Mecanisme de aparare

Ce sunt mecanismele de aparare?

“Mecanismele de apărare sunt procese psihologice automate care protejează individul împotriva anxietăţii şi în faţa conştientizării unor stresori interni sau externi.” (DSM IV)

Cui se adreseaza mecanismele de aparare

Se adreseaza pulsiunilor si afectelor legate de acestea

Au in vedere supravietuirea psihologica a Eului, nu adaptarea psihosocială

Aplicatie

Identificati primul comportament sau prima replica cu care ati reactiona in situatia descrisă:

Aţi cumpărat bilete la un concert foarte important pentru d-vs, care va avea loc joi, iar marţi sunteţi anunţat că nu se ţine un curs, care va fi recuperat joi după-amiază. Cu siguranţă în acest caz vă veţi confrunta cu un puternic conflict mintal. Cum veţi rezolva acest conflict?

Aplicatie

Aţi absolvit facultatea ca şef de promoţie şi vă prezentaţi la un concurs pentru ocuparea unui post împreună cu un alt coleg care a avut în facultate performanţe medii. Surprinzător, la final este declarat admis colegul d-vs. Bineînţeles că vestea a căzut ca un trăsnet şi stima de sine a dvs. este profund zdruncinată. Cum veţi proceda in aceasta situație?

Aplicatie

Fumaţi şi de câtva timp aveţi o tuse destul de ciudată. Uneori vă trece prin minte că aţi putea avea ceva la plămâni care se datorează fumatului. Vă cuprinde frică: Ce veţi face

Aplicatie

Sunt in drum spre Paris. Calatoriti pentru prima data singur cu avionul. Niciodata nu v-a facuit prea mare placere. Pilotul anunță niste turbulente si imediat dupa aceea avionul incepe sa se clatine. Ce veti face?

Rolul mecanismelor de aparare

Rezolvarea conflictelor mintale

Protejarea stimei de sine.

Reducerea anxietăţii sau fricii

Asigurarea sentimentului de securitate

Niveluri ala apararii psihologice DSM IV

Nivelul înalt adaptativ - asigură o adaptare optimă şi oferă maximum de gratificaţie, fiind asociat cu conştientizarea trăirilor, gândurilor şi consecinţelor lor.

Nivelul inhibiţiilor mintale - păstrează în afara conştiinţei potenţialele idei, trăiri, amintiri, dorinţe sau frici ameninţătoare.

Nivelul perturbării minore a imaginii de sine - o distorsiune a imaginii de sine, ce poate fi utilizată pentru a prezerva şi regla stima de sine

Nivelul negării - păstrarea în afara conştiinţei a unor stresori neplăcuţi sau inacceptabili, impulsuri, idei, afecte sau responsabilităţi cu, sau în afara atribuirii neadecvate a acestora unor cauze externe

Nivelul perturbării majore a imaginii de sine – distorsiune grava a imaginii de sine cu afectarea sentimentului realitatii

Nivelul dereglării defensive - caracterizat prin eşecul sistemului defensiv în faţa stresului, conducând la o rupere pronunţată de realitatea obiectivă şi prezenţa unor tulburări psihice majore.

Nivelul înalt adaptativ

Anticiparea - o confruntare conştientă cu conflictele emoţionale, anticipând consecinţele evenimentelor, acţiunilor sau reacţiilor şi evaluând în avans diferite alternative de răspuns sau soluţii posibile.

Afilierea presupune orientarea spre alţii pentru a obţine sprijin sau suport. Aceasta implica capacitatea de a-şi dezvălui propriile probleme unei persoane semnificative şi nu tendinţa de a-l face pe altul responsabil pentru propriile probleme.

Altruismul constă în capacitatea de a rezolva conflictele emoţionale acordând ajutor altuia. Gratificaţia rezultă din răspunsul celuilalt.

Umorul implică o oarecare detaşare şi analiză “la rece” a propriilor conflicte, accentuând aspectele amuzante ale acestora sau ironizându-le.

Auto-afirmarea (self asertion) constă în capacitatea de exprimare a gândurilor sau emoţiilor într-un mod care nu este agresiv, coercitiv sau manipulativ.

Auto-observarea (self observation) implică capacitatea de reflecţie asupra propriilor trăiri, gânduri sau comportamente.

Sublimarea presupune dirijarea şi investirea posibilelor trăiri sau impulsuri neadaptative în activităţi socialmente acceptabile. (ex. un student care resimte trăiri ostile faţă de profesor sau de unii dintre colegi sublimează aceste tensiuni angajându-se activ în dezbateri)

Nivelul inhibiţiilor mintale Deplasarea - constă în rezolvarea conflictelor emoţionale prin transferarea unei trăiri

sau unui răspuns de pe un obiect pe altul, de obicei mai puţin ameninţător.

Disocierea presupune exteriorizarea unui conflict intern prin intermediul unui simptom asociat senzorio-motor, de conştiinţă, memorie sau percepţie de sine. Prin disociere se produce de fapt o separare a unui conflict emoţional de restul conştiinţei.

Intelectualizarea presupune utilizarea excesivă a unor discursuri abstracte sau generalizări, pentru a justifica, a controla sau a minimaliza trăirile perturbatoare.

Izolarea afectelor constă în separarea ideilor de trăirile originale asociate cu acestea. Individul pierde contactul cu trăirile asociate unui eveniment traumatic, dar rămâne conştient de aspectele cognitive ale acestuia (poate oferi detalii descriptive ale evenimentului).

Formaţiunea reactională (reaction formation) constă în adoptarea inconştientă a unui comportament opus celui care ar reflecta adevăratele sentimente şi intenţii ale persoanei.

Negarea trăirilor (undoing) constă în folosirea unor cuvinte sau comportamente destinate să nege sau să aducă corecturi simbolice unor gânduri, trăiri sau acţiuni anterioare inacceptabile.

Nivelul perturbării minore a imaginii de sine

Devalorizarea sau autodevalorizarea constau în atribuirea unor calităţi negative exagerate altora sau sie însuşi.

Idealizarea ce constă în atribuirea unor calităţi pozitive exagerate altora sau sie însuşi.

Omnipotenţa ce presupune autoatribuirea unor puteri sau abilităţi speciale, superioare.

Nivelul negării

Negarea implică refuzul individului de a conştientiza unele aspecte ameninţătoare ale realităţii externe sau ale experienţei subiective.

Proiecţia (mecanismul ţapului ispăşitor) presupune atribuirea inadecvată a propriilor impulsuri, trăiri sau gânduri inacceptabile altor persoane. Persoana rejectează o serie de caracteristici proprii, nedorite pe care le atribuie altora. Ea poate să acuze pe altcineva pentru greşelile sau deficienţele sale care sunt inacceptabile pentru sine

Raţionalizarea constă în ascunderea adevăratelor motivaţii ale gândurilor acţiunilor sau trăirilor, prin elaborarea unor explicaţii şi justificări liniştitoare, dar incorecte. Este în general utilizată pentru a menţine stima de sine, a preveni sentimentele de vinovăţie sau a obţine aprobare socială

Nivelul perturbării majore a imaginii de sine

Fantazarea autistă care este utilizată ca un substitut pentru relaţii umane, acţiuni efective şi rezolvarea problemelor.

Identificarea proiectivă constă, asemenea proiecţiei, în a atribui în mod inadecvat altuia propriile gânduri, trăiri, impulsuri. Dar, spre deosebire de proiecţie, individul nu dezavuează în întregime ceea ce respinge. În schimb el rămâne conştient de propriile sale impulsuri pe care le atribuie altuia pentru a justifica reacţiile sale faţă de acea persoană.

Incongruenţa imaginii de sine sau a imaginii altora (splitting of self-image or image of others) constă în defalcarea unor stări afective neplăcute şi slăbiciuni pentru a integra elemente pozitive sau negative într-o imagine de sine coerentă

Nivelul dereglării defensive

Proiecţia delirantă care conduce la delir de persecuţie.

Negarea psihotică care conduce la delir de negaţie

Distorsiunea psihotică care conduce la schizofrenie.

Aplicatie

Identificati mecanismele de aparare incluse in raspunsurile dvs.

Inlocuiti aceste defense cu altele mai adaptative

Aplicatii

Identificaţi mecanismele de apărare folosite în următoarele situaţii:

Aplicatii

– Mariei i s-a spus că soţul ei are cancer. Ea cere medicului să repete unele probe de laborator, deoarece crede că laboranţii au făcut o greşală.

– Întrebată fiind dacă doreşte să vorbească despre boala soţului ei, Maria spune: „aş dori să nu vorbesc despre asta acum”.

– Domnul X a murit după o scurtă suferinţă. Întrebată despre înmormântare doamna X spune „nu pot să-mi amintesc nimic despre înmormântare, cu excepţia faptului că au fost mulţi oameni acolo”.

Aplicatii

– Lucian şi-a lăsat părul lung, şi-a pus cercei în ureche şi cântă la chitară, asemenea unuia dintre idolii lui de la Prodigy

– Ioana nu arată foarte bine. Este grăsuţă şi are un ten mai pătat, dar este îmbrăcată întotdeauna după ultima modă.

– O persoană care tocmai a fost internată la Sanatoriul de la Predeal spune „eu de fapt nu sunt bolnavă, am venit aici doar ca să mă odihnesc”.

Aplicatii

– Ion, care fumează de la 12 ani, îl sfătuieşte pe fratele său mai mic să nu fumeze, pentru că fumatul dăunează sănătăţii.

– Alexandra a terminat Liceul Sanitar şi a fost repartizată la Spitalul Judeţean, la secţia Chirurgie. Ea adresează o cerere directorului, solicitând un loc de muncă la ORL sau la laborator.

– Domnul Ionescu a avut o zi proastă la serviciu. El vine acasă şi îi reproşează soţiei că niciodată mâncarea nu este gata la timp.

Aplicatii

– Livia este în echipa de baschet a unui club, dar are performanţe sub medie. Ea hotărăşte să părăsească echipa şi îi spune prietenei ei: „am plecat din cauza antrenoarei; ori de câte ori greşea cineva, ea ţipa la mine”.

– Domnul Popescu a avut un accident în drum spre serviciu. Când îi povesteşte secretarei ce s-a întâmplat, aceasta exclamă: „sunteţi cât se poate de calm; nu v-a tulburat deloc accidentul?”

– Gigi, până nu demult bătăuşul clasei, s-a schimbat considerabil. Astăzi este unul din cei mai buni fotbalişti ai clubului local

Aplicatii

– Mihai a devenit brusc morocănos şi bombăne într-una pentru că prietena lui nu vrea să-l însoţească la un meci de box

– Doamna X reproşează copiilor dezordinea din cameră şi bate căţelul care îi sare pe picioare. Este foarte nervoasă pentru că dimineaţă a avut o ceartă serioasă cu şefa sa.

– O tânără femeie resimte adesea dureri în piept şi senzaţia că îi amorţesc mâinile, după ce se ceartă cu soţul

Aplicatii

– Un tânăr căruia îi place să meargă în viteză cu maşina îi spune îi spune prietenului său „maşina asta reacţionează mai bine la viteză mai mare”

– O femeie de 45 de ani începe să se îmbrace foarte tinereşte, ca o adolescentă, după divorţul de soţul său