PET1 L11.130IeI^T.V4 PET2121.200 leli'T.Vi.

Vinde* • vrac

de C lu j

Vâ face cadou 18.500 lei/ lună. fîbonaţi-vă acum şi veţi economisi aceşti bani.

Vinde ULEI

Informaţii Ia tel. 064-157.570,094-780.958, 094-56.37.25. ___ANUL IX NR. 2729

ISSN 1220-3203 2 NOIEMBRIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI\ http://www. dntej. ro/adevarul

ţg B S B B a B m a B m B B sam B m aB B B m s a a m a ^

U ninsnea E sara p s a n ă ne va duce de mină

(2943559)

• pentru persoane fizice în sistem CAR cu dobânzi de 22% pe an - •credite pentru bunuri cu35% dobândă pe an • _

Banca Populara KnervaBd.21 Decembrie nr.152 Tel.410263

ILIE CALIAN Săptămîna în curs a debutat Sf sub semnul protestelor în J învăţâmîntul universitar. Ieri, 5 la Universitatea de Medicină |r şi Farmacie, personalul TESA I şi o parte a cadrelor didactice a au iniţiat o grevă spontană, în •|J timp ce Liga Studenţilor de 4 la UBB a continuat greva Si generală care a început vineri. U Pentru susţinerea acestora, H membrii Sindicatului Alma 'h Mater (cu precădere personal 9 TESA şi cadre didactice de la m UBB şi UTCN) au intrat în y grevă japoneză, pînă cînd .se | | soluţionează revendicările ,11 studenţilor.I Dana TIUCA

£ ^ 7 ăptăm îna trecută . Europa occidentală a pus în faţa actualilor

^guvernanţi o oglindă în care ar tre­bui să privească îngroziţi. Nici mai mult; nici jn a i p.uţin, Giinter Verheugen, comisarul european pentru extindere; a arătat clasei politice româneşti trista realitate: Occidentul nu are încredere în capacitatea politicienilor români de a conduce ţara. Pe de o parte, s-a afirmat cla r că Europa este interesată de România, nu de nişte politicieni: "UE nu lansează invitaţii de aderare unui guvern, ci României". Asta sună cu totul altfel decît arogantele declaraţii din campania electorală din 1996, în care actualii guvernanţi ne asigurau că România va intra în UE şi NATO numai şi numai din cauza importanţei lor personale. Pe de altă parte, ni se propune "posibilitatea creării unui grup internaţional de lucru şi a unei forţe operaţionale, ce ar urma să im plice Comisia, FMI, Banca M ondială ■ şi celelalte instituţii financiare”, pentru a ajuta la "crearea unei strategii economice pe termen mediu şi să monitorizeze înfăptuirea acesteia”.

Motivaţia acestei monitorizări este clară: din anul 2000 pînă în 2006 România va primi din partea UE un ajutor de circa 700 de milioane de dolari pentru proiecte de infrastructură - transport, mediu, agricultură, dezvoltare rurală şi regională, construcţie instituţională şi legislaţie. Iar pentru ca UE să fie sigură că acest cadou de 643 de milioane de euro (care ar putea spori) să nu f ie părăduiţi de bravii noştri politicieni, pentru fieca re proiect- specialistul român (să sperăm că nu va face parte dintre cei 15.000) va f i dublat de unul trimis de Comisia Europeană, cam în genul comisarilor sovietici, care ne aduceau pe “calea cea bună”...

Pe de o parte faptul că UE doreşte să ne ajute este un lucru îmbucurător, mai ales că ni se spune clar că nu poate f i vorba de interesele unor partide politice, ci de interesul fundamental al poporului român, interes naţional care nu prea are trecere la guvernanţi. Pe de altă parte, ca român, mă simt ruşinat că am ajuns în situaţia de a f i duşi de mînă de nişte copilaşi care nu ştiu să umble. în schimb, oricît de jigniţi ne-am simţi, e de înţeles, cum spunea un poet, că "Nimeni pace nti-ţi dă dacă/Ai nevoie de dădacă”. Să f ie vorba, oare, doar de atît? Recent, fo stu l prim-ministru Victor Ciorbea, referindu-se la corupţia actualei puteri, afirma că ţara este condusă "nu de15,000 de specialişti, ci de riumaî 15

familii obscure, un veritabil clan mafiot, . care a prelua t fr îie le economiei naţionale”. O f i avînd Victor Ciorbea cîte un dinte împotriva PE), PNIÎ, PNŢCD şi a lui Emil Constantinescu, şi e de înţeles, dar, ca fost prim-miniştru, ceva-ceva ştie şi el despre cum merg treburile în ţară şi în fostul său partid... _

Zvonurile apărute în PNŢCD Cluj, referitoare la posibila demisie a liderului organizaţiei, deputatul Ioan Vida Simiti, au primit, ieri, o confirmare directă. După cum ne-a declarat telefonic, preşedintele ţărăniştilor clujeni intenţionează să-şi prezinte, mîine, la Biroul de Conducere, Coordonare şi Control, demisia din funcţia pe care o ocupă după ce Boilă & comp, au plecat din partid. Deputatul clujean ne-a

1 vorbit de o incompatibilitate de principii între domnia sa şi noua conducere a PNŢCD Cluj-Napoca: “Practic s-a revenit la situaţia dinaintea invalidării alegerilor”. Reamintim câ, alături dc tineri, Ioan Vida Simiti a fost vioara întîi în demersurile dc elucidare a fraudei din 10 iulie, dc la Conferinţa municipală.

Actualul lider al ţărăniştilor din municipiu, Şcrban Rădulescu, ales dc mai bine de o săptâmînă, pe lista Fărcaş - Sârbu, ne-a precizat că, în cazul demisiei lui Vida Simiti, interimatul va fi asigu­rat de către vicepreşedintele Radu Sârbu. “Ar trebui organizată cît

continuare în pagina a 14-a

P r o c e s u l i n t e n t a t C a m e r e i d e C o m e r ţ

d e 5 0 d e s o c i e t ă ţ i c i u j e n e p o a t e î n c e p e

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) unde fusese depus dosarul, şi-a societăţilor revoltate sînt de părere a respins pentru a doua oară declinat competenţa în favoarea câ asistăm la o tentativă de prelungiresolicitarea Camerei de Comerţ, Tribunalului. în aceste condiţii, a procesului. Curtea Supremă deIndustrie şi Agricultură Cluj de reprezentanţii CCIA, care au constatat Justiţie a respins pentru a doua oarăstrămutare, într-un alt judeţ, a că dosarul a fost mutat la Tribunalul această cerere consjderînd că asupraprocesului intentat de grupul celor 50 Cluj, au depus o nouă cerere de Tribunalului Cluj nu planează nici ode societăţi care contestă actuala strămutare a procesului. Camera şi-a bănuială.legitimă de incorectitudine,conducere a Camerei. Iniţial, cererea motivat solicitarea prin aceea câ ceea ce înseamnă că procesul poateCCIA a fost respinsă din lipsă de doreşte asigurarea unei judecăţi cît începe. •obiect, pentru că Judecătoria Cluj, mai neutre, însă reprezentanţii Cristian BERINDEAN

:; w

Titus CRĂCIUN

BIBLIOTECA.

j Azi: Calendarul ortodox:St Mc. Achindin, Piqasie si Bpmor- £ ^ [ * ' 'u / greco-cato//c: Şs. m. Anchindiri, Pegasiu. Alton tu. blpidifor şi Anempodist.

• PREFECTU RA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

'PR1MARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ' •PRIM.ĂR1A TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRJMÂR1A HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27 •POLIŢIA FEROVIARĂ .

CLUJ-NAPOCA: 1349-76.•POLITIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA Tb’RZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-1^38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 '•PROTECŢIA CIVILĂ: 982 x •GARDA FINANCIARĂ CLUJ: -

19-52-23 si 19-16-70, int. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991

• INFORMAŢII: 5)31• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958

R A. TERMOFICARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA: 41-51-71

•R A . APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C. "SALPRESr S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

• AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09: - intem - 43-20-01;Turda - 31-17-62: Dej - 21-20-22

u n sTARQM : 01.11.1999- 31.03.2000

luniCluj ^ Buc. -> Clui07,00 08,00 08,45 09,4517,10 18,10 17,30 18,3019,00 . i • 21,10.... -

marţi09,15 10,15 . 07,45 .. 08.4519,30 - 20,30 ; 18,00 19,00

m ie r c u r i . .09,15 ' 10,15 -07,45 ' 08,45 -19,30 20,30 ii 8,00 ‘ 19,00 .

m09,15 10,15 07,45 08,4515,30 • 16,30 13,30. 15,10 .19,30 20,30 ' 18,00 19,00 -

rinei!09,15 10,15 07,45 08,4513,55 15,00 11.30 13,35

- - . . • ' . 19,00 20,00sîm bătă

07^5 08,25 11,00 : 13,05.13,25 I4J25

dum in ică19,00 20,00

P re ţ b ile t: 702.000 Iei

Luni; Cluj Bologna 10,30-12,05 Bologna ->Ouj 12,55-16,40

miamiiCluj-BoIog na 10,30-12.05 Bologna->CIuj 125-16.40

linmiCluj Bologna 10,30-12,05 Bologna->Cluj 1255-16,40

P re ţ b ile i: 119$ dus-în to rsTELEFON: 13-01-16.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele dc luni. marii, joi si vineri la ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta in zilele dc marţi, miercuri, vineri şi simbitA la ora 11,00.

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:Autogara 1:14-24-26

Autogara 11:43-52-78

FARMACIIfarmacii cu seniciu permanent'. Farmacia

"CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540.Farmacii cu seniciu prelungit. Farmacia ’INTERPIIARM', str. Primăverii nr. 5, telefon

42-71-95 orar 8-22, Farmacia 'CLEMATISFARM', Ptala Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 3, "HYCIEtA AESCULAP". P-o M. Viteazul nr. 36. telefon 13-03-64, orar 20-8.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFfNTĂ"

• 2-5 noiembrie •Medicină generală. Dr. M. Suciu - 4(12-14). dr. S. Loga - 5 (14-16), dr. I. Boilâ - 2,4, 5(10-12), dr. R. Colârtâ - 3 (10-12), dr. V. Tâtaru - 5 (10-12), dr. L. Maier - 3 (13-15). dr. F. Oros - 4, 5 (14- 16); Homeopatie. dr. L. Barbâalbă - 3 (10-12); Interne. Dr. A lancu-2 (11,30- 13), dr. Cs. Szakacs - 3 (14-16), dr. N. Pop - 4 (14-16), dr. C. Vlad - 3 (13.30- 14.30); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 2, 4 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 2, 4 (10-12), dr. P. Pitea -'4 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Milea - 2 (13-1ŞJ. dr.. M. Fritea - 3 (11-13), dr. L. Toma - 4 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 4 (12-14); Psihologie. Psih. L. Boilâ- 2 (15,30-17); Ecografie. Dr. M. Călin- 5 (13-15), dr. L. Negru 3 (15-17), dr. E. Czuczi - 4 (12.30-15); Psihiatrie. Dr. L. Glodan - 3 fi 5-16); Neurologie. Dr. C. Trandafirescu- 4 (13-15); Reumatologie. Dr. I. Alb - 2 (12-14), dr. C. Zotta - 5 (14-16).

Pentru chirurgie estetică şl reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

F I L J V I E23 OCTOMBRIE • 4 NOIEMBRIE

Republica • Mumia (SUA), premieră (10.30; 13; 15.30; 18; 20.30). Vineri, sîmbătă, duminică r spectacole de noapte cu larif redus de la ora 23 * Victoria - Halloween

I H:20 - Dupi douăzeci de ani. premieră, S U A (11; 13; 15; 1 7 ; ............. ' " '19) ‘ Arta - Pisica albă, pisica neagră, Franţa-

G em ania(12; 14.30.; 17; 19.30) Duminică spectacolele încep de la ora 14,30. Vneri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - S tar Wars • Ameninţarea fantomei, SUA (12; 14.30; 17; 19.30)* Mărăşti - Teroare nevăzută, SUA (13; 15: 17; 19).TU R D A Fox - Matrix, SUA (13; 15,20; 17,40; 20)DEJ: Wild, Wild, West ■ Mare nebunie in vest SUA (13; 15; 17; 19), Vneri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarii redus de la ora 22.G H E R LA Star tVars - Răzbunarea tatălui, SUA (13; 15; 17), Marele Lcbowskl, SUA (19).

U N I P L U S R a d i o 00-6,30,8.00-8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 , '1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 - 1 8 ,3 0 :2 1 ,0 0 - 2 1 ,3 0 ,2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a ru l z ile i. M e teo . 0 6 ,4 5 . 9 ,4 5 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo rm a ţi i cu ltu ra le . 1 0 .0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 .1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 , . 1 7 ,0 0 Ş tir i n a ţio n a le f i locale.1 0 .0 0 -1 4 ,0 0 P u n c t... f i de la Zece', 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 U n ip lu s a lte rn a tiv . 1 8 ,3 0 - 2 1 ,0 0 Tre i c e a s u r i bun e . 1 9 ,0 0 Ş t ir i loca le . 2 2 ,0 0 ; Ş tir i n a ţ io n a le 2 1 -3 0 - 6 ,0 0 ,0 0 ; U n ip lu s n o c tu rn . ■ ____ _________

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar:!zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.. ■ .-Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-20. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 9-20. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-15. SALA pE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-joifi.9-20; vineri: 9 20; sîmbătă: 9-14. SECŢIA) DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr. 1, telefon 43-84-09) luni, joi; 14-18, marţi, miercuri, vineri; 9-13. MEDIATECA, ORAR:1 luni-joi: 9-20; vineri; 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri; 9-16,00.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogâlniceanu 12 - 14). Orar; iuni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45.■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri; 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.* Biblioteca-Britanică (strada

Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

Biblioteca “licitai” [strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar; marţi: 18 -19; joi 19 - 20.■ ' Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hcrmann Oberth” (str, Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei

nr. 21). Orar:Tuni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi; 10-19,30, sîmbâtâ: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.

Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi). .

T E A T R U L N A Ţ I O N A Lazi, 2 noiembrie,ora 19

ZBOR DEASUPRA r UNUI CUIB DE CUCI

• SALA MARE • ,

TEATRUL MAGHIARazi, 2 noiembrie, ora 19 'CEI DOI B0LYAI

.

[• t e le s p e c ta to r •

t v r @

Marţi, 27 .0 0 M a tin a l

^ . n a ţ i o n a l ; 9 ,0 0TVR laşi; 10,00

Recurs la morală (r); 10,45 Top nosta lg ic ; 1 1 ,0 0 T V R C lu j- Napoca; 12,00 Marele Jazz (r); 13 ,00 T V R Timişoara; 14,00. Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Repere sacre; 15,00 Oam eni ca noi - ed iţie specială; 1 5 ,5 0 Convieţuiri....; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 Dor. Ţara' S ecaşe lo r;- 1 7 ,3 0 S c u z a ţ i!1 Pardon! Mersi! Nu z îm b i... e serios!; 18 ,00 Corect!; 19 ,00 Avanpremieră;, 19,05 Amintiri din secolul 20 (do); 19,10 Sunset Beach (s ); '20 ,00 Jurnal; 20,55 Teiecinemateca: Aventura fatală (Anglia 1969); 22,50 Nu trageţi!; 23,05 Jurnalul de noapte; 23,20 A-Facerea; 0 ,20 7 Arte.

7 .0 0 T V M . T e le m a t in a l ;8.00 Unde este W ally? (d .a .);

8,50 Viaţă de cîine (d.a.); 9 ,15 E dreptul tău! (r); 10,15 Limbi străine. Engleză; 10,25 O familie ciudată (s); 10,50 Un cîntec, o glumă...; 11,00 Familia Simpson (d.a.); 11,30 Trupa DP 2; 13,00 Faţă în faţă cu autorul; 14,00 C o n v ie ţu ir i (m a g .); 1 5 ,0 0O b s e s ia (s ); 1 6 ,3 0 S a n ta Barbara (s); 17,15 Locuri cu poveşti... amare; 17,30 Atlas (r);18.00 Pelerinaje; 18,30 Curier de a m b e s e x e ; 1 9 ,0 0 Ş tir i bancare şi bursiere; 19,15 David' P alm er & R adio S ym phonic Orchestra; 21 ,45 Credo; 22 ,45 Preotul şi 'c îrc ium ăriţa (s /r); 23,35 M aroc - o experienţă care merită trăită; 0 ,00 Nocturna TV; 0 ,10 TV M . Mesager.

7 .0 0 B ună dim ineaţa, Pro T V e al tău !;10.00 T în ă r şi

‘ nelin iştit (s /r);1 0 .4 5 F ilm ; O fe m e ie periculoasă (SU A 1993); 12,30 Royal Canadian Air Force (s); 1 2 ,5 5 Ş tir ile P ro T V / O propoziţie pe zi; 13,05 Babylon 5 (s); 13 ,50 Ani de liceu (s);1 4 .1 5 M iraco lu l tinereţii (s j;14.45 Fam ilia Bundy (s); .15,15 Nisipurile din Miami (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit; 17,00 Ştirile Pro TV / O propoziţie pe zi; 17,30 Spitalul Chicago Hope (s); 18,30 Doi poliţişti şi jumătate (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Meirose P lace (s); 2 1 ,2 0 C hestiunea z ile i; 2 1 ,3 0 Fo tbal L iga C am pion ilo r; 2 2 ,3 0 Ş tiri (îri p a u z a m ec iu lu i); 2 3 ,3 0 C hestiunea zilei; 0 ,15 Fotbal R ezum atu l Ligii Cam pionilor;2 .00 Familia Bundy (s/r); 2 ,30 Cine-i şeful? (sj; 3 ,00 Brigada 1 32 (s ); 4 ,0 0 P o lte rg e is t - moştenirea (s); 4,45 Babylon 5 (s/r); 5 ,30 Suflet de fem eie (s);6 .15 Nisipurile din Miămi (s/r).

7,00 Observator;- 8 ,00 D im ineaţa

devreme; 10 ,00 Ştiri; 10,10 Colivia de aur (s);11.00 Inspiraţia Carolinei (sj;1 2 .0 0 B ayw atch .N ights (s);

noiembrie v1 3 .0 0 Ştirile a m ie z ii;11 3 ,1 5 Viitorul începe azi (s); 14,00 Decepţii (s); 15,00 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Dragostea- învinge (sj; 19,00 Observator;20.00 Film: Dincolo de aparenţe (SU A 1998); 22 ,00 Observator;22 .30 Marius Tucă Show; 0 ,00 Film: Şeful Mafiei (SUA 1988);2 .0 0 O b s e rv a to r (r); 2 ,3 0 In s p ira ţia C a ro lin e i (s Ir ):3 .00 Dragostea învinge (s/r);5 .00 Dallas (s).

-00 T a lksh o w ţ j ' j f f f , 7 | 8 i0° Dimineţa

cu Prima; 12,00 C e leb ri şi bogaţi (r); 1 3 ,0 0 Politica de m îine (r); 15 ,00 M o to r - em is iu n e a u to ­

m obilis tică (r); 15,30 Real T V ; 1 6 ,0 0 -V iaţa în direct; 17 ,00 Bogaţi şi celebri (s); 1 8 ,0 0 Focus; 18,55 Clip Art; 19,00 K arao ke Show; 2 0 ,1 5 Film: Grace Kelly (SU A 1983); 21 ,30 B ilanţ; 2 2 ,0 0 Focus; 2 2 ,4 5 Revista .presei; 23 ,00 Politica de mîine; 1,00 Film artistic; 2,30 Focus Pius (r)

6 ,00 Maria (s);6 ,50 Acasă labunica (r); 7,00

D ragoste şi putere (r); 7 ,30C ă s u ţa poveştilor (r); 8 ,1 5R o sa lin d a (s /r); 9 ,0 0 în g e r sălbatic (s/r); 10,00 Renzo şi Adriana (s/r); 10,45 Lanţurile iu b irii (s /r); 1 1 ,4 0 N im ic personal (s); 12,25 Cinemateca de acasă: Noaptea groazei (r);14 .15 Viaţa noastră (s); 15,00 Dragoste şi putere (s); 15,30 R enzo şi Adriana (s); 16,30 Preciosa (s); 17,25 Vrem ea de acasă; 17,30 Rosalinda (s);18.30 Lanţurile iubirii (s); 19,30 A c a s ă la b u n ica - re ţe tă c u lin a ră ; 1 9 ,4 5 C ă s u ţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic (s); 21 ,30 S înge din sîngele

■ meu (s); 22,30 Cinem ateca de acasă: Charleston (Italia 1978); 0 ,30 Surorile (s).

7 ,0 0 Ştiri; 7 ,10 Bună dimineaţa,

/ £ - j l 2 ) C j R om ânia; 9 ,0 0 Lou G ran t (r);

10.00 Ştiri; 10,15 Teleshopping;1 0 .3 0 Dintre sute de z iare;11 .15 Studioul Tudor Vornicu (r); 14,00 Medici la datorie (s);15.00 Ştiri; 15,15 Post Meridian;16.30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s); 19,00 Secţia de poliţie (s); 20 ,00 Actualitatea T e le 7; 2 0 ,3 0 D o c u m e n ta r ; .2 1 .0 0 Dintre sute de ziare;22.00 Cutia Pandorei; 22 ,45 24 din 24; 23,15 Gala Tele 7 (rj;. 0 ,0 0 Şrtiri; 0 ,2 0 O ra H - emisiune de confesiuni; 2 ,00 A c tu a lita te a T e le 7 ; 2 ,3 0 Documentar (r); 3 ,00 Medici la datorie (s/r); 4 ,0 0 Secţia de

' poliţie (s/r); 5,00 Cutia Pandorei, (r); 5,45 O singură viaţă (s/rj; 6 ,35 Teleshopping.,Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

. CLUJ-NAPOCA str.P R O rciO R TE A nr.9

(cartie r Grigorescu) CONSULTAŢII-

Prof.dr. LUCIAN LÂZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi; 15-18; Ma, J: 16W-18* Dr. VALENTIN POPESCU . (Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 14” -16; V: 15.-17 S: 9 411

Dr. DAN-S0RIN POPESCU. ; (Urologie) .

L, Mi: 1 8 -2 0 ; M a.JM S10 j V. 10-20 P R O G R A M A R F-

te l/fax (064) 18.76.04în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

T7 ///< = &

Marţi, 2 noiembrie

06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, . 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei locale, 08:20,17:00 CD Sport (Alin Fomade), 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 16:20 Chemarea muntelui,11.00 - 13:00 MESAJ FM, 12:00 Divertis Radio Blitz, 14:00 C LU B -18:00 CALEIDOSCOP CD, 17:40 Divertis Radio Blitz 19:00 - 21:00 Retro Gold (Tiberu Crişan), 21:30-23:00 Cu capsa pusă (Tudor Ruscanu & Horaţiu Nicoară). .

Marţi, 2 noiembrie \, , , , . Ş tir i: 8 ,10,12,14,17,20.

I t n d t p S o n i c fe_?n HeFM SSA* MH£ 6 - 1 0 'C a fe a u a d e

se rv ic iu " (m e te o , m a x im a

z i le i , in fo rm a ţii u tile , h o ro s c o p , r e c o m â n d ă r i T V , a g e n d a c u ltu ra lă , re v is ta p re s e i, o re ţe tă p e z i, c o n c u rs u r i) . 1 0 -

1 4 'Z iu a fn a m ia za m a re ' (U re c h ile c iu lite - c o m e n ta r iu l z ile i;

B a s c a cu b r e t e le , M o n d o s p o r t , G u r a lu m ii , S u r p lu s , Ş t ir i e x te r n e , c o n c u rs u r i) . 1 4 - 1 5 'N o u tă ţ i la R a d io S o n ic '. 1 5 - 1 7 ' M c S o n ic ( d e d ic a ţ i i m u z ic a le , p r e m ii M c D o n a ld 's ) . 1 7 - 1 9

' R e trosp e c tiva să p tă m în ii'. 1 9 -2 0 ”C lopo te tu b u la re ” (M a riu s

A c iu ). 2 0 - 2 1 ’ C re a te s t H its '. 21 - 2 3 'C ă lă to r i ip e p o r ta t iv *

(M a r iu s B r a ş o v e a n u ) . 2 3 - 2 ”M u z ic a f i m u z ic h ia " ( M a r i i is

B ra ş o v e a n u ). 1 -6 M u s ic N on -S top .Marţi, 2 noiembrie

Ş t ir i : 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, - . A . D t n 19:00. Ş ticLB B C : 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6 .3 0 -

» 9 :0 0 T ra n s ilv a n ia M a tin a l. 6 ,4 5 , 7 ,2 0 , 8 ,2 0 -: H oro sco p e ln iţa , 8 ,3 0 L in iu ţa de d ia log , 9 ,0 0 -1 5 ,0 0

* P a tru la de se rv ic iu . 9 ,2 0 , 9 ,5 0 ,1 0 ,2 0 , 1 0 5 0 .1 1 ,2 0 , 1 1 ,5 0 , 1 2 ,2 0 , 1 2 ,5 5 - B u le tin ru tie r, 9 ,3 0 R evista

.e -T p re se i, 1 0 ,0 5 P u n c tu l de vedere ; 1 2 ,5 9 D eclaraţia Zimn lo .zO -1 4 ,0 0 Cafe co nce rt, 1 5 ,0 0 -2 0 ,0 0 P ro b N obiem : 1 5 , 1 5 P u n c t d e v e d e re ; 1 6 , 0 0 - 1 7 , 0 0 V o ta ţ i ! R a d io T ra n s ilva n ia ; 1 7 ,0 5 B B C E d u c a ţio n P rogram m es: 1 9 ,0 5 Declaraţia z iie t, 2 0 ,0 0 -2 1 ,0 0 Top Ten; 2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 Taxi M uzic; 2 3 ,0 0 -0 1 ,0 0 P o s t F a c tu m ; 0 1 ,0 0 - 0 6 ,0 0 M us ic N on S top.

Marţi, 2 noiembrie 5 :0 0 -8 :0 0 B ună d im inea ţa ! 8 :0 0 -1 0 :0 0 Zona 8 1 0 .1 0 :0 0 -1 9 :0 0

C o n ta c t FM . 1 9 : 0 0 - 2 2 : 0 0 Seara la C lu j. 2 2 : 0 0 -2 3 : 0 0 nVt F a b rica d e h it u r l - re a liz a to r D o m in iq u e lan c u .

WTACT E m is iu n e s p e c ia lă c o n ce p u tă p en tru toţi c a o c a re v o r d in m u z ic ă c e e n o u , ce e bun şi c e o s ă fie în

to p . 2 3 : 0 0 -2 4 : 0 0 C o n ta c t G o ld . re a l iz a to r M a r ia Z ă r n e s c u Em is iune d e o ld ies but go ld ies (m u z ic ă pop din a n ii '5 0 -'8 0 ) . 2 4 :0 0 - 1 :0 0 Super 50.

Marţi, 2 noiembrie ■ ■ 6 ,0 0 B ună d im in e a ţa . O

— : ................................ ' - T X e m is iu n e c u in fo r m a ţ i i ,RADIO CLUJ J a c tu a l i t ă ţ i ş i m u z ic ă ,

8.00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 Radiocircuit prin ţară. Prezintă de lâ Cluj, Dan Horea. 11,05-13.00 Tranzit- amprerita prezentului. Redactori Melania Drăgan: 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax- Prezintă Doina Borgovan. 18.20 Crochiuri muzicale - Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 De la est la vest, de la nord la sud. Enciclopedie geografică de educaţie şi cultură. Redactor Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flori multe - cîntece şi jocuri populare - dedicaţii muzicale la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Sf/r/21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

. « N A Ş T E R E A: jr \' Marţi, 2 noiembrie6.00 Ceasurile diminep'i - program matinal de ştiri, actualităţi şi

muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri, 10.30 File de acatist - emisiune de literatură; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la microfon; 12.30 Restituiri - antologie de folclor; 13.00 Actualitatea: 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea: 18.05 Social: 19,00 Restituiri: 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii;21.00 Actualitatea: 21.05 C la s ic a ţr); 24.00-6.00 Liniştea nopp i

prezentată de Dan Horea. - program muzical.

r P O L I C L I N I C A I N T E R S E R V I S A Nstr, Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni

STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEl'RO- LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCMNO-X LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- A " FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE. ♦ C H IR U R G IE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦OFTALMOLOGIE ♦GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppier - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT .(Biochimic - Bacteriologic Imunologie Parazitologie Determinare Rh - Teste de sa rc ină - A ntigen HBS - E lisa T est Exam inări eitologice pen tru dep is ta rea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)ZILNIC, Inclusiv DUM INICA

orele 7 - 2 1 ■Medic dc gardă: orele 21 - 7 R ezervare , co n su lta ţii

. la te l. 41 .4 1 .6 3 .

SC. D en ta l ROVA- SOCOLOV

■M " i| Calea M o ţi lo r 106, ap.S j Tratamente stomatologice

complexe:O terapieO protetică (ceram icâj O chirurgie (rczecţu, împlânte)

P ro g ra m ă r i la te l .: 4 3 0 0 2 8

, Z iln ic o rar: 9 -1 9 sîm bătă 1 9 - 1 3

Pentru: studenţi, pensionari, ş’omerl,' reducere ' a m t S f B t â

PROF. DNIV. Dr. MIHAI CALDGARD Dr. ANGELA CĂLDGĂRD

S tr . P ra h o v e i n r . 11(lingă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE

S - - 8-12. .Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE

j ţ . Sufletulnostruladispoziţia _ dumneavoastră. Telefonul g

v , - r A de noapte, telefonul vieţii. m

19 16 4 7Gardă dc noapte, orele 2 0 -0 8 .8

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului initiatâ de

LABORATORUL RE SÂXÂTATE

m ixta lA cluj stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

X

B3S8S[Aici ar putea fi

reclam a dumneavoastră

Ziarul noa»r,j ;c'; ~ - r^ntonie furnizat.e

R O M P R E S şi M E D i^ p X ^ -

- ■ - .... ..... ...V. ... . . ■.. . • . . ..... . ....... .. .'J .Z I ' - - s & i ........ ;.v .... i ^

, , - - - - • - ................ -. ' I

Sfî fsCŢIONRM URGENT PENTRU fi PREVENI UN NOU DOMINO BfiLCfiNIC

în acest secol au avut loc patru războaie balcanice, două în primii ani şi două în ultimii. Au fost şi cele două războaie mondiale. în primul, Balcanii au fost una dintre cauze, iar în ultimul unul dintre cîmpurile de luptă. Se poate spune că este deja destul. \ ) ,

Astfel par să gîndească majoritatea europenilor. Dar îi. aşteaptă în curînd o întîmplare. Iar acum sîntem pe cale de a pierde pacea care i-a urmat din neglijenţă. . •

Acordurile de pace de la Dayton, care au pus capăt războiului bosniac, nu au luat în calcul Kosovo şi am plătit preţul pentru a-l fi lăsat pe Miloşevici să-şi continue de exploatat afacerile neterminate. La sfîrşitul războiului din Kosovo, am făcut acelaşi lucru cu Muntenegrul. Republica, guvernată încă oficial de Belgrad, alunecă spre haos. Economia sa, care a luat-o pe calea hiperinflaţiei, este în pericol de colaps iminent, graţie Belgradului (aşa cum a spus recent un muntenegrean, Miloşevici obţine prin mijloace economice ceea ce a obţinut prin epurare etnică

| în Kosovo). Ţara se scufundă cu fiecare zi mai adînc în ghearele mafiei şi contrabandiştilor.

între timp, tensiunile dintre Guvernul Muntenegrului şi numeroase trupe ale Belgradului staţionate în republică se acutizează. Dacă Belgradul are nevoie de un pretext pentru a declanşa o acţiune militară în Muntenegru, oferta este vastă.

Vestul i-a promis într-adevăr preşedintelui muntenegrean, Milo Djukanovici, că îi va acorda sprijin militar dacă va fi ameninţat de Belgrad. Războiul în Muntenegru atîmă în prezent de un fir de păr şi mulţi consideră că declanşarea unei noi crize balcanice este o chestiune de săptămîni.

' C a de obicei, în această regiune, dacă se acţionează devreme va fi mai bine pe termen lung, iar aşteptarea va îngreuna situaţia. .

Sînt trei lucruri pe care ar putea sâ le facă Occidentul (de fapt ar trebui să le facă Europa). Primul este stabilizarea monedei. Acest lucru s-ar putea face prin metoda convenţională, directorate monetare, emisiuni de titluri etc. Dar ar fi costisitor şi nesigur. Sau se poate face obţinînd acordul dlui Djukanovici de a folosi drept monedă în Muntenegru marca germană- euro, creată special pentru Kosovo, în care, de la un moment dat, să fie plătiţi angajaţii guvernamentali.

în al doilea rînd, este nevoie de măsuri ferme împotriva mafiei care tinde practic să.controleze graniţele Muntenegrului. Contrabanda este sursa corupţiei' ţării şi începe să devină o problemă internă majoră pentru Italia învecinată. Nu ne putem opune încercărilor lui Miloşevici de a destabiliza Muntenegrul fără a opri acest fenomen. '■.. Şi, în sfirşit, sâ stabilim clar cum anume vom

realiza toate acestea, avînd în vedere, între altele, ca Miloşevici să nu-şi facă iar calcule.

Prevenirea unui nou război în Muntenegru reprezintă totuşi doar jumătate din problema noastră din Balcani. Cealaltă, şi mai complexă, este instalarea păcii pe care am creat-o după Bosnia şi Kosovo. Aici semnele sînt de şi mai rău augur. în Balcani concurează integrarea în Europa cu dezintegrarea înapoi în haos. Şi forţele dezintegrării sînt cele care se plasează în poziţie cîştigătoare. Aceasta nu este o pledoarie pentru mai mulţi băni (deşi ar fi nevoie). Este o pledoarie pentru o mai bună coordonare. Investim resufse foarte serioase în reconstrucţia balcanică. Acestea sînt însă gestionate de o mulţime tot mai confuză

• de organizaţii, caracterizate prin suprapunerea de competenţe, prea puţină coordonare eficientă şi lipsa unei viziuni comune.

Sfîrşitul războiului a fost marcat de proliferarea de organizaţii inutile şi de contacte bilaterale, cînd' abordarea noastră ar fi trebuit să fie multinaţională, condusă de Europa şi coordonată îndeaproape. Un studiu recent a arătat că, din sumeîe imense aduse în regiune, mai puţin de 50 la sută ajung la cei cărora le erau destinate. Circa 30 la sută sînt înghiţiţi de costurile administrative ale organizaţiilor internaţionale, iar 20 la sută de corupţie. Vaste proiecte de infrastructură obţin prioritate în detrimentul proiectelor de îmbunătăţire a situaţiei capitalului uman din regiune şi al celor de consolidare a dpmniei legii,, dezvoltare a societăţii civile şi încurajare a economiei de piaţă liberă, bazată pe exporturi.

Problemele Balcanilor sînt complexe, multilaterale şi interconectate. A ne ocupa'pe rînd de fiecare în parte este absurd. A încerca să procedăm astfel într-o regiune a cărei istorie a fost dominată de instabilitate, conflict şi conspiraţii frizează nebunia. Este nevoie de un organism superior (va trebui să fie Uniunea Europeană) care să coordoneze activitatea diverselor agenţii, de un sprijin politic ferm şi de structuri care să furnizeze pîrghii de acţiune.

G E R M A N I A : INTELECTUALI D E S T Î N G A SI D E DREAPTA IŞI CAUTA

REFUGIU ÎN VECHILE STEREOTIPURI ANTIAMERICANE

gPBjfrfcgLajs Stampam!în opinia germanului Joscha Fischer, ca şi a

cehului Vaclav Havel sau a ungurului Peter Nadas, conflictul din Kosovo marchează sfîrşitul statului- naţiune tradiţional - sau mai bine zis al principiului* neamestecului, intangibil, în perioada războiului rece şi pilonul de nezdruncinat al ONU - şi instituie un nou drept: un drept care conferă prioritate unor minorităţi şi persoane individuale grav ameninţate şi “demistificâ idealul suveranităţii statului sau a unor colectivităţi închise”. Asemenea convingeri tulbură dorinţa de a se da uitării trecutul, certitudinile acumulate de o elită care sărbătoreşte acum căderea Zidului Berlinului şi apariţia euromonedei ca o ultimă pagină a istoriei, o pagină complet albă.

Aceste convingeri tulbură deoarece ele nu se limitează la simpla constatare a apariţiei unui subiect juridic inedit - individul desprins din colectivitate - ca o consecinţă a mondializârii economice crescînde. D-nii Fischer şi Havel nu subapreciazâ efectele globalizării şi păstrează în amintire tot ceea ce au învăţat în timpul rezistenţei antitotalitare, cînd zidurile şi sîrma ghimpată simbolizau suveranitatea inviolabilă a despoţilor. Redescoperirea drepturilor individuale este determinată atît de reexaminarea trecutului totalitar, cît şi de evenimentele petrecute în urma cu zece ani: presupune, deci, un nou epilog al războiului rece, compromisuri evident obligatorii generate de strategia destinderii, obiective încredinţate Germaniei unificate şi din nou suverană, a căror realizare nu mai este împiedicată acum nici de,' ziduri şi nici de constrângeri istorice. La zece ani de la căderea Zidului Berlinului nu se sărbătoresc numai eforturile curajoase depuse în vederea unificării, redescoperirea Berlinului şi a Germaniei, ci şi tendinţa simultană a germanilor de a se închide în ei, de a şterge trecutul cu buretele, şi dc a se complace în orgoliul lor naţional, ignorînd riscurile. Reglarea conturilor cu generaţia din ’68, pe lîngă faptul câ este la modă, este şi deosebit dc dură între intelectualii şi politicienii care sînt în căutarea unui spirit original al Berlinului, o alternativă la cel de la Bonn, afirmă filosoful Herzinger.

Republica de Ia Bonn este considerată un capitol închis, dominat de interese economice meschine. Mutarea capitalei Germaniei la Berlin a însemnat întoarcerea unei noi pagini şi redescoperirea eternelor valori protectoare ale filistinismului burghez german. Şi pentru a ne apăra împotriva

individualismului anarhic şi a civilizaţiei americane inumane, cunoscută în prezent sub numele de “civilizaţie mediatică” - se reevaluează noţiunile de familie, ordine, stat patemalist. Trecutul este ignorat şi. Fischer reprezintă tocmai acest trecut exigent: lecţiile oferite de Europa occidentală, atît în timpul rezistenţei antifasciste, cît " şi al celei anticomuniste, de Willy Brandt şi de Vaclav Havel. Potrivit lui Herzinger, numitorul comun al deceniului care desparte căderea Zidului Berlinului de războiului din Kosovo este aparifia individualismului şi a drepturilor civile, instituite de anul ’89 şi consfinţite de anul '99. Din acest punct de vedere, căderea zidului este o experienţă pur filosofică pentru naţiunea germană şi în mod deosebit un examen de maturitate pentru partidele ecologist-pacifîste. “Dezbaterea Verzilor privind problema războiului şi a păcii a fost salutară nu numai pentru partidele de stînga, ci şi pentru psihicul germanilor în perioada postbelică. Datorită curajului demonstrat de partidul lui Fischer în Kosovo, germanii au început sâ iasă din închistarea cu care se obişnuiseră decenii dc-a rîndul. Ei deţineau monopolul asupra răului absolut şi nu admiteau comparaţii cu alte “tare” contemporane sau viitoare ale acestui secol. Acest primat în ceea ce priveşte vinovăţia le întuneca vederea şi îi împiedica să se implice în repetarea genocidelor. într-un anumit sens, Miloşevici a pierdut războiul în ziua în care Congresul Verzilor, care a avut loc la sfîrşitul lunii mai, la Bielefeld, a aprobat linia politică elaborată de Fischer. Progresele înregistrate de germani - şi, prin urmare, şi de europeni sînt fragile şi reversibile. Occidentul, degenerat cum este şi înclinat sâ elaboreze doar lucrări timide şi interesate, în genul operei lui Nietzsche, nu mai are nimic să ne transmită şi cu atît mai puţin sâ impună lumii propriile sale doctrine privind drepturile individuale. Şi nu doar naţional- conservatorii gîndesc aşa. Mulţi filosofi care au fost de stînga caută acum refugiu în gîndirca dc dreapta, printre ci numărîndu-sc Botho Strauss şi Martin VVaiscr, Petr Handke, apărătorul sîrbilor în Balcani şi Petr Sloterdik. După părerea lor, războiul din Kosovo a avut ca dublu scop: să elimine vechea ordine mentală şi, totodată, sâ transpună în practică amintirea gulagurilor şi a lagărului de la Auschwitz. Pentru aceştia căderea Zidului Berlinului reprezintă un episod memorabil, nefiind însă - aşa cum este, în schimb, pentru Havel, Herzinger sau ziaristul Klaus Hartung - un eveniment în esenţă filosofic.

A R M A T A C H I N E Z A V A D E V E N I P R I N C I P A L AP R O T A G O N I S T Ă Î N M A C A O.Acprdul dintre Beijing şi Lisabona privind trimiterea

unei misiuni tehnice militare în Macao, înainte de reinstaurarea suveranităţii Chinei asupra teritoriului în luna decembrie, îi redă armatei chineze rolul principal în cruciada pentru reunificarea Patriei, a cărei ultimă bătălie va fi Taiwan. înainte de a fi instalată în Macao Administraţia chineză, reprezentanţii săi legali sau oricare organism civil, trupele Armatei Populare de Eliberare (APE) se vor afla deja în enclavă cu obiectivul de a garanta securitatea acestor 22 de kilometri pătraţi, înainte de “ora zero” a retrocedării către Chma acestui ultim vestigiu al imperiului colonial portughez. în.prealabil, va fi instalată în acest teritoriu o garnizoană formată din 1.000 de militari, a căror misiune va fi “menţinerea ordinii şi respectarea legii” în această mică enclavă, formată dintr-o fîsie de pămînt şi două insule, 450.000 de locuitori, numeroase cazinouri, mafii şi bande ale crimei organizate, ale căror

. reglări de conturi au implicat în ultimii ani chiar si China continentală. Pe de altă parte, alţi 10.000 de oameni vor păzi cu străşnicie trecătoarea dintre Macao şi Zuhai, oraş chinez aflat la frontiera cu colonia portugheză, pentru a evita ca bandele de gangsteri să se refugieze de Politie în acest oraş. In acest fel, armata chineză îşi redobîndeşte rolul principal pe care l-a avut întotdeauna în procesul de unificare a Patriei, mai întîi în războiul împotriva Japoniei, iar apoi în ciocnirile cu naţionaliştii kuomintanezi şi ulterior, prin retrocedarea Hong Koiigului şi Macao, “un pas înainte spre reunificarea Republicii Populare”, potrivit afirmaţiilor.preşedintelui Jiang Zemin, liderul regimului de la Beijing şi preşedinte, al Comisiei Militare Centrale, maximul organ militar al ţării. :

De la 20 decembrie, Taiwanul va rămîne ca un ghimpe înfipt în cizma Armatei populare ăe Eliberare, care suportă cu greu aerele de suveranitate ale provinciei rebele, ce a respins inclusiv oferta. Beijingului de incorporare în baza schemei “o ţară, două sisteme”, care i-ar permite să-şi menţină competenţele în probleme extreme şi să evite desfăşurarea de trupe pe insulă. . . .

Taipei nu are nici o intenţie sâ intre în zona de influenţă a Beijingului şi caută protecţie, în baza Scenariului de Apărare Balistică, o umbrelă defensivă formată din SUA. Japonia şi Coreea de Sud, care practic ar anula actuala capacitate ofensivă chineză. Confruntarea dintre Taipei şi Beijing evoluează din ce în ce mai mult spre terenul militar, unde, deocamdată, China continentală ar fi înfrântă de Taiwan, potrivit analiştilor străini. Conştient de subdezvoltarea ei, APE s-a lansat într-o cursă de modernizare a arsenalului său, cu ambiţioase planuri de război şi tehnologie de vîrf, contraatac şi apărare nucleară, putere balistică şi achiziţionare de avioane.

Supremaţia spaţiului aerian va fi punctul-cheie, în cazul în care într-o zi Beijingul ar hotărî să invadeze Taiwanul, ministrul Apărării taiwanez fiind de părere câ China va ajunge la o superioritate a capacităţii ofensive aeriene în mai puţin de cinci ani. “Insula rebelă” ar avea nevoie de mai mulţi bani şi de sprijin american pentru a-şi menţine capacitatea defensivă ,şi să contracareze progresele Chinei continentale, care în ultimele luni ar fi putut ridica.la mai. multe sute numărul rachetelor instalate în Strâmtoarea Formosa şi îndreptate spre Taiwan, deşi în mod oficial există doar 100. Chiar şi aşa, preşedintele Jian Zemin menţine anul 2005 ca dată prielnică pentru reunificarea cu Taiwanul, ultimul bastion rămas “neelţberat” de incompleta, deocamdată, Republica Populară Chineză.

ÎNCETINIREA CREŞTERII ECONOMICE A S.U.A. PREZINTĂ RISCUL UNUI DECLIN AL PIEŢELOR

FINANCIARE INTERNATIONALE

în ce tin irea ritm ulu i de creş te re a economiei americane prezintă riscul unui declin a l pieţelor financiare internaţionale în următorii doi ani, a apreciat Robert Mundell, laureatul Premiului Nobel pentru Economie pe anul 1999, într-un interviu acordat Agenţiei France Presse. Robert M undell a apreciat că aurul răm îne o valoare sigură, chiar dacă a fost neglijat de investitori în ultimii ani. In opinia lui, - ec o n o m ia m o n d ia lă tra v e rs e a z ă în prezent o perioadă de stabilitate. întrebat în legătură cu eventualele am en in ţă ri, pentru această situaţie, el a apreciat că °peste 2 ani, creşterea americană se va încetini, iar această încetinire va provoca - o depreciere a dolarului, care în sine va atrage atenţia asupra deficitului balanţei de plăţi am ericane şi îndatoririi SUA faţă de celelalte ţări ale lumii". “P e m ăsura deprecierii dolarului, oamenii vor dori să se debaraseze de dolari, iar rezervele actuale enorme plasate în dolari se vor transfera cu mult deasupra nivelurilor sale convenabile", a adăugat Robert Mundell, care a subliniat că e l percepe acest scenariu ca pe un ‘m are pericol". Robert Mundeil s-a arătat, de asem enea', un partizan înflăcărat a l aurului, văzînd în acest m etal preţios o posibilă ancoră pentru ţările care nu fac parte nici din zona euro, nici din zona dolarului. “Cum va fi utilizat aurul în viitor depinde de evoluţia sistemului m onetar internaţional", a m enţionat el. ‘ In condiţiile existentei euro, ne îndreptăm în mod inevitabil spre un sistem bipolar, în care c e le două devize dominante vor fi dolarul şi euro (...). Există o posibilitate de a avea o a treia zonă, în care aurul a r fi potrivit

pentru ţările care nu a u o conexiune directă cu dolam l sau cu euro", a apreciat laureatul Premiului Nobel. “A r fi bine ca aceste ţă ri să a ib ă op ţiu nea de a-şi conexa m oneda cu aunjl", a adăugat el, precizînd că un asem enea sistem nu este viabil atîta timp cît asupra tranzacţiilor cu metalul galben es te jm p u să o taxa pe v a lo area a d ă u g a tă (T V A ) şi că un asem enea sistem a r deVeni viabil numai dacă piaţa aurului “a r fi total liberalizată". Robert Mundell a apreciat, de asem enea, că aurul poate oferi o garanţie “în cazul în care dolarul sau euro a r începe să nu e v o lu e z e b ine". “D a c ă a r e x is ta o relansare a inflaţiei sau dacă a r izbucni un conflict, aceste devize s -a r deprecia şi ar fi de dorit să avem o alternativă", a m enţionat el. R obert M undell a criticat băncile centrale pentru vînzările de aur din ultim ii ani, c e lific în d u -le d rep t o “idioţie". ‘ în calitatea e i de “gardian" al rezervelo r ţării, m i s -a păru t com plet stupid’ ca Banca Angliei s ă vîndă mici cantităţi de au r în timp ce preţul acestui m etal e ra , de foarte m ultă vreme, la nivelul cel m ai scăzut. E a a apreciat foarte prost situaţia pieţei, a fost o eroare grosolană", a afirm at R obert Mundell. “Acelaşi lucru este va lab il pentru băncile centrale care aveau importante rezerve de au r şi nu au vîndut atunci cînd aurul costa 8 5 0 d o lari un cia , în 1980", a adăugat ei. în ultim ele luni, preţul unciei d e a u r a s c ă z u t la 2 6 0 de d o la ri, înregistrînd cele m ai scăzute niveluri de 20 de ani, înainte de a urca, în luna s e p te m b rie , la 3 4 0 d o la ri, în u rm a anunţului băncilor centrale europene câ îş i vo r p la fo n a v în z ă r ile de aur. în

■ p re z e n t, p r e ţu l - a u ru lu i e s te d e aproxim ativ 3 0 5 dolari uncia.

aissHiar putea fi

''reclama dumneavoastră

.1993 -Senatorul Constantin Ticu Dumitrescu a hotârîî <ţ- o "moţiune morală” prin care să determine Parlamentul ssPr°PUnă

o hotărîre privind publicarea de către Serviciul R -opteInformaţii a listei foştilor informatori ai Securitălii r â m de interzică accesul la funcţii impo^

P N Ţ C D acceptă instituirea unui grup internaţional de supraveghere

PNŢCD va sprijini “orice formă de colaborare cu instituţiile internaţionale, care poate ajuta dezvoltarea ţării”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, referindu-se la propunerea lansată de comisarul european pentru extinderea UE, Giinther Verheugen, privind instituirea unui grup format din reprezentanţii Comisiei Europene, FMI şi EţM care să ajute Ia elaborarea uner strategii economice pe termen mediu.pentru România.

Vicepreşedintele PNŢCD, Remus Opriş, a arătat că, întrucît comisarul european privind extinderea UE a lansat această propunere într-o scrisoare adresată premierului Radu Vasile, “este de aşteptat o reacţie şi din partea acestuia”. în ceea ce priveşte declaraţia secretarului executiv al PD, Victor Boştinaru, referitoare la întrunirea liderilor coaliţiei, în această săptămînă, pentru discutarea priorităţilor legislative şi a obiectivelor economice, legate de procesul integrării europene, Ion Diaconescu s-a arătat deschis ideii, menţionînd că, deşi nu are cunoştinţă de această propunere, concertarea eforturilor în această direcţie “nu reprezintă un punct de vedere greşit”.

Preşedintele PNŢCD a afirmat că “ar fi ideal” ca sugestiile comisarului european

privind extinderea UE, referitoare la obţinerea unui consens naţional pe tema integrării euroatlantice, să se realizeze. El s-a arătat însă' sceptic faţă de realizarea acestui consens şi a spus că PNŢCD este adeptul integrării euro­atlantice şi invită pe toţi cei care sprijină acest proces să i se alăture..

I Comisarul european pentru extinderea UE,- Giinther Verheugen, a apreciat, într-o scrisoare adresată premierului Radu Vasile, înaintea sosirii la Bucureşti, că “rădăcina problemelor economice ale ţării o reprezintă ■ abordarea ezitantă a reformei economice, în special în privinţa restructurării marilor întreprinderi de stat, generatoare de pierderi şi impunerea disciplinei financiare.” -

Verheugen citează raportul Comisiei Europene, care indică faptul că autorităţile de la Bucureşti “au fost incapabile” să ajungă la un consens şi să recunoască aceste reforme ca esenţiale pentru integrarea în UE.

“Comisia Europeană examinează posibilitatea creării unui grup internaţional de lucru şi a unei forţe operaţionale ce ar urma să implice Comisia, FMI, Banca Mondială şi celelalte instituţii financiare. Grupul âr urma să ajute Ia crearea unei strategii economice pe termen mediu şi să monitorizeze înfăptuirea acesteia”, se arată în scrisoarea oficialului UE.

7 Ca "u ltim ă posibilitate".Ţ

PUNR ar discuta punerea României sub

supravegherea unei comisii internaţionale

'•'PUNR cerc organizarea de urgenţă a unei întruniri consultative a liderilor partidelor parlamentare, pentru luarea în discuţie a unei alternative pentru .depăşirea situaţiei limită sub aspeqt economic, politic şi social" şi a oportunităţii acceptării unei comisii internaţionale de supraveghere economică din partea Uniunii Europene.

Valeriu Tabără, preşedintele PUNR, cere ca partidele de la putere sâ-şi recunoască public „eşecul total al politicii guvernamentale şi acordurilor iresponsabile cu FMI, care au. provocat, în mod deliberat, falimentul general al economiei româneşti11.; Tabără consideră că, în cazul punerii sub supraveghere, organismele internaţionale, vor avea rol dc coordonare în aplicarea unor programe rezultate în urma unui consens politic naţional, cu privire la susţinerea agriculturii şi a industriei, promovarea investiţiilor şi a exportului, de relansare a-IMM-uriior, crearea de noi locuri de muncă, precum şi garantarea de către organismele internaţionale a ‘ unei asistenţe financiare reale. ' Â. M.

Deriva din PNTCD Cluj ia amploare

urmare din pagina 1___ntai repede Conferinţa judeţeană. Eu personal, îl voi susţine pe Radu Sârbu”, a precizat Rădulescu.

Problema demisiei lui loan Vida Simiti este destul de delicată, însă. La prima vedere, toată lupta liderului ţărănist de .mai bine de trei luni de zile se dovedeşte fără nici un fel de rezultat. Aceeaşi grupare care â cîştigat în urma unor alegeri frauduloase (acest lucru a fost, practic, recunoscut de către BCCC), conduce acum municipiul. Doar că în această săptămînă se pare că se prefigurează mişcări destul de interesante, care pot modifica situaţia din PNŢCD Cluj.

Deoarece numai şefii de stat sau premierii pot lua cuvintul în forul legislativ al ţării

D i a c o n e s c u n u c r e d e î n ş a n s a f o s t u l u i r e g e

d e a c u v î n t a c u o c a z i a Z i l e i N a ţ i o n a l e

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, este reticent faţă de posibilitatea ca Regele Mihai să ia cuvîntul în plenul Parlamentului, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale în acest an, arâtînd că prevederile regulamentare prevăd că doar şefii de stat şi premierii pot lua cuvîntul în forul legislativ al ţârii.

El a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că, întrucît sărbătorirea Zilei Naţionale se face în comun de către Preşedinţie, Guvern şi Parlament, trebuie să se analizeze modul în care invitaţia, adresată fostului suveran de un grup de parlamentari ţărănişti, “poate să fie materializată”. “Dacă există o defilare a armatei, vom insista ca Regele Mihai să asiste din tribuna oficială sau să fie invitat la recepţia de la Cotroceni”, a spus Diaconescu, arâtînd câ o cuvîntare în Parlament implică respectarea prevederilor regulamentare.

Vicepreşedintele PNŢCD, Remus Opriş, care se numără printre parlamentarii ţărănişti ce au iniţiat acest demers, şi-a menţinut opinia, declarînd că fostul suveran “are dreptul să apară în faţa naţiunii şi să ia cuvîntul în Parlament’. El a remarcat câ reprezentanţii PDSR manifestă “aceeaşi atitudine rejectivă” faţă de Regele Mihai, după cum au avut-şi cînd s-au aflat la putere. Opriş a arătat câ de la tribuna Parlamentului au vorbit şi “o serie de revoluţionari” şi a făcut referire la Gheorghe Zainea, cafe, în cursul intervenţiei sale, la o şedinţă aniversară dedicată, zilei de 22 Decembrie 1989, a încercat să discrediteze partidele politice. Remus Opriş consideră că fostul suveran “nu ar face acest lucru”, arâtînd că îşi menţine opinia, deoarece prezenţa Regelui Mihai “dă substanţă ideii de reconciliere naţională”.

D E Z B A T E R I I N T E R E S A N T E

P E T E M A R E L A Ţ IIL O R

I N T E R N A Ţ I O N A L EPanelul de relaţii internaţionale din cadrul Colocviului National

de Ştiinţe Politice, moderat de prof. univ. Vasile Puşcaş a fost extrem de interesant atît prii; tematică, cît şi prin abordare. Lucrările aparţinînd studenţilor de.la Ştiinţe Politice şi profesorilor invitat! să participe la această conferinţă au abordat cîteva probleme extrem de actuale pe scena internaţională. Teme precum “Lărgirea UE spre Europa Centrală ai de Est“, “Probleme de securitate în noua arhitectură a Europei”, Germania şi viitorul securităţii Europei de Est”, “Relaţiile internaţionale după 1989: de ia strategiile “închiderii fatale” la strategiile “reciprocităţii cooperative” “România: între NATO şi Kosovo” fac parte din suita de dezbateri “fierbinţi” din viaţa politică de la noi, fiind extrem de importante pentru soarta României..

Referitor la extinderea UE spre Europa Centrală şi de Est, prof. Comeliu C. Popeţi, de la Universitatea de Vest Timişoara consideră câ aceasta: este supusă mai multor provocări. Prima şi cea mai importantă este că lărgirea comunităţii presupune transformarea- ei într-o comunitate mai eterogenă. De asemenea largirea cooperării europene înseamnă noi arii de cooperare. Soluţia-propusă de profesoral'Popeţi este găsirea unui cadra constituţional flexibil necesar pentru a crea mai multe variante de alegere într-o uniune eterogenă în creştere şi o reducere a deficitului democratic al UE prin transformarea instituţiilor sale în unele mai responsabile.

In ce priveşte conflictul din Kosovo, lucrarea dedicată acestui eveniment şi-a propus să demonstreze câ. nu se poate stabili un actor principal responsabil de producerea şi escaladarea conflictului, care a afectat serios întreagă zonă. Prin aceasta se scoate în evidenţă faptul că evoluţia evenimentelor politice în sistemul relaţiilor internaţionale presupune o interdependenţă între acţiunile şi deciziile actorilor interni ai statelor şi cele ale actorilor internaţionali sau transnaţionali. A doua lucrare care a avut ca subiect acelaşi conflict a pus accentul mai mult pe evoluţia istorică a evenimentelor, dar a scos în evidenţă faptul că întotdeauna persoanele cele mai afectate de război sînt, în mod -paradoxal, - civilii, care nu iau parte la deciziile celor care fac jocurile politice.

Lucrarea privind “Germania şi viitorul securităţii Europei de Est” ne reaminteşte rolul .esenţial ăl Germaniei în sistemul de securitate european. Stabilitatea sau destabilizarea în zonă depind de interesele acestei ţări, capabile să influenţeze politica celorlalte state. Şi oarecum în relaţie cu această temă privind securitatea la care şi România şi-a adus şi trebuie sâ-şi aducă aportul şi în care diplomaţia are un rol esenţial, studiul “Cooperare eşuată. Studiu de caz România şi Slovacia” scoate în evidenţă faptul că uneori diplomaţia românească lasă de dorit. . ' -

Lucrarea profesorului Eugen Crihân despre relaţiile internaţionale după 1989 ne-a relevat faptul că într-un sistem anarhic cu mulţi actori este mai greu să se ajungă Ia cooperare sau la adoptarea strategiei “reciprocităţii cooperative”, cel mai. adesea optîndu-se pentru modelul “dilema prizonierului” sau strategia “închiderii fatale”, preferîndu-se astfel defecţiunea în locul cooperării, raţiunea costînd în teama de a nu cădea în ipostaza de “fraier”. . • A.C.

0 n o u ă a lia n ţă p o litic ă la G h e rlaIn viaţa politică a oraşului Gherla, “fierbe" ceva. In ultima perioadă,

în jurul sediilor formaţiunilor politice, agitaţia este mai mare ca de obicei. Cu cît se apropie alegerile locale, cu atît creşte tensiunea în rîndul politicienilor. în aceste împrejurări, a avut loc întîinirea reprezentanţilor P D S R , P R M , PSM , Partida Rromilor şi Asociaţia "Vatra R om ân ească", S oc ie ta tea "Avram Iancu" şi Asociaţia "Mareşal Ion Antonescu", care acum 2 ani au semnat un protocol de colaborare. Alianţă, ce a avut ca scop reunirea sub acelaşi "acoperiş" a unor partide şi asociaţii care au program asemănător.

Din discuţiile purtate la şedinţă s-a ajuns la concluzia că membrii alianţei nu âu desfăşurat o activitate mulţumitoare şi nu s-a simţit existenţa acesteia în viaţa economico-socială a urbei. în ciuda problemelor grave cu care se confruntă locuitorii oraşului, alianţa creată prin ambiţia unor lideri politici din localitate, nu şi-a atins şcopul. La şedinţă, reprezentanţii asociaţiilor “Vatra Românească", "Mareşal Ion Antonescu" şi “Avram Iancu" s-au retras din alianţă. Au rămas doar cei de la P D S R , PRM, PSM şi Partida Rromilor.

SZ.Cs.

Senatorii Varujan Vosganian, Laurcniiu Ulici,

Paul Ghitiu, Emil Tocaci si Voicu Glodean au3 - 1 '

format Grupul Parlamentar al DrepteiS e n a to rii in d e p e n d e n ţi

ap a rţin în d U F D V a ru ja n Vosganian, Laurenţiu Ulici, Paul Ghiţiu, Emil Tocaci, precum şi independentul Voicu Glodean au anunţat, ieri, formarea Grupului Parlamentar al Dreptei. J

A ceştia au in v o c a t precedentul creat în legislatura trecută de Grupul Parlamentar Civic Liberal, care s-a înfiinţat în urma unei decizii a Curţii C onstituţionale prin ca re se stabilea neconstitutionalitatea

articolelor din R egulam entu l S en atu lu i re fe r ito a re la im p o s ib ilita tea s e n a to rilo r independenţi, sau a celor care au d e v e n it in d e p e n d e n ţi în timpul exercitării mandatului, de a forma grup parlamentar.

Cei cinci senatori au cerut acordarea tuturor drepturilor politice şi adm in is tra tive prevăzute în regulament.

Liderul Grupului Parlamentar al Dreptei este senatorul Emil Tocaci.

f ie chiar şi împotriva ţârii!, puterea e măcinată acum şi de conflicte interne! Vezi luptele intestine din PNŢCD, ruperea ANCD.-ului, certurile cu PNL şi PD, interminabilele tîrguieli

mîine un militar, care va declara, că nu poate fa c e armată deoarece nu cunoaşte limba! 1 se va comanda lui în limba maghiară! Puterea a întors spatele limbii române,

' f f r a * I c a a ă P u t e r e a ? 2 * £

De trei ani asistăm uimiţi şi neputincioşi la gafele fără număr şi din ce în ce mai mari ale regimului Constantinescu.El, regimul, s-a dovedit în fe l ş i, chip total nepriceput şi periculos în gestionarea şi conducerea României, neputin­cios multilateral în privinţa îndeplinirii promisiunilor şi programului cu care ‘a învins în alegeri (totul fiin d o minciună uriaşă!), , lipsit de demnitate şi înţelepciune în po litica externă, de idei generoase pentru relansarea economică, de. patriotism .Arogantă,-mergînd din rău în mai rău, actuala putere şi-a compromis propriul viitor, dar vom afla. adevărurile istorice moşii, cere şi casele în care au- şi măi grav - pe cel al ţării, despre noi şi lumea în care stat slugile lui. Le cere subtil,ratînd toate obiectivele ce şi trăim?! Dincolo de toate relele acum cînd puterep se dă dele-a propus.: NATO, UE, ^ ce le revarsă puterea peste om ceasul morţii să restituiestîrpirea' sau măcar domolirea - f i ţară mai sînt unele .şi mai 'proprietăţile! Cu aceastăcorupţiei, privatizarea>■ grave. Puterea trădează oferind mişcare regimul actual şi-a datîncurajarea întreprinderilor' maghiarilor- care ne înjură pe, mici şi mijlocii, asigurarea unui toate drumurile, la toate,trai decent pentru toţi românii, ', organismele internaţionale şi.înapărarea fiin ţe i naţionale, toate, filmele - limba lor ca

pentru tot şi pentru nimicr ■schisma cu biserica ortodoxă,: cu armata chiar, tîriiă prin

." tribunale.* Oare prin tribunale,■ mînuite ca păpuşile pe sîrmă,

ceea ce nu s-a întîmplat nicicînd în două milenii de existenţă a neamului nostru! Mai nou, vine şi bătrînul fără tron ş i cere casele şi palatele,

Falimentul e pe toate fronturile. Ajunsă într-o situaţie mai mult decît ruşinoasă, orbită de spaimă şi de setea de putere, de patima de a guverna oricum,

limbă oficială în stat. Le acceptă universitate în limba lor. Mîine le va accepta şi o autonomie teritorială ş i o armată proprie! Căci va veni

violent arama pe faţă. Să ne amintim: înainte de alegeri, dl

. Emil Constantinescu declara, într-un ziar de peste'Ocean, că, dacă va ajunge la putere, o va ceda în favoarea■ fo stu lu i suveran. Apoi a negat fără argumente şi convingere! A preferat o vreme să fie el un fe l

de rege, de lider regional! Acum îi e clar puterii că şansele ei s-au redus drastic pentru noile alegeri. Şi atunci ea va fa c e TOTUL - ştim vorba asta - pentru - a bara ascensiunea PDSR, a stîngii, şi, poate, nu se va sfii. să ofere puterea regelui. După ce-i va da moşiile, castelele şipalatele. E invitat de PNŢCD la 1 decembrie să vină în România. Mişcarea e diabolică. Alături de rege, actuala putere ar mai putea răm îne lă guvernare/ gudurîndu-se în patru labe. Democraţia iartă orice! Cercul este iată închis! Neamul şi glia iiu mai existai, Ce prim eşte poporul, ce primesc românii?! Maghiarilor li se dau drepturi cu găleata; unora li se dau pămînt, păduri, averi, case; străinilor le-am dat RomTelecomul şi tot ce a avut mai bun ţara; Vestului puterea i-a dat toată slugărnicia ei. Ce i se dă românului? Biruri, taxe, şomaj,' m inciuni, fo a m e , mizerie, sărăcie ; sa la r ii neplătite la timp, b o li ş i amăgiri. 'Nu e asta o monstruoasă trădare?!

Viorel CACOVEANL)

1854 - A încetat din viaţă Antpn P an n (Antonie Pantoleon P ştroveanu), po et, folclorist şi

. compozitor, autor al culegerii d e proverbe "P ovestea v o rb ii.

în organizarea Funda­ţiei PROMETEU şi cu col aborarea Ambasadei Japoniei la Bucureşti, ,a Mini­sterului Culturii,

Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca,

Prefecturii judeţului Cluj, Teatrului Naţional Cluj-Napoca, Arhivei Naţionale de Filme, Cinematecii Române, Sălii Sporturilor “Horia Demian” şi A. S. White Tiger, Cluj-Napoca va fi gazda unei manifestări culturale deosebite, Zilele Spiritualităţii Japoneze. O spiritualitate ce

, se evidenţiază prin unicitatea ei.Si cele trei zile nipone la Cluj-Napoca.

vor puncta sensul frumuseţii, sugestia unei lumi' estetice şi a armoniei emoţionale..

, Cultura japoneză, cea cunoscută astăzi, este rezultatul unei îmbinări cu succes a culturii tradiţionale japoneze cu marile culturi .străine, absorbite şi prelucrate armonios. Ceea ce denotă flexibilitatea şi deschiderea japonezilor spre celelalte culturi.

Programul este amplu şi. dens. Vineri, 5 noiembrie, ora 1 7 , la Teatrul Naţional va avea loc deschiderea festivă, urmată de filmul documentar Travel Wise in Japan (ora 17,30), de piesa de teatru N oh

Hagoromo (Veşmîntul de pene). Sîmbătă, 6 noiembrie, tot la Teatrul Naţional, de la ora 1 7 , pot fi vizionate două filme din

-creaţia marelui A k ira K u ra sa va , R a n (1985), respectiv Kaghemusha (1980), file din istoria Japoniei feudale, filme ce ne introduc în lumea captivantă a samurailor, în fine, duminică, 7 noiembrie, de la ora 18, în Sala Sporturilor “ Horia Dem ian” va putea fi urmărită o demonstraţie de arte marţiale japoneze (karate, aikido, ju-jutsu, iaido, judo, shotokan,' kyoku-shin, budo kay, kick-box, organizate de Ioan Bălăceanu).

1 Demostene SOFRON

<®S*Stagiunea Academiei de Muzică

's t4 & s i£

Grupul vocal-instrum ental d e folclor - "Icocme"Sub titlul “Restaurări sonore”,

Grupul vocal-instrumental al modulului de folclor “Icoane” din cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” a prezentat un spectacol de muzică tradiţională românească din teritoriul

. dialectalBistriţa-Năsăud.

. Conduşi şi îndrumaţi de conf. univ. Ion Haplea, formaţia de folclor a Conservatorului clujean se impune cu o menire deosebit de importantă. Aceasta nu numai pentru studenţii Academiei de Muzică,- ci şi pentru artiştii amatori pentru care piesele autentice de folclor pot fi modele de însuşit. Dar formaţia “Icoane” s-a dovedit în seara concertului a fi îndrăgită şi de publicul spectator, sala “studio” fiind aproape plină şi, îneîntător, şi de mulţi tineri. Se pare că necesitatea de autenticitate şi naturaleţe, la care se adaugă nivelul , profesional'. al

- interpretărilor, este asemenea / unui izvor de “apă vie”, de viaţă curată într-o-lume alterată de atîteâ “perversiuni artistice” ce inundă, mai ales, pe unele posturi particulare şi în programele nonvalorice ale unor canale de televiziune, deveniteinsuportabile. Dar pentru studenţi

studiul folclorului în modulul de învăţămînt universitar se conturează cu funcţia unui “atelier” generator, de credinţă şi adevăr artistic pe care acest grup de cîntăreţi şi instrumentişti îl propagă cu pasiune şi răspundere civică şi p.oate mai puţin dintr-o obligaţie didactică. Spunem totuşi această alternativă pentru faptul că â fost limpede că unii studenţi au trăit folclorul, iar alţii doar l-au cîntat... Credem însă că pentru studenţii clasei de compoziţie acest modul de învăţămînt universitar ar trebui să devină o necesitate, sperînd prin aceasta că muzica cultă românească nu se va mai îndepărta1 ameninţător de izvoarele luminoase ale folclorului autohton.

în cuvîntul de deschidere, conf. univ. Ion Haplea a sintetizat în cuvinte alese sensibil şi pline de înţelepciune, esenţa produsului acestui grup folcloric: ...”în aceste “ateliere” de" folclor, studenţii se deprind la aceste atitudini faţă de acest limbaj muzical, în care nu este nimic făcut definitiv, ci totul se facc: permanent, oferindu-le şansa unică de a participa la incandescenta “facerii”. .

Fiecare cîntec _vocal sau instrumental interpretat poartă în congruenţa sonoră “ţesătura’-’ de. autenticitate- folclorică ce degajă, în desfăşurare valori nepieritoare, ■ dar şi credinţa că'acest cînt vine din adîncurile sufletului românesc.

Cîteva titluri ale unor cîntece ne pot da sensul de “icoane” dătătoare de mesaje binefăcătoare, la auzul cărora trebuie ; să meditezi asupra genezei curate a muzicii culte ' româneşti, de la un punct de pornire “sacru” la creaţii autentice de îmhinare a ştiinţei: cu spiritul folclorului, dar de neînţeles pentru conştiinţa unor creatori şi la o pervertire a sensurilor luminoase ale muzicii noastre care au eliminat astfel nobleţea şi bunătatea artei prin sunete: “Plîngo-mă mamă, cu dor” (cîntec,de cătănie), “Cîntă Cuce, limba-ţi pice”, “Spune-mi tu, puiuţ de cuc”, “Fii soro, cu voie bună”. în aceste titluri de “icoane sonore” se ascund cîntecele din dialectul Bistriţa- Năsăud, din bogăţia- folclorului din Leşu, din care compozitorul Tudor Jarda şi-a creat un izvor de cînt frumos. Există în cîntecele- şi în cîntul Grupului vocal-

instrumental de folclor “Icoane” o esenţă de puritate, o “ardere” întru adevăr, o mireasmă de adevăr atît de necesară oamenilor şi creatorilor de frumos muzical, într-o extraordinară comuniune de sensuri umane, cîntecele de joc pot stîmi. atît bucurie, cît şi lacrimi surîzătoare, ţîşnire ce se plămădeşte numai în stări de o înaltă febrilitate artistică.-Aceasta pentru că nu ne îneîntă numai ritmul jucăuş; ci şi trăirea în joc ce poate ascunde durerile ţăranului de veci legat de pămîntul încărcat, dc istorie sîngerîndă. Se impune deci a cita doar numele interpreţilor care au reuşit să ne emoţioneze: Nicoleta Scheau - vioară, Delia Irimie voce, Trăian Covrig - vioară, Anca Branea, Alin Stan, Doina Haplea, Tatiana Marcu, Alina Stan, Teodora Zărnescu, Ceşa Dacian, Gabriela Iuga, Pârvu Artur -, toţi cu vocea, alături de grupul vocal de fete, grupul vocal de băieţi şi grupul vocal mixt. Trei solişti valoroşi s-au conturat prin Ovidiu Barteş şi Trăian Covrig - vioară şi Cezar Cazanoi Ia fluier.

Emiliu DRAGEA

P E T E M E J M 5 I S ’T O M J SIstoria neoferăpumeroase adevăruri şi idei

valoroase, care trebuie readuse în actualitate, ' alături- de altele noi care îmbogăţesc patrimoniul ştiinţific, naţional şi universal.' Este bine cunoscut faptul că, după primul război mondial, permania şi Rusia, fiind eliminate din procesul de edificare a noii ordini politice europene, s-âu apropiat şi, prin tratatul de la Rapallo, au încălcat sistematic prevederile păcii de la Versailles. Germania, părăsind Liga Naţiunilor în 1936, a trecut la înarmare rapidă, reînnoind legăturile diplomatice cu URSS, prin Pactul Molotov- Ribbentrop din 23 August 1939. Atacarea URSS, la 22 iunie 1941, a constituit “actul de sinucidere a Germaniei hitleriste”, afirmă col.(r) Florian G ârz, în recenta sa lucrare intitulată “ C I A contra K G B - Secretele serviciilor secrete” . în urma acestei agresiuni s-a constituit marea coaliţie: URSS, SUA şi Marea Britanie. Greul războiului l-au purtat ruşii, care au pierdut peste 25.000.000 de oameni. Beneficiarii au fost americanii şi englezii, SUA reuşind, în final, sâ pună mîna pe jumătatea de vest a Europei, cu minimum de pierderi. Acelaşi autor, citîndu-1 pe istoricul englez Gerhard L. Weinberg, cu lucrarea “O lume sub arme - istoria globală a celui de-al doilea război mondial”, apărută în 1994, prezintă un moment inedit din strategia politico-militară americană. “Cînd britanicii, prin mareşalul Montgomery, le-au propus aliaţilor americani ca armatele

americano-britanice, totalizînd peste 100 de divizii, să cucerească Berlinul înaintea ruşilor, fapt perfect realizabil, generalul Eisenhower, la indicaţia Washingtonului, a refuzat acest lucru, afirmînd sec: “Să lăsăm această satisfacţie ruşilor”. Şi, într-adevăr, satisfacţia a revenit ruşilor, cu preţul vieţii a'300.000 de soldaţi, aproape cît au pierdut americanii ■ în tot cursul celui de-al doilea război mondial..

Multe discuţii s-au purtat în legătură cu. varianta Chiirchill, românii condamnînd pasivitatea, aliaţilor de a debarca în Balcani, înaintea ruşilor; într-adevăp a existat această variantă. Dacă liderul britanic s-a opus planului de debarcare în Normandia, n-a rămas indiferent la ideea debarcării trupelor anglo-americane în Peninsula Balcanică. Intenţia i-a fost stopată tocmai de preşediniele. SUA, marele om politic Flanklin Delano- Roosevelt, care i-a replicat: “Dragă Winston, dacă trupele americane şl britanice vor lua în piept toţi munţii din Peninsula Balcanică, ruşii vor elibera Belgia”. Aşa că, în Conferinţa de la Teheran, din 28 noiembrie - 1 decembrie 1943, prin care s-a pecetluit şi soarta teritoriilor româneşti - Basarabia şi Bucovina de Nord, a învins “Operaţiunea Overlord”- de debarcare în Normandia. Păreri contradictorii mai sînt în legătură cu ieşirea României din ' războiul dus alături de Germania, la 23 August 1944. Unii culpabilizeazâ România, punînd pe seama acestui eveniment neinvestirea de capital german în economia

Tomânească, după 1989. Sînt cunoscute eforturile marilor puteri, pentru a descoperi arme cît mai sofisticate, inclusiv arma atomică.. După cum afirmă acelaşi istoric britanic, primele bombe atomice trebuiau şă fie realizate pînă la sfîrşitul anului 1944. Cei doi mari aliaţi occidentali intenţionau să le folosească împotriva Germaniei, adică în Europa. Ele au fost gata de întrebuinţare numai în vara anului 1945. Ieşirea României dirt război a dus la scurtarea acestuia cu cel puţin şase luni de zile. “Dacă România ar fi continuat să lupte alături de Germania, ~ spune Florian Gârz - războiul s-ar fi putut prelungi pînă în vara anului 1945, ceea ce ar fi oferit SUA şi Marii Britanii posibilitatea întrebuinţării celor 16 bombe atomice, de care dispuneau, împotriva Germaniei, lucru dorit din tot sufletul de către W. Churchill ca răzbunare pentru dezastrele produse Londrei de bombardamentele germane cu rachetele V-l şi V-2”. Prin urmare, indirect, România a salvat naţiunea germană de la “holocaustul nuclear” şi Europa de infectarea radioactivă. Mai firesc ar fi, continuă autorul, ca naţiunea germană sâ fie recunoscătoare românilor, care i-au scăpat de la un dezastru atomic.

Aceste informaţii cît şi altele legate de locul şi rolul României în cel de-al doilea război mondial,-conduc la interesul major pe care-l prezintă lucrarea d-lui Florian Gârz

Prof. Ioan CÂMPEANU

: t o ( § 0 » € 8 0

, Buzoianul M I H A I S Ă L C U Ţ A N , V iaţa ca o epigram ă, Buc. ORION, 1999, prezentat în prefaţă de. George Corbu şi apreciat pe ultima copertă dr către poetul Radu Cârneci ca o fină inteligenţă creatoare şi, desigur, talentul încărcat de ironie dusă pînă la sarcasm” , debutează sub o zodie bună, cartea fiindu-i îngrijită de un alt epigramist (de prestigiu), George Zarafu, şi cu excelentele ilustraţii (inclusiv portretul) ale lui Dragos Morărescu. ■ .

M i h a i S ă lc u ţa n

m u

0 ţ W k ă f t A

Mf i m

J f i

(de-acasă) să se impună ca o certitudine printre cei care nu au uitat că se poate zîmbi şi... liric, cum singur mărturiseşte în Confraţilor epigramişti - “ Mie îm i este fo a rte c la r / C ă se m ă n ă m , c o n fr a ţii m ei:/Săraci mereu la buzunar/ Şi bogaţi întru idei!”

Sigur, găsim în volum şi catrene de circumstanţă,“dueluri” cu alţi spadasini ai speciei, produse care depăşesc arareori nivelul cerinţelor de prieteni, dar domină,epigramele de larg interes, unele chiar, vorba lui Minulescu, pentru mai tîrziu.

Vom exemplifica (din cauza spaţiului) cu puţine, cele care ne-au plăcut mai mult, fară pretenţia de a fi cele mai reuşite. Din capitolul “Politichie” - Roata vremii, - “Cu globul totul se-nvîrteşte,/ Iar ce-i de plată se plăteşte./ Exemplul e imperiul rus:/E-n Răsărit, dar e... apus!”; din capitolul “Bilanţ în tranziţie” - Pierduţi în tranziţie. “ Cuf verdeţuri şi cu post/ fot trecură anii mei/ Şi constat că toţi au fost/ Zece, negri, mititei!”; şi încă una din capitolul “Vin Ia vin că e ... divin” - Inocenţă.,“Vinul vechi e simfonid/ De culori, arome, gust, / Doar novicele nu ştie/ Şi o caută’în must/’ încheiem alăturîndu-ne prefaţatorului George Corbu:.“ Mihai Sălcuţan evidenţiază un epigramist a cărui fişă bio-bibliografică, prin comparaţie cu cea tipărită astăzi, este de sperat că se va îmbogăţi cu noi şi 5 remarcabile creaţii în gen” . Ioan P O P

c c t& tc v i< a j£ & , J

Portret componistic contemporan - Iulia Cibisescu Duran

Sala Studio a Academ iei de Muzică “Gheorghe Dim a" găzduieşte . astăzi, 2 noiembrie, ora 18,30, portretul componistic contemporan Iu lia C ib lşescu Duran. In program trei lieduri din ciclul M elancolia E g e e i pentru s o p ran ă şi p ian , pe v e rs u ri d e p o e ţi greci contemporani, Sonata 1 pentru V io lă şl p ian , S o n a ta pentru pian, Patru p iese pentru c larinet şl v io ară (p aa). Interpretează: Sorina Gaşpar, Cornelia Fucec, Eugen Cibişescu Duran, Mircea Borzaş, Iulia Cibişescu Duran. , .

C u rs u ri de lim b ă a r m e a n ăMiercuri, 3-, noiembrie, are loc deschiderea cursurilor.de limbă

a rm e a n ă , la sed iu l Fo ru m u lu i G e-rm an d in s tra d a . Memorandumului 8 , începînd cu ora 17. ,

Cursul este gratuit, axat pe două grupe, începători - avansaţi şi se adresează tuturor celor interesaţi, indiferent de vîrstă şi etnie. Tot cu acest prilej vor fi prezentate, cu diapozitive, impresiile unui arm ean întors recent din Statele Unite. .

b ile le B ib lio tec ilo r dc Cartier-" m iercuri, 3 no iem brie

Filiala Mănăştur a Bibliotecii Judeţene "Octavian G oga” are mîine o zi plină. Este vorba despre expoziţia de carte pentru copii O lum e în tr-o enciclopedie, vizionările R egiun i geogra fice ale lum ii şi Desene anim ate ( pe tot parcursul zilei), prezentarea de carte A rm ata a 4 -a “T ran s ilvan ia” , Is to ria u ne i ju m ă tă ţi de v eac (ora 14, prezintă Iulian Patca), respectiv A rip i de în tu n e ric (ora 15, semnat Leon-losif Grapini, volum prezentat de Claudiu Groza şi Iulian Patca), momentul folcloric susţinut de M ariana Morcan, lansarea de carte Integrarea econom ică e u ro p ean ă d e Mihaela

Luţa?- //.S ă rb ă to a re a cîntecului ş i d a n s u lu i

p o p u la r la G h e rlaLa sfîrşitul săptămînii trecute în oraşul G herla , în organizarea

Fundaţiei culturale “Teka” din localitate şi “Archivum ” din Cluj- Napoca, a avut loc cea de a treia ediţie a Festivalului dansului, muzicii şi cîntecului popular din C îm pia Transilvaniei, o m anifestare tradiţională care a constituit un adevărat evenim ent artistic în viaţa locuitorilor urbei. Au participat 10 formaţii din îm prejurim ile oraşului G herla, printre soliştii şi dansatorii populari care au evoluat în cadrul spectacolului de gală afiîndu-se artişti am atori din Cutca, C eaba, Buza, Gtiirolt, Vişea, Suatu, Lacu, Fizeşul Gherlei, Feiurdeni şi Mintiui Gherlei. Programul festivalului a m ai cuprins’ o şezătoare populară prezentată de oaspeţii din com unele S ic şi Buza. D e asem enea, la sediul Clubului “T e k a ” a avut loc o reuşită întîlnire a cercetătorilor de folclor de pe Cîm pia Transilvaniei.

Festivalul - care s-a bucurat de un m are succes - s-a încheiat cu o seară de dansuri populare, organizată la G rădina de vară din parcul oraşului.

t SZ.Cs.Rubrică realizată de Demostene SOFRON

1 Tv- • *'* '"?V ", >?'**.jBi

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-l4.

» im - , .. tel/fax 19.71§ M I I j f t » SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tePfax 3u ' î

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri S-16; tel/fax 21-60 75

O F E R T E S P E C IA L E -U! PR EŢU R I M IN IM EOFERTE SP E C IA L E ! ! ! P R E T U R I RIINIME

Numai prin BIRTA TOURSSECRETAR AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE DE TURISM Membru al organizaţiilor turistice: ANAT, IATA, UFTAA, PATA Agent AUTORIZAT: LUFTHANSA, BRITISH AIRWAYS, KLM

S e ju r în s ta ţ iu n i m o n ta n e f i b a ln e o c lim a te r ic e : Poiana Braşov, Predeal, Sinaia,

Păltiniş, Beliş F întînele, Băişoara, S lănic M oldova, Balvanyos, S ovata, V atra Dornei,

Felix, Tuşnad, H ercu lane , Covasna, Călim ăneşti-C ăciulata.

E xc u r ş jL ş i.s e ju r ; G recia , Turcia, Tunisia, Egipt, Italia, Spania, Franţa, Anglia, M alta,

Ungaria, E lveţia, O landa , Belgia, G erm ania , Thailanda;

Transport cu au toca ru l in tern ş i extern: Italia. Austria, Elveţia, G erm ania Bilete de avion. R e n t a c a r ‘ - • ' ' ' , .I

S en za ţia z i le i: M u n te le S em en ic • „ V ile le B ir ta ” , P e le r in a j în Ţara S fân tă IS R A E L «

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re l a AGENŢIA DE TURISM BIRTA TOURS - TEL 1 9 .6 3 3 1 /1 9 .6 3 ^ 2 (P-fa Şlefan'cel Mare nr. 5, CŞă Napoca)

i - NOI NU SfNTEM DO AR CEI MAI MARI, NOI SlNTEM Ş l CEI MAI BUNI I

R E C O N D I Ţ I O N Ă R l

C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E

L A S E R J E T Ş I I N K J E T

- ■ (5716492)

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3

CURSURI INTENSIVE(5716453)

• O P ER A TO R CA LCU LA TO A RE6 0 h - 5 5 0 .0 0 0 lel

• INIŢIERE O P E R A R E

4 0 h - 3 5 0 .0 0 0 lei ■ PR O G R A M A R E

5 0 6 - 7 0 0 .0 0 0 le i

dotare m oderni preţuri minime

• CONTABILITATE COM PUTERIZATĂ

7 5 h • 5 5 0 .0 0 0 lei• LIMB! STR Ă IN E '

7 0 h - 5 5 0 .0 0 0 lei ‘ • INIŢIERE CO PII

. . - 3 0 h - 180 .0 0 0 lei .

-p la ta 4 rate • suport curs+tesl grilă inclus In preţ

RELAŢII LA TEL.: 19.65.29, 43.03.48 ' B-dul EROILOR NR. 2. CAMERA B.

S.C. ROMMARKETAngajează urgent

S.A.

Cerinţe: _- studii superioare economice- experienţă î n ‘dom eniul comercial

. ' - experienţă în activitatea de im port-export- cunoştinţele de 1 imba engleză reprezintă un avantaj- vîrstă m axim ă 40 de ani

- 2 p o stu ri de econom işti (B irou l com ercial) pentru activitatea de im port-export.Cerinţe: jq

- studii superioare economice §.- experienţă în activitatea comercială şi de im port-

export- cunoştinţe de lim b a engleză.

C . V . însoţit de fotografie recentă se va depune la sediul societăţii: C lu j-N a p o c a , str. G h . D o ja n r. 22-26.

In fo r m a ţiP s u p Iim e n ta r e la tel: 4 3 .0 1 .9 0 ,1 9 .4 4 .8 4 . .

Cooperativa de CreditB A N G A î P O P . U

m em b ră a BU RSEI MONETARE- FINANCIARE Şl DE MĂRFURI SIBIU

o fe ră u rm ă to a re le d o b în z i p e n tru d e p u n e ri la te rm e n

Depozite1 lună 3 lu n i 6 luni1 an

6 2 %6 7 %7 0 %7 0 %

L a cererea clientului dobînzile se pot capitaliza.

Banca acordă-împrumuturi pentru persoane fizice în cadrul P R O G R A M U L U I

D E ÎM P R U M U T P E N T R U P E R S O A N E F I Z IC E

(P .I.P .) Î N S IS T E M C .A .R . C U D O B ÎN Z I D E 2 2 % /A NDepozitele sînt asigurate 100% de cătreASIGURAREA NAŢIONALI ROMÂNĂ SA,

Firmă aparatură medicalăc u s e d i u l în B u c u r e ş t i

re p re ze n ta n t v în z ă r i

pentru Filiala Cluj (cu zonele aferente: Oradea, Satu-Mare, Tîrgu- Mureş, Baia Mare) în urm ătoarele condiţii:

• licenţiat: chimie; biochimie; bioinginerie; biologie;- medicină specializare laborator chimie

• vîrstă 28-35 ani• domiciliul stabil în Cluj• limba engleză• disponibilitate maximă şi

rezistenţă la stres• permis auto (cat. B)

, • operare PC (Excel, Word) Constituie avantaj:

- experienţă în vînzări pe piaţa medicală

-limba maghiară

Oferim salarii şi condiţii corespun­zătoare postului., }5716480)

P O L I C L I N I C A

S P E C I A L As t r . L . R o t h ( f o s t a M â l o a s a )

O F E R Ă Z I L N I C | C O N S U L T A Ţ I I |

orele 7-19 Ţ la toate specialităţile

+ examinări de laborator, radiologie.

IN F O R M A Ţ I I la telefon 130.330

D r. P E T R E J IU R E Ş M

C onsultaţii şi tra tam en te de m edicină genera lă (în specia l coxartroze, artroza genunchiului, spondiloze , um ăr dureros, sciatică, dureri în talpa piciorului -p in teni' calcaneeni-, osteoporoză, artrite,\nevralgii, tulburări de circulaţie a sîngelui.varice, u lcer varicos, hem oroizi, arsuri, sunet de ureche, d e p re s ie , in so m n ie , s tre s , im p o te n ţă , frigiditate). „C ab in e t:

str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc.JI, Ap. 31 (în Piaţa M ihai V iteazu, staţia autobuzelor 31 ,36 )

ORAR: ■ S'L uni-M icrcuri-V ineri8.30-I3 * §M arţi-Joi 8.30-.11 şi 16-18 £Sîm bătă 50-12 52.

Telefon: 134.167 *’

S.C. BEYLER DECOR S.R.L.f Uşi metalice pentru locuinţe

^ oferŢăţpromoţionaM ^9 MODELE

Cu preţuri cuprinse intre 2.60Q.000 lei - 5.100.000 lei

Vis-â-vis de P IA Ţ A M Ă R Ă Ş T I ORAR

Luni-Vincri 9-18 Sîmbătă 9-13

TeL 447.871

DORIŢI 0 VIAŢĂ LINIŞTITĂ I

ALEGETI-NE PE NOI 1i .

. (5716603)

S.C. BINGO MÂRÂŞTI S.R.L.cu sediul în Cluj-Napoca, str! Fabricii nr. 13

înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J12/ 2 1 4 1 /1 9 9 4 , av în d cod fiscal JR -6022024 prezentantă prin administrator CÎMPEAN ANA.'

Lista câştigătorilor de la extragerea jocului de "BINGO Mărăşti" televizat care a avut loc în data de 30.10.1999: ,

- cartoanele cîştigâtoare de premiul de linie: 1.018;- cartonul cîştigâtor de premiul de bingo: 1.171; ' '

cartoanele cîştigâtoare de premiu de super-linie: 1.018 din seria 208 învaloare de 3.000.000 lei;

. - cartonul cîştigâtor de super-bingo: 1.171 din seria 218 în valoare de 7,000.000 lei. ; - '

Au cîştigat premii speciale în valoare de 500.000 lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Păcurar Lucreţia (Gherla) - bilei nr. 811, 812 din seria 209- Cosma Simion (Gherla) - bilet nr. 661, 662 din seria. 209, Câmpean loan (Deit - bilet nr. 1.531, 1.532 din seria 208. ■ •

Au cîştigat premii speciale în valoare de 1 milion lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Vâtcă Vladimir (Cluj-Napoca) - bilet nr. 489, 490 din seria 210, 'Topan Alexandru (Cluj-Napoca) - bilet nr. 209, 210 din seria 226, Bâlc Radu (Dej)- bilet nr. 141, 142 din seria 218.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 2 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Mureşan Doina (Cluj-Napoca) - bilet nr. 505, 506 din seria 218, Szolosi Elemer (Cluj-Napoca) - bilet nr. 885, 886 din seria 224,

Au cîştigat premii speciale în valoare de 3 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Harasztosi lldiko (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.583, 1.584 din seria 222.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 4 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Simionaş Denisa (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.005, 1.006 din seria 220.

La extragerea biletelor cu numere norocoase au cîştigat următoarele persoane: Raffai Ana (Cluj-Napoca) - nr. cîştigâtor 4 - 1.000.000 lei, Opriş Maria (Cluj-Napoca) - nr. cîştigâtor 12 - 2.000.000 lei, Soare Alex Marcel (Cluj-Napoca)- nr. cîştigâtor 14 - 1.000.000 lei, Krizbai Rosalia (Cluj-Napoca) - nr. cîştigâtor 10- 2.000.000 lei,' Mărginean Marius (Cluj-Napoca) - nr. cîştigâtor 341.000.000 lei. .

- Cîştigătorii de premii de linie: premii de bingo, premii' de super-Hnie' i super-bingo se vor prezenta în termen de 30 zile, începînd cu data de 02.11.1999 la sediul societăţii pe strada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada .Mioriţei nr. 1 din ,Dej, avînd asupra lor’ cartoanele cîştigâtoare intacte şi buletinul de identitate. .

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vă invităm la extragerea de “Bingo Mărăşti” televizată, care va avea loc în data de 6 noiembrie 1999, ora 17.00.

VA DORIM MULT SUCCES I '< (S71S4S9>

d e C l u jz ia r independent

Începînd cu data de oi.u.1999, Banca Internaţională aReligiilor lansează un nou produs bancar denumit: -"Disponibilităţi curente pentru medici" cu dobîndă de bonificată 22% pe an.

Benficiarii acestui produs pot fi atît medicii care doresc să fie afiliaţi la Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate, cît şi celelalte persoane care fac parte din acesta categorie socială.

Dovada calităţii de medic se poate face prin adeverinţă de la locul de muncă. ‘ ''7 ' v

In form aţii suplimentare Ia sediul B .I.R . din Cluj-Napoca, str. N . Titulescu nr. 2, telefon/fax 064-195.065; 064-195.020 zilnic, între orele 8-18 (sîmbătă între 8-12). (29433554)

MEMO SERVICE

noi şi second-hand• V i n d e p ie se p e n t r u b ic ic le te e n -g r o s şi en-detail• C o m e rc ia lize a ză haine i m p o r t Elve ţia numai en-detail• G e a m u r i th e rm o p a n sau s im p le s e c o n d -h a n d im p o rt E lv e ţia , la cele mai bune preţuri. §

N.toNe puteţi găsi la adresa:

str. Mureşului nr. 20, Mărăşti, între lacuri.

I N F O R M A Ţ I I L A T E L . : 15 6 .8 15 , tel./fax 154.542; m o b il: 0 9 4 -6 11.2 6 4 .

I‘ g v A,, , ® *' ‘■a *

. . . . . . . . . . .

member of the BRITISH PLASTER BOARD GROUP,worldwode leader in gypsum products,

announces selection for the position: - /y

ELECTROTECHNICAL ENGINEER ffor technological improvements projects §.

Requirements: • - '• Diploma in Electrotechnical Engineering• Significant experience in production, erection and commissioning •Very good English language knowledgeŢtechnical terms included)• German language knowledge (conversaţional level) woul be an advantage• Good computer literacy -Excel, Word

For a motivating salary and a challenging work environment the candidate should be a good team-worker, with good communication skills, able to work under stress and to work extensively, with diSposability for geographical mobility. : ’ ‘

C L U J -N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ I A D E J : luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

BANCA ROMÂNA PENTRU DEZVOLTARE; r S U C U R S A L A C L U J : ' |

■ •; anunţă |Vînzarea la licitaţie publică a imobilului,- teren în

suprafaţă de 2.175 m.p., situat în Cluj-Napoca, str. Uliului n r . 124 la un preţ de strigare de 171.000.000 lei.

Licitaţia va avea loc îm data de 11.11.1999, ora 12, la Trib. Cluj, Serv. Executori Judecătoreşti, cam. 9. - >

In fo r m a ţii suplim entare Ia telefon 064-405.123.

S.C. AGROINDUSTRIALA S.A. Cluj-Napoca,oferă spre vînzare, la preţ de producător, următoarele

prouse: .-MERE CONSUM I- MERE PENTRU ŢUICĂ |- FĂINĂ ALBĂ - saci de 40 kg

• CALITATE EXCEPŢIONALĂ. - PREŢURI AVANTAJOASE. ; -CV'. V.-: <•

Relaţii la telefoanele: 415.445,415.726,415.110,136.764.

FIRMĂ MIXTĂ ROMÂNO-GERMANĂPRODUCĂTOR SI DISTRIBUITOR PRODUSE ALIMENTARE.• ... . . '•

’ . itu . angajează -DIRECTOR DE ZONĂ

(ZONA TRANSILVANIA)

CONDIŢII: . . -- Experienţă într-un post similiar minim 2 ani- Studii superioare f;

. - Vîrstă maximă 35 ani |- Permis conducere ) S.

Se oferă maşină de serviciu şi salariu deosebit de atractiv. C e i interesaţi pot trim ite C . V . Ia fa x 0 6 4 -19 2 .74 6 . ’

un 1- napn»** — ------- . j • /.CONFORM REGULAMEN l uiam c N V M NP- 2/1996

LA 01.11.1999 ... ' ;

SOCIETATEA COMERCIALĂ "TERAPIA" F-A. CLUJ-NAPOCA, str. Fabricii nr. 124 Telefon: 064-415.222,415.099, Fax: 064-415.097 Număr de înregistrare la Registrul Comerţului: J 12/19/1991 Codul fiscal: R 199036 .

Societatea Comercială "TERAPIA" S.A. face publică obţinerea următoarelor diplome:

- DIPLOMA pentru LOCUL 1 pe ramura Industriei prelucrătoareaproduselorprimareşienergetice-intreprinderi oartemari;

- DIPLOMĂ SPECIALĂ pentru nominalizări consecutive în Topul Judeţean Cluj, în anii 1996,1997,1998;

- DIPLOMA SPECIALĂ pentru societăţile comerciale care nu au disponibilizat forţă de muncă.

Aceste trei Diplome au fost acordate de către Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj. -

- DIPLOMA pentru LOCUL 1 acordată de Fondul ’roprietăţii de Stat, conform clasificării din TOPUL NATIONAL

AL SOCIETĂŢILOR PRIVATIZATE ’98 - întreprinderi mari 'pînă la 2.000 salariaţi). <2943558)

m ă

ASOCIAŢIA STUDENŢILOR de la FACULTATEA DE BUSINESS

O r g a n iz e a z ă în H o te l N a p o ca BALUL ANULUI! 1999

MULŢUMIM SPONSORILOR:

l f © fl ft B D 0 2

JOLIDON, SOOTERS, AGRESSIONE, COSMETIC PLANT, CARINA, NAPOCENTER, FELEACUL, CD RADIO, ALPREST, PELL ART, SZABADSĂG.

JUDECĂTORIA TURDA ,prin Executorul judecătoresc vinde la

LICITAŢIE PUBLICĂ

Fabrică de brînzeturi, brutărie,. carmangerie, magazie, situate încom. Frata, jud. Cluj, proprietatea S.C. MIHARÂMIS Cluj-Napoca.

Licitaţia va avea loc în ziua de 4 noiembrie 1999, ora 10.00, la sediul Judecătoriei Turda, Biroul Executori Judecătoreşti. [■;>. 5 - . : :

■ . 7 • . Ţ ; . ■ , : g-- î ; V . • “ - - - Ă- .-- •'•X -'.,'; '• ' : • . ; . * o

; > Informaţii suplimentare la |- - telefon 19.26.21, int.'408.

(20^3927)

A G E N Ţ IE .

e d i l i m o b i l i a r ă

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro@usa.net

anunţ

Primăria comunei A p ah id a o rg a n ize a ză concurs pentru ocuparea unui post de inspector în c asa to r, în data de 15 noiembrie 1999, o ra 10 .0 0 , la sediul din Apahida, str. Libertăţii nr. 98. • . - ■

C o n d iţii de p a rtic ip a re : \ T V ;r ;- v ■ • §■studii medii ’ ' : . 3

- domiciliul în Apahida. . ■■■■ -Dosarele pentru înscriere se depun pînă în. data de

12 noimbrie, ora 13.00, la sediul Primăriei comunei Apahida, str. Libertăţii nr. 98. .

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n t a r e se p o t o b ţ in e la s e d iu l P r i m ă r i e i c o m u n e i A p a h i d a şi Ia telefon 2 3 1 .7 7 7 , 2 3 1 .7 9 7 , 23 1.3 22.

s x . A U T O - S C O P s r lDistribuitor PANEURO TRADING Tg. M ureş

~ 'C a m p a n ie p ro m o ţio n a lă d e preţuri pen tru am o rtizo are_S A f'.U O -‘" ‘ ------- , -----------------------

R educeri d e p re ţ d e 1 0 -2 0 % , - în funcţie d e m a rc a

autovehiculu lui, p în ă în 15 no iem brie 1 9 9 9 .

M agazin:C lu j-N ap o ca , str. M oţilo r nr. 8 8 , te ii: 0 6 4 -1 9 5 .5 6 6 ;

0 6 4 -1 9 8 .7 1 0 .... 5"8

C ăutaţi şi a lte ac ţiun i p rom ofion a le? 2

- V izu a liza ţi z iln ic ad re s a IN T E R N E T : ' ' 51

http://www.autoscop.ro.

(2093726^str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca lei. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@mail.dnlcj.ro

• V în d a p a rta m e n t 3 camere, semicentral, confort sporit, 90 m p, str. Năsăud, etaj 3, fin is a t, telefon internaţional, garaj beton, preţ: 43.000 D M , telefon 196.262, 43I.302.(Ag.i.) -

• Vînd garsonieră conf. 1, Plopilor,, str. Porţile de fier, etaj 1, telefon, preţ 120 milioane negociabil, telefon 196.262,431.302.(Ag.i.) ,• Vînd apartament 4 camere, confort mărit, 110 mp, str. Pata, 2 balcoane, semifinisat, pret: 40.000 DM, telefon 196.262,431.302.(Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu comercial central, vitrină la stradă, 80 mp, preţ: 15 USD/mp, telefon 196.262, 431.302.(Ag.i.)

• Vînd apartament' 2 camere,. confort 1, în Mărăşti central, str. Anina cu faianţă, mozaic, 2 balcoane, preţ 160 milioane negociabil, 'tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Zorilor, str. Rapsodiei, cu parchet, faianţă, gresie, telefon, instalaţiischimbate, preţ 180 milioane negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)« Vînd apartament 2 camerb, decomandate, în Mănăştur, pe strada Grigore Alexandrescu, cu parchet, faianţă, telefon, la preţ de 150 milioane negociabil, telefon 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere decomandate în Mănăşturcentral, str. Primăverii, Grigore Alexandrescu, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 200 milioane negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cu balcon în Mănăştur, preţ 135 milioane negociabil, tel.196.857, 430.024. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere) în Mărăşti central, str. Trotuşului, cu 2 băi, 2 balcoane, faianţă şi gresie, telefon, etajul 2 din 4 etaje, la pret de 210 milioanew f i V i t ' 0" l96'8s’'• Vînd apartament 3 camere, cf. sporit, Mărăşti central, sr. Năsăud, cu 2 băi cu faianţă şi gresie, telefon internaţional, preţ 220 milioane negociabil, tel.196.857, 430024. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, cf. sporit, str. Pata şi apari. 2 camere cf. 1 ultrafinisat, str. Iugoslaviei, etajul 2, preţ 300-310 mii. negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)• Vînd garsonieră cf. 1 în Zorilor, str. Observatorului, etajul 2, în bloc de 4 etaje, nefinisatâ, preţ 117 milioane negociabil, tel. 196.857,430.024. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 4 camere, în Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, cu faianţă, gresie,2 balcoane, nemobilat, pret 100 USD. Tel. 196.857, 430.024. (Ag-i.)

m m m

• Vînd apartament 4 camere, zonă Cal varia, Mănăştur, confort sporit, 100 mp, etaj intermediar, finisat cu gresie, faianţă, telefon, preţ 260 milioane negociabil, tel.’193.048, 193.049. (Ag.i.)• Daumchirie spaţiu comercial, sup. 100 mp, în cartierul Mănăştur, vad ■ comercial deosebit, preţ 5 usd/mp., tel. 193.049, 193.048. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în Grădini Mănăştur, str. Tamiţa, confort mărit, cu parchet, gresie, faianţă, . telefon, preţ 260 milioane negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.). •Vînd casă compusă din 2 apartamente, de cîte 4 camere (P + E ), grădină 350 mp, parter ultrafinisat, etajul în/curs de finisare, preţ 75.000 USD, se poate vinde si separat etaj-parter, tel. 193.048, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3. camere, cartierul Zorilor, etajintermediar, finisaje şi dotări excepţionale cu telefon, parchet, gresie, faianţă, garaj sub bloc, pret 40.000 DM negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie pentru locuinţă, apartament cu o cameră zonă centrală, preţ 150 DM, tel. şi garsonieră nemobilată, telefon, Zorilor, la 100 DM, tel. 193.048,193.049, (Ag.i.)• Dau în chirie casă deosebită, 5 camere în. Andrei Mureşanu, pentru locuinţă, 200 mp construiţi, grădină, telefon internaţional, pret 700 USD, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

ANIVERSĂRI,M U LŢU M IR I

• Ţinem din tot sufletul să-i m u lţu m im p r o f. d r. Acalovschi (C h iru rg ie III) p e n tru p ro fe s io n a lis m u l arătat în cazul pacientului M ir c e a C o v a c i . F a m ilia C o v a c i C a r o i doreşte să m ulţum ească şi celorlalte cadre medicale de Ia Clinica Chirurgie I I I . (814055)

Dau în chirie casă P+M, 5 camere, încălzire centrală, finisată, pentm locuinţă sau sediu de firmă, ocupabilă imediat, Plopilor, preţ: 600 USD negociabil, telefon 196.262,431.302.(Ag.i.)• Ofer chirie 2 camere, ultracentral, str. Doja, finisat, telefon, pentm birouri, pret: 250 USD, telefon' 196.262,431.302.(Ag.i.)• Vînd (închiriez) apartament 2 camere, conf. 1, Zorilor, recenţ finisat, etaj 2/4, garaj, telefon, ocupabil imediat, preţ: 30.000 DM, telefon 196.262,431.302.(Ag.i.)• Vînd apartament .2 camere, Gheorgheni, conf. 2, telefon, preţ 120 milioane negociabil, telefon 196.262, 431.302.(Ag.i.)

• V în d casă 4 cam ere, sem icentral, s tr . P a ris , singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 m p, acces a u to , p e n tru locuinţă sau sediu de firmă, fa c ilită ţi de p la tă , p re ţ: 85.000 D M n e g ., telefon 196.262, 431.302.(A g .i.)

§83400 Cluj-Napoca,] iB-dul Eroilor nr. 43/J l$N7Tel.:193.048j| fSŞl 93.049,430.259B e-mail: flo@mail.dntcj.ro

• Vînd (închiriez) casă 9 camere, central, 400 mp construiţi, singur în curte, teren 150 mp, potrivită pentru sediu de firmă, reprezentanţă, telefon 196.262, 431.302.(Ag.i.)

• D a u în c h irie spaţii comerciale, sedii de firm ă, depozite şi locuinţă central său semicentral, la preţuri avantajoase, tel. 193.049, 193.048, 430.259. (A g .i.)

—— W —

a d e v a r u lde Cluj ALaţţ***™*”

Vînd apartament cu o cameră, Mărăşti central, str. 21 Decembrie, etaj 6 din 8, fară finisaje deosebite, dar îngrijit, telefon, ocupabil imediat, pret 160 milioane negociabil Tel’

1193.048, 193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort unic, în Mănăştur, zonă bună, zugrăvit recent,’preţ 159 milioane negociabil, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

V ÎN ZĂ R ICU M PĂ RĂ RI

• De vînzare 500 mp teren cu 2 faţete pe str. Câmpului. Tel. 16-22-27. (814059)

• Vînd urgent teren în Borhanci. Tel. 19-00-88. (588997)

• Vînd 4 camere zona Pata etaj 1 decomandat, 80 mp. Tel. 092-24-94-38. (814042)

• Vînd apartament două camere finisat şi mobilat pe str. Tâşnad. Tel. 19-43-11 sau 094- 61-12-73. (588956)

• Vînd urgent dulap 2 uşi vitrină, 1 masă cu 4 scaune tapiţate, 1 dormeză, 1 dulap bucătărie, 1 sobă de gătit. Tel. 19-92-80 între orele 9-17. (588995)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 decomandate, etajul 2 din patru, nefinisat, cu parchet, telefon, tv cablu, bloc de cărămidă stT. Donath. Informaţii zilnic după orele 17 Ta tel. 18- 45-97. (748252)

• Vînd apartament 3 camere, semidecomandat, finisat, confort 1, etaj 1/9, zona Biomedica, Grigorescu. Tel. 18-08-88 sau 092-59-37-58. (581863)

• Vînd apartament 3 camere, str. Bucureşti nr. 70. Tel. 092- 50-94-75. (581875)

/ C L U J - N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-l4.

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14- t £S U B R E D A C Ţ I A D E J : luni-vineri 8-16; tel/fax 2160 ^

camere, • In confbrmitate cu Legea nr. . • Broscoi cheamă* Vînd apartament 3DivnV^f^V^^ balcoane, 137/ 1995 Gălăţean Iosif anunţă succesiune pe numiţii, Fărkaş

■a, eeon, TV cablu, loc începerea demersurilor pentru Agneta, Fărkaş Ana, Prodan arcare, zona centrală (zona obţinerea autorizaţiei de mediu Mihaly şi soţia Neicuţa, Ţompa

GStoml -26-15, pentru obiectivul casă de locuit Kata, Fărkaş Agnes şi Fărkaş. ' . ' pentru două familii cu demisol, Anna cu domiciliul necunoscut

Vînd: frigider mic şi mare; parter şi mansardă locuibilă, în Turda, str. Barbu Lăutarunr. maşină de spălat. Toate sînt noi. magazin alimentar la demisol, la 3, pe data de 25 noiembrie 1999, Preţ convenabil.-Tel. 15-72-53.- adresa str. Donath nr. 232. (49182997)(814052) - Eventualele sesizări şi sugestii • Numiţii' Teleky Elisabeta

numai pentru factorii de mediu Teleky Cecilj Teleky Andor, se vor depune la sediul APM Teleky Emo, MSxim Aurel şi Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. soţia Maxim Anica sînt citaţi la (588991) - Judecătoria Dej, în dosar nr.

• în conformitate cu Legea 2431/1999 cu termen de Judecată 137/ 1995 Farmacia Clematis la data de 15.11.1999, avînd ca Farm. SRL, anunţă începerea °biect acţiune constatare, demersurilor pentru obţinerea (4918235) autorizaţiei de mediu pentru * Numita văduva lui Goron Ioan obiectivul: farmacie, situat în născută Visan Maria este citată Cluj-Napoca, str. P-ţa Unirii nr. ,a Judecătoria Gherla în data de 10. Eventualele sesizări şi 26 noiembrie 1999 în dosar nr. sugestii, numai pentru factorii de 24/1999 avînd ca obiect acţiune mediu, se vor depune la sediul în constatare. (4918236)APM Cluj,,Calea Dorobanţilor

• Vînd bibliotecă import n o u ă. P r e ţ 1 1.000.000 negociabil. T e l. 18-68-67. (748256)

î n c h i r i e r i

• închiriez apartament 3 cam ere c ff>4te Ie fo n , zo na Flo ra M ă n ă ş tu r etaj 3/4, termen lung. Tel. 42-61-65. (814020)

P IE R D E R I

• Primesc în gazdă studentă sau student.. Tel. 15-04-75.(588994)

• închiriez cameră pentru o nr- 99. (581909) studentă, acces dependinţe. Tel. . * în conformitate cu Legea • SC Cidac Prestcom SRL 092-71-12-25 orele 17-20. 137/ 1995 SC Imperial Criş pierdut certificat de înmatriculare (748259) SRL, anunţă începerea firmă. îl declarăm nul. (814041)• închiriez cameră pentru 1-2 demersurilor pentru obţinerea • Pierdut chitanţier cu numărul-

studente, acces dependinţe, autorizaţiei de mediu pentru 9151951-91,52000 în data de telefon, cablu. Tel. 12-44-05 obiectivul: magazin mixtbar, 30.10.1999. îl declar nulorele 17-20. (748260)

D IV ER SE

* . Asociaţie Um anitară an gaje a ză 1 lo g istic ia n : cunoaşterea limbii franceze, d is p o n ib ilita te , s p irit de in iţia tiv ă , cu n o ştin ţe în dom eniul com ercial ş( a gestiunii de stoc; 1 şofer: cunoaşterea limbii franceze, noţiuni în domeniul mecanic auto. Salariile în dolari. Vă ru g ă m tra n s m ite ţi C V + scrisoare de m otivaţie la S o lid a rite s -L u d o v ic Je a n str. Beethoven nr. 15 C lu j. (588998)

• S C D ig a n g a je a ză muncitori cu experienţă în producerea mobilierului din pal. Te l. 19-08-36. (581899)

• Şcoala de şoferi Rodna, an g a je a ză se cre tară cu cunoştinţe dc contabilitate. Pfentru selecţie, prezentarea în 6 noiembrie orele 10, str. T . Vuia n r. 62. T e l. 41-6 7- 73. (581903)

• Societate comercială angajează gestionar. T e l. 41-31-64. (581904)

situat în Valea Drâganului nr. (814049)349, jud. Cluj. Eventualele . pjerdut carte de identitate sesizări şi sugestii, numai pentru seria C nr. 590816. Se declară factorii de mediu, se vor depune nuj§' (588999) la sediul APM Cluj, Calea . pierdut autorizalie sani,ară Dorobanţilor nr. 99. (581912) de funcţionare nr. 2 ]0 3 3 0

declar nulă. (581913)carnet

num eie• P ie rd u t

. U M t f u V V I V p v

S ălcuţan A n a C ă tă lin a . Găsitorul este rugat să sune la . tel. 094-82-42-12. O fe r recompensă. (814040)

* în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Coop. Intermod Cluj- Napoca ânunţâ începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu la

• Absolventă facultate meditez engleză clasele V - V I I I . n re f îsn a n profesor titu la r m editez contabilitate şi economie pentru admitere, preţ 35000 lei/oră. T e l. 14 -9 3 -6 4 .(814Q18)________ _ J • Pierdut carte de identitate• Moscovits Veronica, Jitaru pe numele Szabo Jozsef.

Mariana, Doboş Horaţiu, Ştirb Găsitorului recompensă. Tel. 41- Elvira, Rădulescu Nicolae îi 53-50 familia Barz. (813985) cheamă în instanţă la Judecătoria . pierdut carnet şi legitimaţie Turda pentru prestaţie tabulară de student pe numele Sălcuţan în dosarul C4005/1999 pe pîrîţii Ana Cătălina. Le declar nulă. Coroban Iosif, Coroban Vasile, (814039)Vîtcă Sofia, Vîtcâ Maria, Ilea . pierdut legitimaţie transport Susana, Vîtcă Sabina, Cirebea pe numele Dascăl Maria. O Nicodin, Cirebea Gligor, în data declar nulă. (814051) de 2 noiembrie 1999. (814033) . pierdut cartea tehnică a• în conformitate cu Legea nr. maşinii Volkswagen Passat

137/ 1995 Fărcaş Remus anunţă combi cu nr. de circulaţie CJ- începerea demersurilor pentru 31-BIA. O declar nulă. (748264) obţinerea acordului de mediu . Pierdut Certificate Trezorerie pentru obiectivul “Casă de Cod emis 10.15, seriile A vacanţă” situat în satul Moara de 1189303,1189304,1189305, pe Pădure, com. Băişoara. numele Suciu Amalia. Le declar Eventualele sesizări şi sugestii nule. (581915)numai pentru factorii de mediuse vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (814048)

• în conformitate cu Legea 137/ 1995 Prodan Marin anunţă

D EC ESECOM EM ORĂRI

obiectivele următoare situate in Cluj-Napoca pe: str. N.Titulescu începerea demersurilor pen u nr. 18, bl. P8, ap. 81; str. Bariţiu obţinerea autorizaţie, de mediu nr. 4-8 ap. 3; str. Albac nr. 1; Pent™ obiectivul; construire a str Aurel Vlaicu nr. 4, toate cu doua 2araJe metalice, situate in obiect de activitate croitorie, Cluj-Napoca, str. Iugoslaviei nr. Eventualele sesizări si sugestii 69- Eventualele sesizări şi numai pentru factorii de mediu sugestii, numai pentm factom de

vor depune la sediul APM mediu, se vor depune la sediul 9 9 . APM Cluj,* Calea Dorobanţilor

nr. 99. (581905)seCalea Dorobanţilor nr. (814032)

• Cu profundă tristeţe anunţăm decesul mamei şi bunicii noastre iubite, cea care a fost dr. E I S I K O V I T S I L E A N A M A R I A ( T I T I ) , m edic o fta lm o lo g .Înmormîntarea va avea Ioc în data de 3 noiembrie 1999 ora 13, de la Capela Nouă a C im itir u lu i M ă n ă ş tu r. F a m ilia în d u re ra tă . (814034)

• Cu nemărginită durere anunţ stingerea din viaţă scumpului nostru soţ, tată. b u nic, fr a te , cum nat L O S O N C Z Y Z O L T A N în vîrstă de 65 de ani. Sufletul lui blînd va rămîne veşnic în a m in tire a mea Înmormîntarea va avea Ioc în ziua de 3 noiembrie ora 12 în C im itir u l Central, Soţia Udiko. (814043)

• C u durere în suflet anunţăm decesul scumpului nostru fiu şi frate N A G Y I O N E L , după o lungă şi grea su fe rin ţă .Înmormîntarea va avea loc m ie rc u ri , ora 15 , în C im it ir u l M ă n ă ş tu r. F a m ilia în d u re ra tă . (814047)

• C u m ultă durere în suflet ne despărţim de cea care a fost draga noastră bu n ică -şi soacră M O L D O V A N V E R O N I C A în etate de 7 1 de a n i. Dumnezeu s-o odihnească în pace. În m o rm în ta re a va avea loc marţi 2 noiembrie ora 1 1 , de Ia Capela Nouă, C im it ir u l M ă n ă ş tu r. Fam ilia Crăciun. (814054)

C u adîncă durere şitristeţe în suflet nedespărţim de cel care a fostu h itu l-n o ftru tată, socru şi

U unic N E o k e , i

Dumnezeu să-l odihnească.N ic u , M a r i a , N e n s i,R am ona, M ircea, M onica,E m a n u e l şi A le x a n d r a .Înmormîntarea va avea loc

în data de 3 noiembrie ora10 în Cim itirul Mănăştur.(814060) ' ,

• Bunicule te-ai dus şi ne- ai lăsat. D a r noi nu te vom u ita şi ne vom juca cu maşinuţele şi mai departe cu tine. N e p o ţii V la d im ir şi Sebastian Fălcu şan . Te iubim bunicule. (588985)

• C u durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă du p ă o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru soţ, ta tă , bunic, cum nat F Ă L C U Ş A N I O A N .Înmormîntarea va avea loc marţi 2 noiembrie ora 13, Ia Capela nouă Cim itirul M ă n ă ş tu r . F a m iliaîndoliată. (588986)

• Anunţăm pe toţi cei care l-au cunoscut că a plecat dintre noi dragul şi bunul nostru M I T I T E A NG R I G O R E . Înm orm îm ntarca va avea loc m iercuri 3 noiembrie ora 14 de la Capela nouă a C im itir u lu i M ă n ă ş tu r. F a m ilia în d u re ra tă .(748265)

C u adîncă durere în suflet fam ilia G a v re a Teodor şi familia Câmpean Vasile anunţă decesul iubitei soţie, mamă şi bunică G A V R E A S I L V I A 69 ani, Înmormîntarea va avea Ioc în satul natal C h ize n i judeţul Sălaj în data de 3 no iem brie ora J 2 . Odihnească-se în pace. (748268) •

• C u adîncă durere şi tristeţe în suflet ne despărţim de cea care a fost mamă şi bunică M U R E Ş A N A U R E L I A , în vîrstă de 73 ani. înmormîntarea va avea loc a zi, 2 noiembrie, ora 15, la C im itir u l C e n tr a l. Dumnezeu s-o odihnească în pace. T in u şi N e lu cu fam ilia; (581892)

C u inimile zdrobite de durere anunţăm moartea tra g ică a m u lt iub ite i noastre soţii şi mame ing. D O B O Ş R O Z A L I A . Înmormîntarea va avea Ioc

în ziua de 4 noiembrie, ora 12, în Cim itirul Central. Pe veci nem îngîiaţi soţul şi fiica. (581908)

C u lacrimi în ochi şi adîncă durere ne despărţim de scumpul nostru soţ şi tată C I O N T L I V I U , în vîrstă de 37 ani. Chipul tău bun. blînd şi dragva rămîne viu în inimile noastre. Ne va

'ta re dor de tin e .sufllt TS'i,?.ă;!!..adj7ncascăaVeq^ loc în data de 2 noiemVje 1999, ora 15 > - C a p e ja n ţă n ă ştu r^ A o ţia M ărioara ţ i . lyca' Gabriela. (581910) \

• C u durercNinunţăm încetarea din vv»ţă a scum pului n o s t r u \ f i u C I O N T L I V I U . Fie-i ţărî uşoară. Tata Vasile, mama Terezia. (581911)

• Un ultim şi pios omagiu colegului nostruM I T I T E A N G R I G O R E la trecerea sa în veşnicie. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Colegii dc la SC Transchim S A . (581898)

• A plecat dintre noi cea mai iub ită soţie, m am ă, soacră şi bunică P O P A N A în vîrstă de 57 de ani. S-a stins ca o luminare fragilă, suflată de v în t . Boala necruţătoare cu care s-a luptat pînă în ultima clipă a învins. Dorul e imens şi durerea am ară. T e vom piînge cu lacrimi curate ca sufletul tău. Înmormîntarea va avea loc în data de 2 noiembrie 1999 în comuna Baciu str. Principală n r. 506, ora 13. Să-i fie ţărîna uţoară. Soţul N e lu, fiicele Gina şi Dana, ginerii Petrică şi Flo rin , nepoţelul Alexis şi bunica M aria. (814021)

Un Sînd piospentnT NUTI POP eternitate.condoleanţe familiei greuîncercate. Familia Manases(814019) -

• Cel mai fermecător surîsdin lume este al mamei. Cea mai tandră mîngîiere din lume este a mamei. Cea mai dulce voce diir lume este a mamei.. Cînd toate ăceştea nu mai sînt, pustiul din suflet devine imens, iar durerea este sfîşietoare. Ai plecat M A M I şi ne-ai lăsat singuri, trişti şi părăsiţi pentru totdeauna. Te vom iubi mereu. Alexis, Dană şiFlorin. (814022)

Un înger strălucitor te- chemat la cer, la

Dumnezeu. Ne-ai lăsat pe noi, pentru viaţa veşnică şi fără dureri. Fie ca sufletul tău curat şi iubitor sâ se odihnească în pacei A m in tire a ta dragă va dăinui mereu în inimile noastre îndurerate. Pe veci nemîngîiaţi Gina şi Petrică. (814023)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a dragei noastre fiice P O P A N A . Dumnezeu să o odihnească în pace. Pă rin ţii Boancă Vaier şi An a şi sora Elvira. (814024)

Un ultim şi pios oman» l surorii noastre P O ? ş m c i«. I j^ee.C£Ai să o odihnească

îri—pace. Fra te le Boancă Sandu şi Silvia. (814025)

• Cu adîncă durere şi tristeţe-n suflet ne despărţim de cea care a fost iu b ita noastră soră, cum nată, mătuşă şi fină P O P A N A născută B O A N C Ă . Dum nezeu s-o odihnească în pace. N U Ţ I dra g ă , nu te vom uita niciodată. M ărioara, Ghiţă, Stelian, Antonela, Diana şi Tudor Ciupei. (814026)

• 'U n ultim omagiu dragei noastre surori P O P A N A . Dumnezeu s-o odihnească în pace. F ra te le Boancă Valentin, Rodica şi copiii. (814027)

• Sincere condoleanţe şi întreaga - .n o a s t r ă compasiune colocatarei noastre M arta Eisikovits la trecerea în ete rn itate a mamei sale dragi. Asociaţia de locatari Aleea Muscel nr. 4. (814028)

. • Sînt alături de familia colonelului M ircea Şerban în aceste m om ente grele pricin u ite de p ie rde re a tatălui dra g . G e n e ra l de brigadă L i v i u G a lo ş . (814029)

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca n r .l6, preţu l unu i abonament p e o lună fiind de 20.500 lei.

A D E V A R U Ld @ C l u j \

x- L U J - N A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;° . ' tel/fax 19-73-04;S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; l u B R E D A C Ţ I A D E J : luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

După o lungă şi grea suferinţă a trecut în lumea celor drepţi iubita noastră cuscră P O P A N A . L - a i primit în casa ta pe copilul nostru şi l-ai iubit ca pe un fiu. N u te vom uita niciodată. Moldovan Ilie şi Marta cu copiii. (814030)

• Profund descumpănit de neaşteptata dispariţie dintre a prietenului, de suflet şi sim ţire FLAVIUBĂLIBANU, îi aduc pe această cale un pios omagiu şi exprim pentru întreaga Iu i; fa m ilie . Sincere condoIeanţe/Jejj. (814035)

• C u vin te le Sînt prea sărace p e n tru a exprima m area du re re pe care o avem în su flet, acum la trecerea la cele veşnice la numai 43 de ani a colegului şi p rie te n u lu i nostru , fizician cercetător F L A V I U B Ă L I B A N U . Imaginea lui va răm îne veşnic în sufletele no a stre . N u -l vo m uita niciodată. Dum nezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe şi toată compasiunea familiei greu înc e rca te . C o le c tivu l de Rezonanţă Magnetică din

(814036).'XI o r

i

' Colegii de la Institutul N a D u , e. CercetareD e zv o lta re ,K —« v t r n -

Te h n o lo g ii Izo to p ic e (J]ş2 M olecu lare C lu j-N a p o c a anunţă cu adîncă durere dispariţia fulgerătoare din viaţă a celui care a fost F L A V I U B Ă L I B A N U ,fizic ia n care a servit cercetarea cu d ă ru ire , responsabilitate şi înalt profesionalism. V a rămîne veşnic în memoria celor care

au cunoscut şi preţuit(814037)

Cu nemărginită durere şi tristeţe anunţăm trecerea în nefiinţă a bunului nostru coleg, fizic ia n F L A V I U B Ă L I B A N U . Sincere condoleanţe şi toată com pasiunea fam iliei în d o lia te . L a b . F izic a M oleculei din I N C D T I M Cluj-Napoca. (814038)

Sincere condoleanţe fa m ilie i N a g y Sim ion la trecerea în nefiinţă a fiului lo r I O N E L , după o grea s u fe rin ţă , din parteafa m iliilo r N a g y Io a n , C ă p ra r Lenuţâ, Unguruşan M a ria , Nagy Vasile, Nagy B e n am in , N a g y Em a n o il. (814046)

Sincere condoleanţe av. L e o n tijia C ă rp in e a n u şi fam iliei în marea durere pricinuită de decesul mamei d ra gi. Fam ilia Ţ . Pârlea. 748254)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Lavinia Oprea în durerea care o încearcă p rin pierderea fra te lu i. C a d re le didactice de la Şcoala “ A l . V la h u ţă ” . (814053)

• S în te m M ă tu ri de domnul profesor dr. Nicolae Costin directorul Spitalului Judeţean C lu j, în greaua su fe rin ţă pric in u ită de pierderea fra te lu i d ra g , în a lt Prea Sfinţia Sa d r. V A S I L E C O S T I N , Arhiepiscopul Tîrgoviştei. O dihnească-se în pace! Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului C lu j. (814056)

• C u adîncă durerea n un ţă m , pierdereaprietenului nostru F L A V I UB Ă L I B A N , vechi şi activmembru P . N . Ţ . C . D . ,care s-a stins departe defam ilie şi de cei d ra g i.Caracter puternic, înţelept,a fost p e n tru noi unsfătuitor pe care-l regretămdin to t sufletul. Sîntema lă tu ri de fam ilia însu fe rin ţă . Ne rugăm luiDumnezeu să-l primească înlumina feţei Sale. P . N . Ţ . — ■ - T-l ^

• Sincere condoleanţe şiîntre a ga n o »»

— — - c ,— doam neiinspectoare Elena M iro n , lapierderea mamei vdragiC olectivul G ră d in iţe i 24(814058) .

• Sincere condoleanţe fam iliei îndoliate la dispa riţia prem atură a iubitului nostru naş C I O N T L I V I U . Dum nezeu să-l odihnească. Mariana şi Leo cu familiile. (814068)

• C u lacrimi în ochi şi durere ne despărţim de scum pul nostru L I V I U . Chipul tău bun va rămîne mereu în inimile noastre. Sora geamănă L i v i a , cumnatul Viorel şi nepoţii Mihai şi Mihaela, (814069)

• C u durere în suflet şi lacrimi în ochi ne despărţim de scumpul nostru L I V I U C I O N T . Chipul tău blînd va răm îne mereu în inimile noastre. Fra te le N e lu , cumnata Mărioara, nepotul Lucian şi cuscra Mărioara. D o fm i în pace suflet bun. (814070)

• împărtăşim durerea fam iliei inginer C la u d iu Cărpineanu la despărţirea de iu b ita m am ă, soacră T O D E A M A R I A . Colectivul S e rvic iu lu i M ecano Energetic Ciujana. (588989)

• Du re re a despărţirii bunul meu soţ, nu poate fi e x p rim a tă în c u vinte . D u m ne ze u să te aibă în g rija L u i I F R I M d ra g . Lenuţa. (814061)

• Sincere condoleanţe doamnei Viorica Mititean în aceste momente pline de tristeţe şi am ărăciune p ric in u ite de m oartea soţului. Gîndurile mele sînt alături de dumneavoastră. Florina Dândea. (814064)

• U n ultim om agiu b u n u lu i nostru amic G R I G O R E M I T I T E A N U . Dumnezeu să-I 'odihnească. Condoleanţe familiei. Stela şi D o m Stăncioiu. (814065)

U n ultim omagiu celiii care a fost un bun ginere. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soacra D ru n e a M aria. (814066) -

Trişti şi îndureraţi ne luăm rămas bun de la bunul n ostru cum nat şi unchi L I V I U C I O N T . Cum nata Doina şi-nepoţii Io n u ţ şi Ad ria n . Fie-i ţărîna uşoară. V a rămîne veşnic în inimile noastre. (814067)

• Sîntem alături de d-na Ildiko Losoriczi în marea d u re re p ric in u ită demoartea soţuluKVCuirctrviil jţj.-c x jţre r de C a rita te“ Transilvania” . (588990)

• Sîntem din tot sufletul alături de Codruţa şi familia ei în marea durere prin care trece la decesul soţulu F L A V I U B Ă L I B A N U An d ra şi Claudia Ţuţuruga. (588992)

• Sîntem a lă tu ri de pro fe so ru l nostru d r . Nicolae Costin în marea d u re re pric in u ită de trecerea în eternitate a fra te lu i . drag I . P . S V A S I L E C O S T I N T Â R G O V I Ş T E A N U L arhiepiscop al Tîrgoviştei. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Clinicii “ Dominic Stanca” . (588993)

* Sîntem alături de fina noastră Viorica Mititeanu în marea durere pricinuită de pierderea soţului drag. Naşii familia Duca Teodor. (588996)

Sîntem alături de sora şi cumnata noastră Viorica în durerea pricinu ită de pierderea soţuluiG R I G O R E M I T I T E A N . Sincere condoleanţe. Irina, S a n d u , C ă lin C io rn e i. 748251)

• Sîntem a lă tu ri de familia Pro f. D r . Nicolae Costin, în aceste clipe de grea încercare prin trecerea în nefiinţă a fratelui drag. Familia Ilrdlicska. (748253)

Sîntem a lă tu ri cum nata no astră a v. L e o n tin a C ă rp in e a n u şi fam ilia sa în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei drag. Fam ilia ing. Horea Pîrlea. (748255)

> Dragă C S O P I E nu te vom uita niciodată. Em ilia şi Virginica. (748262)

> Un ultim omagiu celei care a fost colega noastră, peste 30 de ani ing. D O B O Ş R O Z A L I A . Sincerecondoleanţe fa m ilieiîndoliate. Personalul T E S A , S C A C I Cluj S A . (748263)

• Sîntem a lă tu ri de fam ilia greu încercată Ia pierderea, după o scurtă suferinţă, a soţului şi tatălui M I T I T E A N G R I G O R E . Vecinii de pe str. M oţilor nr. 20-22. (748266)

• Adînc îndureraţi sîntem cu tot sufletul alături de C o d ru ţa şi de L ig ia în clipele dureroase ale despărţirii de cel care a fost m in u n a tu l om F L A V I U B Ă L I B A N U , plecat prea devrem e d in tre noi Dumnezeu să-l odihnească în pace. C a rm e n şi U ţu ViHiywin <7482671

• Un pios omagiu celui care a . fost P Î R Ţ O C N I C O L A E , bunul nostru vecin. Condoleanţe familiei Locatarii blocului. (7482691

• Sîntem a lă tu ri de familia Cătinaş Alexandru în marea durere pricinuită de decesul tată lu i d ra g . Fa m ilia T i t i G h e o rg h iu . (748270)

Sîntem alături de colega noastră ‘ M a r ta Ia despărţirea de m am a sa drdgă. G ru p u l de Terapie Pozitivă. (748271)

• Sîn te m a lă tu ri de colegul n o s tru , colonel M ircea Şerban, în marea du re re p ric in u ită de pierderea tată lu i d ra g . Colegii din U n ita te a M ilita r ă 02565 “ T ” .(581889)

Un ultim omagiu dragei noastre vecine S I L V I A G A V R E . C u regrete, sincere condoleanţe fa m ilie i îndoliate. Locatarii" din str. 13 Septembrie n r. 2 , C lu j.(581890)

Sincere condoleanţe naşei noastre M a rio a ra Ciupei Ia pierderea sorei sale N U Ţ I P O P . Sîn te m a lă tu ri de fa m ilia ei în aceste clipe grele. Fin ii, fam. ing. Bota A u re l şi Felicia.

581891)

S în te m a lă t u r i de fa m ilia p r o f. d r . N ic o la e C o s tin şi ne e x p r im ă m profundul regret la trecerea în nefiinţă a fratelui drag, în a lt P re a S fin ţit u l Arhiepiscop d r . V A S I L E C O S T I N . D u m n e ze u să-I aşeze în tr e cei d re p ţi.' Colectivul Spitalului Clinic Judeţean C lu j. (581894)

• C u adîncă durere în suflet a n u n ţă m încetarea din. viaţă ariubitei noastre mătuşi V L Ă D U Ţ V I O R I C A în vîrs tă de 7 4 a n i. înhum area va avea loc în data de 2 noiembrie 1999, o ra 1 1 , Ta C a p e la Cim itirului Central C lu j t N apoca. Nepoţii, cumnaţii şi vecin ii nu te v o r u ita n ic io d a tă . ■ V lă d u ţ Ilie . (581895)

• S în te m a lă tu ri de fa m ilia p r o f . d r . C o s tin Nicolae în m area durere pricin u ită de trecerea în nefiinţă a fra te lu i, în a lt Prea Sfinţitul Arhiepiscop V A S I L E C O S T I N . Sincere condoleanţe fa m ilie i în d u re ra te . F a m . Sabău .Cornel. (581896)

• Sîntem alături de dl. colonel Şerban M ircea în marea durere pricinuită de m o a rte a ta tă lu i d r a g . Sincere condoleanţe fa m ilie i. C o le c tiv u l U M 01663, C lu j-N a p o c a (581897)

♦ Personalul U M . 01607 Somcşeni este alături de dl, co m a nda n t c o l. M irc e a Ş e rb a n , în aceste clipe dureroase ca u za te de decesul ta tă lu i. S incere condoleanţe fa m ilie i îndoliate. (581900)

• Sincere condoleanţe colegei noastre P ă c u r a r Marinela la despărţirea de socrul d ra g . C o le c tiv u l Şcolii n r. 6 , . C lu j-N a p o ca . (581914)

Ne exprimăm profunda du re re ia d is p a riţia fulgerătoare" a celui care. a fost bunul nostru prieten şi coleg M I T I T E A N U G R I G O R E şi sîntem alături de fa m ilia în d o lia tă . Dumnezeu să-I odihnească. Foştii colegi de Ia Terapia S A . (814050)

• S în te m a lă tu ri de colegul n o stru Io a n M u re ş a n în aceste clipe grele ale vieţii, pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sincere condoleanţe. C o le g ii de la S C A A M Internaţional Rom ânia S A . 814062)

îndureraţi de neaşteptata dispariţie a celui care a fost L I V I U C I O N T , transmitem condoleanţe colegei noastre, M a ria C io n t şi fiicei sale G ab riela. G u s i, Cristina şi Vasile Onaca. ( F )

în aceste clipe grele generate de tre c e re a în nefiinţă a mamei d ra g i, te rugăm dragă prietene Ioan M u re ş a n , să prim e şti din p a rte a n o a s tră sincerele n o astre c o n d o le a n ţe . Fam ilia Hossu. (814063)

• Colectivul de salariaţi d in c a d r u l S C A g ro in d u s tria la S A C l u j- N apoca adu cem un pios om agiu fo s tu lu i s a la ria t F Ă L C U Ş A N I O A N , om de aleasă - om enie şi corectitudine în cei 40 de ani de activitate. Dum nezeu să aducă familiei mîngîiere şi să vegheze la liniştea eternă a celui dispărut. (748258)

• S în te m a lă t u r i de fa m ilia S im e M ir c e a la trecerea în eternitate a sorei dragi. Sincere condoleanţe. C o le g ii de la R . A . Term oficare C lu j-N a p o c a . (748274)

Sîntem alături de colega noastră C o r in a Ş u teu Ia trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia S C Rom instal. (581893)

• Aducem în mem oria p rie te n ilo r pe d o a m n a profesor D O I N A F E L I C I A M O I G R Ă D E A N U pen tru un moment de reculcrege. L u m in a şi viaţa veşnică în îm părăţia B u n ulu i nostru D u m n e ze u , m am ă dragă. Comemorarea va avea loc la Biserica greco-catolică S fâ n ta M a r i a , c a r tie r u l G r ig o r e s c u , m a r ţ i , noiembrie ora 1 7 . Fam ilia. (814045)

• C o le c tiv u l C lin ic ii Obstetrică Ginecologie I este alături de familia profesor d o cto r N ico la e C o s tin în marea durere pricinuită de p ie rd e re a fr a te lu i d r a g . (589000)

S-au îm plinit 2 ani şi 9 luni de Ia plecarea dintre noi a scumpului nostru soţ, ta tă , fra te şi b u n ic d r . N I S T O R T I B E R I U . în tot ce facem el va fi lîngă noi şi tot ceea ce clăd im se va datora şi lui. Dum nezeu să- 1 odihnească în pace. Fam ilia. (748273)

Sînt alături de preietenul ing. ec. Mircea Vlădică în momentele grele prin care trece Ia decesul fratelui şi exprim sincere condoleanţe

n tre g ii fa m il i i . Io a n N . Ureche. (R )

Sîntem alături .de colega noastră M a ria C io n t şi fiica sa, G a b rie la , în aceste clipe p lin e de d u r e r e . T o ţ i anagajaţii firm ei Oncos. (F )

• U n u ltim om agiu prietenului nostru profesor D O R U F L O R I A N la trecerea lui în eternitate. Fam ilia M o şu ţ. (V )

PORTUGALIA - 9Etapa a fost dominată de derby-ul de la Porto, de pe Stadionul

*D as Antas", unde ocupanta locului doi, FC Porto, a dispus clar de Sporting Lisabona, egalînd astfel duelurile de tradiţie ele acestui sezon dintre echipele din Porto şi cele din Lisabona. In ciuda faptului că au pierdut şansa de a se califica rilai departe în C ham pions League, echipa lui Pacheco şi Timofte, Boavista Porto, a dispus de Salgueiros. Din nou a jucat foarte bine compatriotul nostru. Echipa ex-rapidistului Şumudicâ, Maritimo Funchal, a izbutit să se im pună în fieful lui Sporting Braga.

R ezultate le e tape i şi clasam entul:• C am p o m aio ren se - V ito ria G uim araes 2-1• B oavista P o rto - S a lgue iros 2-1• FC P orto - S p o rtin g Lisabona 3-0• R io A ve - Farense 1-1• Gil V icen te - S an ta C lara 3-1 j• S p orting Braga - M aritim o Funchal 1-2• B e lenenses - U n iao Le iria 1-0• P artida A ive rca - B enfica s-a disputat duminică seara tîrziu,

iar disputa E stre lâ A m ad o ra - Vitoria S etubal s-a jucat aseară.C L A S A M E N T : B enfica 20 , Porto 19, Sporting, Guim araes,

Boavista 15, Maritimo 14, Belenenses 12, Gil Vicente, Aiverca 11, Santa Clara, Salgueiros, Campomaiorense 10, Rio Ave 9, Amadora 8 , Leiria, Setubal, Farense 6 , Braga 4.

ANGLIA - 13 ^Ei bine, etapa cu numărul 13 a fost una ghinionistă pentru

echipele de frunte ale fotbalului insular. Astfel,-surpriza de proporţii a etapei s-a consum at la Londra, unde Derby County a dispus in extremis de -Chelsea, care, curios, merge perfect în Champions League, dar se îm piedică în campionat. Echipa “contelui” Vialli venea la acest joc după eşecul din etapa precedentă cînd pe “Stamford Bridge" a fost învinsă de un singur om, nigerianul Kanu, marcator a trei goluri în poarta nefericitului olandez De Goey.-

C ea de-a doua surpriză a rundei s-a consumat tot la Londra, dar pe "Highburry Park", unde Arsenal nu şi-a mai revenit după lovitura

• pe care i-a aplicat-o Fiorentina, m iercurea trecută, în templul fotbalului "W em bley”. Elevii lui Wenger au remizat cu o nenorocită, a sezonului, Newcastle United care, trebuie să recunoaştem, în ciuda focului ocupat îri' clasament şi-a revenit neaşteptat de la venirea p e banca suspinelor a celebrului m anager, Sir Bobby Robson. “Coţofenele” nu au mai pierdut un meci de o lună de zile, măturînd terenul şi cu Derby County etapa trecută pe Sţ. James

R ezultatele etapei şi clasam entul:• Arm inia B ielefeld - E intracht Frankfurt 1-1• W erdcr Brem en - Hansa Rostock 2-1 <• Hamburg S V - Borussia Dortm und 1-1• Schalke 04 - Hertha Berlin 1-1

" • Bayern M iinchen - VFL W olfsburg 5-0• M SV Duisburg - SSV Ulm 0-0• B ayer 04 Leverkusen - TS V M iinchen 1860 1-1• Unterhaching - SC Freiburg 1-0• FVB S tuttgart - FC Kaiserlautern 0-1C LA SA M ENT: Bayern, Dortmund 20, Hamburg, Leverkusen 19,

Schalke 16, Bremen, TSV Volfsburg 15, Kaiserlautern, Hansa Rostock 13, Freiburg, Hertha Berlin 12, Unterhaching, Stuttgart 11, Arminia 10, S SV Ulm 9, Eintracht 8 , Duisburg 5.

' ITALIA- 8 ■ T 'Etapa a început sîmbătă cu trei dueluri interesante. Pe “Artemio

Franchi", la F lorenţa, proaspăta calificată în sferturile Ligii Campionilor, Fiorentina, a remizat cu AC Torino. Echipa lui Giovanni Trapattoni nu a mai izbutit să practice un joc incisiv, preferind să aştepte greşeala adversarului. Oricum, se pare că Fiorentina e pe drumul cel bun. Batistuta&Co. nu au mai pierdut de trei jocuri încoace, ba-m ai mult, unul l-au şi cîştigat pe "Wembley", 'chiar în faţa lui Arsenal. Bologna s-a impus la limită în deplasare la Venezia şi echipa din oraşului lui-Buso aşteaptă cu încredere returul cu Anderlecht din Cupa UEFA. în tur, pe “W an der Stock” a fost 2 :1 . pentru belgieni. în derby-ul etapei, ia Miiano, pe arhicunoscutul

cedat trei puncte foarte preţioase pe terenul mult mai modestei- Sedan pierzînd trena liderului, Auxerre, care s-a impus foarte greu pe propriul teren în faţa lui Montpellier. Trupa lui Guy Roux speră că va reedita performanţa din anul 1995 cînd au cucerit campionatul. Vicecam pioana Hexagonului, Marseille, obosită după eşecul de pe Stadionul "Arnold Schw arzenneger", din Cham pions League, s-a impus lejer pe "Velodrome" în faţa lui Strasbourg. Scorul etapei a fost realizat în Insula Afroditei de Bastia care a surclasat nou- promovala, dar probabil şl viitoarea retrogradata Iroyes.

R ezultate le etapei şi clasam entul:• Nantes A tlan tiq u e - A S Monaco 0-3• Sedan - O lym plque Lyon 2-Cf• A J A u xerre - M o n tp e llie r 2-1• O lym pique M arse ille - Racing S trasbourg 4-1• SC B astia Troyes 5-0• St. E tlenno - FC M etz 2-0• Le" H âvre - PSG 3-1• N ancy - G irond lns B ordeaux 2-2• SC Lens - S tade R ennes 1-1C LA SA M E N T: Auxerre 26 , Lyon 24, Monaco 23, Bordeaux 21,

Marseille 20, St. Etienne, S edan 19, Metz, Rennes 18, Bastia 17, Strasbourg 16, Lens 15, N ancy 14, Le H âvre 13, Montpellier, N antes. Troyes 12.

- V JC m v iM IN lM - TU rO etapă plină de neprevăzut. Bayern Miinchen revine.pe prim ul"

loc al clasamentului după ce a realizat scorul etapei pe “Olimpia Stadion", în faţa "lupilor” din Wolfsburg. în derby-ul etapei, Hamburg şi Borussia Dortmund au remizat pe terenul primeia. în partea inferioară a clasamentului am consemnat căderea liberă a echipei Arminia Bielefeld, în timp ce Duisburg rămîne “lanterna roşie", fără victorie ia activ. în ultimul meci, fosta finalistă a Cupei Germaniei, Duisburg, a rem izat în duelul de foc al suferindelor cu nou- promovata S S V Ulm.

"G iuseppe M e a za - San S irro ”, Inter şi Lazio au încheiat confruntarea echitabil, la egalitate, trupa lui Lippi nereuşind nici de aceasta dată să se impună după acel 1-1 cu AC Milan pe acelaşi stadion, dar cu Inter în calitate de gazdă. Duminică pe “Delle Alpi" Piacenza a pus la încercare nervii lui Ancelotti, care ă scăpat în cele din urmă cu toţi sacii. însă echipa concernului Fiat a iucat execrabil. '

Rezultatele etapei şi clasam entul:• Fiorentina - AC Torino 1-1 ' v• Venezia - Bologna 0-1• Internazionale - Lazio Rom a 1-1• Juventus Torino - P iacenza 1-0• Lecce - Peruggia 0-1

_ • AS Roma - Cogliarl 2-2 •'• Vcruna• Udinesse - Reggiana 3-2.CLASAM ENT: Lazio 18, Juventus 17, Milan, Inter 14, F^gga’

Florentina3^ " 650 ^ . T o /in ^ . Bo'ogna l O Parmn ^ zia 5 ’; Cagliari 4. - ” ~ n n a 8 , Ban 7. P ia r ~ . . .. .

SPANIA - 1 0 - — •. :..în sfîrşit, Rayo Vallecano a pus piciorul în prag avînd tupelul să

treacă înaintea Barcelonei în clasament. în urma victoriei repurtate la Valladolid şiprofitînd de eşecul ex-liderului pe terenul lui Deportivo la Coruna, Vallecano urcă din nou, după o pauză de 8 etape, în fruntea ierarhiei .'pentru Barcelona a fost cea de a doua înfrîngere. în acest sezon şi,'culmea; tot în faţa unei echipe purtînd numele de Deportivo, după Alaves. _

în derby-ul de tradiţie al capitalei, pe “Santiago Bemabeu", Real Madrid şi Atletico Madrid au oferit un spectacol de înaltă ţinută parafat şi cu 4 goluri, unul mai frumos decît altul.

Echipa de pe "Vicente Calderon” aşteaptă returul cu polonezii de la Amica Wronki.

Rezultatele etapei şi clasam entul:• Malaga - Valencia 1-1• Real Madrid - A tle tico M adrid 1-3• Deportivo la Coruria - FC Barcelona 2-1• Num ancia - FC Sevilla 2-0• Santander - M allorca 1-1• Betis - Real Sociedad 1-0• A thletic B ilbao - Real O viedo 1-1 ‘• Espanyol B arcelona - Real Zaragoza 1-1• A laves - C elta V igo 1-0• Valladolid - Rayo V allecano 1-2

CLASAMENT: Vallecano 22, Barcelona 20, Zaragoza, La C o r u n a , Celta Vigo 18, Betis 16, Santander 15, Espanyol, Alaves 14,-A t le t ic e Madrid 13, Real Madrid, Bilbao, Oviedo, Numancia 12, V a le n c ia , Valladolid, Mallorca 11, Malaga, Sociedad 9, Sevilla 8 .

Cristian FOCŞANU

FOTBAL INTERNATIONALFRANŢA - 13O etapă lipsită de surprize. "Canarii" de la Nantes au fost jumuliţi

e cei de la M onaco,-echipa din Principat practicînd unul din cele mai bune m eciuri a le sezonului. Trupa de pe “Louis al ll-lea” am eninţă serios prima-poziţie a clasamentului. Olympique Lyon a

Park" şi trecînd la pas şi de FC Zurich în Cupa UEFA, pe terenul elveţienilor.

După înfrîngerea de pe “Velodrom e” din Liga Campionilor, Manchester United a repurtat ulterior două succese în faţa Croaţiei Zagreb în cadrul aceleiaşi competiţii, dar şi în faţa lui Aston villa în “Premier League”. Diavolii lui Ferguson au înscris de 3 ori în poarta echipei antrenate de John Gregory, în timp ce oaspeţii nu au izbutit, în ciuda numeroaselor ocazii avute, să perforeze plasa fostului portar de pe "Villa Park", australianul Mark Bosnich.

Rezultatele etapei şi clasam entul:• Arsenal Londra - Newcastle United 0-0• M anchester United - Aston Villa 3-0• Derby County - Chelsea Londra 3-1• Sunderland - Tottenham Hotspurs 2-1• Leeds United - West Ham United 1-0• Leicester - Sheffield W ednesday 3-0 H• M lddlcsborough - Everton 2-1• C oventry C ity - W atford 4-0Partida Liverpool - Bradford C ity s-a disputat aseară tîrziu pe

Stadionul “Anfield Road".CLASAM ENT: Leeds 29, Manchester, Sunderland 27, Arsenal

26, Leicester 23, Middlesborough 21, Tottenham 20, Chelsea 19 Liverpool, Everton. Aston Villa 18, W est Ham 1 7 ,.Coventry. 16 Southampton, Wimbledon 13, Derby County 12, Newcastle Bradford 11, Watford 9, Sheffield 5.

■| A IC I ar putea fi§ recla/»a dumneavoastră

KccfeGţm I c i : Î 9 J M J 8 7Aici ar putea fi

r e c la m a d u m n e a v o a s t r ă

<***mmw m m — — as m mmmi mmmuxwmsammss&aMaasB*» — M

I o a n M a j a e s t e î n c o l ţ i t n eLhna Ciupelii si Wasile Băluţiu

Colapsul financiar de care amintea într-una din conferinţele de presă Marcel Lăzăreanu, 1 preşedintele Consiliului de Administraţie-al FC “U”, nu este născocire, ci' chiar adevărata realitate de la

l ubul . clujean. Liviu Velţan şi

| C o s t i c ă Olariu ar urma astăzi, 2 noiembrie, să-şi încaseze banii de pe contractele de joc. Acestora li se adaugă

"+JU -■ : < >< Vasile Mare şi Adrian Truşeă (ambii liberi de contract), iar ca tacîmul să fie complet, fostul jucător al Universităţii, Ovidiu Miron, acum la Armătura Zalău, şi-a înaintat actele la FRF în speranţa că cele 13 milioane de

lei, bani la care renunţase într-o primă fază, vor poposi în propriul buzunar. Răspunsul preşedintelui executiv Ioan Maja nu consumă prea mult spaţiu de ziar: “Nu am bani! Cînd o să-i am, vă voi plăti!”. Acelaşi tip de răspuns îl întîlnim şi în cazul celor care au ajuns la vîrsta pensionării şi care doresc să prindă “castana” cea mare, adică o pensie reprezentînd_ 125 Ia sută din salariul net. în această situaţie se află Livia Ciupeiu, angajată în luna august 1994 la restaurantul FC “U” din Parcul sportiv “luliu-Haţieganu” pe post de bucătar şi prof. Vasile • Băluţiu, fost jucător al lui “U”

. şi antrenor la Centrul de Copii şi Juniori. Cei doi nu pot să-şi înainteze actele la Direcţia pentru Muncă şi Protecţie Socială din cauza datoriilor faţă de stat. Este vorba de neplata CAS-urilor şi care nu au mai fost onorate de către FC “U” : din 1992. Livia Ciupeiu este soacra lui Vasile Dobrâu, fostul director sportiv al “Şepcilor- roşii’v pe cînd în fruntea clubului se afla Sorin Bagiu. Toate încercările lui Dobrău de a cădea la o înţelegere cu Ioan Maja au fost sortite eşecului,- fapt ce ;l-a determinat pe actualul antrenor principal al Metalurgistului Cugir să apeleze la presă. “Ca şi în cazul

fo s tu lu i a d m in is tra to r al Stadionului “ Ion M oina” , ing. Ioan Ciupei, văd că altă cale pentru rezolvarea problemei nu există decît să apelez la serviciile presei. M a ja mi-a îndrugat vrute şi nevrute, iar răspunsul lui sună mai mult a araînare” , a conchis Vasile Dobrău. FC “U” datorează statului în cazul Liviei Ciupeiu şi a lui Vasile Băluţiu suma de 70 milioane de lei. Pentru urgentarea procedurii de ieşire la pensie, soacra lui Dobrău şi-a angajat un avocat şi în cîteva zile, pe masa lui Ioan Maja,'va sosi o citaţie de la Tribunalul Cluj. ,

Codin SAMOILA

t C r e m e n i ţ c h i - d a t î n

“ u r m ă r i r e g e n e r a l ă ”

în ultimele zile, de la antrenamentele şi jocurile oficiale ale divizionarei “C” UNIREA .Dej a lipsit fundaşul Cremeniţchi. Iniţial sra învoit pentru o... înmormîntare, dar a uitat să se mai întoarcă la echipă. Preşedintele clubului -: dejean, ing. Comei Itu, este îngrijorat de soarta lui, formaţia pregătită de Ioan Ciocan avînd mari probleme de lot. La ultimul meci susţinut de UNIREA pe teren propriu cu CFR Cluj-Napoca, au fost introduşi în formaţia de început nu mai puţin de 4 juniori. “Copiii” ău dat satisfacţie, aşa câ lipsă lui • Cremeniţchi a trecut neobservată. Totuşi, întrebarea este: unde a dispărut Cremenitchi? : •

SZ. Cs.

C U P A

M O N D I A L Ă

FRANŢA A ÎNDO LIAT NOUA ZEELAN D Ă!!!

Duminică, în cea de a doua semifinală a Cupei Mondiale la rugby, pe acelaşi stadion celebru, “Twickenham”, s-au întîlnit Franţa şi Noua Zeelandă într-un meci considerat de mulţi dinainte jucat, o semifinală dezechilibrată, facînd evident

yTiliizie- la diferenţa de valoare dintre cele două reprezentative. Ei bine,-trebuie sâ rectific ceea ce am afirmat într-un material precedent, cum că vor trebui să mai treacă mulţi ani de-acum înainte pînă cînd o echipă din emisfera nordică, respectiv una ■

recunosc că este cu totul neaşteptată această finală în care Australia va întîlni Franţa. Cine ar fi crezut că Noua Zeelandă, văzută de toţi marea favorită a întrecerii, nu va izbuti după 12. ani să cîştige din nou trofeul, dar mai ales, să piardă în faţa unei reprezentative europene, Iucm care nu s-a întîmplat de un deceniu într-un meci oficial, în cele din urmă, Franţa şi-a adjudecat disputa cu scorul de 43-31 (10-17). ; Estesurprinzătoare această calificare a Franţei, cu atît mai mult cu

europeană, va mai pune piciorul cît la ultima ediţie a Turneului intr-o finală de Cupă Mondială, celor Cinci Naţiuni a dezamăgit, M-am înşelat-în această privinţă clasîndu-se pe ultimul loc; şi Franţa mi-a doveditcontrariul. Trebuie însă să Cristian FOCSANU

# C u itu rism ţ Mr. N A P O C A '99Frum usstea carp arilw36 de concurenţi reprezentînd

12 cluburi' ardelene (Dumi Fitness Cluj, Delta Power Cluj, Radical Power Cluj, Astra Cluj, Rapid Oradea, Titanis Tîrgu

a m fo ra spate, abdom en coapse, extensia bicepsului, în unele cazuri fiind vorba de departajări pentru stabilirea ierarhiilor finale. Poziţii ce au

Mureş, CSM Aurul Baia Mare, Express Gherla, CSU Tîrgu Mureş, Cristalul Cavnic, ABIS Bistriţa, Astra Arad), un corp de oficiali de elită (Nagy Janos! Oradea,- Radu Pantea! Tîrgu Mureş, Liviu Adam! Cluj-Napoca), un prezentator autorizat şi competent (Ioan Pop, maestru al sportului, antrenor coordonator CFR Cluj-Napoca), sponsori de valoare şi nu în ultimul rînd un organizator foarte bun, Dumi Fitness (preşedinte Mihaela Chiş, antrenor Dumitru Neag) au reprezentat şi au dat culoare unui concurs de un înalt nivel tehnic şi spectacular. Afirinaţie susţinută de prezenţa a numeroşi sportivi am loturile naţionale de juniori şi seniori. în acelaşi timp, Mr. N A P O C A ‘99 s-a adresat, în premieră, culturiştilor din întreg arealul transilvan, ceea ce a crescut valoarea concursului.

Reprezentanţii celor şase categorii de greutate (65 kg, .70 kg, 75 kg, 80 kg, 90 kg, +90 kg) au avut de executat exerciţii şi poziţii obligatorii pe plan naţional şi internaţional, cum sînt: dublu biceps faţă, amfora din faţă, extensie toracică, dublu biceps spate,

reliefat frumuseţea corpurilor, armonia liniilor, ' forţa muşchilor, omul ideal din punct de vedere fizic şi psihic.

văd. Ca să fii în top ai nevoie de bani, bani, bani. Am mulţi prieteni-care rriă ajută, sînt foşti sportivi; dar cheltuielile sînt mari, tot mai mari de la o zi la

alta.. Culturismul de performanţă presupune calităţi fizice, dar ele trebuie cultivate cu o alimentaţie bine pusă la punct, cu o medicamentaţie bună, cu produse nutritive de valoare, numai aşa se poate ajunge la vîrf. La Dumi Fitness vin în prezent circa 200 de copii, actiyitate în care sînt ajutat de Emil Bucur. M r . N A P O C A ‘ 99 a adus în faţa clujenilor culturişti de valoare ai ţării, unii dintre ei pregătindu-se pentru Mondialele de juniori sau de seniori din cursul' lunii decembrie a.c., fiind vorba'de

o reuşită verificare”..Demostene SOFRON

. Foto : Io n P E T C U

“Ca să fii în top ai nevoie de bani, bani, bani...”

D um itru N E A G : “1999 a însemnat pentru Dumi Fitness o medalie de aur la juniori prin Emil Bucur şi un bronz la seniori prin Dan Lazăr; Rezultate nu la nivelul la care ne-am aşteptat. Dar concurenţa este foarte mare acum. Există foarte mulţi sportivi cu foarte multe milioane în spate, cu sponsori mulţi şi'rezultafele se

M e m e n t o

noiem brie• în 1963, în această zi au

luat sfârşit întrecerile din cadrul celei de a Vl-a ediţii a C.E. de volei (masculin şi feminin) organizate în România (o grupă masculină s-a desfăşurat în “Sala Armatei” din Chij, pe str. Dostoievski). Acestecampionate rămîn în amintire cu senzaţionala victorie finală obţinută de ■selecţionata masculină şi,, respectiv prin cucerirea medaliei de bronz a echipei feminine a României: Tată ordinea pe podiumul de premiere: m a sc u lin : 1 .România (Chezan, Coste, Derzsi, Drăgan, Ganciu, Grigorovici, Nicolau, Plocon, Schreiber, Szocs, precum şi clujenii Nicolae Brăbuţâ şi Gheorghe Fieraru), 2. Ungaria, 3. Uniunea Sovietică. Fem inin: 1. iU.R.S.S., 2. Polonia, 3. România (Alexandrina Chezan, Sonia Colceru, Ileana Enculescti, Elisabeta Goloşie, Doina Ivănescu, Viorica Mirion, Cornelia Moraru, Doina Popescu, Natalia Todorovski, Elena Verdeş, precum şi clujencele Ana Mocanu şi Lia ’Vanea). Menţionăm că în ediţiile precedente ale C.E. de ia Bucureşti (1955) şi, respectiv Praga (1958) echipa de băieţi a României a obţinut titlul de vicecampioană continentală, unul dintre oamenii de bază ai echipei de atunci fiind clujeanul Gabriel Cherebeţiu.

LÂSZL6 Fr.

P o p i c ă r e s e l e

d i n G h e r l a

c a l i f i c a t e

î n f i n a l ăZilele trecute, la T g . Mureş

s-au disputat întrecerile. Campionatului Naţional la individual şi perechi la popice (juniori). La competiţiadesfăşurată pe arena Electromureş au participat şi trei componente ale divizionarei “A”, SOMVETRA Gherla. Toate trei s-au calificat pentru finalele Naţionalelor ce se vor organiza pe arena Siderurgica, din Hunedoara la sfîrşitul lunii noiembrie. La Tg. Mureş, Mureşan Ronina (15 ani!) a realizat 808 p.d., iar sora ei, Mureşan Mirabela, a reuşit 804 p.d. O comportare foarte bună a avut Şi Fiilop Erika, care a obţinut pe malul Mureşului (de fapt oraşul ei natal) 807 p.d. Perechea Fiilop Erika - Mureşan Mirabela a realizat 812 p.d.

La începutul lunii noiembrie la Tg. Mureş vor avea loc întrecerile Naţionalelor de senioare, la care vor fi prezente si popicăresele din Gherla.

SZ. Cs.

I N V I T A Ţ I E L A P U G I L A TSecţia de box a C.S. Voinţa Cluj şi-a reluat activitatea în

noua sala situata pe str. Dorobanţilor nr. 53 (în curte). O sală care asigură condiţii optime de pregătire celor ce iubesc nobila artă a pugilatului, “profesori’ fiind antrenorii Ion Chendreanu şi Sever Ban.

Tinerii care doresc sâ pătrundă tainele boxului sub culorile C.S. Voinţa se pot înscrie direct la sală în zilele de luni, miercuri şi vineri, între orele 16-18. Conducerea secţiei şi a .clubului aşteaptă cît mai mulţi amatori în practicarea boxului, pentru revigorarea acestei discipline, altădată de mare tradiţie la Voinţa Cluj.

lia^Sfîre ituf isăptărnînl i ttr ecu t ^ feK>fefeaaa fe ăB» âiB8 5ăYia>PSWÎWIW!! ^

• F aţă dc luna octom brie 1990, preţurile au crescut de 837 dc ori •

î n j u d e ţ u l C l u j ,

Luminează-ţi căminul cu OSRAM timp de 12 ani!OSRAM Germania, unul dintre liderii mondiali în domeniul fabricării de becuri, lansează campania promoţîonală regională în România. “ Par*clpaţţ Ia concursul aveţi şansa să câştigaţi becuţi ecdnomice OSRAM Duîux EI pentru a vă lumina căminul timp de i2am, consumând de 5„ori mai puţină energie.Cumpăraţi acum orice bec OSRAM şi trimiteţi chitanţa în original ştampilată eu numele magazinului, marca si tipul becului, data achiziţionării şi ambalajul becului sau porţiunea ambalajului ce conţine codul de bare, pe adresa OSRAM România SRL, Bucureşti C.P. 79-104 până la 10 decembrie data poştei.Extragerea câştigătorilor va avea loc la 15 decembrie. Aceştia vor fi anunţaţi în ziarul Adevărul de Cluj în data de 20 decembrie.

Vă aşteaptă câştiguri de peste 47 de milioane ,de. lelî• Regulament de participare.' \ ‘ - ^- 1 .Orice achiziţie a unui bec Osram. dovedi tî prin chitanţa fiscală în original şi prin 'ambalajul becului, sau prin chitanţa fiscală în original şi prin porţiunea ambalajului ce conţine codCil de bare, poate participa ia concurs. 'Î.Toate plicurile trebuie trimise pe adresa Osram România S.R.L C.P 79-104 Bucureşti până la 10 Decembrie data poştei, participanţii menţionând cu exactitate numele, adresa şi numărul de telefon. ,,3.0rganizatorii fconcursului nu îşi asumă responsabilitatea pentru: plicuri pierdute,.• trimise pe o adresă greşită sau deteriorate din vina poştei, texte ilizibile sau incomplete, chitanţe ilizibile, lipsa chitanţei fiscale în original, a ambalajului becului sau a porţiunii ambalajului ce conţine codul de bare sau plicuri trimise după 10 decembrie data poştei. Aceste plicuri nu vor fi luate în considerare în cadrul concursului.

.Extragerea câştigătorilor va avea loc îa 15 decembrie în faţa unui juriu ce include un notar, un membru oficial al Ministerului Afacerilor Interne şi un reprezentant âl companiei OSRAM România. Decizia juriului este jrevocabilă.5-Participanţîi la concurs au posibilitatea de a câştiga unu! din următoarele premii: Marele premiu: 10 becuri Dulux El (în valoare de aprox. 3 mii. lei)] Premiul doi: . 6 becuri Dulux El (în valoare de aprox. 1.7 mii*, !eî)!Premiul trei: 4 becuri Dulux EI (în valoare de aprox. f.2 mii. lei}’( 6.Câştigitorii vor fi anunţaţi în data de 20 decembrie în ziarul Adevărul de Cluj şî contactaţi prin telefon şi/sau poştă pentru a intra în posesia premiilor câştigate.7.Angajaţîi firmelor organizatoare nu pot participa ia acest concurs!8.Toate plicurile devin proprietatea companiei Osram România, iar primirea lor nu va fi confirmată- Plicurile sau conţinutul acestora nu vor fi returnate expeditorului9.Câştlgurile nu pot fi preschimbate în bani.

UFD propune privatizarea sistemului de colectare a taxelor şi im pozitelor

Uniunea Forţelor :de Dreapta publici-vor avea şi datoria 'deva depune la Parlament un a-i informa-pe contribuabili înproiect de lege privind legătură cu obligaţiile lor fiscale,perceptorul public, care prevede El a explicat că prin apariţia ica îndeplinirea obligaţiilor fiscale perceptorilor publici se Vor crea jcătre bugetul de-stat să se economii la buget în'urmarealizeze prin perceptorii publici, desfiinţării unor ghişee ale Spersoane, fizice care primesc direcţiilor financiare. Liderul Ionorarii; pentru -serviciile UFD a susţinut câ introducerea;prestate, într:o cotă procentuală, instituţiei perceptorului public va Ifixată de Ministerul de Finanţe, determina scăderea corupţiei şi!Liderul UFD, Varujan reducerea evaziunii fiscale,Vosganian, a declarat,'ieri, că perceptorii avînd şi dreptul de aprin apariţia perceptorului public -declanşa procedura executării: se va “privatiza’ sistemul de silite. Potrivit lui Vosganiancolectare a taxelor şi impozitelor, . perceptorii publici vor colectaurmînd să fie eliminate cozile la doar impozitele şi taxele farăghişeele finanţelor publice, reţinere la sursă, cum ar fi, deVosganian a spus că perceptorii exemplu, impozitul pe salarii.

Situ a ţia şom erilor : a-lh evidenţă sf p lată ;I>-în evidenţă pentru alocaţie dc sprijin; c-în evidenţă pentru Jocuri de muncă

- ia sfârşitul perioadei - “

0%sept. 1998 sept. 1999

W-reclama

1998 - Senatorul PAR.Varujan Vosqanian. de la.conducerea Comisiei de b u g e t S ^ 3' de I

afirm,nd ca nu doreşte sâ mai gireze, d l acest Lna,Senal*„ ,„<,,p5rtat „ „ „ S g ' . g U

OSRAM

A utorităţile lo c a le au remarcat

p rea tîrziu ce pierd prin

-■ c reşterea şomajuluiClujul a dat tonul în chestiunea scăderii veniturilor la consiliile

locale din cauza concedierilor colective. Consilierul judeţean PNŢCD, Nicolae Ciovîmache, a propus şi obţinut aprobarea deliberativului judeţean pentru a acţiona în judecată F.P,S.-ul a închis „Clujana”. Autorităţile judeţene consideră că nu au inc 15 miliarde de lei la bugetul judeţului pentru că nu mai salariaţi .la firma clujeană. Ieri, Primăria Cluj-Napoca a câ va proceda în acelaşi fel, după ce consilierii îşi vor fi da acordul, revendicînd o sumă ceva mai mică. ■

La prima vedere, autorităţile locale sînt îndreptăţite să se plîngi de faptul că nu au încasări la buget din cauză câ numâru disponibilizărilor şi cel al şomerilor creşte. Anul 1999 a fost ui ari de vîrf, pentru judeţul Cluj, în această privinţă. De la Cominev de la CUG, Panegrano, Clujana, Mafir, Imprimeria Ardealinfv' industria Sîrmei ş.a. salariaţii au intrat în ‘'categoria disponibilizărilor. De la aceştia nu se mai percepe nici un impozit pe salariu. Acest impozit, din anul curent, se constituie în sursă pentru bugetul judeţean (15 procente) şi bugetele locale (35 la sută). Firesc, scăzînd numărul salariaţilor, scade suma colectată din impozite. Consiliile, cînd şi-au alcătuit şi votat bugetele nu ău luat în calcul valul de disponibilizări câfe va veni. Deşi au fost disponibilizări în ultimii: ani, autorităţile locale nu s-au deranjat prea tare pentru că nu era o legătură directă între colectările din impozitele pe salarii şi veniturile bugetelor locale/Cînd au remarcat că reducerea salariaţilor se repercutează negativ pe buget a.Ţost prea tîrziu. Bugetele erau aprobate, iar rectificările nu aveau cum să compenseze pierderile. Deci, cererea C.J. şi- a C.L., Cluj-Napoca pare firească. Mai mult, revendicările se pot extinde Ia toate localităţile.(Turda, Aghireşu etc.) unde forţa de muncă a scăzut, drastic. Consiliile se plîng de faptul că nu li s-a cerut avizul atunci cînd s-au făcut concedierile colective în toate societăţile comerciale. De cealaltă parte,- Fondul Proprietăţii de Stat Bucureşti poate invoca legislaţia care nu îl obligă să ceară aprobarea organelor locale atunci cînd aprobă planuri de restructurare ce includ disponibilizări. F.P.S., ca acţionar principal, negociază cu sindicatele de fiecare dată cînd se alcătuieşte un program de restructurare. Cu sindicaliştii, lucrurile au fost simple. Oamenii care-şi simţeau periclitat locul de muncă cereau de bună voie să intre pe lista disponibilizărilor, pentm a încasa, în mod sigur, cîteva salarii.. ' ; .

Autorităţile locale s-au trezit abia în ceasul al doisprezecelea că pierd sume uriaşe de pe urma diminuării forţei de muncă. Probabil că dacă bugetele locale nu S-ar fi constituit din impozitele pe salarii, nici acum nu s-ar fi răzvrătit. La urma urmei, cele mai mari pierderi le-au avut bugetele locale din Valea Jiului, nu din judeţul nostru. Nici cînd s-a restructurat SNCFR-ul nu a făcut nimeni valuri că ar scădea colectările la bugetul statului! De ce? Tocmai pentm că marii contribuabili erau şi marii datornici la diversele bugete. Nici Regia Huilei, nici Sidex-ul, nici SNCFR- ul nu s-au căznit să-şi plătească dările către; stat. Pînă acum, provincia n-â sărit în sus că'sute de miliarde sînt neplătite.la' bugete. Soluţia reeşalonării datoriilor a fost un soi de panaceu, chit că pînă Ia urmă'banii nu se plăteau. în judeţ, doar- -municipalitatea din Dej s-a arătat a.fi Îngrijorată-atunci cînd principalul contribuabil, S.C.„Someş” Dej a trecut prin momente grele. Cu alte cuvinte, pînă nu au fost atinse la buzunar, consiliile s-au'complăcut în indiferenţă. Rata şomajului şi scăderea economică nu i-a pus pe gînduri. Soluţia de-acum, de a da în judecată F.P.S.-ul, este fară finalitate. Dar sună bine! •- • ■

M . S A N G E O R Z A N

n f l a ţ i a a „ s p u l b e r a t ” c r e ş t e r i l e s a l a r i a t e

C îş tig u l sa la ria l m ediu nominal net realizat în luna septembrie 1999 (pe ansamblul unui eşantion de ■ agenţi economici şi instituţii din judeţul Cluj) a fost de 1.737.208 lei. Această valoare este cu 1,8 la sută mai mare decît cea aferentă lunii august 1999, respectiv cu 48,4.procente mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 1998. Legat de inflaţie, în septembrie a.c., comparativ cu luna august, rata acesteia, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum al populaţiei, a fost de 3,2%. Raportat Ia decembrie 1998, • rata inflaţiei a atins valoarea de 38,9 procente (22,8% la

mărfurile alimentare, 43,2% la cele nealimentare şi 75,6% la servicii).T o tu l s e s cu m p e ş te .. .

La finele lui septembrie a.c., cele mai mari creşteri de preţuri faţă de decembrie 1998, s-au înregistrat la următoarele bunuri şi servicii:'

- alimentare: cacao şi cafea (+67,2%), zahăr şi produse zaharoase (+57,7%), băuturi alcoolice (+44,8%), pîine şi produse de franzelărie (+40,5%), unt (+38%), fructe şi conserve de fructe (+27,4%),* lapte (+23,7%) etc.;

- nealimentare: combustibili

(+72,7%), energie electrică, gaze, -încălzire centrală (+69,1%),. tuturi, ţigări (+57,3%), detergenţi (+56,2%), articole chimice (+50,5%) etc.;

- servicii: poştă/telefon (+95,5%), transport aerian (+88,3%), reparaţii auto (+48,2%), cazări în unităţi hoteliere (+47%), îngrijire medicală (+44,2%) etc.;

Comparativ cu luna octombrie 1990, în septembrie 1999, preţurile au crescut de 836,9 ori: la mărfurilealimentare - de 710,6 ori, la cele nealimentare - de 832,4 ori, iar la servicii - de 1.349,2 ori.

A l in T U D O R

S ec liu lifii d iu C lu j a l B ă n c ii „C a rp a tica ” i-a . fo s t fă cu ta re c e p ţia

Banca Comercială „Carpatica” s-a Mănăştur, pe B-dul 'constituit anul acesta, Ia Sibiu, cu Primăverii nr. 1, participare de capital românesc şi străin . spaţiul deţinut de către (40 la sută, din care 10% aparţine unor banca din .Sibiu se investitori din Italia şi 30% unor investitori întinde pe două nivele, germani). Prin serviciile şi produsele sale, însumînd circa Banca „Carpatica” se adresează' atît 610 metri pătraţi clienţilor persoane fizice, cît şi firmelor. (dintre care 300 sînt

Strategia bănci vizează, după inaugurarea destinaţi operaţiunilor de la finele lunii noiembrie a sucursalei efective cu publicul), din Cluj-Napoca, deschiderea, pînă Ia Amenajarea sediului a jumătatea anului 2000, a cîte unui punct început la mijlocul de lucru şi în. Timişoara, Bucflreşti şi lunii iunie a.c. şi s-a Constanţa. efectuat cu ÎL firme

in ceea ce priveşte sediul din Cluj al de profil. Sucursala din Cluj-Napoca a în funcţie de necesităţi, acesta să fie băncii, acestuia i-a fost făcută recepţia la Băncii comerciale „Carpatica” are, pînă în suplimentat ulterior. .. ! ' _sfîrşitul săptâmînii trecute. Situat în momentul de faţă, 18 angajaţi, urmînd ca, ■ AlinT.

î n l u n a s e p t e m b r i e , î n j u d e ţ u l C l u j ,

FPS Cluj a scos la Vînzare, prin licitaţie cu strigare, -3.362 dc acţiuni reprezcntînd 49 la sută din capitalul social al SC Urbana SA. Societatea are ca obiect de activitate vînzarea către populaţie a apartamentelor construite din fondurile statului. Societatea este destul

. de atractivă pentru că are în patrimoniu mai multe terenuri şl clădiri, iar capitalul său social este de numai 171 de milioane. Preţul de pornire al licitaţiei, fixată pentru 30 noiembrie, este de 25.000 lei/ acţiune (egal cu valoarea nominală),

U r b a n a e s t e

d e v î n z a r e

d i n n o u

valoarea întregului pachet ridieîndu-se la 117 milioane de lei.

FPS a mai scos Urbana la privatizare în luna martie, însă contractul încheiat cu Mariana Bitan, profesoara care a cîştigat licitaţia, a fost reziliat pentru că aceasta nu a achitat cele 1,6 miliarde de lei, echivalentul acţiunilor adjudecate. La vremea respectivă, vînzarea pachetului deţinut la Urbana a constituit recordul FPS Cluj în ceea ce priveşte valoarea de adjudecare a unei acţiuni - 500.400 lei - de peste 20 de ori mai mult decît valoarea nominală.

Cristian BERINDEAN

Tot mai mulţi şomeri şi pensionariLa 25 septembrie 1999, n u m ă r u l, medie a fost de 1.216.655 lei, iar la cei

şomerilor (care beneficiază de ajutor de şomaj agricultori (51.711) - 141.840 lei. Desau de alocaţie de sprijin şi persoanele aflate asemenea, la aceeaşi dată, 340 de persoaneîn evidenţa Agenţiei Judeţene pentm Ocupare beneficiau de ajutor social (cu o valoare medieşi Formare Profesională şi care nu beneficiază de 267.381 lei) şi 342 de persoane încasaude prevederile Legiil/1991) era de 38.568, pensii suplimentare (96.735 lei),iar rata şomajului de 11%. Din numărul total Alin T U D O Ral şomerilor, 59,2 procente sînt muncitori şi 55,1% reprezintă femei. _

Comparativ cu situaţia de la finele lunii septembrie 1998,. la.:25.09.1999 numărul şomerilor a crescut cu 3.372 persoane, iar rata -

. şomajului a sporit cu 0,9%.în ceea ce priveşte

pensionarii plătiţi din Fondul de asigurări sociale de stat, la 30.09.1999, numărul acestora era de 141.238, cu 2.153 mai mulţi decît la finele anului 1998. Totodată, pensia medie pe luna septembrie a.c. s-a ridicat la 646.625 lei. în cazul pensionarilor' IO VR(595 la număr), pensia

■O ny

©t o i i r n 0 1 r c ţ

ty<&&

fârnb | D*mmir* societate j VN Prnwd. j Var) Hi*. | Min. Nr.act. | Val.tobb (lei)

i Categorâ 1(27societati) !

/Ukcr |alro SLATINA 25000 92223.45 -1 93000 91500 575 53,028.500

ATBbet (antibiotice IAŞI 1000 1191.43 -1 1220 1170 9,106 . 10,849,160

ARCbe (ARCTIC GĂIEŞTI 1000 3700 -2 • 3700 .3700 1,896 7,015,200

PAC err [AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 740.05 0 750 740 143,516 106,208,340

VZObet (A20MURESTG.MUREŞ / 1000 826.22 0 830 820 4,382 3,620,490

AGR |BANCA AGRICOLA ; '1000 477.79 0 ‘ 0 0 0 0

TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 '2495.69 . 4 2500 2450 • * 8,959 ' 22,358,900

BTR !BANCA TURCO-ROMANA ' 1000 2650.27 -1 : '2700 2650 3,318 8,793,600

NVR ' NAVROM GALAŢI » 25000 3919.49 *1 4100 3750 1,483 5,812,600

CHPbct COMPA SIBIU 1000 . 850.01 -1 860 . 850 17,147 14,575,150

ELN ELCOND ZALAU 1000 580 -2 580 . 580 16,758 9,719,640

SU ELECŢROAPARATAJ bucurest 1000 B37.82 0 850 830 3,326 2,786,580

EXC EXCaENT BUCUREŞTI 1000 . 800 0 0 0 0 0

OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 620 0 620 620 6,812 4,223,440

OLTbct OLTC HIM RM.VALC EA. 1000 458.96 0 490 480 . . 4,230 2,063,300

INX OTELINOX TARGOVISTE 25000 . 10375.95 0 . 0 0 0 0

PCi-grr ■ POUCOLOR BUCUREŞTI 1000 4025.19 0 0 0 0 0

fcP ' RAFWARI» ASTRA ROMANA PlOiESTI 1000 . 750 -3 750 750 2,587 • 1,940,250

R8R RULMENTUL BRAŞOV 1000 171.81 1 .175 170 13,810 2.372,700

SMCbct ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 3330 0 • 0 0 0 0

TERbet TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 9392.62 -1 9800 9150 109,002 1,023,814,050

jlM TURBO MECANICA BUCURES' 25000 23000 2 23000 23000 , 40 920,000

T ota l j 346.947 1,280,106,900

. y [Soc ietati de Investiţii Fina nc b re • i (Denumire soc teta te VN Prjned- Var Max. Min. Nr.act. Val.totala (lei)

f i r SIF 1 BANAT CRISANA ARAD' 1000 386.67 520 270 336,576 130,143,980

SIF2 SIF 2 MOLDOVA BAC AU 1000 267.39 400 210 309.421 82,737,268

SIF3 SIF 3 TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 463.68 600 369 2,112,339 979,864,410

SIF4 • SIF 4 MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 ' 471.56 510 370 1,022,366 482,104,221

SIF3 SIF 5 OLTENIA CRAIOVA 1000 401.67 500 320 • 604,103 242.643.455

[Total S IF ■ ; 4,384,805 1,917,493,334

îCategoria a ILa (105 societati) \ I - . . •.

5rnh Denimire societate VN I Prmed. (Var Max. Min. Nr.act. VaL teta b (lei)

PEi PETROLEXPORTIMPORT BUC 150000] 112882.35) -3 114000 110000 17 . 1,919,000

jShb Demmir* societate

AEM AEM TIMIŞOARAALM (ALIMENTARA cluj napocaAPS APSA BAIA MAREARM ARMATURA CLUJ NAPOCA

CPR CHIMOPAR BUCUREŞTICPJ. CIORAPI TIMIŞOARA.DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTIEPT EIECTRQPUTERE caajovaETN ELECTROTEHNICA bucureştiFEL FELEACULCLUJ NAPOCAFOR FORAJ SONDE CRAIOVAHTR HITROM VASLUI

ASA AGRAS BUCUREŞTIAŞV ASTRA VAGOANE ARA,DBERMAS SUCEAVA

INT (INTERNAŢIONAL SINAIAMCN MECANICAC£AH.AUPl#TRANEAMMOL MOLDOMOBILA JASIMPF fAOPAF VRAFJCEA focşaniMPR MDPAPJV RAMWCUVAiCEANVL NAVOLOLTENITAPTS (PETR0LSUBîi»ucude6arcauRAF RA.FO ONEŞTISCO pICOMED BUCUREŞTISOF SOFERTBAGAUST2 SINTEZA ORADEATRM TREMAG TULCEAlJ?S jTURlSMTTVmVAMAClWNAPOCAN UTON ONEŞTI

250CO

iTobl categoria a ll-a

12700-7.0

*1.B

200

1202350

121

450

25QC

2,908

31,980

343

200

.5.500

Val tetatj fb»12,960,000

4,539,000

320,160175,700

1,785,100

6.394.500

660,000

14,312,600

275.000

134,4005,789,840

4,920,00056.000

110,537: 201,468,150

(Total categoria I ♦ II f«xclu3lv SIF) |[Tranzacţii speciale

iTOTALGENERAL >00,0005,642,289

1,481,979,050

10000,0005,073,073,384

Capitalizare bursiera <rr»il lai) * 7 969 76-t dlr» care:Societăţi comerciale exclusiv SIP (mii lei) ■= 6 866 163SIF (mii: lei) — 1 083 598BET ROL — 569.31 puncta ' Variaţie = -5ZOO puncte (-0.87%)BET-C ROL = 530.07 puncte ". Variaţie = -3.77 puncte (-0.71%)Capitalizare bursiera (USD) ™ 471 332 496 din care: Societati comerciale exclusiv SIF (USD) 406 065 639SIP-(USD) — 05 266 857BET LXSD = 253.63 puncte VariaţieBET-C USD = 263.17 puncte Variaţie -2.82 puncte (-1.10%). -2.48 puncte (-0.93%)

; Informaţiile referitoare ia Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa ertrabursferă RASDAQ provin de ia SVM INTERDEALER CAPITAL INVEST S i . ; str. Constanţa nr. 7, Cluj Napoca Tei. 433.212.

“•v!"şafc!S8’i¥3SÎ'i'!

v - . W $ ' * - J N JS o c ie ta te a c lu je a n ă „ T e ra p ia ” S A a p r im it, ia f in e le s ă p tă m în ii

t r e c u te , m a i m u lte p re m ii. A s tfe l, d in p a rte a F o n d u lu i P ro p r ie tă ţ ii d e S ta t , a p r im it D ip lo m a p e n tru lo c u l I, p e n tru a n u l 1 9 9 8 , în t o p u l N a ţ io n a l a l s o c ie tă ţ i lo r p r iv a t iz a te - în t re p r in d e r i m a ri; ■ D ip lo m a p e n tr u lo c u l I p e ra m u ra in d u s tr ie i p r e lu c r ă to a r e a j p r o d u s e lo r p r im a re ş i e n e r g e t ic e - în t re p r in d e r i fo a r te m a r i; I D ip lo m a s p e c ia lă p e n tr u n o m in a l iz ă r i c o n s e c u t iv e în T o p u l . J u d e ţe a n C lu j (în a n ii 1 9 9 6 , ' '1 9 9 7 , 1 9 9 8 ), p re c u m ş i D ip lo m a s p e c ia lă p e n tru s o c ie tă ţ ile c o m e rc ia le .c a r e n u a u d is p o n ib iliz a t . fo r ţă d e m u n c ă (u lt im e le tre i d in p a rte a C a m e r e i d e C o m e r ţ , In d u s tr ie ş i A g r ic u ltu ră C lu j).

A.T. .. .. .. ...... . . . . .: . . . . . . . . \ - i

C u r s u r i p e p i a ţ a v a l u t a r ă

a n u n ţ a t e d e B N R

în d a t a d e 0 1 . 1 1 . 1 9 9 9

7 y.u-Tfi:.'

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

D E N U M IR E AV A L U T E I

S im b o l' ■/j y

V ariaţie - fa ţă d e z iu a

p r e c e d e n tă (%)

C U R SU L ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.64 i 1 0 7 9 2

DOLAR CANADA CAD 0.41 T. 1 1 5 0 5

FRANC ELVEŢIA - V ' CHF 1.45 î ' 11149

COROANA DANEMARCA DKK 1.48 î - 2 4 0 6

URA STERLINĂ . GBP 1.04 T 2 7 8 8 2

YEN JAPONIA JPY 0.90 î 1 6 2 .2 2

COROANE NORVEGIA NOK 1.64 T / 2 1 6 5

COROANE SUEDIA . SEK 1.13 T ■ 2 0 5 7

DOLAR SUA USD § 0.23 T 1 6 9 0 9

DST DST 0.14 l 2 3 3 4 7

EURO EUR ■s 1.47. t . ‘ X ; V .• 1 7 8 8 6

Cursurile ţărilor participante ia EURO • i.y ţ y y y y y

SHttJNG AUSTRIA ATS 1.48 î 1 300

FRANC BELGIA ‘ BEF 1.37 î 4 4 3

MARCA GERMANĂ ", DEM j y 1.46 î ; \ v „ . 9 1 4 5

PESETAS SPANIA ESP 1.47 T 1 0 7 .5

MARCA FINLANDEZĂ FIM 1.45 T 3 0 0 8

FRANC FRANŢA FRF 1.49 î 2 7 2 7

LIRĂ IRLANDA IEP 1.47 ' î 2 2711

URĂ ITALIA UT 1.54 î 9 ^ 4

GULDEN OLANDA NLG 1.46 T 8 116

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE ” 1.47 î 89.21

1 g AUR (preţ în lei) 1.45 i 1 5 9 7 4 7

cu activ itate în judeţu l Cluj, Ia depozite le în lei

. n p rso a n e fiz ice - %

Case de schimb valutar Cîuj-Napoca 02.U.1SB9

- lei -•

Casa de schimb valutar

USD DEM

C V • c . V

MACROGROUP 16.820 16.920 9.070 9.170

PLATINUM 16.850 16.950 9.050 9.170

CAMBIO 16.850 16.950 9.080 9.180PRIMA 16.800 16.950 9.050 9.170

B a n c a ' - ' ; la v e d e re 1 lu n ă : 3 lu n r 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

BCR* 10 50 . 51 52 53 5 4

BRD 10 45 47 48 49 50r' _ .'■ ** - \ i '-.y 10 4 5 . ■ 48 51.5 53,5 60

BA (d. revlzulbili) fd.flxă)

10 49 50 51 52 53

10 49 50 - - -

B an c P ost* 10 ' 47 48 49 50 51

Ion Ţiriac* 9 46 48 49 50 51

b a n k c o o p * 10 45 48 49 ; 51 52 .

B u c u re ş t i 7 43 47 - - - ■

T ran silv an ia . 10 '• 49 52 51 50 46

R o m â n e a s c ă(dob. variabilă) 10 49 50 51 51 52

' CEC 9 43 43 4 4 45

a l i a n ţ a 10 53 54 55 56 58

: B.I.R. 10 49 50 . 51 52 53

NA POCA(dob. fluctuantă)- • 10 55 57 60 * 62

LOIALCOOP ; : 10 62 65 68 '*r •. 70

SFINXCOOP 14 62 64 - - ' "ROM EXTERRA

. (d o b . v a riab ilă ) 10 50 % 51 H - 52. .53 .-..•[54;',.

TURCO-ROM ANA 5 . 45 47 45 - 4 5

-p e r s o a n e jurid ice - %; ' B a n c a ia v e d e re p1 lu n ă ■3 luni 6 tu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

BCR* 10 50 51 52 53 54

-,-BRD**; ,'Ă. v 10 45 47 4 8 . 4 9 5 0

BA(dob. revizulbtlă) 10 45 46 4 7 48 4 9

• \ B a n c P o s t* j 10 .45 46 - 47 4 8 4 9

Ion Ţiriac* .9 46 48 49 50 51

BA NK COO P* 10 . , , ”•45 . 48 ;*v49'Ti> - 51 52

B u c u re ş t i 7 43 47 - - ” .yi:ş?'Tra n s ilva n ia ; 1 0 : - 4 4 48 4 6 4 5 4 3

R o m â n e a s c ă(dob. variabili) 10 49 50 51 51 52

CEC 12 :T 43 43 44 4 5

B.I.R. 12 4 4 45 46 4 6 4 7

;..r n a p o c a -• (dob-fluctuaritS) •' ' . i i o . ' ■ ' 50 52 • ' ,[ 5 3 ■<y-; ■ : / 55

LOIALCOOP 10 62 . 65 68 - 70

SFINX CO OP 14 62 64 • - ■ - .ROM EXTERRA

(dob. variabilă) 10 50 51 52 53 54t u r c o -r o m a n A - 5 . 45 47 4 5 * 4 5

Nsilăl C ursuri afişate la ora 15°°. L a aceeaşi casă de schim b valutar, cursurile pot Varia de Ia un punct de lucru la a ltu l.,

* d o b în d a s e c a p i ta l iz e a z ă

K c u p la ta d o b în z i i la e x p ir a r e . v " - ' . ! / > ; / . •

Notă: M o d i f i c a r e a d o b în z i lo r s e c o m u n i c ă

r e d a c ţ ie i , p în ă la ora 1200 p r in fax: 19.74.18:

Î n c e p î n d d e ie r i ,

. Acţiunile celor cinci Societăţi de Investiţii F in an ciar se tranzacţionează la categoria I a Bursei de Valori B u cureşti

După doi ani de aşteptare, acţionarii celor 5 societăţi de investiţii financiare au posibilitatea, începînd cu data de 1 noiembrie, să-şi valorifice titlurile prin sistemul Bursei de. Valori Bucureşti. Cu toate acestea, aşteptările multora nu s-au materializat, deschiderea şedinţei consemnînd preţuri cu mult sub previziunile vehiculate de unele publicaţii. Astfel, primele acţiuni S .I.F . s-au vîndut ia preţuri cuprinse între' 270 lei şi 600 lei, nivelul minim fiind preţul de vînzare al acţiunilor Banat Crişana, iar cel maxim fiind atins de acţiunile SIF Transilvania. Acţiunile SIF Moldova s-au vîndut la preţul de 300 lei, SIF Oltenia la cursul de 350 lei, iar S IF Muntenia la un preţ de 370 lei/acţiune. După ce în primele momente ale şedinţei se părea că preţul acţiunilor S IF se va înscrie pe un trend ascendent, în partea‘a doua a zilei preţul a început să scadă, pentru fiecare din cele 5 Societăţi de Investiţii Financiare, în piaţă făcîndu-se simţită o uşoară presiune la vînzare, normală însă, avînd în vedere că aceasta a fost prima zi în care se puteau valorifica acţiunile SIF. Recomandarea noastră este ca acţionarii să nu se grăbească să vîndă la aceste preţuri, deoarece estimăm ca în viitorul imediat este posibilă o apreciere a acţiunilor SIF, avînd în vedere că se apropie data de referinţă pentru • acordarea dividendelor, care anul trecut au. fluctuat între 100 lei/acţiune pentru S IF Oltenia şi 150 lei/acţiune în cazul SIF Muntenia.- Pentru acest an se preconizează o creştere a mărimii dividendelor cu aproximativ 10 procente avînd în vedere rezultatele financiare, în creştere ale celor 5 Societăţi de Investiţii Financiare.

Tranzacţiile de aproximativ 2 miliarde lei, realizate prin' operaţiuni de vînzare - cumpărare în care au fost implicate acţiunile aparţinînd ceior 5 S.f.F. creează aspicii favorabile în ceea ce priveşte capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti, în funcţie de toate aceste considerente, acţionarii, persoane fizice pot lua o decizie raţională în ceea ce priveşte deţinerea sau înstrăinarea lor.

■ Alte activităţi auxiliare şi adiacente în conform itate cu reglementările în vigoare;

In luarea deciziei de a investi sau a înstrăina titlurile Societăţilor de Investiţii Financiare trebuie avute în vedere următoarele considerente;

S.I.F. 1 Banat - Crişana S.fî. flrad -Capital social 548.849.269.000 lei;N um ăr de ac ţiun i . 548.849.268 acţiuni;Valoare nom inală 1.000 lei/ acţiune;N um ăr de acţionari, persoane fiz ice 9.296.337 Valoarea unitară a activului ne t 30 .09.1999 2.631 lei

S.I.F. 2 Moldova S.fî. BacăuCapital social 519.089.588.000 lei;N um ăr de acţiun i 519.089.588 acţiuni;Valoare nom inală ’ 1.000 lei/ acţiune;N um ăr de acţionari, persoane fiz ice 9.314.711 Valoarea unitară a activului net 30 .09.1999 1.617 lei

S.I.F. 3 Transilvania S.fî. BraşovC apital social 546.071.666.000 lei;N um ăr de acţiun i* ' 546.071.666 acţiuni;Valoare nom inală 1.000 le i/acţiune;N um ăr de acţionari, persoane fizice 9.276.377 Valoarea unitară a activului n e t 30 .09.1999 2 .870 lei

S.I.F. A Muntenia S.fî. Bucureşti4

Obiectul de activitate al celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare îl reprezintă: .

. ■ adm inistrarea şi gestiunea acţiunilor lă societăţile c o m e rc ia le pentru ca re s -au em is ac ţiu n i p rop rii, corespunzător certificatelor de proprietate şi cupoanelor nominative de privatizare subscrise de către cetăţenii României în conformitate cu prevederile Legii nr. 55 /1995.

• Gestionarea portofoliului propriu de valori mobiliare şi efectuarea de investiţii în valori mobiliare în conformitate cu reglementările în vigoare;

- M obilizarea resurselor financiare disponibile d e la persoane fizice şi persoane juridice şi plasarea lor în valori mobiliare, - .......

Capital so cia l 564.573.277.000 lei;N um ăr de ac ţiun i 564.573.277 acţiuri;Valoare nom inală 1.000 lei/ acţiune;N um ăr de acţionari, persoane fiz ice 9 .190.577 Valoarea unitară a activului n e t 30 .09 .1999 .. 3 .070 lei;

S.I.F. 5 O lten ia S.fî, C raiovaC apital so c ia l 580.165.714.000 lei;N um ăr de ac ţiun i 580.165.714 acţiuni;V aloare nom inală 1.000 le i/acţiune;

' N u m ăr de acţionari, persoane fizice 9.084.177 Valoarea un itară a activului n e t 30 .09 .1999 2 .423

lonut Morar S.C. ÎVM "BROKER* S.A.

. Cluj - Napoca

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră declarat că renunţă uo uundvum ia imunitatea parlamentă 091

demonta in justiţie toate acuzaţiile care le a

P e S o m e ş , d e a n u l v i i t o r , v a c u r g e a p ă „ t r a t a t ă ”

- B a n ii c o n tr ib u a b ili lo r s -a u d us p e ca n a le

A doua etapă a lucrărilor la canalul colector al municipiului va fi încheiată la mijlocul acestei luni, urmînd ca în trimestrul al IH-lea anul 2000, canalul colector principal să fie dat în folosinţă. Astfel, în sfirşit, riul Someşul Mic nu va mai fi

. aşa poluat, fiind eliminate deversările de ape uzate.

Pînă atunci, executantul, societatea Hidroconstrucţia, va reface traseul de pe aleea centrală a-Parcului Municipal pînă la stadion, prin realizarea, căminelor de vizitare şi aducerea la starea iniţială a aleilor, rigolelor, podeţelor şi carosabilului. De asemenea, se

lucrează la finisajele interioare pe sectorul str. Iaşilor - Parcul Municipal şi pregătirea incintei pentru galeria de subtraversare a parcului şi a rîului Someşul Mic amonte de podul Napoca. Directorul tehnic al RAJAC Cluj, Iacob Mihai, a precizat câ acest canal de subtraversare, prevăzut a fi finalizat anul viitor, va prelua apele uzate provenite pe malul stîng al Someşului Mic-cartierul Grigorescu.

Reamintim că lucrarea a fost atacată încă de acum şapte ani, pînă în prezent fiind finalizate lucrările de structură pe o lungime de 2,3 kilometri.

• reA-

'■ ! ' • -iv. :l i F

Valoarea investiţiei se ridică de stat şi din taxa specială depînă acum la 41 de miliarde de apă.lei, bani alocaţi de la bugetul L.PURDEA

Şi <2 X@ccitîV(j|d a j ~ i I o p o c t j

c e re d a u n e F.P.S

*

Conducerea Pnmănei Cluj-Napoca, urmînd exemplul Consiliul Judeţean Cluj, va propune legislativului local un proiect de hotă? prin care să fie mandatată pentru acţionarea în justitie a Fondirf Proprietăţii de Stat Cluj. Primarul Gheorghe Funar afirmă ■ bugetul local a fost prejudiciat cu 11 -miliarde de lei Dr neîncasarea celor 35 de procente din cotele defalcate din impoS pe salarii, în urma disponibilizărilor masive -făcute la societăţile clujene. In opinia sa, FPS trebuia să ceară avizul consiliului i» luarea acestor decizii care duc la nerealizarea veniturilor bugetare estimate pe anul acesta. Secretarul CL, Titus Jude, a precizat tî în cazul acţionării în judecată a FPS se vor prevala de prevederile Codului civil în care se precizează că cine cauzează altuia o păgubi trebuie să-l despăgubească..La deschiderea acestor acţiuni inedite pe plan naţional un singur lucru a fost uitat, şi anume plata taxei de timbru la Judecătorie. Aceasta reprezintă 10 la sută din valoarea daunelor invocate, adică 1,1 miliarde de lei din bugetul local

L.PURDEA

p e n t r u

G l i i l e

« 1 5 a i i o t a r a t eToţi c lu jen ii, persoane fiz ice şi ju rid ice ,

proprietari de imobile şi asociaţii de proprietari, sînt obligaţi de Primărie să arboreze de Ziua Naţională a României drapelul tricolor. Cei care nu au în dotare drapele se pot adresa Primăriei, care va pune la dispoziţie gratuit aceste drapele.

în vederea pregătirii sărbătorilor de iam ă şi a R evelionulu i 20 00 , P rim ăria C lu j-N apoca a dem arat un amplu program de instalare de ghirlande tricolore. Astfel, în completarea celor 12 kilometri de ghirlande existenţi vor mai fi instalaţi încă 10 km de reţea. De asem enea, administraţia locală a lansat o ofertă tuturor proprietarilor de imobile şi asociaţiilor care doresc să-şi îm podobească zona cu instalaţii de ilum inat ornam ental. A ceasta constă în achiziţionarea de către P rim ărie a acestor

instalaţii, după care beneficiarii să ramburseze în 12 rate lunare contravaloarea instalaţiei. Conducerea Primăriei s-a abţinut să avanseze vreun preţ pentru instalaţii, susţinînd că oferta este variată, iar doritorii pot să aleagă consultînd ca ta lo age le puse la dispoziţie de Direcţia Gospodărie Comunală.

P led oaria prim arulu i pentru în tîm p inarea anului 2000 într-o m are de lumină, nu este valabilă şi în cazul zecilor de străzi neiluminate din municipiu. Clujenii care locuiesc în aceste zone vor fi nevoiţi să aştepte poate pînă la anul cînd se va pune în operă un alt program care prevede reabilitarea şi extinderea reţelei de iluminat şi care se va desfăşura pe o perioadă de 10 ani.

L.PURDEA

Se pare că zilele friguroase, meteorologic dominate de îngheţuri, ploi, căderi de lapoviţâ şi zăpadă nu i-au găsit pregătiţi doar pe edilii marilor oraşe, ci şi pe o parte a locuitorilor din aşezările rurale şi, culmea, tocmai acolo unde pădurile coboară pînă lîngă

tronează în această pitorească zonă. Aici, cel mai mare proprietar este Romsilva, care are în inventar mii de hectare de pădure, secondat dc Consiliul

prestaţiei marcajelor ce trebuie făcute de către reprezentau ii Ocolului Silvic la care comuna e arondată. Din păcate, doar iulie ’99 se întocmesc actele de

ograda Întîmplările consumate în ultimii ani la Mărgău au bizaritatea lor, astfel îneît dacă nu ar fi fost prezentate de oficialii

gospodarilor.

local, care gospodăreşte şi el punere în valoare a autorizau«v1.700 hectare acoperite cu de exploatare pentru 900 t7 * l 'arbori şi arbuşti crescuţi în timp material lemnos, diferenţape păşunile alpine. Şi cum rămînînd, inexplicabil, înaceste suprafeţe împădurite şi suspans. Autorităţile locale nu

--- ———--------———— au răspunsuri la■E L a $ i a r q i a i i

î n e s iM N i » rc iili ii ir iB ... f u i i i i i i i i r e

întrebările sutelor de familii care'

. cer aşa-zisa cotă de lemne pentru iamă, in timp ce sute, dacă nu chiar

lin p e n s i o n a r fa c e

g r e v a fo a m eiloan Rusu, din Cluj-Napoca, strada

luliu Maniu nr. 3, ap. 1, a intrat, de ieri, în greva foamei. Dl Rusu protestează, astfel, faţă de pensia foarte mică pe care o are (700.000 de lei), în raport cu alţi pensionari, care au aceeaşi vechime în muncă, dar s-au pensionat' mai tîrziu. loan Rusu şi-a pierdut încrederea în promisiunile guvernanţilor de a proceda la recorelarea pensiilor. De unul singur, omul a decis să nu mai mănînce si bea decît sucuri. G.V.

LADO susţine drepturile persoanelor cu handicap

Liga Apărării Drepturilor Omului, Filiala Cluj, după ce a aflat de situaţia îngrijorătoare a persoanelor cu handicap, în particular cu cel motor, a considerat oportună susţinerea cauzei acestor persoane.

„LADO se alătură ferm protestului persoanelor cu handicap faţă de măsurile restrictive (prevăzute în noile reglementări legale - ri.n.). Deşi România trece printr-o criză bugetară, cheltuielile exagerate pentm diverse aniversări, călătorii şi salarii exorbitante nu trebuie acoperite, într-un stat de drept, prin pauperizarea şi mai accentuată a unei categorii defavorizate a populaţiei”, se menţionează în protestul remis presei. L.T.

comunei, adică de primar şi viceprimar,.le-am fi trecut fară rezerve în domeniul glumelor fară sare şi piper. Şi totuşi, aceste adevăruri provoacă adevărate frisoane în urma acestui extemporal rece al toamnei ce-i lasă corigenţi pe mulţi manageri ce şi-au pierdut termometrele profesionale şi

gospodărite de Primărie sînt exploatate în regim silvic, între administraţia publică locală şi conducerea Romsilva au apărut şi se menţin diferende, uneori majore, ce afectează în principal aprovizionarea populaţiei, a unităţilor de învăţămînt, sănătate şi cultură cu combustibilul necesar asigurării

chiar ale bunului simţ în relaţiile căldurii pe timp de iamă. Ancu milioanele de contribuabili de an, demersurile necesarece-tremură şi se îmbolnăvesc chiar în debutul anotimpului rece.

Revenind la Mărgău, comună aşezată pe segmentul NV -al Apusenilor, ţrebuie,. să consemnăm faptul că de cîteva zile pelerina albă şi-a făcut apariţia pe o mare arie a înălţimilor şi pădurilor ce

procurării volumului de masă lemnoasă recoltată se fac de către Primărie. De la Mărgău, în august 1997, a plecat-către Ocolul Silvic Beliş dosarul cu motivaţia valorificării a 1.800 m3 lemn de foc pentru anii 1998-'99, iar cu Ordinul de, plată nr. 224/9 februarie 1999 se achita si'contravaloarea

mii de metri cubi de lemn au căzut în urma ploilor, vînturilor şi chiar a furtunilor putrezesc în aceste masive. Numai m “minihabitatul” păzit de loan Mereu zac la pămînt peste 300 m3 lemn bun de foc şi bun chiar şi pentru industrializare. Cît despre marea igienizare pădurilor nici pe departe nu se mai poate vorbi în această zonă la sfirşit de secol. Sperăm ca aceste adevăruri să nu-i lase reci pe cei de la Ocolul Silvic Beliş, în timp ce bătrînii şi copiii tremură în locuinţe, iar lemnul putrezeşte în păduri, provocînd legitime griji nu numai la Mărgău,' ci în toată zona Apusenilor."

Dumitru VATAlii

ALMA MATER DĂ O MINĂ DEAJUTOR STUDENŢILOR GREVIŞTI

urm are din pagina 1

L a U n iv e r s i t a t e a d e M e d ic in ă af o s t g r e v ă s p o n t a n ă

La Universitatea de Medicină şi Fartnacie, ieri la prînz s-au întrerupt cursurile, iar în curtea interioară s-au strîns în jur de 100 de persoane, personal T E S A în principal, dar şi cadre didactice, care din 4 octombrie nu au mai primit nici un ban. în acest răstimp, avea loc o şedinţă a Biroului de Senat, în care se căuta o soluţia pentru plătirea drepturilor salariale pînă la sfîrşitul anului.

Angajaţii de la UM F au primit ultima dată bani îr. 4 octombrie, sume care reprezentau avansul pentru septembrie. O îngrijitoare din cadrul U M F se p lîn g e a d e faptul c ă a re un sa lariu de aproxim ativ 5 5 0 .0 0 0 de lei şi nici acesta nu soseşte la timp. D e aceea, ieri, fem eia respectivă a refuzat să mai facă curăţenie. Oamenii spun că personalul TE S A are salarii cuprinse între 500.000 şi 700 .00 0 de lei.

Şeful Serviciului de R esurse Um ane acuză faptul că pentru anul bugetar în curs s-au primit de ia bugetul de stat doar cca 2 5 de miliarde de lei, cu 10 m iliarde mai puţin decît anul trecut, datorită coeficientului incorect aplicat de C N FIS .

C adrele didactice au o nemulţumire în plus; plata cu ora nu s-a mai făcut din luna martie. Corina fonescu, şefa de lucrări la Biochimie,

consideră că este inadmisibil să aibă un salariu de aproximativ 80 de dolari pe lună, cu tot cu sporul de tox ic ita te şi vechim ea şi să nu-l primească la timp.

purtau discuţii. Rectorul U M F, Oliviu Pascu," a treubuit să prezinte oamenilor situaţia şi să le spună că soluţia este contractarea unui credit bancar. Daniela Pipaş spune că astăzi depune actele la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, pentru a deschide conflictul de muncă, dar că nu poate controla m asa de oameni care au început să protesteze de ieri.

organică specială, Liviu Pop crede; că greva studenţilor e legală, deoarece în Constituţie este menţiorţat dreptul la grevă. ; -

O a m e n ii a u în t r e r u p t ş e d in ţ a B ir o u lu i d e S e n a t

L i g a S tu d e n ţ i lo r c o n t in u ă g r e v a g e n e r a l ă

Preşedinta Sindicatului Liber al Personalului TESA din U M F, Daniela Pipaş, a declarat că la Biroul de Senat au fost propuse trei soluţii pentru rezolvarea probjem ei, cu care reprezentanta sindicatului nu este de acord. A cestea ar fi contractarea unui credit bancar, transformarea valutei provenind din taxele şcolare sau plătirea salariilor din fonduri extrabugetare. Creditul bancar ar putea fi rambursat la rectificarea de buget despre care M EN spune că ar putea avea loc în noiembrie. Daniela Pipaş susţine că nu e sigur că aceasta va avea loc sau fondurile vor fi suficiente. în plus, conform Legii 154, salariile nu pot fi plătite din fonduri extrabugetare, ci doar suplimentate. în privinţa valutei, aceasta nu ar fi suficientă pentru plata salariilor pînă la sfîrşitul anului. P înă la sfîrşitul anului, ar fi nevoie cam de 10 miliarde de lei. Pentru protest au semnat şl 47 de cadre didactice de la Farmacie.

D eoarece spiritele s-âu încins, după ora 14 oamenii nu au mai avut răbdare sâ se termine şedinţa Biroului de Senat, ureînd în sala unde se

Liga Studenţilor a continuat greva generală în cep u tă v in e re a tre c u tă , co ntinu în du -se strîngerea de semnături în patru locuri: în faţa Universităţii şi la Facultăţile de Drept, Litere şi Ştiinţe Economice. în faţa clădirii centrale a UBB s-au adunat în jur de 50 de studenţi, care au continuat să cînte ca şi în zilele trecute, ba s-au citit şi poante la adresa vieţii grele a studenţilor. Rectoratul UBB consideră întemeiate revendicările studenţilor referitoare la alocaţiile pentru burse şi subvenţiile pentru cămine, îmbunătăţirea asistenţei medicale şi îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, dar precizează că orele se vor ţine conform programului. Conform spuselor liderilor LS, ieri nu s-au ţinut deloc cursuri la Litere, Drept şi Ştiinţe Economice, iar în clădirea centrală a UBB s-au ţinut ore doar în cîteva săli, la acestea participînd foarte puţini studenţi. ; /

Decanul Facultăţii de D rept, Liviu Pop, a confirmat faptul că în această facultate nu s-au ţinut cursuri. Dînsul se arată de acord cu o parte din cererile studenţilor; în privinţa burselor, decanul obiectează câ studenţii au fost de acord cu cuantumul stabilit Deşi nu există o prevedere

L a A lm a M a te r - g r e v ă ja p o n e ză pen tru su s ţin e rea L ig i i S tudenţilorîn aceste condiţii, membrii Federaţiei Alma

Mater au intrat de ieri în grevă japoneză pentru susţinerea Ligii Studenţilor, întocmind cu aceştia chiar şi o listă de nouă revendicări comune. Prof. Barbu Bălan, preşedinte Alma Mater la UTCN şi vicepreşedinte pe ţară spune că la aGeastă grevă participă, cadrele didactice din toate cele şase universităţi clujene. '

L a U TCN , b a n i i d e l a b u g e t nu v o r a ju n g e ş i p e n t r u s a l a r i i l e din

d e c e m b r ieNici la Universitatea Tehnică, chiar dacă nu •

s-au întrerupt cursurile, situaţia nu e tocmai roz. Rectorul UTCN, Gheorghe Lazea, a declarat că banii de la buget nu vor ajunge pentru plata salariilor în luna decembrie. Lefurile se vor plăti din resurse bugetare, chiar dacă „este o crimă" sâ cheltuieşti aceste venituri pentru salarii, în condiţiile în care nu se primesc deloc bani pentru investiţii şi dotări. în plus, aproape jumătate din aceste venituri proprii se vor întoarce la bugetul f central, prin impozite. Gheoghe Lazea consideră că învăţămîntul universitar e, subfinanţat; chiar dacă costul real al unui student este de aproape 8 milioane de lei, s-au primit de la buget cu puţin peste 4 milioane.

[Aici ar putea fi ■; r e c l a m a d u m n e a v o a s t r ă

1993 - La C asa Albă, Bill Clinton a s e m n at textul Rezoluţiei comune a C am ere i R eprezentanţilor şi Senatului Statelor Unite a le Am ericii p m in a

ratificarea Acordului comercial în tre R om ân ia şi S U A şi acordarea clauzei naţiunii celei m ai favorizate.

A fi mamă este o binecuvîntare pentru majoritatea femeilor. în unele cazuri însă acest lucru se întîmplă prea devreme şi poate avea repercusiuni negative asupra mamei şi a copilului.Aşa s-a întîmplat şi cu S.G. din Baciu,

de 14 ani, actualmente elevă la o şcoală de ucenici. Anul trecut, era elevă m clasa a

■ VUI-a, la şcoala din localitate. în timp ce . părinţii erau la servici, pădurarul din sat, Pop Radu Vasile (26 de ani) a urmărit-o şi a luat-o în maşină zicîndu-i câ o duce acasă. Fata, naivă fiind, a acceptat. Pădurarul nu a dus-o . acasă, aşa cum i-a promis, ci la o cabană din Pădurea Baciu. S.C. s-a trezit,

ţn mijlocul pădurii, singură cu pădurarul... susţine că acesta a obligat-o să se

dezbrace, a trîntit puşca pe masă şi a ameninţat-o că o împuşcă dacă nu este de acord să întreţină relaţii sexuale. A rupt

hainele de pe ea şi i-a spus că dacă nu stă de bună-voie o duce în mijlocul pădurii, o leagă de un copac şi o ţine toată noaptea acolo. De frică, fata a acceptat, pădurarul a dezvirginat-o... S.C. n-a spus nimic părinţilor pentru că-i era frică. Din acelaşi motiv, s-a mai dus încă de cîteva ori cu pădurarul la cabană. Rămăsese însărcinată...

Viaţa fetei â continuat în această teroare pînă în luna a 8-a a sarcinii cînd mama ei şi-a dat seama ce s-a întîmplat cu ea. între timp, pădurarul i-a dat fetei 200.000 lei ca să facă avort, însă fata n-a ştiut* unde să meargă şi ce să facă. _ . " -

Părinţii fetei au discutat cu părinţii pădurarului (erau colegi de serviciu) şi au stabilit că după ce se va naşte copilul, tinerii se vor căsători. în 3 aprilie, S.C. a născut o fetiţă. Tatăl a venit s-o vadă şi a recunoscut-o, dar i-a sugerat fetei să lase

fetiţa la orfelinat. Bunica fetiţei a luat-o în îngrijire, renunţînd la serviciu, în acest fel mămica putea să-şi continue studiile. Totul părea rezolvat... Cînd copilul avea o lună şi jumătate, pădurarul nu a mai recunoscut că ar fi a lui şi nici măcar că a întreţinut relaţii sexuale cu S.C. (fetiţa seamănă izbitor cu pădurarul). în plus, s-a mutat cu serviciul din localitate. Familia lui S.C. este foarte supărată şi 1-âu dat pe tată în judecată, pentm stabilirea paternităţii. Ieri, mama lui S.C. a depus o plîngere la Poliţie împotriva lui Pop Radu Vasile, în care îl acuză de viol şi corupere de minori. Dacă Poliţia, şi justiţia îl vor găsi vinovat, pădurarul va plăti mult pentru fapta sa. El a întors spatele unui copil care i-a zîmbit... şi care are atîta nevoie de el.

. - ’ . - Viorica GAZSI

1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' G E N E R A L / * / ! D E P O L I T I E a U :

Poliţia clujeană face apel la foţi cei care pot identifica bărbatul din fotografie. U1HELYI Emeric, de 36 ani, fiul lui Emeric şi Elena* cu domiciliul în comuna Baciu, str. Nouă, nr. 698, este dat în urmărire generală pe ţară din 15 ianuarie 1996. El este acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals şi se sustrage urmăririi penale.

Cine poate da relaţii despre această persoană este rugat să anunţe cel mai apropiat post de. Poliţie sau Poliţia Cluj-Napoca. Telefon: Dispecerat - 955.

îfffp6litrâarifaUi5 r tiiriîă'Hs rârii6 ferebraîivă£utjînctirs;

A i 2 5 d e c m ?

• S - o p u n e m !

n u m a i

0 9 1 1 2 1 3

? t .?■- ‘ * \* «î >* V»

\

A c c i d e n t ed e

c i r c u l a ţ i e

c u v i c t i m e

m i n o r i ___

Berbec ;• '(20 martie - 18 aprilie)Astrele spun câ în această săptămînă

norocul vă surîde galeş. Aveţi posibilitatea să călătoriţi spre un loc cît se poate de deosebit. Este vorba de o

> destinaţie la care aţi visat de mult, dar nu v-aţi putut permite...

T a u r(19 aprilie - 19 mai)Vin trei săptămîni de viaţă tihnită în ’

intimitate pentru nativii acestei zodii.Dacă aceasta este o veste bună, aveţi grijăla posibilele necazuri care se pot ivi_____datorită faptului că nu vă plătiţi datoriile către stat.

Gemeni(20 mai - 19 iunie) •Evenimentul acestei săptămîni este

' reîntîinirea cu o veche dragoste. Culmea e că este posibil ca jarul să se reaprindâ... De această dată neplăcerile trecutului le puteţi da uitării.

Rac(20 iunie - 21 iulie)In această săptămînă ar fi foarte bine

pentm sănătatea voastră să discutaţi cu un medic. De obicei, intuiţia vă e de mare ajutor, dar acum mai bine e să discutaţi cele mai mici detalii de boală cu un profesionist. ■ : .• î ; , ■ '

i 22 iulie - 21 a“g«st) „ :4™ ,/R w. încercaţi o' “diversiune” în această săptămînă. Lăsaţi luarea deciziilor importante pe altă dată. Ieşiţi în natură, la petreceri, distraţi-vă. Scenariul vieţii voastre este oricum deja scris...

Gilău. Vineri, 29 octombrie, ora 18,00. Popa Aurel (49 de ani, din Cluj-Napoca) conducea autoturismul proprietate personală înmatriculat CJ 05 NYX, pe Drumul naţional 1E60. Ghinionul a făcut ca în calea autoturismului să apară minorul Petrişor Vasile (14 ani, elev), care s-a angajat în trecerea străzii în fugă, fără să se asigure şi prin loc nemarcat pentru trecerea de pietoni. A fost accidentat grav de autoturismul condus de P.A. Situaţia pietonului neatent a fost agravată şi de faptul că a trecut strada prin spatele unui autoturism care staţiona. Petrişor a fost internat de urgenţă la Clinica de Neurochirurgie din Cluj- Napoca. Diagnosticul pus de

medici: traumatism cranio- cerebral, contuzie cerebrală şi comă de gradul 1 cu insuficienţă respiratorie.

Cîmpia-Turzii. Vineri, 29 octombrie, ora 18,30. Şoferul Szilagy Istvan, cetăţean român cu domiciliul în Ungaria, conducea Wartburg-ul cu numărul de înmatriculare ALM 670 cînd l-a accidentat pe un minor care se afla pe bicicletă. Herculea Alexandru, de 13 ani, elev din Cîmpia-Turzii,, circula pe bicicletă pe o stradă laterală cu cea pe care mergea Wartburg-ul. Biciclistul n-a respectat indicatorul care reglementa oprirea la intersecţie. Din fericire, băiatul. a scăpat doar cu cîteva răni uşoare. ... ,

C.G.

Educaţia pentru viaţa de familie în... penitenciarLocatarii penitenciarelor formează o adevărată familie, o familie

a infractorilor, care provin din familii dezorganizate sau care nu au beneficiat de influenţa educativă în calitate de copii. Chiar de aceea programul "Educofam" declanşat în Penitenciarul Gherla este o încercare de socializare a deţinuţilor în cadrul microgrupului social de bază, familia, de pe o parte, iar pe, de altă parte poate fi considerat o "şcoală a părinţilor" sau o "şcoală a viitorilor părinţi". La închisoarea din Gherla acest program cu scop educativ s-a organizat în cadrul parteneriatului deosebit de fructuos cu Fundaţia "Ajutorul Familiei" din Cluj-Napoca. Programul intitulat sugestiv "chei de succes" se bucură de o participare masivă a deţinuţilor. In prima serie au fost cuprinşi 20 deţinuţi, iar în prezent la activităţile programului participă 25 deţinuţi.’ ’

Programul "Educafam" este structurat pe problemele cuplului, relaţia părinţi-copii, conţinutul şi importanta socială a familiei relaţiile familiale favorabile dezvoltării. SZ. Cs.’

Fecioară(22 august - 21 septembrie)Apelaţi la ajutorul mamei sau al unui

prieten drag într-o problemă pe care n-o veţi putea rezolva singuri. Sînteţi trist şi fară chef de viaţă, dar această stare poate fi benefică pentru a relua legăturile “tăiate” cu familia.

Balanţă(22 septembrie - 21 octombrie)Nu va fi o săptămînă uşoară pentru

voi. Cineva nu-şi va ţine promisiunea şi din această cauză veţi rata o afacere bănoasă. Aveţi răbdare şi cu puterea morală pe care o deţineţi totul va fi OK.

Scorpion(22 octombrie - 21 noiembrie)‘Şi de această dată, scorpionii se vor

“arunca” de pe stîncă, sperînd câ, în ultimul moment, le vor creşte aripile. E o exprimare poetică pentm o aventură riscantă, fie ea şi financiară, în care veţi intra în curînd... . , - ' .

Săgetător(22 noiembrie - 20 decembrie)

Aveţi grijă ce comunicaţi şi cui. Asiguraţi-vâ câ spuneţi ceea ce trebuie, să nu se înţeleagă exact contrariul, cînd e vorba de sentimente. Un prieten vechi sau o -iubire din trecut vă caută în această

săptămînă. . -Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)In această săptămînă aveţi posibilitatea

să îndreptaţi un rău pe care l-aţi comis la începutul anului. Sînteţi o persoană organizată, dar puteţi pierde şansa unei sume de bani din cauză că uitaţi un detaliu.

Vărsător(20 ianuarie - 18 februarie)Sînteţi în urmă cu realizarea unor

planuri pe care vi le-aţi propus. Ar fi bine să vă faceţi o nouă agendă de lucru, în

| care să vă stabiliţi clar care sînt priorităţile. Nu neglijaţi chestiunile de

suflet. Cei dragi aşteaptă... mult de la voi.Peşti(19 februarie - 1 9 . martie)Luaţi-vă o mică vacanţă. V-aţi băgat

într-o activitate profesională care v-a mîncat timpul şi nervii. După o pauză binefăcătoare, veţi vedea că toate vor merge ca pe roate.

__________ .. Serena

P a rla m e n tu l b u lg a r a anunţat, ieri, că va autoriza Guvernul o n n -f S Ze CU Uniunea Europeană închiderea, înainte de

uuo-2004, a primelor două reactoare-ale centralei nucleare d e la Kozlodui, cu condiţia ca această măsură să fie însoţită de acordarea unor compensaţii financiare. ■ •

e l i p ** V 5; ?

companiei EgyptAir, prăbuşit, d u m f f ^ * Atlantic, cu 217 persoane la bord a

preşedintele egiptean Hosni Mubarak, S J f t ?~;—-— •

Ion lliescu nu este de acord cu propunerea C E privind crearea unui grup internaţional care să ajute la elaborarea unei strategii econom ice pentru R om ânia

Preşedintele PDSR Ion lliescu a declarat, ieri, că nu este de acord cu propunerea comisarului UE Giinter Verheugen de formare a unui comitet de specialişti care să ajute autorităţile de la Bucureşti în elaborarea unei strategii economice, arătînd câ “România poate şi dispune de competenţele şi capacităţile necesare să-şi elaboreze singură proiectele, iar apoi acestea vor

fi corelate, coordonate cu partenerii din UE”.

“Un lucru este parteneriatul, negocierile, consultările, cooperarea şi altul este să intre aici un comitet de supraveghere”, a spus lliescu. -

Potrivit liderului 'PDSR, România trebuie să discute cu UE forme concrete de conlu­crare, avînd în vedere că are statutul de ţară asociată şi “este firesc să existe canale de con­

sultări permanente, de asistenţă, de sprijin”. El a apreciat câ propunerea lui Verheugen arată că Guvernul s-a dovedit incapabil sâ asigure gestionarea economiei, performanţele economice s-au diminuat şi deci “criteriile de compatibilitate nu sînt îndeplinite”.

“Această propunere în sine este o chestiune inacceptabilă pentru un guvern care se respectă”, a mai spus lliescu.

Ministerul Educaţiei a recomandai conducerii Academiei de Muzică “ Gheorghe Dima” să administreze mai eficient fondurile alocate

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) şi cei ai Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca au convenit asupra unui set de măsuri pentru ameliorarea situaţiei financiare şi a managementului din Academia clujeană, după ce această instituţie universitară s-a piîns câ nu primeşte fonduri suficiente de Ia bugetul dc stat, a declarat, ieri, Mircea Mureşan, şeful Direcţiei de Relaţii Publice din cadrul MEN.

Măsurile convenite între rector şi reprezentanţii ministerului constau în rcdiinensionarca personalului şi a chcltuicilor aferente, în raport cu nevoile reaic ale instituţiei dc învăţămînt superior, precum şi în actualizarea planurilor dc învăţămînt conform practicii europene. Astfel, după rcdimcnsionarca personalului ncdidactic, managerii Academici ar urma să aplice în mod corect noua legislaţie a salarizării, atît în privinţa salariilor prevăzute de Legea 154, cît şi a sporurilor şi a indemnizaţiilor dc conducere. “Ca şi în alte ţări europene, funcţionarea unei universităţi depinde de alocări bugetare şi de calitatea managementului academic din acea universitate”, a mai declarat îvfircca Mureşan. Senatul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca a decis, sîmbătă, sâ acţioneze în instanţă MEN pentru că nu a respectat prevederile contractului privind acordarea de la buget a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor materiale aie instituţiei.

Vicepreşedintele PNL, Paul Păcuraru, consideră inoportună propunerea lansată de comisarul european Giinther Verheugen

Vicepreşedintele PNL, Paul Păcuraru, apreciază drept “nenecesară şi inoportună” propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui grup format din reprezentanţii Comisiei Europene, FMI şi BM care să ajute la elaborarea unei strategii economice pe termen mediu pentm România şi să monitorizeze aplicarea acestuia. El consideră că ar fi vorba, de fapt, de crearea "unei alte instanţe" care să monitorizeze modul în care România pune în aplicare programele pe care le are cu UE, BM şi FM I. Păcuraru a spus că România este deja monitorizată de cele trei instituţii. “Este vorba de programele PSAL, FESAL şi cele derulate cu fonduri PHARE, cum ar fi programul SAPARD", a mai spus Păcuraru. El a adăugat că România are nevoie de susţinere financiară pentm a putea continua derularea acestor programe.

Remus Opriş consideră că afirmaţiile iui Adrian Năstase pe tema majorării salariilor militarilor demonstrează lipsa de respect a PDSR fată de aceştia

P u rtă to ru l de c u v în t al PNŢC D, Remus Opriş, a acuzat, ieri, P D S R de “lipsă de respect" fa ţă de arm ată şi poliţie , în replică la afirmaţiile din ultima s ă p tă m în ă a le prim - vicepreşedintelui PDSR, Adrian N ă s ta s e , potrivit că ro ra m ajorarea salariilor personalului din M ApN şi Ml reprezintă o m ituire a angajaţilor acestor instituţii pentm a fi folosiţi în scopuri represive şi electorale.

Opriş a apreciat că aceste d e c la ra ţ ii d e m o n s tre a ză

“in capacitatea" P D S R de a înţelege problemele grave cu care se confruntă oamenii din aceste domenii şi faptul că acest partid vede armata şi poliţia doar ca instrumente de represiune.

“Nu actuala putere este cea p reo cu p ată de as tfe l de m aşinaţiuni ca re să im plice instituţii vitale pentm apărarea ţării, ci aceia care, vrem e de ju m ătate de veac, au folosit structurile statului în scopuri de represiune politică", a declarat Opriş, adăugînd că "printre cei

iniţiaţi în astfel- de practici" se numără şi Ion lliescu.

V icepreşedintele P N ŢC D a ap rec ia t d rep t “rid ic o le ” acuzaţiile aduse de Năstase şi a arătat că, potrivit declaraţiilor unora dintre colaboratorii lui’ Ion lliescu, liderul PDSR "a fost cel care ar fi luat în considerare intervenţia armatei în noaptea anunţării rezultatelor alegerilor din 1996, deşi pe teritoriul ţării nu se sem nalau evenim ente care să justifice acest demers".

A zi, la Cluj-Napoca debutează un seminar

care îşi propune Să răspundă la întrebarea:

C u m p r e v e n i m

a b u z u r i l e .

î n f a m i l i e ?

într-o societate în care violenţa se râspîndeşte pe zi ce trece, nici nu e de mirare câ şi în mediul familial apar conflicte. Victimele acestui flagel care este violenţa sînt copiii şi femeile. Prevenirea violenţei în familie este tema seminarului organizat de Fundaţia “Parteneri pentru schimbare” în colaborare cu Institutul de Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General de Poliţie. Lucrările seminarului incep astăzi, la ora 10,00 la Hotelul Sport din Cluj-Napoca. Vor susţine subiecte interesante ofiţeri ai IJP Cluj, profesori de la Facultatea de Filosofie, reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean Şcolar Cluj, asistenţi sociali şi invitaţi din străinătate.

Corina GĂMAN

Secretarul general adjunct al FR F consideră că echipa naţională nu se poate dispensa de Gheorghe H a g i, Gheorghe Popescu si Dan Petrescu

Secretarul general adjunct al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Cristian Bivolaru, a declarat, ieri, că “este greu” sâ se renunţe la jucători ca Gheorghe Hagi, Gheorghe Popescu şi Dan Petrescu, înaintea participării echipei naţionale la turneul final al Campionatului European din anul 2000.

Comitetul Executiv al Federaţiei Române dc Fotbal (FRF) va analiza, joi, conflictul dintre antrenorulreprezentativei României, Victor Piţurcă şi o parte dintre componenţii echipei naţionale, a declarat, ieri, preşedintele FRF, Mircea Sandu. “Comitetul Executiv a decis numirea lui Piţurcă şi tot acest for va lua o decizie necesară echipei naţionale. întotdeauna există un vinovat, iar acesta va fi decoperit, joi, cînd lucrurile vor fi puse pe tapet”, a declarat

'Sandu.Preşedintele FRF a

' recunoscut faptul că între cîţiva fotbalişti tricolori şi Piţurcă' există un conflict, dar a

menţionat că acesta nu este unul de interese, deoarece echipa naţională s-a calificat la turneul final al Campionatului European din anul 2000. “Sper ca membrii Comitetului Executiv să aprobe o decizie care să fie în favoarea performanţelor fotbalului românesc”, a a'dâugat Sandu.

Mircea Sandu a declarat că Hagi este un jucător care a oferit totul echipei naţionale. “El s-a simţit frustrat'că, deşi a revenit la echipa naţională, au fost exprimate nişte puncte de vedere care l-au vizat direct”, a adăugat preşedintele FRF.

Sandu a spus că a discutat cu o parte dintre jucători despre tensiunea care există în cadrul primei reprezentative şi, joi, după ce va vorbi şi cu Piţurcă, îşi va exprima punctul de vedere legat de această situaţie.

Preşedintele FRF a declarat că antrenorul care va conduce selecţionata României la turneul final al Campionatului European din anul 2000 va trebui să alcătuiască lotul cu jucătorii cei mai în formă.

Antrenorul echipeiRomâniei, Victor Piţurcă, a declarat presei, în urmă cu două , săptămîni, că, în cazul în care ar exista un conflict între el şi jucători, una din părţi ar trebui să părăsească echipa naţională, precizînd că jucătorii vor trebui să facă acest pas.

Ulterior, jucătorii Gheorghe Hagi şi Gheorghe Popescu şi-au exprimat nemulţumirile faţă de comportamentul şi aprecierile antrenorului Victor. Piţurcă faţă de unii fotbalişti din cadrul primei reprezentative, cei doi jucători afirmînd că nu se mai poate lucraîn cadrul naţionalei României, din cauza tensiunilor provocate de declaraţiile Iui Piţurcă. Gheorghe Popescu susţine că Piţurcă i-a comunicat personal acelaşi lucru care îl ■ declarase presei.

Căpitanul echipei naţionale, Gheorghe Hagi, a remis, în data de 14 octombrie, un comunicat de presă în care preciza câ încordarea existentă în relaţia dintre antrenorul naţionalei şi o parte dintre jucători a fost

provocată de comportamentul lui Piţurcă şi de faptul câ acesta a intrat în polemică

■ cu o parte a presei, situaţie pe care fotbaliştii “tricolori” nu au dorit-o şi nici nu- au provocat-o.

Piţurcă a mai declarat că a fost deranjat de gestul jucătorului Dan Petrescu, care, înaintea meciului amical cu formaţia Norvegiei, scor 0-0, disputat pe 19 august 1998, la Oslo, i-a cerut impresarului Ioan Becali să intervină pe lîngă selecţioner, care se afla la primul său meci la echipa naţională, pentru a-1 pune căpitan al echipei. în replică,

■ jucătorul român al formaţiei Chelsea Londra a declarat că nu i-a cerut niciodată lui Piţurcă aşa ceva. Antrenorul naţionalei a mai acuzat unii jucători că, la meciul cu Portugalia, au invocat probleme do sănătate/ cînd au văzut atmosfera din tribune, Hagi şi Popescu considerînd că Piţurcă l-a acuzat pe Petrescu că nu a dorit să joace în repriza a doua a acelui meci.

- D>n c^zTl^thătiţîi : -______comercialej'

Trei partide

şi sindicatele riscă

să rămînă fără spaţiiPînă la sfîrşitul acestei

luni, chiriaşii Primăriei Cluj- Napoca din spaţiile cu altă destinaţie mai pot să-şi reînnoiască contractele de închiriere. La ora actuală, în fondul imobiliar de stat al Primăriei mai sînt 1.200 de spaţii cu altă destinaţie şi 5.600 de unităţi locative.

Directorul DAFIS, Viorel Suciu, a precizat că cei care au subînchiriat aceste spaţii, care deţin spaţii în proprietate şi le-au închiriat sau care âu debite la plata chiriei riscă să nu mai obţină prelungirea contractului. în această situaţie pe muchie de cuţit se află trei partide politice (PD, PDSR şi PUNR) şi sindicatele clujene, cu sediul pe B-dul Eroilor. -

De asemenea, mulţi dintre chiriaşii din aceste spaţii se dovedesc a fi rău-platnici. Astfel, debitele înregistrate la Primărie din chirii, la 30 septembrie, se ridicau la 1,8 miliarde de lei, la care se mai adaugă încă 3 miliarde de lei penalităţi pentru întîrziere la plată. La persoane fizice, situaţia plăţilor este mult mai bună. Totuşi, rămîne problema abuzivilor (peste 30), obstacol aproape de netrecut pentru inspectorii DAFIS.

L.PURDEA

Roleriî v o r a v e a

o p ista în Parcul

M unicipalAmatorii de- role şi skate-

board vor avea în curînd o pistă de 200 de metri pe care sâ-exerseze în voie. Aceasta va fi amenajată în Parcul Municipal, pe aleea centrală. După mai bine de doi ani de cînd acest sport a intrat ţn vogă pe plan local, municipalitatea s-a gîndit în sfîrşit la amenjarea unui loc pentru aceşti înpătimiţi. Pînă acum, centrul rolerilor era în P-ţa "Avram lancu", în jurul fîntînii arteziene şi pe scările din faţa Teatrului Naţional, unde dalele au fost din plin uzate. Pe timpul iernii, această pistă va fi amenajată patinoar natural, alături de lacul din parc care de ani de zile are această destinaţie, dar care de fiecare dată este lăsat în paragină.

Directorul Direcţiei de Gospodărie Comunală, Mihai Mureşan, susţine că pista din parcul central, care va-fi amenajată-de RADP, va fi dată în folosinţă pînă la sfîrşitul acestei luni.

L.P.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 08 din 22.D3.1991 cod fiscal R 204469

IL IE C Ă L IA N ( r e d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t) ; C R IS T IA N B A R A ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t) .T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 -2 8 .2 8 ;E -m ail:adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţia ;T ’E-m ail: reclam a_adevcj@ m ail.dntcj.ro -publicitate

S e c r e ta r d e r e d a c ţ ie : T e l/fa x :H o r e a P E T R U Ş ’ 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16T e le fo a n e : P u b lic ita te : te l-fax: 19 .73 .0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l t u r ă ,E v e n im e n t , P o l i t ic 1 9 .7 4 .9 0 , S o c ia l, E c o n o m ic 1 9 .7 5 .0 7 ; S p o r t : 1 9 .2 1 .2 7 ; D ifu z a re , M ic a p u b lic ita te : 1 9 .4 9 .8 1 S u b r e d a c ţ ia T u r d a : te l/fa x : 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b re d a c ţ ia D e j: te l/fax : 2 1 .6 0 .7 5

TIPARUL EXECUTAT L I