48015391 Fiscalitatea in Romania

7/21/2019 48015391 Fiscalitatea in Romania

1/34

UNIVERSITATEA DIN BUCURETIFACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

MASTER: ADMINISTRAIE PUBLIC I EFICIENASISTEMULUI ADMINISTRATIV

Fiscalitatea n Romnia

l l


2/34

Cuprins:

1. Aspecte generale privind

fiscalitatea.............................................................................32. Funciile i rolul

fiscalitii............................................................................................3. Sistemul fiscal din !om"nia progresiv 1##$%2$$& versus

cota unic 2$$'%2$$ ...............................................................................................................................(

&. Strategia fiscal )n *.+. i impactul su asupra !om"niei

i agenilor economici din cadrulsu.....................................................................................................................12'. omparaia sistemului fiscal rom"nesc cu sistemele

fiscale din rile *.+.%2 .................................................................................................................................1#

-. +conomia politic a reformei fiscale din !om"nia sistem progresiv de impo/itare versus cotaunic..........................................................................................................21. Fiscalitatea !omaniei in perioada 2$$(%2$1$.............................................................2-

(. onclu/ii......................................................................................................................3$

#. Bil0iografie..................................................................................................................32


3/34

1. Aspec e !ener"#e pri$in% &isc"#i " e"

eea ce deose0este o ar aflat )n progres de una aflat )n declin este, )n 0unmsur, preferina aratat construirii viitorului. Aceasta preferin se msoar prinimpo/ite, )mprumuturi i rata do0"n/ilor.

onform dicionarului arrousse, fiscalitatea repre/int' ( "#i " e"i)p(*i e#(r +i ",e#(r- " re!#e)en ri#(r %e n" ur &isc"# precu) +i " "p"r" u#ui&isc"# ce $in s inuen/e*e %irec s"u in%irec "c i$i " e" unui "!en ec(n

%enu)i c(n ri0u"0i#. onsiderm c aceast definiie poate fi amendat datoritcaracterului sau restrictiv. Ast/i )n domeniul fiscal se )nt"lnesc mai multe concepte.

Alturi de fiscalitate este ve iculat noiunea de fisc definit caadministraian sarcina creia revin calculul, perceperea i urmrirea plii impozitelor i taxelor datorate statului de ctre contribuabil .

4e asemenea, este utili/at i termenul 5fiscal care privete fiscul, care aparineacestuia.

In definirea sistemului fiscal de ctre diveri autori se pleac )n general de lamodul de percepere a acestuia de ctre contri0ua0ili6 totalitatea impo/itelor ce tre0uiescac itate ctre stat. Astfel, I. ondor definete sistemul fiscal ca fiind 5totalitateaimpo/itelor provenite de la persoanele fi/ice i 7uridice care alimentea/ 0ugetele pu0lice8.

"nd se vor0ete de sistemul fiscal, considerm c nu se pot omite i alteelemente importante ale acestuia, )n afara impo/itului, cum ar fi6 legislaia fiscal careare rolul crearii condiiilor legale i de reglementare a fiscalitii inclu/"nd atatdrepturile i o0ligaiile autoritii fiscale c"t i cele ale contri0ua0ililor i aparatului


4/34

fr afectarea personalitii i drepturilor de care se 0ucur contri0ua0ilul potrivitlegislaiei fiscale i a celei generale.

In cadrul general al finanelor pu0lice ale unei ri, fiscalitatea se delimitea/ caun ansam0lu coerent de norme care reglementea/ impunerea contri0ua0ililor ifundamentea/ 7uridic impo/itele i ta9ele.

Impo/itele i ta9ele sunt instituite prin acte normative i ele sunt elemente de 0a/a )n fundamentarea i definirea noiunilor de fiscalitate, fisc, fiscal.

Anali/ate )n ansam0lu, cele trei noiuni sunt str"ns legate de impo/ite.Speci"#is ii %in "r" n("s r" "u %e&ini i)p(*i u# c" &iin% p#" " 0"ne"(0#i!" (rie- !ener"# +i %e&ini i$ - e&ec u" %e pers("ne &i*ice +i 2uri%&"$("re" 0u!e u#ui s " u#ui 3n cu"n u)u# +i #" er)ene precis s "0i#i e %e #e!e- &(0#i!"/i" %in p"r e" s " u#ui %e " pres " p#" i (ru#ui un ec4i$"#en %ireci)e%i" .

+conomia national a unei tri ca parte componenta a economiei mondiale,cuprinde un ansam0lu de activitti, desfasurate de persoane sau grupuri de persoanefi/ice i morale care apartin acestuia, dar la care participa i unii su0iecti economici ialtor tri.

In interiorul fiecrei tri ca urmare a activittilor economice desfsurate desu0iectii economici, apare un ansam0lu de relatii de productie, sc im0, repartitie,consum, finantare creditare, care se manifest su0 forma unor flu9uri reale, monetare ifinanciare.

Sistemul fiscal este un produs al g"ndirii, deci/iei i actiunii factorului uman, caurmare a evolutiei societtii umane, creat initial pentru a rspunde unor o0iectivefinanciare, la care ulterior s%au adugat o0iective de natur economico%social. 4acreali/area o0iectivelor de ansam0lu ale sistemului necesit e9istenta deci/iilor

strategice, reali/area scopului pe termen scurt vi/ea/ reali/area deci/iilor tactice.Impo/itul constituie o creatie a g"ndirii umane un instrument creat de om pentru

ca puterea pu0lic s asigure omului anumite utilitti pu0lice. Fiind un produsintelectual, pentru a e9ista tre0uiesc alese elementele de natur economic, care sunt prelucrate i com0inate dup anumite reguli )n conditiile respectrii principiilor carestau la 0a/a relaiilor sociale dintre mem0rii societtii. Aceasta intruc"t puterea pu0licnu are posi0ilitatea te nica de a prelua )n momentul crerii venitului, partea care )i este

necesar pentru a asigura finantarea o0ligatiilor care )i revin i deci tre0uie s preia o parte din venitul national reparti/at prin intermediul pietei )ntre su0iectii participanti.


5/34

financiar activ care produce efecte cuantifica0ile monetar servind pentru reali/area unor o0iective presta0ilite.

onceptele specifice cu care se operea/ )n teoria fiscal sunt e9trem dediverse, iar incercarile de a sta0ili semninificatiile standardi/ate, au pus )n evidentcomple9itatea sarcinii de sistemati/are i standardi/are.

Intr%o a0ordare financiar conceptul de fiscalitate este definit ca un sis e) %epercepere " i)p(*i e#(r iar )ntr%o a0ordare 7uridic sis e) %e #e!i re&eri ("re #" &isc#" percepere" i)p(*i u#ui5.

Apar doua elemente de referinta6 impo/itul si fiscul. Impo/itul este definit ingeneral prin prisma functiei sale clasice, respectiv ca o contri0utie solicitata pentruasigurarea serviciului o0ligatiilor pu0lice a Statului si colectivitatilor locale, iar fisculca administratie o0ligata cu perceperea impo/itelor. onceptul de sistem in teoriafiscala a fost utili/at mai mult figurativ, fara a se incerca o a0ordare a comple9uluifiscal din punct de vedere a teoriei sistemelor.

Se poate considera ca sistemul fiscal cuprinde un ansam0lu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o multime de elemente :materie impo/a0ila, cote su0iecti fiscali;,intre care se manifesta relatii care apar ca urmare a proiectarii, legiferarii, ase/arii si perceperii impo/itelor si care sunt gestionate conform legislatiei fiscale, in scopulreali/arii o0iectivelor sistemului.

Studiul sistemelor fiscale necesita luarea in considerare a doi parametri6 unul denatura spatiala iar altul de natura temporala.

P"r")e ru# sp" i"l are in vedere e9istenta unei multimi de teritorii

locuite, organi/ate din punct de vedere administrativ si politic, intr%un stat. Fiecarei tariii corespunde un sistem fiscal cu o structura comportament si o0iective 0ine

determinate.uarea in considerare a parametrului spatial corespunde principiului

teritorialitatii impo/itului, care este in corcondanta cu suveranitatea fiscala a Statului dea institui impo/ite. Acesta este influentat de nivelul si structura surselor de venituri, denecesitatile financiare ale institutiei 0ugetare si de conceptiile etice si politice aleguvernelor. Importanta sa re/ida in mai multe aspecte.

P"r")e ru# i)p corespunde principiului anualitatii impo/itului

determinat de anualitatea e9ercitiului financiar si a institutiei 0ugetare, corelat cuca/urile de retroactivitate preva/ute de lege.


6/34

Sis e)u# &isc"#constituit in !omania dupa revolutie a fost conceput siorgani/at pe trei componente independente6

a. Impo/ite, ta9e si contri0utii ca venituri ale statului 0. uvernul, ministerele s.a.; in conditiile asigurariiec ili0rului financiar. Bugetul de stat, pre/entat su0 forma unei 0alante economice prevede si autori/ea/a veniturile :sau incasarile; si c eltuielile anuale ale statului. adocument de sinte/a, 0ugetul de stat este un act autori/at de catre =arlament si reflectamarile categorii de resurse si c eltuieli ale statului, constituind forma principala demanifestare a politicii sale financiare.

b) Mecanismul fiscal presupune utili/area de metode de impunere6 te nici siinstrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului. Impunerea, caansam0lu de operatiuni prin care se sta0ilesc o0ligatiile platitorilor de impo/ite catrestat, consta in identificarea tuturor categoriilor de persoane fi/ice si 7uridice ce detin saureali/ea/a un anumit o0iect impo/a0il, evaluarea 0a/ei de calcul si cuantumul acestuia.

?0ligatiile cetatenilor decurg din insasi onstitutia tarii etatenii au o0ligatiasa contri0uie prin impo/ite si ta9e la c eltuielile pu0lice. Sistemul legal de impuneretre0uie sa asigure ase/area 7usta a sarcinilor fiscale . Impo/itele, ta9ele si alte venituriale 0ugetului de stat se sta0ilesc doar prin lege.

Aceasta presupune ca intreaga activitate de impunere, de urmarire si de

percepere a impo/itelor si ta9elor consta de fapt in aplicarea si respectarea intocmai aunor prevederi legale. ?rice a0atere, voita sau nu, inseamna incalcare a legii si tre0uiesanctionata .

+forturile specialistilor in domeniu dupa 1#(#, au fost orientate pentru a gasite nici si metode ale impunerii adecvate la felul impo/itului, natura 7uridica a platitorului si instrumentele utili/ate.

c) Aparatul fiscal . +ficienta de ansam0lu a economiei este dependenta de

modul in care functionea/a aparatul fiscal. Statul isi indeplineste rolul sau prin sistemullegislativ si e9ecutiv. Aparatul fiscal este format din Administratiile Finantelor =u0lice,


7/34

fiscala si directia de inspectie fiscala din cadrul 4irectiei >enerale de Administrare a


8/34

*niversalitatea impunerii

*nitatea impunerii

+c itatea impunerii.

Functiile fiscalitatii sunt6 a; #n cadrul $inantelor publice, $iscalitatea contribuie la constituirea $ondurilor publice de resurse banesti.

a formarea acestor fonduri isi aduc contri0utia6regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat

societatile comerciale cu capital privat sau mi9t

organi/atiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ

institutiile pu0lice si populatia persoanele 7uridice si fi/ice re/idente in strainatate

Activitatea de constituire a resurselor financiare im0raca diferite forme intre care citam6Impo/ite care repre/inta contri0utii o0ligatorii fara un ec ivalent

direct si imediat pentru platitoriCa9ele, adica plati care constituie, in principal, contravaloarea unui

serviciu prestat

Darsaminte din profitul regiilor autonomeAmen/i pentru fapte contraventionale sau penale

=enalitati sau ma7orari pentru neindeplinirea la termen a unor

o0ligatiuniDarsaminte din veniturile institutiilor pu0lice.

Fondurile pu0lice de resurse 0anesti sund distri0uite integral prin 0ugetul pu0licnational pentru invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala,

aparare nationala, ordine pu0lica, actiuni economice si alte actiuni. 0; %iscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor intre menbrii societatii,

determinand atenuarea unor inegalitati cu privire la venituri intre cetateni. *n e9empluin acest sens il ofera egea impo/itului pe salarii, potrivit careaia veniturile din salarii,de la locul principal de munca de pana la ($$$$$ lei sunt scutite de impo/it, in timp cesalariile lunare care depasesc suma de '.$$$.$$$lei se impo/itea/a cu &' E.

c; &rin stabilirea unor termene de plata a impozitelor si taxelor , precum si a unor

amen/i, penali/ari sau ma7orari de intar/iere, fiscalitatea contri0uie la educarea civica acetatenilor si de/voltarea responsa0ilitatii acestora pentru reali/area o0ligatiilor


9/34

d; 'olul de control al activitatii $iscale pentru combaterea $aptelor ilicite,concurentei neloiale, eva/iunii fiscale. ?rganele fiscale si organele speciali/ate cumsunt garda financiara , inspectoratele pentru protectia consumatorului etc, constata siintreprind masuri pentru com0aterea activitatii comerciale ilicite cuprinse in legea nr &2 1##1. ontrolul fiscal este reglementat prin ?.>. nr. $ pu0licata in


10/34

4o0"n/ile erau impo/itate cu 1E, iar dividendele cu un procent de 'E.


11/34

companiilor :mult mai puin important dec"t, de e9emplu, predicti0ilitatea fiscal;,reforma fiscal din 2$$' a intit )ncura7area afacerilor mari, a companiilor cu forfinanciar ridicat, mi/"ndu%se pe efectele de antrenare ale investiiilor masive reali/atede aceti investitori.

4e la 1 ianuarie 2$$ , au intrat )n vigoare amendamentele, )ndelung disputate,aduse odului Fiscal. Amendamentele nu au avut )n vedere modificarea elementelor eseniale ale sistemului fiscal rom"nesc, construit, )n principal, pe 0a/a cotei unice de1-E aplicate veniturilor i a unei ta9e pe valoarea adugat de 1#E.

Impo/itul pe dividende, pltit de ctre acionarii persoane 7uridice, este de 1$E)n condiiile )n care nu dein participaii de minimum 1'E p"n la1 ianuarie 2$$#, respectiv 1$E dup aceast dat pentru o perioad de minimum doiani )nainte de data plii. +9cepia de la regula de impo/itare a societilor comercialeeste, )n continuare, dat de impo/itarea venitului micro)ntreprinderilor, cu condiia caacestea s reali/e/e minimum '$E din venituri din alte activiti dec"t cele deconsultan pentru management i afaceri. =revederea se dorete o soluie )n sensuleliminrii folosirii micro)ntreprinderilor pentru )ncasarea salariilor de ctre uniianga7ai. ota de impo/itare a veniturilor este, )n ca/ul micro)ntreprinderilor, de 2E )nanul 2$$ , 2,'E )n anul 2$$( i 3E )n anul 2$$#.

=entru c"tigurile o0inute din rscumprarea titlurilor la fondurile desc ise deinvestiii se aplic o rat de impo/itare difereniat )n funcie de durata de deinere aacestor titluri dup cum urmea/6 dac sunt deinute o perioad mai mic de 3-' de/ile, se aplic rata de impo/itare general de 1-E dac sunt deinute o perioad maimare de 3-' de /ile, se aplic o rat de impo/itare de 1E pe c"tigul net o0inut.

=entru titlurile de valoare, valori mo0iliare, cumprate i rscumprate se aplicun impo/it de 1-E pe c"tigul net o0inut din operaiunile de v"n/are % cumprare din

cursul e9erciiului fiscal. 4ividendele, inclusiv sumele primite ca urmare a deinerilor de titluri la fondurile )nc ise de investiii, o0inute de ctre persoanele fi/ice, seimpo/itea/ cu o cot de 1-E din valoarea dividendelor 0rute cuvenite.

Sistemul fiscal intrat )n vigoare )n 2$$' i a7ustat )n 2$$ , i%a sta0ilit cao0iectiv asigurarea unor venituri disponi0ile mai mari, poteniala e9pansiune aafacerilor, creterea investiiilor directe, reducerea ponderii economiei su0terane, ocretere economic sustena0il, mai multe locuri de munc, creterea economisirii i a

investiiilor. 4intre aceste inte, analitii consider c au fost atinse cretereainvestiiilor strine :un record )n perioada postdecem0rist, #,1 miliarde de euro )n


12/34

consum; i e9pansiunea afacerilor desfurate de firmele mari, puternice din punct devedere financiar. e nu a reuit s o0in reforma sistemului fiscal promovat deguvernarea de dup 2$$' au fost creterea ponderii veniturilor 0ugetare )n =IB,creterea economisirii iar ceea ce a )nrutit este accentuarea deficitului de cont curent.Deniturile disponi0ile mai mari au )nsemnat un consum mai mare :mai ales de 0unuridin import; i implicit, ad"ncirea deficitului 0alanei comerciale.


13/34

onsiliul va adopta propunerile primite de la omisie privind armonizarealegislaiei re$eritoare la impozitele indirecte, cu unanimitate de voturi, dupconsultarea &arlamentului i omitetului -conomic i ocial.8

4in prevederile acestui tratat decurg dou consecine importante6; Armoni/area impo/itrii )n statele mem0re la nivelul impo/itelor indirecte :ta9a pevaloarea adugat, acci/e;. Acest lucru a fost impus de necesitatea asigurrii uneiconcurene loiale )n cadrul pieei comune, )ntruc"t impo/itele indirecte se cuprind )n preul de v"n/are al 0unurilor, iar dac un stat mem0ru ar fi impus impo/ite indirectemai mari pentru produsele altui stat mem0ru comparativ cu produsele sale proprii, premisa concurenei loiale )n *niunea +uropean nu ar mai fi e9istat. Gn ceea ce privete impo/itele directe :impo/it pe profit, impo/it pe venit etc.; fiecare stat )i pstrea/ intact suveranitatea fiscal.% Adoptarea reglementrilor )n domeniul fiscal se face cu unanimitate de voturi )n

onsiliul *niunii +uropene.4ei din 1#' au fost efectuate o serie de modificri ale acestor prevederi, ideea

de 0a/ a rmas aceeai, aceste prevederi fiind preluate i ulterior )n tratatul deconstituire a *niunii +uropene din 1##2, precum i )n Cratatul de la isa0ona, care se prevede a intra )n vigoare )n 2$1$.

Gn 0a/a acestora au fost ela0orate o multitudine de acte normative :directive iregulamente; la nivelul *niunii +uropene, care s asigure un anumit grad dearmoni/are a impo/itelor indirecte, )n special )n ceea ce privete CDA i acci/ele.

Gn domeniul impo/itrii directe, dei iniial s%a considerat c nu este necesar ca*niunea +uropean s intervin, datorit creterii semnificative a tran/aciilor intracomunitare, s%a recunoscut necesitatea coordonrii impo/itrii directe la niveleuropean, )n sensul de a sta0ili reguli uniforme care s nu permit unui stat mem0ru s

impo/ite/e veniturile pltite ctre re/ideni )n alt stat mem0ru mai mult dec"t veniturile pltite ctre proprii si re/ideni.

Gns aceast armoni/are :)n domeniul impo/itelor indirecte; i coorodnare :)ndomeniul impo/itelor directe; nu tre0uie fcut fr a urmrii anumite o0iectiveeconomico%sociale. Astfel, )ntr%o comunicare pre/entat )n 2$$1 de omisia +uropeans%au sta0ilit ca o0iective ale politicii fiscale la nivelul *niunii +uropene urmtoarele6% Susinerea o0iectivului de la isa0ona ca *+ s devin cea mai competitiv i

dinamic economie 0a/at pe cunoatere din )ntreaga lume% Susinerea succesului i de/voltrii pieei comune prin permiterea tuturor statelor


14/34

% ontri0uia la o reducere dura0il a poverii fiscale generale din cadrul *+, prinasigurarea unui ec ili0ru )ntre diminuarea impo/itelor, investiia )n servicii pu0lice isusinerea consolidrii fiscale% Gntrirea politicilor economice, de invovare, de sntate i protecie a consumatorilorde de/voltare dura0il, de mediu i de energie% Susinerea moderni/rii


15/34

com0ate frauda, s%a impus un sistem de raportare care de multe ori este perceput cafiind greoi i e9trem de 0irocratic.

II. ?n %()eniu# "cci*e#(r

M suri #u" e:=rincipalul act normativ )n domeniul acci/elor este 4irectiva11( 2$$(, care va intra )n vigoare la $1 aprilie 2$1$ i care )nlocuiete vec iul actnormativ directiva 12 1##2. a fel ca i sistemul comun de CDA, acci/ele mai suntreglementate i de o serie de alte acte normative.

Aceste reglementri vin s sta0ileasc reguli de deinere, micare imonitori/are a produselor supuse acci/rii. 4e asemenea, din 1##2 s%au impus niveluriminime pentru acci/e. Cotui, e9ist diferene destul de mari )ntre nivelul acci/elor )nstatele mem0re *+, fapt ce generea/ distorsiuni.

0#i!"/ii#e R()8niei: Cranspunerea )n legislaia !om"niei a prevederilor directivei astfel )nc"t legislaia din !om"nia s nu conin prevederi contrare celei din*niunea +uropean. =reluarea prevederilor eurpene )n vigoare privind acci/ele s%afcut )n cadrul egii ' 1 2$$3 odul Fiscal )n titlul DII Acci/e, urm"nd ca 4irectiva11( 2$$( privind regimul general al acci/elor s intre )n vigoare, )n cadrul aceluiaititlu, la $1 aprilie 2$1$. a fel ca i )n domeniul CDA de fiecare dat c"nd se face omodificare a prevederilor e9istente )n legislaia fiscal din !om"nia referitoare la CDAtre0uie anali/at dac modificrile respective sunt conforme cu directiva, altfel, eleneput"nd fi implementate.

I)p"c u# "supr" "!en/i#(r ec(n()ici: Impactul a fost destul de puternic )nceea ce privete nivelul acci/elor, )ntruc"t )n !om"nia acestea erau su0 nivelul minimimpus de *niunea +uropean, ceea ce a )nsemnat o cretere treptat a lor pentru a se

a7unge la acest sistem. +9ist i un impact po/itiv )n sensul armoni/rii regulilor decirculaie a produselor acci/a0ile i )n sensul renunrii la acci/ele procentuale, faptimpus tot de strategia fiscal a *niunii +uropene.

III. ?n %()eniu# i)p(*i u#ui pe pr(&i

M suri #u" e:


16/34

4irectiva onsiliului #$ &3& ++ din 23 Iulie 1##$ privind un sistem comun deimpo/itare aplica0il fu/iunilor, divi/iunilor, transferurilor de active i sc im0ului deaciuni )ntre companii aparin"nd unor state mem0re diferite

4irectiva onsiliului nr. #$ &3' ++ din 23 Iulie 1##$ privind un sistem comun deimpo/itare a companiilor mam i filialelor aflate )n state mem0re diferite

4e asemenea e9ist propuneri privind crearea unei 0a/e impo/a0ile consolidatecomune pentru impo/itul pe profit )n cadrul *niunii +uropene i pentru crearea uneisc eme speciale de impo/itare a )ntreprinderilor mici.

0#i!"/ii#e R()8niei: Cranspunerea )n legislaia !om"niei a prevederilor directivelor astfel )nc"t legislaia din !om"nia s nu conin prevederi contrare celei din*niunea +uropean. =reluarea directivelor eurpene )n vigoare privind impo/itul pe profit s%a fcut )n cadrul egii ' 1 2$$3 odul Fiscal )n titlul II Impo/itul pe profit.Spre deose0ire de reglementrile )n domeniul CDA i acci/e, la impo/itul pe profitreglementrile europene privesc numai situaiile de transferuri intracomunitare defonduri :capital, venituri, profituri etc;, astfel )nc"t regulile de impo/itare a companiilor re/idente )n !om"nia pentru veniturile o0inute din !om"nia rm"n la latitudineastatului !om"n, fr imi9tiune din partea *niunii +uropene.

I)p"c u# "supr" "!en/i#(r ec(n()ici: Impactul a fost favora0il )n principal pedou a9e6% Scutirea de impo/it pe dividende a dividendelor pltite ctre acionari persoane 7uridice din *+, )n anumite condiii. =e cale de consecin a fost o0ligatorie sta0ilireaunei astfel de msuri i pentru dividendele pltite ctre persoane 7uridice rom"ne,respect"nd aceleai condiii% Asigurarea neutralitii fiscale a unei fu/iuni :sau divi/ri etc; efectuate de o persoan 7uridic rom"n cu o persoan 7uridic din alt stat mem0ru.

IV. ?n "# e %()enii %in c"%ru# s r" e!iei &isc"#e

Alturi de principalele trei domenii identificate mai sus, la nivelul *niunii+uropene sau


17/34

impus msuri si )ntr%o serie de alte domenii, cum ar fi6 eliminarea du0lei impuneri,cooperarea administrativ, prevenirea eva/iunii fiscale.

Gn continuare sunt pre/entate re/ultatele unui proces de peste '$ de ani dearmoni/are si coordonare fiscal.

Figura 1.


18/34

B. =onderea impo/itelor directe )n total venituri fiscale

. =onderea contri0utiilor sociale )n total venituri fiscale


19/34

a fel ca si la ponderea veniturilor fiscale )n =IB si structura acestora diferdestul de mult de la stat mem0ru la stat mem0ru. Astfel, dac )n 4anemarca -1,2E dinveniturile fiscale provin din impo/ite directe :impo/it pe profitul companiilor si impo/it pe veniturile persoanelor fi/ice;, 3 ,1E provin din impo/ite indirecte :CDA, acci/e; sinumai 2E din contri0utii sociale, )n !om"nia &3,&E din veniturile fiscale provin dinimpo/ite indirecte :CDA. Acci/e;, 33,-E din contri0utii sociale si numai 23E dinimpo/ite directe :impo/it pe profit si pe venit;.

Aceste date reflect faptul c, desi e9ist o strategie fiscal comun la nivelul*niunii +uropene, modul prin care statele mem0re aleg s ating o0iectivele acestoraeste diferit, statele av"nd dreptul la suveranitate fiscal.


20/34

Figura 3. +volu ia ratei de impo/itare a profitului persoanelor 7uridice

Cotusi, aceast coordonare si concurent fiscal )ntre statele mem0re ale *niunii+uropene a generat o tendint general de scdere a cotelor de impo/itare. Astfel, dac)n 1##' cota medie de impo/itare a profitului )n cele 2 state mem0re *+ era de 3',3E,)n 2$$# nivelul mediu al acesteia a a7uns la 23,'E, deci o scdere cu peste 1$ puncte

procentuale )n 1& ani.Gn conclu/ie se poate aprecia c strategia fiscal a *niunii +uropene este de a

permite statelor mem0re ca, )n conditiile respectrii legislatiei comunitare, s )si aleagsistemul fiscal pe care )l consider cel mai potrivit, )n scopul servirii interesuluicettenilor si companiilor de a 0eneficia de cele patru li0ertti fundamentale ale *niunii+uropene :li0ertatea de miscare a persoanelor, 0unurilor si capitalurilor si li0ertatea dea furni/a servicii;.

= . C()p"r"/i" sis e)u#ui &isc"# r()8nesc cu sis e)e#e &isc"#e%in / ri#e U.E.;6>

Specificul !om"niei fa de rile *.+.%2 const )n structura veniturilor )ncasate la 0ugetul de stat. Gn !om"nia, veniturile fiscale i 0ugetare sunt dependente deveniturile din ta9ele i impo/itele indirecte :CDA, acci/e, ta9e vamale etc.;, )n timp ce,

)n *niunea +uropean, contri0uiile celor trei mari categorii de impo/ite i ta9e:impo/ite directe, indirecte i contri0uiile sociale; la formarea veniturilor sunt relativ


21/34

fa de rile *niunea +uropean, situ"ndu%se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sauSlovacia :unde se aplic o cot unic de 1#E at"t pentru venituri, c"t i pentru CDA; imult mai redus at"t fa de cea din rile *+%1', de e9emplu, Suedia, Frana sau4anemarca, c"t i )n comparaie cu unele dintre rile nou%venite )n *+ )n anul 2$$&, precum e ia sau *ngaria.

Gn pre/ent, !om"nia are una dintre cele mai reduse cote din *+%2 la impo/itul pe venitul persoanelor fi/ice. u o rat de impo/itare de 1-E, !om"nia se afl )ntreSer0ia :cu venituri impo/itate progresiv, cu o rat minim de 1$E i una ma9im de1&E; i rile de/voltate din *+, )n care predomin, la fel, sistemul progresiv. ele maimari rate de impo/itare a veniturilor sunt )n 4anemarca :3(E%'#E;, Suedia :3$E%''E;, Finlanda :2#E%'3,'E;, ?landa :3&,2E%'2E; i @orvegia :2(E%'1,3E;. 4intrecele 12 ri noi mem0re ale *+ :/ece care au aderat )n mai 2$$& i dou )n ianuarie2$$ ;, ma7oritatea au cote de impo/itare mai ridicate dec"t !om"nia. Astfel, *ngariaare cote cuprinse )ntre 1(E i 3-E, e ia:12E%32E;, =olonia :1#E%&$E; iar Bulgaria )ntre 1$E i 2&E.

Gn ceea ce privete impo/itul pe profitul companiilor, !om"nia are printre celemai sc/ute cote dintre rile din *+2 . =entru persoanele fi/ice, rata de impo/itare adividendelor este de 1-E, astfel c profiturile unei societi comerciale sunt impo/itatecu 2#,&&E, )n ca/ul acionarilor persoane fi/ice i cu 2&,&E, )n ca/ul persoanelor 7uridice. Bulgaria impune o cot de impo/itare pe profitul companiilor de 1$E, *ngaria1-E iar +stonia 22E :tre0uie menionat c Bulgaria i +stonia nu impo/itea/veniturile din dividende;. 4ac avem )n vedere rata de impo/itare com0inat :impo/it pe profit J impo/it pe dividende;, o0servm c rile de/voltate din *+ au un regim deimpo/itare mult mai restrictiv dec"t al !om"niei. Astfel, dac impo/itul final com0inateste de 1#E )n Slovacia, )n Irlanda acesta este de 2-E, mai mic dec"t )n =olonia

:3&,&E;, Frana :'',#E;, >ermania :'2,&E;, e ia :3',&E; i apro9imativ egal cu celdin >recia :2#E;.

omparativ cu ratele practicate de statele mem0re *+, cota CDA aplicat )n!om"nia se situea/ la un nivel relativ mediu. Aceeai rat, 1#E, este )nt"lnit )nSlovacia :unde se practic principiul cotei unice e9tins i la CDA;, >ermania, e ia etc.

ea mai mare rat a CDA este )nregistrat )n Suedia, @orvegia i 4anemarca :2'E;.!ata utili/at )n !om"nia este mai mare dec"t cea practicat de alte state, cum ar fi, de

e9emplu, u9em0urg i ipru :1'E; sau


22/34

menionat c, )n !om"nia, ta9ele pe mediu sunt de 1$ ori mai mici )n comparaie cu*niunea +uropean.

!eforma sistemului fiscal nate )n continuare multe controverse )n !om"nia.Succesul sau eecul ei depinde de momentul )n care este aplicat, mediul economic )ncare este implementat i msurile acompaniatoare reducerea c eltuielilor pu0lice,impunerea de constr"ngeri tari ru%platnicilor, fle9i0ili/area odului


23/34

este o reducere pervers a fiscalitii. a nivelul acestor companii, un impactsemnificativ asupra profita0ilitii o are cota de contri0uie la asigurrile sociale, care armas la un nivel ridicat :c iar dac s%a redus cu & puncte procentuale fa de 2$$&, erm"ne cu ( puncte procentuale peste media *+;.

M(%e#u# e(re ic...Gn proiectarea unei reforme fiscale, tre0uie cunoscut magnitudinea efectului de

multiplicare al reducerii ratei de impo/itare, datorit faptului c acesta poate conduce lao cerere agregat )n e9ces, determin"nd astfel efecte inflaioniste greu de oprit, princanalul unor deficite 0ugetare ridicate pe termen mediu i lung. Ceoria economic ne)nva c o cretere temporar a venitului curent :prin scderea ratei de impo/itare, petermen scurt; determin o modificare mic a c eltuielilor de consum ale mena7elor. Gnsc im0, o cretere a venitului permanent :prin scderea ratei de impo/itare, pe termenlung; determin o modificare puternic a c eltuielilor de consum i astfel, a cereriiagregate.


24/34

=e termen scurt, ca urmare a reducerii impo/itrii, cererea agregat crete, produsul intern 0rut crete cu o mrime mare conduc"nd la scderea veniturilor fiscale)ncasate la 0uget cu un procent mai mic dec"t procentul de scdere a ratei marginale deimpo/itare. =e termen lung, ca urmare a reducerii impo/itrii cresc stimulentele de amunci i astfel creterea=IB%ului potenial este mult mai mic dec"t cea a =IB pe termen scurt, o0inut prinstimularea cererii agregate. !e/ult c veniturile fiscale colectate la 0ugetul de statcresc cu o rat mult mai mic fa de rata de scdere a )ncasrilor la 0uget ca urmare aaplicrii cotei unice K crete deficitul 0ugetar K apar presiuni inflaioniste puternice.

?n re"#i " e- c(n r"%ic/ii#e "supr" ci&re#(r...+voluiile din economia rom"neasc par s redea fidel ceea ce a progno/at

modelul teoretic. onform >uvernului, primii doi ani de cot unic )n !om"nia au)nsemnat venituri 0ugetare mai mari cu 1&,(E :comparativ cu nivelul din 2$$&;,descura7area muncii la negru, Hoficiali/area8 veniturilor i crearea de noi locuri demunc :efectivul salariailor din economie a crescut cu circa 1 mii persoane )n lunadecem0rie 2$$- fa de sf"ritul anului 2$$&;.

*n alt aspect important vi/at de reforma fiscal este repre/entat detransformarea impo/itelor i ta9elor pe 0unuri i servicii )n principala surs de venituriale 0ugetului de stat.

!eali/area acestui o0iectiv este susinut de ponderea sporit pe care audo0"ndit%o aceste impo/ite, )ndeose0i ta9a pe valoarea adugat, )n formareaveniturilor 0ugetului de stat.

Cotodat, impo/itele pe 0unuri i servicii au participat la formarea veniturilor 0ugetului de stat )ntr%o proporie de '(,&E )n 2$$- fa de -2,'E )n perioadacorespun/toare a anului 2$$'.


25/34

4intre acestea, cea mai important contri0uie aparine ta9ei pe valoareaadugat, de 32,'E :3',-E )n perioada ianuarie%decem0rie 2$$';, urmat de acci/e :acrei pondere )n totalul veniturilor 0ugetului de stat a fost apropiat )n 2$$- de cea dinanul 2$$' i anume 2&,&E fa de 2&,(E.

Spre deose0ire de autoritile rom"ne, care consider c implementarea coteiunice a adus venituri la 0uget, specialitii Fondului uvern i cele pu0licate dedirecia de Statistic a *niunii +uropene, +urostat, cu privire la ponderea )ncasrilor 0ugetare )n =IB. Astfel, dac )n =rogramul +conomic de =readerare :ediia 2$$';evoluia veniturilor 0ugetare )n raport de =IB este de 33,'E )n 2$$', 32,#E )n 2$$-,32,2E )n 2$$ i 31,#E )n 2$$( :comparativ cu 32,1E )n 2$$&;, )n =rogramul de

onvergen :2$$-%2$$#; gsim c Hveniturile 0ugetare vor a7unge la 3-,'E din =IB )n2$$ 8, iar +urostat arat c H!om"nia are cel mai sc/ut nivel al veniturilor 0ugetare ca pondere )n =rodusul Intern Brut :circa 2#E;, dintre toate cele 2 de ri mem0re ale*niunii +uropene, unde media veniturilor s%a situat la &$,(E din =IB )n 2$$'8.

... sun 3ns(/i e %e riscuri )"2(re pe er)en )e%iu +i #un!!iscurile asociate reformei fiscale din !om"nia, av"nd ca pilon cota unic de

impo/itare sunt creterea deficitului 0ugetar, o ad"ncire a deficitului 0alaneicomerciale, o cretere a deficitului de cont curent p"n la nivelul de 1&E )n 2$$ i presiuni inflaioniste puternice )ncep"nd cu 2$$ . Banca entral va continua s scadrata do0"n/ii de referin, ceea ce va provoca reducerea economisirii i cretereaconsumului.

RiscuriIdeea conform creia modificarea ponderii veniturilor )ncasate la 0ugetul de

stat din impo/ite indirecte este un efect po/itiv pentru !om"nia este cel puincontroversat.


26/34

reterea )ncasrilor din CDA i acci/e se 0a/ea/ mai ales pe creterea

consumului, care va avea un ritm din ce )n ce mai sc/ut )n urmtorii ani :conformomisiei @aionale de =rogno/, consumul final a crescut cu 11,'E )n 2$$- i va crete

cu #,'E )n 2$$ , (,3E )n 2$$( pentru a a7unge la ,'E )n 2$$# modificri procentuale fa de anul anterior;.Boom%ul creditelor de consum se va tempera iar remitenele se saturea/ )n

7urul nivelului de &%' miliarde euro.Scderile de venituri la 0uget sunt procese care pot fi o0servate )nc din

primele 1$ luni ale anului curent, c"nd veniturile reali/ate la 0uget din CDA aurepre/entat doar un procent de #1E, comparativ cu aceeai perioad din 2$$-. ? altreducere se va reali/a )n ceea ce privete )ncasrile din ta9ele vamale, odat cu intrarea!om"niei )n *niunea +uropean :doar 3(E venituri 0ugetare din ta9e vamale )n primele ' luni din 2$$ , comparativ cu aceeai perioad a anului 2$$-;.

Pr(puneri=entru a asigura succesul cotei unice de impo/itare, decidenii tre0uiau s

com0ine aceast reform fiscal cu msuri acompaniatoare.a; Perfecionarea sistemului financiar:

reducerea c eltuielilor pu0lice, prin reducerea dimensiunii sectorului

guvernamental, o politic salarial prudent etc :msur greu de reali/at deoarece!om"nia are nevoie de un stimulent de cretere, iar investiiile )n infrastructurrepre/int cel mai la )ndem"n instrument, concordant i cu o0iectivele demoderni/are;

intensificarea e9ecutrii silite i a impunerii de constr"ngeri tari tuturor ru%

platnicilorreducerea ponderii contri0uiei la asigurrile sociale un ec ili0ru pe termen

lung )ntre impo/itarea muncii i impo/itarea capitalului. 0; Implementarea politicilor e stimulare a ofertei a!re!ate:

o sta0ilitate legislativ mai ridicat, instituii capa0ile s e9ercite guvernana

micorarea lag%urilor interne ale politicii fiscale :care i aa sunt mari;

predicti0ilitate )n reforma fiscal

un mediu concurenial sta0il, predicti0il :funcionali/area onsiliului

oncurenei;


27/34

acordarea a7utoarelor de stat numai )n concordan cu legislaia european )n

domeniustimularea economiilor i investiiilor interne

strategii coerente de atragere a investiiilor strine directereducerea contri0uiilor sociale pentru a crete gradul de ocupare al forei de

munccreterea mo0ilitii forei de munc prin conceperea unui od al


28/34

Se creea/ astfel un cerc virtuos. Dom putea remotiva sperana c introducerea coteiunice poate s fie un succes.

>. Fisc"#i " e" R()"niei in peri("%" 6 ;6 1

+volutia fiscalitatii 0loc ea/a investitiile auto tone si le tine la distanta pe celestraine.

!ela9area fiscalitatii ca masura anticri/a implementata de ma7oritatea

guvernelor occidentale, concomitent cu cresterile estimate de impo/ite si ta9e in!omania, reduce avansul statelor de/voltate ale *niunii +uropene in ceea ce privestenivelul ta9elor si impo/itelor. +conomia romaneasca pierde inca un atu in cursa pentruatragerea investitiilor.

Anii 2$$( si 2$$#, ani de recesiune economica pentru cele 2 de state mem0reale *niunii +uropene, au adus modificari dramatice ale politicilor fiscale occidentale.Adeptele teoriei economice conform careia solutia cea mai eficienta a re/olvarii cri/ei

de lic iditati financiare o constituie interventia statului prin infu/ia de capital sirela9area fiscala, ma7oritatea guvernelor au adoptat masuri de politica fiscala pe termen


29/34

tarile *niunii +uropene, intreprin/atorii privati si populatia primesc stimulentefinanciare menite sa relanse/e consumul gospodariilor si investitiile.

=otrivit Bancii @ationale a !omaniei, momentul i/0ucnirii cri/ei a prinseconomia romaneasca pe picior gresit6 inflatie medie anuala de ,('E, cu aproape cinci procente peste media anuala permisa de codul de disciplina fiscala al *niunii +uropene:3E;, aceasta indicand supraincal/irea periculoasa a economiei, ca urmare aconsumului din import, deficit 0ugetar e9cesiv, de %',2E din =rodusul Intern Brut :=IB;si un deficit e9tern de %12,'E din =IB.

Coate aceste valori ale indicatorilor macroeconomici au e9clus din startstimularea in continuare a consumului si au condus la adoptarea deci/iei de inc eiere aunui acord de imprumut cu Fondul


30/34

ota de impo/itare a afacerilor in !omania este concurata doar de cea dinIrlanda :12,'E;, Bulgaria :1$E;, ipru :1$E; si ituania :1'E;. ele mai mariimpo/ite pe 0usiness sunt platite de investitorii din


31/34

activitile )n economia gri, pentru a da un impuls po/itiv evoluiilor pieei muncii,contri0uind )n paralel la atingerea scopurilor formulate )n Strategia isa0ona relansat.

4eficitul structural al 0ugetului va a7unge la un nivel de $,# procente din =IB )n2$11, respect"nd prevederile =actului de Sta0ilitate i retere revi/uit, implic"nd omar7 de siguran suficient pentru a evita depirea nivelului de 3 la suta din =IB )ncondiiile apariiei unor ocuri asimetrice la adresa creterii produsului intern 0rut.

Pr(!r")u# "n icri*" "# u$ernu#ui:%!educerea CDA%ului de la 1#E la 'E la construirea de locuinte sociale si, conditionat,in ca/ul celor private cu suprafete de pana la 12$ mp si in valoare de #$ de mii de euro.%Introducerea unui impo/it de 2E asupra veniturilor o0tinute din activitatile agricole.%Scutirea temporara de impo/itare a veniturilor o0tinute pe 0ursa.%Scutirea permanenta de impo/itare a anumitor castiguri de capital reali/ate denere/identi.% resterea contri0utiei la asigurarile sociale atat a anga7atorului, cat si a anga7atuluiconcomitent cu scaderea contri0utiei anga7atorului la fondul pentru accidente de muncasi 0oli profesionale :cu $,'E;.% resterea nivelului deducti0ilitatii fiscale a asigurarilor private de sanatate de la 2$$ deeuro la 2'$ de euro si a pragului contri0utiei anga7atilor la sc emele de pensiifacultative, de la 2$$ de euro la &$$ de euro.%!educerea de la 1-E la 1$E a impo/itului pe dividendele reali/ate de nere/identi.%!educerea ta9ei de poluare.% resterea acci/elor la alcool, tigari si 0en/ina.


32/34

. C(nc#u*ii

a prima vedere, !om"nia are un sistem fiscal competitiv )n regiune, cota unicimpo/it pe profit de 1-E i cota standard de CDA de 1#E suger"nd un climat propice pentcompaniile e9istente sau noii investitori. u toate acestea, sistemul fiscal rom"nesc pierdcompetitivitate, date fiind frecven a sc im0rilor legislative, /onele neclare, contradictorii sinsuficient reglementate i ineficien a aparatului administrativ i 7udiciar.

Sistemul fiscal din ultimii /ece ani a fost supus unor sc im0ri numeroase, imprevi/ i, uneori, controversate, care au influen at mediul de 0usiness, neutrali/"nd previ/iunilefinanciare sau planurile de afaceri. ipsa de sofisticare a cadrului fiscal de reglementaanumite domenii c eie nu poate rspunde comple9it ii afacerilor desf urate ast/i )n conte9teuropean i interna ional. 4e multe ori, acest lucru se traduce printr%o incertitudine a impacfiscal asupra tran/ac iilor efectuate.

Cotu i, mediul de afaceri a remarcat evolu ia po/itiv a cadrului legislativ pe parcursuultimilor ' ani, de la momentul unificrii tuturor reglementrilor fiscale )ntr%un singur i p"n la introducerea unor elemente de 7urispruden european.

apacitatea administrativ )mpreun cu procedura fiscal repre/int principa

platforme care necesit reformare. !eformarea aparatului 0irocratic greoi i )m0unt ireatransparen ei autorit ilor sunt imperativ necesare )n premisele func ionrii normale a economiei.

Societ ile reclam perioada )ndelungat de re/olvare a litigiilor fiscale i, de multe ori,lipsa de asumare a responsa0ilit ii la nivelul autorit ilor administrative sau 7udectore ti.Aceste aspecte, precum durata lung de a teptare sau neclaritatea rspunsurilor primite, s%regsit i la nivelul rela iilor de /i cu /i sau a coresponden ei dintre autorit i si companii. Gnstr"ns legatur, lipsa de e9perti/ a diverselor autorit i cu privire la aspectele fiscale comple9e

sau specifice anumitor domenii de activitate face cola0orarea dintre autorit i i mediul de afaceridificil sau c iar ine9istent.

Bine)n eles, aceste semnale referitoare la rela ia cu autorit ile sunt nuan ate )n func ie denivelul acestora :centrale versus locale;, institu iile de care acestea apar in :A@AF, primrii,A@D;, tipurile de impo/ite implicate sau /ona de activitate a responden ilor.

32


33/34

4e remarcat c ma7oritatea companiilor sunt con tiente c de/ideratele privind)m0unt irea legisla iei i a administra iei fiscale tre0uie urmrite )n conte9tul asumrii de ctstat a unei strategii fiscale pe termen lung.

Gn acest conte9t, sunt necesare anumite recomandri generale oferite de mediul de aGn primul r"nd, pstrarea cotei unice repre/int un o0iectiv necesar pentru men inerea sta0ilit iifiscale drept contrapondere la tur0ulenele economice actuale. 4e asemenea, evolu ia cadruluilegislativ tre0uie s vin firesc, pentru a acoperi necesit ile actuale impuse de comple9itateamediului economic, fr a fi un factor de incertitudine sau desta0ili/are pentru contri0ua0il.

Separat, )m0unt irea rela iei dintre autorit i i contri0ua0ili tre0uie s ai0 la 0a/ un proces continuu de sc im0are a atitudinii autorit ilor, precum i de/voltarea e9perti/ei i c iar ospeciali/are a acestora pe tipuri de industrii. Fle9i0ilitatea i transparena unei astfel de rela ii

necesit o mai 0un formali/are legislativ a drepturilor i o0liga iilor dintre pr i i posi0ilitateanegocierii i medierii directe )ntre contri0ua0il i autoritatea fiscal.

33


34/34

Bi0#i(!r"&i":

/. Basno, ., 4ardac, @., #ntegrarea monetar bancar european, +d. 4idactic si =edagogic,Bucuresti, 2$$1

. 4aianu, 4., Dr"nceanu, !. 'om nia si 1niunea -uropean: in$late, balant de plti, crestere3. economic8, +d. =olirom, Iasi, 2$$22. ostac e A., %iscalitate, *niversitatea 5Spiru Laret8, Bucuresti, 2$$5. Ignat, I. *e la &iata omun la moneda unic, +d. +conomic, Bucuresti, 2$$2

. >on/Mle/, enaro, 4., 4a ampliacii n de 1-: luces 6 sombras, +d. FundaciNn a7a !uralde >ranada, >ranada, 2$$'

7.

48015391 Fiscalitatea in Romania

Documents

Transcript of 48015391 Fiscalitatea in Romania