înjpagina(afc12TâjBancâM,,bacia|Feifx'!văjâyeâ’funilîadm in istrator

S i

d e C lu j - r —*— 'y i - ' w Ss'-jrf - y Xţ? " * Jâtii

Vă face cadou 18.500 lei/lună. fîbonaţi-vă acum şi veţi economisi aceşti bani.

I NOIEMBRIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI(http://wwxv. dntcj. m/adevarul

(29435S9)• O parte dintre patronii de firme care comercializează ţigări au citit în ziare ori au auzit la radio despre noile reglementări, în vreme ce alţii > habar nu aveau de acestea. Cu cîteva excepţii (ce pot fi numărate pe degete), nici unii, nici alţii, însă, nu au făcut nimic pentru a intra în legalitate. E adevărat şi faptul că, la mulţi dintre ei, preţurile care le practicau deja se încadrau în norme •

ifjo l Comercianţii f i i „conştiincioşi"...[1-3 Ieri, încă de la primele ore ale.JţgH dimineţii, cîţiva comercianţi de ţigări

„conspectau” la. Finanţe lista cu preţurile maximale la sortimentele pe

i i j care le vînd. Patroana unui mic chioşc |*H • ne-a declarat câ preferă sâ reducă

P* , ţ preţurile la ţigări şi să „intre în$$1 î legalitate”, decît să plătească amenzi:

ma’ b'ne P’erc* c'leva sute de m'> ' 'li *e' (ec't sa Pitesc cîteva milioane ~ • amendă”. Erau şi alţii care susţineau

s€ i  \ câ „...şi aşa nimeni nu o sâ nef&TţÎMl controleze, cel puţin în primele zile,

asa câ eu nu schimb nimic”, «aassrti Alin TUDOR

■ penfru persoane fizice în sistem CAR,

cu dobânzi de 22% pe an

• credite penfru bunuri cu 35% dobânda

pe an

Banca Populara MnervaBd.21 Decembrie nr.152 Tel.410253

CRISTIAN BARA

D \ e necrezut! lată că, după ce am ) uitat timp de zece ani de compe-

tiţiile de tip „patriotic” în care eleviişcolilor erau obligaţi să strîngă - de unde ştiau ei - castane sau muşeţel, ziare, borcane sau fe r vechi, sistemul revine în a c tu a lita te p rin in iţiativa d irectorulu i economic al Inspectorului şcolar judeţean, doam na Liana Caraveţeanu.

într-o şedinţă care a avut loc marţi, la care au fost convocaţi directorii, directorii adjuncţi sau contabilii şefi ai şcolilor şi lic e e lo r clu jene, Inspectoratu l şco lar judeţean - aşa cum scriam, prin vocea do am nei Liana C araveţeanu , director e c o n o m ic al aceste i instituţii - a .. . „recomandat” acestora să cumpere bilete la Loteria Solidarităţii. De fapt, să convingă elevii ca din banii proprii, respectiv ai părinţilor, să achiziţioneze bilete la loteria ce se de s fă şo a ră sub au sp ic iile p re ş e d in te lu i Emil C o n s ta n tin esc u . „Recomandare" - vorba vine, pentru că nu este greu de sesizat nuanţa tonului de ordin. Nerostit, nescris, ceva de genul „nici usturoi n-am m încat, nici gura nu-mi miroase”. în cele din urmă, totul se rezumă la puterea de convingere a directorilor şcolilor şi liceelor de a cîştiga cît mai mulţi „adepţi” ai acestei iniţiative, pe cît de în d o ie ln ic ă , pe atît de scand a lo asă . Bineînţeles că nimeni nu poate obliga elevul să cumpere un bilet de loterie (aşad ar e o iniţiativă îndoielnică), dar parcă, totuşi, nu sînt prea mulţi zece mii de lei pentru ca domnul sau doam na profesoară, domnul sau doamna dirigintă să nu se uite cîş la tine (deci e o iniţiativă scandaloasă). Poate tocmai de aceea, personal cred că acţiunea se va dovedi un imens succes, motiv ca acest gen de iniţiative să nu fie singulare. C eea ce nu am înţeles eu este modul de a gîndi al unor persoane din onor. I.Ş.J. Să fi fost oare nevoie de intervenţia doamnei Liana Caraveţeanu sau, aşa cum am aflat mai tîrziu, şi a doamnei inspectoare Aurelia Cîmpeanu, de a deschide ochii elevilor sau ai părinţilor acestora cu privire la această Loterie a Solidarităţii? Personal, nu mă îndoiesc că dacă aceştia ar fi dorit să achiziţioneze bilete de loterie ar fi făcut-o şi fără intervenţia Inspectoratului şcolar judeţe.an, câ doar ta rabe ale Loteriei Naţionale pline de lozuri şi bilete de loterie sînt la tot pasul.

Şi în c ă o în tre b a re pe ad re sa Inspectoratului şcolar judeţean: fiecare vînzător de lozuri sau bilete de loterie, an g a ja t sau nu ăl Loteriei N aţionale, percepe un comision din vînzări; în situaţia mai. sus relatată, cine pune m îna pe comision?

Vom afla probabil luni, la următoarea întîlnire ce va avea loc la inspectoratul şcolar judeţean, cînd o reprezentantă a Loteriei Naţionale va aduce biletele, iar profesorii... banii.

m

continuare în pagina a 12 -a

t ; •/. > , ■■ V- - .-.sir*

în acest an, în spitalele din judeţul s-a mai întîmplat aşa ceva. Totuşi, perinatalâ şi maternă). Pe de altăCluj sporul natural a fost negativ, • faţă de aceeaşi perioadă a anului parte, tot mai multe femei renunţă laadică numărul celor decedaţi a trecut, situaţia s-a mai îmbunătăţit, sarcină, numărul avorturilor îndepăşit pe cel al nou-născuţilor. diferenţa în cifre absolute fiind de special al celor la cerere a crescutAstfel, în judeţ au fost înregistrate 69. Din situaţia întocmită de Direcţia simţitor.4.530 de naşteri, respectiv 6.110 de Sănătate Publică Cluj rezultă câ Un alt aspect pozitiv faţă de anuldecese. Dacă anul trecut, într-un s-a înregistrat o scădere la toţi 1singur oraş din judeţ natalitatea indicatorii de mortalitate (infantilă, _________ L.PURDEAdepăşea mortalitatea, anul acesta nu precoce, neonatală, postneonatală, continuare în pagina a 16-a

După toată degringolada din PNŢCD Cluj, în urma căreia reprezentanţii clujeni ai principalului partid de guvemămînt au reuşit im posibilul - “validarea" unor alegeri invalidate pe motiv de fraudă - iată că şi conducerea filialei judeţene ajunge pe m îna lui Radu Sârbu. După

■ cum anunţase deja, liderul. PNŢC D Cluj, deputatul Ioan Vida Simiti, şi-a prezentat, ieri s e a ră , B irou lu i de C o n d u cere , C o o rd o n are şi C ontrol (B C C C ) al partidului, demisia (act unilateral, chiar şî în cazul politicienilor). “Unii dintre participanţii la şedinţa BCCC de miercuri m -au fe lic ita t pentru ac e s t gest, s p un îndu -m i că îm i în ţe leg d ram a, bineînţeles, cunoscînd situaţia de Ia Cluj”,

* n e -a d e c la ra t dep u ta tu l, c lu jean . Reamintim că Ioan Vida Simiti, care a luptat cot la cot cu tineretul ţărănist de la

■n .* w . ‘ j» - y - r y n r y r T ţ a jw w » " - v i- « r w v Bg,

ţfpfef\ v W * ^ - . . ' '

Cluj pentru demascarea fraudei în urma căreia a fost sancţionat fostul prefect Fărcaş şi actualul şef al FPS judeţean, Naş, a afirmat £ă , în urma alegerilor din filia la C lu j-N a p o c a a a p ă ru t o in com patib ilita te “de p rin c ip ii” în tre do m n ia sa şi foştii (a c tu a lii) lideri, m unic ipa li. C on form s ta tu tu lu i, conducerea filialei Cluj a P N ŢC D va fi preluată de vicepreşedintele Radu Sârbu, pînă la Conferinţa judeţeană, care va avea loc peste aproximativ o lună.

în altă ordine de idei, se pare că, după şase săptămîni de interimat, clujenii vor afla, azi după şedinţa Guvernului, numele noului prefect. Surse demne de încredere din conducerea PN ŢC D ne-au declarat că cele mai mari şanse le are Vasile Sălcudean...

s T i t u s C R Ă C I U N

Str. Cometei nr. 20 A, (Lingă BANCA "ION J1RIAC" Şi Reprezentanţa MERCEDES)T e l./F a x : 0 0 4 0 6 4 4 3 8 3 8 5 , 0 0 4 0 6 4 4 3 8 3 9 0 T e !.: 0 0 4 0 6 4 4 3 8 0 2 8

LIN LCC IDEAL H M EL POPAS Şl AFACERI LA CELE MAI DLNE PRETORI DIN CRAS

I A SERVICII DE EATRL STELE

Servicii hoteliere la standarde occidentale:• cam ere duble• camere single• apartam ent cu birou de lucru şi computer conectat ia internet, salon de zi pentru servirea mesei

Î N P L U S toate cam erele sînt dotate cu baie, T V color, televiziune prin cablu, aer condiţionat, minibar, sistem performat de securitate.

Servicii suplimentare:• parcare privată• room-service• fax, e-mail• comenzi taxim etre

Bucătărie internaţională:• 1 salon restaurant cu 30 d e locup• 1 saion pentru protocol cu 20 de locuri

BUCĂTARI CU EXPERIENŢĂ 7 ani in ttalia.

confort şi eleganţă• atmosferă intimă şi relaxantă

* ambianţă şi ospitalitate deosebită

• A z i . Calendarul ortodox'.Cuv. loan ich ie c e l M are* S f M c

B a ro m ^ u (4 -^ 58 4 ) ^ ? ' E rm e u (» •" ); S . C aro l

^ H l' & m

i - I î n

PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16 •PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60'• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ■• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:955 si 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:' 13-59-76 . •POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROTECŢIEI SOCIALE: 979•SALVAREA: 961 • -• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 S.C. "SALPREST- S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intern -43-20-01;Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E din A u togara I I :

• C lu j-N ap o ca - B u d a p esta , cu p lecare d in C lu j-N a p o c a in z ile le d c lu n i, m arţi, jo i s i v i n e r i la o r a 7 ,0 0 ş i în a p o ie r e a d in B u d a p e s ta în z i le le d c m a n i , m ie rc u r i , v in e r i ş i s îm b â tâ la o r a 1 1.00 .

• C lu j- N a p o c a - B u d a p e s ta , cu p lecare in z i le le d e jo i o ra 2 2 ,0 0 şi în a p o ie re d in B u d a p e s ta in z i le le d e v in e r i o ra 16,00. I N F O R M A Ţ I I :A u to g ara 1 : 14-24-26

A u togara I I : 43-52-78

TAROVT: 01.11.1999-31.03.2000luni

07,00 08,00 08,45 09,4517,10 18,10 17,30 18,30 '19,00 21,10

m arţi09,15 10,15 . . 07,45 08,4519,30 20,30 * 18,00 19,00

m iercu ri09,15 10,15 • 07,45 08,45-19,30 : ' 20,30 18,00 19,00

09,15 10,15 07,45 08,4515,30 16,30. 13,30 15,1019,30 20,30 18,00 19,00

y iiieri09,15 10,15 07,45 08,4513,55 15,00 11,30 13,35

- - - 19,00 . 20,00sîm bâfâ

07,25 08,25 11,00 - 13,0513,25 - 14,25 -

t d um in ică

- 19,00 20,00

P re ţ bilet: - , 702.000 Iei

Luni: Cluj -> Bologna 10,30-12,05 .Bologna ->C1uj 12,55-16.40

miercuri: Cluj4Bnlngna 10,30-12,05 .Bologna^Cluj 12,55-16,40

liaeiiiC Iuj *9Boiogna 10,30-12,05 Bologna-Kluj 12.55-16,40

P reţ bilet: 119$ dus-întorsTELEFON: 13-01-16.

Farmacii cu sen iciu permanent: Farmacia

C O RAFARM ", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540.Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia

’IN TE R P H A R M " str. Primăverii nr. 5, telefon

42-71-95 orar 8-22, Farmacia C L E M A T IS F A R M " , Piaţa Unirii nr. 10,

Icîcfcn 19-13-63, orar 8-22.Garda de noapte:

Farmacia nr. 3, " I IY G IE IA AESCULAP". P-la M . Viteazul nr. 36. telefon 13-03-64, orar‘20-8.

PO LIC LIN ICA FĂRĂ PLATĂ

"F A M IL IA SFÎN T Ă ”

• 2-5 noiembrie •M e d ic in ă g e n e ra lă . Dr. M. Suciu - 4 (1 2 -1 4 ), dr. S. Loga - 5 (14-16), dr. I. Boilâ - 2 ,4 ,5 (1 0 -1 2 ) , dr. R. Cotârtă - 3

(1 0 -1 2 ), dr. V . Tâtaru - 5 (10-12), dr. L. M aier - 3 (13-15), dr. F. Oros - 4 , 5 (14- 16); H o m e o p a tie . dr. L. Barbâalbâ - 3

(10-12): In terne. Dr. A. lancu - 2 (11,30- 13), dr. Cs. S zakacs - 3 (14-16), dr. N. P op - 4 (1 4 -1 6 ), dr. C . V lad - 3 (13 ,30 - 1 4,30); G in e c o lo g ie . Dr. C. Fodor - 2 , '

(1 0 -12 ); C h iru rg ie . D r. C -C o sm a -

2 , 4 (1 0 -1 2 ), dr. P . P itea - 4 (10-11); P e d ia tr ie . Dr. R . M itea - 2 (13-15), dr. M . Fritea - 3 (1 1 -1 3 ), dr. L. Tom a - 4

(1 0 -12 ); D e rm a to lo g ie . Dr. H. Radu - 4 (1 2 -14 ); P s ih o lo g ie . Psih. L. Boilâ

. - 2 (15 ,3 0 -17 ); E co g ra fie . Dr. M. Călin

- 5 (1 3 -1 5 ), dr. L. Negru .3 (15-17), dr. E . Czuczi - 4 (1 2 ,3 0 -1 5 ); Psih iatrie. Dr. L. G lodan - 3 (1 5 -16 ); Neurologie. D r. C . T ra n d a f ire s e u - 4 (1 3 -1 5 ) ; R e u m a to lo g ie . D r. I. Alb - 2 (12-14), dr, C . Zotta - 5 (1 4 -1 6 ).

Pentru chirurgie estetică şl reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12,

Republica - Mumia (SUA), premieră (10.30; 13; 15.30; 18; 20.30). Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de

_____________________________ noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria -Halloween

1 29 o cto m b rie - 4 noiembrie | H:20 - După douăzeci de ani, premieră, SUA (11; 13;—4 15; 17; 19) * Arta - Pisica albi, pisica neagră, Franţa-

F IL . IV IE

Germania (12,14.30.; 17; 19.30) Duminică spectacolele încep de la ora 14,30. Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - Star Wars ■ Ameninţarea fantomei, SUA (12; 14.30; 17; 19.30)* Mărăşti - Teroare nevăzută, SUA (13; 15; 17; 19).TURDA: Fox - Matrix, SUA (13; 15,20; 17,40; 20)DEJ: Wild, Wild, West - Mare nebunie in vesl, SUA (13; -15; 17; 19), Vineri, sîmbătă, duminică • spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.GHERLA: Star Wars - Răzbunarea tatălui, SUA (13; 15; 17), Marele Lebowski, SUA (19).

U N I P L U S R a d i o J o i, 4 n o ie m b r ie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -

8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 - 1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 - 1 8 ,3 0 ;2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a ru l z ile i. M e teo . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo rm a ţii c u ltu ra le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 , . 1 7 ,0 0 Ş tir i n a ţiona le s i locale.1 0 .0 0 - 1 4 ,0 0 P u n c t... s i de la Z e c e ; 1 4 ,3 0 - 1 8 ,0 0 U n ip lu s a lte rna tiv . 1 8 ,3 0 - 2 1 ,0 0 T re i c e a s u r i bune .19 ,00 Ş t ir i lo c a le . 2 2 ,0 0 ; Ş t ir i n a ţio n a le 2 1 -3 0 - 6 ,0 0 ,0 0 ; U n ip lu s n o c tu rn .

( t te le s p e c ta to r • )

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.

* B ib lio teca- Jude ţean ă “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-20. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri; 9-20. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORÂR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9:15. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9- 20; sîm bătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARA, ORAR: luni-vineri: 9-16,00. '

* B iblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45.

B iblio teca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

* Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Oran luni - joi: 10 -.18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

B iblio teca B ritan ică (strada Avram lancu II). Orar: luni, miercuri; 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 .

B iblio teca “ lic ita i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: m arţi:'18 - 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului C ultu ral Francez (strada ţJ.C . Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural G erm an "H erm ann O b crth ” (str. MemorandumuluilS). Orar: luhi, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

* Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebci nr. 21). Orar: Iurii 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtâ: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13—17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12, (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

A D E V Ă R U Ld e C i u l

U n c o t i d i a n c a r e s a t is f a c e

g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

OPERA MAGHIARAazi, 4 noiembrie, ora 19

NUNTA LUI CSIPIKE

Joi, 4 noiembrie7 ,0 0 M atina l n aţio na l; 9 ,0 0TVR laşi; 10,00

Cafe Corso (r); 11,00 "IA/R Cluj- Napoca; 12,00 Lumea dansului (r); 13,00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14 ,15 C ib e F a n . Comunicaţii; 14,30 Destinul unei naţiuni; 15,00 Convieţuiri (m ag .);.16 .00 Pentru dvs., Doam nă!; 17 ,00 , La te le fo n , m uzica populară!; 17 ,25 C asa m ea; 1 7 ,5 5 R e zu lta te le .tra g e r ilo r Super Loto 5/40 şi Expres; 18,00 Coreei!; 18 ,05 Jum ătatea ta;19.00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Amintiri din secolul 20; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Ştirea zilei; Sport; Meteo; 20,55 M oşten irea (s); 2 1 ,4 0 Fotbal Cupa UEFA, turul II, manşa 2; 23,50 Jurnalul de noapte; 0,05 Punct ochit!; 1,05 Rock la miezul nopţii; 2 ,05 Pariul Trio - cursă hipică internaţională, transmisă de la Paris.

7 .0 0 T V M . T e le m a t in a l ;

KW i ' & 8'00 A nim ale leşi războiul (do);

9 .00 Viaţă de cîine (d.a.); 9,25 In fid e lită ţi (s ); 1 0 ,1 5 Lim bi s tră in e . G e rm a n ă ; 1 0 ,3 5 O familie ciudată (s); 11,05 Familia Simpson (d.a.); 11,30 Magazin muzical; 13,00 Alfa şi Omega;1 4 .0 0 E m is iu n e în lim ba germ an ă; 15 ,00 O bsesia (s);16.30 Santa Barbara (s); 17,15 . Opera Mundi; 18,00 Portrete în acvaforte; 18,30 Curier de ambe sexe; ,19 ,00 Ştiri bancare şi burs iere; 19 ,15 C lepsidra cu im ag in i; 1 9 ,30 Un secol de cinema: Carmen Miranda; 20,15 Film; Mirosul de papaia verde (F ra n ţa 1993); 2 1 ,5 5 Rug'by C am pionatul Mondial - finala mică. . ,

7 .0 0 B yn ă

to .o o T în ăr şi neliniştit (s/r); 10,50 Film: Alb si negru (SUA 1995); 12,30 Royal Canadian Air Force (s); 12,55 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe- zi; 13,05 Babylon 5 (s); 13,50 Ani de liceu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14,45 Familia Bundy (s); 15,15 Nisipurile din Miami (sj; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV / O propoziţie pe zi; 17 ,30 Spitalul Chicago Hope (s); 18,30 Doi poliţişti şi jumătate (s); 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Film: Arca lui Noe (SUA 1991, p.l); 22,25 Ştirile Pro TV;2 2 .30 Chestiunea zilei; 23 ,30 Ş tir ile Pro T V / P ro fit/ O propoziţie pe zi; 0,00 Criminaliştii (s); 1 ,00 Ştirile Pro TV; 1,30 C hestiu nea zilei; 2 ,3 0 C ine-i şeful?; 3,00 Brigada 132 (s); 4,00 Poltergeist - moştenirea; 4 ,45 Babylon 5 (s/r); 5,30 Suflet de fem eie (s); 6,15 Nisipurile din Miami (s/r)

7.00 Observator;8 .00 D im ineaţa devrem e; 10,00 Ştiri; 1 0 ,1 0

Colivia de aur (s); 11,00 Pe cont propriu (s j: 1 2 ,00 Bayw atch Nights (s); 13,00 Ştirile amiezii;

13.15 Viitorul începe azi (s);14.00 Decepţii (s); 15,00 Luz M aria (s); 17 ,00 Ştiri; 17 ,25 D rago stea în v in g e ; 1 9 ,0 0 Observator; 2 0 ,0 0 V .I.P . (s); 20 ,50 Air America (s); 21 ,40 B rigada m obilă; 2 2 ,0 0 Observator; 22 ,30 Marius Tucă Show;. 0,00 Minutul zero; 0,30 Film: Moartea unui poliţist ( SUA 1991); 2,00 Observator (r); 2,30 Bayw atch N ights (s /r); 3 ,3 0 D ragostea în v ing e (r); 5 ,0 0 Dallas. ■ '

7 ,0 0 K arao k e S h o w (r); 8 ,0 0 D im in e a ţa .cu P rim a; ’ 1 2 ,0 0

Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Politica de mîine (r); 15,00 Apel de urgenţă (r); 15,30 Poveşti pescăreşti (r); 16 ,00 V iaţa în direct; 17,00 Bogaţi şi celebri (s)r 18,00 Focus; 18,55 Clip Art;19 .00 K araoke Show; 2 0 ,0 0 Film: Am erican Gigolo (S U A 1980); 21 ,30 Exploziv; 22 ,00 Focus P lus; 2 2 ,4 5 R ev is ta presei; 23,00 Politica de mîine;1.00 Film artistic.

6,00 Maria (s); 6,50 Acasă la bunica (r); 7,00

Dragoste şi putere (s/r); 7,30 C ăsu ţa p o veş tilo r (r); 8 ,1 5 R osalin da (s /r); 9 ,0 0 în g e r sălbatic (s/r); 10,00 Renzo şi Adriana (s/r); 10 ,45 Lanţurile iubirii (s/r); 11,30 Nimic personal (s ); 1 2 ,1 5 C in e m a te c a de acasă: Ultimul lor joc (r); 14,15 V ia ţa n o astră (s )ţ 1 5 ,0 0 Dragoste şi putere (s); 15,30 R enzo şi Adriana (s); 16 ,30 Preciosa (s); 17,25 Vrem ea de acasă; 17 ,30 R osalinda (s);18.30 Lanţurile iubirii (s); 19,30. A cas ă la bunica - re ţe tă culinară; 1 9 ,4 5 C ăsu ţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic;,21.30 Sînge din sîngele meu;22 .30 Cinem ateca de acasă: Sărutul care ucide (SUA 1993);

' 0,15 Surorile (s).T B L B y 7 ,0 0 Ştiri; 7 ,10

7 / . Bună dimineaţa,/ /r~ i l - v — R om ânia; 9 ,0 0 ZVtJt“*—Lou Grant (s/r);

10.00 Ştiri; 10,15 Teleshopping;10.30 Dintre sute de ziare (r); 1 1 ,1 0 D errick (s /r); -1 2 ,0 0 Reporter Tele 7 (r); 12,45 24 din 24 (r); 13,15 Drumuri printre am intiri (r); 1 4 ,00 M edici la datorie (s); 14,45 Teleshopping;15.00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,35 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s); 18,55 Pariu Trio;49.00 Secţia de poliţie (s); 19,55 Loto; 20,00 Actualitatea Tele 7;20.30 Documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,45 Pariu Trio, Loto; 22,00 Linia întîi; 23 ,00 Derrick (s);'0,00 Ştiri; 0 ,20 Ora H - emisiune de confesiuni; 2,00 A ctu a lita te a T e le 7; 2 ,3 0 Documentar (r); 3,00 Medici la

. datorie (s/r); 4 ,00 Linia întîi (r);5 .15 Clipuri muzicale; 5 ,45 O singură v ia ţă (r); 6 ,3 5 Teleshopping.

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în- programele posturilor de televiziune.

CLUJ-NAPOCA s tr fR O F ClORTEA nr.9

(cartie r Grigorescu) - C O N S U L TA Ţ II--

Prof.dn LUCIAN LAZĂR■ (Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J: 163°-183CD r . V A L E N T I N P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie) M a , J : 1 4 m - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7

S : 9 - 1 1

Dr. DAN-S0RIN POPESCU(Urologie)

L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : I S ^ O V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R F : te l/ fa x (0 6 4) 1 8 .7 6 .0 4

In timpul orelor de funcţionare a cabinetului

• POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascal) nr.5, cart. Gheorgheni S TO M A TO LO G IE ’

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ ORTOPEDIE♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARA D IO L O G IE • EC O G R A FIE

E N D O S C O P IE D IG E S T IV Ă

G A ST R O E N T E R O L O G IE

Electroencefalografie' - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate fem inină'

Tratam ente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic lmunologic-- Parazilologic Determinare Rh - " Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin,- Investigaţii pentru

sterilitatea feminină şi masculină)

ZILNIC , inclusiv DUM IN IC A orele 7 - 2 1

M e d ic dc gardă: orele 2 1 - 7

Rezervare, consultaţii la tel. 4 1 .4 1 .6 3 . >

SC D e n ta l ROVA- SOCOLOV

| Calea M oţilor 106, a p . f \ Tratamente stomatologice

complexe:O te rap ieO protetică (ceramică)O c h iru rg ie (re z e c ţii , îm p lân te )

P ro g ra m ă r i la te l . : 4 3 0 0 2 8 Z iln ic orar: 0 -1 9

sîm bâtâ 1 0 -1 3 ■Pentru studenţi, pensionari, şomeri " reducere 20% î^SŞS

mJoi, 4 noiembrie

, _ . 06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00,09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00,

' 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei locale, 08:20,17:00 CD Sport(Alin Fomade), 09:20,15:20 Ce m ai crede lumea, 16:20 Chemarea muntelui, 11:00-13:00 MESAJ FM, 12:00 Divertis Radio Blitz, 14:00- 18:00 CALEIDOSCOP CD, 17:40 Divertis Radio B litz 19:00 - 21:00 Modem Buzz (Horaţiu Nicoară), 21:30-23:00 Punct o c h it

Joi, 4 -n o ie m b r ie, Ş t i r i : 8,10,12,14,17,20.

w m „ J f t n d n n i i ) 6 - 1 0 'C a fe a u a d eM t a q j g j w n j c s e rv ic i,/• (m e te o , m a x im a f>< 6 S ..9 A iH , Z j | e j | i n f 0 r m a ţj i u t i l e , ,

h o ro s c o p , re c o m a n d ă ri T V , a g e n d a c u ltu ra lă , re v is ta p re s e i, o re ţe tă p e z i, C o n c u rs u ri). 1 0 -1 4 ”Z iua tn am iaza m a re " (U r e c h i le c iu lite - c o m e n ta r iu l z i le i ; B a s c a cu b re te le ', M o n d o s p o r t , G u r a lu m ii, S u rp lu s , Ş t ir i e x te r n e , c o n c u rs u r i) . 1 4 - 1 5 'N o u tă ţ i la R a d io S o n ic ". 1 5 - 1 7 M c S o n ic (d e d ic a ţ i i m u z i c a l e , p r e m i i M c D o n a l d 's ) . 1 7 - 1 9 ”R e t r o s p e c t iv a s ă p tă m în ir . 1 9 - 2 0 ’ C lo p o te tu b u la re ’ (M a r iu s A c iu ). 2 0 -2 1 " C r e a t e s t H it s ' . 2 1 - 2 3 'C ă lă to r i i p e p o r t a t iv ’ ( M a r iu s B ra ş o v e a n u ) . 2 3 - 2 'M u z ic a ş i m u z ich ia " (M a r iu s B ra ş o v e a n u ). 1 -6 M u s ic N o n -S to p . _________ __________

J o i, 4 n o ie m b rie _. Ş tir i: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00,

O 19:00. Ş tir i B B C : 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6 :3 0 - 9 :0 0 T ra n s ilv a n ia M a tina l. 6 ,4 5 , 7 ,2 0 , 8 ,2 0 -

jR Î î f m l * H o ro sco p e ln iţa ; 8 ,3 0 L in iu ţa de d ia log, 9 ,0 0 -1 5 ,0 0 P atru la de se rv ic iu . 9 ,2 0 , 9 ,5 0 ,1 0 ,2 0 ,1 0 ,5 0 ,1 1 ,2 0 ,

\ 1 1 ,5 0 , 1 2 ,2 0 , 1 2 ,5 5 - B u le tin 'ru tie r , 9 ,3 0 R evistas tV p re s e i; 1 0 ,0 5 P u n c tu l de vedere: 1 2 ,5 9 D eclaraţia

zilei, 1 3 ,2 0 -1 4 ,0 0 Ca fă co nce rt, 1 5 ,0 0 -2 0 ,0 0 P rob N oblem : 1 5 ,1 5 P u n c t de vedere, 1 6 ,0 0 -1 7 ,0 0 Vota ţii R ad io Transilvania ; 1 7 ,0 5 B B C E d u ca tio n P rogram m es ; 1 9 ,0 5 D eclaraţia z ile i, 2 0 ,0 0 -2 1 ,0 0 T o p Ten ; 2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 TaxiM uzic ; 2 3 ,0 0 -0 1 ,0 0 P ost Factum : 0 1 ,0 0 - 0 6 ,0 0 M u s ic N on Stop.

J o i, 4 n o ie m b r ie -- 5 :0 0 -8 :0 0 B u n ă d im in e a ţa 1 8 :0 0 -1 0 :0 0 P auze le de

F ? .. d im ineaţă. 1 0 :0 0 -1 9 :0 0 C on tac t FM. 1 9 :0 0 -2 2 :0 0 jU tO M T A C T Seară de seară. 2 2 :0 0 -2 4 :0 0 fn a rş iţa m u z ic ii - -r --------------- r e a l iz a t o r R a lu c a M o ia n u şi A d r ia n P o p e s c u .E m is iune cu şi d e s p re ritm urile tropicale.

J o i, 4 n o ie m b r ie - ........................................ 6,00 Bună d im inea ţa .

f f RADIO CLUJ Yllnfor™{ii’ actValităî!?i/ /m u z ic a in zoni zilei cu Dan-------------------------------------- Moşoiu. 8 ,00 E m isiunea

în lim b a m a g h ia ră . 1 0 ,00 R a a io c irc u it . E m is iune prezentată de Florin Pruteanu. 11,00 B u le tin de ş t ir i. 11,05-13,00 Tranzit. Agenda culturală, revista presei,

provocări la sfîrşit de mileniu, rondul de prînz. Redactor: Ioana B indea. 12 ,00 R a d io ju rn a l tra n s ilv a n . 13 ,00 Radio jurnal Bucureşti. 13,15 Paralele m uzicale. 13,50 Bule tin de ş tir i. 16,00 Em isiunea în lim ba m aghiară.18.00 Radiofax. Emisiune prezentată de Dan florea. 18.20 Crochiuri muzicale. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş.19.00 Radio jurnal Radio România Actualită ţi. 19,15 Pe scena is to rie i- la p te , documente, comentarii. Redactor: Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveste re lig ioasă pentru copii. 20,10 Din grădina cu f lo r i m ulte - program folcloric de dedicaţii oferite de la microfon de Codruţa Aron V îrtic . 2 1 ,0 0 Ş t ir i 2 1 ,5 0 Ş tir i. 2 2 ,0 0 în c h id e re a program ului.

RENAŞTEREAJ o i, 4 n o ie m b r ie -

6,00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinp', contemporanii noştri; 10.30 H istoria m agistra vitae: 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Z iariş ti la m icrofon: 12.30 R estitu iri - antologie de folclor; 13.00 Actualitatea: 1305 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea: 18.05 Social; 19.00 Muzică ş i sim ţire românească; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21 ,00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Talk-show, 23.00 Muzică: 24.00 Lin iştea n o p ţii - program muzical.

PROF. UNIV. D r. MIHAI CALDGARD

Dr. ANGELA CĂLUGĂRUS tr ..P ra h o v e i n r . 11

(lîngă biserica Bob)

P R O G R A M O F T A I ,M O I O G IF .

L , M i , V - 1 7 - 2 0

S - 8 -1 2 .

T e l.: 4 2 .5 6 .1 8 ; t e l / f a x : 1 9 .1 4 .6 8

ALIANŢA ANTISUICIDL 1 F E L I N E

Sufle tu l n o stra la d isp o z iţia ^ dum neavoastră . T ele fo n u l g d e noap te , te le fo n u l v ie ţii. S

1 9 1 6 4 7 ic

Gardă do noapte, orele 20-08. §

Linia telefonică dc intervenţie în criză si prevenţie a suicidului initiatâ dc

LA BO R A T O R U L D E S M T A T E

M LVT A li CLUJ stă la dispoziţia dvs.

de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

local

w m a

|A * ... .. . ... "_____ ~CLUJ-JVAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75'

(5716609)

A................

■

a r p u t e a a c c e p t a

c e r u t e d e U E p e n t r u

c e n t r a l e i d e l a K o z l o d u i

(Radio Europa Liberă)V V Recent, fi ulgaria â găzduit

lucrările “Forumului Economic pentru Europa de Sud-Est”, cârd are toate şansele să se transforme în tr-o reuniune regulată de importanţă regională, constituind un factor real în evoluţia economică a regiunii şi care urmăreşte să atragă atenţia investitorilor strategici către'' această parte â continentului.

Trimisul special, Richard Shifter, care a participat • la Forumul Economic pentru Europa de Sud-Est, a adresat ţărilor balcanice apelul de a lupta mai activ cu criminalitatea organizată şi cu corupţia dacă doresc să atragă importante investiţii occidentale. Richard Shifter a anunţat că, pînă Ia sfîrşitul lunii octombrie a.c., vor putea fi depuse proiectele concrete care vor fi finanţate de Banca Mondială în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud- Est. Pentru Bulgaria, suma este evaluată la 32 milioane de dolari.

în cadrul aceluiaşi forum,• coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud- Est, Bodo Hombach, s-a referit la necesitatea realizării unor mari proiecte regionale de infrastructură. Banca Europeană va lansa un nou program în sprijinul întreprinderilor private mici şi

mijlocii. Pentru fiecare ţară în parte : vor fi stabilite căi concrete pentru: depăşirea obstacolelor din faţa investitorilor. în ultimele luni, ca urmare a războiului din Kosovo, atît exporturile cît şi importurile bulgăreşti au- înregistrat o pronunţată . scădere. Criza' sectorului de stat din Bulgaria este compensată, parţial, prin creşterea mai rapidă a sectorului privat, care realizează în prezent peste 60 la sută din PIB. . '

Pînă la 1 decembrie a.c., dată la care Parlamentul European, va definitiva lista cu ţările recomandate să înceapă tratative de aderare la UE, Guvernul bulgar va putea accepta închiderea, în termenele cerute de “cei 15”, a primelor patru reactoare ale Centralei nucleare de la Kozlodui. Conform programului existent, închiderea reactoarelor I şi 2 trebuie să înceapă în anul 2005. Sofia va cere alocarea unui ajutor în valoare de 60 milioane de euro pentru modernizarea reactoarelor 5 şi 6, precum şi a 200 milioane de euro cu care să fie compensate pierderile economiei bulgare de pe urma închiderii instalaţiilor cu o putere de 1.760 MW. Surse ale UE afirmă că nu există probleme ca aceşti bani să fie asiguraţi în cadrul Programului PHARE.

în discursul rostit în deschiderea

Forumului/Economic- pentru; •Europă de Sud-Est, premierul ; bulgar, Ivan Kostov, a subliniat că; . pentru ţările din această zonă este important să contureze; obiective comune clare privind micşorarea cotei de risc a regiunii. El a propus crearea a două sisteme regionale: unul, pentru o diagnosticare •timpurie a crizelor; cel de-al doîîea, pentru dezbaterea, propunerea şi traducerea în practică a proiectelor de interes comun, Şeful Cabinetului de la Sofia a apreciat că investiţiile străine în regiun&sînt insuficiente, precizînd câ numai în perioada 200-2006, Bulgaria va avea nevoie de investiţii directe în valoarea de peste 40 miliarde de mărci germane. Aproximativ 22 miliarde din această sumă'sînt aşteptate din partea investitorilor privaţi şi a instituţiilor financiareinternaţionale.

“Instituţiile financiareinternaţionale nu trebuie să se limiteze doar la constatarea lipsei de'proiecte şi a posibilităţilor tehnice de finanţare. A sosit momentul să renunţe la rolul de intermediari pasivi şi să contribuie concret la dezvoltarea capacităţii de investiţii şi a bazei de proiecte. Aceste instituţii îşi pot asuma un angajament direct, ca participanţi sau parteneri financiari ai unor

asemenea proiecte sau ca intermediari şi garanţi în angajarea

.companiilor:: şi operatori

. comerciali”, a spus Kostov.în altă ordine de idei, premierul

buîgar a apreciat că ţara sa ar putea introduce moneda euro înainte de- anul 2002 şi poate să menţină rata scăzută a inflaţiei şi în anii următori.

Consilieful. de probleme economice a preşedintelui bulgar, profesorul gernian-de economie, Steve Hanke, a propus ca în toate statele balcanice să se introducă un Consiliu Monetar, care, în opinia a, poate fi creat în 60 de zile. El consideră drept “hazardată” propunerea miliardarului american George Şoros, priyind crearea “Uniunii Monetare Balcanice”, sugerînd ţărilor din regiune să renunţe la ideile exagerate şi să revină la propunerile mai simple şi mai practice, cum ar fi, de exemplu, construirea celui de-al doilea pod peste Dunăre. ~

Steve Hanke a mai declarat că Bulgaria practică extrem de multe impozite, ceea ce explică nivelul corupţiei din ţară. în opinia sa, toate impozitele ar trebui micşorate, oferind ca exemplu îri acest sens impozitul pe. venit, care în opinia sa ar trebui micşorat cu 15 la sută.'

R U S I A A R P U T E A P R O F I T A D E C R I Z A D I N A R M E N I A

P E N T R U A - S I I N T A R I P R E Z E N T A I N C A U C A Z

("Stratfor")Atacul armat asupra conducerii

Parlamentului armean, din 27 octombrie, ar putea avea implicaţii care depăşesc graniţele Armeniei, exercitînd un impact strategic semnificativ asupra întregii zone a Caucazului. Rusia s-ar putea prevala de acest atac pentru a-şi întări influenţa pe plan economic şi strategic. Rusia are nevoie să controleze sudul Caucazului şi nu-şi poate permite să nu speculeze ocazia oferită de această criză. Armenia este deosebit de importantă pentm Rusia, deoarece relaţiile acesteia cu restul regiunii sînt încordate în urma dezacordurilor cu privire la campania din Cecenia. Ultranaţionaliştii înarmaţi au pătruns în Parlamentul armeanşi au tras mai multe focuri de armă, Soldate cu uciderea premierului Vazgen Sarkisian, a preşedintelui Parlamentului, Karen Demirtcian şi a altor şase oficiali de frunte ai guvernului, decapitînti practic conducerea politică â ţării.

Această situaţie este o ocazie oferită Rusiei, o scuză pentru a interveni în forţă în Armenia, întărindu-si controlul asupra întregii regiuni â Caucazului. Rusia are nevoie de stabilitate în Caucaz. Din punct de vedere economic, Occidentul intenţionează să folosească sudul Caucazului ca rută de transport, al petrolului extras din zona Caspicii şi Asia Centrală, evitînd astfel Rusia. Dacă Rusia doreşte să-şi menţină controlul asupra acestor regiuni, ea trebuie să-şi întărească prezenţa şi să exercite presiuni asupra regiunii. Datorită relaţiilor încordate cu Georgia şi Cecenia, ea nu mai exercită acum acest control. Atît Georgia," cît şi Azerbaidjanul, sînt un adevărat junghi în coasta Rusiei. Ambele îi sprijină în mod activ' pe ceceni şi curtează NATO. Şi, deşi Rusia întreţine relaţii" strînse cu Armenia, ea nu a avut motive să-şi mărească prezenţa acolo. Criza actuală îi furnizează acest motiv. Relaţiile Rusiei cu Azerbaidjanul sînt în general stabile, dar, în cursul războiului din Cecenia, Rusia i-a acuzat pe azeri că îi sprijină pe-rebelii ceceni, posibil cu arme şi acordîndu-le azil şi drept de liberă trecere pe teritoriul lor. Rusia

acuză, totodată, Azerbaijanul că permite rebelilor ceceni să-şi menţină un centra de informaţii la Baku, capitala azeră. Azerbaidjanul respinge aceste acuzaţii.

Sudul Caucazului este devastat de instabilitate politică şi economică, ceea ce subminează şi mai mult poziţia Rusiei în regiune. între Armenia şi Azerbaidjan există un conflict de lungă durată, deseori violent, cu privire la regiunea autonomă a Nagorno- Karabah, aflată pe teritoriul Azerbaijanului.

Recent, liderii armean şi azer au avut o serie de convorbiri, în cadrai cărora au negociat viitorul Nagomo-Karabah. Se aşteaptă ca ei să semneze un acord preliminar, cu ocazia conferinţei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), prevăzută să aibă loc pe 17-19 noiembrie, la Istanbul. Această chestiune preocupă în cel mai înalt grad pe cetăţenii ambelor ţări. De fapt, Nairi Unanian, şeful comandoului, a fost afiliat unui partid politic, al cărui principal obiectiv este independenţa Nagomo-Karabah. Deşi dacă se urmărea devierea negocierilor, atacatorii l-ar fi ţintit pe preşedintele armean Robert Kociarian, în calitate de principal negociator la recentele convorbiri privind independenţa Nagomo.

Relaţiile dintre Georgia şi Rusia sînt foarte încordate datorită chestiunii cecene. Cele două sîrit angajate într-o confruntare politică cu privire la campania rusă din Cecenia. Rusia pretinde că Georgia permite tranzitarea armelor destinate Ceceniei. şi trecerea rebelilor ceceni pe teritoriul său. Georgia a declarat că nu va închide frontierele sale în faţa refugiaţilor ceceni. De asemenea, Rusia a masat o cantitate imensă de echipament militar pe latura de sud a Caucazului de nord, ceea ce încalcă Tratatul de reducere a armelor convenţionale. La summitul OSCE, din noiembrie, se aşteaptă ca Georgia să insiste ca Rusia să respecte prevederile tratatului.

Avînd în vedere relaţiile încordate ale Rusiei cu restul regiunii, Armenia are, în consecinţă, o importanţă strategică centrală pentru Rusia. Situaţia de la Erevan ar putea oferi Rusiei scuza de care are nevoie pentru a pătrunde în forţă

în Armenia. Dacă Armenia cere sprijin Rusiei pentra asigurarea stabilităţii politice, Rusia poate face ceea ce a făcut întotdeauna: să exploateze o situaţie de criză pentra a uzurpa puterea.

Există, însă, două impedimente cu privire la amestecul Rusiei. în primul rînd, Armenia este deja aliata Rusiei, dar în calitate de naţiune independentă, care nu doreşte o prezenţă permanentă a Rusiei pe teritoriul său. în al doilea rînd, forţele ruseşti sînt deja mult prea solicitate şi cu greu s-ar găsi resursele necesare pentra întărirea lor. '

Indiferent de aceste obstacole, tipic pentru Rusia este să depună toate eforturile pentru a dobîndi cîştig de cauză în final. Dacă Rusia foloseşte această ocazie pentru a-şi întări controlul în Armenia - fie îa cerere, sau nu -, este posibil ca' prezenţa sa în Caucaz să sporească în mod semnificativ,, schimbînd complet echilibrul regional al puterii.

în urma atacului armat din Parlamentul armean puterea a rămas “de facto” în mîinile preşedintelui Kotciarian. Premierul şi preşedintele Parlamentului care şi-au pierdut viaţa formaseră, recent, o coaliţie electorală - “Unitatea” - obţinînd victoria în alegerile legislative din 30 mai, iar dl Sarkasian a fost numit în fruntea Guvernului pe baza acestui scrutin. între cei doi oficiali şi preşedintele ţării exista o relaţie delicată, ei opunîndu-se unor concesii fegate de acordul asupra Nagomo- Karabah, precizează unii analişti. “Se poate trage concluzia că, după eliminarea lor, singurii concurenţi cu pondere ai preşedintelui, puterea se concentrează acum în mîinile sale” declara AFP un specialist în probleme armene, Azer Mursaliev, ziarist la cotidianul. rus “Kommerant”. Conform d-lui Mursaliev, “este clar că evenimentele sînt legate de conflictul din Karabah, deoarece un acord privind acest teritoriu era pe punctul de a fi încheiat şi sînt multe forţe, atît în Armenia, cît şi în Azerbaidjan, care i se opun”. Alţii sînt, însă de părere că cei ucişi erau exact oamenii care puteau să facă ceva pentra Armenia, atacul fiind privit ca o catastrofa pentru ţară.

R u s la n H a s h u la tn v : .

“Conflictul din Ceceniae s t e a v a n t a jo s doat

® p e n tr u S U A "("Argumentî i fektî") - v .

v întrebare: M u lţi ruşi cred că ar fi mai bine ca Rusia să plece din C a u c a z, care “ înghite” sumedenie de bani şi unde soldaţii ruşi sînt ucişi.

R ă sp u n s: Dacă se va produce aşa ceva] destrămarea ţării nu va mai.putea fi stăvilită! Federaţia Rusă se va împărţi în mici cnezate separate] Şi apoi; cum poţi să alungi pe cineva care se considera parte inseparabilă a acestei ţări. Popoarele din Daghestan şi Cecenia se simt absolut ruseşti. Diferenţa constă numai în faptul câ în Daghestan conducerea este prorusă, iar în Cecenia nu avem o astfel de conducere. Totul depinde de “factorul conducător”, deoarece ambele popoare gîndesc fel. •; ■; . A, ■ ; ; i. , - :

î . : înseamnă că trebuie să ne aşteptăm ca Groznîi să revină la Rusia? ,!

R.: în mod cert. Despre aceasta nici nu merită să vorbim acum. Singur, poporul cecen este, pur .şi

‘ simplu, pe cale de dispariţie. El trebuie să intre în -componenţa cuiva. Noi îi ajutăm pe cei din Kosovo nu pentra că această provincie aparţine sau nu Iugoslaviei, ci din raţiuni morale şi umanitare. De facto, Cecenia şi-a dobîndit libertatea atunci cînd au plecat soldaţii ruşi de acolo. Astăzi Cecenia este “liberă”, însă şi de locuri de muncă, şi de hrană. îi mai rămîne doar libertatea de a muri. Atunci cînd Cecenia va fi curăţată de bandiţi şi oamenii vor avea condiţii normale de viaţă, numai atunci ar putea fi pusă problema rămînerii. sau nu a Ceceniei în componenţa Federaţiei Ruse.

L : Credeţi că populaţia Ceceniei ar putea să se ridice îm p o triv a p u te rii bandiţeşti a comandanţilor militari?

R .: Nu cred. în primul rînd, în Cecenia a rămas o populaţie de 350-400 de mii de locuitori din 1,2 milioane. în al doilea rînd, segmentul rămas este şi ’ cel mai demoralizat al naţiunii cecene. Intelectualitatea a părăsit aproape în întregime teritoriul republicii. Au rămas cei slabi, care, practic, sînt ostaticii bandiţilor. Oamenii sînt convinşi că toţi comandanţii militari sînt fie agenţi, ai Mossadului, fie ai CIA, fie ai ambelor servicii secrete. Asta-i valabil şi pentru Hattab şi pentru Basaev şi pentru alţi bandiţi. Nimeni nu-i consideră eroi. Orice popor are aceeaşi atitudine faţă de bandiţi. De ce atunci cecenilor li s-ar atribui alte principii morale? .

î . : Sînteţi de acord că bombardarea şi atacurile în Cecenia sînt o replică la incursiunile în Daghestan, la explozia blocurilor de locuinţe din Moscova şi Volgodonsk. în SUA niciodată pînă acum teroriştii nu au aruncat în aer case de locuit.

R.: în SUA au loc anual un număr uriaş de explozii. La origine SUA sînt o ţară teroristă. Acolo şi-au găsit adăpost infractorii, aventurierii, cei fară de căpătîi, cei care nu puteau să reuşească la ei. în ţară. De kceea, statul a fost nevoit chiar de la bun început să creeze un puternic aparat represiv.

î .: N u vi se pare că Cecenia este condusă în realitate de Ben Laden? v

R .: Âsta-i o născocire. Ben Laden este preocupat doar de războiul său personal cu SUA, eî a stat la o parte şi în Cecenia şi în Daghestan. Să-i mulţumim lui Dumnezeu câ musulmanii fundamentalişti nu s-au implicat pînă acum în Rusia. Dar, se pare că avem un stat atît de puternic, îneît putem să ne permitem,un război şi cu islamul. Se creează impresia că toate discuţiile despre Ben Laden şi factorul islamic invocat de guvern acţionează doar în favoarea lui Clinton, care ar dori să implice Rusia în lupta împotriva lui Ben Laden, şi{ în general, împotriva islamismului fundamentalist. Există suspiciunea câ SUA intenţionează să-i includă pe musulmani în lupta împotriva Rusiei, stat în care, de sute de ani, islamul şi creştinismul au convieţuit paşnic. - ■

I .: Totuşi, în mass-media din Rusia se afirmă că în Daghestan şi Cecenia sînt implicaţi banii lui Ben Laden.

R ;: Atunci obligatoriu trebuie să se recunoască şi faptul că Ben Laden este agent CIA, pentra că ceea ce se petrece acum în Daghestan şi Cecenia convine doar sută la sută intereselor strategice ale SUA. Pentru că şansa variantei nord-caucaziene a construirii unei conducte de petrol, din cauza ultimelor evenimente, pur şi simplu, a fost pierdută. Ultimele evenimente din Daghestan au redus la zero şi încercările de a transporta petrolul din Baku la Mahacikala cu cisterna.

-

Aici ar putea fii reclama dumneavoastră

1992 - P reşed in te le R om âniei, Ion Iliescu, a anunţat că l-a desem nat

pe N ico lae V âcâro iu drept prim -m inistru a l ţârii.

S S 3 2 1 j ^ E i . . j

în!6pinia:d6putatului:*PUN RVasileMiclău

Premierul Vasile reprezintă doar un “smecheras de cartierDeputatul Vasile .Miclăuş a informat din partea,.gUvertiariţilop pentru rezolvarea pentru IMM:urile turdene,. dar mî-am dat seama

reprezentanţii mass-media din Turda că, de cînd problemelor cetăţenilor,' exista doar preocupări că fondurile speciale se dirijează spre clientelaocupă funcţia de secretar al CamererDeputaţilor, pentru rezolvarea clientelei politice, iar timp politică”. Exprimîndu-şi nemulţumirea în legăturăaccesul său la documente este mult mai mare. în pentru ceilalţi oameni nu mai este”. ’ Cu atitudinea primului ministru faţă de uneleacest fel a reuşit să centralizeze sesizările şi Lărgind sfera problemelor, deputatul PUNR. a probleme ale ţării, .“care nu poate fi benefică înreclamaţiile “ce vin dinspre judeţul Cluj”, ocazie amintit de promisiunea Ministerului Agriculturii . situaţia actuală”, Miclăuş este de părere câ aceste -cu.care a observat câ cele mai multe sînt legate de acordare a unor credite subvenţionate în de Legea 18, a fondului forestier, de regimul valoare de 400 miliarde lei. “Ni s-a spus că avemproprietăţii în general sau .de pensii. “Marea banii, dar. că nu există nici un fel de acord cu

vreo bancă, care să gestioneze aceşti bani. Apoi am aflat că, de fapt, aceşti bani există doar pe hîrtie, nu şi în realitate”, fiind vorba doar despre “o politică pentru a ameţi oamenii”. “Eu am vrut să ajut Turda, să obţin credite subvenţionate şi

majoritate a situaţiilor sesizate de cetăţeni durează de cîţiva ani. buni şi încă nu au fost rezolvate”, a declarat Miclăuş. Din acest motiv, “pe bună dreptate se pîîng oamenii că sînt purtaţi de ici - de colo. Nu există reacţia care ar trebui să existe

“ar trebui demis, şi odată cu el, întregul Guvern”, după care să se instaureze “un guvern de uniune naţională, cu care să mergem pînâ la viitoarele alegeri”. în opinia reprezentantului PUNR, actualul premier reprezintă doar un “şmecheraş de cartier, în cuvîntul căruia nu mai poţi avea încredere”.

Brîndusa FAUR

Primarul Gheorghe Funar îi cere prorectorului Simion Şimon să ceară Senatului UBB intrarea în legalitate prin demisia lui Andrei Marga din funcţia de rector al Universităţii „Babeş-Bolyai“ şi declanşarea procedurilor pentru alegerea unui nou rector. Reacţia primarului vine după declaraţiile lui Şimon, care a acuzat autorităţile publice locale'că nu au investit în construirea unui cămin studenţesc şi că nu au alocat bani pentm sărbătorirea a 80 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Babeş-Bolyai“.

Funar afirmă, în replică la declaraţiile prorectorului UBB, că, printr-o hotărîre a Consiliului local Cluj-Napoca, a fost atribuit un imobil de pe Albac, care a fost refuzat de către ... Universitate. De Asemenea, primarul susţine că CL Cluj-Napoca a dat curs oricărei cereri de alocare de sume venite din partea Univesitâtii.

(A.M.)

Comisia parlamentară de control al activităţii SIE îl va audia, vineri, pe directorul Serviciului de Informaţii Externe, Cătălin Hamagea, în legătură cu informaţiile privind traficul de ţigări dinspre Bulgaria spre România, a declarat, ieri, senatorul PDSR Radu Timofte, vicepreşedinte al comisiei. »v

Potrivit lui Timofte, discuţia cu Hamagea se va axa pe mai multe direcţii: dacă aceste-transporturi au existat cu adevărat, dacă au tranzitat România sau dacă s-au oprit pe teritoriul României şi, respectiv, dacă SIE deţine informaţii asupra unei acţiuni concertate a autorităţilor

' şi a presei din Bulgaria, îndreptată

împotriva României. Timofte a mai spus că, săptămîna viitoare, Comisia SIE va începe un control- asupra activităţii SIE, vizînd circuitul documentelor în interiorul acestei instituţii şi efectele pe care le. va avea aplicarea legii privind accesul la dosarele fostei Securităţi.

Radu Vasile v a participa Ia reuniunea anuală a şefilor de Guvern din statele membre ale Iniţiativei Central-Europene

Premierul Radu Vasile va participa, în perioada 5-6 noiembrie, la Praga, la cea de-a zecea reuniune a şefilor de Guvern din statele membre alfe Iniţiativei Central- Europene.

Premierul român va avea întîlniri cu omologii săi din Italia, Cehia, Ungaria, Moldova, Macedonia, Polonia, în cadrul cărora vor fi studiate posibilităţile de colaborare în domeniul agriculturii,

1 îliilA! i*!* C* B it*] H111 n Cw 3

Filiala clujeană a PNL continuă extinderea reţelei de organizaţii comunale şi de tineret. Astfel, în urmă cu cîteva zile, a fost constituită organizaţia de tineret a PNL din.comuna Recea Cristur, care şi-a ales membrii Biroului Permanent Local în frunte cu preşedintele Gabriel Mic. La două zile după înfiinţarea organizaţiei, deputatul Anton lonescu, preşedintele PNL Cluj, a donat şcolii din Recea Cristur un computer din partea Societăţii Academ ice „Gh. I. Brătianu“f O altă organizaţie proaspăt înfiinţată este aceea din comuna Bobîlnâ, în fruntea căreia a fost ales Avei Haranguş. Membrii organizaţiei din Bobîlnâ au cerut conducerii PNL Cluj sprijinul pentru instalareamnePcentrale telefonice în localitate. ( A . M .)

transportului, energiei, mediului, IMM-urilor, minorităţilor, culturii, combaterii crimei organizate, precum şi în cadrul procesului de stabilitate în sud-estul Europei.

Totodată, Radu Vasile va fi , prezent şi la Forumul Economic de ;. la Praga, unde participă numeroase

firme româneşti.La reuniune vor fi prezenţi şefii

<de Guvern din Albania, Austria, Belarus, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ucraina, dar şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Comisiei Europene, Consiliului Europei, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europene de Investiţii, şi ai Organizaţiei pentru Cooperarea Economică a Mării Negre.

B V S e c î m u l i n a l e g e r i l e........ ........ .. .... • ..... — .. ■* ... - . r: ....... ....... . ■ '... " ...... .— .. ... i. - .. .: ......

Recent, a avut loc adunarea generală a raport de activitate al comitetului municipal al organizaţiei ApR, filiala Turda. Pe lîngă membrii ApR, în perioada ’97-’99, prezentarea unui consiliului turdean, reprezentat prin preşedintele program financiar elaborat de această formaţiune.

' Vasile Nemeş, vicele Aurel Truţă şi secretarul Ion Sicoe, au participat şi personalităţi judeţene: preşedintele ApR Cluj, Vaier Suian, Angela Hurgoi, preşedinta organizaţiei de femei şi alţii. Ca invitaţi au fost de faţă reprezentanţi ai PDSR, PSM, PUNR, PNŢCD, UDMR alte personalităţi locale. Ordinea de zi a adunării a cuprins un

j e & d i n t e l f K d e r ^ i e '

Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt (FSLI), a declarat, ieri, în conferinţa de presă a ApR, că s-a înscris în acest partid, pentru că propria concepţie politică despre social-- democraţie se apropie de cea promovată de formaţiunea lui Teodor-Meleşcaqu.

Croitoru a spus că restul partidelor care se pretind social-democrate nu au oferit pînă acum decît “dezamăgiri”. El a adăugat că, în calitatea sa de lider sindical, doreşte reînvierea tradiţiei ba sindicatele să. opteze din nou pentru social-democraţie.

Liderul FSLI a precizat că nu a primit nici o funcţie în ApR, primul lucm pe care vrea să-l facă după intrarea în partid fiind să contribuie la elaborarea unui nou program al acestei formaţiuni, cel referitor la reforma din domeniul educaţiei şi învătămîntului.

politică, iar ca punct trei de pe ordinea de zi a fost înscrisă prezentarea programului de activitate' în perioada următoare. Ultimul punct al Adunării l-a constituit alegerea noului comitet municipal şi a delegaţiei pentru conferinţa judeţeană.

în scurta luare de cuvînt a preşedintelui Alianţei pentm România Cluj, Vaier Suian, acesta a accentuat faptul câ în ultima vreme, datorită rezultatelor sondajelor de opinie, s-au accentuat presiunile asupra ApR şi totodată s-a înregistrat o migraţie crescîndă spre acest partid. La rîndtil său, preşedintele organizaţiei turdene, Vasile

, Nemeş, a prezentat un foarte amplu raport de activitate, punctat pe alocuri de atacuri directe la adresa PNŢCD-ului. Nemeş nu s-a sfiit însă să accentueze rolul său important în organizaţia

_ . T i s r d a j

turdeană şi meritele pe care membrii ApR trebuie să i le recunoască. Această poziţie a liderului turdean este de înţeles dacă e să luăm în considerare zvonurile care circulă cu privire la existenţa unei lupte foarte strînse pentru conducerea filialei din Turda între actualul preşedinte şi candidatul la acest post, Nicolae' Roş, consilier judeţean ApR. Tot gurile rele spun că Roş este sprijinit de cei de Ia judeţ.

înainte de trecerea la următorul punct de pe ordinea de zi, organizatorii au obligat invitaţii să

- părăsească sala, inclusiv pe reprezentanţii mass- media, afişînd prin acest gest o lipsă totală de transparenţă. Oricum, din discuţiile purtate cu unii membri ai ApR Turda am aflat că adunarea de alegeri s-a încheiat în mod nedecis. “Meci nul”, a declarât Vasile Nemeş “Duelul” se va repeta în această săptămînă. • ..

Brîndusa FAUR

i B lO p in ia l c i t i t o r u lu j l

C a r e v a f i p r e ţ u lîmi amintesc că, la începutul mandatului,

preşedintele Iliescu a propus formarea unui guvern de uniune naţională care, în vremuri critice - citez din memorie - să exprime solidaritatea întregului eşichier politic pentru a scoate ţara din impas”. “Niet” a zis pe atunci distinsa Opoziţie, care a făcut apoi totul ca să saboteze eforturile fostei Puteri.

Nici nu apuca Guvernul Văcăroiu să:, încerce să privatizeze ceva, că dl Ciorbea (pe atunci mare lider sindical) scotea oamenii în stradă. “Grevă generală, grevă generală” se vîntura prin mass-media. “Nu . le daţi clauza” - se rugau pe la înalte porţi aceiaşi reprezentanţi ai Opoziţiei, de parcă nu poporul român ar fi fost beneficiarul ei.

Cu puţin timp în urmă, dl Iliescu, conştient că ne îndreptăm spre dezastru (expresia “încetare de plăţi” nu vă dă fiori pe şira spinării?), a reluat propunerea de acum 8 ani, de fapt singura cale demnă de a scoate în ceasul al 12-lea ţara dintr-o fundătură mult mai periculoasă decît cea în care se afla

. pe-atunci. “Niet” s-a'răspuns prompt şi de 'această dată.

Cum s-au decis cei dinafară să ne întindă mîna, în -loc sâ ne lase sâ pierim de mîna noastră, nu ştiu încă. Tot ce am învăţat pînă acum este că pe lumea asta nimic nu se dă pe gratis. Oricum, se pare câ în ultimul deceniu, nouă românilor ne este dat sâ alegem mereu între două rele.

Şi mai am impresia că marele scenariu (Malta?) preconizat pentru a scoate fostele ţări comuniste din Europa Centrală şi de Sud de sub influenţa Moscovei se apropie de sfirşit. Care va fi pînă lâ urmă preţul pentru români? Bănuiesc, doar. “Las’ că-i bine”, susţine dl Diaconescu. Şi nu numai el. Oare?

Pînâ una-alta percep (şi eu) o recunoaştere internaţională a incapacităţii actualei puteri, care şi-a dezamăgit nu numai electoratul, ci şi pe cei care au susţinut-o din afară.

Considerînd utopică propunerea d-lui Iliescu (solidaritatea de grup nu ne este caracteristică) şi eu cred câ pe moment, ccca ce se întîmplă reprezintă singura soluţie salvatoare pentru muritorii de rînd. Dar pentru ţară? Vom vedea...

M.MUŞAT

PRM <luJtcer« iemislâ £ i b i n ^ i a l i V « i l « r B>

PRM Cluj cere demisia actualului guvern, formarea unui guvern de uniune naţională şi declanşarea de alegeri anticipate. Preşedintele PRM Cluj, Ioan Mihai Năstase, susţine că demisia actualilor guvernanţi este singurul mod de evitare a izbucnirii unor convulsii sociale deosebit de grave. Năstase consideră că tulburările sociale din ultima săptămînă arată faptul că românii au ajuns într-o stare de incapacitate de a mai suporta starea de lucru.

De asemenea, liderul PRM Cluj şi-a arătat dezacordul faţă de „monitorizarea României"' şi crede că „aşa-numitele echipe de experţi ale organismelor internaţionale nu au contribuit la altceva decît la degradarea economiei româneşti". - A . M .

Trăim Vremuri pe care nici nu e bine să le calificăm. Vremuri în care sfidarea e la ea acasă, în care omul de rînd e batjocorit, cum nu şi-a imaginat nimeni vreodată că s-ar putea întîmpla într-un stat de drept, democratic şi liber. Dascălii nu şi-au luat salariul pe octombrie; pe august şi septembrie au luat cîte 600 sau 700 de mii, cam 30-40%! Handicapaţii nu-şi primesc drepturile, ca şi şomerii şi disponibilizării. Dar ei trebuie să plătească chiria şi întreţinerea, călduratşi apa rece. Apa rece, care a devenit un lux în România!!- Tinerii absolvenţi nu au de lucraşi iau ajutor de şomaj. Medicii nu-şi iau salariile. Spitalele nu au medicamente, bolnavii sînt lăsaţi să moară cu zile. Pensionarii la fel. Tabloul e halucinant şi cei care zic că se ocupă cu drepturile omului tac *mîlc. Salariul nu e un drept al omului?! Omul de

azi trebuie să trăiască fară salar?!!! Dincolo de toate aceste mizerii de nesuportat şi de nedescris, alţii se îmbuibă. Cresc salariile la interne şi armată. Şi din nou la cei din justiţie, care şi aşa

iau lefuri mari şi pensii şi mai mari, plus medicamente şi tot felul de gratuităţi. Unii nu primesc leafa mizeră lunară, altora li se măreşte şi mai mult leafa de huzur! Iată ce lume spurcată ni se oferă. Sfidarea e pîinea unora şi Golgota altora. Român jefuieşte pe român! Şi apoi, vin

străinii să ne spună ce sâ facem, cum sâ ne conducem Ţara. Se aruncă, din două în două zile, zeci de milioane pe coroane- lăsate lîngă monumente, cică să cinstim eroii neamului. Cu acele zeci de milioane aruncate pe asfalt, în serbări festive inutile, ar putea trăi nişte nenorociţi din azilele de copii sau de bătrîni. în alte părţi ale Europei şi lumii, se pun două sau maximum trei coroniţe. Totul e simbolic. La noi, o inutilă risipă.

închei îndurerat şi revoltat peste măsură cu o frază a lui lorga: “ C e tristă e o societate organizată astfel, îneît la cele mai mari bucurii şi dureri ale tale să trăbuiască să te învîrţi nu între prieteni, ci între străini şi vînzători de Ţ a r ă ” .

Viorel CACOVEANU

/Aici ar putea fi j/ reclama dumneavoastră

Contingentul cel mai banal ne rezervă uneori contactul visat de foamea noastră de aventură şi revelaţie. Acesta a fost sentimentul trăit de cei peste o sută de adulţi, dascăli şi părinţi, adunaţi într-un sfirşit de octombrie la

. dresul busuiocului din învăţămînt cu bănuţii anuali ai părinţilor.

Om cu experienţă, directorul şcolii se gîndise să dea puţină culoare unei

_ întruniri de circumstanţă, chemînd un profesor universitar să ţină o prelegere pe o temă inedită. Şedinţa a decurs operativ, fară teoretizări şi înflorituri, ca între oameni de afaceri: bilanţul şi oferta educaţională, planul de dezvoltare şi nevoile şcolii, negocierea contribuţiei.părinţilor şi propunerile de colaborare. Ajunsesem la desertul promis: un ecran de proiecţie şi o persoană importantă din minister, cercetător prestigios, autor de cărţi într-un domeniu foarte tehnic. Cum omul din faţa noastră nu avea totuşi nimic spectaculos în înfăţişare, ne resemnaserăm să mimăm interes şi

bunăvoinţă, în timp ce fiecare se va fi 'retras în evaziunile,,favorite.

Dar minutele trec şi confortul se destramă. Cuvintele şi imaginile strecoară fiori în gîndirea noastră conformistă. Cunoaşterea nu se mai împarte, aşa cum ştiam, în matematică, fizică, chimie, biologie etc. Devine una şi interferenţă. Cuvintele sînt abstracte: mecatronică, .senzori, actuatori, multipoli, nanomecanisme. Dar imaginile sînt grăitoare: automobile care îţi păzesc viaţa şi îţi fac călătoria. plăcută; unelte fine de chirurgie nesîngeroasă şi de endoscopie pînă în cele mai intime nivele ale vieţii; proteze, organe artificiale şi facilităţi pentru semenii noştri vitregiţi; roboţi capabili să înveţe şi să se autoîntreţină. Cele mai sofisticate cuceriri tehnologice se dovedesc a fi cele mai simple. In ierarhia materie - energie - informaţie, inteligenţa este mai ieftină decît masa mecanică, consumul de energie capătă randament metabolic, unealta umană devine organism viu,

industria integrată respectă ritmurile naturii. Maşinile fără suflet pierd toate competiţiile.

Privim frustraţi cum elanurile faustice ale omenirii dobîndesc contur contemporan în afara unei Românii letargice, cantonată în defetismul tranziţiei fără luminiţă. Un univers tehnologic şi o filozofie educaţională elaborate în Japonia acum mai bine de un sfert de veac şi la care Europa occidentală şi ţările nord-americane s-au aliniat aproape imediat sînt cvasinecunoscute la crucea mioritică a mileniilor, ca şi românul cu contribuţii originale în domeniu.

Omul - Vistrian Mâtieş, domeniul - mecatronică. Cursul de mecatronică pe care îl conduce la Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca a adus studenţii în anul trei. Dar savantul Mătieş a parcurs un traseu profesional sinuos, s-a confruntat cu şicanele abile ale superiorilor conservatori, suportă acum rigorile autoimpuse ale unei navete apostolice

între Cluj şi Bucureşti, pentru a ■ populariza idei inovatoare, pentru a racorda intelectualitatea tehnică şi învăţămîntul românesc la orizonturile modeme. S-a săturat să bată la porţi zăvorite şi sâ vorbească urechilor astupate. Din sferele înalte ale conducerii ministerului a coborît în şcoli. “Copilul este un capital de creativitate’, spune profesorul Mâtieş. Educaţia tehnologică integrată în viziunea mecatronică trebuie începută foarte de timpuriu, la vîrstă - jocului, înainte ca 7 pseudorigoarea şi clişeele „ ţipj şcolii tradiţionale să-i .. compartimenteze gîndirea.Dacă societatea civilă nu va face la nivel local asupra şcolii presiuni drastice de modernizare, formarea iniţială va rămîne anacronică, iar tînărul nu-şi va găsi nişe profesionale pe piaţa muncii.

Omul despre care vorbim nu este un Don Quijote. Are pragmatismul si rigoarea inginerului, darul convineeni şi tenacitatea generoasă a dascălului Şcolile şi liceele clujene, poate chiar grădiniţele, înainte de a-1 primi ar trebui să se gîndească serios dacă sînt capabile să suporte impactul cu adevărul întîlnirea de gradul trei cu un viitor pe care.perseverâm să-l ratăm.

Prof. Vladimir POP

s m w m

n m ^ i M M i i

m m O I 7 WSS7 I

Pulsul vital al muzicii secolului XrX este cu siguranţă determinat de o mai mare subiectivitate în creaţie. Traiectoriile sonorităţilor se concurează în linii de evoluţie convergente dar şi divergente. Această sinuoasă mişcare a artei sonore va da desigur o sinteză superioară, mai complexă a structurilor compoziţionale, în sensul sporirii patosului muzicii, care va aduce noi şi interesante, planuri expresive. Virtuozitatea instrumentală şi orchestrală sub aspect tehnic, dar şi expresiv, cîştigâ străluciri care vor permite muzicii sâ fie mai- aproape de sentimentele şi simţirile oamenilor. Vrem să spunem câ romantismul muzical al secolului - al XlX-lea descătuşează fantezia creatoare, proicctînd-o spre. zonetv fantastice. Pentru melomani, această stare de lucruri va putea crea surprize; în timpul audiţiei iubitorul de muzică nu mai are întotdeauna senzaţia oarecârei siguranţe a ceea ce aşteaptă de la piesa respectivă.'Muzica se desfăşoară sub imperiul unor

acţiuni sonore mai libere, sinuoase. Ascultînd muzică romantică de Franz Schubert (1797-1828), Robert Schumann (1810-1856), Hector Berlioz (1803-1869), Richard Wagner (1813-1883) său chiar F. Mendelssohn Bartholdy (1809 - 1847) şi Johannes Brahms (1883-1897), compozitori romantici mai legaţi de zonele formale ale clasicismului', auditorii îşi vor pune cu siguranţă întrebarea: Ce reacţii va putea avea muzica prin subiectivizarea mai intensă, uneori chiar exacerbată, a substanţei sonore, asţultînd m u zic ă ro m antică ? . Prin fenomenul rctroacţiei, pe care Ham explicat anterior, mecanism psihic caracterizat printr-o reacţie de la efect la cauză, auditorul primeşte o doză sporită de poetizare a expresiei muzicale. Se cunoaşte, faptul că viziunea romantică a muzicii este mult legată de aspectele literar-poetice ale expresiei artistice. Cultura obligatorie din domeniul literaturii şi picturii a auditorilor se cumulează în

simţirea acestora cu fluxul şi refluxul melodiilor şi a stărilor ce se degajă, dînd simţirii o mai puternică forţă de captare. Efectul este evocator şi poate ajunge chiar la sugestii plasticizante sau pe alte coordonate sensibile Iacontingenţe ideatice. Melomanii cîştigâ astfel în ascultarea muzicii stări de spirit ce se conectează la trăirile mai variat umane. Această mişcare de tipul “ fecd back” între muzică şi simţirea umană dă o nouă r e zu lta n tă în înţelegerea sp a ţiu lu i ro m antic alsonorităţilor, descoperindu-i c a racte risticile pasionale, intens subiectivizate. Aşadar, muzica romantică creează pentru auditori starea de poetizare, germinînd însensibilitatea umană noi reacţii expresive cu nuanţe care pot atinge grade febrile. Un auditor lipsit de cultură poetică va simţi mai puţin reacţiile de evocare ale muzicii romantice. Muzica romantică a lui Franz Schubert va declanşa stări poetice printr-o mai elastică conduită

melodică, impulsurile ei sensibile parcă sînt antrenate de un subtext poetic. Melodia schubeftiană primeşte calitatea , unui factor suveran. Reflectarea acestei expresivităţi este mai evidentă în liedurile sale pe textele unor poeţi ai timpului, numărul lor fiind de peste 600. Această conduită melodică este foarte relevantă şi în “Simfonia a V-a”, cantabilitatea temelor acestei lucrări, fiind de natură vocală. .

în lucrările instrumentale şi orchestrale se simte ecoul liedurilor sale, în care ciclurile “Frumoasa morăriţă” şi “Călătorie de iamă” au un aport deosebit. Aceeaşi cantabilitate o găsim şi în muzica instrumentală de cameră, ca de exemplu în “Cvartetul în mi bemol major op- 125, pentru coarde”, “Cvartetul pentru coarde în -la minor op. 29”, Cvartetul în re minor “Fata şi moartea”, unde în partea a doua a piesei Schubert aduce variaţiunile pe tema liedului cu acelaşi nume. Cea. mai cunoscută lucrare camerală

schubertianâ este desigur "Cvintetul păstrăvilor", tema variaţiunilor este tot o melodie a unui lied intitulat “Die Forelle” (Păstrăvul). Aici, formaţia instrumentală este cu totul originală: vioară, violă, violoncel, contrabas (!) şi pian. Prin micile piese instrumentale, mai ales pentru pian- impromptu, momente muzicale, valsuri etc.

Franz Schubert îşi revarsă melodicitatea firească dînd o notă caracteristică muzicii romantice. Lumea poeziei melodice este de acum îmbrăţişată de toţi compozitorii romantici/,

Să amintim doar “Cîntecele fără cuvinte” (Lieder ohne Worte) de Felix Mendelssohn-, Bartholdy. Spiritul liber romantic va domina de acum întreaga creaţie muzicală romantică. Ce trăiri intensive vor avea melomanii ascultînd “Simfonia Neterminată” de Franz Schubert!

(Va urma)Emiliu DRAGEA

D a n I o n P r e d o i u SSSfisSBl ,-/r IM.ş M

SiSliS

T ransilvania inima eternei Dacoromânii (anul 1 8 6 7 )”Se vede că nu numai istoricii

îndrăznesc să scrie istorie, ci şi oamenii de suflet, iubitorii de neam şi ţară, care . se apleacă asupra documentelor, Te dau viaţă şi transmit trăirile lor generaţiei de azi şi celor viitoare. Din această categorie face parte şi lucrarea lui D a n Io n Predoiu “ Transilvania inima eternei D a c o ro m â n ii (anul 1867)” , apărută recent în Editura Tempus din Bucureşti. Un pasionat al istoriei, de dincolo de Munţi, specialist în construcţii hidrotehnice, doctor în ştiinţe tehnice şi

.membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a încercat şi reuşit, cu competenţă şi putere de convingere, sâ scrie d istorie a Transilvaniei. Este un fapt pe cît de inedit pe atît de frumos.

Lucrarea, în cele 17 capitole şi 111 pagini, este o reuşită, prin structurarea multiplelor evenimente, prin claritatea stilului, prin accentuarea etpp.elor fundamentale şi, nu în ultimul rînd, prin influenţa pe care o are asupra cititorului. Ea tratează evoluţia Transilvaniei, parte integrantă din pămîntul vechii Dacii, de la invazia ungurilor, în aceste zone, pînă la Tratatul de pace de la Paris din anul .

1920. După o scurtă motivaţie a cercetării, automl face paşi prudenţi în tratarea fenomenului istoric, recurgînd, în fiecare caz, la documente unanim recunoscute. Sînt prezentate etapele invaziei ungureşti în Transilvania, prezenţa şi lupta de apărare a voievozilor români, aşa cum rezulta mai ales din Cronica lui Anonymus. în capitolul IV, “Dinastia românească a huniazilor”, insistă asupra prezenţei Corvinilor în conducerea Ungariei. “Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei între 1446-1453, cu toate că venise de pe postul de voievod al Transilvaniei (1444- 1446), el nu înglobează acest teritoriu Ungariei, care rămîne să fie cîrmuif pe mai departe de voievozi autonomi” - ' spune autorul. Citatul din însemnările Papei Pius al U-lea (1458-1464) este semnificativ atunci cînd, vorbind despre bărbaţii ele seamă din Transilvania, spune: ,“îp . arta militară au dobîndit renume Nicolae Voievod-' ' de Transilvania, Mihai Ursuţiu... şi loan Huniade, al cărui nume întunecă pe ceilalţi, mărind gloria nu a ungurilor, cît a valahilor din care se şi născuse”. După ce tratează evenimentele care au dus la

prăbuşirea Ungariei şi la transformarea acesteia tn paşalîc turcesc* autorul scoate la lumină aprecierile favorabile la adresa poporului român, făcute de personalităţi de renume. Printre acestea se numără şi poetul umanist şi istoric Martin Opitz (1597-1636), german din Silezia, fost profesor la Colegiul Superior din Alba Iulia. Acesta, cunoscînd bine poporul român, .în poemul “Zlatna”, vorbeşte cu multă duioşie, admiraţie şi căldură la adresa sa, regretînd pămîntul Daciei, la plecarea în Germania. El a sesizat şi raporturile de clasă din Transilvania în versurile: .

“Făgăduieli cu caru vreun grof ori conte-i face,

Valahul nu-i mai crede, lui munca-n cîmp .îi place”.

Abordînd problema unirii cu Roma a unei părţi din populaţia românească din Transilvania, autorul arată că facilităţile promise, prin celo-două Diplome Leopoldine, din 1699 şi 1701, n-au fost respectate niciodată, din cauza opoziţiei nobilimii ungare, săseşti şi secuieşti. Un spaţiu mai larg rezervă răscoalei lui Horea, Gloşca şi Crişan, ecoului ei pe plan european. Capitolele intitulate

“Trezirea conştiinţei naţionale la românii din Transilvania” şi “Revoluţia de la 1848” sînt pe larg tratate şi bine argumentate. Cum era de aşteptat, din titlu, peste 40 de pagini sînt rezervate consecinţelor nefaste ale dualismului austro-ungar din 1867 şi evoluţiei istorice a poporului român pînă în anul 1920, la Pacea de la Paris. La semnarea tratatului de pace, în Transilvania erau 3.000.000 de români, 1.200.000 de

' unguri, peste 500.000 germani şi, tot atîţia, alte naţionalităţi. Pe drept cuvînt, istoricul american Milton-G. Lehrer, peste două decenii, a scris: “Dacâ în anul 1920 s-a comis nedreptate, nu ungurii sâ se plîngă de ea; ci românii, căci dincolo de frontiera politică au fost lăsate pe teritoriul Ungariei mai multe insule de români”. Lucrarea se încheie cu “Note istorice şi istoriografice” de mare însemnătate documentară, precum şi cu o bibliografii- selectivă. Parcurgerea ei se face cu uşurinţă, iar conţinutul se recomandă de la sine. Este utilă nu numai în biblioteci, dar,- mai ales, fiecărui doritor de cunoaştere a adevărului istoric.

Prof. loan CÂMPEANU

C — &R tcgA lid . cG~îi\ -

Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” programează astăzi, 4 noiembrie, ora 18,30, în sala Studio, recitalul clasei de compoziţie a acad. prof. dr- Cornel Ţăranu. în program lucrări de: Tudor Feraru (an IV), Şerban Marcu (an IV) şi Ciprian Pop (an V).

Z i le le B ib l io t e c i l o r de

C a r t ie r - F i l i a l a

G h e o r g h e n iVineri, 5 noiembrie, în localul

Colegiului Pedagogic “Gheorghe Lazăr” (cartier Gheorgheni), ora 14, va avea loc prezentareajie carte Studii eminescologice (Culegere de articole şi studii despre Em in e s c u ), în prezentarea criticului / şi scriitorului Valentin Taşcu. .

- 3 SUD ESTTinerii şi nu numai se pot

bucura de prezenţa cunoscutei trupe 3 Sud Est în două concerte, ambele vineri, 5 noiembrie, orele 17,30 şi 20, în sala Casei Universitarilor.A r t iş t i a m a to r i

«lin G lie r la în f io le ţo l S a la j

în perioada 5-7 noiembrie, în oraşul Cehu Silvaniei are loc primul Festival de teatru organizat pentru liceeni. La această manifestare culturală, care tinde să devină tradiţională, participă formaţii de teatru din judeţul Cluj, Bihor, Satu Mare şi Sălaj. După cum am aflat de la organizatori, în localitatea sălăjeană va fi prezentă şi o formaţie din oraşul Gherla, mai precis talentaţii tineri ai clubului Fundaţiei culturale “Teka”, care vor prezenta de această dată un program de obiceiuri şi datini populare de pe valea Someşului Mic. Timp de trei zile, pe scena Casei de Cultură din Cehu Silvaniei se vor perinda opt formaţii de teatru şi mai multe grupuri folclorice.

Cu prilejul primului Festival de teatru din Sălaj va avea loc-'şi o masâ/ifotundă pe tema organizăriî'tmtii festival de teatru cu participare din cadrul Euroregiunii Carpatice.

SZ. Cs. Rubrică realizată de c Demostene Ş O F R O N

C L U J - N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;■ . ' tel/fax 19-73-04;

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23: S U B R E D A C Ţ I A D E J : luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

R E C O N D IŢ IO N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

IM P R IM A N T E L A S E R J E T Ş l IN K J E T

D r . P E T R E MUREŞAN

C onsu lta ţii ţ i t ra ta m e n te d e m edicină g en era la (în special coxartroze, artroza genunchiului, spondiloze , um ăr dureros, sciatică, dureri în talpa p iciorului -pinteni calcaneeni-, osteoporoză, artrite, nevralgii, tulburări decircu la ţieasîngelu i.va rice , ulcer varicos, hem oroizi, arsuri, sunet de ureche, d e p re s ie , in so m n ie , s t r e s , im p o te n ţă , frigiditate).C ab in e t:

str. I.P. V oiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, Ap. 31 (în Piaţa M ihai V iteazu, sta ţia autobuzelor 31 ,36)

O R A R : g 'Luni-M iercuri-Vineri 8.30-13 ^M arti-Joi 8.30-11 si 16-18 £Sîm bătă 10-12 *2.

T elefon : 134.167

(5716492)

3400 C lu j-N a p o c a , P -ta U n ir i i 5/11

T e l./F a x : 0 6 4 -4 3 .0 4 .2 3 .UN SCâ/MB VALUTAR INAVÂMW z v m k u L v i

PEŞTRt'CALA NOICURSULAVA \TAJEAZAIU '— T I s.C. BINGO MĂRĂŞTI S.R.L.

cu sediul în C luj-Napoca, str. Fabricii nr. 13 înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J12/ 2 1 4 1 /1 9 9 4 , a v în d cod fiscal^ J R -6 0 2 2 0 2 4 ,prezentantâ prin administrator C ÎM P E A N ANA.- • ‘

Lista cîştigâtorilor de la extragerea jocului de "BINGO Mărăşti” televizat care a avut loc în data de 30.10.1999:

— cartoanele cîştigătoare de premiul de linie: 1.018;- cartonul cîştigător de premiul de bingo: 1.171;- cartoanele cîştigătoare de premiu de super-linie: 1.018 din seria 208 în

valoare de 3.000.000 lei; .- cartonul cîştigător de super-bingo: 1.171 din seria 218 în valoare

de 7.000.000 lei.Au cîştigat premii speciale in valoare de 500.000 lei la cartoanele gratuite

următorii jucători: Păcurar Lucreţia (Gherla) - bilet nr. 811, 812 din seria 209, Cosma Simion (Gherla) - bilet nr. 661, 662 din seria 209, Câmpean ioan (Dej) - bilet nr. 1.531, 1.532 diri seria 208.'

Au cîştigat premii speciale în valoare de 1 rnition lei la cartoanele gratuite următorii jucători; Vâtcă Vladimir (Cluj-Napoca) - bilet nr. 489, 490 din seria 210, Topan Alexandru (Ciuj-Napoca) - bilet nr. 209, 210 din seria 226, Bâlc Radu (Dej)- bilet nr. 141, 142 din seria 218.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 2 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători; Mureşan Doina (Cluj-Napoca) - bilet nr. 505, 506 din seria 218. Szolosi Elemer (Cluj-Napoca) - bilet nr. 885, 886 din seria 224.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 3 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Harasztosi lldiko (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.583, 1.584 din seria 222.

Au cîştigat premii speciale in valoare de 4 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Simionaş Denisa (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.005,. 1.006 din seria 220.

La extragerea biletelor cu numere norocoase au cîştigat următoarele persoane; Raffai Ana (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 4 - 1.000.000 lei, Opriş Maria (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 12 - 2.000.000 lei, Soare Alex Marcel (Cluj-Napoca)- nr. cîştigător 14 • 1.000.000 lei, Krizbai Rosalia (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 10- 2.000.000 lei, Mărginean Marius (Ciuj-Napoca) - nr. cîştigător 34 -1.000.000 lei.

- Cîştigătorii' de premii de linie, premii de bingo, premii de super-linie şi super-bingo se vor prezenta in termen de 30 zile, începînd cu data de 02.11.1999 la sediul societăţii pe slrada Fabricii nr. 13. Cluj şi strada Miorifei nr. 1 din Dej. avînd asupra lor cartoanele cîştigătoare intacte şi buletinul de identilale.

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta.cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vă invităm fa extragerea de "Bingo M ărăşti” televizată, care va avea loc în data de 6 noiembrie 1999, ora 17.00.

VA DORIM MULT SUCCES I (57164B9)

PLATA ŞTEFAN CEL MARE NR 5 TEL 196351

ASOCIAŢIA STUDENŢILOR de la FACULTATEA DE BUSINESS

O r g a n ize a ză în H o te l N a p o ca " BALUL ANULUI 1 1999 ?

î . m u m y - ^ i s i r s .r .l .Distribuitor PANEURO TRADING Tg. M ureş

C a m p a n i e p r o m o ţio n a lâ d e p re ţu ri p e n tr u a m o r t i z o a re S A C H S , t o a te tip u rile d e m a ş in i d e im p o r t.

R e d u c e r i d e p r e ţ d e 1 0 - 2 0 % , - î n fu n c ţie d e m a r c a a u to v e h ic u lu lu i, p în ă în 1 5 n o ie m b r ie 1 9 9 9 . . '

MULŢUMIM SPONSORILOR

Magazin:C l u j - N a p o c a , s tr . M o ţilo r n r . 8 8 , t e l .: 0 6 4 - 1 9 5 .5 6 6 ;

0 6 4 - 1 9 8 .7 1 0 .1? s i fv %sk v»-*' sri.J O L I D O N , S O O T E R S A G R E S S I O N E , C O S M E T I C P L A N T , C A R I N A , N A P O C E N T E R , F E L E A C U L , C D R A D I O , A L P R E S T , P E L L A R T , S Z A B A D S Â G .

C ă u t a ţ i şi a lte a c ţiu n i p r o m o ţ io n a l e ? 2- V i z u a l i z a ţ i z i ln ic a d r e s a I N T E R N E T ;

h t t p : / / w w w .a u t o s c o p .r o ,

PO LICLIN ICASP EC IA LA

ROMATSA R.A. ,29H092>D I R E C Ţ I A R E G I O N A L Ă C L U J d in c a d r u l A d m in i s tr a ţ ie i

R o m â n e a S e r v i c ii lo r d e T r a f i c A e r i a n , v i n d e la l i c i t a ţ i e în d a t a d e 0 3 d e c e m b r i e 1 9 9 9 , o r a 9 .0 0 , m ijl o a c e f i x e , o b i e c t e d e i n v e n t a r , m a te r ia le a p r o b a t e la c a s a r e .

L ic ita ţia v a a v e a lo c la s e d iu l S u b u n ită ţii d in s t r . T r a i a n V u i a n r . 149. L i s t e l e c u b u n u r ile p r o p u s e la v î n z a r e s e p o t c o n s u lt a la s e d iu l s u b u n ită ţii.

în c a z d e n e a d j u d e c a r e lic ita ţia s e v a r e p e t a î n fie c a r e v i n e r i la o r a 9 .0 0 .

Informaţii suplimentare la telefon nr. 416.702 interior 220.

str. L. Rotit (fosta Mâloasa)Atunci când ai nevoie de viteză

şi de eficienţă, sună la DHL!

Cu un singur telefon poţi stabili

toate detaliile unei expedieri rapide

:r - , şi poţi beneficia

de sistemul door-to-door.

Departamentul de Relaţii cu Clienţii

este gata să îţi ofere toate informaţiile

şi să îţi sugereze soluţia potrivită.

. OFERĂ ZILNIC, I CONSULTAŢII i

orele 7-19 la toate specialităţile

+ examinări de laborator, radiologie.

INFORMAŢII la telefon 130.330

Firmă aparatură medicală, cu s e d iu l în B u c u re ş ti

MEMO SERVICE

noi şi second-hand• V i n d e p ie s e p e n t r u b ic ic le t e e n - g r o s şi e n -d e ta il• C o m e r c ia liz e a ză haine i m p o r t E lv e ţia n u m a i e n -d e ta il• G e a m u r i th e rm o p a n sau s i m p le s e c o n d - h a n t l im p o r t E lv e ţia ,la c e le m a i bune p re ţu ri. «

membră a B U R S E I M O N E T A R E -F IN A N C IA R E

Şl D E M Ă R F U R I SIBIU

re p re ze n ta n t v în ză r i

pentru Filiala Cluj (cu zonele aferente: Oradea, Satu-Mare,Tîrgu- Mureş, Baia Mare) în următoarele condiţii;

• licenţiat; chimie; biochimie; bioinginerie; biologie; medicină specializare laborator chimie

• vîrsta 28-35 ani -• domiciliul stabil în Cluj• limba engleză• d isp o n ib ilita te m a xim ă şi

rezistenţă la stres• permis auto (cat. B)•operare P C (Exc e l, Word)

Constituie avantaj:- experienţă în vînzări pe piaţa

medicală- limba maghiară

Oferim salarii şi'condiţii corespilni zâtoare postului.

v (5716480)

oferă următoarele dobînzi pentru depuneri la termenPentru că DHL îţi respectă

timpul şi dorinţele. DepoziteHună 62%3 luni 67%6 luni . 70%1 an 70%

La cererea clientului dobînzilc se pot capitaliza.

Tel. 064/190 692

Depozitele sînt asigurate 100% de către Ne puteţi găsi la adresa:

str. Mureşului nr. 20, Mărăşti, între lacuri.

W O R L D W /O E E X P R E S S

I N F O R M A Ţ I I L A T E L . : 1 5 6 .8 1 5 , te l./fa x 15 4 .5 4 2 m o b il: 0 9 4 -6 1 1 .2 6 4 .

0 1 8 8 6 I p a p i i

Ip||iti|fi$ }kW $$jl § # t l i p

s ă f f l t s m

BmiîimăSi SSfeî®

l-ca rd c a r te la a c c e s InternetV*l? M ■ ' , ' :•:•' 1? ', -x-x-P

Disponibilă acum la bele m ă i importante

magazine de tehnică de calcul , ^ din oraş şi

la chioşcurile de ziare,

I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n420486j 420006

m m

CONTABILITATE COMPUTERIZATĂ 75h - 550 .000 le i

LIMBI STRĂINE7 0h • 550 .000 le i

INIŢIERE COPII3 0 K - 180 .000 le i

OPERATOR CALCULATOARE 6 0 h - 550 .00 0 (el

INIŢIERE OPERARE40h - 350 .00 0 le i

PROGRAMARE50h - 7 0 0 .0 0 0 le l

C L U J - N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14.tel/fax 19-73-04-

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23’ S U B R E D A C Ţ I A D E J : luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE al S.C. "NAPOCHIM" S.A. CLUJ-NAPOCA

convoacă

A D U N A R E A G E N E R A L Ă A A C Ţ I O N A R I L O Rîn data de 19 noiembrie 1999, ora 10.00, la sediul-societăţii din Cluj-Napoca, str.

Someşului nr. 34, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de 15.11.1999. v , ; .O r d i n e a de z i :

1. Aprobarea programului de restructurare a societăţii. |2. Diverse. §.

In cazul neîntrunirii cvorumului necesar, a doua adunare se va ţine în acelaşi loc şi în aceleaş condiţii, la data de 22 noiembrie 1999. ' x ■■Formularele de mandatare, materiale informative şi alte informaţii se pot primi de la sediul societăţii sau la telefon 064-132.015. _ .

CONVOCAREC O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E A L S .C

A S I G U R A R E R E A S I G U R A R E A R D A F S .A . convoacă A d una re a Generală Extraordinară a Acţionarilor, pentru data de marţi, 23 noiembrie 1999, începînd cu ora 14.00, la Casa 'de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, P-ţa Lucian Blaganr. 2, sala mică, pentru toţi acţionarii societăţii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zileide 19 noiembrie 1999.

O rd in ea de zi:I..Majorarea capitaului social al societăţii de Asigurare

Reasigurare ARDAF S.A. de Ia 37.178.500.000 lei la 80.000.000.000 lei şi modalitatea de efectuare a acesteia;

2. Fixarea preţulfii -de vînzare a acţiunilor noi emise şi a limitelor de negociere a acestuia în scopul selectării investitorului strategic.

3. Modificarea art. 17 alin. 10 din actul constitutiv al societăţii, după cum urmează:

în loc de:"Directorul general este obligat să pună la dispoziţia acţionarilor

şi a comisiei dc cenzori, la cererea acestora, toate documentele societăţii" se va scrie: •

"Directorul general este obligat să pună la dispoziţia comisiei dc cenzori, la cererea acesteia, toate documentele societăţii. Acţionarii voravcaacccs, conform legii, laurmâtoarcle documente: Bilanţurile contabile anuale şi semestriale, Raportul anual de gestiune al Consiliului de Administraţie, Rapoartele anuale, semestriale şi curente conform Reglementărilor C.N.V.M., Registrul Acţionarilor, Registrul dc Acţiuni, Actul constitutiv al societăţii, actualizat. Dolumcntclc vor fi puse la dispoziţia acţionarilor la sediul central al societăţii, la cererea acestora."

în caz câ nu sînt îndeplinite condiţiile dc valabilitate ale adunării generale, aceasta sc convoacă pentru data dc miercuri, 24 noiembrie 1999 la aceeaşi oră şi în acelaşi loc.

Inform aţii suplimentare şi formulare de procuri speciale de reprezentare, la sediul central al societăţii, Secretariat C o n s iliu l de A d m in is tra ţie sau B ir o u l A c ţio n a r ia t , tel. 064-I94.261,fax 064-198.266. (2944470) -

S.C. BEYLER DECOR S.R.L.Uşi metalice pentm locuinţe

Vis-â-vis de P I A Ţ A M Ă R Ă Ş T I O R A R

Luni-Vincri 9-18 Sîm bătă 9-13

Tel. 447.871

:%OFERTĂ^PROMOŢIONÂDĂ?j^:

9 MODELEC u preţuri cuprinse între 2.600.000 lei - 5.100.000 lei

DORIŢI 0 VIAŢĂ LINIŞTITĂ !

ALEGETI-NE PE NOI!(5716603)

S.C. NAPOLACT S.A.o rg a n ize a ză în da ta de 9 .1 1 .1 9 9 9 , o ra 12 .0 0 concurs

p e n tru ocuparea p o s tu lu i de AJUTOR PROGRAMATOR în cadrul Oficiului de Calcul.

C u n o ş tin ţe : ' '• D o s , W in d o w s 95/98• F o x ( D O S , W I N D O W S ) , M ic ro s o t O ffic e

- • R e ţe le N o v e ll

Cererile de înscriere însoţite de C.V. se depun la biroul Personâl-Salarizare de la sediul societăţii situat pe B-dul 21 Decembrie 95-97 pînă la data de 8.11.1999.

In fo r m a ţii suplim e n tare la te le fo n : 4 1.2 5 .8 0 . '

S.C. TERAPIA” S.A.cu sed iu l soc ia l în C lu j-N apoca, str. F a b r ic ii n r. 124

o rg a n ize a ză concurs pentm ocuparea a 2 p o stu ri de izo ia to rin d u s tria iş il tu rn ă to r -fo r m a to r la S e c ţia M .E .A .

Concursul va avea loc în data de 2 2 .1 1 .1 9 9 9 , o ra 9.00şi va consta într-o probă teoretică scrisă şi probă practică.

C erin ţe : _' O- vechim e în specialitate m in . 5 a n i; §- să fie absolvent al şcolii profesionale. §

înscrierile însoţite de copie după cartea de muncă şi copie de pe diplomă se vordepune pînă ladata de 18.11.1999 la Biroul P.I.S. Terapia Cluj.

Tematica se pune la dispoziţia participanţilor la concurs începînd cu data de 01.11.1999.

Una dintre firmele conducătoare din domeniul berii în Belgia doreşte să angajeze pentm fabrica sa de bere din

BLAJ / JUDEŢUL ALBA un

INGINER PENTRU FABRICA DE MALŢ

C e rin ţe :• Absolvent al Faculăţii de Industrie Alimentară, secţia Tehnologia Fabricării Berii şi Malţului;Cunoştinţe de. operare calculator (Word, Excel)

• Cunoştinţe de limba engleză (vorbit, scris);. • Disponibilitate pentm lucru în program prelungit;

• Aptitudini tehnice

Se o feră:• Posibilitatea de a lucra într-un mediu profesional, competitiv;• Salariu atractiv;• Acces la pregătire profesională oferită de companie.Dacă sînteţi interesat trimiteţi un C.V. însoţit de

Scrisoare de Intenţie şi copii după actele de studii pînă la 12 no ie m b rie l9 9 9 la: - '

S.C. BIANCAINTERBREW BERGENBIER S.A. - BLAJDepartamentul Resurse Umane, . -ş?

str. Gh. Bariţiu nr. 32, Blaj, jud. Alba |Fax: 058/884.020. ^

Lt e jl;W1 vim. t e i b Hr1JCURSURI INTENSIVE

(5716265)

■ dotare modernă - pre|url minime

- plata ti rate- suport curs+test grilă Inclus în pret

RELAŢII LA TEL.: 19.65.29, 43 .03.45 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

! M ------------------ -— *=?=.C L U J - N A P O C A : Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 S U B R E D A C Ţ IA D E J : Iuni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. 1 : 1 ! l j

BANCA POPULARA "CLUJ"C o o p . de credit

C lu j-N a p o c a , B d. N . T itu le s c u n r. 33 T el./fax 064-41.40.23

A cordăm cred ite p e term en s cu rt ş i fo a r te scu rt în m od operativ ş i c a lif ic a t p e n tru :

- persoane fizice, pe bază de garanţie materială şi morală;- agenţi economici mici şi mijlocii, competitivi ca bonitate şi cifră de afaceri;

Cu noi vă puteţi rezolva nevoile personale sau derulaafaceri profitabile _

' toV Ă A Ş T E P T Ă M L A S E D I U L B Ă N C I I ! 3

p p y m e n ii C U l B M

12093726)str. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302, E-mail: ren@mail.dnlcj.ro

(2093927)

( ^ ) AGENŢIE EDIL IMOBILIARA

Str. luliu Maniu nr. 17 E-mail: edil_ro@usa.net

• V î n d apa rta m e n t 3 camere, semicentral, confort

\sporit, 90 m p, str. Năsăud, ^ t a j 3 , fin is a t, telefon

internaţional, garaj beton, p re ţ: 43.000 D M , telefon 196.262, 431.302.(Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, decomandat, finisat, etaj 2, telefon, preţ:180 mii. neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Agi)• Ofer chirie 2 camere,ultracentral, P-ţa Unirii, finisat, telefon internaţional, pentru birouri, preţ: 250 USDnegociabil, telefon 196.262,431.302.(Ag.i.)• Vînd (închiriez) apartament 2 camere,'conf. 1,-Zorilor, recent finisat, etaj 2/4, garaj, telefon, ocupabil imediat, preţ: 30.000DM, telefon 196.262,431.3 02.(Âg.i.)• Vînd apartament 2 camere, Gheorgheni, conf. 2, telefon, preţ 120 milioane negociabil, telefon196.262, 431.302.(Ag.i.)• Vînd garsonieră conf. 1, Plopilor, str. Porţile de fier, etaj 1, telefon, preţ 120 milioane negociabil, telefon 196.262,431.302.(Ag.i,)

i • Dau- în chirie spaţiu comercial central, vitrină şi acces din stradă, 80 mp, preţ: 15 USD/mp, telefon 196.262,431.302.(Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort I,. etaj 1/4, zona Pata, 2 balcoane, nefinisat, preţ: 32.000 DM, eventual cu garaj. Ţelefon196.262, 431.302.(Ag.i.) .

• V î n d casă 4 cam ere, se m ic e n tra l, str. P a ris , singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 m p , acces auto , p e n tru locuinţă sau sediu de firmă, p r e ţ : 80.000 D M n e g., facilităţi de plată, telefon 196.262, 431.302. (Ag.i.)

• închiriez casă 3 camere, Calea ’ Turzii, singur în curte, teren 600 mp, pentru sediu de firmă, preţ: 500 DM, neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i;)

• Vînd apartament 3 camere confort 1, în Mănăştur central, str. Calea Mănăştur, cu faianţă, mozaic, preţ 200 milioane negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Zorilor, str. Rapsodiei, cu parchet, faianţă, gresie, . telefon, instalaţii schimbate, preţ 180 milioane negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.) ••• Vînd apartament 2 camere, decomandate, în Mănăştur, pe strada Grigore AÎexandrescu, cu parchet, faianţă, telefon, la preţ de 150 milioane negociabil, telefon 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort unic, în Mănăştur, zona Gîrbău, etajul 2 în bloc de 4 etaje, la preţ de 150 milioane negociabil, telefon 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere decomandate în Mănăştur central, str. Primăverii, Grigore AÎexandrescu, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 200 milioane negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în Mărăşti central, pe str. Trotuşului, cu 2 băi, 2 balcoane, faianţă şi gresie, telefon, etajul 2 din 4 etaje, la preţ de 210 milioane negociabil, telefon196.857, 430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, în Mărăşti, cu 2 băi, 2 balcoane, telefon, nefinisat, str. Trotuşului, preţ 190 milioane negociabil, telefon 196.857,430.024. (Agii.)-;• Vînd apartament 2 camere, confort sporit, str. Pata şi apartament 2 camere confort 1 ultrafinisat, -str. Muncitorilor, pret 250 milioane negociabil, tel.196.857, 430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în Gheorgheni, pe strada Răşinari, preţ 185'milioane negociabil, telefon-196.857,430.024. .(Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere decomandate, în Grigorescu, cu 2 băi, telefon, faianţă, preţ 190 milioane negociabil, telefon196.857, 430.024. (Ag.i,) ,

• Caut de închiriat urgent, garsonieră mobilată, curată, în orice zonă, eventual cu telefon. Tel. 430423. (Ag.i.) -• Vând ap.2 cam. Mărăşti central, etaj 2, 52 mp. semifmisat, geamuri schimbate, cu telefon, pret avantajos. Tel. 430423. (Ag.i.)• Dau spre închiriere apartament 2 camere, confort 1, decomandat, mobilat, cu telefotf, aragaz, frigider,cărat, Str. Fântânele. Tel. 430423.(Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere, decomandat, 80 mp. et.1 Str. Dorobanţilor central mobilată doar bucătăria, cu aragaz, frigider . Tel. 430423 .(Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru birou, 2 camere, 45 mp., Str. Doja, deasupra- la Banc Post, geamuri la stradă, telefon, nefmisat. Tel. 430423.(Ag.i.)• Vând teren 1200 mp. zona A. Mureşanu,29 m front la stradă, toate facilităţile. Tel.430423.(Ag.i.)• Dau în chirie apartament 1 cameră, Zona Gruia, 41 mp. mobilat, aragaz, frigider, inclusiv veselă, finisat. Tel. 430423.(Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere; 90 mp. Str.A.Vlaicu, etaj intermediar, 2 balcoane închise, finisat, cu telefon, preţ negociabil. Tel. 430423.(Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră confort 1, Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon, finisată.Tel.430423.(Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere, Mănăştur, finisat, cu telefon internaţional, nemobilat. Tel. 430423.(Ag.i.)

• Dau în chirie spaţii comerciale, sedii dc firm ă, depozite şi locuinţă central sau.semicentral, la preţuri avantajoase, tel. 193.049, 193.048, 430.259. (Ag.i.)

• Vînd apartament cu o cameră, Mărăşti central, str. 21 Decembrie, etaj 6 din 8, fară finisaje deosebite, dar îngrijit, telefon, ocupabil imediat, preţ 160 milioane negociabil. Tel. 193.048,193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3’ camere, confort unic, în Mănăştur, zonă bună, zugrăvit recent, preţ 159 milioane negociabil, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, zona Calvaria, Mănăştur, confort sporit, 100 mp, etaj intermediar, finisat cu'gresie, faianţă, telefon, pret 260 milioane negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag:i.)• Dau în chirie spaţiu comercial, sup. 100 mp, în cartierul Mănăştur, vad comercial deosebit, pret 5 usd/mp., tel. 193.049,193.048. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, în Grădini Mănăştur, str. Tamiţa, confort mărit, cu parchet, gresie, faianţă, telefon, preţ 260 milioane negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)•Vînd casă compusă din 2 apartamente/de cîte 4 camere (P+E), grădină 350 mp, parter ultrafinisat, etajul în curs de finisare, preţ 75.000 USD, se poate vinde si separat etaj-parter, tel. 193.048', 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cartierul Zorilor, etajintermediar, finisaje şi dotări excepţionale cu telefon, parchet, gresie, faianţă, garaj sub bloc,' pret 40.000 DM negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie pentru locuinţă, apartament cu o cameră zonă centrală, preţ 150 DM, tel. şi garsonieră nemobilată, telefon, Zorilor, la 100 DM, tel. 193.048,193.049, (Ag.i.)• Dau în chirie casă deosebită, 5 camere în Andrei Mureşanu,. pentru locuinţă, 200 mp construiţi, grădină, telefon internaţional, pret 700 USD, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

ÎNCHIRIERI• închiriez apartament 3

camere cu telefon, zona Flora M ănăştur etaj 3/4, termen lung. Tel. 42-61-65. (814020)• Primesc în gazdă o studentă,

student sau tineri căsătoriţi. Tel. 15-04-75. (581946)

• închiriez apartament 2 camere, cu frigider, telefon, televizor, cartier Grigorescu, 100 USD/lună. Prefer greci. Tel. 18- 13-69. (581952)

DIVERSE

• SC Romsimaur SRL pierdu' autorizaţie sanitară de funcţionau nr. 5298 din 16.02.1993. Se declară nulă. (748314)____

• Pierdut cîine alb, creţ, rasa Caniche, cu o zgardă roşie. T e l. 4 1 -4 1-6 9 ,1 9 -9 1 - 77,094-12-53-87. (581929)

• S C D ig angajează muncitori cu experienţă în producerea mobilierului din pal. Tel. 19-08-36. (581899)

• Şcoala de şoferi Rodna, angajează secretară cu cunoştinţe de contabilitate. Pentru selecţie , prezentarea în 6 noiembrie orele-10, str. T . Vuia nr. 62. Tel. 41-67-73. (581903)

• Persoană fizică vînd avantajos garsonieră confort I la parter în Mărăşti. Tel. 19-09-61. (748309)• Vînd apartament 3 camere,

finisat, ocupabil, în Mănăştur. Tel. 18-87-94 după ora 19. (814074)• Vînd apartament una cameră,

bucătărie, baie, cămară, grădină de 22 mp pe str. Craiova nr. 8. Sunaţi Ia tel. 42-00-88. (814091)

• Vînd 2 camere str. Arinilor cu trecere, suprafaţa 55 mp, cu balcon, parter, parchetat, faianţat şi liber. Preţ 140 milioane negociabil. Tel. 42-97-24 , 094- 69-28-11. (814092)

• Cumpăr apartament 2-3 camere, ofer 165 milioane. Tel. 41-69-53. (748276)

• De vînzare sobă electrică cu trei plite 1.500.000 lei. Informaţii la tel. 18-29-70 în orele de prînz. (748299)

• Vînd garsonieră mobilată super finisată. Informaţii str. Bucegi nr. 15 ap, 68 ct. 4 Bota între orele. 14-16. (748307)

• De vînzare casă 3 camere, bucătărie, apă, curte. Adresa str. Principală nr. 255 sat Chinteni. (748317)

• Vînd apartament 3 camere, semidecomandat, finisat, confort 1, etaj 1/9, zona Biomedica, Grigorescu. Tel. 18-08-88 sau 092-59-37-58. (581863)

• V înd Seat Ibiza 1,81,1995,81000 km , 9800 D M .Tel. 094-50-12-98. (814111)• De vînzare Dacia 131 OL,

motor 1400 CC, an de fabricaţie 1996 (octombrie), radiocas, bord CN, 5 viteze, culoare originală albastru închis, stare perfectă de funcţionare, 39000 km. Pret 35 milioane. Tel. 42-06-25. (814109).

• Vînd centrală termică Combi (apă caldă +căldură), 20 K W , tip Junkers, nouă. Preţ avantajos. Tel. 094-26- 49-06. (814103)

In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Parohia Greco-Catolică Luna judeţul Cluj, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: Biserica situat în comuna Luna judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (748275)• Asociaţia dc locatari str. J. J.

Rousseau nr. 12 bl. II cartierul Grigorescu, angajează îngrijitor/ îngrijitoare cu indemnizaţia lunară netă 300.000 lei. Selecţia va avea loc vineri la ora 18 sc. I etaj IV. (748298)• Liceul George Bariţiu, str. Emil

Isac nr. Î0, angajează portar. Cererile sc depun pînă la 16 noiembrie. Concursul va avea loc în data dc 17 noiembrie 1999. (58(949) '• în conformitate cu Legea 137/

1995 Coop. Supcrconf. Cluj- Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul; secţia nr. 1, situat pc Aleea Pâdin nr. 20, şi secţia nr. 2 situat pe str. Donaţii nr. 94-96, cu activitatea în croitorie. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, sc vor depune la sediul ‘ APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (581951)• Spitalul Clinic de întreprinderi

scoate la licitaţie spaţiul pentru amenajare bufet de incintă. Licitaţia va avea loc în data de 17 noiembrie 1999. Relaţii la serviciul administrativ. Tel. 43-70-75,43-70- 50 int. 102. (581959)• Ofer împrumut în lei. Tel. 094-

18-44-16. (814099)• în conformitate cu Legea

nr.l37/1995 Agrotransport Turda S.A. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Auto- Coloană Turda nouă. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4918553); • Zarzu Comei Emanuel este

chemat în judecată la Judecătoria Cluj, în proces cu Stoian Cornelia, în ziua de 22 noiembrie 1999, camera 122. (581955)______

PIERDERI• Pierdut talon autoturism CJ

97 FSS. îl declar nul. (748302)

Pierdut carnet de sănătate pe numele Şomlea Claudiu Bogdan, îl declar nul. (814093)

• Pierdut certificat de acţionar la SC “Iris” SA cu nr. 7870145 pe numele -Bâlânean Mărie. ÎI declar nul. (814101)• Pierdut carte de identitate auto

seria B-787394 pentru maşina VW Pasat nr. de circulaţie CJ 31 Bla. O declar nulă. (814102)

• Pierdut carnet de studentă şi legitimaţie de călătorie pe numele Negrutiu Alina. Le declar nule. •(814105)

• Pierdut legitimaţie de elev pe numele Scuturici Vasile. O declar nulă. (814107)

*. Pierdut carnet şi legitimaţie de student pe numele Vincze Ecaterina. Le declar nule. (581957)

DECESECOMEMORĂRI• C u sufletul îndurerat

anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului soţ, tată şi bunic p ro f. F L O R I A N D A N I E L , înhumarea va avea loc joi 4 noiembrie 1999 la ora 13 în C im itir u l C e n tra l.Odihneascâ-se în pace. .Soţia lrina şi fiii Daniel, Doruţu şi Romică. (814100)

• C u du re re în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului frate F O R N A IO N în vîrstă de 48 a ni. Înmormîntarea va avea loc joi 4 X I 1999 la ora 14 la Capela C o rd o ş . F r a ţ ii şi surorile cu familiile. (748300)

• Cu inima plină de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre, bunică şi străbunică D I O Ş A N M A R I A născută Pălăcean în vîrstă dc 80 ani, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în 5 noiembrie 1999 ora 15 |a Cim itirul Central. Familia îndurerată. (748310)

Profund îndureraţi şi cu inim ile pline dc durere anunţăm trecerea în nefiinţă, prea de tim puriu, a dragei noastre G A B R I E L A . C ît vom trăi î-ţi vom plînge bunătatea şi chipul tău fru m o s. Odihneştc-te în linişte şi pace scumpa noastră fiică. Aurelia şi G hiţă. (581963)

Profund îndureraţi şi cu inim a plină de durere ne luăm rămas bun de la draga noastră G A B I , m ult prea devreme plecată dintre noi. Z i de zi te vom păstra în inimile noastre ce sînt şi vor rămîne pe veci îndurerate. V a li, Tu dor şi Relu. (581964)

.Soarta nemiloasă a luat- o dintre noi pe draga noastră ve rişo a ră şi nepoată G A B R I E L A . A m in tire a chipului ei frumos şi tînăr va răm îne m ereu în sufletele n o a stre . O d ih n e ş te -te în linişte dragă G A B I . Daniela şi M arina Rusu. (581965)

P e n t r u a v ă a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca n r .l6, preţul unui abonament p e o luna fiind de 20.000 lei.

A D E V Ă R U Ld a C l u j

' M . ' j r r . ’m

• D ra g ă G e lu , sîntem âlături de tine şi de întreaga familie, în aceste clipe de grea încercare cînd draga ta soţie G A B I ne-a părăsit. Familia Bodea A d r ia n şi, M irela (814088)

• Personalul U n ită ţii Militare 01309 Someşeni este a lă tu ri de fam ilia Nelu Manciu în durerea pricinuită de moartea mamei dragi (814089)

• Sîntem alături de colega noastră Le tiţia Voevod în aceste clipe grele la decesul tatălui. Sincere condoleanţe. Colegii de la S C Tu rism Transilvania. (814090)

• în municipiul Craiova s- a stins din viaţă o stea a medicinei româneşti, prof. u n iv . d r . doc. M I H A I I O N E S C U . Transm item condoleanţe fratelui ing. Ionescu O v id iu . Dumnezeu să -F odihnească în pace. G eorgina şi Ionel Crişan. (814095)

Cu mare durere în suflet ne despărţim după o scurtă şi grea suferinţă de buna noastră cumnată G A B R I E L A R I V I Ş . C h ipu l ei blînd şi dulce va rămîne mereu în inimile noastre. Dumnezeu să

odihnească în pace. C u m n a tu l C ă lin şi soţia Monica. (814097)

• L a c r im i şi flori pe mormîntul tău, draga noastră G A B R I E L A . Ne vom aminti 'm ereu de bunătatea şi blîndeţea cu care ne-ai înconjurat. Dumnezeu să te odihnească în pace. Socrii K iv iş Pavel şi Susana. (814098)

* Sîntem alături de familia îndoliată în greaua pierdere su fe rită p rin dispariţia prematură a soţului, tatălui şi_ vecinului F L A V I U B Ă L I B A N . Sincerecondoleanţe. Asociaţia de p ro p rie ta ri Scărişoara 1 . (814104)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegei n o astre , doamna directoare Codruţa Bâliban, la trecerea în eternitate a soţului său drag. Direcţiunea şi colectivul C atedrei de Engleză a Şcolii n r. 10 Cluj- Napoca. (814106)

Sîntem alături de colegul n o stru C u ib u s Ştefan în marea durere pricinuită de moartea mamei sale dragi. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de Ia S C Iris S A Serviciul Desfacere. (814108)

• Sîntem alături de familia p ro f. d r. Nicolae Costin în încercarea grea prin care trece. Sincere condoleanţe. F a m ilia d r . V o in a R a d u . (748301)

• Sîntem alături de colegul şi prietenul nostru prof. dr. Nicolae Costin în profunda d u re re pric in u ită de pierderea fratelui iubit, cel care a fost IP S Arhiepiscopul C O S T I N . Fam ilia prof. d r. Duncea. (748313)

• L a c r im i şi flo ri pe m o rm în tu l dragei' noastre prietene G A B I R I V I Ş . Sincere condoleanţe soţului Eu g e n şi fam iliei greu încercate. Au re l şi Viorica Pintea. (581966)

Co ple şit şi s fărîm at de d u re re a n u n ţ că d u p ă o grea su fe rin ţă şi m ultă lu p tă o cu c ru d ă şi nemiloasa boală s-a stins din viaţă p ic ă tu ră cu p ic ă tu ră cea care a fost ro u a , ia r acum la c rim a vie ţii m e le, dragostea mea

GABRIELA RI¥ISîn vîrs tă de num ai 35 de p r im ă v e ri.

D r a g ă G a b i, deşi soarele a apus p e n tru tine p e n tru u ltim a da tă în 2 no ie m b rie 1999, o ra 1 1 .4 8 , să ştii că în in im a mea vei fi m ereu p re ze n tă , cu zîm b e tu l tă u , cu bunătatea şi cu dragostea ta , ia ra m in tire a chipu lui tă u v a fi mereu vie în sufletul m eu sfîşiat acum de d u re re .

R u d e le , prietenii, colegii'şi to ţi cei care te-au iu b it şl pe care i-ai iub it te v o r conduce p e n tru ultim a d a tă , pe u ltim u l tău d ru m în această v ia ţă , jo i , 4 no ie m b rie , o ra 13 .0 0 , de Ia casa părintească d in F lo re ş ti, str. A v r a m lan cu n r . 3 1 3 .

O d ih n e şte -te în pace iu b ire a m ea.G e lu

• Consternaţi şi profund în d u re ra ţi ne despărţim prem atur de bunul nostru coleg şi prieten D A N I E L F L O R I A N . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe fam iliei. D irig in ta şi colegii de Ia Liceul nr. 16 Promoţia 1965. (748315)

• Colectivul Policlinicii Remedium este alături de profesor dr. Costin Nicolae în marea pierdere su fe riră . (581947)

• C o le ctivu l C lin icii Chirurgicale I , Cluj-Napoca, este alături de dl. prof. dr. Nicolae C o stin în aceste momente de grea suferinţă, prin decesul iubitului său frate V A S I L E C O S T IN înalt Arhiepiscop.de Tîrgovişte. Dumnezeu să-l odihnească ! (581948)

• Sincere condoleanţe familiei Bărăianu în marea durere pricinu ită de pierderea mamei d ra g i. Familia Şuşca. (581958)

• Sincere condoleanţe familiei prof. univ. dr. Nicolae C o stin greu încercat de decesul celui care a fost I . P . S . V A S I L E C O S T I N , Arhiepiscopul Tîrgoviştei. Familia Blaga. (581962)

Ne alăturăm din tot sufletul colegei noastre, doamnei învăţătoare* Elena Toma, în marea .durere pricinuită de-pierderea prematură a părintelui iubit. Colectivul Şcolii nr. 20, Cluj- Napoca. (581953)

• Conducerea şcolii, colectivul de cadre didactice şi elevii în aceste momenţe grele îşi exprimă întreaga lor compasiune la trecerea în lum ea celor drepţi a distinsului coleg şi profesor D A N I E L F L O R I A N . Modestia, bunătatea şi simţul datoriei ne determină să îi păstrăm o amintire frumoasă şi îi dorim odihnă şi linişte eternă. Bunul Dumnezeu să îl ocrotească în pace. Grupul Şcolar “ S p iru H a r e t” ( U C E C O M ) . (814112)

• Conducerea S C Prodvinalco S A şi întreg personalul, îşi exprimă adînca compasiune pentru pierderea suferită de familia ing. Dima Gheorghe, prin dispariţia în neant a celui care a fost N E G R U Ţ I U N I C O L A E şi sîntem alături de familia greu încercată. Fie-i ţărîna uşoară. (581954)

Compania Kober- Rolac transmite domnului Eugen Riviş sincere condoleanţe pentru greaua pierdere pricinuită prin decesul soţiei. (294356a)

* Un ultim omagiu dragei n o a s tre ' prietene G A B I R I V I Ş . Sufletul tău curat Dumnezeu să-l odihnească in pace. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Familia Paşcalău Silviu şi Viorica. (581967)

• A u trecut 6 luni de durere şi tristeţe, de cînd a plecat în nemurire, dragul nostru P O P A U G U S T I N (T 1T 1). Fie ca sufletul lui bun şi generos să se odihnească în pace. Slujba de pom enire la Biserica “ Bob” în data de 6 noiembrie 1999 ora 12. Familia veşnic îndoliată. (814085)

• A u trecut 3 ani de la despărţirea de scumpa noastră mamă, bunică şi străbunică I L E A N A N I C U L E S C U . Imaginea ei dragă ne călăuzeşte şi ne ocroteşte mereu. Fa m ilia Ju d e M a ria n a , C ă lin şi Melania. (588951)

• Se împlineşte un an de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic T Ă U T U M I R C E A . Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă 6 noiembrie a. c. ora 10,30 la Biserica “ S f. D u m itr u ” (Borhanci). Familia. (748306)

• Mulţumim celor ce au fost alături de noi în clipele grele ale trecerii în eternitate a iu b itu lu i nostru L O S O N C Z Y Z O L T A N . Familia îndurerată. (814044)

• Elevii Liceului "G h . Şincai" sînt a lă tu ri de doamna directoare Codruţa Băliban şi de întreaga familie în aceste clipe de tragică suferinţă. (R)

• A z i , 4 noiembrie 1999, se îm plinesc 6 luni de cînd scumpa noastră soră şi tuşică P E S C A R I U F L O R I C A ne-a părăsit în mod" fulgerător. Comemorarea va avea loc la C a te d rala Greco-catolică sîm bătă 6 n o v ., ora 14 . Dumnezeu să o.odihnească în pace! în veci nemîngîiaţi sora Viorica şi nepotul Lucian. (R)

I% 4

v v'iv

Ci: v v i . . . . . . . . .

-7 ..7 >7 ■/Premierul V ladim ir Puţin a

ştiut să facă faţă provocărilor liderilor occidentali şi, mai ales, preşed in te lu i a m e ric a n Bill Clinton, în legătură cu situaţia din Cecenia, a comentat, ieri, presa rusă, citată de AFP.

“M eci nu l”, a a p re c ia t co tid ianu l de a faceri “K o m m ersan t”, la finalu l summitului de la Oslo.

P otriv it co tid ianu lu i“Segodnia”, premierul rus “a fost o b lig a t să-l ascu lte pe Bill C lin to n -în c a lita te a sa de mentor, dar a avut grijă să-şi afişeze independenţa". Acelaşi cotidian a arătat că neliniştii m anifestate' de Washington în legătură cu situaţia din Cecenia, Vladimir Puţin i-a opus teama Moscovei faţă de intenţia SUA de a renunţa la tratatul privind interzicerea arm elor nucleare (ABM).

Cotidianul “Vrem ia” a estimat că “Puţin a obtinut un succes

P r e s a r u s ă a a p r e c i a t căV

p r e m i e r u l P u ţ in a făcu t

f a ţ ă p r o v o c ă r i l o r lui

B i l i C l in t o n , l a Oslo

parţial în apărarea poziţiei Rusiei

faţă de Cecenia (...) deoarece Clinton a recunoscut că ofensiva asupra C e c e n ie i es te o problemă internă a Rusiei".

“Pentru prima dată în aceşti ultimi ani, Rusia nu a cedat presiun ilor' v e n ite din stră inăta te", a a p re c ia t “Nezavissimaia Gazeta". Potrivit cotidianului c itat, a titud inea autorităţilor de la Moscova faţă de O cc ident, pe m arg in ea acestei chestiuni interne, a fost ju stificată de e x p erien ţa războiului din Balcani.

C otid ianul .: f in an c ia r“Kommersant" a adăugat că “Puţin nu are altă soluţie decît să m eargă pînă la obţinerea unei victorii totale în Cecenia”. Prem ierul rus nu a acordat O ccidentu lu i d e c ît c îteva “reveren ţe", cum a r fi an g a jam en tu l lu a t în fa ţa preşedintelui am erican de “a respecta drepturile omului”, a continuat cotidianul citat.

Conform sursei citate, pînă în

prezent, războiul din Cecenia nu a făcu t altceva decît u sp o re a s c ă ,--" în RUsia popularitatea lui Vladimir Puf„ Totodată, reproşurile moderate ad re s a te de preşedintele am erican premierului rus au re fle c ta t faptul că, potrivit comentariului din “Kommersanf Washingtonul nu şi-a ales un favorit în alegerile prezidenţiale din Rusia din 2000.

Acelaşi cotidian a mai estimat că, deocamdată, este prematur să se tragă concluzia că V lad im ir Puţin a repurtat o victorie diplomatică. în acelaşi timp, “Kommersant” a avertizat că, fără nici o îndoială, “şantajul cu acordarea creditului va fi fo los it'îm potriva Rusiei”, in condiţiile în care războiul din Cecenia se va prelungi pînă A nul Nou, FM I va renunţa definitiv la acordarea oricărui ajutor financiar”, a prognozat cotidianul de afaceri

Unsprezece persoane au decedat în urma incendiulur izbucnit la bordul unui feribot grec, la Patra*

£

- Corpul neînsufleţit al unui bărbat a fost descoperit, ieri, la bordul unui feribot grec care a luat foc, parţial, luni seară, în larg, în apropiere de Patras, stabilind la 11 numărul victimelor incendiului, a .anunţat, ieri, căpitănia portului, citată de AFP.

Potrivit unui bilanţ precedent, difuzat marţi, zece imigranţi ilegali kurzi din Irak au decedat în timpul incendiului. Printre victime se aflau opt bărbaţi şi două femei, conform bilanţului citat.

Cadavrul unui al unsprezecelea imigrant clandestin, mort prin asfixiere, a fost găsit în cabina unui camion aflat în cala. feribotului, au precizat surse din cadrul căpităniei portului.

Cel puţin 400 de kurzi au organizat, în faţa portului, începînd de marţi, seară, un protest cerînd organizarea unor funeralii publice pentru compatrioţii lor.

Vasul Superfast III, un vapor modem, a plecat din Patras luni, la ora 20.00, spre Ancona (Italia), tranzitînd portul grec Igumenitza. La bordul ambarcaţiunii se aflau 413 persoane, exclusiv pasagerii clandestini.

Incendiul a izbucnit la o oră de la ieşirea în larg, în Golful Patras, la aproximativ. 27 de kilometri distanţă de port. Potrivit primelor elemente ale anchetei, incendiul a fost provocat de substanţele inflamabile aflate în camionul din cala feribotului.

Cinci persoane au murit în urma unui atac cu racheteiraniene asupra unei baze a mujahediniloiy în Irak

M ujahedin ii poporului, principala grupare iraniană armată opozantă a regimului de la Teheran, au anunţat, ieri, că mai multe rachete iraniene SCUD au fost lansate asupra uneia dintre bazele lor din sudul Irakului, provocînd moartea a cinci persoane, relatează AFP.

Un purtător de cuvînt al mujahedinilor, Farid Soleimani, a precizat că “rachetele sol-sol SCUD au lovit, în noaptea de marţi spre miercuri, baza de lă Habib (sudul Irakului), provocînd moartea a cinci membri ai Armatei de eliberare naţională” şi rănirea altora. Baza din Habib este situată la 45 de kilometri la nord de Basorah (principalul oraş din sudul Irakului) şi se află la aproximativ 35 de kilometri de frontiera'cu Iranul.

.Mujahedinii s-au instalat în Irak în 1986, cu doi ani înainte de încheierea războiului dintre cele două state islamice vecine (1980-1988), şi' au creat Armata de Eliberare Naţională Iraniană (ALNI). -

U n u l d in tre inversoarele fo rţe i de p ro p u ls ie ale re a c to a re lo r avionului

E g y p t A i r a fost d e za c tiv a t în a in te de

decolarea de la C a iroUnul dintre inversoarele forţei de propulsie

fusese dezactivat înainte de decolarea de pe aeroportu l din Cairo a avionului aparţinînd companiei EgyptAir, care s-a prăbuşit, duminică, •’ în apele Atlanticului cu 217 persoane la bord, a declarat, ieri, vicepreşedintele companiei egiptene, Mohamed Shahin, citat de AFP.

“Unul dintre inversoarele forţei de propulsie fusese dezactivat, la Cairo, înainte de decolarea avionului", a declarat Shahin, precizînd că este vorba despre o “măsură tehnică, aprobată de către compania Boeing şi Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA, care nu antrenează nici un pericol". Posturile americane de televiziune au informat, marţi seara, citînd surse oficiale, că un membru al echipajului avionului Boeing 767 a avertizat, în timpul escalei pe aeroportul din Los Angeles, asupra unei probleme ivite la unul dintre inversoarele forţei de propulsie ale reactoarelor.

Forţele ruse vor elibera nu numai oraşul Groznîi, ci întreaga C e c e n ie ”, a d e c la ra t, ieri, ministrul rus al Apărării Igor S e rg h e iev , citat de ag enţia Interfax, citată de AFP.

“Aceasta este misiunea care ne-a fost încredinţată”, a afirmat m are şa lu l S e rg h e ie v , a fla t într-o vizită în Uzbekistan.

A rm a ta ' se bu cu ră “de su s ţin e rea de p lin ă a preşedintelui rus" Boris Elţîn, a Guvernului rus şi nu concepe să fie oprită din drum, a subliniat Sergheiev.

Aceasta este prima afirmaţie oficială referitoare la faptul că

‘ o p era ţiu n e a te re s tră rusă, începută la 1 octombrie, are ca

Ruşii vor ocu pa oraşul Groznîi

şi întreaga Cecenie, a afirmat

Igor Sergheievscop aducerea sub control m în treg ii C e c e n ii, inclus iv a cap ita le i ac este i republic i separatiste.

O p era ţiu n ea fu ses ep reze n ta tă la în cep u t, de

Moscova, ca o acţiune vizînd stab ilirea unui co rd on de securitate în jurul C e c e n ie i, acuzată că îi găzdu ieşte pe islamiştii care au organizat două rebeliuni armate, în august şi septembrie, în republica vecină Daghestan.

A ceş ti is lam işti s în t, .de asemenea, acuzaţi de Moscova de comiterea valului de atentate soldat cu 293 de victim e, în . august şi septembrie, în. Rusia.

Mai mulţi lideri milităM'rbşi au . afirmat că ar fi putut' să' cîştige prim ul războ i cu C e c e n ia (decembrie 1994-august 1996) şi că au fost tră d a ţi d e conducătorii po litic i d e la Moscova. -

AlCl ar putea fl| reclama dumneavoastră

t e t e e f ia ş p o r a y ^ * T e l : W M JH

P i v i z l q f l - " C l i I S C I S 1T r e i r e s t a n ţ e

Ieri s-au disputat trei • FCM Bacău - Dinamo 0-3 'restanţe, încheiate cu • Rapid - Ceahlăul 1-2 următoarele rezultate: * Astra - FC Naţional 1-1

C u p a R o m â n i e i “ T U B O R G ”

Sferturile de finalăSăptămîna viitoare, miercuri

10 noiembrie, vor avea loc sferturile de finală ale competiţiei. Tragerile la sorţi au programat următoarele partide:

• FC Naţional - Dinamo• Univ. Craiova - Petrolul• Oţelul - CSM Reşiţa• Rapid - FCM BacăuDe remarcat unele

coincidenţe (din campionat şi cupă), cum ar fi partidele dintre

“bancheri” şi “Cîinii roşii” şi universitarii din Bănie şi “găzari” (recent disputate în campionat), respectiv Oţelul - CSM Reşiţa (din cupă). Chiar şi partida Rapid - FCM Bacău este o coincidenţă, cele două echipe întîlnindu-se în “sferturi” în ediţia trecută. Partidele vor avea loc pe terenuri neutre, de la ora 13.

(v.e.r.)

C O N F E R IN Ţ A DE P R E S A LA FC “ U "

. s Şedinţa Comitetului Director a fost dedicată în întregime ,* oiectului de asociere dintre “U” - Consiliul local şi Grupul de

firme “ANA” al binecunoscutului George Copos. După cum se cunoaşte, Copos a remis clujenilor un proiect de asociere în unnă cu trei săptămîni, iar lecturarea acestuia a atras numeroase semnale de alarmă şi obiecţii pertinente din partea, în primul rînd, a membrilor C.D. Ioan Maja se laudă că a citit proiectul de 30 de ori în diferite faze: obosit, fresh, nervos sau bine dispus. “L-am citit atent de fiecare dată şi obiecţiile mele le-am făcut cunoscute şi celorlalţi colegi. In primul rînd, ca economist de profesie, nu sînt în clar cu unele clauze strict ecnomice. Nu se specifică clar cuantumul aporturilor fiecărei părţi, în dreptul cărei părţi intră ca patrimoniu clădirile şi terenurile, valoarea procentului de 49 la sută. Aşa vom şti cît valorează şi 51 la sută (cota Grupului de fir­me “ANA”)”. Ultima neclaritate a lui Maja - şi nu numai a lui - se referă la împărţirea în mod inegal a puterii de decizie. Bucureştenii au propus un comitet de conducere format din5 persoane, dintre care doar două să reprezinte interesele Clujului. Hotărârile se pot lua cu majoritate simplă, adică 3 contra 2. Din partea lui “U” - Consiliul local s-a propus un comitet format din6 persoane (“3” la “3”), ceea ce ar echilibra, evident, raportul de forţe. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Marcel Lăzăreanu, l-a completat pe Maja adăugind că acest posibil viitor contract de asociere se doreşte â fi unul "de colaborare şi nicidecum de subordonare. “M-aim mirat de uşurinţa cu care s-a trecut peste unii termeni. Sau mai bine spus de nespecificarea, clară a sumei pe care Copos doreşte să o arunce în joc' şi în cît timp. Se ignoră, cu bunâ-ştiinţă sau nu, pasivul clubului. Lui Sichitiu nu i-a convenit cînd mi-am permis să-l întreb acest lucru”,""a conchis Lăzăreanu.

însă pînă îa redactarea în totalitate a proiectului de asociere şi discutarea acestuia în cadrul şedinţei Consiliului local, baza “Tehnofrig” trebuie (obligatoriu!) “igienizată juridic”. Cu alte cuvinte, în actele acestei baze sportive se impune declanşarea curăţeniei de toamnă... tîrzie., 1 • ■ ' Codin SAMOILÂ

Junioarele II, un parcurs fără greşeală

Despre performanţele secţiei de handbal feminin a CSS Viitorul Cluj am mai avut ocazia să scriem şi de fiecare dată laudativ. O facem şi de data aceasta, pentru a consemna o reuşită cum puţine echipe au parte. Echipa de junioare II -K inga Deutsch, Ioana Borbe, Oana Herman, Cristina Borza, Ioana Roman, Oana Cojocaru, Angela Buş, Diana Călin, Adela Pose, Alina Roman, Cristina Tarţa, Diana Cheţan, Adeliria Roşea, antrenor prof. Mircea Pîrvu - a terminat turul pe locul întîi, neînvinsă. Obţinînd victorii, unele categorice: 33-3 cu CSS Arad, 18-14 cu CSS 2 Baia Mare, 21-20 cu CSS Silcotub Zalău şi 26-10 cu AS Marta Baia Mare.

Este o echipă de mari perspective, cu şanse la o medalie şi un loc pe podiumul naţional. Cu o singură condiţie, dacă va avea parte de suportul material - financiar necesar sportului de mare performanţă, aşa cum sînt fetele profesorului Pîrvu. Un alt argument convingător îl constituie selecţionarea în lotul naţional de junioare a tinerelor Kinga Deutsch, Ioana Borbe şi Oana Herman, convocate, în perioada 7-21 noiembrie, la o pregătire centralizată, cu şanse la un turneu în Slovacia.

Şîpţt dş amintit sponsorii echipei, Iară de care aceste performanţe nu ar fi posibile;' CRD, Primăria municipiului Cluj-Napoca, firmeie “7 ICRE”, “Electro Elis” SRL. . -

Nu ne îndoim că returul va fi la nivelul turului, primele două clasate urmînd să ia,parte în turneul semifinal. Un pas însemnat a fost făcut.

Demostene SOFRON

C H A M P I O N S

LEAGUE - 6

A fost, marţi, ultima etapă în grupele A, B, C şi D. O etapă cu rezultate surpriză, cu efect direct în ieşirea din cursa pentru Champions League a formaţiilor germane Bayer Leverkusen şi Borussia Dortmund, rămase, în continuare, doar în Cupa UEFA (turul trei). O dată cu rezultatele înregistrate vă prezentăm şi clasamentele finale ale celor patru grupe, primele două calificîndu-se pentru viitoarele confruntări din Champions League, a treia pentru turul trei al Cupei UEFA, iar a patra şe mulţumeşte doar cu baremul în franci elveţieni încasat.G R U P A A• DINAMO KIEV - LAZIO ROM A 0-1. Lazio avea calificarea asigurată înaintea ultimei etape şi ca atare a deplasat, la Kiev, o formaţie cu numeroase rezerve (fiindcă trupa lui Eriksson are multe rezerve de mare valoare). Dinamo, pentru a avea asigurată calificarea avea neapărat nevoie de victorie. Dar cu toate că a evoluat în faţa a peste 75.000 de suporteri Dinamo Kiev n-a obţinut victoria, reuşita calificării datorîndu-se norocului, respectiv “remizei” nenorocite: reuşite acasă de Leverkusen în faţa ultimei, clasate. Revenind la partidă, ■după o tatonare de un sfert de oră este înscris uniculgol.al partide , 4e un- autogol, avîndu-1 ca autor pe Mamedov (18). Cu toate strădaniile jucătorilor lui Dinamo Kiev, rezultatul n-a mai fost modificat, supărarea lui Lobanovski şi a secundului Mihailcenko evaporîndu-se la sosirea veştii despre celălalt rezultat.• BAYER LEVERKUSEN - MARIBOR 0-0. O trudă fară spor a gazdelor, cu numeroase ratări. Şi chiar dacă gazdele au egalat pe Dinamo Kiev la puncte, calificarea a fost dictată de disputa directă cu formaţia ucraineană (egal acasă, 2-4 la Kiev) si a rămas doar Cupa UEÎFA.1. Lazio Roma

6 4 2 0i . Dinamo Kiev

6 2 133. B. Leverkusen

6 1 4 14. NK Maribor dIfes+fol 1 4

13-3 14

' 7-7i ţ i i2-12

G R U P A B• FIO R ENTIN A - C.F. BARCELONA 3 - 3. Ambele

formaţii aveau asigurată calificarea. Deci un meci lipsit de miza calificării. Ca atare a fost un fel de meci amical, combinat cu jocul-şcoală. Drept urmare şase goluri marcate în ordine de: Bressan (14) şi 1-0, Figo (20); egal 1-1, Rivaldo (43) şi 1-2 (avantaj cu care oaspeţii pleacă spre cabine la pauză); Balbo (56 şi 69) egalitate 2-2 şi avantaj 3-2 pentru gazde, apoi Rivaldo (74) egalitate finală, 3-3.• AIK SOLNA - ARSENAL LONDRA 2-3. Chiar şi fară victorie “tunarii” londonezi aveau asigurată calificarea pentru turul trei al Cupei UEFA. S-au gîndit, totuşi, că nu este frutnos să intri în competiţia amintită ca la pomană şi onorîndu-şi “cartea de vizită” au învins în ultima bătălie prin golurile marcate de Overmars (17 şi 52) şi Suker (56), golurile suedezilor fiind semnate de Andersson (41 şi 65).1. CF Barcelona ' ’ .

6 4 2 0 19-9 142. Fiorentina *

' 6 2 3 1 . 9-7 93. Arsenal

6 2 2 2 8-8 84. AIK Solna ‘

6 0 1 5 4-16 1G R U P A C

FEYENOORD ROSENBORG 1-0. Pînâ marţi, înaintea ultimei etape Feyenoord Rotterdam nu gustase din cupa victoriei, reuşind - lucru rar - cinci “remize”. Deci singura ei şansă de a merge mai departe era victoria, estompată pînă aproape de finalul disputei cînd Somalia (86), intrat , abia cu un minut înainte în teren,' a înscris goIuT victoriei. Calificarea se afla însă în balanţa disputei de la Porto şi şansa a fost de partea olandezilor. ■ '* ,• BOAVISTA PORTO - BORUSSIA DORTMUND 1-0 . Fără Ioan Timofte în formaţie, Boavista s-a bătut să obţină prima victorie şi a reuşit în tentativa sa graţie golului marcat de Petro Emanuel (16),

’ tot el ratînd şi alte ocazii bune de a înscrie.

fost marcat de Vastic (88 din 11 metri).• OLYMPIQUE M ARSILIA - CROAŢIA ZAGREB 2-2. Oultimă zbatere a formaţiei croate de a prinde măcar Cupa UEFA. De două ori oaspeţii au avut conducerea pe tabela de marcaj' prin golurile marcate de Mojcin (42) şi Mikric (84), dar de fiecare dată gazdele au restabilit egalitatea prin Bakayoko (56) şi Diawara (89). , i( ■1. Manchcster U.

6 4 1 1 9-4 13r •Olympique , 6 3 1 2 10-8103. Sturm Graz4. Croaţia1 -; te

2-0 4" ''* 1 5-12 66 1 ■ 2 3 „ 7-7. 5;

Ieri au avut loc partidele ultimei etape în grupele E, F, G şi H. Cu rezultatele şi clasamentele finale în numărul de vineri.

Romeo V. CIRŢAN

4 noiem brie• Acum o jumătate de

secol, în 1949, în această zi au început în capitala Argentinei, Buenos Aires, întrecerile din cadrul celei de a 34-a ediţii a C.M. de tir. Trăgătorii din jările fostului “bloc de Est n-au participat la aceste întreceri. în absenţa lor, lupta pentru întîietate s-a dat între sportivii din SUA, ţările scandinave, Elveţia şi ţara gazdă. Astfel, în proba de armă liberă calibru redus, poziţia culcat, campion mondial a devenit americanul Arthur Cook, cu 398 p. în totalul-celor trei poziţii (culcat, picioare, genunchi) americanul a devenit vicecampion cu 1.163 p., în urmafinlandezului P au li Janhonen (1.165 p.).

LASZLO Fr.

Olimpia Gherla are u n ... imn propriu

De cîteva zile, liderul seriei a Vl-a a Diviziei “C”, Olimpia Gherla, are un imn propriu. La începutul fiecărui meci, galeria “Comando OLI” cîntă cele cinci strofe ale imnului, textul fiind învăţat de toţi cei 60 de adevăraţi fani ai echipei “galben-albastre”. Ei au un repertoriu cu peste 40 de cîntece, care sînt prezentate

într-un riţm infernal pe parcursul celor 90 de minute. Dirijorul “corului” (pentru că este un cor în adevăratul sens al cuvîntului), Marius Macavei, a programat mai multe repetiţii înaintea partidei de duminică de la Baia Mare, cu Phoenix, unde Olimpia va fi însoţită de un numeros grup de suporteri.

Gherlenii îşi iau în serios rolul dc pretendent la promovarea în “B”. Ar fi o premieră absolută pentru fotbalul local. SZ. Cs.

i i 99

8-8 7

1. Rosenborg “ ” •6 3 2 1 12-5 11

2. Feyenoord'’’ 6 1 5 0 7-6 83. B,Dortmund . ..

6 1 3 2 7-9 64. Boavista '

6 1 2 3 4-10 .5G R U P A D• MANCHESTER UNITED- STURM GRAZ-2-1. Victorie scontată şi obţinută fără probleme deosebite prin golurile marcate de Solskfaer (10) şi Keane (69). Golul de onoare al formaţiei austriece a

Turul 2, manşa secundă. Rezultate: înregistrate marţi. în paranteze rezultatele din tur. Echipele scrise cu majuscule au obţinut calificarea în faza superioară a competiţiei, respectiv în turul III.

♦, AEK-ATENAjt6MTK Budapesta 1-0 (1-2) %• VFL WOLFSBURG - Roda Kerkrade 1-0 (0-0)

V • BOLOGNA CALCIO - Anderlecht Bruxelles 3-0 (1-2)• A.S. MONACO - Widzew Lodz 2-0 (1-1),Celelalte partide se vor disputa joi. .'

(C.F.)

C e n tu ra d e a u rE d iţ ia a 2 8 - a , B u c u r e ş t i

♦ 7 96• Crinu Olteanu debutează cu o victorie în

faţa campionului european • Dorel Simion victorie prin K.O. în faţa bulgarului Petrov • Întîlniri spectaculoase, spectatori puţini •

Cea de a 28-a ediţie a “Centurii de Aur a debutat luni dupâ- masăin Sala Polivalentă “I.K. Ghcrmănescu” din Capitală, într-un anonimat total. Puţinii spectatori carc au luat loc în tribune au avut surpriza de a vedea instalate două ringuri: A şi B. Pe ringul A sc desfăşurau întâlnirile la categoriile care dau dreptul la calificările olimpice, iar pe ringul B calificările pentru Europenele din 2000 Tampere (Finlanda). Puţinii spectatori s-au cantonat în dreptul ringului A, unde au avut ocazia să vadă la lucru posibilii olimpici care au oferit întîlniri de un bun nivel tehnic şi spectacular. Trebuie să amintim că în final, în competiţie, şi-au înscris numele 148 de pugilişti din 35 ţări, cei mai mulţi veniţi pentru biletele pentru Sydney. O surpriză plăcută reapariţia lui Crinu Olteanu (campion mondial “en-titre”), care a avut neşansa să cadă la sorţi chiar din primul tur cu campionul european de la Minsk - ediţia 1998, în faţa căruia s-a impus la puncte cu o decizie de 5-0, dar nu fară emoţii, în ziua a doua (marţi), controversatul Dorel Simion a reuşit o victorie rapidă, prin K.O., în faţa bulgarului Petrov Stanimir. în rest, rezultate normale. Dar iată şi comportarea pugiliştilor români:

Pentru calificările olimpicţ:• Categ. 48 kg (semimuscă): Marian Velicu b. Ab.2 pe Cardinal

Hugo (Portugalia); • Categ. 54 kg (cocoş): Crinu Olteanu b.p. pe Serghei Danilcenco (Ucraina); • Categ. 60 kg (scmiuşoară):.Geor2e Lungu b. Ab.2 pe. Bcsnik Limani (Albania); • Categ. 67 kg (scmim ijlocie): Dorel Simion b. K.O. 1 pe-Stanimir Petrov (Bulgaria); • Categ. 75 kg (mijlocie): Adrian Diaconu p.p. la Gaidar Gaidarbekov (Rusia); • Categ. 91 kg (grea): Robert Măgureanu p.p. la Chanet Jackson (Franţa).

Astăzi, în sferturile de finală , toţi cei patru români calificaţi vor urca treptele ringului, încercînd să ajungă în “semifinale”.

Pentru calificările la Europene:C ateg. 57 kg (pană): Adrian Naşcu p. prin rănire la E. Kobert

Germama); • Categ. 63,5 kg (uşoară): Virgil Meleg b.p. pe Aleh Mehicic (Bosnia-Herţegovina); • Categ. +91 kg (supergrea): Constantin Onofrei b.p. pe Marciano Angiollela (Italia)..

Reamintim câ pentru Sydney se califică finaliştii (primele două locuri), iar pentm Europene semifinaliştii (primii patru).

Coriolan IUGA

a Aici ar putea fi - reclama dumneavoastră Programului Operaţional de Tara PHARE 1997 ! ^ area

contribuţia financiară a Uniunii Europene pentru’ rla nivelul maxim de 76,61 de milioanedeEcy

• ‘ 3. •" Lbfii RBh ■ ■ ■ ■■ v ' - a m m ' n -——D a c i a Ţ e l i x v a a v e a u n a d m i n i s t r a t o r p e p l a c u l

1 ■ v

C r e d i t o r i i a r p u t e a o p r i e v o lu ţ ia b ă n c i i r-

- Activitatea Băncii “ Dacia Felix” a luat o tu rn u ră pozitivă, dar obligaţiile către creditori sînt foarte m ari. Care ar fi prima şansă a băncii, în actuala conjunctură?

- Rezultatele financiare raportate în AGA trebuie menţinute şi accelerate, acesta este scopul. Dacă acest lucru va fi sau nu obţinut de actuala echipă de conducere, nu putem spune. Depinde de factori economici, conjuncturali care sînt, să spunem, scoşi, de sub controlul băncii. Dar sînt şi factori care depind de. ei şi care înseamnă profesionalism, alegerea portofoliului de clienţi, diversificarea pe mai multe segmente de activitate bancară pe care ar da-o conducerea băncii. Dar, în primul rînd, majorarea de capital trebuie să se facă. Cu majorarea de capital, tot efortul are o anumită forţă de înaintare, fară majorare de capital lucrurile sînt de-a dreptul riscante, ca să ajungem la plăţile care acum, sigur, nu mai sînt faţă de sute sau mii de creditori, ci numai faţă de doi. Dar şi aceştia doi pot să oprească întreaga evoluţie a băncii.

- Conducerea B D F tocmai a confirm at acceptarea creditorilor de decalare cu un an a rambursării creditelor.

- Da, dar nu acordul lor a fost neapărat important, deoarece hotărîrea este a Tribunalului. Creditorii şi-au schimbat opinia în ceea ce priveşte reorganizarea, renunţînd la ideea de lichidare. Dar asta nu înseamnă câ peste doi sau trei ani, cînd vin tranşele cel mai greu de plătit, va fi la fel. Pentru a fi bine, actualul ritm trebuie menţinut şi apoi să apară, neapărat, majorarea de capital. Dacă aceste două lucruri nu vor fi îmbinate, în 2001-2002, Banca Naţională ar putea cere Tribunalului, şi nu avem cufh să nu recunoaştem neîndeplinirea unui procent, pentru câ ar rămîne 800,900, 1.000 de miliarde neplătite încă. Astăzi sîntem pe o cale pe care o pot numi pozitivă. - ' -

E s te p o s ib i l u n c o m p r o m is cu f i r m e le lu i S e v e r M u re ş a n

- C ît de stabilă este actuala structură a acţionarilor, ştiut fiind faptul că două firme ale Iui sever Mureşan, S I T A şi A S T R A , au apelat Ia instanţă pentru a Ie fi recunoscută calitatea de acţionare ale B D F?

- Acţionarii'sînt, la ora actuală, cei înscrişi în Registrul atţionarilor şi se află în evidenţa Registrului comerţului. Asupra unui anumit moment în care acţionariatul este înscris se poate reveni, însă, ca urmare a faptului că, printr-un litigiu, se va determina că actuala componenţă este'inexactă. Nu este, deci, exclus, cît timp acel proces de la Curtea de Apel Alba a fost suspendat. Asupra suspendării s-a revenit, iar asupra hotărîrii de revenire asupra suspendării este un recurs asupra căruia se pronunţă Curtea Supremă de Justiţie. '

- Ipotetic vorbind, schimbarea structurii acţionarilor, ar avea efecte asupra actualelor decizii ale A G A ?

- Infirmarea vechilor hotărîri ale AGA depinde de noua hotărîre a AGA, în noua sa componenţă. Pe parcursul timpului, AGA, în componenţa fară grupul de firme SITA şi ASTRA, a luat diferite hotărîri. Parte din ele poate că sînt acceptabile şi de către cealaltă grupare, care, sigur, ar schimba majoritatea. Poate că unele dintre ele nu vor fi acceptate. Atunci, ei, în acea componenţă, vor lua o hotărîre şi, dacă este cazul, se pot lua şi alte hotărîri, judecătoreşti acum, de a anula unele din viitoarele decizii ale AGA. Eu cred, însă, câ nu vor ajunge la un astfel de deznodămînt, din nou cu duşmănii şi adversităţi. Cred în gîndirea şi înţelegerea celor care sînt astăzi majoritari, au fost cooperanţi cu gruparea lui Sever Mureşan, în sensul de a negocia, i-au lăsat în sală, mi cum a fost în alte dăţi, şi cred că vor ajunge la înţelepciunea de a lua o decizie de compromis, convenabilă pentru ambele tabere. Este o speranţă.

în c u r în d , B D F v a a v e a a d m in is t r a t o r

- Să revenim la relaţia B D F cu B N R . în A G A s-a făcut referire la admiterea băncii la licitaţiile pentru titlurile de stat. Cum rămîne cu admiterea la operaţiunile de compensări interbancare?

- Momentan, acest lucru nu este realizat întru-totul, n-am ieşit de sub controlul BNR. Rezotvarea problemei este, însă, o chestiune de zile. La această oră, doamna Matiş este în contact cu directoarea Diaconescu de la BNR şi sperăm că, fară hărţuieli şi ameninţări, să se convină asupra unui sistem uşor de controlat, care să confere certitudine şi Băncii Naţionale. Cred că lucrurile se vor schimba numai după ce voi avea un administrator. Administrator înseamnă o persoană calificată, propusă de către creditori. Acestuia i se pot da teme certe de a supraveghea şi verifica lucruri care pot să fie sensibile. Este un mare sprijin, pentru ca Banca Naţională să capete mai mare încredere şi, în calitate nu de creditor acum, ci de autoritate de reglementare,

’ să revină la nişte lucruri care pînă acum au fost blocate, ca urmare a faptului câ BNR nu avea nişte parametri care să se încadreze în deficite, pe diferite domenii: de prudenţialitate, indicatori economici ş.â, *' : ~ > ■

A s tă z i , p o s ib i l s ă f i e n u m it a d m in is t r a t o r u l

- Rolul dumneavoastră de judecător sindic presupun că se va încheia abia după ducerea îa bun sfîrşit a planului de reorganizare. Acum păreţi mai relaxat în privinţa sarcinilor în B D F . Este o părere doar?

- Nu, sarcinile mele s-au simplificat în momentul în care am ajuns în reorganizare. După soluţia Curţii de Apel Braşov nu eram într-o hotărîre de reorganizare confirmată de recurs, iar' sarcinile judecătorului sindic erau aproape identice cu cele ale conducătorulOi instituţiei. Ulterior acestui moment, nu mai am obligaţii de

acest gen, de a conduce şi cenzura fiecare lucru Este opera dînşilor, iar eu trebuie să verific dacă performanţele de a obţine sumele pentru plat, creditorilor se încasează, iar nu să'cenzurez fiecare lucra: cîţi bani se cheltuiesc pentru cafea astăzi sau cît costă benzina.

- Legea nr. 99 din acest an. v-a avantajat’:- Desigur, a întărit rolul judecătorului sindic rî

a crescut atribuţiile administratorilor şi lichidatorilor, cărora Ii s-au transferat aproape

1 toate atribuţiile. .- Cînd vă fi desemnat administratorul la

B D F ? c • -- Joi am avut o şedinţă a Tribunalului Judeţean

, în care am analizat cele trei propuneri ale BNR şi CEC-ului. Asupra celor trei oferte am amînat pronunţarea cu o săptămînă. Probabil că joi (astăzi -n.n.) vom stabili administratorul. ‘

A d m in is t r a t o r i i a c ţ io n a r i lo r r ă m în p e fu n c ţ i i

- Ce firme candidează pentru funcţia de administrator B D F?

- Este vorba de PriceWaterHauseCobpers, care este nr.l în lume şi este bine reprezentată în România, este implicată la Comtim, Navrom, la Ardealul. Mai este KPNG, care este, de asemenea, o firmă de aceeaşi anvergură, intre' primele cinci din lume. A treia firmă este din Bucureşti, cu participare belgiană, de valorificare a activelor, constituită dintr-un grup de avocaţi, cu sprijin economic şi financiar belgian, care a fost numită lichidator la Banca Columna şi Banca Albina. ' ....

- Ce implicaţii va avea intrarea „în sceni” a administratorului asupra organelor de conducere ale B D F?

- Administratorul este judiciar, nu înlătură administratorii acţionarilor, ci doar, în numele meu, îi deleg anumite sarcini de a conduce sau supravehea, în totul sau în parte, activitatea. în principal, deciziile trebuie să le aparţină lor, ei trebuie să producă banul cu care trebuie să mă convingă că procedura nu trebuie oprită.

Maria SÂNGEORZAN

Preturile ţigărilor sînt “cenzurate” ! zâctionare)

urm are din pagina 1

C o n s u m a t o r i is î n t c c i m a i

„ c î ş t i g a ţ i ”Lăsind la o parte faptul câ

„tutunul dăunează grav sănătăţii”, din punct de vedere strict economic, cei mai„cîştigaţi'' vor fi cumpărătorii, de ţigări. Astfel, preţurile la care aceştia îşi vor cumpăra ţigări nu vor mai fi „încârate” de adaosurile a numeroşi comercianţi. Numărul intermediarilor, probabil, se va reduce deoarece cîştigul lor va fi cu atît mai mare cu cît marja

dintre preţul maxjmal şi cel de la poarta fabricii se va împărţi între cît mai puţine firme.

B a r u r i l e ş i r e s t a u r a n t e l e - 1

- l o v i t e s u b c e n t u r ă f

Firmele care vor avea cel mai mult de pierdut îrî -urma' introducerii preţurilor maximale la ţigări (sau, mai corect spus, cele la care cîştigurile vor înregistra cea mai mare scădere) sînt barurile şi restaurantele, unele dintre acestea practicînd adaosuri comerciale chiar de 80

- 100 la sută. Unii patroni de localuri ne-au .declarat că nu agreează această nouă măsură, dar că o vor respecta... în viitor (deoarece ieri preţurile afişate erau tot cele vechi).

y .O c h iu l' v ig i l e u t” . . .Comercial izarea

sortimentelor de ţigarete ce nu se regăsesc în listele cuprinzînd preţurile maximale de vînzare cu amănuntul declarate şi date publicităţii, precum şi vînzarea la preţuri mai mari decît cele declarate este interzisă şi se sancţionează cu amendă,

confiscarea mărfii şi chiar anularea autorizaţiei de comercializare.

Produsele . din tutun confiscate vor fi predate cu titlu gratuit producătorilor interni, refuzul acestora de a prelua produsele confiscatesancţionîndu-se cu amendă de 100 milioane de lei. Urmărirea respectării prevederilor referitoare la preţurile maximale cade în competenţa Oficiului pentru - Protecţia Consumatorilor, Gărzii Financiare şi compartimentului de resort de la Direcţiile financiare.

V a r ia ţ i i p o z i t i v e p e n t r u t r e i

d in c e l e c i n c i S o c i e t a t i d e

I n v e s t i ţ i i F in a n c i a r e i a B V B

vînzare cnProduse de Reynolds M anufacturing

(Romania) SA: Yves Saint Laurent - 28.000 lei/pachet; Yves Saint Laurent Menthol -28.000 lei/pachet; More - 25.000 lei/pachet; More Menthol - 25.000 lei/pachet; Salem Slim Lights - 25.000 lei/pachet; Camei -18.500 lei/pachet; Camei Lights - 18.500 lei/ pachet; Winston - 15.000 lei/pachet; Winston Lights - 15.000 lei/pachet; Winston 10 (*) -8.300 Iei/pachet; Winston Lights 10 (*) -8.300 lei/pachet; Monte Carlo Box - 11.500 lei/pachet; Monte Carlo Lights - 11.500 lei/ pachet; Monte Carlo Menthol Lights -11.500 lei/pachet; Monte Carlo 10 (*) - 6.300 lei/ pachet; Winchester Box - 10.000 lei/pachet; Winchester Lights - 10.000 lei/pachet; Winchester Menthol - 10.000 lei/pachet; Winchester Soft - 9.600 lei/pachet; Winchester 10 (*) - 5.500 lei/pachct; Rebel- 10.000 lei//pachet' Produse de British American Tobacco-

(R om ania) Investment S R L : Viceroy -10.000 lei/pachet; Viceroy Lights - 10.000 lei/pachet; Hollywood - 11.500 lei/pachet; Pali Mall - 12.000 lei/pachet; Pali Mall Lights- 12.000 lei/pachet; Lucky Strike - 15.000 lei/pachet; Lucky Strike Lights - 15.000 lei/

pachet; Kent ‘100 - 18.500 lei/pachet; Kent Premium Lights - 18.500 lei/pachet; Rothmans King Size - 18.500 lei/pachet; Rothmans International -. 25.000 lei/pachet; Dunhill International - 25.000 lei/pachet.

Produse de S .C . Papastratos Romania S .R .L . : Assos International - 12.500 lei/ pachet.

Produse de P h ilip M o rris Rom ania S .R .L .: Marlboro FF KS - 18.500 lei/pachet; Marlboro Lights KS - 18.500 lei/pachet; L&M FF KS - 12.000 lei/pachet; L&M Lights KS- 12.000 lei/pachet; L&M Lights Menthol KS- 12.000 lei/pachet; Bond Street FF KS -10.000 lei/pachet; Bond Street Lights KS -10.000 lei/pachet.

Produse de S .C . S I N O R A M A I N D U S T R Y C O M S R L : Golden Monkcy Auriu - 7.200 lei/pachct; Golden Monkey Alb- 7.000 lei/pachet; Golden Monkey Mentol -7.200 lei/pachet; Double Horses - 7:700 lei/ pachet.

Produse de S .C . “ S E K A P R O M A N I A S .R .L .: BF Full Flavor - 15.000 lei/pachet; BF Lights - 15.000 lei/pachet; Cooper - 9.000 lei/pachet Jet Set - 8.000 lei/pachet.

Produse de S .C . V . T A B A C România

S.A.: Pannonia - 7.0 0 0 lei/pachet; Pannonia Light - 7 .0 0 0 lei/pachct; Kossuth - 5.500 lei/ pachet.

Produse de S.C. RESOURCE S.A.: Gauloises - 15.500 lei/pachet; Gauloises Light

• 15 .500 lei/pachet; MT 7.000 lei/pachet.Produse de S.C. DELFINUL Prod. Com.

SRL: AS 70 mm fară filtru - 4.900 lei/pachet; AS 7 0 mm cu filtru - 6.000 lei/pachet; AS cu -filtru soft - 6 .200 lei/pachet; AS King Size

84 mm carton - 7.3 0 0 lei/pachet; AS Light 84 mm carton - 7.3 0 0 lei/pachet; AS Menthol 84 mm carton - 7.3 0 0 lei/pachet.

Produse de ROMANIAN TABACO SYSTEM (R.T.S.) SA: Winstar - 5.600 lei/ pachet; Winstar Clasic - 5.400 lei/pachet

Produse de S.C. ROMMED INTERNAŢIONAL S.A.: B.T. Filtru Cartonat - 7 .0 0 0 lei/pachet, B.T. Filtru Necartonat - 6.500 lei/pachet, Poiana - 7.0 0 0 lei/pachet, Lider - 7 .0 0 0 lei/pachet, Columna - 7 .0 0 0 lei/pachet, B.T. fară filtru - 5.000 lei/ pachet, Student - 5.000 Iei/ pachet, Plai -5 .000 lei/pachet, RM 98 - 5.000 lei/pachet.

■ ■ Cu toate câ numărul societăţilor cotate la Bursa de Valori '| Bucureşti a crescut1 din această lună, prin introducerea la |. tranzacţionare a celor 5 Societăţi de- Investiţii Financiare, 1 I lichiditatea acestei pieţe nu s-a îmbunătăţit considerabil, dupăd. I cum se aştepta. Şedinţa de tranzacţionare de ieri, 3! noiernbrie ţ:

1999, a consem nat o uşoară creştere a valorii totale a | tranzacţiilor realizate la cele două categorii ale BVB, echivalentul | . 1 valoric ăl schimburilor cifrîndu-se la suma de 5,2 miliarde lei, cu 1 • aproape 600 milioane lei mai mult faţă de ziua anterioară.I Pe fondul acestei reduceri considerabile a lichidităţii pieţei |. bursiere, acţiunile SIF-urilor s-au regăsit pe primele poziţii între I preferinţele cumpărătorilor, făcînd obiectul unor operaţiuni de 1 I vînzare cumpărare în suma totală de 1.104.055.810 lei. _ j

în pofida acestei cifre, putem afirma că rulajul cu acţiuni SIF | este nesemnificativ avînd în vedere m ultitudinea.acţiunilor |I existente în circulaţie. Una din cauze ar putea fi reprezentată i I de cererea mică din partea investitorilor mari de portofoliu, I Lâceştia manifestînd în prezent reticenţa pentru aceste titluri, |. datorită în principal limitării deţinerilor de acţiuni S IF la 0,1% din .

' I capitalul social al acestora.’ Deci principalii cumpărătoH ai I 1 acţiunilor S IF sînt micii investitori, care în speranţa obţinerii I 1 unor dividende cel puţin la nivelul anilor precedenţi consideră

• | rentabilă achiziţionarea acestor titluri la preţuri de 300-450 lei/ |1 acţiune. Şi în această şedinţă cele mai solicitate au fost acţiunile 1 I S IF M u n te n ia şi S IF T ra n s ilv a n ia , datorită în principal I 1 performanţelor financiare din anii a n t e r i o r i . -. Pe parcursul sesiunii de tranzacţionare de ieri, acţiunile SIF . I Transilvania au fost implicate în ’-328 operaţiuni de vînzare I

cumpărare a căror valoare s-a ridicat peste pragul de 541 j milioane lei. S-au transferat peste 1,2 milioane acţiuni la preţuri

| cuprinse între un minim de 411 lei şi un maxim ae 452 lei, în | j medie-fiind consemnată o creştere â cursului cu 1 procent faţă I de.ziua precedentă. ‘ -

Titlurile S IF M untenia au făcut obiectul a 285 operaţiuni de I44,5 milioane lei. învînzare cumpărare în valoare totală de 444

această şedinţă şi-au schimbat proprietarul peste 700.000 preţul fr 'acţiuni, preţul fluctuînd în intervalul 410 lei/acţiune - 445 lei/ 1

acţiune. Cursul mediu s-a stabilit la nivelul de 433 lei/acţiune, 1 înregistrînd o creştere cu 2 procente faţă de nivelul consemnat |

arii. Cea mai mare variaţie pozitivă a cunoscut-o însă preţul t mediu,al acţiunilor SIF Moldova, care a Urcat cu 7,4 procente I pînă lă nivelul de 285 lei, pe fondul efectuării a 233 tranzacţii• în \/ol<rioro ric ~în valoare de 33 milioane lei. Făcînd notă discordantă cu acţiunile

celorlalte Societăţi de Investiţii Financiare, titlurile S IF Banat | Crişana şi SIF O ltenia au suferit deprecieri ale cursurilor medii. 1 Astfel preţul acţiunilor SIF Bariat Crisana a mai pierdut încă 12,3 procente, coborînd la nivelul de 362 lei, în condiţiile unui

al t r

(*) Sînt pachete conţinînd 10 ţigări, restul pachete de 20 ţigări.

rulaj de numai 35 milioane lei, în timp ce cursul mediu al titlurilor . SIF Oltenia s-a depreciat cu 2,3 procente pînă la nivelul de I

I 335 lei pe fondul unor tranzacţii de 187 milioane lei. ;'' lonut MORAR ,

S.C. IVM "BROKER" S.A. Cluj-Napoca J

Ţ frV

:

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

3 octombrie 1 999| D» num ir» «octete te VN [ Prm id. •• j V şrj, ■ Mfl*., |.M)n. < Hrarct. ‘ ; VaLtoteb(tefr

Categoria 1( 27 socwtati ) V ,s<

JĂLNscr ALFK5 SLAJ1NA - 2TV300 .-9336265 1 . 94000 92000 1.700 158.716.500|ÂTB»ct ANTIBIOTICE IAŞI 1000 119848 . '1 1200 .1190 1,000 1.196,480w*C»rr ARCTIC GĂIEŞTI • 1000 3771.04 -2 3850 3750 4,270 16.102.350pACecr'' AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI 1000 745.16 0 750 ' 740 313,781 - . 233,818,200|ÂZ0»rr: AZOMUREŞ TG .MUREŞ . y 1000 . 790.77 -2 " .800 760 : 27,286 21,576,990te* . BANCA AGRICOLA ' *. 1000 . ' 477 79 ' 0 0 0 *- - 0 0&LV ' BANC A TRANSILVANIA CLUJ 1000 ' 2450.35 . -1 • . 2500 2450 •' 30,440 ;' '74.568,500fffTR BANCA ŢURCO-ROMANA - 1000 - 2607;19 -2 • 2700 2600 24.811 ■ 64,687,100NV* NAVROM GALAŢI - 25000 3902.97 -2 4000 3850 • 337 1,315.300iCMPbct COMPA SIBIU ■ ^ , 1000 653.13 0 • 660 - .850 9,183 ■ 7,834,300p u i ' ELCOND 2ALAU .1000 - 595.36 0 V 'O 0 0 . . o

nu; ELECTRO APARATAJ bucurtsi 1000 797.65 -1 810 ■ 790 ' 19,162 15,284,600|£XC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 v. - 810 -2 810 810 169 ‘ I - 136,890felL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 621.51 0 ' 630 610 26,236 16.305,820JbLTBcr OLTCHIM RM.VALC EA 10001 477.95 -1 • 480 464 19,723 9,426,582MMX OTEUNOX TARGOVîSTE 25000 12670.42 10 12900 11900 2,574 32,629,100IPCLbct POUCOLOR BUCUF4E5TI 1000 4025.19 0 0 0 0 - . 0[asp ASTRA ROMAf**, W.0KST1 1000 750 -1 750 750 j 1.699 ■1 1,274,250RBR * RULMENTUL BRAŞOV 1000 168.13 -1 170 165 7.920 1,331,625[sNCbct ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 ■ 3108:33 12 3150 3100 600 1,665,000TERacr TERAPIA C LUJ - N AFOC A 1000 7650 -19 7650 7650 2,660 20,349,000TBM TURBO MEC AN IC A BUCURES 25000 23000 0 23000 23000 80 1,640,000

' T o ta l \ 493,631 680,280,587Soc tetetid» InvMtHU Financiar* j •:

S'mb D* nun ir» soc tete te VN Pi\m*d. Var Max. Min. .Nr.act. Val.totala (Wi)S1F1 SIF 1 BANAT CRISANA ARAD 1000 362.37 . -2 378 325 96,417 34,938.461SIF2 SIF 2 MOLDOVA BAC AU 1000 285.35 7. 300 265 . 117,651 33.571,508SIF3 SIF 3 TRANSILVANIA BRAŞOV■1000 ■ 444.59 1 452 411 1,218,174 541,590,915SIF4 SIF 4 MUNTENÎA BUCUREŞTI 1000 433.01 2 445 410 707,777 306,473.692SIF3 SIF 5.0LTENIACRAIOVA 1000 . 336.39 ' -2 350 314 ‘ 557,333 187,481,234

T o t a l S IF I I 2,697,352 1,104,055,810Categoria a ILa ( 105 soeiefati)

S'mb . O* mm ir* sac VN Prmad. Var Max. Min. Nr.act. Val. teta b (lai)V PETROLEXPORTIMFORT BUC150000 109315.38 -1 110000 109000 13 1,425.000

/**" D*rumir* soc «tete . VN Inch. Var •D*ac. Ma*. Min. Prmsd. Nr.act. Val. teta kt (fei)

AERQSTAR BACAU 25000 5200 -1.9 5200 5200 5200 5102 78 270 1,377,750AEROTEH BUCUREŞTI 25000 7000 0.0 7000 7000 7000 7000.00 200 .. 1,400,000ALIMENTARA ctui napoca 1000 1170 -2.5 1170 1170 . 1170 1170.00 -- 500 . 585,000AMONIL SLOBOZIA - 1000 317 19 320 . 320 317 319.23 26,618 ' 8,497,260VAE APCAROM BUZĂU 1000 300 -14.0 300 300 300 300.00 1,400 420,000APS A BAIA MARE 1000 510 0.0 500 510 500 507.19 - 556 282,000ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 700 6.1 680 700 680 694.80 12,970 9,011,500ARTROM SLATINA 25000 1250 -14.0 1300 1300 ' 1290 1297.50 4,000 5.190,000AGRAS BUCUREŞTI 1000 2800 12.0 2650 2800 • 2600 2646.89 1,445 3,824,750ASTRA VAGOANE ARA0 100*3 13*30 38 1300 1360 1300 1351.94 ' 42,104 56,922,180BERCENI BUCUREŞTI 1000 760 8.6 700 760 700 750.54 7,635 5,880,500BERMAS SUCEAVA 1000 2050 00 2100 2100 2050 2089 47 5,197 10,859,000CASIR0M TURDA 1000 332 0.3 332 ' 332 332 331.73 3,752 1,244,640CHIM0PAR BUCUREŞTI 25000 11000 0.0 0 •0 0 10336.13 „■ 119 1,230,000CARNE ARAD 25000 2300 -130 2300 2300 2300 2300.00 100 230.000DOROBANŢUL PLOIEŞTI ' 3000 • 850 0.0 850 850 850 836.50 274 229,200ElECTROPUTERE craiova . 1000 220 0.5 • 215 220 211 214.08 16,780 3,592,200ELECTROTEHNICA BUCURE 25000 9200 0.0 0 . 0 0 9408.62 58 545,700FELEACULCLUJ NAPOCA 1000 450 0.0 490 450 u 490 450.00 598 269,100FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 449 0.0 450 450 445 • 448.96 944 423,816HÎTROM VASLUI 25000 9800 00 0 0 - 0 9137.88 198 1,809,300INQAGRARA ARAD 1000 80 2.6 80 80 80 80.00 700 56,000IMPACT BUCUREŞTI • 1000 3050 -20.0 . 3500 3900 3050 3425.00 .. 1,200 4,110,000IMSAT BUCUREŞTI 6000 14000 0.0 14000 14000 14000 14000.00 448 6,272,000INTERNATIONAL SINAIA . 1000 2350 0.0 2350 2350 2390 2347.35 3,286 7,713.400MECANICA ctAU au piatra neam 25000 -12600 0.8 12600 12700 12600 12565.40 2,321 29,164,300MEFIN SINAIA 25000 6700 0.0 0 .0 0 6300.00 80 504,000M0LD0M0BILA IAŞI 1000 125 4.2 129 130 ' 125 128.19 15,961 " 2,046,020M0PAF VRANCEA FOCŞANI 1000 120 .-0.8 120 120 120 120.00 800 96,000MO PAR] V RAMMCU W'ALCEA 1000 . 452 0.4 453 453 452 452.25 4,000 1,809,000NETEX 8ISTRITA 1000 279 5.8 275 275 275 279.00 300 62,500NAVOLOLTENITA 1000 203 0.0 200 203 200 202 65 8,600 1,742,800PPODPLAST BUCUREŞTI 25000 21500 -4.4 21500 21500 21500 21038.46 . 260 5,470,000PETR0S PLOIEŞTI i 25000 4100 0.0 0 0 ■ 0 4100.00 7e 319,600PETROLSUBSUPLACU DE 1000 - 1000 0.0 0 0 0 1000.00 49 - 49,000SIC0MED BUCUREŞTI 1000 2200 0.0 2150 2250 2190 2193.51 - 26,840 58,873,800SINTEROM CLUJ •25000 3600 0.0 3600 ' 3600 3600 3600.00 s - 200 720,000SILCOTUB ZA.LAU - . 25000 5700 0.0 0 0 0 6000.00 78 468,000ŞIRETUL PAŞCANI 2500 960 0.0 960 960 960 960.00 1,500 1,440,000SINTEZA ORADEA 1000 274 0.0 0 0 0 270.00 22 5,940TURIS M TRAHS1VAMA CtUJ NAPOCA 25000 43000 7.5 43000 43000 43000 42189.51 591 24,934.000UAMT ORADEA '4900 495 -1.0 500 500 495 496.97 1,291 641,590PRODVINALCO auj napoca 1000 1210 -0.8 1250 ‘ 1250 1210 1234.60 489 603,720Tobl categoria a Iha i 195,025 262^70,766

Total categoria 11 II (•xclualv SIF) 688,656 ; 942,651^53

Tranzacţii spK lalt - 1 ijeoojoooi i^so ^o o jw oTranzacţii buy-ln aptclal* | | r t o r n i 4*ooj0<»Oferta publici d» cim panr* S.C.Btrc»niSA.Bucureşti0 U « j 6 0 l | 931*30300

ITOTAL GENERAL 5,569,609; 5,240,187,963

Capitalizare bursiera (mii toi) “* 7 Societatt comerciale exclusiv SIF SIF (mii. lei) — 1 029 413BET ROL “ 556.34 puncte BET-C ROL » 520.53 puncte Capitalizare bursiera (USD) - 456 Capitalizare bursiera (EUR) «* 4-34 Sociotail comerciale exclusiv SIF Societatl comerciale exclusiv SIF SIF (USD) — 60 436 414 ■ 'BET USO — 246.05 puncte 52IVI«3X “ 568.32 puncte ■ '"VBET-C USD “ 256.SS puncte 52Max ■= 520.32 puncte ,

222 060 din care:(mii lei) — 6 242 642. Variaţie =. -14.03 puncte (-2.46%) N/arlatie = -11.19 puncte (-2 .1%) 294 224 din care:193 252 dir. care:(USD) — 395 852 860 "(EUR) — 326 684 883 SIF (EUR) « 52 509 131 N/ariatIe — -2.23 puncte (-2.85%) 52Min — 553.54 puncte Variaţie =° -6.58 puncte (-2.5%)5 2 IVI in — 281.09 puncte

In fo r m a ţiile re fe r ito a re la B u rsa de V alo ri B u c u re şt i s l la P ia ţ a e x tr a b u r s ie r a RASDAQ p ro tln

de l a SV M INTliRBF.ALEH CAPITAL IN VEST S .A , s t r .. C o n stan ţa n r . 7 , C lu j-N ap o ca T el. 4 3 3 .2 12 .

Active Classlc* T ."02 noiembrie 1999

,2 Fortuna C lâssic

Active Dinamic*17.865 leii

 ctivcJun io r’44.792 lei

Armonia1.773 lei]

■$TŞ?ZV*?K~r-î,

Alpha119.400“

549.000 Ier Fondul National de Acumulare

_......... ^ 20.785 leiFondul National de investitii f~"

60.330 leiFondul d e 'lr ivestîtirş l Dezvoltare’

1.866.700 leiRetcon*

Fondul'm utual ÂftDAF229.500 lei I

54.500 lei | Cap|t^:T>lpn;Gredit Fond)

12.377 lei i

Fondul Monetar Stabilo^3.433 lei.

207.454 leiP T O l P S W î S r o n l a ” 1

F ondu liT e tau rlS ^■ FbnduL pentru Comerţ E x te rio r " 126.060 lei |

* - Valoare înregistrată în data de 01.11.1999

59.000 lei

118.918 lei

Cursuri pe piaţa valutară »> anunţate de BNR * în data de 03.11.1999

' d e n u m ir e a 'VALUTEI .

Simbolap- - Variaţie. faţă do ziua,, p r e c e d e n t ! (% )

i.CURSUL

;. :W L E t

DOLAR AUSTRALIA AUD 1.04 f 10978

DOLAR CANADA • ; C AD : 0.12 T • 11585

FRANC ELVEŢIA CHF 0.13 î •11130

COROANA DANEMARCA DKK 0.50 î 2408

l r a s t c r u n A A ; : GBP . 0.66 T 28079

YEN JAPONIA . JPY 127 T 163.74

COROANE NORVEGIA J j NOK ■ 0.70 T 2168

COROANE SUEDIA SE K 0.44 T 2064

DOLAR SUA ^ ' ? usd ' ■ 0.41 T «t~p * 47033

DST DST 0.14 T 23580

e u r o ţg E t« j y 0 .49 f ,ţ< 17900

Cursurile ţărilor participante la EURO y V V-*) ,

SHHJNG AUSTRIA ATS . 0.46 î 1301

FRANC BELGIA B E F 0.45 T 444

MARCA GERMANĂ: ..D E M : ~ . 0.48 4 ţ 9152

PESETAS SPANIA , ESP ' 0.49 T 107.58

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.50 T 3011

FRANC FRANŢA FRF • 0.48 Ţ 2729

LIRĂ IRLANDA IEP 0.49 T 22728

URĂ ITALIA UT 0.43 T 9.24

GULDEN OLANDA NLG 0.49 T 8123

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.48 T 89.28

1 g A U R (preţ în lei) 0 .30 T 159769

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

n p r s n a n e f i z i c e - % -

Case de schimb valutar Cluj-Napoca 03.11.1999

' - le i -

Casa de sch im b va lu tar

' USD DEM

C V C V

MACROGROUP 16.960 17,150 9.160 9.300

. PLATINUM 16.850 17.000 9.120 9.220

CAMBIO , 16.950 17.100 9.150 9.300

PRIMA 16.960 17.150 9.160 9.270

B a n c a ta v e d e r e . ju n i ; 3 îu n L 8 ju n i 9 tufil I Z luni

B C R * 10 50 5 1 5 2 5 3 .

B R D 10 ^ ■V 4 5 # -47 > • ■ : î * : - . 4 *ţ "• ' 4 9 ţ i 50

- & i:;-,4 5 ..- 4 8 \ 5 1 , 5 . . 5 3 ^ * « 0 ♦.

10 49 5 0 5 1 . 5 2

10 49 5 0 * *

âîp - B a n c . m A 4 7-"'V m> ** : K-.49>r:' Ta 5 1 -•

* Ion Ţ irlac* . . . 9 r 46 4 8 4 9 50 5 1

B A N K C O O P * 10 #.■*45 .■•. •v: 4 8 > 5 W 4 9 ; 5 1 3-* 5 2 - '

B u c u r e ş t i 7 4 3 4 7 - * ■

v T r a n s i lv a n ia >;ii p i 4 9 . # ;v ( « U i 1- .. 50 >;;* 4 6

R o m â n e a s c ă• 1 0 49 5 0 5 1 5 1 5 2

^ 4 3 i # - .4 3 •• „ i:,.:; 4 4 v # 4 5 ■; >

A L IA N Ţ A 10 5 3 5 4 5 5 56 58

-10 .^ 4 / 49 ' 5 0 * 5 1 5 2 T . 5 3 «

- N A P O C A(dob. fluctuant*) . . 1 0 5 5 5 7 60 62

LCH ALCO O P 10 lîŞ' 62 6 5 68 > V: b 7 0 '

S F IN X C O O P 1 4 6 2 6 4 - * *

( R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b ilă )

'5 0 ;v ! 1- : '- 5 2 ^ A - 5 3 5 4 s

T U R C O -R O M A N Ă s 4 5 4 7 4 5 - , 45

- persoane juridice - %

- ţ.-j: -• B a n c a la v e d e r e .1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C R * 10 50 5 1 - 5 2 5 3 54

'<> v. B R D * * , - ^ i O v:. 4 5 .. 4 7 . 4 8 . 4 9 5 0

B A(dob. rovliulbhfl) 10 4 5 4 6 4 7 4 8 4 9 .

B a n c P o s t * : 1 0 " •;-■ 4 5 ■ • 4 6 4 7 4 8 49

Ion Ţ iriac* 9 4 6 4 8 4 9 5 0 , 5 1

B A N K C O O P * 10 4 5 4 8 4 9 5 1 5 2

B u c u r e ş t i 7 4 3 4 7 - * ‘

. T r a n s ilv a n ia 10 4 4 4 8 4 6 4 5 4 3

R o m â n e a s c ă(dob. variabil*) 10 49 5 0 ' 5 1 5 1 5 2

C E C V 12 4 3 4 3 4 4 4 5

B .I .R . 12 4 4 4 5 4 6 46 4 7

N A P O C A••■•: (dob. fluctuam*) - 10 5 0 5 2 , 5 3 - 5 5

L O IA L C O O P 10 6 2 6 5 68 - 70

-S F IN X C O O P . 1 4 -i, :- 62 6 4 . - - ' ‘

R O M E X T E R R A(dob. variabil*) 10 50 5 1 5 2 5 3 54

T U R C O -R O M Â N Ă 5 • 4 5 4 7 4 5 * • 4 5

Nnlâi. C u rsu ri a f iş a te la o ra 1500. L a a c e e a ş i c a să d e sch im b v a lu ta r , c u rs u r ile p o t v a ria d e la u n p u n c t d e lu c ru la a ltu l.

* dob în da s e ca p ita lizea ză ’ - ‘ • ' ■'** cu plata dobînzii ia expirare sN o tă : . M o d ific a rea d o b în z ilo r s e c o m u n ic ă redacţiei, p înă la ora 12°° prin fax: 1 9 .7 4 .1 8 .

Piaţa extrabursierâ RASDAQ - 0 3 . 1 1 . 1 9 9 9

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE N R.T RA N ZA CŢI

VOLUMTOTAL

V A LO ARETOTALĂ P R E Ţ MEDIU ÎNCHIDERE

PR EC E D EN TĂ P R E Ţ MAXW P R E Ţ MlNW P R E ŢIN C H C E R E

S A N E - S A N E X - C J . - 1 .9 6 : v f-50 ■>: 7 0 3 4 8 : 3 5 2 0 6 0 0 0 5 0 0 ' 5 1 0 5 1 0 5 0 0 500

IRN A , IR IS C L U J N A P O C A - C J - 1 0 . 1 3 4 2 3 4 4 2 1 9 8 8 1 2 2 0 8 4 8 7 7 0 8 50 7 7 0 8 50

G R N D G R A N D E M A R - C J 0.00 ' , 1 • . 2 8 9 2 12 1 4 6 4 0 0 4 2 0 0 . 4 2 0 0 4 2 0 0 4 2 0 0 4 2 0 0

G RA T G R U P 4 INSTA LA T!! - C J -7.69 4 7 5 3 8 9 0 4 56 0 0 1200 * 13 0 0 13 0 0 1100 • 1 3 0 0

IN PR IN ST IT U T P R O IE C T - C J < 0 .0 0 ■ 1 1 5 1 5 5 1 5 1 0 0 0 ( 3 4 0 0 *-• 34 0 0 3 4 0 0 3 4 0 0 ‘ 34 0 0

N A P O . N A P O C A - C J 3 .0 3 2 5 7 2 6 3 8 9 3 6 8 0 680 660 6 8 0 6 8 0 680

, C IT U C IM E N T U L - C J . : - 1 .3 8 :.2 . 2 9 7 2 4 0 1 7 0 0 6 0 8 7 8 20 0 8 10 0 8 0 00 8000

S O C E S O R E T I S E R V I C E - C J - 3 3 .3 3 10 5 9 2 1 1 8 0 0 0 2000 30 00 2000 2000 2000C A R T C A R T IM P E X - C J , 16 .6 7 1 600 16 8 0 0 0 0 2 8 0 0 2 4 0 0 ' 2 8 0 0 • 2 8 0 0 ' 28 0 0

N A P P N A P O L A C T - C J 0.00 3 699 13 9 8 0 0 0 2000 2000 2000 2000 2000S A L P : S A L P R E S T - C J 5 .8 8 • 1 * ; | 14 7 6 1 3 2 8 4 0 0 . 900 850 9 00 9 00 . - 900

SA M U S A M U S M EX D E J - C J 3 .8 5 1 824 1 1 1 2 4 0 0 1 3 5 0 1 3 0 0 1 3 5 0 ~ 1 3 5 0 1 3 5 0

A 8 R Z l'S -p A 8 R A Z IV U L - C J ; - 0 .0 0 | •1 ■" ‘ 19 8 0 9 50 4 0 0 4 8 0 • v : 480 l.;-.*: 4 8 0 4 8 0 T 480 •

S T R D S T IC L A T U R D A - C J 4 2 .8 6 2 3 1 3 9 39 0 0 0 3 0 0 0 2100 3 0 0 0 3 0 0 0 30 0 0

A R G O h A R G O S - C J - C J . 3 .0 3 1 , ;4 0 ' v 6 8 0 0 0 0 ■ 1 7 0 0 0 V , 1 6 5 0 0 ' . r 1 7 0 0 0 1 7 0 0 0 : 17 0 0 0 ‘

T U S U T U R IS M A R I E Ş U L - C J 5.00 1 78 3 2 7 6 0 0 4 2 0 0 4 000 4 2 0 0 4 2 0 0 4 2 0 0

T C IGT C f C O N T R A C T O R .

: ' '- 'G E N E R A L - C J-2.-I7 Bl S l 40 : 1 8 0 0 0 0 / 4 5 0 0 T .. . 4 6 0 0 1 : ^ 4 5 0 0 ^ • 4 5 0 0 ‘ 4 5 0 0

TOP 20SIMBOL SOCIETATE. COMERCIALĂ NR.TRANZACŢI VOLUM . TOTAL VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU ÎncheierePRECEDENTĂ PREŢ MAXW PREŢ MINM PREŢNCHDERESTA O :-N . SîTAS - BR - ' -.yo#" Ifl34606 r '3365150006 ':v ’ 25000;; ::. •- £ 23000 . ’250OO ■; •#§■25000 :' - , 2 ood ,MXIN MARTEXIN - MM 2 54000 1480032000 27408 IOOOO 27408 27408 27408NEOL.' - ..NEPTUN-OUMP - CT «■15538 876629600 ,56547 ? p 54000 60000 r~-V;4SOOO ; 52006BRCR BRAICONF - BR 4 135714 461392800 3400 3300 3400 3300 64o6ASTJ ; sântieRul/îaval dâmenCALAŢI-' ' ' 24 '-'. 4807 286956350 ; ' '59696 tV 60000 ' - 61000 . . # 59000 60066CALU CALIMANESTI-CACIU LATA - VL ■ 9 410827 286683900 698 700 700 650 680AS RA x* ' ■' ASIROM /Vf.'..i6 ' ■- 21245 -261510300 i 12309 ' , 12500 ,12500 . ■ V. .12300 12300MOEX MOBITEX BUCUREŞTI - BU 8 8966 261453400 37533 37000 * 37600 37000 37600 •eUTR •• HUROS TRADiNG- >' 7502 ' 225060000 ; ; ’ 5 30000 . V\'-,25O0O 30000 • Vf : 30000 ; , MoooSUCA SUT CARPATI - BU s 281320 196679840 699 700 700 640 ?oo VMARN - MARMOSIM-HD 132020'; 179198000 1349 • ,' 1350 p.Ş:, o #'„1350 1300 -. 1366MLCM MOLDOCIM-NT s 11724 175840000 14998 14500 15000 14500 14500

> POBR.: ' POIANA BRAŞOV -BV" 1S ■ 6075ŢI '• 172997220 '■ - ,■ 285. ;V;' ! 'i;'; 270 ?«î> î# 300 . ; " 270 •'RORA ROMACRIL RISNOV - BV . 1 28000 148400000 6300 6000 5300 5300 5300icos , ICOS -SG.. .:•• / 2 142912 • 142912000 • :?>;M?oQajţS 950 " ':’.'"lOOO .1000 T6W ;ROMC ROMCIF FIENI - DB 6 29046 104288300 3590 3500 3600 3500 6sooFA SU • >, MS - . .>&/- . ' 2 ' 80290 104246500. 1298 . ■ • 850 • ■, ■ 1300 850 ., ....T166 'VALD VALDEN - PH 2 6400 81600000. 12750 12500 13000 12500 ii6oo

: GAS» - Carmen silva- ct 1877 •: V' 81111500* ' ' 43213 r ’ '*'42000 46000 *#'41500 4266016 4442 76189500 17152 16500 17500 16500 16SOO

N R . S O C IE T Ă Ţ I t r a n z a c ţ i o n a t e __N R . T O T A L A C Ţ IU N I ........................V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II . . . Z I ! 1 0 .4 5 3 .8 4 9 .

4 4 3.3 4 4 .2 4 5 .5 8 4 L E I

, c e , ,I N D IC E R A S D A Q ____________V A R IA Ţ IA Z I L E I ..................V A R I A Ţ I A P R O C E N T U A L A .

8 2 0 -6

.8 1 P U N C T E 9 9 P U N C T E - 0 .8 4 %

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră ’ p unite, a efectuat o vizta .

Romama ş, Republica M o ţ

p e n s a t o r i i s s i a o i - n u m a i - c u c o a d ă

Disponibilizaţii clujeni continuă să ia cu asalt ghişeele CEC pentru a-şi ridica plăţile compensatorii. Pentru a face faţă'volumului imens de plăţi, conducerea CEC a dispus

suplimentarea numărului de calculatoare de la unul la cinci şi a programat plăţile pe zile în funcţie de societăţi. Astfel, în primele zile au fost programaţi cei 4.850 disponibilizaţi de la

Clujana, urmînd ca de ieri să intre în plată încă 3.000 de disponibilizaţi de la C.UG, Carpimez, Carbochim, Constructardealul etc. Tot pentru a mai cîştigâ timp,

oficianţii au completat pînă .şi cecurile, beneficiarul trebuind numai să-şi pună semnătura. .

în ciuda acestor preparative, oamenii sînt nemulţumiţi de organizare, deoarece sînt nevoiţi să aştepteda cozi interminabile să-şi ia banii. în opinia lor,

• pentru a se evita înghesuiala, ar trebui ca CEC-ul să facă şi o programare orară, pe persoană. Directoarea economică a CEC Sucursala Cluj, Aurelia Avram, ne-a declarat că o astfel de planificare ar duce la prelungirea plăţilor timp de o lună de zile, fapt ce ar nemulţumi cu siguranţă pe cei în cauză. „Am încercat să fim cît. mai operativi şi să facem plăţile într-p săptămînă, „ avîndu-se în vedere întîrzierea. cu care au venit banii. De comun acord cu Agenţia de

Formare şi Ocupare Profesio­nală, am convenit să începem cu plata disponibilizaţilor de la Clujana, care sînt de două categorii (o parte dintre aceştia fiind la încasarea primei tranşe), după care urmează restul disponibilizaţilor. în medie, pe zi, se fac actele şi se plătesc 2.400 de persoane, fi înţelegem pe oameni că vor să-şi primească banii cît mai repede, dar nu este omeneşte posibil ca un funcţionar care lucrează cu bani să facă mâi mult.de 150 de persoane pe zi“, ne-a declarat directoarea Avram.

Persoanele care nu s-au prezentat în ziua programării nu-şi pierd dreptul la plăţi, ci se pot adresa în orice zi la ghişeele CEC, plăţile continuînd să se facă şi în săptămînă care urmează.

L.PURDEA

Trecerea în2 0 0 0

Cu privire la problemele ridicate de trecerea în anul 2000 (problema Y2k) pentru clienţii care au sisteme informatizate de conducere a proceselor tehnologice recomandăm luarea următoarelor măsuri:

1. Adaptarea ‘ unui comportament normal, faţă de consumul de- energie electrică (fară a lua măsuri unilaterale de deconectare sau de reducere a consumului propriu de energie electrică) în intervalul 31.13.1999 ora 16,00 şi 01.01.2000 ora 08,00.

2. Consumatorii industriali care din motive de risc Y2k trebuie să ia măsuri specifice în această perioadă vor informa furnizorul privind măsurile preconizate.. Aceste măsuri sînt necesare a

fi luate pentru o bună programare privind funcţionarea S.E.N. la trecerea în mildniul trei.

(Comunicat al S.S. Electrica,Sucursala dc Distribuţie Cluj)

C a a s 's ia iri/ T Ă / f s i "

s t e C ) s s ^ l i f f â ia s s i f f ©M M I I P

j

Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Cluj organizează următoarele cursuri de .(re)calificare/ perfecţionare: / —

în localitatea Cluj-Napoca: analist, analist-ajutor, contabilitate asistată de calculator, secretar administrativ, croitor-confecţioner îmbrăcăminte după comandă, mecanic auto, tîmplar universal, bucătar, vînzător, zidar rosar, tencuitor, dulgher.

în localitatea Dej: contabilitate asistată de calculator, operator calculatoare. -

în localitatea Gherla: mecanic auto, coafor.Agenţii economici care au condiţii pentru organizarea

instruirii practice şi teoretice şi doresc să colaboreze cu AJOFP sînt rugaţi să depună oferte pînă la data de 12.11.1999 la sediul nostru din str. Coşbuc, nr. 2 - Biroul Formare Profesională. .

Pentruwindecarea'scabieidobînditeînfurmăfcu'll^luni

O F E M E I E D I N A L B A C A U T Ă C A R I T A S U L !Dictonul “se ţine ca rîia de om” îşi

dovedeşte consecvent veridicitatea: Elena Nuş (39 ani), din localitatea Unirea, judeţul Alba, a contactat o formă banală de scabie în urmă cu 1 1 ' luni şi toate tratamentele administrate, în limita posibilităţilor sale financiare, s-au dovedit a fi în van. Pentru că, la scurt timp, toţi membrii familiei s-au contaminat, femeia a apelat la medicul de‘ circă. Conform spuselor, ei, tratamentul prescris însă n-a avut nici un efect. Si nu numai că nu

s-a simţit nici o ameliorare, dar au apărut şi simptomele unei scabii agravate: pete roşii pe corp, iritaţii şi nu în ultimul rînd mîncărimi asociate cu .o durere insuportabilă.

Deşi dispune de venituri precare, respectiv alocaţia unuia dintre cei cinci copii ai săi, Elena Nuş a venit la Cluj, sperînd să obţină aici medicaţia necesară vindecării ei. Ea a aflat de’existenţa unei fundaţii care oferă gratuit medicamente: “Am auzit câ este la Cluj o farmacie,'

CARFTAS (!!) şi am venit, că nu mai suportam boala. Toţi avem rîie: eu, bărbatu-meu, care suferă cu inima şi cei cinci copii. Dar nu ştiu dacă ăştia ne vor ajuta cu ceva, că mă tot amînă”.

“Farmacia CARITAS”, pe care o căuta neclintită în hotărîrea ei, Elena Nuş, s-a dovedit a fi .de fapt Fundaţia “Caritatea”, care oferă o serie de medicamente gratuit, în limita resurselor din depozit.

Simona DUMITRU

Asociaţia StudenţilorEconomişti (AIESEC),organizaţie dezvoltată lâ nivel internaţional încă din 1948, lansează un program unic la nivel naţional. Este vorba de PRIMM - Programul Regional de Dezvoltare aîntreprinderilor Mici şi Mijlocii: . ,

PRIMM este alcătuit din 4 module, dintre care cel mai important este Programul Internaţional de Practică Studenţească. Prin acesta, AIESEC urmăreşte să intermedieze sosirea unor studenţi, absolvenţi

.sau' masţeranzi din străinătate care să lucreze, pe o perioadă cuprinsă între două luni şi un an jumătate,- _ la firme româneşti. întreprinderile au astfel posibilitatea de a lua legătura cu pieţe externe, iar AIESEC se va ocupa de procedurile administrative. în momentul de faţă, există contracte semnate cu firme locale, în baza cărora şase tineri din străinătate vor sosi la Cluj.

Celelalte module se referă la cursuri de pregătire şi dezvoltare a abilităţilor tinerilor sau angajaţilor la diverse firme, intermedierea de cursuri de consultanţă pentru firmele clujene, pe care' le vor ţine specialişti de la diverse companii sau intermedierea angajarii absolvenţilor de către firme.

AIESEC- Cluj are aproape 1.000 de membri. Zilele trecute asociaţia a participat la o acţiune de recrutare de noi membri, organizată la Leghia pentru -ONG-urile clujene şi finanţată de Direcţia de Tineret şi Sport a Judeţului Cluj.

D.T.

D-Iui Gheorghe FUNAR Primarul Municipiului

Cluj-NapocaSubsem natu l Negoiţă IRIMIE, scriitor,

C etăţean de O noare al Municipiului Cluj- Napoca,. mă simt dator, cu toată stima pe care v-o port, să apelez la receptivitatea şi înţelegerea pe care Dvs! aţi arătat-o breslei scriitoriceşti (genus irritabile), poeţilor - acea s tă "şleahtă de caraghioşi” - cum o su p ran u m ea , cu d rag o s te , S erg h e i Aleksandrovici Esenin, şi tratată la propriu, azi, cînd. Tranziţia rimează cu Inchiziţia, scoţîndu-l pur şi simplu în s trad ă , prin evacuare forţată, pe fratele şi confratele nostru, poetul JÂNKY Bela, membru al Uniunii Scriitorilor din R om ânia, au toru l unor rem arcabile cărţi de poezie originală şi excelente tălmăciri din literatura română. Am răm as consternat aflînd că biserica noastră Ortodoxă/ şi Naţională, l-a evacuat pe poet, în plină zi, în plină stradă, pasîndu-l (vezi Doamne) bisericii catolice. Cunoşteam situaţia disperată a colegului nostru de condei, dar nu îmi închipuiam că se va ajunge la acest gest brutal. ' ; ■ ' ■ ■ ■ '

Rog să dispuneţi, o rezolvare urgentă, în limitele omeniei şi ale înţelegerii de care Dvs. aţi dat dovadă în calitatea de ieader al Cetăţii.

Cu toată stim a, N eg o iţă IRIMIEC etă ţean de O n o a re a l M u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a ,

3 .nov. •99

Spitalul TBC trebuie să scoată 3 miliarde pentru achitarea datoriilorMedicii devin contravenienţi,

fără voieîn primul rînd, birocraţia existentă a creat

specialiştilor existenţi aici dificultăţi foarte mari. Un exem plu în a c e s t s e n s ar fi apara tu l ultraperform ant, numit O delka,-prim it prin intermediul Băncii Mondiale. Valoarea acestuia este de 150.000 de dolari. Medicul şef al spitalului, dl Mureşan loan a declarat: „Avantajele iui sînt uriaşe, fiind capabil să realizeze atît radiografii standard, cît şi microradiofotografii cu developare automată în 90 de secunde. Putem evita astfel o serie de probleme care apar la aparatele clasice. De asem enea, Banca Mondială a asigurat şi materialele necesare pentru funcţionarea timp de doi ani a aparatului. Personalul a fost instruit şi aveam toate condiţiile pentru a începe activitatea. Deşi am trimis după cîteva zile la Comisia Naţională d e Control a Activităţii N ucleare (CNCAN) docum entaţia necesară obţinerii autorizaţiei, răspunsul a întîrziat să apară. Timp de aproape şap te luni am funcţionat fără autorizaţie, riscurile fiind destul de mari. în cazul în care eram descoperiţi, puteam primi o amendă de pînă la 30 de milioane de lei. Insă nu puteam să ţinem aparatul oprit atîta timp, Tar noi să utilizăm vechea aparatură". Problema s-a rezolvat ieri, cînd autorizaţia multaşteptată a sosit, în final.

Foto: I. PETCU

Bani, bani şi iar baniAlte dificultăţi apar şi în ceea ce priveşte

fondurile de care dispune spitalul. Pe lîngă populaţia civilă, de serviciile acestor medici beneficiază şi deţinuţii din Penitenciarul Gherla şi persoanele aflate îri arestul Poliţiei clujene. Numărul mare de pacienţi determină şi cheltuieli pe măsură. Datoriile pe care le are în prezent spitalul faţă de furnizorii de medicamente şi alimente se ridică la aproape 3 miliarde de lei. La aceştia se adaugă şi salariile de 1 miliard de lei, un alt miliard revenind cheltuielilor spitalului.' „Riscul de îmbolnăvire a personalului nostru este de şapte ori mai mare decît în alte spitale. Nu • demult am avut un caz, al unei asistente care s-a îmbolnăvit aici. Guvernul României a aprobat un spor pentru pericolul la care ne expunem. Dacă aceşti bani nu sînt plătiţi,-mulţi angajaţi preferă să plece”, a precizat medicul şef.

Cu privire la plata acestor sume, preşedintele Casei de Asigurări Cluj (CAS), dl loan Figan, a precizat: „Spitalul TBC a fost preluat de CAS la 1 octombrie. Datoriile care le-au avut pînă la acea dată ar trebui plătite de Ministerul Sănătăţij şi de Direcţia de S ăn ă ta te Publică. Oricum, noi aşteptăm rectificarea bugetară la nivelul CAS, şi în funcţie de aceasta vom plăti spitalul. De asemenea, este posibil să primim un ordin de la

Casa de Asigurări Bucureşti, pentru a achita ş i , aceste datorii. Sperăm ca banii ce-i vom primi să ne permită să acoperim toate sumele”,

Raluca POP

1927 - Savantul englez Harward C arter a descoperit mormîntul lui Tuthankarrjon.

vedem adeseori la Colţ de stradă, în gări, în parcuri, de vîrste d iferite , cu trupurile plăpînde, feţele, su p te , cu hainele murdare, şchiopi, orbi sau ciungi lăsîndu-şi mîna şi vorba să le fie instrumente de salvare: „în numele Domnului vă rog ajutaţi-mă, nu am pe nimeni şi sînt bolnav; fie-vă milă de mine şi daţi-mi o sută de lei... Sînt cuvinte care ne fac să ne aplecăm spre ei cu milă, să ne scormonim buzunaruloferindu-le o sută de lei fără nici o valoare.

Nelu F. e un caz. Se Va stinge probabil curînd în mizerie si boală.

cu ce trăieşte acum. “Cu aer, primit de unul, de altul, însă el mi-a răspuns rînjind la mine. La se lupta pentru casa lui. Bătuse începutul toamnei mai găsea de ' omul pe la toate porţile, darlucru cu ziua, acum însă m unceşte altfel. P leacă dimineaţa în oraş şi se întoarce seara . S e postează în faţa Librăriei “Universităţii" şi invocă mila. trecătorilor. Zilnic, cîştigă între 10 şi 15 mii, atît cît sâ-i ajungă să mănînce. Chirie nu plăteşte. De felul lui, “e tăcut şi- zgîrcit la vorbă, mi-a dat de înţeles că trebuie să plec, nu înainte de a-mi şopti secretul lui:

‘ “Eu sînt un cerşetor la poarta cerului”.

Petru Neamţ este coleg de “breaslă" cu Nelu. Rampa din

Dincolo de pitorescul său, şi el e un om pe care viaţa l-a aruncat la marginea sa. La 23 de ani este un om care a luptat aşa cum a putut şi a fost înfrînt în visurile sâîe. Şi-a riscat viaţa şi, din păcate, nu ştie pentru ce şi pentru cine.

Poate că cel mai trist lucru de pe lumea asta este să n-ai o casă şi o masă. Dar pentru Nelu aceasta este realitatea. De cinci ani îşi odihneşte capul în gara Clujului. Soarta nu l-a păsuit. A fost un.copil liniştit, înclinat mai mult spre melancolie. ,Poate de asta, a ajuns la 13 ani la spitalul de nebuni din Podari. Acolo l-au căftănit bine, “din normal,

^m-au făcut mult .mai nenormal”, îT'îmi spune Nelu cu lacrimi în

ochi. Apoi n-a mai ştiut nimic de familia sa. Pînă la 18 ani s-a tot plimbat de la Ana la Caiafa, de la Casa de Copii la Centrul de Minori. S -a îmbolnăvit... A fost internat la un spital din Cluj unde a stat cîtva timp. îşi aminteşte cu bucurie de perioada aceea, căci acolo gusta ceva cald şi se putea spăla. Mi-a mărturisit că nu s-a mai spălat de trei luni, din vară de cînd era cald. L-am întrebat

gara Clujului este domeniul lui. Dar povestea lui e mult mai tristă. în timpurile bune, şi el era un muncitor ca toţi ceilalţi. Nici bun, nici rău. Cu trei copii şi avea şi un serviciu atîta cît să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele... Lucra ca lăcătuş. Plătea impozite şi cote grele, iar cînd nu avea din ce plăti, tremura de mînie privind neputincios cum trebuia să ia pîinea copiilor de la gură pentru dări, căci sincer mi-a mărturisit: “îmi cam plăcea să trag la m ăsea”. într-una din nopţi, cînd se întorcea de la slujbă, din cauza euforiei bahice, nu a văzut trenul şi s-a trezit direct •la reanimare, fără piciorul drept, fără două degete de la mîna Stîngă şi cu o’ gaură în cap. A zăcut doi ani prin spitale, căci nimănui nu-i păsa de el. Nevasta sa se recăsătorise şi îşi luase copiii cu ea, iar. apartamentul îl luase statul în 1982 neavînd cine să-i mai p lă tească întreţinerea.

Aşa, că în toarce-te Petre dacă ai unde.

A trecut un an, ba chiar doi, presiunea era tot m af mare. Nu mai ştia ce să mai facă, a fost

nimeni n-a stat de vorbă cu el. Cu timpul, în sufletul răvăşit, s-a făcut linişte. Experinţa l-a învăţat. Acum e mulţumit că are un adăpost în rampă, o pensie de 160.000 lei şi cînd nu-i ajunge întinde mîna... Şi vede el cine are inimă bună şi cine nu... “Căci nu-i doresc nimănui să ajungă în locul meu”. . ■'

Florica P .cu cei patru copii trăieşte în mizerie. Nu are nici mamă, nu are tată, nu are soţ şi nici serviciu. Locuieşte la m arginea Clujului şi m ătu ră ' noaptea străzile, pentru o sumă de nimic, Pe Viorel, jumătate alb, jumătate negru - cel mai mare, dar destul de fraged, l-a trimis să facă bani şi ca să aibă, credibilitate în faţa semenilor şi cîştigul să fie însutit, mama i-a rupt piciorul şi mîna. în*r-adevăr Viorel se mişcă greu, dar cel puţin reuşeşte să inspire milă trecătorilor. Nu cere mult. Doar o sută de lei cere... în schimb, e strîngător şi pune banii bine. între 5 şi 10 mii de lei în fiecare zi, iar beneficiarul mai mult sau mai puţin meritos al acestor bani, mama, îi dă pe vodcă şi Carpăţi. -

Sînt doar cîteva cazuri cărora am reuşit să le dezleg limba dintr-o sumedenie de existenţe. Dar lucrul cel mai curios este că alături de acest tip numeros şi cotidian se află un alt tip diametral opus, cît se poate de opus, al celor în ha ine monahale. Vorba aceea, “şi-a pornit-o cu cerşitul/ ca să-nalţe un sfînt locaş. Şi pe ei îi vezi la piaţă, la gară, pe stradă - la cerşit pentru zidirea unei biserici, însă numai bunul Dumnezeu ştie cîţi dintre ei sînt adevăraţi...

Corina VARGA

TEORIA CA TEORIA. PRACTICA l£ OMOARĂUltimele zile ale lunii octombrie 1999 s-au

dovedit nefaste pentm unii din cetăţenii judeţului Cluj. Pe lîngă faptul că mulţrdintre semenii noştri şi-au pierdut o parte din agoniseala vieţii în incendiile izbucnite, tragic este că trei oameni au decedat din cauza unor evenimente de acest fel. în 29.10.1999 din cauza incendiului izbucnit în strada Tarniţa din Cluj-Napoca. Doboş Rozalia în vîrstă de 58 de ani şi Loşonczy Zoltan de 65 de ani au murit datorită intoxicării cu monoxid de carbon, iar în 31.10.1999, Baternay iuliana de 58 de ani din Dej, strada Tomis nr. 8 a decedat din aceeaşi cauză. '• •

Pe lîngă urmările tragice, cele două evenimente mai au ceva în comun. în ambele situaţii focurile au izbucnit din cauza unor scurtcircuite apărute la instalaţiile electrice.

Deşii sînt convins că mulţi dintre cetăţeni cunosc pericolele şi măsurile de prevenire a incendiilor privind utilizarea acestor instalaţii, cele două evenimente m-au determinat să reamintesc cîteva din ele. Utilizarea unor cabluri prelungitoare în cazul în care nu ajungem la priza situată în alt colţ al camerei este des folosită de către oameni. N ecazurile ap a r atunci cînd traseu l unor asemenea cabluri nu este ales cu grijă. Trecerea unor fire peste mobilă, peste/pe sub coboare, prin apropierea perdelelor, cu alte cuvinte prin apropierea materialelor combustibile este mai mult decît periculoasă. Se ştie că temperatura în cazul unui scurtcircuit (arc electric) a junge la 3.000-5.000 grade Celsius, temperatură mai mult decît suficientă pentru aprinderea materialelor, combustibile din apropierea conductorilor electrici.

Scurtcircuitele au fost su rsa de aprindere iar intervenţia încă din primele momente ar fi eliminat posibilitatea producerii incendiilor. Cum intervenţia a lipsit, arderea a continuat mocnit, fiind însoţită de degajări de produşi toxici c a re a dus la intoxicarea şi decesul celor trei oam eni încă înainte de izbucnirea flăcărilor.^

în alegerea traseului o grijă la fel de m are trebuie să avem cu aceste cabluri pentru a fi ferite de deteriorări m ecanice (ruperi, îndoiri etc.). Deteriorarea izolaţiei duce sigur, mai devrem e sau mai tîrziu, la scurtcircuite.

O atenţie deosebită trebuie acordată utilizării corecte a aparatelor electrocasnice. L ăsarea în funcţiune fără supraveghere sau am p lasarea necorespunzătoare a lor a dus nu de puţine ori la incendii. S în t n u m ero ase cazu rile în ca re televizoare • uitate în funcţiune, au luat foc din cauza unor defecţiuni apărute, iar de la .e le s-a aprins întreaga casă. Posibilitatea izbucnirii unor incendii cu consecinţe deosebite din cauza acestor ap a ra te pe timpul nopţii c re ş te considerabil, întrucît posesorii lor dorm şi nu pot interveni încă din prim ele m om ente la s c o a te re a d e sub tensiune. La fel s-a întîrriplat cu u scătoare de păr, reşouri, radiatoare, alte ap ara te electrice uitate în funcţiune sau lăsate fără supraveghere.

în cazul constatării unor defecţiuni în utilizarea instalaţiilor electrice sau a diferitelor apara te nu cred că trebuie să subliniez necesitatea remedierii urgente a acestora.

It.‘ col. ing. Liviu CADAR Grupul de Pom pieri “A vram lancu” a!

judeţu lu i Cluj

Furturile de animale au devenit o obişnuinţă la sat, mai ales toamna. Aşa că nici Pop Alexandru (38 de ani) din satul Guga, nu 5-a dat în lături cînd a fost vorba să-şi mai adauge cîteva animale la gospodăria lui. Acesta'şi-a “însuşit” de la consăteanul său, Maxim Petru, 22 de oi. ' .

Poliţia municipiului Dej a reuşit să recupereze prejudiciu, iar Pop Alexandru este cercetat în stare de libertate.

Corina VARGA

- T U H D A -iv a r i lU B ( S U A )

(Convorbire cu Al. Lazăr - ş e r if în S tam ford)Dacă este vorba de persoane sus-

puse, ce mai face şeriful?- în America, un şerif îl poate aresta şi

pe şeful statului, dacă are ordinul necesar. Legea se aplică oricui. Fireşte există un revers.

Chiar şi cei mai abjecţi criminali sînt apăraţi de lege. Dacă au avocaţi abili, iar dintre aceştia sînt cu duiumul, poliţistul, poate avea greutăţi. Riscul este mare. Este

ca opinia publică să fie influenţată în bine. Trebuie contracarată m anevrarea celor mulţi într-o direcţie greşită. Ne străduim mult să prevenim actele antisociale, să formăm o opinie împotriva acestora. Mai ales, tinerii reprezintă o problemă. în urmă cu cîtva timp, am ţinut o conferinţă în faţa unor tineri. Probabil din spirit de frondă, la început m-au huiduit, pînă cînd i-am întrebat ce vîrstă au. Majoritatea nu erau

adevărat că poţi pune cătuşele sau poţi " trecuţi de 19-20 de ani. Le-am spus că latrage mai repede (uneori este vital acest lucm), dar şi răspunderea este mare. Ca poliţist, trebuie să fi primul care respectă legea. Dacă nu o faci, te poate aresta un coleg şi eşti pasibil de pedeapsă ca orice răufăcător.

- Cum colaboraţi cu justiţia?- Pentru justiţie contează foarte mult

intenţia celui care a încălcat legea. în general te aju tă, nu în cea rcă să-ţi îngreuneze situaţia. Există şi o gamă mult mai largă de pedepse. Se oferă şanse de reabilitare, de resocializare. F ireşte, acestea nu dau de multe ori rezultate, dar oferă o posibilitate de a deveni un membru onorabil al unei comunităţi.

- Aveţi un aliat în opinia publică?- Şi în America este nevoie de o mai

mare libertate de exprimare. Este nevoie

vîrstă lor eram în lanţuri, la Gherla, deţinut politic. Opinia lor s-a schim bat total. Discuţiile s-au prelungit. Pînă la urmă, mulţi au venit şi mi-au cerut autografe. Au înţeles un lucru esenţial şi anum e că trebuie să suferi uneori, p înă cînd îţi defineşti identitatea morală şi îţi găseşti un echilibru, pînă ajungi un membru util societăţii, îţi asum i responsabilităţile, devenind un om pe care o comunitate se poate baza. Nu tot ce străluceşte este aur, dar dacă ştergi un diam ant de noroi’, acesta reprezintă o valoare. Nu este uşor să-i înveţi pe oameni să aleagă grîul din neghină, dar trebuie să facem şi acest lucru pen tru a m enţine o s o c ie ta te sănătoasă, sau pentru a interveni rapid cînd răul apare şi este pe cale să se extindă.

- Ce ne puteţi sp u n e d e sp re corupţia din America.

- Corupţia este un fenom en pe care nimeni nu poate spune că l-a eradicat. Proporţiile acesteia s-au redus considerabil în;America. Este adevărat că, în acest scop, s-au investit bani mulţi şi au fost implicate forţe serioase. Şi în cazuri de corupţie, nu este iertat nimeni. Chiar dacă sînt implicaţi senatori sa u deputaţi în afaceri necurate, aceştia îşi dau imediat demisia şi sînt puşi la dispoziţia organelor de anchetă.

- Se spune d e sp re C o n n ec ticu t că e s te un s ta t mai liniştit.

- Da, este adevărat. La 5 milioane de locuitori d ispune de un b u g e t d e 60 miliarde de dolari pentru o jum ătate de an. Aici sînt concentraţi mulţi oam eni bogaţi. Dar se cere mărirea bugetului şi reducerea taxelor, mai ales pentru anumite categorii ale populaţiei.

- A ceasta în seam n ă că nici Politia nu o duce rău. ’

- La 160.000 de locuitori, Stamfordul are 38ff de poliţişti locali plus poliţiştii federali. Dispunem de 110 maşini şi de o apara tu ră bogată pen tru investigaţiile noastre. Aşa se explică şi rata mai scăzută a infracţionalităţii.

.- • . ion RUS

C ostu l unui paşapo rt'se majorează cu 7.000 de ‘ lei, începînd de luni, astfel încît sum a totală pentru obţinerea documentului se va ridica la 407.000 de lei, informează Direcţia de profil din cadrul Ministerului de Interne.

Premieru1 Radu Vasile a inflmiatieri, zvonurile potrivit cărora siarI

depus demisia în cadml BCCc 'PNŢCD.

" ;’ T r: j? i î i lW -

'©misii m

Preşedintele Comisiei parla­mentare speciale pentru veri­ficarea dosarelor revolu­ţionarilor, senatorul PD de Cluj, Ioan Sabin Pop, ne-a declarat ieri că membrii comisiei au de verificat, în regim de extremă urgenţă, zece mii de dosare. Pînă acum au fost acordate 8.000 de brevete de revo­luţionari, ale căror dosare vor fi reverificate,. a adăugat Pop. Pentru intrarea propriu-zisă în

activitate, comisia mai trebuie completată cu doi membri, cîte unul numit de Ministerul de Interne şi de cel al Justiţiei. în

1 ultimele două-trei săptămîni, au fost puse la punct aspectele tehnice şi logistica necesare comisiei, pentru păstrarea evidenţei în baze de date cu dosarele revoluţionarilor. Senatorul Pop speră ca pînă la finele lunii februarie să fie terminată verificarea si

reverificarea dosarelor.. Sabin Pop ne-a declarat că a luat legătura cu şeful Secretariatului de Stat pentru problemele

v revoluţionarilor, Cristian Alexandrescu, căruia i-a comunicat că va continua trecerea în revistă a dosarelor de revoluţionari.' Scopul existenţei comisiei

parlamentare’speciale a fost pus sub semnul îndoielii de o Hotărîre a Guvernului, care a

declarat că va elabora, în termen de două săptămîni, o nouă lista cuprinzînd numele persoanelor care vor beneficia-de unele drepturi, în conformitate cu ultimele modificări de legislaţie Lista, care va fi publicată în Monitorul Oficial, va fi alcătuită pe baza propunerilor primite de Secretâriatul de Stat pentru problemele revoluţionarilor de la asociaţiile acestora.

'_______ A. M.

LaUniversitatea^Tehnicăţ

în spitale, balanţa viaţă/moarte este negativă

u r m a r e d in p a g in a 1

trecut ar fi şi scăderea mortalităţii generale, în special a celei infantile. Analiza făcută de D.S.P. Cluj, pe primele nouă luni, a relevat faptul că sporul natural este de aproape patru ori mai mic în mediul rural decît în cei urban. Tot în această perioadă a crescut numărul deceselor înregistrate la domiciliu la copii între 0-4 ani. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Şerban Rădulescu, consideră că aceasta se datorează scăderii interesului medicilor de circumscripţie pentru a urmări evoluţia stării sănătăţii nou-nâscuţilor o dată cu schimbarea statutului în medic- de familie. în opinia sa, aceasta se datorează şi părinţilor care, neavind posibilităţi materiale, nu pot asigura asistenţa necesară copilului mic.

Studenţii care îşi vor termina studiile . vara viitoare la Universitatea Tehnică nu vor mai susţine licenţa, ci vor da examen de diplomă. Astfel,- absolvenţii din acest an univfersitar nu vor mai susţine două examene (unul general şi unul din specialitate), ci vor alcătui un proiect mai amplu, pe care îl vor susţine în faţa unei comisii. Rectorul UTCN, prof. univ. dr. Gheorghe Lazea, ne-a relatat că, în anul 1993, examenul de diplomă a fost înlocuit cu cel de licenţă. în acest an, pe lîngă cele două

probe mai sus menţionate din Cadrul licenţei, urma să se introducă testul de limbă străină. Dar în decursul acestei veri Parlamentul României a adoptat Legea 151, conform căreia studiile în • învăţămîntul universitar de lungă-durată se încheie cu examen de licenţă sau de diplomă. Tot potrivit aceleiaşi legi, studiile din învăţămîntul universitar cu o durată mai mare de 4 ani se încheie, după caz, cu examen de diplomă. După cum se ştie, la Universitatea Tehnică clujeană studiile inginereşti au

o durată de cinci ani. La Universitatea de Medicină şi Farmacie, unde studiile, cu

-excepţia colegiilor, durează cinci sau şase ani, se va da examen de licenţă, ne-a declarat prorectorul Marius Bojiţă.

Dacă înainte, cei care „picau” prima oară la licenţă o mai puteau susţine gratuit de încă două ori, în decursul a cinci ani, din acest an, absolventul care este respins prima dată poate să mai încerce de cîte ori vrea, dar contra cost. Rectorul Gheorghe Lazea s-a exprimat, cu privire la această revenire la modelul

vechi: „Cred că într-un fel nu e bine. Schimbăm prea des unele chestiuni, nu ştiu dacă duce la ceva bun.”, Dar, cu toate acestea, rectorul UTCN consideră că un examen de diplomă este o modalitate mai adecvată de verificare a viitorilor, ingineri. Examenul de licenţă verifică cunoştinţe care pot fi consultate în diverse tratate, pe cînd proiectul de diplomă îi soliciti-A^ mai mult pe absolvenţj determinîndu-i sâ găseascf soluţii originale.

Deocamdată, modalitatea de încheiere a studiilor nu a fost afişată în Universitatea Tehnică. Rectorul spune că se aşteaptă criteriile generale de organizare a examenului de diplomă de la Ministerul Educaţiei Naţionale, dar metodologia trebuie afişată pînă în jurul datei de 15 ianuarie.

Dana TIUCA

FPS-ul na sc simte responsabil

de nereafizareabugetelor locale

Sorin Naş a susţinut ieri că Fondul Proprietăţii de Stat nu este responsabil în nici un fel de nerealizarea bugetului Consiliului Judeţean şi al Consiliului local Cluj. Cele două instituţii doresc să dea în judecată FPS-ul pentru proasta gestionare a societăţilor comerciale, ceea ce a dus la disponibilizarea, în acest an, a 14.300 de persoane şi, indirect, la diminuarea veniturilorprevizionate la începutul anului a se încasa la cele două bugete (cu aproximativ 11 miliarde de lei pentru fiecare). Naş spune că FPS-ul nu este legat în nici un fel de CJC şi CLC, Ordonanţa Guvernului nr. 88/1997 abrogînd prevederile Ordonaţei nr. 15, care prevedea că în cazul societăţilor de interes local, Fondul este obligat sâ ceară, în cazul unor decizii majore, acordul autorităţilor publice locale. Directorul FPS Cluj i-a sfătuit pe consilieri sâ înveţe să facă nişte bugete flexibile. „Au o vîrstă înaintată şi ar trebui pensionaţi. La anul «selecţia naturală» a alegerilor îşi va spune cuvîntul, iar cei bătrîni nu vor mai fi aleşi”, a încheiat Nas.

O.C.B.

în tpremierăf naţionalăt /L u d ° p \ i .

m m

o o o

Proaspătul ales Comitet Municipal al PNŢCD Cluj-Napoca propune filialei clujene a Alianţei Civice să revină alături de creştin-democraţi.- Preşedintele PNŢCD Cluj-Napoca, Şerban Rădulescu, speră că, lansînd această propunere la Cluj, se va putea dovedi că se poate ca PNŢCD şi AC să se „reîntîlnească“. în comunicatul semnat de Rădulescu, se declară că PNŢCD are nevoie de susţinerea personalităţilor care compun Alianţa Civică. Rădulescu consideră că “Alianţa Civică reprezintă segmentul societăţii civice care s-a preocupat

constant şi dezinteresat pentru o reformă morală, politică, economică în ţara noastră11. Şerban Rădulescu opinează că, o dată cu dispariţia rupturii dintre clasa politică şi societate, falşii actori politici vor fi marginalizaţi şi izolaţi de către societatea civilă.

Răspunsul conducerii ÂC Cluj este mult mai temperat. Mircea Popa, preşedintele filialei clujene a Alianţei Civice nu exclude o eventuală

colaborare cu PNŢCD, dar are o oarecare reţinere, impusă de echidistanţa luată de Alianţă faţă de partidele politice. Propunerea făcută de ţărăniştii clujeni va fi discutată în Comitetul filialei AC, a mai declarat Popa. în orice caz, Alianţa Civică va lua o decizie pentru sprijinirea unui partid," în vederea alegerilor, numai începînd de anul viitor, a afirmat liderul AC Cluj.

Andreea MARCU

C o n d u c e re a S e n a tu lu i îi v a c e re p re m ie ru lu i R a d u V asile s ă iaa titu d in e fa ţă de d e c la ra p ile lui Io a n M u re ş a n p rivin d s c h im b a re a lu i Trilă Fă iiită de la c o n d u c e re a C o m is ie i de agricultu ră

Biroul Permanent a! Senatului va trimite o scrisoare premierului Radu Vasile, la solicitarea senatorului PDSR Petre Ninosu, în care îi va cere să ia atitudine faţă de declaraţia ministrului Agriculturii, Ioan Mureşan, privind demiterea preşedintelui Comisiei senatoriale pentru agricultură^ democratul Triţâ Făniţă.

Secretarul general al Senatului, Alexandru Dumitrescu, a anunţat, ieri,

că Biroul Permanent îi va cere lui Radu Vasile să “facă disciplină” în Executiv şi să explice ministrului Mureşan că preşedinţii de comisii parlamentare sînt' aleşi conform unor proceduri speciale şi nu pot fi demişi la cererea Guvernului.

Ministrul Agriculturii, Ioan Mureşan, a declarat, în urmă cu o săptămînă, că “este necesară o decizie politică foarte clară” privind

schimbarea senatorului PD Triţă Făniţă din funcţia de preşedinte al Comisiei senatoriale pentru agricultură, pentru că procesul de reformă “nu se poate împiedica de un om”,

Senatorul PDSR, Petre Ninosu, a cerut, luni, în plenul Senatului, ca Biroul Permanent al Camerei să ia atitudine faţă de cererea lui Mureşan, pe care a calificat-o drept un amestec în treburile Parlamentului.

şi-afo c în

cu rtea c a s e iA seară, în ju ru l o re i 17, pe

strada S om e şu lu i nr.13, un bărba t în v îrs tă de 36 de ani a v r u t s ă -ş i p u n ă c a p ă t z i le lo r . R ă c h ită A n d re i M arius ş i-a tu rn a t m otorină ş i şi-a da t fo c în cu rtea casei, după ce, în aceeaşi zi a fost ex te rna t d in tr-o c lin ic ă unde a u rm a t o c u ră de deza lcoo liza re .. R ă ch ită lo c u ia cu mama sa, d în d u -ş i fo c su b och ii a c e s te ia , în c u r te a case i. V ec in ii au ses iza t Salvarea, care, la r în d u l său, a apelat P o m p ie r ii. V ic t im a a fo s t tran sp o rta tă de u rg en ţă de c ă tre e c h ip a ju l S M U R ia C lin ica de C h iru rg ie I. A cesta prezen ta a rs u ri de g radu l II ş i III pe o sup ra fa ţă ex tinsă a c o r p u lu i . K. C o n fo rm u l t im e lo r in fo r m a ţ i i d e a s e a ră , -.e ş a n s e le • d e s u p ra v ie ţu ire e ra u m in im e. P o liţia ce rce tează cazu l.

D. TlUCA

A .V 7

C A S A D E E D I T U R Ă

S . R . L .

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

TLIE CĂLIA N (re d a c to r şe f); ' ,VALER CHIO REANU (re d a c to r ş e f a d ju n c t); ’ CRISTIAN B A R A (re d a c to r şe f ad ju nc t).Tel. 19.16.81; fa x : 19.28.28;E-maiI:adevcj@ mail.dntcj.ro - redacţiaE-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro-public ita te:

S ecre ta r de re d a c ţ ie : ' A T e l/fax :Horea PETRUŞ ’ 19.74.18

REDACŢIA: C lu j-N apoca , s tr . Napoca 16 Telefoane: P ub lic ita te : tel-fax: 19.73.04; C o n ta b i l i ta te : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u ltu ră ,E v e n im e n t, P o l i t ic 19 .74 .90 , S o c ia l, E c o n o m ic 19.75.07 ; S p o rt : 19.21.27; D ifuzare , M ica p u b lic ita te : 19.49.81 S u b re d a c ţia T u rda :- te l/fax : 31 .43.23; S ub redac ţia D e j: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA PTJ Garamond