FISCALITATEA IN SPANIA1 Impozitul pe profitSpania aplica un sistem partial de impozitare. Actionarii individuali rezidenti sunt indreptatiti la un credit fiscal de impozitare. Pentru actionarii rezidenti de tip corporatii pozitia este diferita. Lor nu li se acorda un asemenea credit fiscal de impozitare, dar primesc un credit fiscal egal cu 50% sau 100% din impozitul pe dividendele brute. Aceasta suma nu este returnata actionarului, dar este reportata pe sapte ani viitori.Impozitul pe profit se aseaza asupra tuturor entitatilor legale rezidente, din sau care au un sediu permanent in Spania. In acest sens, contribuabilii rezidenti corporatii includ toate tipurile de companii comerciale, cele mai importante fiind societatile pe actiuni si cele cu raspundere limitata. Alti subiecti sunt fondurile de investitii, fondurile de pensii si fondurile de capital speculativ.O companie este rezidenta in Spania daca intruneste una din urmatoarele conditii: este inregistrata sub legea spaniola, sediul social sau locul managementului este pe teritoriul acestei tari.Companiile rezidente sunt impuse asupra veniturilor obtinute din intreaga lume, precum si asupra castigurilor 515f55f de capital. Venitul impozabile este, in general, calculat folosind o metoda directa de evaluare, bazata pe inregistrarile contabile ale contribuabilului, Altfel legea autorizeaza utilizarea metodelor bazate pe estimatie (metode forfetare). De asemenea, cu titlu de exceptie, se poate folosi de catre autoritatile fiscale si o metoda indirecta, bazata pe evidente circumstantiale.Anumite articole de venituri sunt exceptate de la impunere, in anumite situatii.Cheltuielile in legatura cu afacerile sunt deductibile. Articolele nedeductibile includ: dividendele si distributiile similare; impozitul pe profit; penalitatile, amenzile si dobanzile de intarziere; anumite cheltuieli platite rezidentilor in zonele considerate paradis fiscal; toate cadourile, cu exceptia celor considerate donate.Activele sunt evaluate in scop fiscal, ca regula generala, la minimul dintre costul istoric de achizitie sau productie si pretul pietei. Sarcinile financiare nu sunt considerate parte a costului. In practica, activele sunt, de regula, evaluate dupa metoda costului mediu ponderat, dar metodele FIFO, LIFO si altele asemenea sunt permise.Deprecierea este permisa in legatura cu toate activele fixe tangibile (cu exceptia terenului) si a activelor fixe intangibile, in baza perioadei normale de folosinta. Amortizarea poate fi calculata conform metodei liniare, metodei degresive (cu exceptia cladirilor, mobilierului s.a.) sau metodei analizei numarului de ani (sum of the years digits method). Ratele pentru amortizare sunt precizate expres in legislatie. Deprecierea se aplica incepand cu data in care activul intra efectiv in functiune si trebuie calculata separat pe fiecare activ si nu pe grupuri de active, cu exceptia in care acestea sunt atasate in instalatii specializate complexe. Prezentam in continuare cateva exemple de rate liniare, minime si maxime, de amortizare: intre 1,47% si 3%, pentru cladiri industriale si depozite; intre 1% si 2%, pentru cladirile comerciale si rezidentiale; intre 4% si 8%, pentru retelele electrice; intre 5,55% si 12%, pentru instalatii de aer conditionat, incalzire, racire, echipament de incarcare-descarcare s.a; intre 5% si 10%, pentru elevatoare si lifturi, mobilierul de birou; intre 12,5% si 25%, pentru hardul computerelor; intre 12,5% si 30%, pentru uneltele obisnuite; intre 7,14% si 16%, pentru automobile si camioane. Activele achizitionate second-hand pot fi amortizate la rate duble fata de cele stabilite pentru activele similare noi. Activele care se utilizeaza intensiv (mai mult decat un schimb zilnic) se depreciaza la rata maxima, crescuta cu 33%, pentru fiecare schimb suplimentar. Prin metoda degresiva, ratele de depreciere anuale sunt crescute cu 50% (daca durata de viata este mai mica de 5 ani), cu 100% (daca durata de viata este mai mica de 8 ani) sau cu 150% (la durate mai mari de 8 ani). Autoritatile fiscale pot accepta planuri speciale de amortizare, cu rate anuale mai mari pentru activele noi.Pentru pierderile nerecuperate se constituie urmatoarele provizioane: un provizion pentru riscuri majore, daca datoria este mai veche de 6 luni, daca debitorul este acuzat de bancruta frauduloasa, daca este declarat falimentar in mod legal sau este intr-o situatie financiara similara ori daca plata debitului depinde de un proces judiciar sau de arbitraj comercial; un provizion pentru deprecierea titlurilor cotate, cu o suma egala cu diferenta dintre valoarea de piata a activelor si valoarea contabila la sfarsitul anului fiscal; un provizion pentru deprecierea titlurilor necotate, cu o suma egala cu diferenta dintre valoarea titlurilor la inceputul si la sfarsitul anului de referinta. De asemenea, se constituie un provizion pentru datorii, egal cu suma in care acestea nu au fost definitiv recuperate (cand se denunta un contract, la executia garantiilor etc.). Pentru revizii generale si pentru repararea avioanelor si navelor se poate constitui un provizion. Cand valoarea de piata a activelor la sfarsitul anului financiar este mai scazuta decat costul de achizitie, regulile contabile obliga compania sa constituie provizioane cu suma corespunzatoare. Aceasta suma este deductibila in scopuri fiscale.Castigurile de capital sunt tratate ca venit ordinar si sunt, in general, incluse in venitul din afaceri, fiind impozitate astfel la rate generale. Conceptul de castiguri de capital include castigul realizat din vanzarea activelor, dar si din transferul acestora cu titlu gratuit. In general, castigul este suma veniturilor ce depaseste costurile de achizitie. In cazul unor castiguri de capital se acorda credite fiscale.Pierderile ordinare si cele de capital sunt tratate de aceeasi maniera si pot fi recuperate din venitul total al aceleiasi perioade financiare. Orice pierdere nerecuperata se reporteaza asupra profiturilor exercitiilor viitoare, pe o perioada de 15 ani. Reportarea in trecut nu este admisa.Profitul impozabile este impozitat la o rata generala procentuala proportionala de 35%. Companiile cu un profit anual de pana la 5 milioane de euro sunt impuse cu o rata de 30%, pentru prima portiune de 90 151,81 euro, iar ceea ce depaseste este supus ratei generale. Holdingurile sunt impozitate cu o rata de 15% asupra castigurilor de capital pe termen lung (mai mari de un an de zile) si cu o rata de 40% asupra tuturor celorlalte venituri si castiguri. Impozitul pe profit este majorat de o suprataxa, cuprinsa intre 0,01% si 0,75%, deductibila, instituita de Camera de Comert, Industrie si Navigatie. In perspectiva se urmareste reducerea ratei normale de impunere a profiturilor in doua etape: in prima la 30%, iar in cea de-a doua la 25%.Dividendele si alte distributii de profit sunt impuse la o rata de 15%. Pentru dobanzi, rata standard este tot 15%. Sunt si unele categorii de dobanda, putine la numar, care sunt scutite (de exemplu dobanda primita pentru bonurile de tezaur, certificate de trezorerie). Drepturile de autor sunt impuse cu o rata similara de 15%.Subiectii impozitului pe profit beneficiaza de o multitudine de credite de investitii si deduceri, acordate in anumite conditii si limite, potrivit legislatiei in vigoare. Acestea sunt pentru: investitii pentru export; cercetare, dezvoltare si inovatii tehnologice; costuri personale; bunuri culturale; mediul inconjurator; Internet si comert electronic; reinvestirea castigului de capital; promovarea investitiilor speculative; pentru investitii straine; pentru venitul provenit din enclavele spaniole din nordul Africii, Ceuta si Melilla. Suma tuturor (cumulata) acestor credite si deduceri este limitata la 35% (45% in cazuri exceptionale) din valoarea impozitului anual pe profit. Orice credit nefolosit poate fi reportat pe o perioada de 10 ani.Un regim de impunere particular se aplica pentru companiile de transport maritim, care efectueaza in special transport international. Totodata un sistem fiscal special este operational in Insulele Canare. Si Tara Bascilor asigura contribuabililor o serie de facilitati fiscale particulare.Perioada impozabila este de regula anul calendaristic, dar companiile pot completa declaratii de impunere pentru un an financiar diferit de cel calendaristic. Oricum, un an fiscal nu trebuie sa depaseasca 12 luni. Impozitul pe profit trebuie calculat si platit de contribuabil prin metoda autoevaluarii.Contribuabilii trebuie sa aprobe bilantul contabil anual in termen de sase luni de la incheierea anului financiar. In25 de zile de la data aprobarii bilantului acestia sunt obligati sa depuna la organele fiscale declaratia anuala de impozit pe profit.In timpul anului fiscal subiectii impozitului achita plati in avans, in trei rate, la datele de 20 aprilie, 20 octombrie si 20 decembrie. Fiecare plata anticipata se determina, in functie de optiunea contribuabilului, fie in raport de obligatia fiscala finala din anul anterior (fiind un procent din aceasta, respectiv 18%), fie pe baze reale, in raport de profitul impozabil realizat pe 3 luni, 6 luni si 9 luni din anul curent. Companiile cu un profit anual peste o suma data sunt obligate sa utilizeze ultima varianta de calcul si sa efectueze platile prin Internet. Pentru diferentele ramase de achitat, data platii este ziua in care se depune declaratia anuala de impunere. Sumele platite in exces se restituie contribuabilului.Finalitatea politicii fiscale in domeniul impozitului pe profit poate fi apreciata prin intermediul volumului de resurse financiare publice pe care acesta il mobilizeaza la bugetul statului. Un indicator util pentru comparatii nationale, in timp, dar si internationale este ponderea detinuta de impozitul pe profit in produsul intern brut. In cazul Spaniei, in perioada 1995 2004 situatia este redata in tabelul urmator:AnulPonderea in PIB (%)

19951,9

19962,0

19972,7

19982,5

19992,9

20003,1

20012,9

20023,3

20033,1

20043,5

Sursa: siteul www. europa.eu.intIn plan grafic, tendinta de evolutie inregistrata de indicatorul analizat este urmatoarea:

2 Impozitul pe venit.Un individ este rezident in Spania, in scopuri fiscale, daca sta in aceasta tara peste 183 de zile dintr-un an calendaristic sau daca centrul sau de interese vitale (de exemplu interesul sau economic sau activitatile de afaceri sau profesionale) este in acest stat. O persoana casatorita se considera a fi rezident spaniol daca locuinta permanenta a sotului sau si copilul minor sunt in aceasta tara.Rezidentii sunt subiecti ai impunerii venitului realizai in intreaga lume. Nerezidentii sunt impusi numai asupra venitului din surse spaniole. Venitul impozabil este clasificat in cinci categorii, dupa sursa de origine, astfel:venitul din angajare;venitul din investitii (venitul din proprietatea mobila si imobila);venitul din afaceri;castigurile de capital;alte venituri impozabile.Ca regula generala, venitul este impozabil si cheltuielile efectuate sunt deductibile in anul realizarii lor, indiferent de momentul in care aceste operatiuni (incasarea si platile) se efectueaza.Daca sotii completeaza declaratii separate de impunere, in determinarea venitului si cheltuielilor deductibile, atribuibile fiecaruia, se ia in calculul fiecare categorie (sursa) de venit. In mod corespunzator, venitul din angajare (altele decat pensiile) si deducerile aferente sunt atribuite exclusiv celui care il realizeaza; pensiile sunt, in general, atribuite beneficiarului individual; venitul din investitii si castigurile de capital sunt atribuite proprietarului principalelor articole de avere, in functie de tipul de regim marital al proprietatii; venitul din afaceri este atribuit individului care, in mod regulat si direct, conduce afacerea sau exercita profesia independenta sau activitatea artistica, in cauza.Din ratiuni fiscale, venitul contribuabilului din diverse surse este impartit in baza de impunere speciala si baza de impunere ordinara. Baza impozabila speciala cuprinde castigurile de capital si pierderile din vanzarea activelor detinute mai mult decat un an, precum si drepturile de preemtiune la subscrierea de actiuni, detinute mai mult de un an. Baza impozabila ordinara inglobeaza valoarea neta a venitului ordinar (soldul dintre intrarile si iesirile de venit din categoriile enumerate anterior, plus soldul pozitiv al castigurilor de capital, minus pierderile de active detinute mai putin de un an). Baza impozabila ordinara se diminueaza prin aplicarea deducerilor si alocatiilor (reducerilor). Rezultatul astfel obtinut se supune ratelor de impunere.Cele mai importante tipuri de venit exceptat sunt: indemnizatiile platite pentru daune fizice sau psihice, pana la suma maxima stabilita de lege sau de o sentinta judecatoreasca ori de un contract de asigurare; compensatiile obligatorii primite ca plati separate pentru incheierea perioadei de angajare, pana la maximul legal admis; pensiile platite de catre sistemul de asigurari sociale contribuabililor cu dizabilitati severe; platile efectuate pentru copii pe baza unui ordin judecatoresc.Salariile castigate din munca efectuata intr-o tara straina, cu un regim de impunere comparabil cu cel spaniol, sunt scutite pana la o anumita suma.Venitul din angajare este subiect al impunerii la rate normale. Daca venitul a fost generat pe o perioada mai mare de doi ani numai 60% din acesta este impozabil, cu anumite restrictii. Cheltuielile in legatura cu angajarea sunt, in general, nedeductibile. Alocatiile de calatorie, sumele platite de angajator angajatilor in compensatie pentru calatorii sau cheltuielile de deplasare pot fi scutite, daca sunt intrunite anumite conditii.Numai urmatoarele cheltuieli sunt deductibile: contributiile de asigurari sociale; onorariile la organizatiile de comert; indemnizatiile obligatorii platite asociatiilor profesionale, pana la o suma prestabilita; cheltuielile legale in legatura cu terminarea angajarii, pana la o anumita suma.Venitul din angajare este obiect al impunerii lunare, impozitul fiind retinut la sursa.Beneficiile in natura sunt integral impozabile. Sunt evaluate la costul platit de angajator (inclusiv taxele aferente, de exemplu TVA) sau la valoarea de piata, cu urmatoarele exceptii: folosinta gratuitaa rezidentei este evaluata la minimul dintre 10% din valoarea cadastrala si 10% din remuneratia salariatului; utilizarea gratuita a masinii companiei este evaluata la 20% din valoarea de achizitie (daca angajatorul este proprietarul) sau la valoarea de piata anuala (daca e concesionata); beneficiul unui imprumut purtator de dobanda sub rata pietei este evaluat ca diferenta dintre rata pietei si rata practicata. Daca o companie acorda actiuni (ale sale sau ale grupului mama) angajatilor, in mod gratuit sau la un pret redus, beneficiul angajatului este scutit pana la o valoare anuala a actiunilor de 12 000 de euro, in anumite conditii.De regula, pensiile sunt tratate ca venit din angajare. Oricum, pensiile platite de sistemul de asigurari sociale contribuabililor cu dizabilitati severe sunt scutite. Anumitor sume globale de pensii li se poate acorda o reducere de pana la 75%, daca unele conditii speciale sunt indeplinite.Onorariile si alte remuneratii castigate de indivizi rezidenti, in calitate de membri ai boardului directorilor sau ai altor structuri de management, sunt tratate ca venit din angajare si sunt supuse impunerii la o rata de 35%, suma fiind retinuta in contul impozitului final. Remuneratiile castigate de un director care este angajat pe durata nedeterminata ca manager sunt obiect al impunerii la rate generale.Venitul din afaceri include venitul din activitati de afaceri si profesionale. Se calculeaza dupa regulile aplicabile companiilor. In practica exista trei metode diferite de calcul. Prin metoda directa normala, cheltuielile contabilizate, dovedite (inclusiv alocatii pentru depreciere, datorii incerte s.a) corespunzatoare venitului pot fi deduse. Prin metoda directa simplificata, venitul net al contribuabililor cu un profit sub o suma globala prestabilita sau care sunt in primul an de activitate este profitul brut minus cheltuielile forfetare. Activele tangibile trebuie depreciate numai prin metoda liniara si o suma de 5% din profit poate fi dedusa ca si cheltuiala. Contribuabilii impusi astfel trebuie sa tina numai registre contabile simplificate. Metoda prin obiective ofera posibilitatea contribuabililor angajati in anumite activitati (de exemplu restaurante) sa determine venitul net in functie de o serie de parametri (metri patrati, numar de angajati etc). Indiferent, insa, de metoda folosita, daca venitul a fost generat pe o perioada mai mare de doi ani numai 60% din acesta este impus.Dividendele sunt impuse, in prima faza, prin retinere la sursa. Apoi indivizii rezidenti trebuie sa includa in venitul impozabil suma (dinainte de calcularea impozitului retinut) dividendelor brute primite de la o companie rezidenta. Suma trebuie crescuta cu 40%. Dupa aceea, un credit de impozitare de 40% din suma dividendelor brute se acorda asupra datoriei sale fiscale. Comisioanele platite pentru custodia actiunilor de catre persoane abilitate sunt deductibile. Dobanzile si drepturile de autor obtinute de indivizii rezidenti sunt integral impozabile. Daca dividendele, dobanzile si drepturile de autor au fost generate pe o perioada mai mare de doi ani numai 60% din suma lor este impozabila.Proprietarul unei rezidente, alta decat cea principala, este subiect al unui impozit de 2% din valoarea cadastrala. In locul acestuia, cand locuinta este inchiriata, venitul obtinut sub forma de renta este impus asupra valorii nete, calculata ca diferenta intre renta bruta si cheltuielile efectuate (taxele locale, deprecierea etc.). Venitul net astfel determinat se reduce cu 50%.Veniturile obtinute din politele de asigurare de viata sau dizabilitati sunt tratate ca si venit din investitii, obiect al regulilor speciale de calcul, in functie de perioada in care primele au fost platite. Regulile speciale pot reduce suma impozabila numai cu 25% din profit. Partea impozabila determinata astfel este supusa unui impozit retinut la sursa. Anuitatile primite pentru asigurarile de viata si pentru asigurarile la termen sunt, in general, impuse ca venit din investitii. Oricum o parte din anuitatile amintite este exonerata. In cazul anuitatilor de viata venitul scutit variaza intre 50% si 80% din total, in functie de varsta beneficiarului, iar in cazul anuitatilor la termen scutirea cuprinde intre 58% si 85% din acestea, in functie de durata asigurarii.Castigurile de capital (si pierderile) sunt clasificate ca si castiguri de capital pe termen lung si pe termen scurt. Cele pe termen scurt includ; castigurile din transferul sau din darul intre viia proprietatii care a fost detinuta mai putin de un an; cresterile de valoare neta care ar fi dificil de justificat prin prisma venitului declarat. Castigurile pe termen lung provin din transferul proprietatii si drepturilor la subscrierea de actiuni detinute mai mult de un an.Castigul de capital se calculeaza ca diferenta intre pretul de achizitie (care include si costul imbunatatirilor aduse proprietatii) si pretul de transfer. Pretul de achizitie este ajustat, in functie de rata inflatie, numai in cazul proprietatii imobile. Oricum, reguli speciale se pot aplica in unele cazuri, ca de exemplu pentru castigurile provenite din dizolvarea unei companii. Reduceri totale sau partiale se aplica asupra castigurilor 515f55f provenite de la locuinta principala si din vanzarea participatiilor la institutii colective de investitii, cu conditia ca aceste reduceri sa fie reinvestite in obiective similare. Scutiri de la impunere se acorda pentru castigurile de capital provenind din daruri de la donatori calificati (Crucea Rosie Spaniola, universitati publice s.a.) si pentru castigurile de capital obtinute de persoanele de peste 65 de ani din vanzarea rezidentei principale.Baza ordinara impozabila este redusa cu alocatiile personale si familiale, precum si de o multitudine de deduceri. Aceste deduceri vizeaza contributiile la societatile mutuale de asigurare pentru deces, vaduvie, pierderea unui parinte, pensionare, accidente, boala sau dizabilitate profesionala, primele pentru casatorie, maternitate, nastere sau moarte si sunt acordate in anumite conditii si pentru anumite categorii de contribuabili (de exemplu pentru avocatii ce nu au ales sa fie acoperiti de sistemul de asigurari sociale). In completare, contributiile la schemele private de pensii sunt deductibile limitat.Alocatia personala este o suma fixa de care beneficiaza fiecare contribuabil, diferentiata in raport de varsta si de starea civila a acestuia. Alocatiile familiale depind de numarul persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului, de varsta si de venitul individual obtinut de acestia.Dupa reducerea bazei ordinare de impozitare de catre alocatiile personale si familiale si de catre deducerile personale, aceasta este diminuata si de alocatiile suplimentare (alocatia pentru angajare, alocatia pentru asistenta si alocatia pentru dizabilitate). Acestea sunt sume fixe stabilite diferentiat in functie de o serie de factori: venitul net salarial, varsta contribuabilului, gradul de invaliditate s.a.Contribuabilii primesc un credit fiscal pentru achizitionarea sau renovarea locuintei principale, diferentiat in raport de sursa fondurilor utilizate pentru aceasta (proprii sau imprumutate), dar intr-un cuantum limitat. De asemenea un credit fiscal se acorda pentru donatiile efectuate catre donatori calificati, precum si pentru impozitul asupra veniturile obtinute din enclavele spaniole din nordul Africii, Ceuta si Melilla.Pierderile aferente bazei impozabile ordinare sunt reportate asupra exercitiilor viitoare, pe o perioada de patru ani, putand fi recuperate numai din venituri cuprinse in baza ordinara. Reportarea in trecut a pierderilor nu este permisa. Pentru pierderile de capital se aplica un tratament distinct.Impozitul asezat asupra bazei impozabile ordinare este determinat prin aplicarea urmatoarelor rate progresive:Venitulimpozabil (EURO)Rata (%)

pana la 4 0004 000 13 80013 800 25 80025 800 45 000peste 45 00015600 euro + 24% pentru ce depaseste 4 000 euro2 952 euro + 28% pentru ce depaseste 13 800 euro6 312 euro + 37% pentru ce depaseste 25 800 euro13 416 euro + 45% pentru ce depaseste 45 000 euro

Impozitul asezat asupra bazei impozabile speciale este stabilit prin aplicarea unei rate de 15% (9,06% pentru stat si 5,94% pentru regiunile autonome).Venitul din surse spaniole din angajare, afaceri, investitii si castigurile de capital obtinute de indivizii rezidenti pot fi obiect al unui impozit retinut la sursa. Aceste retineri sunt, in general, tratate ca plati in avans si sunt regularizate la momentul determinarii impozitului anual.Antreprenorii, profesionistii, artistii si atletii trebuie sa faca plati in avans la o rata de 15%. De asemenea, urmatoarele tipuri de venituri din investitii, sunt supuse unui impozit retinut la o rata de 15%: dividendele, dobanzile (mai putin dobanzile din bonurile de Trezorerie si titluri emise de Trezorerie si de Banca Centrala, care sunt scutite), drepturile de autor, partea impozabila a profiturilor din asigurari de viata si dizabilitati, castigurile de capital din participatiile la fondurile de investitii.Pentru contribuabilii persoane fizice, perioada impozabila este anul calendaristic.Ca regula generala, autoevaluarea obligatiei fiscale este obligatorie. Toti antreprenorii si profesionistii trebuie sa completeze declaratii de impunere trimestriale si sa efectueze plati in avans in datele de 20 aprilie, 20 iulie, 20 octombrie si 30 ianuarie, anul urmator, in contul impozitului anual aferent anului curent. Cuantumul acestor plati in avans este stabilit in raport de metoda de evaluare a materiei impozabile utilizata. Subiectii impozitului pe venit au obligatia de a completa si depune la organele fiscale o declaratie anuala de impunere si de a plati diferentele din impozitul datorat intre 1 mai si 30 iunie din anul urmator. De asemenea, exista posibilitatea de a achita diferentele de impozit in doua rate: 60% pana la data de 20 iunie a anului viitor si restul pana la data de 5 noiembrie. Sumele platite in plus se restituie contribuabilului.Ca element pe baza caruia se pot emite judecati de valoarea cu privire la randamentul impozitului pe venit, ponderea detinuta de acesta in produsul intern brut in perioada 1995 2005 este prezentata in tabelul urmator:AnulPonderea in PIB (%)

19957,7

19967,7

19977,2

19987,0

19996,7

20006,6

20016,8

20026,8

20036,6

20046,4

Sursa: siteul www. europa.eu.intSub aspect grafic, situatia se prezinta astfel:

3 Taxa pe valoarea adaugataSpania impune o taxa pe valoarea adaugata in legatura cu oferta impozabila de bunuri si servicii in teritoriul Spaniei si in Insulele Baleare, excluzandu-se astfel Insulele Canare si enclavele spaniole Ceuta si Melilla din Nordul Africii, la fel ca si importul de bunuri in acele teritorii.Insulele Canare aseaza o taxa pe valoarea adaugata proprie asupra ofertelor taxabile de bunuri si servicii din aceste teritorii.Persoanele impozabile sunt indivizii si antreprenorii corporationali care fac oferte taxabile de bunuri si servicii. In legatura cu importurile de bunuri, persoanele taxabile sunt toti subiectii care desfasoara importuri.In categoria operatiunilor impozabile includem:-oferta de bunuri taxabile sau servicii, in teritoriul de impozitare, achizitionate in scopul afacerii;-achizitionarea intra-comunitara de bunuri;-importul de bunuri taxabile in teritoriul de impozitare de catre orice persoana.Suma taxabila este intreaga consideratie (pretul) calculata. In legatura cu bunurile importate, este valoare acestor bunuri pentru scopurile impunerii, majorata cu orice taxa referitoare la import (altele decat TVA) si cu toate cheltuielile aferente acestuia.In calcularea datoriei fiscale, TVA deductibila poate fi scazuta din TVA colectata astfel incat in practica numai valoarea adaugata la ofertele antreprenorului este taxata.Urmatoarele elemente sunt cele mai importante tranzactii scutite (fara deducerea TVA de intrare):=> serviciile medicale si sociale;=>serviciile educationale si de sport;=> operatiunile financiare si contractele de asigurare;=> inchirierea proprietatii imobile.Cotele taxei pe valoarea adaugata utilizate in teritoriul Spaniei si in Insulele Baleare sunt urmatoarele:Tipul de rataRata (%)

Rata standard16

Rata redusa(alimente, locuinte, transport, turism, etc)7

Rata redusa(necesitati de baza)4

Rata zero(numai bunurile in legatura cu exportul si serviciile)0

Cotele taxei pe valoarea adaugata la care aceasta este asezata in Insulele Canare, considerate de teoria de specialitate ca fiind oaze ale fiscalitatii sau paradisuri fiscale, sunt:Tipul de rataRata (%)

Rata standard5

Ratele crescute(insemnand mijloace de transport cu motoare de putere mica)9

Ratele crescute(bunurile de lux, vehiculele cu motor pentru pasageri, anumite produse pentru placere, filmele X)13

Rate reduse(energie, ulei, alimente, textile)2

Rata zero(apa, medicamente, carti, jurnale, transportul in Insulele Canare, exportul catre o tara straina sau catre teritoriul Spaniei, Insulele Baleare, Ceuta si Melilla)0

Antreprenorii non rezidenti, cu exceptia rezidentilor in state membre ale Uniunii Europene, sunt obligati sa contacteze un reprezentant fiscal si sa comunice numele acestuia autoritatii fiscale.Antreprenorii straini care sunt subiecti ai taxei pe valoarea adaugata sub legea spaniola pot aplica schema generala de rambursare pentru recuperarea TVA de intrare.O schema speciala de rambursare se aplica daca:antreprenorul este un rezident al statelor membre ale Uniunii Europene sau al unei tari care acorda un tratament similar, pe baze dereciprocitate antreprenorilor spanioli;antreprenorul a desfasurat numai tranzactii de transport scutite sau oferte de bunuri sau servicii pentru care se aplica mecanismul de impunere.Ponderea taxei pe valoarea adaugata in produsul intern brut in intervalul 1995 2004 este urmatoarea:AnulPonderea in PIB (%)

19955,2

19965,3

19975,5

19985,6

19996,1

20006,1

20015,9

20025,8

20036,0

20046,1

Sursa: siteul www. europa.eu.intGrafic, trendul evolutiv este surprins in continuare:

4 Contributiile de asigurari socialeExista, in Spania, un sistem general de asigurari sociale si sunt, in acelasi timp, scheme generale; daca nu se aplica o schema speciala, angajatorul si angajati sunt subiecti ai sistemului asigurarilor sociale generale. In cadrul acestui sistem contributiile suportate, atat de angajato, cat si de angajati iau in considerare categoria profesionala a angajatului. Fiecare categorie are o baza minima si maxima lunara pentru determinarea sumei contributiei. Acestea sunt indexate anual.Baza lunara maxima este de 2 813,40 de euro. Baza lunara minima difera pe categorii de salariati si ca exemple putem mentiona:- pentru chelneri si mesageri: 526,50 de euro;-pentru tehnicieni calificati si asistenti: 650,70 de euro;-pentru ingineri si alti absolventi: 784,20 de euro.Pentru determinarea contributiei angajatorului, cotele de impunere utilizate sunt urmatoarele:Contributia pentruRata (%)

Risc general23,6

Asigurarea de somaj6,2

Fondul de garantare a salariilor0,4

Educatia profesionala si training0,6

Total30,8

In completare, angajatorii trebuie sa plateasca o asigurare de accident (rata efectiva variaza in functie de tipul afacerii; de exemplu 0,99% pentru munca de birou, 7,6% pentru constructii, 13,5% pentru transporturi aeriene).O rata aditionala de 14% sau 28,3% se aplica separat oricarei plati peste program, platita de angajator pentru munca absolut necesara sau pentru munca suplimentara.Reduceri ale contributiilor de asigurari sociale se acorda angajatorilor pentru incadrarea in munca a femeilor neangajate pe termen lung, a persoanelor cu dizabilitate severa si pentru transformarea contractelor de munca pe perioada determinata in contracte de munca pe perioada nedeterminata.La randul lor, toti angajatii rezidenti si indivizii profesionisti trebuie sa plateasca contributii lunare sistemului de asigurari sociale, care constau din contributiile sistemului general si special de scheme de impunere.Contributiile de asigurari sociale obligatorii ale angajatilor sunt deductibile din venitul impozabil.Ponderea contributiilor de asigurari sociale in produsul intern brut a evoluat astfel:AnulPonderea in PIB (%)

AngajatoriAngajatiTotal

19958,21,911,8

19968,31,912,0

19978,41,912,0

19988,22,011,9

19998,31,911,9

20008,41,912,0

20018,61,912,2

20028,61,912,1

20038,61,912,2

20048,61,912,2

Sursa: siteul www. europa.eu.intGrafic, evolutia celor trei indicatori este reflectata in continuare:

TENDINE ALE FISCALITII N SPANIATendine globale n domeniul impozitriiStructura i dezvoltarea veniturilorTaxa la PIB raportat n Spania s-a ridicat la 30,4% din PIB. Aceast valoare situeaz aceast ar pe locul 20 n UE i este cea mai mic dintre statele membre, mpreuna cu Irlanda.Veniturile provenite din contribuiile sociale, impozite directe i impozite indirecte sunt aproape egale (respectiv 12,4; 10 i 9,0% din PIB). Impozitele indirecten comparaie cu alte state membre, Spania are cele mai sczute impozite indirecte (4,4% mai mici dect n UE-27). Aceasta poate fi atribuit parial la accentuata scdere a PIB n cursul anului 2008. n 2009, impozitele indirecte au avut cel mai mic procent din PIB de 9,0% n scdere fa de perioada 2000-2008.Un alt motiv este cota standard de TVA, mai mic dect media n UE, chiar i dup recenta cretere de la 16% la 18%. n ultimii ani veniturile din cota de TVA n PIB au sczut de la un nivel de 6,4% n 2006 la 4,1% n 2009, urmnd declinul PIB-ului i reducnd astfel venitul mediu disponibil cetaeanului spaniol de rnd. Comparativ cu aceast scdere n venituri, cota de accize din PIB rmne stabil la 2,2%. Cota impozitelor directe i a contribuiilor sociale n PIB sunt la aproximativ acelai nivel ca media europen-27. Impozitele directeScaderea veniturilor din impozitarea direct e provocat n principal de micorarea impozitelor corporative. Impactul crizei economice asupra acestui tip de impozit a fost mai mare n Spania dect n celelalte state membre ale UE i veniturile din impozite au sczut de la 4,8% n 2007 la numai 2,3% n 2009 ( EU-27: de la 3,5% la 2,7%). n 2009, impozitele directe au avut o pondere de 10% din PIB n scadere fa de perioada 2001-2008.Contribuiile socialeContribuiile sociale sunt la aproximativ acelai nivel ca media europen.n 2009, contribuiile sociale au avut o pondere de 12,4% din PIB n cretere fa de perioada 2000-2008.Spania are un sistem de impozitare cvasi-federal, cu trei niveluri de guvernare. n mod tradiional , guvernul central i fondurile de protecie social colectez majoritatea veniturilor. Totui, acest lucru s-a schimbat n ultimele dou deceni. Mai nti, urmnd reforma sistemului de finanare a regiunilor din 1997, cota impozitelor regionale ca procent al impozitelor totale practic a crescut de cinci ori de la mai puin de 5% nainte de 1997 la peste 24% n 2009. Aceast cretere n cota impozitelor regionale s-a oglindit ntr-o scdere accentuat a veniturilor colectate de guvernul central, de la 48,7% n 2000 pn la 29% n 2009. Cotele veniturilor din impozite colectate de guvernele central i regional, respectiv, sunt astfel convergente. n al doilea rnd, pentru a face fa impactului crizei economice, creterea cotei la fondurile de protecie social din 2007 de la 32% la 39,7% a avut loc n preul/ n detrimentul colectrii veniturilor de ctre guvernul central.ntre 2000 i 2007, Spania s-a bucurat de o economie nfloritoare, cu rate de cretere anuale ntre 2,7% i 5%, mrind de asemenea veniturile din impozite pn n 2007. Venind din gama sczut comparativ cu EU-27, taxa la PIB total n Spania a atins apogeul n 2007 la 37,1%, media aritmetic a EU-27. n 2008 i 2009, Spania a avut parte de un impact puternic al crizei economice; creterea PIB s-a prbuit de la o mrire cu 3,7% n 2007 la o scdere cu 3,7% n 2009. Veniturile din impozite au sczut astfel de la 37,1% din PIB n 2007 i 33,2% n anul precedent pn la 30,4% n 2009. Declinul abrupt de aproape 7 puncte procentuale ntre 2007 i 2009 se compar cu un declin mai limitat al veniturilor din impozite la nivelul EU-27 de numai 1,4 puncte procentuale n ultimii doi ani. Asta nseamn c dup ce a atins media EU-27 n 2007, n doi ani distan de la aceast medie a devenit din nou mai mare: cota impozitului total n Spania fiind cu 5,4 puncte procentuale mai mic dect media aritmetic a EU-27.Impozitarea consumului, muncii i capitalului; impozitarea de mediuDeclinul raiei impozitelor de consum raportat la PIB a accelerat i a ajuns la numai 7,2% n 2009, dei a fost cea mai sczut din EU-27 (11,7% n EU-27). Rata implicit a impozitului pe consum a sczut la 12,3% n 2009, cea mai mic din UE. Aceast evoluie imit colectarea TVA n procente din PIB.Raia impozitelor pe venitul din munc la PIB a rmas la 16,7% n 2009, cu 0,8 puncte procentuale sub media EU-27 (17,5%). ntre 2000-2009, Spania a afiat o rat medie implicit a impozitului (ITR) pe munc puin sub medie EU-27, dei aceast diferen s-a micorat de la puin mai mult de cinci puncte procentuale n 2000 la puin mai mult de un punct procentul n 2009. Acum este de 31,8%.

PIB(PPC)estimri2011

-Total1.414 miliarde $[1]

-Pe cap de locuitor30.741 $[1](locul 28)

PIB(nominal)estimri2013

-Total1.394 miliarde $[1](locul 12)

-Pe cap de locuitor30.315 $[1](locul 26)

Reforma cea mai ateptat a acestui nceput de an va fi cea a sistemului fiscal.n luna februarie, o comisie de experi urmeaz s prezinte concluziile unui raport care s cuprind propunerile pentru un sistem fiscal mai simplu, care s garanteze unitatea pieei i s favorizeze creterea economic, pe baza unor ncasri suficiente la bugetul de stat, i cu respectarea angajamentelor legate de consolidarea fiscal i reducerea deficitului public. n scopul economisirii i n sprijinul familiilor spaniole, guvernul urmeaz s elimine creterea temporar a impozitului pe venit, impus din 2012.

Spania: n ianuarie 2011, guvernul a introdus dou noi rate/benzi de taxare suplimentare pentru contribuabilii ce obin venituri de peste 120.000 de euro i 175.000 de euro, majornd vechea rat marginal superioar de impozitare a venitului personal la 44% i, respectiv, la 45%. Din ianuarie 2012 guvernul a introdus o tax suplimentar temporar, progresiv (acoperind anii 2012 i 2013), ce se aplic fiecrei benzi de taxare a bazei de de impozitare i care implic acum existena apte categorii (24,75%; 30%; 40%; 47%; 49%; 51% i 52%). Pe parcursul anilor 2012 i 2013, ctigurile din economisire i din capital sunt taxate ntr-un program de impozitare progresiv ce conine trei categorii: de 21% la primii 6.000 de euro, 25% pentru sumele de pn n 24.000 de euro i 27% pentru venitul de peste 24.000 de euro. *(n 2011 acestea erau taxate cu 19% pentru primii 6.000 de euro i cu 21% pentru sumele peste 6.000 euro). Rata de taxare cu reinere la surs aplicat anumitor tipuri de venituri din munc i veniturilor din activiti profesionale este crescut la 21% de la 1 septembrie 2012 pn n 31 decembrie 2013. Deductibilitatea dobnzilor ipotecare pentru noile credite ipotecare luate pentru achiziii de case a fost eliminat de la 1 ianuarie 2013. Din ianuarie 2012 (i cu efecte din 1 ianuarie 2011) guvernul a reintrodus creditul fiscal de 15% pentru achiziia i renovarea reedinei principale a contribuabilului pentru toi contribuabilii, indiferent de baza lor de impozitare Cretere a impozitului pe venitul corporate: n martie 2012 au fost introduse msuri n vederea creterii taxrii efective a veniturilor (inclusiv ascunse) corporate, precum: Amnarea beneficiilor fiscale pentru fondul comercial (goodwill) rezultat din operaiuni de achiziii i de restructurare a afacerilor (pentru care limita anual de deductibilitate este 1% din sum), o limit permanent pentru deducerea cheltuielilor cu dobnzile (30% din profiturile operaionale), reducerea la 25% (de la 35%) a limitelor pentru deducerile ce vizeaz promovarea anumitor activiti (de exemplu, pentru cercetare-dezvoltare); limite permanente pentru regimul de amortizare liber (free depreciation - introdus n 2010) pentru companiile mari, n timp ce pentru IMM-uri amortizarea liber este legat de crearea de locuri de munc (pentru activele cumprate nainte de 31 martie 2012 stimulentele se aplic cu anumite limite); O tax special de 8% pe dividendele eligibile strine i pe veniturile obinute din trasferul companiilor strine ce opereaz n paradisuri fiscale sau n jurisdicii similare. n iulie 2012, prin Decretul Regal legea 20/2012, a fost introdus o nou reform care a inclus o tax special de 10% aplicabil dividendelor i ctigurilor de capital ce nu sunt eligibile pentru scutirea de participare; limite pentru raportarea pierderilor aplicabile n 2012 i 2013 (50% - n loc de 75% - pentru companiile cu o cifr de afaceri net ntre 20 i 60 de milioane euro, 25% - n loc de 50% - peste 60 de milioane). Ratele pentru plata n cont au crescut la 23% (de la 21%) dac cifra de afaceri net este ntre 10 i 20 milioane de euro, la 26% (de la 24%) dac cifra de afaceri este ntre 20 i 60 de milioane de euro, la 29% (de la 27%) dac cifra de afaceri este de cel puin 60 de milioane de euro. n calcularea plii n cont ar trebui incluse 25% din ctigurile acumulate din dividende i din capital. Rata minim de plat n cont pentru companiile cu o cifr de afaceri de peste 20 de milioane de euro este stabilit la 12% (anterior era 8%).

Scderea a taxrii pe veniturile corporate - n Spania mai multe msuri au fost implementate pentru a ncuraja investiiile i ocuparea de la 1 ianuarie 2011. Pragul anual pentru cifra de afaceri pentru a fi inclus n scopul regimului special pentru IMM-uri a crescut de la 8 milioane la 10 milioane. n plus, suma taxabil impozitat la rata redus de impozitare a fost majorat de la 120.202 euro la 300.000 euro. Companiile cu mai puin de 25 de angajai i o cifr de afaceri de sub 5 milioane de euro sunt impozitate pe profitul anual sub 300.000 de euro cu 20%. Profiturile anuale peste acest prag sunt taxate cu 25%. Ca parte a msurilor suplimentare luate n cursul anului 2011, perioada de raportate a pierderilor a fost mrit de la 15 la 18 luni pentru toate companiile. n acelai timp, valoarea pierderilor ce pot fi raportate a fost limitat pentru companiile mari pentru anii fiscali 2011-2013 (la 75% pentru companiile cu o cifr de afaceri ntre 20 i 60 de milioane de euro i la 50% pentru companiile cu o cifr de faceri mai mare). Scderea TVA : la finalul anului 2011 aplicarea unei rate de TVA reduse de 4% la achiziia de noi locuine a fost extins cu un an. Creerea TVA: de la 1 septembrie 2012 ratele standard i reduse de TVA au fost crescute la 21% i 10% (de la 18% i, respectiv, 8%). Adiional, rata standard de TVA se aplic i unor bunuri i servicii (ex: hoteluri, catering, divertisment, servicii de discotec i cluburi de noapte, bilete de cinema i teatru, televiziune digital, .a) care anterior aveau o rat redus.

Cretere de accize: din ianuarie 2012 taxa pe motorin pentru utilizare profesional a fost majorat. Accizele la tutun au fost crescute i structura lor modificat, prin reducerea ratei proporionale i creterea celei specifice. Rata minim de taxare pentru igarete a fost fixat la 119,1 euro la 1000 de uniti. Alte creteri de taxe: din ianuarie 2012 o supratax temporar (pn n 2013) pentru impozitul local (municipal tax) se aplic pentru proprietile imobile ce au o valoare de cadastru actualizat peste valoarea medie din fiecare municipalitate. n septembrie 2011, taxa net pe avere a fost reintrodus temporar pentru anii 2011 i 2012. Scutirea pentru casele de locuit a fost aproape dublat la 300.000 de euro (anterior 150.253euro) i suma neimpozitat (dup aplicarea scutirilor de taxe specifice) a fost crescut substanial, la 700.000 de euro (anterior 108.182 euro). Un program special a fost aprobat pentru a ncuraja regularizarea statutului fiscal ce privete venitul personal i corporate.

n 2009, impozitele indirecte aureprezentat mai puin de 30% dinimpozitul total n Belgia i Spania, darpeste 50% n Bulgaria. n Romniaimpozitele indirecte reprezentau 40,9%n total impozite (locul 19), peste mediaUE27 de 37,7%