PLANUL DE AFACERI

Colectarea , ambalarea si comercializarea produselor

agroalimentare Murgeni

2

1. INTRODUCERE ................................................................................................... 3

1.1. Obiectul si scopul studiului .......................................................................... 3

1.2. Initiatorul proiectului .................................................................................... 4

1.3. Afilierea la Organizatiilor Interprofesionale pentru Produsele

Agroalimentare ....................................................................................................... 7

1.4. Inregistrarea marcii la OSIM .......................................................................... 8

2. DESCRIEREA PRODUSELOR ......................................................................... 9

3. PIATA ............................................................................................................... 11

4. CONCURENTA ............................................................................................... 15

4.1. Fundamentarea pretului ................................................................................. 15

4.2. Actiuni promotionale ..................................................................................... 16

4.3. Lansarea produselor pe piata ......................................................................... 16

5. LOCALIZARE SI AMPLASARE .................................................................... 17

6. INVESTITII ...................................................................................................... 17

7. PERSONALUL ................................................................................................. 18

8. PREVIZIUNILE FINANCIARE ...................................................................... 19

9. EFICIENTA INVESTITIEI .............................................................................. 20

3

1. INTRODUCERE

1.1. Obiectul si scopul studiului

Acest Plan de Afaceri are ca obiect sustinerea documentata a eficientei si

rentabilitatii organizarii unei fabrici de compoturi si de congelare a fructelor si

legumelor precum si colectarea , ambalarea si comercializarea produselor

agroalimentare, in zona Murgeni unde livezile de pomi fructiferi , desfasurate pe

suprafata de 3.178 hectare, asigura anual o productie de 10 mii de tone de fructe

(mere, prune, cirese, visine, caise), la care se adauga alte 12 mii de tone de la pomii

razleti.

Aceasta documentare se va utilize si in scopul obtinerii surselor de finantare.

Proiectul urmareste sa asigure un segment al pietii romanesti precum si

export de compoturi si de fructe si legume congelate.

Existenta resurselor de materii prime a fost idee de baza in abordarea acestei

investitii. Proiectul se inscrie in conceptul general de dezvoltare a industriei

alimentare, ca sector care asigura nevoi primordiale de consum si determina o

rentabilitate sigura. Este de amintit ca peste 60% din veniturile populatiei

Romaniei se cheltuiesc pentru bunuri alimentare, ceea ce constituie un suport de

piata solid pentru produsele fabricii.

Investitia propusa se bazeaza pe o tehnologie de varf, pentru care utilajele si

know how-ul sunt asigurate din import unde exista firme de referinta, ceea ce

confera soliditate proiectului.

Obiectivele curente pentru primul an de activitate sunt:

- Realizarea profit chiar din primul an de functionare

- Procurarea unei linii de prelucrare a fructelor si legumelor

4

- Implementarea tehnologiilor avansate si imbunatatirea lor continua

- Stabilirea unui relatii eficienta intre intreprindere si clienti pentru

o evaluare permanenta a satisfacerii clientului.

Obiectivele de lunga durata sunt:

- Amortizarea investitiilor

- Cresterea furnizarii

- Largirea pietii la export

- Imbunatatirea continua a tehnologiilor de prelucrare

1.2. Initiatorul proiectului

Un grup de 5 tineri care isi propun infiintarea unei societati cooperative

agricola infiintata in baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea

cooperatiei si LEGE Nr. 566 /2004-Legea cooperatiei agricole .

Etapele infiintarii societatii cooperative

Societatea cooperativa se constituie prin contract de societate si statut , care

pot fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv .

Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata si se semneaza de catre toti

membrii fondatori.

Actul constitutiv al unei societati cooperative trebuie sa cuprinda cel putin

urmatoarele prevederi :

a) numele, prenumele, codul numeric personal, locul, data nasterii, domiciliul,

cetatenia membrului cooperator, persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea

si codul unic de inregistrare ale membrului cooperator, persoana juridica;

b) forma si gradul societatii cooperative;

5

c) denumirea societatii cooperative, insotita de mentiunea "societate cooperativa"

si, daca este cazul, emblema;

d) sediul societatii cooperative;

e) obiectul de activitate al societatii cooperative, cu precizarea domeniului si a

activitatii principale;

f) capitalul social subscris si varsat, cu mentionarea aportului fiecarui membru

cooperator, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul

evaluarii;

g) numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor

sociale atribuite fiecarui membru cooperator pentru aportul sau;

h) durata societatii cooperative;

i) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si

cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul, nationalitatea si

codul unic de inregistrare ale administratorilor, persoane juridice;

j) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si

cetatenia cenzorilor;

k) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de membru cooperator;

l) drepturile si obligatiile membrilor cooperatori;

m) modul de convocare a adunarii generale a membrilor cooperatori, atributiile

acesteia si conditiile de valabilitate a hotararilor sale;

n) sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara

personalitate juridica, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea cooperativa,

sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare

infiintare;

o) modul de instrainare sau transmitere a folosintei cladirilor ori terenurilor aflate

in patrimoniul societatii cooperative;

p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii cooperative si destinatia activului

net.

Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie cand printre bunurile

subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren .

6

Oricare dintre membrii fondatori , administratori sau persoanele imputernicite de

acestia va solicita, in termen de 15 zile de la data semnarii actului constitutiv,

inmatricularea societatii cooperative in registrul comertului in a carui raza

teritoriala isi va avea sediul societatea cooperativa, in vederea obtinerii

certificatului unic de inregistrare, prin incheiere a judecatorului-delegat .

In cazul in care exista aporturi in natura , judecatorul-delegat numeste, in termen

de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor

autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de

evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde

numarului si valorii partilor sociale acordate in schimb, precum si alte elemente

indicate de judecatorul-delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luata in

considerare valoarea din factura.

Raportul va fi depus in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului si va

putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. La

cererea si pe cheltuiala acestora li se pot elibera copii integrale sau partiale de pe

raport.

Dupa verificarea indeplinirii conditiilor, judecatorul-delegat va dispune, prin

incheiere, inmatricularea societatii cooperative in registrul comertului si publicarea

in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VII-a.

Societatea cooperativa este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul

comertului.

Etape ulterioare - Declaratia de inregistrare fiscala se depune la Administratia Financiara

competenta in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii. - Confectionarea stampilei societatii

Firmele specializate iti vor solicita copii de pe actele societatii, o delegatie

pentru reprezentantul firmei si o copie de pe actul de identitate al acestuia.

7

- Deschiderea contului bancar

La dosarul ce a fost depus la O.N.R.C. a fost atasata copie de pe chitanta

emisa de banca la care a fost depus capitalul social. Dupa inregistrarea firmei, va

trebui sa te intorci la banca, pentru deschiderea efectiva a unui cont al societatii,

prezentand chitanta originala.

- Confectionare tipizate: facturier, chitantier, etc

Avize si autorizatii functionare

Toate avizele sau actele de autorizare vor fi solicitate autoritatilor publice

in functie de obiectul de activitate al societatii.

Avize/autorizatii de la: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului , Directia de

Sanatate Publica , Directia Sanitar-Veterinara.

1.3. Afilierea la Organizatiilor Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare

In vederea recunoasterii, conform art. 3 din Ordinul MADR nr. 143/2010, OIPA

depun la registratura Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale o cerere de

recunoastere, insotita de urmatoarele documente:

a) Statutul organizatiei, care trebuie sa respecte, in mod obligatoriu, prevederile

art.6 din HG 1068/2009;

b) Documente justificative privind respectarea criteriilor de reprezentare, conform

prevederilor art. 4 din HG 1068/2009

c) Hotararea Adunarii generale a membrilor, prin care se solicita recunoasterea si

se mandateaza in acest sens reprezentantul legal al OIPA;

d) Documentul de strategie de dezvoltare a filierei produsului agroalimentar sau

angajamentul ca o va stabili si prezenta Comitetului OIPA, in termen de 12 luni de

la recunoastere;

e) Acordurile interprofesionale incheiate intre membrii OIPA.

8

Cererea de recunoastere se transmite secretariatului Comitetului OIPA, care o

inregistreaza si o publica in Registrul OIPA.

Comitetul OIPA analizeaza documentatia depusa si in termen de cel mult 30 de

zile ia o decizie privind aprobarea sau respingerea cererii de recunoastere.

Decizia de recunoastere se publica pe site-ul MADR si, in cazul in care nu exista

contestatii in termen legal, se va emite Ordinul de recunoastere a OIPA care se va

publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si in Registrul OIPA.

1.4. Inregistrarea marcii la OSIM

Marca este un element esential al strategiei intreprinderilor: ea face distinctia

dintre produsele si serviciile intreprinderii si cele ale concurentei.

Depozitul poate fi facut fie direct, fie prin intermediul unui mandatar. Daca

depozitul este facut prin intermediul unui mandatar (mandatarul autorizat este

consilierul in proprietate industriala care poate avea si calitatea de reprezentare in

procedurile in fata OSIM ) acesta trebuie sa aiba o procura, care se va atasa cererii

de inregistrare de marca. Cererea de inregistrare se poate depune fie direct, la

registratura OSIM, fie prin posta.

Cererea de inregistrare a unei marci se intocmeste in limba romana, pe un formular

tip si trebuie sa contina:

- denumirea solicitantului, asa cum rezulta din actele oficiale de infiintare;

- sediul solicitantului, respectiv adresa unde titularul isi are sediul, eventual si

adresa pentru corespondenta, daca este cazul;

- numele si prenumele mandatarului, daca este cazul;

- prioritate invocata, daca este cazul, respectiv daca se invoca o prioritate de prim

depozit (cu mentionarea statului, a datei si a numarului actului doveditor) sau o

prioritate de expozitie;

9

- descrierea marcii: se va lipi o reproducere 6/6 cm pe cerere in locul indicat, sau se

va scrie denumirea marcii;

- culori revendicate, daca marca contine una sau mai multe culori pentru care se

solicita protectia;

- traducerea sau transliterarea marcii ,sau unor elemente ale marcii, daca este cazul

- lista de produse si/sau servicii pentru care se solicita inregistrarea marcii si care

fac obiectul activitatii titularului

- semnatura si stampila solicitantului, sau a mandatarului.

La aceasta cerere se vor anexa urmatoarele:

- dovada achitarii taxei de inregistrare si examinare a marcii

- 5 reproduceri ale marcii, maximum 6/6 cm , alb-negru foarte clare, daca se

solicita inregistrarea unei marci constituita dintr-o grafica deosebita sau un element

figurativ. In cazul in care se revendica si culori, vor fi anexate si 5 reproduceri

color ale marcii , maximum 6/6 cm;

- certificatul de prioritate , daca este cazul ;

- lista intreprinderilor indreptatite sa foloseasca marca colectiva si regulamentul de

folosire al acesteia , daca este cazul.

2. DESCRIEREA PRODUSELOR

Produsele :

Fructe si legume congelate - Conservarea produselor alimentare (fructe si

legume) prin congelare este o metoda mai progresiva comparativ cu alte metode. In

produsele congelate, in comparatie cu alte metode de conservare, se pastreaza la

10

maximum glucidele, substantele pectice,carotenii, substantele aromatice, celuloza,

micro si macro elementele, vitaminele - B,C, PP, acidul folic.

- Compoturi fructe si conseve legume

11

3. PIATA

Locul Romaniei pe piaa europeana a legumelor si fructelor

Conform datelor statistice furnizate de Organizaia Naiunilor Unite pentru

Alimentaie si Agricultura (FAO), comparativ cu arile din Europa, din punct de

vedere al suprafeelor cultivate in anul 2009, Romania se situa pe locul:

sase la cartofi (cu o pondere de 4,1% in totalul european), dupa: Federaia

Rusa, Ucraina, Polonia,Belarus si Germania;

cinci la legume (cu o pondere de 6,2% in totalul european), dupa: Federaia

Rusa, Ucraina, Italia si Spania;

opt la fructe (cu o pondere de 4,1% in totalul european), dupa: Spania,

Italia, Frana, Federaia Rusa, Portugalia, Serbia si Polonia.

Din punct de vedere al produciilor, Romania era poziionata pe locul:

noua la cartofi (cu o pondere de 3,2% in totalul european), dupa: Federaia

Rusa, Ucraina,Germania, Polonia, Olanda, Frana, Belarus si Marea

Britanie;

opt la legume si pepeni (cu o pondere de 4,0% in totalul european), dupa:

Federaia Rusa, Italia,Spania, Ucraina, Polonia, Frana si Olanda;

opt la fructe (cu o pondere de 3,3% in totalul european), dupa: Italia,

Spania, Frana, Polonia,Grecia, Federaia Rusa si Germania.

Caracteristici ale resurselor naturale

Comparativ cu alte ari europene, Romania are o structura avantajoasa a

suprafeei totale a fondului funciar, dupa modul de folosina, in anul 2009,

suprafaa agricola utilizata reprezentand 61,6%.

Cea mai mare suprafaa cultivata era deinuta de legume, care dupa o evoluie

fluctuanta a ajuns la 250,0 mii ha in 2010, ceea ce a reprezentat o scadere cu 10,7%

faa de 2006. Din punct de vedere a ponderii deinute in totalul suprafeei agricole

se poate afirma ca aceasta a ramas constanta pana in anul 2009, respectiv 1,8%.

12

Suprafaa cultivata cu cartofi, dupa o evoluie descrescatoare a ajuns la 247,0 mii

ha in 2010, ceea ce a insemnat o scadere cu 11,2% faa de 2006, in condiiile in

care si ponderea in totalul suprafeei agricole a scazut, respectiv de la 1,9% in anul

de baza al analizei, la 1,7% in anul 2009.

In anul 2010, suprafaa destinata livezilor pe rod a fost de 145,0 mii ha, in scadere

cu 7,6% faa de anul 2006. Plantaiile de pomi fructiferi au fost alcatuite in

principal din: 75 mii ha pruni, 52 mii ha meri, 7 mii ha ciresi si visini, 4 mii ha peri

si 3 mii ha caisi-zarzari.

Oferta romaneasca de legume si fructe si conserve din acestea

Desi Romania dispune de un important potenial agricol, in perioada

analizata, producia agricola a avut o evoluie difereniata datorita condiiilor

climaterice (seceta si inundaii) si a lucrarilor agricole specifice.

In anul 2010 s-au inregistrat producii de 3.304,0 mii tone la cartofi (-17,7% faa de anul 2006) si la leguminoase pentru boabe 58,0 mii tone (-19,0%). Produciile de legume, cu toate ca au avut evoluii fluctuante de la an la an, au

urmat un trend descrescator, ajungand la 3.601,0 mii tone in anul 2010, ceea ce a

reprezentat o reducere cu circa 13,0% faa de anul 2006. In cadrul acestei grupe de

produse agricole, in anul 2010 s-au inregistrat recolte de 738,0 mii tone tomate (-11,6% faa de anul 2006), 352,0 mii tone ceapa uscata (-9,9%), 956,0 mii tone varza (-13,6%), 224,0 mii tone ardei (-19,7%) si 660,0 mii tone pepeni verzi si galbeni (+2,8%).

La fructe, dupa maximul inregistrat in anul 2006 (1.486,4 mii tone) produciile

totale au ajuns in anul 2010 la 1.394,4 mii tone, ceea ce a insemnat o scadere cu

6,2%. Recoltele inregistrate in anul 2010 au fost: 550,3 mii tone la prune (cu -8,1% faa de anul de baza al analizei), 558,8 mii tone la mere (-5,4%), 55,6 mii tone de pere (-10,9%), 17,3 mii tone la piersici (-0.6%), 64,1 mii tone la cirese si visine (-38,8%),24,0 mii tone la caise si zarzare (-38,1%), 21,7 mii tone la capsuni (+0,5%).

13

Producia de fructe a anului 2010, obinuta exclusiv din livezi pe rod, a fost mai

mare decat aceeasi producie din anul precedent, inregistrand 910,0 mii tone (+211

mii tone faa de anul 2009), conform datelor date publicitaii de catre Institutul

Naional de Statistica. Astfel recoltele de fructe au fost: 424,0 mii tone la pruni

(+175 mii tone faa de anul precedent), 411,0 mii tone la meri (+32 mii tone), 20,0

mii tone la peri (-4 mii tone), 31,0 mii tone la ciresi si visini (+7 mii tone), 9,0 mii tone la caisi si zarzari (+2 mii tone).

In anul 2009, conform bazei de date EUROSTAT, in cadrul ramurii industriale de

prelucrare si conservare a legumelor si fructelor s-au produs in Romania: 13.664.030 litri in cadrul subramurii de fabricare a sucurilor din legume si fructe si

92.189.996 kg in cadrul subramurii de prelucrare si conservare a legumelor si

fructelor.

Comerul exterior al Romaniei cu legume si fructe

In perioada 2006-2010 exportul valoric de Legume, plante, radacini si tuberculi, alimentare (Capitolul 07 conform Sistemului Armonizat - SA) a deinut o pondere de 0,1% - 0,2% in totalul exporturilor romanesti. Importurile au avut ponderi de 0,2% - 0,3% in totalul importurilor romanesti.

- Exporturile au avut o evoluie preponderent crescatoare (excepie facand

anul 2008), cele mai mici inregistrandu-se in anul 2006 (35,1 mil. euro) si cele mai mari in 2010 (66,6 mil. euro). In anul 2010, grupele de produse care

au deinut ponderile cele mai mari in cadrul exporturilor capitolului au fost

Alte legume in stare proaspata sau refrigerata 40,1% (26,7 mil.

euro)Legume nefierte sau fierte in apa sau in abur, congelate 21,6% (14,4

mil. euro) si Castravei si cornison, in stare proaspata sau refrigerata 9,2%

(6,1 mil. euro).

- Importurile au avut o evoluie crescatoare, pana in anul 2008, cea mai mica

valoare fiind inregistrata in 2006 (75,1 mil. euro), iar cea mai mare valoare

fiind inregistrata in 2008 (155,6 mil. euro). In anul 2010 valoarea importului

a crescut faa de anul anterior cu circa 22,0%, ajungand la 148,8 mil. euro.

14

In acelasi an pe primele locuri se situau grupele Tomate, in stare proaspata

sau refrigerata cu 44,5 mil. euro (29,9%), Legume, nefierte sau fierte in

apa sau abur, congelate cu 20,7 mil. euro (13,9%) si Alte legume in stare

proaspata sau refrigerata cu 17,9 mil. euro (12,0%).

- Cele mai mari solduri pozitive au fost realizate in anul 2010, la balanele

comerciale cu Alte legume in stare proaspata sau refrigerata 8,8 mil. euro

si cu Legume uscate (altele decat cu pastai), chiar taiate felii sau bucai sau

chiar sfaramate sau pulverizate, dar nepreparate altfel 1,0 mil. euro. La

aceste grupe de produse s-au inregistrat si cele mai mari valori ale gradului de acoperire al importurilor prin exporturi realizate cu legume in anul 2010,

respectiv 149,2% si respectiv 113,8%.

- La grupa Alte legume in stare proaspata sau refrigerata primele 5 ari

partenere la export in anul 2010 au fost Italia 68,6%, Germania 13,1%,

Bulgaria 4,9%, Austria 4,3% si Frana 3,1%, importul provenind din Italia

25,3%, Turcia 16,4%, Olanda 13,5%, Polonia 8,2% si Ungaria 7,3%.

Legume uscate (altele decat cu pastai), chiar taiate felii sau bucai sau

chiar sfaramate sau pulverizate, dar nepreparate altfel au fost exportate, in

acelasi an, in Italia 84,9%, Ungaria 6,3%, Germania 2,5%, Frana 2,3% si

Cipru 1,1%. Importul a provenit in principal din Germania 20,7%, China

19,1%, Polonia 12,2%, Italia 12,0% si India 5,7%.

15

4. CONCURENTA

Concurenta pe piata de nord est este reprezentata de :

Sys-Quantum SRL Iasi -Distribuitor de legume si fructe conservate import

Polonia.

Voxmir SRL Galati-Comert en-gros legume, fructe, citrice.

Agrimat Matca SA - Servicii si productie agricola. Productie de cereale.

Cultivarea de plante tehnice. Furnizare de fructe din Romania. Productie de vin.

ATFAB SRL Tecuci-Producem: conserve din carne, conserve mixte, pate,

conserve legume, conserve fructe.

Conservfruct SRL Baltatesti-Neamt - Productie de conserve din legume si

fructe. Producator de sucuri naturale si nectaruri.

Contec Foods SRL Galati- Grup Marathon - Productie de conserve din legume

si fructe. Productie de conserve/compoturi din fructe. Productie de conserve din

legume.

Horticom SA Piatra Neamt - Fructe de padure. Recoltare/comercializare.

SA Raducaneni - Productie de conserve din legume si fructe.

Saipem SRL Sanduleni-Onesti -Servicii si productie agricola. Comercializare de

legume si fructe.

Statiunea de Cercetari Legumicole Bacau - Productie de conserve din legume.

4.1. Fundamentarea pretului

Un element esential al marketingului il reprezinta politica de preturi.

Pretul este fundamentat pe urmatoarele criterii:

pretul de import al sortimentelor similare;

pretul de vanzare cu amanuntul pentru sortimentele de calitate

similara;

16

stabilirea unei marje de profit care sa situeze pretul de desfacere cu

amanuntul sub pretul practicat in prezent pe piata.

4.2. Actiuni promotionale

Avand in vedere ca produsele fabricii, in ce priveste calitatea, aspectul,

ambalajele etc., sunt diferite (in sens pozitiv) fata de cele din tara, reprezentand

avantaje, mai ales ca pret fata de cele din import, este necesara o sustinuta actiune

promotionala (reclama) pentru atragerea atentiei viitorilor cumparatori.

Organizarea publicitatii in mass-media, prin prezentarea investitiei ce

urmeaza a se realiza, desfasurarea lucrurilor, performanta utilajelor, calitatea

produselor si avantajele folosirii acestora (din punct de vedere medical, durata de

pastrare).

4.3. Lansarea produselor pe piata

- Publicitate ca mai sus si prin panouri pe drumurile publice si in orase;

- Spoturi publicitare la televiziune;

- Design special la ambalaje, etichete etc.;

- Concursuri cu premii pentru cei care fac dovada (bilete in ambalaj) ca sunt

mari consumatori de produse;

- Alte mijloace de promovare a produselor.

Pentru aceste actiuni s-au prevazut fonduri in perioada anteproductie, in

cadrul investitiei (3000 lei), iar dupa inceperea productiei, in costuri (2000lein).

17

5. LOCALIZARE SI AMPLASARE

Amplasarea in localitatea Murgeni judetul Vaslui a fost aleasa datorita

faptului ca acest judet si judetele limitrofe au mari suprafete de livezi, principala

materie prima necesara .

Pentru amplasarea fabricii se doreste inchirierea unui spatiu cu toate

utilitatile, aflat in proprietatea primariei Murgeni .

6. INVESTITII

Investitiile au fost proiectate pornind de la ofertele furnizorilor externi de

echipamente si utilaje , unele parti ale constructiei metalice pentru corpul central al

fabricii de ulei, know - how, engineering. Pentru ca investitia sa fie eficienta,

realizandu-se toti indicatirii proiectati - productie, (cantitatea si calitatea

produsului), costuri (consumuri specifice, cheltuieli cu: forta de munca, reparatii-

intretinere, aprovizionare, transport, desfacere etc.), durata de executie, termen de

atingere a parametrilor, un rol principal il au performantele utilajelor specifice si

adoptarea tehnologiei la aceste utilaje.

Ca urmare se are in vedere achizitionarea utilajelor principale si a celor ce

determina realizarea productiei, de la furnizorul extern, care confera garantiile in

aceasta directie, cu asigurarea supravegherii montajului, a punerii in functiune si a

efectuarii probelor.

Valoarea utilajelor

- import 36870 euro

- taxa vamala 3700 euro

TOTAL 40570 euro

Valoarea lucrarilor de constructii - montaj

18

- import 3500 euro

- tara 3700 euro

TOTAL 7200 euro

Alte cheltuieli de investitii- proiectare, know - how, taxe autorizare,

cheltuieli cu specialisti straini, , comision bancar, inchiriere-concesiune spatiu,

asistenta tehnica 3000 euro.

7. PERSONALUL

Personalul de conducere si administratie este dimensionat la minimul

necesar pentru un management eficient.

Date fiind automatizarea, complexitatea si performantele instalatiilor, numarul

personalul este scazut dar trebuie sa aiba un grad inalt de specializare si calificare.

Structura, organizarea si salarizarea personalului se prezinta astfel:

Nr.

personal

Castig

lunar

Fond de

salarii

T o t a l 25 17900

1. Direct productivi si auxiliari

Total

21 14700

1 pers./3

schimburi

Sef de tura 3 800 2400

2 pers./3

schimburi

Muncitor - operator pe

instalatie

6 700 4200

1 pers./3 Electrician intretinere 3 600 1800

19

schimburi

1 pers./3

schimburi

Laborant 3 700 2100

2 pers./3

schimburi

Muncitor - impachetare 6 700 4200

2. Conducere si administratie

Total

4 3200

Birou contabilitate-preturi 1 700 700

Birou aprov.-desfacere 1 800 800

Birou organizare, pregatire

cadre

1 700 700

Administrator 1 1000 1000

Fond de salarii anual = 17900 lei x 12 = 214.800 lei

Contributii = 15.193 lei

T O T A L = 229.993lei

8. PREVIZIUNILE FINANCIARE

Volumul veniturilor si cheltuielile de productie si de desfacere au fost

determinate pe baza consumurilor specifice materiale si energetice si a manoperei

directe prevazute in proiectul tehnic de furnizorul extern, precum si pe baza

compararii cu cheltuielile de la unitati similare din tara pentru cheltuieli generale

ale intrprinderii si a celor de desfacere.

20

Perioada - anii

Nr. Indicatorul UM

crt. 2012 2013 2014

1. Volumul total de venituri lei 529000 614200 628200

2. Volumul total de cheltuieli lei 322660 360310 377560

3. Profitul brut lei 206340 253890 250640

4. Impozit pe profit lei 33014 40622 40102

5. Profit net lei 173325 213268 210538

Comentarii: valoarea profitului permite rambursarea creditelor, acumularea

de fonduri pentru investitii de dezvoltare si o cota din profit pentru dividente.

9. EFICIENTA INVESTITIEI

Termenul de recuperare a investitiei Tr

- Costul investitiei este cca. 223388

- Profitul net mediu pe perioada de 5 ani (Cbm/an) = 203641

i 223388

Tr = -------------- = ---------- = 1.09 ani

21

Cbm/an 203641

in care:

Tr = termen de recuperare, in ani

i = total investitie

Cbm/an = profitul mediu anual

Termenul de recuperare de cca.2 ani defineste o investitie deosebit de

avantajoasa.

Indicatori de lichiditate

Rata lichiditatii generale RL

Lichiditatea exprima capacitatea fabricii de a face fata datoriilor, pe termen

scurt, din activele curente.

active curente

RL = -------------------

pasive curente

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Active curente 295670 223350 132320 74220 76310

Pasive curente 37700 39000 40000 40000 40000

RL 7.8 5.7 3.3 1.82 1.9

Evolutia descrescatoare a ratei lichiditatii generale, determinata de

acumularea de profit, este favorabila.

22

Rata lichiditatii imediate

active curente - stocuri

RTA = ----------------------------

pasive curente

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Active curente 295670 223350 132320 74220 76310

Stocuri 30000 32000 33000 35000 35000

Pasive curente 37700 39000 40000 40000 40000

RL 7.0 4.9 2.5 0.9 1.0

Rata lichiditatii indica posibilitatile firmei de respectare a obligatiilor

curente.

Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea exprima capacitatea fabricii de a-si onora obligatiile fata de

terti, din activele sale.

Rata datoriilor

total datorii

RD = ----------------

total active

23

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Total datorii 37700 39000 40000 40000 40000

Total active 659570 559550 440550 356750 335270

RD 0.06 0.07 0.09 0.11 0.12

Raportul subunitar reflecta capacitatea fabricii de a acoperi in orice moment

datoriile din activele sale.

Rata de acoperire a activelor fixe

- rata de acoperire a activelor fixe indica der cate ori valoarea activelor fixe

nete acopera suma imprumuturilor pe termen lung.

active fixe nete

RAA = --------------------------------------------------

imprumuturi pe termen lung (dob.+credit)

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Val.active fixe nete 363900 336200 308230 282530 258960

Rambursare

(dob.+credite)

493830 363040 245050 139920 57230

RAA 0.7 0.9 1.2 2.0 4.5

Valoarea activelor fixe nete fata de obligatiile de rambursare a creditelor

indica o situatie pozitiva, in continua ameliorare, pe masura restituirii acestora.

24

Indicatori de gestiune

Viteza de rotatie a stocurilor

Viteza de rotatie a stocurilor exprima viteza cu care firma isi roteste stocurile

de materii prime necesare, pentru a sustine nivelul volumului de ulei fabricat.

vanzari

RS = ------------

stocuri

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Vanzari 529000 614200 628200 628200 628200

Stocuri 30000 32000 33000 35000 35000

RS (rotatii/an) 17.6 19.2 19.0 17.9 17.9

Numarul de 18 - 19 rotatii pe an a stocurilor reflecta atat durata mica a

ciclului de fabricatie cat si de desfacere a produselor finite.

Viteza de rotatie a activelor circulante

vanzari

RAc = ----------------------------

total active circulante

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Vanzari 529000 614200 628200 628200 628200

Total activ. circul. 295670 223350 132320 74220 76310

25

RAc 1,8 2,7 4,7 8,5 8,2

Pe aceasta perioada analizata RAc este crescatoare. Atat marimea

indicatorului, cat si evolutia acestuia, sunt favorabile in acest domeniu de

activitate.

Indicatori de rentabilitate

Marja de profit (rentabilitatea vanzarilor)

profit net

MP = --------------- x 100

vanzari

Indicatorul Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Profit net 173325 213268 210538 210538 210538

Vanzari 529000 614200 628200 628200 628200

Rata rentabilitatii

nete %

32% 34% 33% 33% 33%

Rata profitului net arata ca proiectul este foarte avantajos din punct de

vedere al rentabilitatii.

26

Rentabilitatea activelor totale

profit brut

RAT = --------------- x 100

total active

Indicatorul

Perioada - anii

2012 2013 2014 2015 2016

Profit brut 206340 253890 250640 250640 250640

Total active 659570 559550 440550 366750 335270

RAT 31% 45% 57% 68% 74%

Rentabilitatea activelor totale creste pe masura cresterii profitului brut, dar si

pe masura scaderii acestor active, ceea ce demonstreaza o investitie rentabila.

Rata interna de recuperare a creditelor

profit net profit net + amortiz.

IRR1 = --------------- ; IRR2 = --------------------------

rambursari rambursari

Indicatorul Perioada - anii

2002 2003 2004 2005 2006

Profit net 173325 213268 210538 210538 210528

Profit net + amortiz. 203925 241318 236238 234098 232128

Rambursari 214680 117990 105130 82690 57230

27

IRR1 0,8 1,80 2,00 2,54 3,67

IRR2 0,94 2,04 2,24 2,83 4,05

Rezulta ca profit net, respectiv profitul net plus fondul de amortizare varsat

acopera (cu exceptia primului an) rambursarile de credite, ceea ce confera

credibilitate proiectului si constituie o sustinere pentru obtinerea de credite.