluri.

Vor fi prezentate ºi descrise celedouã legi ale naturii careacþioneazã în organizarea spaþiuluigeografic – legea echilibrului ºilegea gravitaþiei.

Se vor face mai multeexperimente, pentru ca elevii sãreþinã cum acþioneazã aceste legiºi de ce.

Pot fi date exemple multiple:formarea Deltei Dunãrii esteconsecinþa eroziunii sedimentelor,care apoi sunt transportate deDunãre ºi depuse la gura devãrsare (eroziune, transport ºiacumulare). Circuitul apei înnaturã poate fi un alt exempluîn acest sens.

La o alunecare de teren, masa derocã desprinsã se deplaseazãgravitaþional pe pantã.

Elevii pot sã elaboreze un referatcu referire la organizarea naturalãa spaþiului geografic din localitateade domiciliu. Ei pot elabora uncrochiu geografic pentru areprezenta modul de amenajare alspaþiului în localitatea respectivã.

ORGANIZAREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC


Organizarea naturală a spaţiului geografic 1

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Organizarea naturalã a spaþiului geografic al þãrii noastre se

face ºi pe verticalã. Prezenþa Munþilor Carpaþi, prin altitudi-ne, impune o etajare a elementelor climatice, de vegetaþie,faunã ºi soluri. Profesorul va colabora cu elevii pentruelaborarea unui tabel în care vor fi incluse condiþiile clima-tice, zonele ºi etajele de vegetaþie, precum ºi altitudinileîntre care se extind acestea. De exemplu, zona alpinã esteprezentã la altitudini de peste 2 000 m, formatã din ierburiºi arbuºti pitici, temperatura medie este cuprinsã între 0°Cºi –2°C, iar precipitaþiile medii sunt de peste 1200 mm/an.

2. Complexul lagunar Razim-Sinoie s-a format în mod natural,la þãrmul Mãrii Negre. Explicaþi modul de organizare aacestui spaþiu geografic ºi consecinþele acestei organizãri(fost golf, barat prin formarea unor cordoane de nisip depuseîn urma acþiunii curenþilor de suprafaþã din Marea Neagrã).Poate fi dat ca exemplu oraºul Histria, care a dispãrut.

Cu ajutorul atlasului geografic, vorfi dezbãtute mai multe þãri sauregiuni în legãturã cu acest tip deorganizare (Elveþia, Australia etc.)

La sfârºitul lecþiei, elevii vor ficapabili:

– sã defineascã organizareanaturalã a spaþiului geografic;

– sã descrie ºi sã explicecaracteristicile organizãriinaturale a teritoriului localitãþiide domiciliu ºi a României;

– sã enumere legile careguverneazã natura.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a României;– atlase;– fotografii;– planºe;– schiþe.


Notiþele/observaþiile profesorului

Un model de admirat pentrumodul în care a fost organizatspaþiul geografic îl reprezintãpolderele olandeze.

O zicalã olandezã spune:„Dumnezeu a creat lumea în afarãde Olanda, care a fost creatã deolandezi”.

Cu acest mesaj de început, putemcapacita elevii sã participe la olecþie interesantã, actualã.

Vom explica felul în care omul amodelat actualul teritoriu alOlandei, reuºind sã „decodifice”legi ale naturii ºi, respectându-lecât mai atent, sã câºtige treptatîncã jumãtate din suprafaþa þãrii.Elevii vor analiza o blocdiagramã,un profil transversal prin Olandaºi harta Olandei.

Un alt exemplu sugestiv poate fiJaponia, þara care existã în acelaºispaþiu cu cutremurele. Este unmod de organizare exemplar, prinadaptarea construcþiilor la seisme,dar ºi prin educaþia datã populaþieiîn acest sens.

Cel mai luxos hotel din lume esteBurj al Arab din Dubai, avândformã de corabie ºi fiind construitpe apã.

Mai nou, vor impresiona în moddeosebit viitoarele oraºe plutitoaresau acvatice, proiectate deja deNorvegia ºi Japonia.

Recomandãm accesareainternetului pentru a puncta maimulte asemenea exemple pe glob.

Se recomandã elaborarea unuireferat pe tema organizãriiantropice a spaþiului.

ORGANIZAREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC


Organizarea antropică a spaţiului geografic 2

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Japonia are în derulare un proiect de construire a

viitoarelor oraºe plutitoare. Care crezi cã sunt motiveleelaborãrii unui asemenea proiect?

2. Autoritãþile locale din mai multe oraºe ale României auanunþat demararea lucrãrilor de amenajare a parcãrilorsupraetajate. Explicã motivele acestor mãsuri.

3. În þara noastrã au existat mãsuri de îndiguire ºi desecare,asemãnãtoare polderelor olandeze? Profesorul poate damai multe asemenea exemple: Insula Mare a Brãilei,Insula Ialomiþei, foste bãlþi, acum importante zoneagricole (îndiguiri, desecãri, soluri foarte fertile,posibilitatea irigãrii terenurilor etc.).

4. Realizaþi un text de aproximativ o jumãtate de paginã,despre organizarea antropicã a spaþiului geografic, folosindtermenii: amenajare, optim teritorial, poldere, îmbunãtãþirifunciare, plantaþii, acþiune conºtientã, legile naturii.

Se va analiza modul de amenajarea spaþiului în localitatea dedomiciliu (aºezarea caselor,reþeaua stradalã, înãlþimeaclãdirilor, podurile, modul deutilizare a terenurilor etc.). Eleviivor face comparaþii între modul deamenajare a spaþiului dinlocalitatea ºi modul de amenajarespecific altor þãri. Ei vor deducecum anume ar trebui sã amenajezespaþiul pentru a-l valorifica optim,din perspectiva dezvoltãriidurabile.


– sã explice rolul organizãriiantropice a spaþiului geografic;

– sã conºtientizeze avantajeleorganizãrii funcþionale aspaþiului geografic;

– sã analizeze pe fotografii,diagrame, profile, în teren,diferite cazuri concrete deorganizare;

– sã conceapã un plan sumar deorganizare a localitãþii dedomiciliu din perpectivadezvoltãrii durabile.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase;– fotografii;– planºe.



La început, elevii trebuie sã ºtie cãalunecãrile de teren cele maiputernice au loc acolo undedeasupra stratului argilos se gãsescºi alte strate de roci permeabile.Argila este o rocã sedimentarãimpermeabilã, care în urmaprecipitaþiilor devine plasticã ºi sedeplaseazã gravitaþional peversanþi.

Studiul pantelor i-a ajutat peoamenii de ºtiinþã sã înþeleagã cumse produc alunecãrile de teren. S-audescoperit noi date despre fenome-nele naturale care duc la eroziuneasolului ºi la alunecãri de teren,cunoaºterea acestora ajutând laprognozarea catastrofelor naturale.

Elevii vor observa în localitatea dedomiciliu o alunecare de teren. Levom prezenta ºi explica acestoracauzele care pregãtesc o alunecarede teren, dar ºi cauzele caredeclanºeazã o alunecare, condiþiilecare amplificã, frâneazã saustopeazã procesul. Elevii vorobserva râpa de desprindere,corpul alunecãrii, patul alunecãrii,mici lacuri etc.

Este important ca elevii sã reþinãcã alunecãrile de teren se potpreveni; în acest sens, vor fiprezentate diferite acþiuniconcrete.

Construcþiile (clãdiri, drumuri, cãiferate etc.) nu se pot face sub nici oformã în zonele afectate de alune-cãri de teren ºi curgeri noroioase,deoarece, mai devreme sau maitârziu, inevitabilul se va produce.

Putem da exemple de construcþiicare nu sunt asigurate decompaniile de asigurãri dinaceste motive.

PROCESE GEOMORFOLOGICE


Alunecările de teren și curgerile noroioase 1

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Elaboreazã un tabel în care vei nota comparativ

diferenþele dintre alunecãrile de teren ºi curgerilenoroioase.

2. Realizaþi un text cu conþinut geografic corect, deaproximativ o jumãtate de paginã, despre alunecãrile deteren ºi curgerile noroioase, folosind termenii ºiexpresiile urmãtoare: argilã, cauze, alunecare de teren,pagube materiale, ploi îndelungate, defriþare, împãdurire,suprapãþunat,

3. Curgerile noroioase se pot produce în zona de câmpie?Argumentaþi rãspunsul dat.

4. Realizaþi în caiet schiþa unei alunecãri de teren, în profiltransversal. Indicaþi prin sãgeþi elementele alunecãrii deteren.


– sã cunoascã definiþiaalunecãrilor de teren ºi acurgerilor noroioase;

– sã precizeze cauzele ºicondiþiile care determinãproducerea alunecãrilor deteren;

– sã descrie mãsuri de prevenire aalunecãrilor de teren;

– sã conºtientizeze efectelealunecãrilor de teren ºi acurgerilor noroioase.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– harta fizicã a României;– atlase geografice;– fotografii;– planºe;– diapozitive;– casete video.



Aceste procese gravitaþionale suntla fel de periculoase ca alunecãrilede teren ºi produc pagubemateriale însemnate.

Pornind de la alte tipuri deasemenea procese, elevii vorînþelege cã ºi în acest cazacþioneazã gravitaþia terestrã.

Se propune elevilor un studiu decaz: Þeica. Explicaþia prãbuºirii seva face prin desen pe tablã. Eleviivor cãuta în reþeaua internetinformaþii despre Þeica, folosindpentru cãutare cuvinte-cheie: TeicaOcnele Mari. Astfel, vor descoperimulte articole din ziare în careeste prezentat cazul.Elevii vor deduce cã surpãrile sepot produce în mine, în locurilesituate deasupra unor mine etc.Se va demonstra cum se producprãbuºirile individuale cuajutorului unei suprafeþe înclinatepe care se lasã sã cadã o cretã. Seva discuta cu elevii desprepericolul prãbuºirii lor atunci cândsunt pe creasta unui munte, pemarginea unei faleze etc. Discuþiava fi purtatã prin observareaunor fotografii.

Aceste procese se pot produce ºifãrã acþiunea omului în spaþiulrespectiv; însã activitãþile acestuiareuºesc, din pãcate, sã leinfluenþeze ºi sã le grãbeascã.

Principala cauzã este alternanþaproceselor de îngheþ-dezgheþ, deumezire-uscare sau de încãlzire ºirãcire.

Eroziunea este favorizatã dedefriºãri ºi suprapãºunat.

Un exemplu înfiorãtor de curgerenoroioasã este dat în AnziiPeruvieni, unde, în anul 1970,curgerea noroioasã s-a întins pe

PROCESE GEOMORFOLOGICE

Prăbușirile și surpările 2


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Dezbateþi mãsurile de prevenire a prãbuþirilor þi

surpãrilor.2. Surparea se poate produce pe urmãtorul substrat:

a. granit;b. sare;c. calcar;

3. Pentru prevenirea prãbuºirilor se recomandã împãdurireaversanþilor (adevãrat/fals).

4. Realizaþi un text cu conþinut geografic corect, deaproximativ o jumãtate de paginã, despre surpãri ºiprãbuþiri, folosind termenii þi expresiile urmãtoare:cutremure, cãderi bruþte de rocã, gravitaþia,îngheþ-dezgheþ, constituþia terenurilor, greutatea maselor,alternanþa anotimpurilor, topirea zãpezilor, brusc, panta,distrugeri.

15 km ºi a avut o vitezã de300 km/orã; au existat peste 18000 de victime.

Omul a intervenit în vedereaîmpiedicãrii sau a întârzieriiacestor procese naturale: se ºtie cãterasarea este cea maifrecventã metodã.

Dezbateþi diferite cazuri concretela clasã, în urma consultãriiziarelor locale ºi naþionale.


– sã defineascã prãbuºirile ºisurpãrile;

– sã ºtie cauzele produceriiprãbuºirilor ºi surpãrilor;

– sã descrie efectele prãbuºirilorºi de surpãrilor;

– sã specifice mãsuri de prevenirea prãbuºirilor ºi a surpãrilor.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase geografice;– fotografii;– planºe;– casete video;– diapozitive;– sã facã o documentare într-un

studiu de caz în reþeauainternet.



Prin predarea acestei lecþii seurmãreºte instruirea elevilor în aºti cum sã reacþioneze pentru a seproteja în caz de furtuni ºi tornade.

Având în vedere faptul cã acesteasunt fenomene climatice extreme,vom insista asupra mãsurilor deadãpostire ºi de protecþie.Cunoaºterea acestora va aveaefecte benefice pentru comunitãþilerespective.

Doar între anii 1916 – 1950, înSUA au fost înregistrate 5 204 detornade, care au produs 7 691 devictime. Cele mai multe tornade seproduc primãvara.

Chiar dacã în þara noastrã acestefenomene au o frecvenþã ºi ointensitate redusã, ele au fostsemnalate în special în sudul ºiestul Câmpiei Române ºi în Banat.Elevii vor cãuta pe internetinformaþii despre tornadele dinRomânia. Ei vor încerca sã explicedin ce cauzã se produc tornadele,ghidaþi de întrebãrile profesorului(conversaþie euristicã).

FENOMENE CLIMATICE ȘI HIDROLOGICE EXTREME

Furtuni și tornade 1


Exemplu de test la finalul lecþiei1. În timpul unei tornade, ne adãpostim în:

a. subsolul locuinþei;b. lângã construcþii;c. autoturism.

2. În Statele Unite ale Americii, cele mai violente tornade se produc la:a. sfârþitul verii;b. începutul iernii;c. începutul primãverii.

3. Dã douã exemple de diferenþe între furtuni ºi tornade.4. Tornada este o coloanã de aer care se învârte:

a. lentb. violentc. cu inetrmitenþã

5. Realizaþi un text cu conþinut geografic corect, de aproximativ o jumãtate de paginã, desprefurtuni þi tornade, folosind termenii ºi expresiile urmãtoare: paratrãznet, zona temperatã, masede aer cald, fulgere, mase de are rece, vânt, tunete, violent, pâlnie, precipitaþii, vitezã.

Tornada face un zgomotasemãnãtor unui motor ambalat lamaximum, care poate fi auzit pânãla 40 km distanþã. În vârtej, vitezavântului atinge chiar 600 km/orã.Este considerat fenomenulatmosferic cel mai violent ºidistructiv pe o suprafaþã micã.

Se recomandã un experiment cuun aspirator.

Elevii vor elabora un proiect peaceastã temã, consultând diversesurse de informare.


– sã defineascã furtunile ºitornadele;

– sã explice modul de formare atornadelor;

– sã descrie efectele tornadelor;– sã indice repartiþia teritorialã a

þãrilor cu cele mai frecventetornade;

– sã precizeze modul de reacþiepentru a se proteja în caz defurtuni ºi tornade.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase geografice;– fotografii;– casete video;– diapozitive.



Scopul acestei lecþii este de a leprezenta elevilor o problemã totmai frecventã în multe þãri dinlume, dar ºi în þara noastrã,respectiv cea a inundaþiilor.

Vom insista asupra unor exempleîn care, într-un mod simplu, clar,sã fie expuse cauzele inundaþiilor,modul de producere ºiconsecinþele acestora.

Este de preferat ca la început sãdiscutãm cu elevii ºi sã aflãm cecunoºtinþe posedã în legãturã cuinundaþiile.

Fiind o problemã actualã, este bineca elevilor sã le fie prezentate câtmai multe imagini sugestive cuefectele inundaþiilor, pentru a puteaînþelege ºi conºtientiza importanþamãsurilor de prevenire a acestora.

Elevilor li se va solicita sã consulteuna sau mai multe sursemass-media ºi sã lucreze în echipepentru elaborarea unui referat.Elevii se vor documenta de peinternet. Fiecare echipã se va cãutainformaþii despre altã regiune dinRomânia.

Exemplu: Pentru elaborareareferatului, ei trebuie sã aduneinformaþii ºi sã creeze o bazã dedate statistice. Le vom solicitafoarte clar o serie de elemente,cum ar fi: numele râului (râurilor)care s-a revãrsat, numãrullocalitãþilor inundate, algospodãriilor, suprafeþele afectate(chiar ºi pe categorii: agricol,pãduri etc.) eventual numãrulvictimelor etc. Pe baza acestora,elevii vor interpreta datele ºi vorformula concluzii. Dacã timpul nepermite, dupã susþinereareferatelor, se recomandã odezbatere, insistând asupraconcluziilor formulate de cãtreelevi.


Inundaţiile 2


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Valurile de tip tsunami pot produce inundaþii în zonele

de þãrm (adevãrat/fals).2. Dã exemple de efecte negative cauzate de construirea de

baraje þi diguri pentru prevenirea inundaþiilor.3. Discutã cu ceilalþi despre cauzele producerii de inundaþii

în sud-vestul þãrii noastre la început de primãvarã.4. Completaþi spaþiile libere din textul urmãtor cu

rãspunsurile corecte: Inundaþiile sunt cantitãti mari de . . . . . . . . . . . . . . . ce trec peste albiile râurilor, lacurilorsau coastele . . . . . . . . . . . . . . . , acoperind regiuni depãmânt care de obicei erau porþiuni de uscat; deasemenea, ele se pot produce pe versanþi, în urma cãderiiunor cantitãþi de . . . . . . . . . . . . . . . foarte mari.

Foarte important este ca fiecareelev sã cunoascã mãsuri deprevenire a inundaþiilor ºi sã ºtiesã reacþioneze rapid ºi eficient încazul producerii acestora.

Acolo unde este posibil, profesorulpoate invita un reprezentant alapãrãrii civile, care sã le furnizezeinformaþii mai detaliate pentruintervenþiile în caz de inundaþii.De asemenea, elevii vor fiîncurajaþi sã se implice în astfel deacþiuni pe bazã de voluntariat.


– sã precizeze cauzele produceriide inundaþii;

– sã precizeze mãsuri deprevenire a inundaþiilor;

– sã afle, pe baza unor datestatistice, amploareadistrugerilor provocate deinundaþii;

– sã indice pe suport cartograficmarile râuri ºi fluvii care serevarsã frecvent (ex. Brahma-putra în Bangladesh);

– sã identifice zonele inundate înRomânia în 2005 pe harta fizicãa þãrii;

– sã specifice cum trebuie sãprocedeze o persoanã aflatãîntr-o zonã inundatã.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase geografice;– internet, ziare, reviste etc.;– casete video.



Clima Terrei este într-o continuãtransformare. Mãsurãtorileefectuate au pus în evidenþã faptulcã în secolul XX clima a înregistrato tendinþã evidentã de încãlzire.

Concret, în ultimii 100 de ani,temperatura a crescut cu 0,6°C, darva creºte în continuare.

Vom insista, în cadrul predãrii, pepromovarea principiuluicauzalitãþii.

Exemplu:Încãlzirea climei modificãcirculaþia atmosfericã, ceea ceduce la schimbarea regimuluiprecipitaþiilor, extinderea seceteiºi la deºertificãri.

Încãlzirea climei reducedimensiunea gheþarilor, reducestratul de zãpadã ºi are impactnegativ asupra practicãriisporturilor de iarnã. Prin topireagheþarilor, se ajunge la creºtereanivelului Oceanului Planetar ºichiar la inundarea zonelor deþãrm, care au cele mai mariconcentrãri de populaþie de peglob. Prin urmare, devine necesarã,în viitor, regândirea ºi remodelareaacestor zone, prin construirea unordiguri mai înalte ºi a uneiinfrastructuri adecvate.

Elevii vor fi încurajaþi sãpromoveze pe multiple cãiutilizarea resurselor nepoluante;deplasarea la ºcoalã se poate faceadesea cu bicicleta sau pe jos.

De asemenea, li se va explicaimportanþa pãdurii pentruoxigenarea atmosferei terestre. Înacest sens, va fi stimulatãcolectarea selectivã a deºeurilor(separat hârtie, sticlã, maseplastice etc.). Plantarea unui copaceste foarte importantã pentrufiecare în parte.


Efectul de seră 3


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Ce mãsuri de reducere a poluãrii mediului înconjurãtor

cunoºti?2. Ce rol rol are stratul de ozon din stratosferã?3. Plantarea copacilor contribuie la efectul de serã

(adevãrat/fals).4. Efectul de serã influenþeazã viaþa pinguinilor?

Argumenteazã rãspunsul dat.5. Completaþi spaþiile libere din textul urmãtor, cu

rãspunsurile corecte:Efectul de serã este încãlzirea globalã a . . . . . . . . . . . . . . .Pãmântului din cauza faptului cã anumite . . . . . . . . . . . .cum sunt dioxidul de carbon ºi monoxidul de azot,împiedicã rãcirea porþiunii de pe Pãmânt unde este . . . . . . . . . . . . . . În stratosferã se aflã stratul de . . . . . . . .care este asemãnãtor unei sfere, care . . . . . . . . . . planetanoastrã de acþiunea radiaþiilor . . . . . . . . . emise de Soare.

Retragerea aparatului de zbortransatlantic Concorde se pare cãs-a produs ºi din cauza poluãriifoarte ridicate, acesta fiind unaparat supersonic.

Foarte periculoase sunt ºipulberile radioactive de lacentralele nucleare – accidentulcentralei Cernobîl din Ucraina.


– sã defineascã efectul de serã;– sã enumere cauzele încãlzirii

globale;– sã explice consecinþele

efectului de serã;– sã dea exemple de mãsuri ce

pot fi luate pentru diminuareaîncãlzirii globale.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase geografice;– fotografii;– desen schematic.



În lecþia de faþã vom sensibilizacaracterul ecologic al elevilor. Deasemenea, vom insista, folosindlogica geograficã, asupra înþelegeriiprincipiului cauzã-efect, dar ºiasupra gãsirii de soluþii viabile înlegãturã cu degradarea calitãþiimediului. Trebuie sã anticipãm,mental tot ceea ce intenþionãm sãspunem ºi sã facem împreunã cuelevii în timpul lecþiei. Este foarteimportant dialogul profesor-elev ºiîncurajarea dezbaterilor întregrupuri de elevi.

Pentru început, ne facem o ideedespre cunoºtinþele pe care eleviile au în legãturã cu despãdurirea ºicu deºertificarea. Dacãrãspunsurile primite nu suntrelevante, le dãm indicii oriformulãm întrebãri ajutãtoare.

Odatã ce am stabilit nivelul decunoºtinþe pe care îl au, urmeazãînvãþarea noilor cunoºtinþe ºi prinintermediul unor activitãþi demuncã independentã sau prinactivitãþi în grupuri mici. Serecomandã tehnici care implicãrealizarea unor sarcini de învãþareºi comunicarea rezultatelor.

Exemplu: Prezentãm o fotografiecu o pãdure defriºatã ºi facemcomentarii pe marginea acesteia.

Exemplu: Prezentãm douãfotografii, una cu Deºertul Sahara(o oazã) ºi alta cu Deºertul Gobi;elevii vor cãuta diferenþele.

Pentru ca elevii sã fie capabili sãanalizeze cauzele care determinãdespãdurirea ºi deºertificarea,trebuie sã ºtie conceptele dedespãdurire ºi deºertificare, sã ºtiecum sã identifice cauzele unuifenomen, sã cunoascã o modalitatede analizã a lor.

DEGRADAREA CALITĂŢII MEDIULUI


Despădurirea și deșertificarea 1

Exemplu de analizare a cauzelor care determinãdespãdurirea ºi deºertificarea: Lucraþi în grupuri de patru ºi elaboraþi scheme de tipul celeide pe tablã.

Cauzã Efect 1 Efect 2 Efect 3

Pãºunatulexcesiv

distrugereavegetaþiei ierboase

eroziuneasolului

Tãierea arborilor din savanã

Tãierea pãdurii din Munþii Carpaþi


– sã defineascã: despãduririle,deºertificarea;

– sã enumere cauzele ºi efecteledespãduririi ºi deºertificãrii;

– sã localizeze pe harta globuluiprincipalele deºerturi;

– sã dea exemple de mãsuri cepot fi luate pentru combatereadeºertificãrii.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase;– fotografii.



Finalitatea acestei lecþii va fi„implementarea” ideii conformcãreia solul se formeazã într-untimp foarte îndelungat, dar sepoate distruge foarte uºor ºi rapidprin acþiuni ale omului (poluare,utilizarea iraþionalã aîngrãºãmintelor chimice, apesticidelor, a insecticidelor etc.),fãrã a se mai putea regenera.

Imaginile cu care începe lecþia aurolul de a-l face pe elev sã înþeleagãmai uºor importanþa deosebitã asolurilor, faptul cã ele asigurã ceamai mare parte din hrana omeniriiºi, implicit, sa fie convinºi denecesitatea studierii lor.

În evaluarea cunoºtinþelorpreliminare, putem diversificaîntrebãrile adresate elevilor; deexemplu, putem sã îi întrebãmdacã citesc cu atenþie eticheteleambalajelor produselor alimentareînainte de a le consuma, pentru aafla elemente importante legate decantitatea anumitor substanþenesãnãtoase utilizate înproducerea ºi prelucrarea lor(nitraþii la fructe).

De asemenea, în cadrul discuþiilor,elevii angrenaþi în activitãþiagricole (de regulã cei din mediulrural) pot fi întrebaþi dacã respectãinstrucþiunile de utilizare aîngrãºãmintelor chimice,a pesticidelor, a insecticidelor etc.(exemplu: raportulconcentraþie/suprafaþã).

În predarea lecþiei, vom accentuacele mai frecvente cauze aledegradãrii solurilor ºi, de asemenea,mãsurile de prevenire. Sugerãmdiscuþii ºi dezbateri. Elevii vorobserva terenuri în care solul esteerodat, vor identifica locuri în carevegetaþia lipseºte ºi vor explica dince cauzã (stabilirea unor ipoteze),vor cãuta areale cu vegetaþie bogatã

DEGRADAREA CALITĂŢII MEDIULUI


Degradarea calităţii solurilor 2

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Discutaþi þi dezbateþi avantjele folosirii

produselor naturale.2. Culoarea neagrã a solului indicã:

a. humus mult;b. prezenþa compuþilor de fier;c. fertilitate scãzutã.

3. Principala caracteristicã a solului o reprezintã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ce culturi agricole contribuie la odihnirea solului?5. Realizaþi un text cu conþinut geografic corect, de

aproximativ o jumãtate de paginã, despre degradareacalitãþii solurilor, folosind termenii ºi expresiileurmãtoare: îngrãºãminte ºi pesticide, defriºãri, deversãriaccidentale, suprapãºunat, produse petroliere, terenuriagricole, ploi acide, desalinizare.

ºi areale cu vegetaþie sãracã. Vorobserva un lan de porumb situat peun versant (plantele de la bazaversantului sunt mai binedezvoltate) ºi vor explica din cecauzã cred ei cã apar acestediferenþe.

Pot fi consultate surse mass-mediacare prezintã cazuri grave dedegradare a solurilor.

Profesorul poate gândi demersuldidactic astfel încât, cu ajutoruldatelor pe care le-a furnizat, elevulsã poatã deduce cauzele ºiefectele, dar sã ºi formulezeconcluzii ºi soluþii de prevenire adegradãrii calitãþii solurilor.


– sã enumere cauzele degradãriisolurilor;

– sã identifice terenuri degradate;– sã identifice cauzele degradãrii

unor terenuri în realitate;– sã specifice importanþa

solurilor pentru omenire;– sã explice mãsurile de

prevenire a distrugerii solurilor;– sã prezinte exemple folosind

principiul cauzã–efect.

Materiale didactice utile:– hãrþi ale repartiþiei teritoriale a

solurilor degradate;– atlase geografice;– internet, ziare, reviste etc.;– casete video.



În aceastã lecþie se insistã perelaþia dintre om ºi naturã, privitãprin prisma repartiþiei teritoriale apopulaþiei planetei. Impactulomului asupra naturii, înorganizarea spaþiului geografic,este mult amplificat în regiunilesuprapopulate în comparaþie cucele subpopulate.

Este normal ca presiunea antropicãsã creascã odatã cu creºtereanumãrului de locuitori ºi mai alescu creºterea densitãþii populaþiei depe o suprafaþã limitatã. De modul încare sunt gândite ºi gestionatepoliticile de amenajare a teritoriuluidepinde buna funcþionare acomponentei socio-economice dinspaþiile geografice respective.

Dupã ce sunt prezentaþi ºidiscutaþi factorii care influenþeazãrepartiþia teritorialã a populaþiei,vom defini densitatea populaþieiºi vom localiza areale cu valorifoarte mari, mari ºi foarte mici aleacesteia. Vom explica fiecaresituaþie în parte. Se va face referireºi la densitatea populaþiei din þaranoastrã ºi vor fi discutate valorilefoarte mari ºi cele foarte scãzute.

Exemplu: În þara noastrã, valorilecele mai reduse ale densitãþiipopulaþiei sunt în judeþul Tulcea(32 loc./km2), datoritã întinderilormari de apã sau cu suprafeþemlãºtinoase (Delta Dunãrii,Complexul lagunar Razim-Sinoie).Cum este organizat spaþiulgeografic respectiv? Este oorganizare dictatã decomponentele naturale (apeîntinse, dar ºi climat mai uscat).Sunt sate de pescari care valorificãresursele acelui teritoriu (pescuit,turism, transport naval).

Exemplu: În judeþele suprapuseaproape integral pe Munþii Carpaþi,densitatea populaþiei este redusã

PROCESE GEODEMOGRAFICE…


Suprapopularea și subpopularea 1

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Explicã rolul reliefului în repartiþia populaþiei pe glob.2. De ce în zonele de þãrm se înregistreazã valori ridicate ale

densitãþii populaþiei?3. Calculaþi densitatea populaþiei Franþei, ºtiind cã suprafaþa

þãrii este de 549 000 km2, iar numãrul locuitorilor este de58 211 000 locuitori.

4. În funcþie de altitudinea treptelor de relief, cele mairidicate valori ale densitãþii populaþiei se înregistreazã în:

a. treapta înaltãb. treapta mijlociec. treapta joasã

5. Continentul cu cea mai mare valoare a numãrului delocuitori este:

a. America de Nordb. Australiac. Asia

(40-45 loc./km2). Aceste valori sedatoreazã în primul rândcondiþiilor naturale (reliefaccidentat, soluri nefertile, climataspru etc.), dar ºi celor antropice(natalitate redusã atât în judeþulCovasna, cât ºi în Caraº-Severin).

Elevii vor studia cazul localitãþiilor pentru a identifica dacã existãtendinþe de pãrãsire a localitãþiisau de creºtere a numãruluilocutorilor. Aceºtia vor analizadacã factorii locali sunt favorabilisau defavorabili pentru populaþieºi vor cãuta soluþii pentruoptimizarea mediului local.


– sã indice pe hartã principalelespaþii geografice suprapopulateºi subpopulate;

– sã prezinte factorii carecontribuie la rãspândireapopulaþiei pe glob;

– sã defineascã densitateapopulaþiei;

– sã explice efectele suprapopu-lãrii ºi subpopulãrii asupraorganizãrii spaþiului geografic.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– harta fizicã a României;– atlase;– fotografii;– planºe;– diapozitive;– casete video.



ªomajul este un fenomencontemporan, complex,cuprinzãtor, care include în sferasa aspecte economice, sociale,politice, psihologice ºi morale.

Elevii vor ºti, dupã acestã lecþie,care este legãtura dintre acestfenomen ºi un anumit teritoriu. Nuvom dezbate problema ºomajuluidecât sub acest aspect.

Exemplul dat în Ghidul elevuluil-am considerat sugestiv, însãprofesorul are posibilitatea de a daºi alte exemple din þarã sau dinafara þãrii noastre. De exemplu sepoate face o comparaþie între ÞaraGalilor ºi România în privinþamodului de reorganizare abazinelor carbonifere, dar ºi dereconversie a forþei de muncã.

Într-o primã etapã, vom explicanoþiunile de populaþie activã,populaþie ocupatã ºi neocupatã, casã putem defini ºomajul. Elevii vorfi angrenaþi în discuþii, exempleleputând sã fie din familiile lor (tataeste în categoria neocupaþi etc.).Apoi explicãm de ce limita devârstã pentru un angajat din þara

PROCESE GEODEMOGRAFICE…

Șomajul 2


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Care este relaþia dintre organizarea unui spaþiu geografic ºi ºomaj?2. În judeþul Hunedoara, în localitatea Cãlan, a existat un combinat siderurgic în care munceau

majoritatea angajaþilor din localitate. Reorganizarea acestui sector al economiei naþionale dupãanul 1989 a dus la închiderea acestei unitãþi, consecinþa fiind evident ºomajul. Dezbateþi acestcaz prin prisma posibilitãþilor de reconversie profesionalã.

3. În þara noastrã populaþia activã este cea care are peste . . . . . . . . . . ani.4. Selectaþi din lista de mai jos termenii corespunzãtori, pentru a completa spaþiile libere din text.

Lista termenilor: populaþia activã, populaþia ocupatã, neocupatã, ºomeri, specificã.Munca este o activitate conºtientã, . . . . . . . . . . omului, îndreptatã spre un anumit scop. Pentrua caracteriza nivelul forþei de muncã, trebuie utilizaþi urmãtorii indicatori: . . . . . . . . . . , iarîn cadrul acesteia . . . . . . . . . . sau . . . . . . . . . . Persoanele cu statutul „neocupat” au depãºito anumitã vârstã, sunt fãrã loc de muncã, disponibili pentru muncã sau în cãutarea unuiloc de muncã. Neocuparea este numãrul de persoane care cautã loc de muncã, iar neocupaþii sunt persoanelefãrã loc de muncã, numiþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

noastrã este de peste 15 ani;ulterior, vom analiza diferitecazuri concrete.

Se va cere elaborarea unui referatpe aceastã temã. Elevilor li se vorrecomanda surse de documentare(internet, mass-media) ºi, pe câtposibil, sã prezinte situaþiilecronologic, cu accent pe principiulcauzã-efect.


– sã dea definiþia ºomajului;– sã înþeleagã indicatorii de

populaþie activã, populaþieocupatã ºi neocupatã;

– sã explice efectele ºomajuluiasupra unui spaþiu geografic.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase;– fotografii.



Dezvoltarea durabilã presupunesatisfacerea nevoilor actuale aleomenirii, fãrã a distruge mediulînconjurãtor. Dezvoltarea durabilãpresupune, de asemenea,modificãri radicale alecomportamentului uman în relaþiecu natura ºi cu el însuºi.

Dupã explicarea cât mai clarã aacestui concept, promovat înprezent de þãrile lumii, se vadiscuta problema exploatãriiresurselor naturale. De ce seexploateazã acestea? Pentru a neasigura existenþa. Dar în unele þãrise exploateazã peste valorilenormale necesare. De ce? Pentru aexporta ºi în alte þãri. Unde aparproblemele de mediu celemai mari?

Problema deºeurilor va fiprezentatã prin prisma impactuluipe care îl au acestea asupramediului înconjurãtor. Vom detaliaproblemele pe care le ridicãdeºeurile, dar ºi soluþiile pentruanihilarea acestora.

Elevii trebuie încurajaþi sãcolecteze selectiv deºeurile, atâtacasã, cât ºi la ºcoalã sau îndiferite alte împrejurãri. Deasemenea, sã aibã o educaþieecologicã sãnãtoasã.

Profesorul va solicita elaborareaunui plan de acþiune ecologicã aclasei (expoziþie pe teme ecologice,campanii stradale de sensibilizarea populaþiei, acþiuni ecologiceetc.). Acesta va fi expus ºi apoiconcretizat prin activitãþiperiodice, dar ºi permanente, înºcoalã.

PROBLEME GLOBALE CONTEMPORANE


Dezvoltarea durabilă și problema deșeurilor 1

Exemplu de test la finalul lecþiei1. În cazul unei localitãþi rurale situate într-o zonã de deal,

unde „sugerezi” sã fie amplasatã rampa pentrudepozitarea deºeurilor? Argumenteazã rãspunsul dat.

2. Dezbateþi problema locaþiei rampei pentru deºeuri încazul unei localitãþi, unde circulaþia maselor de aer seface pe direcþie vest–est. Profesorul poate schiþa pe tablãcazul prezentat.

3. Ce pãrere ai despre contestarea transportului de deºeuriradioactive (de cãtre organizaþiile ecologice) în diferiteþãri, pentru depozitare?

4. Alege combinaþia potrivitã pentru completarea afirmaþieide mai jos:Principalele metale recuperate din deºeuri sunt

a. fierul ºi aluminiul;b. zincul ºi fierul;c. cuprul ºi aluminiul.

În oraºe, vor fi contactate diferiteorganizaþii ecologice pentru adezbate probleme concrete demediu la care sã se caute soluþii.


– sã defineascã dezvoltareadurabilã;

– sã precizeze caracteristiciledezvoltãrii durabile;

– sã conºtientizeze problemeledepozitãrii, distrugerii ºireciclãrii deºeurilor;

– sã descrie modul de colectare ºide gestionare a deºeurilor dindiferite þãri;

– sã manifeste o atitudineecologicã asupra mediuluiînconjurãtor într-un eseu.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase;– fotografii;– planºe;– casete video.



Lecþia prezintã problemeleprincipale ale transportului urban,dar ºi o multitudine de soluþii înacest sens. De asemenea, suntprezentate consecinþelesupraîncãrcãrii traficului urban.

La rubrica „Stiaþi cã…” suntselectate diferite exemple de peglob, aplicate pentru a rezolvaaceste probleme.

Se recomandã ca în aceastã lecþiesã predomine dezbaterea, elevii sãexpunã situaþii concrete ºi sã sepropunã soluþii pentrudescongestionarea traficului. Pe ohartã a localitãþii pot fi aplicate, cubuline colorate, intersecþiile cuprobleme, dar ºi pasajele, sau chiararterele. Profesorul va avea rol demoderator. Vor fi acceptate ºirãspunsuri sau soluþii care ar puteapãrea deplasate. Se va discuta ºiproblema spaþiilor de parcare, cumsunt ele organizate (pentruautoturisme, pentru biciclete).

Invitarea la orã a unui agent de laPoliþia rutierã poate ajuta la reuºitaacestei lecþii.



Problema transportului urban 2

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Prezintã sub forma unui tabel avantajele ºi dezavantajele folosirii urmãtoarelor mijloace de

transport în comun: tramvai, microbuz, troleibuz, metrou.2. Discutaþi în grupuri problema parcãrilor din reºedinþa judeþului în care studiaþi. Ce soluþii

propuneþi?3. Marile oraºe-muzeu ale lumii au impus restricþii pentru accesul autovehiculelor în centrele

istorice. Motiveazã aceastã decizie.4. Dã douã exemple de þãri europene în care se foloseºte foarte mult bicicleta pentru deplasarea

la/de la locul de muncã.5. Ce argumente aduceþi pentru a susþine ideea conform cãreia mersul pe bicicletã ºi mersul pe jos

(pe distanþe reduse) sunt de preferat în centrele urbane aglomerate?6. Completaþi spaþiile libere din textul urmãtor cu rãspunsurile corecte:

Transporturile s-au dezvoltat în strânsã legãturã cu . . . . . . . . . . . . . . economic al statelor, cunoile descoperiri în domeniul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , cu intensificarea schimburiloreconomice . . . . . . . . . . . . . . ºi a traficului de cãlãtori.Traficul urban a început sã reprezinte o problemã foarte importantã pentru marile . . . . . . . . . . .,odatã cu creºterea numãrului de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


– sã cunoascã problemeletraficului urban;

– sã înþeleagã soluþiile pentrurezolvarea supraîncãrcãriitraficului urban;

– sã reþinã avantajeletransportului în comun;

– sã înþeleagã importanþautilizãrii bicicletei sau amersului pe jos.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– casete video;– diapozitive;– atlase;– fotografii.



Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, înlume au avut loc peste 100 deconflicte armate importante,soldate cu peste 25 de milioane devictime.

Lecþia prezintã, din punct devedere geografic, informaþiigenerale despre conflicte ºi efecteleacestora; elevii vor descoperirepartiþia teritorialã a acestora.

Sunt expuse tipuri de conflicte,dupã natura cauzelor care le-augenerat (etnice, religioase,economice, complexe), ºi sunt dateexemple în acet sens.

Sunt, de asemenea, evocateprincipalele consecinþe aleconflictelor.

Terorismul mondial reprezintã, înprezent, un pericol foarte mare.Dezbateþi aceastã problemã.

Recomandaþi accesareainternetului ºi investigareasurselor mass-media pentruelaborarea de referate care sãtrateze conflictele. La fel, pe bazaºtirilor TV, se poate analiza un cazconcret sau o zonã de conflict.


Conflictele 3


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Enumerã principalele conflicte din Europa din ultimii 10 ani. 2. Ce conflicte economice cunoºti?3. Kashmirul este un teritoriu revendicat deopotrivã de:

a. India ºi Pakistan;b. Coreea de Sud ºi R.P.D. Coreeanã;c. Armenia ºi Azerbaidjan.

4. Dã trei exemple de þãri în care teroriºtii au produs atentate sângeroase în ultimii ani.5. Selectaþi din lista de mai jos termenii corespunzãtori pentru a completa spaþiile libere din

textul urmãtor. Lista termenilor: populaþiei, mediul înconjurãtor, terorismul, vieþi omeneþti,boli, distrugerea locuinþelor.Principalele consecinþe ale conflictelor sunt pierderile de . . . . . . . . . . . . . . , pagubele materialedeosebit de mari, cum ar fi . . . . . . . . . . . . . . , a infrastructurilor (cãi ferate, drumuri, gazoducte,apeducte etc.), a unitãþilor economice etc. De asemenea, . . . . . . . . . . . . . . este foarte poluat,ceea ce poate duce la apariþia unor . . . . . . . . . . . . . . ºi la migraþii masive ale . . . . . . . . . . . . . .În prezent, un pericol foarte mare la nivel mondial, izvorât din urã, sãrãcie ºi ignoranþã, este . . . . . . . . . . . . . .

Particularizaþi discuþiile ºi înspresubiectul integrãrii þãrii noastre înNATO. Prezentaþi zonele cuconflicte în care sunt detaºate ºitrupe de menþinere a pãcii aleþãrii noastre.


– sã enumere cauzeleprincipalelor conflicte;

– sã indice repartiþia teritorialã azonelor cu conflicte;

– sã descrie pericolul unuiconflict militar;

– sã înþeleagã impactulconflictelor asupra organizãriispaþiului geografic.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– atlase;– casete video;– fotografii.



Lecþia de faþã îºi propuneconºtientizarea, de cãtre elevi, aideii cã lumea în care trãim esteîntr-o continuã transformare, fiindpromovate asocierile dintre maimulte state pe criterii economice,militare, culturale etc.

Vom evalua iniþial cunoºtinþele pecare le au elevii cu privire la celemai importante alianþe ºi vomîncuraja discuþii ºi comentarii,acceptând chiar ºi rãspunsuri carecombat aceste idei de asociere.

Prezentãm principalele instituþii(U.E., N.A.T.O., O.P.E.C etc.) ºivom face legãturi cu þara noastrã.Explicãm permanent aceste alianþefolosind harta ºi elementelegeografice; vom adresa frecventîntrebãri.

Exemplu: De ce România nu estemembrã O.P.E.C.?

Exemplu: De ce þara noastrã estemembrã N.A.T.O?

Insistãm ca elevii sã descoperesinguri, din diferite surse, statelemembre ale acestor ansamblurieconomice ºi geopolitice. Deasemenea, putem solicita elevilorelaborarea de proiecte legate decâte o astfel de alianþã, folosindinformaþii actualizate (internet,mass-media etc.).

Presupunând cã elevii au unanumit bagaj de cunoºtinþe, putemsolicita ºi analize cu un grad mairidicat de complexitate, pe bazaunor afirmaþii.

Exemplu: „În configuraþiamondialã actualã, puterea statuluiºi, implicit, autonomia lui estediminuatã semnificativ, ca urmarea creºterii numãrului ºi roluluisocietãþilor multinaþionale (venitul



Marile ansambluri economice și geopolitice ale lumii 4

anual al unor astfel de societãþi depãºeºte pe cel al multor þãrislab dezvoltate de pe glob). Astfel, statul este nevoit sã intre înjoc ºi sã accepte regulile economiei globale, pentru cã o izolarea sa ar aduce stagnare ºi declin economic.”

La acest exerciþiu, vom solicita ºi denumiri ale unor asemeneacompanii multinaþionale (Coca-Cola, Mc. Donalds, Siemens,Phillips etc.).

Se recomandã relaþionãri cu lecþii studiate anterior (conflictele),pentru a înþelege mai bine anumite oscilaþii ale preþuluipetrolului pe piaþa mondialã.

Exemplu: Dezbateþi implicarea trupelor N.A.T.O. în actualelezone de conflict din Asia.


– sã cunoascã denumirile celormai importante ansamblurieconomice ºi militare mondiale;

– sã localizeze pe harta politicã alumii þãrile componente alefiecãrei alianþe;

– sã localizeze principaleleansambluri economice ºimilitare ale lumii;

– sã relaþioneze informaþiile dinmass-media cu evoluþiaproblemelor contemporane.

Materiale didactice utile:– harta politicã a lumii;– atlase geografice;– internet, ziare, reviste etc.



Stimaþi colegi, sper cã acest ghid v-a oferit o nouã viziune asupra modului depredare a geografiei, cu trecerea de la simple descrieri ale unor procese ºifenomene la înþelegerea mecanismelor de producere, pentru gãsirea soluþiilorde remediere. Având la bazã principiul cauzã-efect, ghidul de faþã este unulprovocator, incitant, pentru a ieºi cât mai mult pe teren, pentru a experimentaconcret, practic cunoºtinþele dobândite.

În cadrul acestui program, „þinta” o reprezintã competenþa generalã, întregulproces de învãþare fiind gândit în vederea atingerii acesteia la finalde module.

Dumneavoastrã, în funcþie de mijloacele ºi de condiþiile existente, puteþigândi ºi propune activitãþi în plus faþã de metodele de predare sugerate, fieele aplicative sau de evaluare.

O caracteristicã importantã a acestei lucrãri o reprezintã flexibilitatea înpredare. Se recomandã utilizarea unui limbaj geografic accesibil elevilorînscriºi în acest program, cu „accesarea” logicii geografice.

Omul de ºtiinþã american Barry Commoner, a enunþat trei legi ecologice, pecare ºi elevii trebuie sã le înþeleagã:

1. În naturã, toate sunt legate de toate;2. În naturã, toate trebuie sã ducã undeva;3. Natura se pricepe cel mai bine.

„A înþelege natura înseamnã a înþelege viitorul, dar a face ceva pentrusalvarea naturii, atât de ameninþatã azi, înseamnã a contribui la fericireaomenirii.” (E. AS. Pora, 1975)

„Natura nu aparþine nimãnui, ºi totuºi ea se dãruie tuturora!”(T. Bogdan, Stare de crepuscul).

Înþelegând aceste mesaje, elevul va ºti mai bine sã se respecte pe sine însuºi.

Vã doresc mult succes ºi aºtept cu interes propunerile Dvs. pentruîmbunãtãþirea calitãþii materialelor expuse.

GEOGRAFIE

Încheiere aa


A Doua Sansa Secundar Geografie Profesor 2

Documents

Transcript of A Doua Sansa Secundar Geografie Profesor 2