26 Brosura Privind Principii Si Mecanisme de Asigurarea Calitatii (A6 3)

Phare RO2005/017-553.04.02.02.02

Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări

Proiect finanţat prin fonduri Phare

în Formarea Profesională Continuă

ASIGURAREA CALITĂŢII

Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul proiectului Phare RO2005/017-553.04.02.02.02 „Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări”.

Prin intermediul acestui proiect, Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor beneficiază, in calitate de Autoritate Naţională pentru Calificări (ANC), de asistenţă tehnică din partea unui consorţiu format din Universitatea Fontys de Ştiinţe Aplicate (Olanda), CINOP - Institutul Naţional Olandez pentru Dezvoltarea şi Sprijinul Formării Profesionale (Olanda), SPAN – ce inseamna? (Olanda), Class Management Consultants (România) şi Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei (România).

Autor:Paul Weide, expert cheie în Asigurarea Calităţii

Felicia Ana Zarojanu (director general CNFPA), Nela Plugărescu (director Unitatea de Implementare a Proiectelor, CNFPA), Dana Stroie (expert, CNDIPT), Mihaela Udrea (director Departament Metodologie, CNFPA), Şerban Iosifescu ( preşedinte, ARACIP), Ana Elena Costin (consilier, CNFPA)

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene© CNFPA, 2008

Date de contact

CNFPA/ANC Str. Valter Maracineanu, nr.1-3, intrare B, etaj 2, camera 263, sector 1, Bucuresti, 010155Tel: +40 31 805 37 13Fax: +40 21 315 78 55E-mail: [email protected]; www.cnfpa.ro

3ASIGURAREA CALITĂŢII

Cuprins:

Preambul 4

Introducere 5

Contextul European 5

Indicatorii cheie pentru asigurarea calitǎţii 6

Principii comune de asigurare a calitǎţii 7

Reţeaua europeanǎ de asigurare a calitǎţii în EFP (ENQA VET) 7

Asigurarea calitǎţii în sistemul românesc de EFP 8

Roluri şi responsabilitǎţi în asigurarea calitǎţii 10

Grupul Naţional de Asigurare a Calităţii în formare profesională 11

Cadrul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Profesional şi Tehnic 12

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar 13

Asigurarea calităţii în FPC 14

Mecanisme de asigurare a calitǎţii în FPC 16

Referinţe 16

ASIGURAREA CALITĂŢII4

olegi,

N oile teorii ale creşterii economice relevă faptul că o acumulare de capital implica şi o acumulare de cunoştinţe. Pe cale de consecinţă, obiectivul strategic al Uniunii Europene (Strategia Lisabona) urmăreşte crearea celui mai competitiv spaţiu economic, bazat pe

cunoaştere şi pe o mare coeziune socială. In acest context, educaţia europeană trebuie să devină un reper mondial al calităţii.

Educaţia este esenţială pentru promovarea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea capacităţii oamenilor de a rezolva problemele de mediu şi de dezvoltare. În acest context, calitatea în educaţie, centrată preponderent pe rezultatele învăţării, asigură încrederea pieţei, îmbinând caracteristicile formative cu cele organizatorice, în concordanţa cu standardele ocupaţionale.

Dezideratele europene şi obiectivele strategice ale sistemului românesc de educaţie s-au împletit în proiectele PHARE 2004 şi 2005 „Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări”, care astăzi işi reunesc forţele pentru a da substanţa unui cadru de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă.

În acest context, sunt de remarcat efortul şi consecvenţa Asistenţei Tehnice a proiectului PHARE 2005, aflat în faza finală, a Unităţii de Implementare a Proiectelor din CNFPA, ale întregului personal al Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor şi, nu în ultimul rând, ale Comitetelor Sectoriale, care au susţinut toate acţiunile proiectului „Înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări.

Felicia Ana ZarojanuDirector general, Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

Stimaţi cititori, Stimaţi colegi,


Obiectivul acestei broşuri este de a informa factorii interesaţi în educaţia şi formarea profesională(EFP), mai precis comisiile de autorizare, secretariatele tehnice ale acestora şi specialiştii externi, furnizorii de servicii de educaţie şi formare profesionalǎ şi reprezentanţii comitetelor sectoriale asupra procesului de asigurare a calitǎţii în EFP, concentrat cu precǎdere asupra subsistemului de formare profesionalǎ continuǎ (FPC) şi a rolului pe care aceştia l-ar putea juca în sprijinul asigurării calităţii.

Unul dintre obiectivele proiectului multi-anual Phare de „Înfiinţare a Autoritǎţii Naţionale pentru Calificǎri“ este de a oferi asistenţǎ tehnicǎ în vederea asigurǎrii calitǎţii în EFP. Mai precis: de a elabora mecanisme pentru asigurarea calitǎţii bazate pe principii comune. Aceste principii comune reprezintǎ o parte a propunerii fǎcute de Comisia Europeanǎ şi Parlamentul European de a promova implementarea Cadrului European de

Referinţǎ pentru Asigurarea Calitǎţii. Pe parcursul ultimilor ani, reprezentanţi României au contribuit la elaborarea acestui cadru. În aceastǎ broşurǎ veţi regǎsi informaţii despre acest cadru, principiile şi mecanismele sale. Mai mult decât atât, veţi gǎsi informaţii despre modul în care mecanismele de asigurare a calitǎţii pot îmbunǎtǎţi furnizarea formǎrii şi evaluarea asociatǎ acesteia. Astfel de mecanisme sunt, printre altele: autorizarea, monitorizarea, validarea şi verificarea. Aceste mecanisme nu sunt noi pentru mediul românesc al EFP. Dar aceste mecanisme existente ar putea şi ar trebui sǎ fie îmbunǎtǎţite şi aliniate cu cerinţele unui Cadru Naţional al Calificǎrilor credibil, de care sǎ depindǎ toţi factorii interesaţi în EFP. Mai sunt şi alte noi mecanisme care vor fi propuse, precum auto-evaluarea periodicǎ realizatǎ de cǎtre furnizorii FPC şi evaluarea organismelor de monitorizare externǎ. Sunteţi invitaţi sǎ citiţi mai multe despre aceste evoluţii în domeniu în paginile care urmeazǎ.

n Îmbunǎtǎţirea calitǎţii standardelor ocupaţionale şi a calificǎrilor asociate (în conformitate cu o validare robustǎ şi mǎsurile de verificare);

n Îmbunǎtǎţirea calitǎţii furnizǎrii de formare (mai bine raportate la standardele şi calificǎrile asociate acestora);n Întǎrirea capacitǎţii unui cadru instituţional credibil;n Creşterea valorii şi a relevanţei calificǎrilor profesionale (care sǎ ofere motivaţie cursanţilor, partenerilor sociali şi

altor factori interesaţi în vederea participǎrii şi aprecierii calitǎţii calificǎrilor conferite);n Dezvoltarea oportunitǎţilor credibile de învǎţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi cei interesaţi;n Îmbunǎtǎţirea infrastructurii în scopul asigurǎrii furnizǎrii de formare într-o manierǎ eficientǎ şi eficace;n Mǎrirea credibilitǎţii calificǎrilor româneşti în domeniul EFP în context naţional şi internaţional.

Obiectivele asigurǎrii calitǎţii în EFP:

Autoritǎţile, instituţiile implicate în furnizarea formarii şi ceilalţi actori relevanţi care activeazǎ în domeniul educaţiei şi formǎrii profesionale la nivelul întregii Europe elaboreazǎ şi implementeazǎ sisteme de management al calitǎţii pentru a asigura şi îmbunǎtǎţi calitatea serviciilor oferite. Aceştia sunt stimulaţi şi sprijiniţi în activitǎţile întreprinse de cǎtre Comisia Europeanǎ.Cadrul European de Referinţǎ pentru Asigurarea Calitǎţii (CERAC/ EQARF) reprezintǎ o parte a unor serii de instrumente menite a sprijini îmbunǎtǎţirea continuǎ a

2. Contextul european

Obiectivul Comisiei Europene este de a utiliza managementul calitǎţii şi asigurarea calitǎţii astfel încât Europa sǎ devinǎ cea mai competitivǎ şi mai dinamicǎ economie bazatǎ pe cunoaştere din lume, capabilǎ de o creştere economicǎ sustenabilǎ care sǎ asigure un numǎr mai mare de locuri de muncǎ mai bune şi o coeziune socialǎ sporitǎ.

1. Introducere

calitǎţii şi administrǎrii sistemelor de educaţie şi formare profesionalǎ (EFP)1.

Propunerea de Recomandare a Consiliului de definire a Cadrului European de Referinţǎ pentru Asigurarea Calitǎţii în EFP reprezintă un instrument comun de referinţǎ menit să sprijine statele membre în promovarea şi monitorizarea îmbunǎtǎţirii calitǎţii sistemelor EFP la diferite niveluri. Obiectivul acestuia este de a contribui la creşterea nivelului de încredere reciprocǎ între sistemele naţionale de EFP în cadrul unei arii cu adevǎrat fǎrǎ frontiere pentru învǎţarea pe tot parcursul vieţii, facilitând astfel mobilitatea trans-naţionalǎ.

Cadrul cuprinde un ciclu de asigurare şi îmbunǎtǎţire a calitǎţii (‘Deming Circle : PDCA’). Acesta oferǎ o bazǎ comunǎ pentru dezvoltarea ulterioarǎ corespunzǎtoare a principiilor de calitate, criteriilor de referinţǎ şi a indicatorilor.


Metodologie

1. Ponderea furnizorilor de EFP care aplicǎ sisteme de management al calitǎţii

2. Investiţii în formarea profesorilor şi a formatorilor3. Rata de participare la programe de EFP4. Rata de absolvire a programelor de EFP5. Rata de plasare după finalizarea programelor de

formare 6. Utilizarea la locul de muncǎ a competenţelor dobândite

prin formare 7. Rata şomajului8. Prevalenţa grupurilor vulnerabile9. Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe

piaţa forţei de muncǎ10. Scheme de promovare a accesului la EFP

Recomandarea Comisiei Europene şi a Consiliului sugerează statelor membre:

1. sǎ utilizeze şi sǎ dezvolte în continuare CERAC/EQARF;

2. sǎ punǎ la punct o abordare naţionalǎ de implementare a cadrului pânǎ în anul 2010;

3. sǎ desemneze un Punct naţional de referinţǎ pentru asigurarea calitǎţii;

4. sǎ se angajeze la revizuirea procesului de implementare o datǎ la trei ani.

Aceste instrumente includ: Cadrul European al Calificărilor, Sistemul de Credite în Educaţia şi Formarea Profesională, şi Principiile europene comune pentru identificarea şi validarea rezultatelor învǎţǎrii obţinute într-un context non formal şi informal.

3. Indicatorii cheie pentru asigurarea calităţii

Indicator 1, 2

Indicator 4, 5,6

Indicator 3, 7,8Indicator 9,10

Obiective și planificare

Implementare

Evaluare

Feedback și proceduri de

modificare


1) Politicile şi procedurile de asigurare a calitǎţii trebuie sǎ constituie baza tuturor nivelurilor Cadrului european/naţional al calificǎrilor;

2) Asigurarea calitǎţii trebuie sǎ constituie o parte integrantǎ a managementului intern al instituţiilor de educaţie şi formare;

3) Asigurarea calitǎţii trebuie sǎ includǎ evaluarea regulatǎ a instituţiilor, a programelor de formare ale acestora sau a sistemelor lor de asigurare a calitǎţii prin intermediul agenţiilor sau organismelor de monitorizare externǎ;

4) Agenţiile sau organismele de monitorizare externǎ care realizeazǎ asigurarea calitǎţii trebuie sǎ fie supuse unei evaluǎri regulate;

5) Asigurarea calitǎţii trebuie sǎ includǎ, contextul, fluxurile de intrare, procesele şi dimensiunile rezultatelor, punând accentul pe rezultatele imediate şi rezultatele învǎţarii;

6) Sistemele de asigurare a calitǎţii trebuie sǎ includǎ urmǎtoarele elemente:

a. Obiective şi standarde clare şi mǎsurabile;

b. Ghiduri de implementare, care sǎ prevadǎ implicarea actorilor relevanţi;

c. Resurse corespunzǎtoare;d. Metode consistente de evaluare, auto-evaluare

şi evaluare externǎ asociate acestora;e. Mecanisme şi proceduri de feedback în scopul

îmbunǎtǎţirii proceselor;f. Rezultate ale evaluǎrii larg accesibile tuturor

celor interesaţi;7) Iniţiativele de asigurare a calitǎţii la nivel regional,

naţional şi internaţional trebuie sǎ fie coordonate pentru a asigura o viziune de ansamblu, coerenţa, sinergia şi analiza la nivel sistemic;

8) Asigurarea calitǎţii trebuie sǎ fie un proces cooperativ între nivelurile şi sistemele de educaţie şi formare, care sǎ implice toate pǎrţile interesate relevante, din statele membre şi la nivelul întregii comunitǎţi;

9) Direcţiile urmate în privinţa asigurǎrii calitǎţii la nivelul Comunitǎţii europene se pot transforma în puncte de referinţǎ pentru evaluarea şi învǎţarea reciprocǎ.

4. Principii comune de asigurare a calităţii

Î: Care consideraţi cǎ este cea mai importantǎ realizare a ENQA-VET pânǎ la acest moment?

R: Construirea unei reţele la nivel european – ENQA-VET, care reuneşte o varietate de reprezentanţi din 23 de ţǎri şi parteneri sociali la nivel european. ENQA-VET a oferit o platformǎ de cooperare la nivel european care a avut ca rezultat propunerea unei Recomandări a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui Cadru European de Referinţǎ pentru Asigurarea Calitǎţii în Educaţia şi Formarea Profesionalǎ.

Î: Care sunt obiectivele/speranţele dvs. legate de ENQA-VET pentru urmǎtorii 2 ani?

R: Dezvoltarea în continuare a CERAC/EQARF într-un instrument european mai puternic, prin combinarea sa cu

5. Reţeaua europeană de asigurare a calităţii în EFP (ENQA VET)

Am discutat cu D-na Nela Plugărescu, director al Unităţii de Implementare a Programului Phare din cadrul CNFPA şi unul dintre reprezentanţii României în Adunarea Generală a ENQA VET.

Prin intermediul participǎrii la Reţeaua Europeanǎ de Asigurare a Calitǎţii în EFP (ENQA-VET), România este reprezentatǎ şi participǎ la grupurile de lucru. Activitǎţile reţelei sunt armonizate cu obiectivele stabilite la reuniunea Consiliului European de la Barcelona din 2002 de a transforma sistemele de educaţie şi formare ale Europei într-un punct de referinţǎ la nivel mondial pânǎ în anul 2010.


elemente adiţionale şi anumite linii directoare mai ales în ceea ce priveşte asigurarea calitǎţii externe. Asigurarea calitǎţii externe pentru programele şi furnizorii de EFP în conformitate cu criteriile, standardele şi liniile directoare stabilite de comun acord ar întǎri încrederea reciprocǎ în sistemele naţionale de EFP precum şi în calitatea furnizǎrii formǎrii în cadrul EFP.

Î: Care consideraţi a fi cea mai importantǎ provocare pentru ENQA-VET în viitorul imediat?

R: Ţinta programului de lucru al ENQA VET pentru anii 2008-2009, Europa, lider mondial în asigurarea calitǎţii în EFP.

Î: Care este importanţa ENQA-VET pentru FPC în România?

R: FPC din România poate beneficia de pe urma eforturilor depuse în cadrul reţelei. Ar putea/ar trebui sǎ utilizeze liniile directoare, criteriile şi instrumentele comune de calitate pentru a dezvolta o culturǎ a asigurǎrii calitǎţii la nivel de furnizori şi sisteme, pentru a încuraja elaborarea de planuri naţionale şi pentru a integra CERAC/EQARF într-un sistem naţional de asigurare a calitǎţii.

Î: Cum vor contribui activitǎţile dvs. în cadrul ENQA-VET la îmbunǎtǎţirea calitǎţii în furnizarea FPC?

R: Ca parte a programului de lucru al ENQA-VET 2008-2009, au fost înfiinţate patru grupuri tematice pe urmǎtoarele domenii:

1. Indicatori2. Evaluarea de tip peer review 3. Elaborarea de ghiduri privind asigurarea calitǎţii

pentru sistemele şi furnizorii de EFP

4. Creşterea atractivitǎţii EFP care va include: finanţarea bazatǎ pe performanţe, corelarea cu învǎţǎmântul superior, transferabilitate.

Cel de-al treilea grup tematic, în care sunt invitatǎ, va lucra pe baza materialelor existente în contextele europene şi naţionale şi va produce rezultate care vor aduce o valoare adǎugatǎ din punctul de vedere al mǎsurilor practice care sǎ vinǎ în sprijinul politicilor de implementare şi sugestii pentru modalitǎţi practice în care sǎ fie îmbunǎtǎţite utilizarea şi implementarea CERAC/EQARF. Printre rezultatele vizate se numǎrǎ:n Documente de lucru şi monografii acoperind

diversele aspecte legate de implementarea practicǎ a CERAC

n Prezentarea practicilor care sprijinǎ reflecţiile pe marginea implementǎrii CERAC într-o varietate de contexte de EFP în Europa

n Ghiduri care vor facilita utilizarea CERAC în contextul naţional.

Î: Aveţi şi alte comentarii de adǎugat?

R: Aş dori sǎ subliniez faptul cǎ existǎ o dovadǎ clarǎ cǎ principiile, metodele şi instrumentele care au fost elaborate în ultimii ani prin intermediul cooperǎrii la nivel european, precum modelul CNAC, setul de indicatori de calitate şi ghidul de auto-evaluare au servit destul de des drept cadru de referinţǎ pentru iniţiativele relevante la nivel european, naţional, regional şi al furnizorilor de formare. Pe baza acestor referinţe europene, câteva iniţiative naţionale şi numeroase activitǎţi ale furnizorilor locali de EFP au dus mai departe şi au detaliat abordarea comunǎ europeanǎ adǎugând linii directoare, instrumente şi unelte specifice pentru îmbunǎtǎţirea calitǎţii în EFP.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, managementul calitǎţii şi asigurarea calitǎţii au ocupat un loc de frunte pe agenda factorilor decizionali, a specialiştilor din cadrul structurii de sprijin educaţional şi a managementului şi personalului din instituţiile de educaţie şi formare. Din acest punct de vedere, trebuie menţionate urmǎtoarele puncte de reper:

n A fost elaborat un Cadru Naţional pentru Asigurarea Calitǎţii în EFP (CNAC-EFP) pe baza CERAC;

n Acest cadru (CNAC-EFP) a fost pilotat într-un numǎr de instituţii din cadrul formării profesionale iniţiale FPI şi învăţământului profesional şi tehnic ÎPT;

n Finalizarea implementǎrii CNAC în toate instituţiile FPI/ÎPT s-a realizat în 2007;

n A intrat în vigoare o nouǎ lege, 87/2006 referitoare la asigurarea calitǎţii în educaţie, care oferǎ cadrul legal pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de asigurare a calitǎţii atât la nivel de sistem, cât şi la nivelul furnizorilor;

n CNAC-EFP a fost armonizat cu acest cadru legislativ;n În baza legii, au fost înfiinţate şi şi-au început activitatea

agenţiile pentru asigurarea calitǎţii (ARACIS şi ARACIP);n S-au desfǎşurat numeroase activitǎţi de formare în scopul

de a informa şi instrui personalul din cadrul instituţiilor FPI/ÎPT, inspectoratele şi auditorii agenţiilor de asigurare a calitǎţii;

n Un punct naţional de referinţǎ pentru asigurarea calitǎţii (GNAC) a fost înfiinţat şi desfǎşoarǎ în mod regulat întâlniri şi ateliere de lucru pentru a dezvolta, iniţia, armoniza şi promova managementul calitǎţii, asigurarea calitǎţii şi alte activitǎţi legate de îmbunǎtǎţirea calitǎţii;

n Pânǎ în luna martie 2008 inclusiv au fost autorizaţi 2348 de furnizori de FPC pentru a oferi un total de 8340 de programe de formare.

n În subsistemul FPC din ce în ce mai multe date devin disponibile ca rezultat al autorizǎrii furnizorilor FPC, ceea ce permite factorilor decizionali sǎ-şi concentreze politicile şi sǎ sprijine oportunitǎţile de învǎţare pe tot parcursul vieţii.

6. Asigurarea calităţii în sistemul românesc de EFP

�ASIGURAREA CALITĂŢII

Verigile de asigurare a calitǎţii în Sistemul Naţional al calificǎrilor din perspectiva FPC

Autoritatea Naţională pentru Calificări

Furnizori de formare şi evaluare

Organisme de stabilire a standardelor

(23 comitete sectoriale şi x autorităţi naţionale, de

exemplu, ministere)

Sistemul Naţional al Calificărilor

ELEVI/CURSANŢI

Comisii de autorizare

Direcţia de Asigurare a Calităţii

Direcţia de Standarde


În urmǎtorul tabel este realizatǎ o prezentare de ansamblu a responsabilitǎţilor instituţionale din domeniul asigurǎrii calitǎţii din perspectiva nivelului sistemului EFP.

Procesele şi responsabilitǎţile instituţionale corespunzǎtoare referitoare la asigurarea calitǎţii:

AR

AC

IS

AC

PAR

T

AR

AC

IP

CN

DIPT

SNIE

Inspectorate şcolare

CN

FPA

AN

C

Com

isii de autorizare

Com

itete sectoriale

Furnizori FPC

Implementarea sistemului naţional de asigurare a calitǎţii

x x x x x

Verificarea şi validarea standardelor ocupaţionale şi a calificǎrilor asociate acestora

x x x

Elaborarea de standarde de pregǎtire profesionalǎ şi a curriculei profesionale asociate acestora;

x x

Acreditarea organismelor de certificare(dacǎ este cazul)

x

Autorizarea furnizorilor (ÎPT; FPC; Centre de evaluare; instituţii de învǎţǎmânt superior; universitǎţi)

x x x x

Monitorizarea calitǎţii procesului de furnizare a formǎrii

x x x x x

Asigurarea calitǎţii rezultatelor imediate (evaluarea şi certificarea rezultatelor cursanţilor)

x x x

Certificarea personalului EFP (evaluatori) x x

Feedback din partea audit-urilor de calitate (internǎ şi externǎ)

x x x x x x x

Sisteme naţionale de informaţii şi baze de date întreţinute şi utilizate pentru a produce îmbunǎtţǎtiri

x x x x x

7. Roluri şi responsabilităţi în asigurarea calităţii

LEGENDǍ

Învăţământul Superior incl. universitǎţiFPI / ÎPTFPC


Grupul Naţional de Asigurare a Calităţii în formare profesională (GNAC) este o structură consultativă de coordonare inter-instituţională, fără personalitate juridică. Îndeplineşte funcţia de Punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în formarea profesională (National Quality Assurance Reference Point in VET), fiind constituit în conformitate cu recomandările Reţelei Europene pentru asigurarea calităţii în formare profesională (European Network on Quality Assurance in VET – ENQA-VET).

Prin activitatea sa, GNAC contribuie la:n asigurarea coerenţei şi transparenţei mecanismelor

de asigurare a calităţii în formare profesională, dezvoltate la nivel european şi naţional, pentru îmbunătăţirea încrederii reciproce în certificatele de competenţe profesionale şi facilitarea mobilităţii;

n îmbunătăţirea cooperării şi învăţării reciproce între furnizorii de formare profesională iniţială şi continuă, la nivel european şi naţional, pentru dezvoltarea unei culturi a calităţii şi pentru creşterea responsabilizării tuturor factorilor interesaţi.

S-a constituit în anul 2006, având în componenţa sa: n membri permanenţi (reprezentanţi ai MECT, MMFEŞ,

CNFPA, CNDIPT, ARACIP, CNFP);

n observatori (reprezentanţi ai ANOFM, ARACIS, ANPCEFP, comisii de autorizare a furnizorilor de formare profesională);

n invitaţi (reprezentanţi ai CES, comitetelor sectoriale, organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii, furnizorilor de formare profesională).

GNAC are următoarele atribuţii de bază: n facilitează coordonarea inter instituţională dintr-

o perspectivă integrată a sistemului de formare profesională;

n informează părţile interesate relevante asupra activităţilor ENQA-VET;

n asigură suportul naţional pentru implementarea programului de lucru al ENQA-VET;

n sprijină transpunerea Cadrului de Referinţă European pentru Asigurarea Calităţii (European Quality Assurance Reference Framework – CERAC/EQARF) în context naţional;

n conştientizează părţile interesate asupra beneficiilor utilizării principiilor, metodelor şi criteriilor propuse de CERAC/EQARF;

n sprijină organizarea vizitelor de peer learning şi a altor instrumente de învăţare şi schimb de experienţă la nivel european;

n formulează propuneri şi recomandări cu privire la asigurarea calităţii în formare profesională.

8. Grupul Naţional de Asigurare a Calităţii în formare profesională


În învăţământul profesional şi tehnic, calitatea este direct asociată cu obţinerea unor rezultate ale învăţării care să îndeplinească aşteptările principalilor beneficiari: elevi, părinţi şi angajatori.

Asigurarea calităţii în ÎPT se realizează cu respectarea prevederilor Legii 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei, precum şi a metodologiilor şi instrumentelor dezvoltate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

Elementele specifice de asigurare a calităţii în ÎPT, legate de formarea profesională, sunt detaliate în Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în ÎPT (CNAC în ÎPT), elaborat şi implementat sub coordonarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).

CNAC în ÎPT constă în ansamblul de principii, metodologii, acţiuni, măsuri şi instrumente prin care se asigură calitatea în învăţământul profesional şi tehnic, atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor. CNAC în ÎPT a fost dezvoltat pe baza Cadrului Comun European pentru Asigurarea Calităţii în formarea profesională (CNAC/CQAF).

Care sunt procesele prin care se asigură calitatea în învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT)?

Procese interne şcolii:n planificarea strategică şi operaţională;n implementarea acţiunilor stabilite;n monitorizarea internă;n autoevaluarea: procesul principal de asigurare

a calităţii, prin care unitatea ÎPT îşi evaluează performanţa, pe bază de dovezi şi care se finalizează cu elaborarea raportului de autoevaluare;n elaborarea planului de îmbunătăţire care devine

planul de acţiune al şcolii revizuit

Procese externe şcolii:n procese coordonate de inspectoratele şcolare:n monitorizarea externă a calităţii educaţiei şi formării

profesionale;n validarea raportului de autoevaluare elaborat de şcoli;n aprobarea planului de îmbunătăţire propus de şcoli.

9. Cadrul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Profesional şi Tehnic

Recent, în 2007, ca urmare a unui faze pilot desfăşurate la nivelul mai multor furnizori de ÎPT, a fost introdus Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC) în toate instituţiile (şcoli ale ÎPT) care furnizează formare de acest tip.

Am discutat cu D-na Dana Stroie, expert în asigurarea calităţii din cadrul CNDIPT, unul dintre reprezentanţii României în Adunarea Generalǎ a ENQA VET şi unul din membrii din GNAC.

Î: Care consideraţi cǎ este cea mai importantǎ realizare pânǎ la acest moment din punct de vedere al dezvoltǎrii Cadrului Naţional pentru Asigurarea Calitǎţii?R: Faptul cǎ am fost capabili sǎ dezvoltǎm CNAC pas cu pas, prin intermediul unei abordǎri participative, implicându-i pe furnizorii de ÎPT. Am profitat de oportunitatea de a pilota CNAC, am oferit instruire furnizorilor şi în colaborare cu aceştia am fost capabili sǎ dezvoltǎm un cadru pentru ÎPT care este nu numai aliniat din punct de vedere al cerinţelor tehnice şi legislative, dar care ia, de asemenea, în calcul şi limitǎrile contextuale. Astfel cadrul a devenit unul adecvat scopurilor urmǎrite.

Î: Care sunt obiectivele/speranţele dvs. pentru urmǎtorii doi ani?R: Multe, am o grǎmadǎ de speranţe. Dar cea mai importantǎ este o problemǎ mai degrabǎ delicatǎ. Sper ca toţi furnizorii de ÎPT sǎ fie capabili sǎ aprecieze beneficiile asigurǎrii calitǎţii şi sǎ nu resimtǎ acest lucru ca fiind ceva impus prin legislaţie. Sunt atât de multe de câştigat de pe urma procesului de asigurare a calitǎţii şi nimeni nu ar trebui sǎ rateze aceastǎ ocazie.

Î: Cât de important consideraţi a fi rolul jucat de inspectorate în ceea ce priveşte implementarea CNAC?R: Fǎrǎ sprijinul inspectoratelor ar fi fost imposibil sǎ ajungem în situaţia în care ne gǎsim la momentul actual. Inspectoratele au o experienţǎ bogatǎ în domeniul furnizǎrii de formare şi au sprijinit şi consiliat mulţi furnizori la elaborarea instrumentelor necesare pentru asigurarea calitǎţii.

Î: Care consideraţi a fi cea mai mare provocare în viitorul imediat?R: Nu cred cǎ e vorba doar de una singurǎ, dar, dacǎ trebuie sǎ aleg: îmbunǎtǎţirea gradului de responsabilitate în procesul de furnizare a formǎrii profesionale.


Am discutat cu Dl Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP, şi unul din membrii GNAC

I: Care este partea cea mai plǎcutǎ a sarcinii ce revine ARACIP?R: Cel mai interesant aspect al activităţii de până acum de la ARACIP, dar şi cel mai provocator, în acelaşi timp, l-a reprezentat însăşi naşterea acestei noi instituţii. Practic, am pornit pe un teren aproape virgin, mai ales pentru învăţământul general (reamintesc faptul că pentru învăţământul profesional şi tehnic existau deja un model şi instrumente ale calităţii, inspirate din modelul european). A trebuit să definim (consultând toţi actorii relevanţi) ce înţelegem prin ”şcoală bună”, să precizăm baza teoretică

şi metodologică a sistemului naţional de asigurare, evaluare şi îmbunătăţire a calităţii, să elaborăm o strategie de construire a acestui sistem (pentru perioada 2006 – 2010, cu un plan operaţional pentru 2006-2008). Apoi, pe această bază, am trecut la construcţia propriu zisă a sistemului (standarde, metodologii, instrumente etc.), integrându-ne, totodată, în tendinţele europene în acest sens (ARACIP este membru al SICI şi al ENQA-VET).

I: Care este cea mai importantǎ realizare obţinutǎ pânǎ la acest moment?R: În acest scurt timp am reuşit să obţinem, în sistemul şcolar, recunoaşterea necesităţii respectării unor standarde de calitate şi a existenţei însăşi a sistemelor de calitate,

Î: Care ar fi, pe baza experienţei dvs, mesajul pe care îl adresaţi actorilor relevanţi din domeniul FPC?R: Asigurarea calitǎţii s-a dovedit a fi utilǎ în multe domenii. Ideile care stau la baza acesteia vǎ ajutǎ sǎ vǎ îmbunǎţǎţiţi procesele esenţiale pe care le desfǎşuraţi, sǎ identificaţi şi sǎ abordaţi problemele şi sǎ vǎ stabiliţi ţinte realiste într-o manierǎ structuratǎ. Acceptaţi toate aceste posibilitǎţi!Î: Mai aveţi ceva de adǎugat?R: Da. Cu toate cǎ am parcurs deja un proces lung pentru a ajunge în punctul unde ne aflǎm la ora actualǎ, şi cu toate cǎ mai avem un drum lung în faţǎ, sunt convinsǎ cǎ eforturile pe care le depunem sunt pe deplin meritate. Sper cu sinceritate cǎ în câţiva ani toţi ceilalţi care sunt implicaţi în acest proces vor fi de acord cu mine asupra acestui aspect.

10. ARACIP Ce este A.R.A.C.I.P.?

Instituţie publică de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006.

Care sunt activităţile ARACIP? n realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul preuniversitar; n efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării, evaluarea calităţii educaţiei din

învăţământul preuniversitar; n realizează, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerului Educaţiei şi Cercetării

activitatea de monitorizare şi control al calităţii; n efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate; n propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ

preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz; n elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare

instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii învăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.


Prin implementarea acestui cadru legislativ, s-a urmărit promovarea următoarelor principii:n asigurarea calităţii FPC;n promovarea parteneriatului social în FPC;n descentralizarea procesului decizional privind

autorizarea furnizorilor de FPC;n facilitarea accesului la FPC;n formarea şi certificarea bazate pe competenţe.

11. Asigurarea calităţii în FPC

mai ales în privinţa standardelor minimale de calitate A doua realizare importantă este, bineînţeles, evaluarea a circa 1500 de unităţi şcolare (de stat şi particulare) în vederea autorizării şi acreditării

I: Care sunt obiectivele/speranţele dvs. pentru urmǎtorii doi ani?R: În afară de ţintele strategice deja stabilite în 2006 şi care, dovedindu-şi viabilitatea, vor fi păstrate, s-au conturat deja două direcţii de acţiune cărora le vom acorda mai multă atenţie decât până acum. Prima este intensificarea comunicării cu toţi actorii educaţionali relevanţi, iar cea de-a doua extinderea activităţii ARACIP în domenii conexe. I: Cât de importantǎ este munca personalului dvs. (mai ales a evaluatorilor dvs.)?R: Activitatea experţilor evaluatori externi este esenţială: ei sunt, de fapt, interfaţa între ARACIP şi instituţiile şcolare. De modul în care îşi fac ei treaba, de atitudinile şi comportamentul lor în şcoli depinde imaginea noastră în sistem. De aceea, am acordat o atenţie deosebită formării iniţiale evaluării periodice, precum şi perfecţionării lor continue. Am făcut acelaşi lucru şi pentru experţii din cadrul aparatului propriu (angajaţi ai ARACIP): 19 dintre ei au absolvit un program de formare de formatori şi sunt formatori certificaţi); în plus, am căutat să le oferim şi alte oportunităţi prin implicare în diferite programe de dezvoltare profesională în ţară şi străinătate.

I: Care consideraţi a fi cea mai mare provocare în viitorul imediat?R: În acest an şcolar vom trece la evaluarea periodică a calităţii care este, conform legii, obligatorie pentru fiecare furnizor de educaţie. Vom aplica standardele de referinţă (de calitate propriu-zise, în curs de aprobare), vom adapta standardele naţionale la specificul fiecărui tip

de unitate şcolară şi, pornind de la estimarea influenţei factorilor de risc, vom căuta să determinăm calitatea educaţiei oferite în termeni de ”valoare adăugată” şi ”valoare creată”. Astfel, şcolile vor avea un instrument obiectiv de judecare a contribuţiei efective a şcolii la educaţia fiecărui copil şi tânăr şi ne aşteptăm ca şcolile bune să nu fie întotdeauna acelea considerate, ca atare, prin tradiţie. Sperăm ca, în acest fel, să iniţiem o nouă cultură a calităţii educaţiei.

I: Aveţi ceva de adǎugat?R: Da, desigur ! Este lucrul pe care nu obosesc niciodată să-l repet pentru asigura echitatea şi accesul la educaţie, pentru a favoriza mobilitatea în educaţie, atât ”vertical” (între nivelurile de învăţământ), cât şi ”orizontal” (între sectoarele de activitate) avem nevoie de un cadru unic naţional al calificărilor, de o singură autoritate naţională care se ocupă de calificări şi de o gândire comună, din perspectiva învăţării permanente, asupra a ceea ce însemnă educaţie şi formare profesională de calitate.

Asigurarea calităţii în sistemul formal de FPC se realizează prin autorizarea furnizorilor de programe de FPC, proces care a început să se implementeze la 1 ianuarie 2004. Sistemul de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000, republicată, privind formarea profesională a adulţilor, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 76/2004. Cadrul legislativ cuprinde şi alte acte normative subsecvente, precum şi instrucţiuni de aplicare a acestuia.

Sistemul formal de FPC

Am vorbit cu D-na Mihaela Udrea, director al Direcţiei de metodologie din cadrul CNFPA Autoritatea

NC


Din analiza cadrului naţional de reglementare a procesului de autorizare reiese că acesta asigură următoarele aspecte ale asigurării calităţii în procesul de autorizare:n criterii unitare de desfăşurare a procesului de

autorizare;n criterii unitare de evaluare a furnizorilor de FPC;n evaluarea programelor de FPC de către specialişti –

evaluatori externi independenţi;n echitate în desfăşurarea procesului de autorizare;n transparenţă procedurală, inclusiv proceduri de

contestare a deciziilor de autorizare.

Limite ale cadrului de reglementare se constată în ceea ce priveşte:n impactul social al programelor de FPC;n conflicte de interese între furnizorii de formare şi

comisiile de autorizare (membri CA pot fi furnizori de formare sau reprezentanţi ai acestora);

n calitatea specialiştilor evaluatori (mulţi dintre aceştia sunt specialişti în domeniile de pregătire pentru care se solicită formarea, dar nu au experienţă sau competenţe andragogice);

n recunoaşterea formării profesionale şi încadrarea efectivă la locul de muncă;

n asigurarea calităţii serviciilor de FPC în relaţia cu beneficiarul final (cursantul).

Autorizarea nu este obligatorie, pe piaţa FPC din România funcţionând atât furnizori autorizaţi, cât şi furnizori care nu sunt autorizaţi în baza O.G. nr. 129/2000. Certificatele eliberate de furnizorii autorizaţi sunt certificate cu recunoaştere naţională, purtând antetul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFEŞ) şi al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), în timp ce furnizorii neautorizaţi eliberează certificate sub siglă proprie.

Procesul de autorizare tratează trei dimensiuni ale asigurării calităţii:n conţinutul formării;n furnizarea formării;n evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării.

Pentru a asigura obiectivitatea evaluării rezultatelor învăţării, legislaţia prevede externalizarea parţială a examinării finale, din comisia de examinare făcând parte, în proporţie de două treimi, specialişti numiţi de comisia de autorizare, din afara furnizorului care a organizat programul de FPC.

Sistemul de autorizare este deficitar în privinţa urmăririi, prin indicatori cantitativi şi/sau calitativi, a procesului de formare şi a rezultatelor/efectelor formării asupra: satisfacţiei beneficiarilor (cursanţi, angajatori), creşterii capacităţii de ocupare a participanţilor la formare, creşterii încrederii faţă de serviciile oferite de furnizor etc.

Principala deficienţă a sistemului de autorizare a furnizorilor de FPC constă în absenţa componentei de autoevaluare, la nivelul furnizorului de formare. Chiar dacă furnizorul parcurge o etapă de autoevaluare (concretizată prin completarea unei fişe de autoevaluare) înainte de evaluarea externă (efectuată de specialiştii numiţi de comisia de autorizare), legislaţia actuală nu prevede ca furnizorul să desfăşoare un proces sistematic de autoevaluare, parcurgând toate etapele ciclului de asigurare a calităţii: planificare, implementare, evaluare, luarea măsurilor de corecţie şi de îmbunătăţire permanentă a serviciilor oferite.

După implementarea sistemului de autorizare a furnizorilor de FPC, a existat o preocupare permanentă de perfecţionare a procedurilor specifice, preocupare care se reflectă în modificările succesive ale cadrului legislativ. Totuşi, concepţia sistemului – orientarea pe intrări, absenţa componentei de auto-evaluare – nu corespunde Cadrului Comun de Asigurare a Calităţii (CCAC) în educaţie şi formare profesională, elaborat la nivel european.


n Un ghid european asupra auto-evaluării pentru furnizorii de FPC, versiunea finală, Grupul tehnic de lucru asupra calităţii în EFP, CEDEFOP, octombrie 2003.

n Principii ale „cadrului comun de asigurarea calităţii” (ccac) pentru EFP în Europa, Comisia Europeană, versiunea actualizată din 29.09.2005

n Recomandări cu privire la managementul calităţii pentru educaţie şi formare profesională, Recomandările Grupului de Lucru, EU 2006.fi

n Legea 87/2006 privind asigurarea calităţii în educaţie

n Reţeaua europeană de asigurare a calităţii în EFP, program de lucru,2006-2007

n Proposal for a Recommendation of the European Parliament and of the Council, on the establishment of a European Quality AssuranceRreference Framework for Vocational Education andTtraining, Bruxelles 9.4.2008, COM(2008) 179 final

n CNFPA: http://www.cnfpa.ro/

n ARACIP: http://www.edu.ro/index.php/articles/c5

13. Referinţe

În tabelul urmǎtor veţi regǎsi o prezentare generalǎ a mecanismelor de asigurare a calitǎţii care vor fi abordate pe parcursul urmǎtorilor doi ani. Îmbunǎtǎţirea sau introducerea acestor mecanisme vor veni în sprijinul îndeplinirii ţintei de

asigurare a calitǎţii în EFP pânǎ în 2010. CNFPA pune la punct la ora actualǎ un plan de acţiune care va permite organizaţiei sǎ implementeze aceste mecanisme în strânsǎ colaborare cu alţi factori implicaţi.

12. Mecanisme de asigurare a calităţii în FPC

MecanismAcţiune necesarǎ:

introducere/actualizare/ continuarea dezvoltǎrii

I Legislaţia ActualizareII Formare şi evaluare raportate la standarde Continuarea dezvoltǎriiIII Elaborarea de programe de formare profesionalǎ bazate pe calificǎri

validateActualizare

IV Autorizarea furnizorilor/programelor FPC incluzând monitorizarea externǎ a proceselor

Actualizare

V Auto evaluarea furnizorilor FPC IntroducereVI Monitorizarea externǎ a furnizorilor FPC/furnizǎrii programelor ActualizareVII Asigurarea calitǎţii rezultatelor imediate (certificǎrii) incluzând

certificarea evaluatorilorPermanentǎ

VIII.a Agenţiile de monitorizare externǎ (comisiile de autorizare) care realizeazǎ asigurarea calitǎţii trebuie sǎ fie supuse unei evaluǎri regulate;

Introducere

VII.b Asigurarea calitǎţii CNFPA/ANC Actualizare

26 Brosura Privind Principii Si Mecanisme de Asigurarea Calitatii (A6 3)

Documents

Transcript of 26 Brosura Privind Principii Si Mecanisme de Asigurarea Calitatii (A6 3)