la Stoeneşti? Am văzut cu ochii noştri cum prizonierii jandarmilor, cu cătuşe la mîini şi incapabili să se opună - nici nu s-au prea opus, de vreme ce s-au făcut 500 de prizonieri - aceşti oameni care s-au predat au fost loviţi cu brutalitate. Ca răzbunare pentru ce s-a întîmplat la Costeşti? Poate! Dar acesta nu este semnul triumfului statului de drept! Statul de drept interzice lovirea sau torturarea prizonierilor şi arestaţilor.

Departe de mine ideea de a-l apăra pe teroristul Miron Cozma. Spun doar că statul de drept nu înseamnă teroare contra teroare, ci aplicarea legii.

z ia r in d e p e n d e n t

A N U L I X N R . 2 5 2 0 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

L U N I ,1 M A R T I E 1 S S S

1 2 P A G I N I 1 . 2 0 0 L E I

4îhtpaginâ>3't(

Boris Elţîn şi

gafele lui

“Cizmeleroşii”

aupierdut

doar laun goldiferenţă!

§

PUNR sc opune majorării accizelor la benzină şi motorină "

D e p u t a t u l P U N R , l o a n G a v r a , d e c la r ă că . p a r t i d u l s ă u s - a o p u s i n t r o d u c e r i i u n e i a s e m e n e a p r e v e d e r i î n L e g e a b u g e tu lu i d e s t a t p e a c e s t a n ş i a v o ta t îm p o t r iv a m a j o r ă r i i a c c i z e l o r l a b e n z in ă ş i m o to r in ă . P U N R s e v a o p u n e a d o p t ă r i i O r d o n a n ţe i d e u r g e n ţ ă a G u v e r n u lu i p r iv i n d a c e s t e m a jo r ă r i în P a r la m e n t , ş i v a s o l i c i t a a n u l a r e a e i , m a i a r a t ă l o a n G a v r a .

La Cluj-Napoca a fost inaugurat seminarul:

“DszweStarea eptituiiiiSer m anageriale fsi rîndul fuucţiauariSsr adm inistraţiei publice loca!®”

S îm b ă tă , 2 7 f e b r u a r i e a . c . , l a C l u j - N a p o c a a . a v u t l o c d e s c h i d e r e a o f i c i a l ă a s e m i n a r u l u i "Dezvoltarea aptitudinilor manageriale î i r rîndul funcţionarilor administraţiei publice locale" o r g a n i z a t d c c ă t r e D e p a r t a m e n t u l d e A d m i n i s t r a ţ i e P u b l i c ă a l F a c u l t ă ţ i i d c Ş t i i n ţ e P o l i t i c e ş i A d m in i s t r a t i v e , d i n c a d r u l U n iv e r s i t ă ţ i i “ B a b e ş - B o l y a i ” , î m p r e u n ă c u F u n d a ţ i a S o r o s p e n t r u o S o c i e t a t e D e s c h i s ă . I d e e a ş i i n i ţ i a t i v a o r g a n i z ă r i i a c e s t e i a c ţ i u n i r e v i n e e x c l u s i v D e p a r t a m e n t u lu i d e A d m in i s t r a ţ i e P u b l ic ă m a i s u s a m i n t i t . A c e s t a s - a o c u p a t , d e a s e m e n e a , ş i d e o b ţ i n e r e a f o n d u r i l o r n e c e s a r e f i n a n ţ ă r i i s e m i n a r u l u i . O b i e c t i v u l p r o i e c t u l u i î l r e p r e z i n t ă îm b u n ă t ă ţ i r e a n i v e l u l u i d e p r e g ă t i r e p r o f e s io n a l ă

p e n t r u u n p r i m g r u p d e 6 5 d e f u n c ţ i o n a r i p u b l i c i ( î n s p e c i a l p r im a r i , s e c r e t a r i , d i r e c t o r i ş i ş e f i d e s e r v i c i i ) d i n 7 j u d e ţ e . a l e T r a n s i l v a n i e i , î n p e r s p e c t i v a c r e ş t e r i i e f i c i e n ţ e i s t r u c t u r i l o r a d m in is t r a ţ i e i p u b l ic e lo c a le . P r o g r a m u l c u r s u r i l o r c u p r i n d e d i s c i p l i n e d e g e n u l : Legislaţia administrativă românească, Managementul co nflictu lu i şi tehnici de negociere, Managementul schimbării, Reiaţii cu publicul, Finanţe şi bugete publice, Politici regionale etc™

S e m i n a r i i l e s c v o r d e s f ă ş u r a p e p a r c u r s u l a n u lu i 1 9 9 9 , t i m p d e d o u ă z i l e , î n u l t i m a

a f i e c ă r e i l u n i , c î t e 7 o r e p e z i . ___________ . (A .P . )în pagina a 12-a -

Avem, oare, un adevărat ? stat de drept?

ILIÉ CALIAN

A ;m auzit atît de des în ultima săptămînă despre triumful statului de drept, îneît am rămas uluit de întoarcerea, cu 180 de grade a unor politicieni români. în toamnă,

aflîndu-se la Oslo, nu la Cotroceni, preşedintele Constantinescu afirma public, într-o ţară cu veche tradiţie democratică, cum că la noi Justiţia nu funcţionează, pentru că e plină de comunişti. E adevărat, asta n-ar fi prima gafă a celui care ne-a asigurat de “schimbarea în bine". Tot domnia sa a declarat că nu are încredere în serviciile secrete, pentru că numai sub oblăduirea domniei-sale se va putea face desovietizarea serviciilor secrete.

Numai că domnul preşedinte al României o ia pe după piersic şi, de îndată ce Curtea Supremă de Justiţie îi dă 18 ani de închisoare lui Miron Cozma, declară că Justiţia îşi manifestă independenţa faţă de celelalte puteri ale statului.

S-a pălăvrăgit foarte mult - atît din simplă prostie, pînă la un punct acceptabilă, şi în mass-media, şi în partidele politice -, cît şi din interese abil manipulate - iar cea mai simplă soluţie este manipularea presei prin informaţii falsé s-a pălăvrăgit despre marea victorie de la Stoeneşti a poliţiştilor şi jandarmilor. Un “geniu” politic îi compara pe vitejii jandarmi cu oamenii lui Mircea cel Bătrîn. Nu discut despre cei pe care-i slujeşte Brucan. Cert este că o astfel de aberaţie a fost spusă cu un scop precis: ascunderea adevărului. Pentru că este evident că nu a fost o confruntare între două armate, iar ortacii lui Cozma erau acum mai puţini şi prinşi pe picior greşit de un comandant care ştie ceva despre tactică, ambuscade, mobilitatea trupelor etc., ceea ce ar fi trebuit să se ştie şi la a cincea mineriadă. Sau, poate se ştia, dar nu s-a aplicat. Raportul Comisiei parlamentare care supravegheâză SRI arată dar că această agenţie de informaţii şi-a făcut din plin datoria, oferind peste 200 de note informative diferitelor instituţii şi persoane responsabile încă de la 1 august 1998. De ce nu au fost folosite aceste informaţii? De ce domnul Radu Berceanu, ministrul Industriilor şi Comerţului, n-a intervenit în “parohia" sa? De ce ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Alexandru Athanasiu, n-a intervenit? De ce n-au intervenit cei din departamentul pentru sindicate şi' patronat? De ce n-a intervenit decît în ultimul moment primul ministru Radu Vasile? Sînt întrebări la care trebuie sâ se răspundă. Şi, mai ales, de ce la Costeşti jandarmii au fost bătuţi cu bestialitate, iar acelaşi lucru li s-a întîmplat minerilor

Organizaţiile Finii din Transilvania w invadat sălile din Primărie• Reuniunea a „emanat" „Chemarea de la C!uj-Napoca“ • \ Transilvania - fief electoral curtat

Dţn \

PRM

partidele extremiste • programul economic al nu lipseşte „eliminarea" UDMR •P r i m á r i a C l u j - N a p o c a ' a g ă z d u i t s î m b ă t ă

r c u n i u n e r . o r g a n i z a ţ i i l o r - P R M d in T r a n s i lv a n i a . ' Ş e d i n ţ a s - a î n c h e i a t c u o d e c l a r a ţ i e c u t i t l u l „ C h e m a r e a d c la C lu j - N a p o c a “ . D o c u m e n tu l a t a c ă , î n s t i l u l c a r a c t e r i s t i c p a r t i d u l u i lu i V a d im T u d o r , p r o b le m e l e c o n s id e r a te c a a m e n in ţ ă to a r e la a d r e s a „ v r e m u r i l o r ş i a c ţ i u n i l o r c a r e e v o l u e a z ă s p r e d i s p a r i ţ i a n o a s t r ă " . „ C h e m a r e a " c u p r i n d e a p e lu r i p l i n e d e p a t o s l a u n i t a t e , a d e v ă r e tc . U n a d i n t r e f r a z e l e d o c u m e n t u l u i i e s e „ d i n d e c o r " , r i d i c î n d î n t r e b ă r i c u p r iv i r e l a o b i e c t i v i t a t e a ş i i n t e r e s u l d i r e c t î n a c e a s t ă p r o b l e m ă a l e l i d e r i l o r P R M c a r e l - a u î n t o c m i t : ,p e r i c o lu l c e p la n e a z ă a s u p r a n o a s t r ă d e v i n e t o t m a i a m e n i n ţ ă t o r d a t o r i t ă c o n s o l i d ă r i i d ic ta tu r i i p r in in t e r m e d iu l J u s t i ţ i e i " ( c a r c d ic ta tu r ă ?

ş i d e c e p r i n j u s t i ţ i e ? ) . C o t i d i a n u l n o s t r u v - a - i n f o r m a t d e s p i c „ s t a r e a " d o s a r e l o r p e n a l e î n c a r c s e a f l ă im p l i c a ţ i V a d i m T u d o r ş i p r i m a r u l F u n a r . D e p u t a t u l l l i e N e a c ş u ş i - a a f i r m a t , c o l a c p e s t e p u p ă z ă , d o r in ţ a c a , o r i C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e , o r i C u r t e a d e A p e l B u c u r e ş t i s ă d e m i s i o n e z e p e n t r u c ă , j u s t i f i c ă p a r l a m e n t a r u l p e r e m i s t , „ a u d a t d o u ă s e n t i n ţe f o a r t e d i f e r i t e î n c a z u l l u i M i r o n C o z m a " .

î n p l u s , d o c u m e n t u l v i n e Ia d o a r o s ă p t ă m î n ă d u p ă „ M e s a j u l c ă t r e T r a n s i l v a n i a " e m i s d e P U N R la S a t u - M a r e ş i c a r e î i a r c c a s e m n a t a r i p e

_ ______ Andreea MARCUcontinuare în pagina a 12-a

• fostul senator liberal îşi duce „măsurile de dreapta" într-un partid de centru •Ieri, Consiliul Naţional al PNR l-a numit pe fostul vicepreşedinte al PNL, senatorul Viorel Cataramă,

în funcţia de preşedinte al partidului. Prima declaraţie a proaspătului preşedinte interimar al PNR s-a axat pe ideea transformării partidului într-o alternativă politică la PDSR şi CDR şi şi-a declarat ca obiectiv principal consolidarea partidului în viaţa politică, precum şi cîştigarea alegerilor din 2000. Cataramă şi-a reafirmat intenţia de a apăra interesele clasei de mijloc, promovarea capitalului autohton, susţinerea reducerii cu 30 la sută a impozitului pe salarii şi subvenţionarea agriculturii. Fostul preşedinte ai PNR, Mihai Berea, a demisionat în timpul Consiliului şi a fost numit prim- vicepreşedinte al partidului.

Preşedintele PNL, Mircea lonescu Quintus, s-a declarat surprins de intrarea lui Cataramă în rîndurile PNR, avînd în vedere faptul că PNR esta un partid de centru şi că divergenţele dintre senator şi colegii din PNL au fost din cauza vederilor „de dreapta" ale lui Cataramă:

(A . M .)

d ü f a |150 tipuri °

de vopsele germane

H e n k e ladezivi pentru construcţii

la cete mal mici creţuri, prin

C O N I S P A C K F R O DDistribuitor autorizat Ctuj fi Saloj

tel. (064) 43 23 77, 43 23 78

S e î n t r e v e d e o

c o a l i z a r e a

m a r i l o r

c o n f e d e r a ţ i i

s i n d i c a l e

Parlamentarii şi liderul s in d ica lis t se

i documentează înainte de discuţii

• Sindicatele vor vot uni­nominal • Matei Brătianu, vicepreşedintele BNS, a venit la Cluj-Napoca pentru a vedea care sînt relaţiile între parlamentari şl sindi­cate • Nu a prea avut ce să vadă: la întîlnire au venit doar doi parlamentari •

Andreea MARCU

continuare în pagina a 12-a

PiîCD susţine în continuare Cabinetul VasileB N R a f i n a l i z a t m a s u r i l e p e n t r u a s i g u r a r e a c o n t i n u i t ă ţ i i

o p e r a ţ i u n i l o r , o n o r a r e a a n g a j a m e n t e l o r d e p l a t a ş i p r o t e j a r e a

d e p o z i t e l o r p o p u l a ţ i e i ş i a l e a g e n ţ i l o r e c o n o m i c i l a B a n c o r e x

Noi avem grijă de ochii

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv.Muceniţă Evdochia- Cuv. Domruna; Calendarul greco-catokc. S.m. Eudochia samarineanca(s.ll). ,'s' ' "“V ''"-■'■x'ISî' Ş.... ' r v '—'y ,

â r ţ u r i s e s c u i v b o t e z s p r

e r t a r e a p â c a t e l o r

»»sS' ' V- ' - s , : ,,, - „ ,

^ vAÍSL o''-.' -. • J

^ hll-y• Mîine: Calendarul ortodox. Sf. Sfinţit Mc.Teodot; Sfy Mc. Isihie şi Nestor; Calendarul greco-catolic: S.m.Teodol ep. Cirehei (+321)*

P R E F E C n jR A ;C O N S lL lü LJU D E Ţ E A N : 19-64-16

' P R IM A R 1A C L U J-N A PO C A ; 19-60-30 'P R IM Ă R IA DEJ: 21-17-90 ' P R IM Ă R IA TU RDA : 31-31-60 'P R IM Ă R IA C ÎM PIA T U R Z II: 36-804)1

• P R IM Ă R IA 1IUED1N: 2 5 -1 5 4 8• P R IM Ă R IA G H ERLA: 24-19-26

PO U ŢLA CLUJ-N APO CA :

95 5 s i 43 -2 7 -2 7•POLTŢ1A FEROVIARĂ

C L U J-N A PO C A - 1 3 4 9 -7 6 •P O L IT IA D E J: 21-21-21 • P O U Ţ I A TU RD A : 31-21-21• P O L IŢ IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-82-22 • P O U Ţ I A H U ED IN : 25-15-38

P O L IŢ IA G H E R L A 24-14-14 PO M P IE R II: 981

• P R O T E C Ţ IA CIV ILĂ : 982• G A R D A FINA NCIA RĂ C L U J:

19-52-23 ş i 19 -16-70 , inL 158 D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C II ŞI P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E 9 7 9

• S A L V A R E A 961• SA L V A R E A C FR: 19-85-1)1

IN TER N A ŢIO N A L: 971•IN T E R U R B A N : 991

IN F O R M A Ţ I-931 •D E R A N JA M E N T E : 921• O R A EX A C T Ă : 958

R A . T ER M O FIC A R E: 1 9 -8 7 4 8 • S C M ON TEN 'A Y S A 41-51-71• R -A A P Ă CA NA L: 19-63-02 • S . C 'S A L P R E S r S A .: 19-55-22• S C P R IV A U 1 7 4 3 -8 6

DISTRIBUŢIA G A ZELO R N A TU RA LE: - INTERVEN ŢII G A ZE

9 2 8 ;4 3 3 4 2 4•A E R O P O R T : 956 •G A R A C luj-N apoca: 952 'A G E N Ţ IA C I R - internaţional 13-40-09; - in t e r n -4 3 -2 0 -0 1 ;T u rd a - 3 1 -17-62; Dej - 21 -20 -2 2

»eu R S f*5 iiro |C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E

d in A u to g a ra I I :G u j-N ap o ca - Budapesta, c u p lecare din

C lu j-N ap o c a în z ilele d c lu n i, m arţi, jo i şi v in a i b o ra 7,00 şi înapoierea d in B udapesta în z ile le d c m arţi, m iercuri, v in eri şi s îm b â ti Ia o ra 11,00.

• G u j-N a p o c a -B re m en (G cn n a n ia ) , cu p lec ir i m iercuri ora 16,30 şi du m in ica, o ra 6 3 0 ş iîn a p o ic re m a r ţio ra 5 şi vineri o ra 10.

• C lu j-N ap o ca-B u d ap esta , c u p lecare în z i le le d c j o i o ra 2 2 ,0 0 ş i în a p o ie re d in B u d ap esta în zilele dc vineri o ra 16,00. INFO R M AŢ11: Autogara 1:14-24-26

A u to g a ra I I : 4 5 -5 2 -7 8

F A R M A C IAFarmacii cu serviciu permanent:

Farm acia "C O R A F A R M ”, str. Ion M eşte r nr. 4 , telefon 4 2 -6 5 4 0 .

Farmacii cu serviciu prelungit. Farm acia T N T E R P H A R M ”, s tr. P r im ă v e r i i n r . 5 , t e le fo n 4 2 -7 1 -9 5 o r a r 8 - 2 2 , F a rm a c ia X L E M A T IS F A R M ”, P -ţa U n ir ii n r . 10, telefon 19-13-63 ,orar 8-22.

Garim ie noapte: F a r m a c ia n r .4 , T IE D E R A ”, str. G h D oja n r. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

TARQM: 2a.iO.l99H- 27.03.1999 S. .Juni

6,3012,0020,00

.'8,40 10,40 14,10 18,3Q

- 21,00

. 11,40 19,30

marţi10,0018,35

11,00 8,30 19,35 . 17.05

9,3018,05

miercuri, joi10,0020.00

11.00 8,3021.00 18.30

9.3019.30

vineri820

15,0010,30 7,00 16,00 1220

19.40

8,0014,4021.50

sîmbătă6.30

16.308,40 15,00

1730 -16,00

duminică1 - 19,40 21,50rre ţ bilet: 392.000 lei

nurti: Cluj Budapesta 12,10-12,20 jsil Budapeita Cluj 11,10 - 13,25 Preţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA ŞFÎNTÂ"

1-5 martie Medicină generală. Dr. M.Suciu

4 (12-14), dr.S. Loga - 5 (14-16); dr.I.Boilâ - 1,2,4,5(10-12), dr. LrRasa - 5 (14-16), dr. R. Cotârlâ- 3 (10-12),dr.V.Tâtam5 (10-12),Dr. L. Ciobanu - 3 (12-14); Homeopatic. Dr.L.Barbăalbâ - 3,5 (10-12);Interne. Dr.F.Gheiman-1-3(10-12), dr.A.Iancu-2(11,30-13), dr.D.PÎrv- 1 (15-16), dr. Cs. Szakacs-3(13-15), dr.N.Pop - 4 (14-16), dr. Gh. Uza -1 (13-15); Reumatologie. Dr.LAlb-2 (12-14), dr.C.Zotta - 5 (14-16); Ginecologie. Dr.C.Fodor- 2-4(10- 12); Chirurgie. Dr.C.Cosma - 2,4 (10-12); Pediatrie. Dr.R.Mitea -2 (13-15), dr.L.Toma - 4 (10-12); Dermatologie. Dr.H.Radu -4 (1 2 -14), Ortopedie. Dr.Z.Popa -1 (1 1 - 12); Psihiatrie. Dr.E. Czuczi - 1 (13-15); Neurologie. Dr.M. D ivin -4 (13-15); O.R.L. Dr.C-tin Rădulescu v 1 (12-14); Psihologie. Psih.L.Boilâ -2 (15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugea- 1 (13- 17); Urologie. Dr.R.Vidican - 1 (13 17), 2,3,4,5, (8-13).

Pentru chirnrgie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere dc la Policlinica fără Plată "Familia Sfîntă”.

Programarea bolnavilor- de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

F I L M E26 FEB. - 03 MARTIE

Republica - Negociatorul, SUA - premieră (10; 13; 16; 19) * Victoria - Stare de asediu, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta - Salvaţi soldatul Ryan,

SUA (41; .14; 17; 20) * Favorit - Ronin. SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * Mărăşti - Doctor Dolittfe, SUA (13; 15; 17; 19).TURDA Fox - Picat din cer, SUA DEJ Arta - Cop land, SUA 1-3.03 - O iubire ca-n poveşti, SUAGHERLA 25-28.02 - O iubire ca-n poveşti, SUA, 1-3.02 - Punctul zero, Románia; Omul cu masca de fier, SUA._____________________

Luni, 1 martie 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.

tirí BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.:30-9:00 Transilvania Matinal. 9:00-15:00 Patrula de serviciu.

15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00 *%***'“ Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-01 :D0 Post Factum. 01:00-

06:00 Music Non-Stop. ,

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâtă: 8-13,30.

I Biblioteca Judeţeană “O CTAVIAN G OG A”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Marc nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR; luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marti, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vijieri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbâtă 8 - 12.45; 14- 18.45.

■ Biblioteca Germană (stradă Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marti, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţa pentm studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “Hellai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13. "

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermanh Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

I Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină, şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

I Biblioteca Soros Ouj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9- 12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Luni, 112.00 TVR Info; 12,05 TVR Craiova; 13,00

i'minuni (r); 14,00 TVR Inîo; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Dosarele istoriei (r); 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,30 Scena; 18,00 TVR Info;18.10 Camera ascunsă; 18,35,

.Familia Simpson; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;21.00 Primul val; 21,50 Teatrul Naţional de Televiziune; "Micul Lotrf; 23,50 Jurnalul de noapte. Sport; 0,05 Întîlnirea de la miezul nopţi. . .W . ' tv ^ .

12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o

vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 D-na King, agent secret (r); 13,50 Un cîntec pentru fiecare; 14,00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info;15.10 Limbi străine. Engleză; 15,35 SOS - La capătul lumii;16.00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 De dragoste...;18.00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toatei; 20,10 Mistere şi minuni;21.00 Credo; 22,00 Film; împreună (SUA 1992); 23,20 Arii din operete cu tenorul Dorin Teodorescu; 23,30 S.O.S. Patrimoniul; 0,00 Ghici cine vine ia mine?; 0,30 TVM. Mesager.

7.00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;9.00 Profit (r);

9.10 Cărările iubirii (r); 9,55 Tînăr şi neliniştit (r); 10,40 Terminatorul II (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Profeţii despre trecut (r); 14,00 Reforma la români (r); 14,30 Urmărire generală (r); 15,00 Spirit de echipă; 15,30 Tînăr şi neliniştit;, 16,15 Cărările iubirii; 17,00 Ştirile ProTV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: High Season (Anglia ’8 8 ); 22,15

martie * /Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22*30 Seinfeld;. 23,00 Ştirile Prb TV/Profit; 23,15 Audienţa ■ naţională; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,00 Război în viitor; 1,45 Revizie tehnică; 4,00 Audienţa naţională (r); 5,00 Rişti şi cîştigi (r); 5,30 Roata' norocului Ţr); 6,00 Dreptul la iubire (r).

6,40 Agenţia de presă (r); 6,45 D i m i n e a ţ a

devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie;11.30 Film: Propunerea (SUA 1996); 13,30 Planeta de vis;14.00 Ştirile amiezii; 14,30 Foişorul de foc; 15,30 Dallas;16.30 Ştiri; 17,00 Trei destine; 17,50 Zodiac; 18,00 Uraganul;19.00 Observator; 19,30 Marius Tucâ Show; 21,00 Pericol iminent; 22,00 Viitorul începe azi; 23,00 Observator; 23,30 Agenţia de presă; 23,35 Cuiul din pantof; 1,05 Agenţia de presă (r); 1,10 Navarro; 2,40 Observator (r); 3,10 Uraganul (r); 4,10 Foişorul de foc (r).

Luni, 1 martiefi0 6,00 Video-

^ g | » y y t e x t ; 2 1 . 0 0 D e d T A y * iscaţii muzicale

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Luni, 1 martie

PORTAL17,00 Rock Out The Earth -

emisiune muzicală; 17,30 Cartuna Show - desene animate; 18,00 Cîte ceva despre dragoste - film; 19,30 Căsuţa cu poveşti - desene animate; 20,00 Pasiuni mortale - film; 21,35 O altă viaţă - seria!; 22,00 Radical Power - documentar; 22,30 Energia prepoasă

-film; 0,05 Pent Centerfold - program erotic; 1,00 VideotexL .

TELE EUROPA NOVA ClujLuni, 1 martie

15,00 Preludiu muzical; 15,10 Serial: Kung Fu II (r); 15,55 Videoclipuri; '16,00 Serial: Misiune imposibilă; 16,50 Videoclipuri; 17,00 Serial: Strarsky & Hutch; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Serial; O singură viaţă; 19,50 Videodipuri; 20,15 Cerc deschis; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

7.00 Music m Box; 12,00 Ora m 12; 13,00

Focus 13 (ştiri); 13,10 Atingerea îngerilor (s); 14,05 Celebri şi bogaţi; 15,00 Maria Mercedes; 16,00 Focus 16 (ştiri); 16,10 Tia şi Tamera; 16,35 Malcolm şi Eddie; 17,00 Jerry Springer Show; 18,00 Focus, Meteo, Sport; 18,50 Real TV; 19,00 Detectivi de elită; 20,00 Camera ascunsă (div.); 20,30 Film: Beţe-n roate (SUA 1990); 22,00 Poză la minut (s); 22,30 Focus +; 23,00 Fotbal Anglia -27; 0,45 Fotbal Anglia -27 (sel.); 2,00 Focus+. (ştiri/r); 2,30 Real TV (r).

7.00 Celeste se întoarce (r);

T 7,45 Guadalupe (r); 8,30 Dex, mascatul (r); 9,00 Dragostea nu moare (r); 10,00 Film: Visul Vestului (r); 11,40 Ca la mama Acasă (r); 11,45 Ultima vară (r); 12,30 Dragoste şi putere (r); 13,15 Misterioasa doamnă (r); 14,00 Surorile; 15,00 Marimar; 16,00 Celeste se întoarce; 16,45 Guadalupe;17.30 Ultima vară; 18,25 Ca la mama Acasă - reţete culinare;18.30 Dragostea nu moare; 19,25 Dex, mascatul; 20,00 Dragoste şi putere; 20,45 Misterioasa doamnă; 21,30 Surorile; 22,30 Film: Vă place Brahms? (Franţa/SUA 1961); 0,45 Hat-trick; 2,00 Războiul conjugal (s).

- Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

-S :t*

J0Ţ- Luni, 1 martie'■Ştiri: 6 ,40,7,7,40,8, 8,40,9,10,13, 14,15,

f 6,f 7,78.6,00-10,00 “Primul salut'. 6,20 T Agenda zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 7,20

W* Revista presei locale. 7,27 ”Plus”, pamflet (Adrian Suciu). 8,20 ’CD Sport' (Cătălin

i f'S Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul dpematografelor. 10,00-14.00 "CD Player”. 10,20 Revista presei centrale. 10,40 'Divertis Radio Blitz". 10,50 “Plus”,, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20, 13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,40 'în sănătatea Dvs.', rubrică medicală (Cristina Stihi). 12,40'Interviul zilei". 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 'Ziua în cîteva vorbe’, declaraţia zilei. 15,20 ‘Ce mai crede lumea’, r. 17,40 'Divertis Radio Blitz', r. 18,10 'CD Sport' (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare’ (Mircea Bucin). 19,00'Cocktail CD", Dan Creţa. 21,24,2,4 Retrospectrva-ştirilor zilei. 21,30 "Cu capsa pusă’ , Tudor Runcanu şi Horaţiu Nicoară.

„ . . « . Luni, 1 martieR a d io S o m c ştiri: 8,10,12,u , 17,FM «* .» MH, 20. 6-10 'Cafeaua de

serviciu' (meteo, maxima zilei, informaţii e, horoscop, recomandări TV, agenda culturala,

revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zflei; Basca cu ^jretele^Jondosport^uraJumö^urplusJijjtir^externe^

concursuri). 14-15'Noutăţi la Radio Sonic”. 15-17McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald’s). 17-19 "Retrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote fubulare” (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Hits". 21-23 "Călătorii pe portativ" (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

U N I P L U S R a d i o p& ™ ?âo™ tiv— -------------------------- BBC: 6,00-6,30'; 14,00-

14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Răsărit pe FM". 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20; 8,20 Sport; 7,45 Vos Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor; 10,00-14,00 “Anti-Stress". Program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 “Music Expres". Program exclusiv muzical. 19,00-19,20 Jurnalul local de seară. 19,00-21,00 Animaţie. 21,30-23,30 "Somn bizar" - o emisiune de Cristi Minculescu.

Luni, 1 martie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-

rtd/0. 11.00 Pauzele de dimineaţă (meteo,WTÂCT 8:08 Revista presei locale; 8:20

actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda

culturală' 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact F M .. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napocaf. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari

concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.C -1P11 - T-~ -:nrTr-. rr—m,_ Luni, 1 martie

D A n i A M I I I ' V i Bună dimineaţa. R A D I O v L U J Jgf O emisiune cu informaţii,

— — ----------— actualităţi şi muzică,realizată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00Radiocircuit. Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale. De la Radio Cluj, prezintă Ella Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-12,45Tranzit. Agenda culturală, voci în cetate, sinteze economice. Redactor Melania Drăgan. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea în limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal, Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară in direct Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de minute în prezentarea Florin Pruteanu. Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Spate în spate. Talk-show-uri pe teme sportive. Redactor Radu Săplăcan.20.00 Ştiri. 20,05 Poveştile Mihaelei - poveste pentru copii. 20,10 Serata muzicală vă este oferită de Ciprian Rusu.21.00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.____________________’

CLUJ-NAPOCA, ştr.PROF.CIORTEA nr.9

(cartier Grigordscu) CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 1548; Ma, J:16*-18*

Dr. VALENTIN POPESCU. (Ch'mirgie, Oncologie)

Ma, J: 14”-16; V: 15-17 S : 9 -1 1

Dr.DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; Ma,J:18*-20 V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

' P O L I C L I N I C A \

INTERSERVISAN /str. Pascal)' nr.5, cart. Gheorgheni

STOMATOLOGIEINTERNE 4 CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOG RA­FIE ♦ ALERGOLOC1E ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOCIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFEE

Examinări Doppler - Hislerosalpingografii pentru

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imonologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcini - Antigén HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină |i masculină - ETidoscopie digestivă -. Gastroenterologie) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 -2 1 Medic de gardă: orele 21-7Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ' /

s.c. K N m t a l R O V A -

SO COLOV' Coliű MofOar l66,op.SJ":

1î*t*mal)ti «tomatolo»Jc* oomptaaa:

O î e r a p k

O p r o lu t k á ( « n s n t k i )O durargie (nsacţiL tmpiusî*)

Programări ia l«L : 430028 Zîlnk orar: 9-1®

sutibâia. 1G>13 f

>s i:

P w n t f u * ţ u < J * n ţ t .ş S iS S M S S M h i iw i i»

» n » J a m a r i , '

ggasIPPPROF

S t

P R O Í

. UNIV . S r. M IR A I GĂLUGĂRÎT

Dr.ANGELACĂLUGĂRU

r . P r a h o v e i n r . 1 1(lîngă biserica Bob)

ÎR A M O F T A L M O L O G IE

L , M i , V - 1 7 - 2 0

S - 8 - 1 2 .

T e l .: 4 2 .5 6 .1 8 ; te l/fa x :1 9 .1 4 .6 8

S IALIANŢA ANT1SUICID

L I F E L I N ESufletul nostni la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul | de noapte, telefonul vieţii.

19 16 47Gardă de noapte, orele 20-08. î

L in ia te le fo n ic ă d e intervenţie în criza si p re v e n ţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL DK StóTATE

MI.VTAli CLUJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile lu numărul 186864.

n

janii nostru foloseşte ştiri, furnizate de agenţiile pOMPRES şi MEDIAFAX. m

1922 - S-a născutJŢitzhak Rabin, - premier israelian, asasinat în

noiembrie 1995.

.. . „ V ' ' •• ' • • ■ •••-. . - '■> ' - „v v/r-xW , s ■ - „ “ ' *

A ajuns o a r e B o r is E l ţ în s â - i d e a t e l e f o a n e Imaginare lu i B ili C lin to n ? S t în j c n i t o a r e a l i p s ă d e comunicare în le g ă tu r ă c u s i t u a ţ i a d i n K o s o v o a tcos in e v id e n ţă s c ă d e re a im p o r ta n ţ e i p r e ş e d i n te lu i

pentru p o l i t i c a e x te r n ă a m e r i c a n ă . L u m e a e r a demult t im p Ia c u r e n t c u s e n s i b i l i t ă ţ i l e l i d e r u lu i dc la K r e m l in , c a r e s - a u î n m u l ţ i t o d a t ă c u înrăutăţirea s tă r i i s a le d e s ă n ă t a t e ş i a s i t u a ţ i e i d in guşii In să u n in c id e n t c e a a v u t lo c la 1 8 f e b r u a r i e j produs o în t o r s ă t i i r ă n o u ă ş i o a r e c u m b i z a r ă .

Dl E lţîn l e - a d e c la r a t z i a r i ş t i l o r l a M o s c o v a , î n cuvinte c e a u f ă c u t r a p id î n c o n j u r u l l u m i i , c ă i - a

| spus p r e ş e d in te lu i G l in to n , l a t e l e f o n ş i î n t r - o scrisoare, c â R u s i a n u v a p e r m i t e a t a c u r i a e r i e n e ale N A T O îm p o t r iv a I u g o s l a v i e i î n l e g ă t u r ă c u criza d in K o s o v o . “N u v ă v o m lă s a s ă v â a t i n g e n ţ i de K o so v o ” , a r e d a t e l m e s a j u l t r a n s m i s , f a r ă s ă precizeze c î n d a v o r b i t u l t im a d a t ă c u p r e ş e d i n t e l e SUA. D a r , c u d o u ă z i l e î n a i n t e d e e x p i r a r e a primului u l t im a tu m s ta b i l i t p e n t m a j u n g e r e a la u n acord d e p a c e î n K o s o v o ş i î n c o n d i ţ i i l e î n c a r e SUA şi a l i a ţ i i lo r a m e n in ţ a s e r ă c u l o v i tu r i a e r i e n e împotriva s î r b i l o r r e c a l c i t r a n ţ i , s p u s e l e d l u i E l ţ în au p ăru t s ă f i e u n a v e r t i s m e n t d e s t u l d e s e r io s către W a s h i n g to n . C a s a A l b ă a r e p l i c a t a f i r m în d că o p o z i ţ ia R u s i e i f a ţă d e f o l o s i r e a f o r ţ e i e s t e

^b in ecu n o scu tă . S in g u r a n e d u m e r i r e a f o s t c ă B o r is y,-Zri n u d i s c u t a s e ş i n i c i n u - i s c r i s e s e l u i B i l l

; î l i i to n î n u l t i m a v r e m e .| L ideru l d e la K r e m l in a v o r b i t , î n t r - a d e v ă r , la

telefon c u s e c r e t a r u l d e s t a t M a d e l e i n e A l b r i g h t cj două s â p ă t m î n i în a in te , î n t i m p u l v i z i t e i s a l e la M oscova. S e p o a t e s ă f i î n c u r c a t a c e a c o n v e r s a ţ i e cu co n v o rb ir i m a i v e c h i c u p r e ş e d i n t e l e a m e r ic a n ? Mai m u lt, d a c ă B i l i C lin to n c o n t in u ă s ă - l c o n s id e r e

p e B o r i s E l ţ î n o f o r ţ ă p o l i t i c ă im p o r t a n t ă , d e c e n u l - a c o n t a c t a t d i r e c t î n u l t im e le s ă p tă m în i p e n t m a - ş i c o o r d o n a e f o r t u r i l e d e p a c e î n K o s o v o ?

P r e ş e d i n t e l e r u s , î n t o r s r e c e n t la l u c m d u p ă c e a f o s t in t e r n a t d i n c a u z a u n u i u lc e r s to m a c a l , a r ă t a b i n e l a î n t î l n i r e a c u z i a r i ş t i i . î n s ă î n u l t im e le lu n i p r o b le m e l e d e s ă n ă t a te l -a u o b l ig a t s â s e d is ta n ţe z e

Boris Elţîn şi gafele lui

(“Reuters”)

d e t r e b u r i l e g u v e r n ă r i i ş i s ă c e d e z e î n t o t m a i m a r e m ă s u r ă c o n t r o l u l a s u p r a ţă r i i p r i m u l u i m i n i s t r u E v g h e n i P r i m a k o v . D i n a c e s t m o t i v , - u n i i a m e r i c a n i a u t r a s c o n c l u z i a c ă B o r i s E l ţ î n , p e v r e m u r i m a r e a s p e r a n ţ ă a d e m o c r a ţ i e i m s e ş i e l e m e n t u l c e n t r a l a l p o l i t i c i i a m e r i c a n e f a ţ ă d e M o s c o v a , e s t e o f o r ţ ă n e s e m n i f i c a t i v ă s a u c o n s u m a t ă . E s t e ş i c e e a c e a i n d i c a t d e c l a r a ţ i a c a n c e l a r u lu i g e r m a n G e r h a r d S c h r o e d e r d in c u r s u l v i z i t e i s a l e r e c e n t e I a W a s h i n g to n , p o t r i v i t c ă r e i a e l ş i p r e ş e d i n t e l e a m e r i c a n a u c o n v e n i t c ă m e to d a c e a m a i b u n ă p e n t r u a s t a b i l i z a R u s i a e s t e d c a-1 s u s ţ i n e p u t e r n i c p c P r im a k o v . D e s p r e E l ţ î n n u s - a s p u s n i m i c . A l t s e m n c ă A d m i n i s t r a ţ i a a m e r i c a n ă s e g în d e ş t e la s u c c e s o r i i lu i E l ţ în a f o s t f a p t u l c ă î n c u r s u l r e c e n te i s a le v i z i t e la M o s c o v a

d n a A lb r ig h t a d i s c u t a t c u p o t e n ţ i a l i c a n d i d a ţ i la v i i to a r e le a l e g e r i p r e z i d e n ţ i a l e d i n R u s ia .

în t r - o r e c e n tă a n a l i z ă a c i d ă p u b l i c a t â . î n r e v i s t a . . " N a t io n a l I n t e r e s t " , D i m i t r i S i m c s d e Ia C e n t r u l d e s tu d i i N i x o n a r ă t a c â p r e ş e d i n t e l e C l i n t o n ş i c o n s i l ie r i i s ă i a u fo s t a t î t d e p r e o c u p a ţ i s ă - l s u s ţ i n ă p e E l ţ în î n c u r s u l a n i l o r î n e î t “ i - a u t r e c u t u ş o r c u v e d e r e a g r e ş e l i l e p e r s o n a l e - i n c lu s iv o b i c e iu l d e a c o n s u m a a l c o o l î n e x c e s ş i p r o p e n s i u n e a c ă t r e g r a n d o m a n ie - ş i i - a u c e m t î n t r - u n a s ă p u n ă în a p l ic a r e r e f o r m e r a d i c a l e , i n d i f e r e n t d e c o s t u r i ” . U n e x e m p lu : a c c e p t a r e a t a c i t ă d e c ă t r e S U A a m e n e v r e lo r l u i E l ţ î n d i n 1 9 9 3 , p r i n c a r e “ p r a c t i c a im p u s o n o u ă C o n s t i t u ţ i e , c a r e s ă g a r a n t e z e p r e ş e d in te lu i m s p u te r i a p r o a p e d ic ta to r ia le ” . E s t e u n a v a n ta j d e c a r e E l ţ î n c o n t i n u ă s ă s e b u c u r e : d a c ă P r im a k o v ş i - a s p o r i t c o n t r o l u l a s u p r a p u t e r i i ş i a e c o n o m ie i a f l a t e î n h a o s , e x p e r ţ i i a v e r t i z e a z ă c ă E l ţ în m a i a r e î n c ă u n r o l d e j u c a t . “ î n c i u d a g a f e lo r ş i a s o m n o le n ţe i s a l e m o m e n ta n e , c o n t in u ă s ă s e f a c ă s i m ţ i t î n s p e c t r u l p o l i t i c c a o f o r ţ ă s t a b i l i z a to a r e e x t r e m d e im p o r t a n t ă , p e n t r u c ă , in d i f e r e n t c î t e s t e d e c o n t e s t a t e l ş i C o n s t i t u ţ i a p e c a r e a e l a b o r a t - o î n 1 9 9 3 , t o ţ i o r e s p e c t ă ” , a s u b l in i a t L c o n A r o n .

A n a l i s t u l n u e x c l u d e n i c i p o s i b i l i t a t e a u n e i “ r e n a ş t e r i t r a d i ţ i o n a l e d e p r i m ă v a r ă ” a l i d e r u lu i d e l a K r e m l i n . î n o p i n i a s a , p r e ş e d i n t e l e r u s , a s e m e n e a u n u i “ u r s c a r c h i b e r n e a z ă ” , s - a r e t r a s d i n v i a ţ a p u b l i c ă t r e i a n i l a r î n d p e n t r u a - ş i f a c e î n t o a r c e r e a p e s c e n a p o l i t i c ă p r i n g e s t u r i s p e c t a c u lo a s e î n p r i m ă v a r ă , î n a n i i 1 9 9 6 , 1 9 9 7 ş i 1 9 9 8 . “ D a c ă î n a c e s t a n n u s e p r o d u c e t r e z i r e a d e p r im ă v a r ă , c r e d c ă e s te c la r . E r a E l ţ în s - a te r m in a t” , a a r ă t a t c l .

Marea Britanie şi continentul european: CINE ARE NEVOIE DE CINE?

(“International Herald Tribune”)

Speranţa că Marea Britanie va putea să-şi aducă contribuţia - avînd în vedere îndelungata sa istorie de libertate şi guvern reprezentativ - la evoluţia Uniunii Europene, se estompează tot mai mult. într-adevăr, Marea Britanie ar putea avea ea nevoie de Europa pentru salvarea instituţiilor sale, acum pe cale de erodare. .

Marea Britanie s-a temut întotdeauna că asimilarea va însemna pierderea identităţii. Astfel, vechile sale libertăţi şi îndelungatul ataşament faţă de un guvern reprezentativ ar fi putut fi erodate de parteneri cu o istorie sporadică de unitate (Italia), democraţie

t (Germania), pluralism (Spania) sau stabilitate constituţională. /"Marea Britanie ar fi devenit victima centralismului birocratic,

fabricat în Franţa, comutat la Bruxelles, ca urmare a hotărîrii Comisiei Europene sau a unor tendinţe anarhice, ce au adus deseori mari distrugeri pe continent şi continuă în Balcani.

Totuşi, există tot mai multe dovezi că atacurile asupra sistemului său parlamentar şi libertăţii de expresie au loc tocmai în Marea Britanie.

Recent, Parlamentul european a reuşit să acţioneze ca un adevărat reprezentant ai poporului, punînd Comisia Europei sub supraveghere. Au fost demascate o serie de acte de corupţie, iar Jacques Santer a trebuit să recunoască că această comisie nu se poate comporta pe vecie ca un fel de serviciu civil colonial.

Dar, după aceea, Cabinetul premierului Tony Blair a declarat că nu este răspunzător în faţa nimănui, decît o dată-la circa 5 ani, în faţa alegătorilor.

Controalele şi echilibrul, pe care le presupune un sistem parlamentar, sînt de mai mult timp erodate în Marea Britanie, ca urmare a rigidităţii sistemului dual de pariid şi faptului că membrii acestora pun ordinele primite pe linie de partid înaintea conştiinţei proprii şi intereselor alegătorilor din circumscripţiile respective. Dar comitetele parlamentare bipartite continuă să analizeze unele detalii legate de guvernare. Recent, unul din ele a condamnat rolul jucat de secretarul de stat pentru afaceri externe, Robin Cook, şj ministerul său într-o încîlcită afacere cu trafic de armament, în Sierra Leone. T. Blair a acuzat raportul comitetului că este incorect şi nu merită luat în seamă. Atît despre modul în care Guvernul este ţinut răspunzător de către Parlament. De cînd este la putere, premierul Blair a încercat să diminueze constant rolul Parlamentului, redueîndu-şi prezenţa sa acolo şi preferind să anunţe importante decizii politice prin intermediul mass-media apropiată de el.

Populaţia joacă un rol firav în schimbările constituţionale care sînt contemplate în prezent şi care vor duce la subminarea, într-un grad şi mai mare, a prerogativelor parlamentare. Puţini se îndoiesc de necesitatea aplicării reformei la Camera Lorzilor şi reprezentarea ereditară dar, oare, în acest fei doreşte Tony Blair mai multă democraţie? Avînd în vedere tendinţele actuale de auto-distrugere ar putea să vadă tocmai în Bruxelles, Strasbourg şi chiar Frankfurt apărătoarele mamei Parlamentelor, a Magnei Carta, a Guvernului reprezentativ, răspunzător de faptele sale, care să contracareze curentul actual de exercitare a unui autoritarism populist, familiar în Asia şi America Latină.

Situaţia arsenalului militar britanic după delegarea

puterii către ParlamentulScoţiei

(“The Economist”)

D e p i n d e p e c i n e c r e z i , n o u a S c o ţ i e îş i v a a d u c e o c o n t r i b u ţ i e m o d e s t ă la p a c e a m o n d i a l ă s a u v a d e v e n i u n f e l d e s ta t î n a p o i a t ş i i z o l a t , e p u i z a t d e c h e l tu i e l i m i l i t a r e i n u t i l e , d o r n i c s ă - ş i c o n s t r u i a s c ă p r o p r i i l e r a c h e t e n u c l e a r e . A p ă r a r e a - d o m e n i u c a r e r ă m î n e î n a f a r a p r e r o g a t iv e l o r n o u lu i P a r l a m e n t s c o ţ i a n - a d e v e n i t u n u l d i n t r e c e l e m a i în f o c a t e s u b ie c t e d e d e z b a t e r e î n b ă t ă l i a e le c to r a lă d i n t r e P a r t i d u l L a b u r i s t ş i P a r t i d u l N a ţ i o n a l S c o ţ i a n ( S N P ) . A c e s t l u c r u , n u d i n c a u z a u n e i d e b a r c ă r i s t r ă i n e im in e n te î n in s u le le d e v e s t s a u a t a n c u r i l o r e n g le z e c e a r a t a c a n o r d u l . M o t i v u l p r in c ip a l î l c o n s t i t u i e f a p t u l c ă G e o r g e R o b e r t s o n , s e c r e t a r d e s t a t p e n t r u a p ă r a r e ş i c o l e g i i s ă i la b u r iş t i c r e d c ă a u g ă s i t u n p u n c t s la b î n a r m u r a S N P .

P ă r ţ i c r u c i a l e a l e m a ş i n i i m i l i t a r e b r i t a n i c e s î n t l o c a l i z a t e î n S c o ţ i a . D e s c u r a j a r e a n u c l e a r ă î ş i a r e b a z a la b o r d u l s u b m a r i n e lo r T r i d e n t d i n F a s la n c . I a r a v i o a n e l e c a r e a u b o m b a r d a t I r a k u l a u b a z a la L o s s i e m o u t h , î n S c o ţ i a . O S c o ţ i e i n d e p e n d e n t ă , n c - n u c l e a r ă , a r s u b m i n a s e r i o s s t r a t e g i a b r i t a n i c ă d e a p ă ra r e . în t r e a g a s a p o l i t ic ă d e d e s c u ra ja r e n u c l e a r ă a r p u te a f l a b a n d o n a tă , c a u rm a r e a c o s t u r i l o r ş i d i f i c u l t ă ţ i l o r p c c a r e le - a r p r e z e n t a c o n s t r u i r e a u n o r n o i b a z e î n A n g l i a . D a r a s t f e l d e g î n d u r i n u - i v o r t u l b u r a p e s c o ţ i e n i i c a r e v o r v o t a S N P . A s t f e l c ă P a r t i d u l L a b u r i s t î ş i c o n c e n t r e a z ă a t a c u r i l e î n a l t ă p a r t e . V i z i u n e a S N P î n l e g ă t u r ă c u o f o r ţă s c o ţ i a n ă n e - n u c l e a r ă d e a p ă ra r e , c u 2 0 .0 0 0 d e m i l i t a r i - c a r e s ă p a r t i c i p e l a o p e r a ţ i u n i l e d e m e n ţ i n e r e a p ă c i i a l e O N U , d a r n u l a c e l e a l e N A T O - a f o s t c o m b ă t u t ă d e p o l i t i c i e n i i s c o ţ i e n i , d in c a d r u l a c tu a lu lu i C a b i n e t la b u r is t b r i ta n ic , d r e p t c o s t i s i t o a r e , p r o s t c o n c e p u t ă ş i i r a ţ io n a lă . “ C a ţ a r ă in d e p e n d e n tă , în a f a r a N A T O , S c o ţ i a n u v a m a i p u t e a e x e r c i t a n i c i o i n f l u e n ţ ă ” , d e c l a r ă R o b i n C o o k , s e c r e t a r d e s t a t p e n t r u a f a c e r i l e e x t e r n e .

B a r a ju l l a b u r i s t a f o s t d i r e c ţ i o n a t a t î t a s u p r a s p i r i t u lu i p o l i t ic i i d e a p ă r a r e a S N P - ' i d e e a e v i t ă r i i N A T O - , c î t ş i a c h e l tu i e l i l o r , n a ţ i o n a l i ş t i i a p r e c i in d c ă u n

b u g e t d c 1 ,7 m i l i a r d e d c l i r e s t e r l i n e a r S a d e c v a t . S N P î ş i b a z e a z ă c a l c u l e l e p c p a r t i c i p a r e a S c o ţ i e i la b u g e t u l d e a p ă r a r e b r i t a n i c , m i n u s c h e l t u i e l i l e i m p u s e d e p r e z e n ţ a a r m a m e n t u l u i n u c l e a r l a b o r d u l s u b m a r i n e l o r ş i a g a r n i z o a n e l o r d i n s t r ă in ă ta te .

C o n f o r m I u i G . R o b e r t s o n , a c e a s t a i m p l i c ă o s u p r a c s t i m a r c a f o n d u r i l o r c h e l t u i t e p e n t r u s u b m a r i n e , d i m i n u î n d u - s e p r e ţ u l e c h i p a m e n t u l u i p c c a r e d o r e ş t e s ă - l p r o c u r e S N P . N a ţ io n a l i ş t i i a u a v a n s a t i d e e a a c h i z i ţ i o n ă r i i a p a t r u f r e g a t e n o i ş i

" a p a t r u s u b m a r i n e d ie s e l ; c i s p e r ă , to to d a tă s ă r e c u p e r e z e c e l e ş a s e r e g i m e n t e c a re , a c u m f o r m e a z ă D i v i z i a s c o ţ i a n ă d i n A r m a t a b r i t a n i c ă , s ă r e f a c ă c e l e d o u ă r e g i m e n t e d i n S c o ţ i a ş i s ă p r e i a G a r d a s c o ţ i a n ă , î n p r e z e n t a m p la s a t ă la L o n d r a .

L a b u r i ş t i i â u a t a c a t m a i a l e s c o n ţ in u tu l u n e i b r o ş u r i , p u b l i c a t e d e c u r î n d , c u p r i v i r e l a u n s i s t e m d e f e n s i v s c o ţ i a n , s c r i s ă d e u n a n u m e J a c k H a w t h o m . E l a v a n s a i d e e a u n e i S c o ţ i i i n d e p e n d e n t e , e c h i p a t ă c u r a c h e t e , i n c l u s i v c u f o c o a s e b io l o g ic e ş i c h i m i c e . A u to r u l e s t e u n f o s t o f i ţ e r b r i t a n i c , î n p r e z e n t a c t i v i s t p r o e m i n e n t î n S N P .

C h e l t u i e l i e x o r b i t a n t e , r e c r u t a r e , t o t f e l u l d e f a n t e z i i . . . o a r e a u r e u ş i t l a b u r i ş t i i s ă g ă s e a s c ă u n p u n c t s la b ? P r o s t i i , a f i r m ă C o l i n C a m p b e l l , p u r t ă t o r d e c u v î n t a l S N P p e p r o b l e m e d e a p ă r a r e . D e p a r t e d e a p i e r d e v o t u r i , d u p ă c u m r e l e v ă e l , to a t e a c e s t e a n u v o r f a c e d e c î t s â a d u c ă S N P v o t u r i î n p l u s .

P a r t i d u l l a b u r i s t s c o ţ i a n a v o t a t t o t t i m p u l p e n t r u d e z a r m a r e n u c l e a r ă - d a r d e c i z i i l e a u f o s t s c h i m b a t e d c P a r t i d u l l a b u r i s t b r i t a n i c . L a n s a r e a la a p ă , r e c e n t , a u n u i n o u s u b m a r i n T r i d e n t a r p u t e a s e m n a l a a n o m a l i a p e c a r e o r e p r e z i n t ă . b a z e l e s t r a t e g i c e d e r a c h e t e d i n S c o ţ i a u n d e - î n o p i n i a l u i C . C a m p b e l l - c e l p u ţ i n 6 5 l a s u t ă d i n p o p u la ţ i e s c p r o n u n ţ ă î m p o t r i v a p r e z e n ţ e i l o r a c o l o . E l a f i r m ă c ă p r e ţ u l n o u l u i a r m a m e n t a r p u t e a f i e ş a l o n a t p e m a i m u l ţ i a n i . î n o r i c e c a z , S c o ţ i a n u v a a v e a n i c i u n f e l d e i n t e r e s e a s e m ă n ă t o a r e a m b i ţ i i l o r g l o b a l e , s i m b o l i z a t e d e c e l e d o u ă u r i a ş e p o r t a v i o a n e , p e c a r e G . R o b e r t s o n l e - a c o m a n d a t p e n t r u M a r e a B r i t a n i e .

Papa ioan Paul al II-lca despre relaţiile dintre

Biserica si mass-media

(“L’Osservatore Rom ano”). QMMUt íxw /si &' «• . v. w <-'

“Mass-Media: prezenţă amicală alături de cei care sînt in căutarea Tatălui ceresc": aceasta este tema mesajului rostit de Papa Ioan Paul al ll-lea pentru cea de-a 23-a ediţie a Zilei Mondiale a Comunicării Sociale, care va n marcată pe data de 16 mai a.c., şi din cam mdăm o sinteză.

Ne apropiem de Marele Jubileu, 2000 de ani de la naşterea lui lisus Hristos, sărbătoare care va deschide porţile celui de-al treilea mileniu creştin.

Pentru "Ziua Mondială a Comunicării Sociale" din anul acesta am ales ca temă “Mass-Media: prezenţă amicală alături de cei care sînt în căutarea Tatălui ceresc". Tema presupune două întrebări: cum pot acţiona mijloacele de informare în masă mai degrabă în favoarea lui Dumnezeu şi nu împotriva Lui? In ce fel pot fi ele o "prezenţă - prietenă" pentm toţi cei care caută prezenţa plină de iubire a lui Dumnezeu în viaţa lor? In fine, tema implică o invitaţie şi, în acelaşi timp, o speranţă. Speranţa că reprezentanţii mass-media se vor angaja din ce în ce mai mult în sprijinirea, şi nu în împiedicarea căutării esenţei înseşi a vieţii omului.

Tema recunoaşte influenţa excepţională a mijloacelor de comunicare socială în cultura contemporană, şi, prin urmare, responsabilitatea lor specială în a dezvălui adevărul despre viaţă, despre demnitatea omului, despre semnificaţia autentică a libertăţii noastre şi interdependenţa reciprocă.

In procesul de căutare a adevărului, Biserica doreşte să fie prietena mijloacelor de comunicare în masă, conştientă de faptul câ orice formă de cooperare va sluji binelui tuturor. Cooperarea înseamnă şi sâ ne cunoaştem mai bine. Uneori, relaţiile dintre Biserică şi mass-media pot fi compromise din cauza lipsei de înţelegere reciprocă pe care o provoacă teama şi neîncrederea. Este adevărat: cultura Bisericii şi cultura mijloacelor de comunicare socială sînt diferite; iar asupra anumitor puncte opoziţia sau disputa este foarte puternică. Cu toate acestea, nu există nici un motiv care să facă imposibile prietenia şi dialogul. Adesea, în prieteniile cele mai profunde tocmai deosebirile sînt cele care încurajează creativitatea şi stabilirea legăturilor. Cultura “amintirii", proprie Bisericii, poate salva cultura “informaţiilor trecătoare", proprie mass- media, de la uitare care afectează speranţa: iar mijloacele de comunicare socială pot, la rîndul lor, ajuta Biserica să anunţe Evanghelia în toată prospeţimea sa perenă în realitatea cotidiană a vieţii oamenilor. Cultura “înţelepciunii”, proprie Bisericii, poate ajuta cultura “informaţiei" mijloacelor de comunicare socială să nu devină o acumulare de fapte fără sens; în timp ce mass-media pot ajuta înţelepciunea Bisericii să fie atentă la tot ceea ce înseamnă noutate. Mijloacele de comunicare socia'lă pot ajuta Biserica să înţeleagă, mai bine cum să comunice cu persoanele în mod atrăgător şi chiar plăcut.

Odată cu recenta dezvoltare a tehnologiilor informaţiilor, a apărut şi posibilitatea nelimitată de comunicare între indivizi şi grupuri pe întregul mapamond. Totuşi, în mod paradoxal, tocmai forţele care contribuie la o mai bună comunicare pot duce şi la creşterea alienării şi a egocentrismului. Aşadar, epoca noastră este epoca “ameninţărilor şi a promisiunilor”. Nici o persoană de bună-credinţă nu doreşte ca ameninţarea să predomine, provocînd şi mai multă suferinţă în rîndul oamenilor, cu atît mai puţin la sfîrşitul unui secol şi al unui mileniu care au cunoscut partea lor de suferinţe. Privim în schimb cu mare speranţă spre noul mileniu, fiind încredinţaţi că vor exista persoane fie în Biserică, fie în mijloacele de comunicare socială, dispuse să coopereze pentru a garanta ca “promisiunea" să predomine asupra “ameninţării”, comunicarea' asupra alienării. Aceasta va face în aşa fel îneît lumea mijloacelor de comunicare în masă să devină tot mai mult o “prezenţă prietenă” pentru toate persoanele, prezentîndu-le “ştiri” demne de a fi ţinute minte, o informaţie bogată în. înţelepciune şi emisiuni distractive care să fie o sursă de bucurie.

1810-S -a născut compozitorul polonez FredericChopin. 1991 - Solidaritatea Universitară şi Convenţia

Bucureşteană au organizat un marş de protest împotriva violenţelor cu caracter politic. O

delegaţie a manifestanţilor a înmînat un memora primului-ministru, Petre Roman.

U v u t i & z j z , M f o v f í U C . . .• Astăzi, 1 martie a.c., o r a 1 7 , la Galeria K .L .

d i n C l u j - N a p o c a ( s t r . l u l i u M a n i u n r . 4 , e t . 2 ) v a a v e a l o c vernisajul de încheiere a raportului de atelier a s u p r a a c c c a c e o r g a n i z a t o r i i au n u m i t “ p r o v o c a r e a ” L A U T R E M O N D E ( 2 5 f e b r u a r i e - 1 m a r t i e 1 9 9 9 ) . S u b e g i d a F u n d a ţ i e i P r o F o t o g r a f ia ,

LAtlTRc OA/DFTVţ^£WOV\D£~^

4». IA . B.‘ H.Î1

fwWUwţ

a Fundaţiei ArtStudio şi a revistei Foto&Model, în perioada amintită ceva mai înainte s-au produs artiştii: Sorina Andreica, Elena Streza, Lukacs Ágnes Livia, Irsai Zacek, Scheck-Dunai Zoltán, Sibila Oltean, L iv iu R aţiu , D ian a Drăgan Chirilă, Diana Balag, Adina Balag, Ciprian Claudiu Rednic, C la u d iu Crasnojan, Raul Borodi Rus, Daniel Mihai Chiribes, Clementina Baga, Cristina Stransky, Olga Caram an, Dina Barna, Gábriel Iordan, Octavian Mieluşan, Carmen Vasiie, Ovidiu M uraru, Carmen Gociu, Szabó Kristina, Ildikó Farkas, Em il M oritz, Gerncdi Enikő, Rita Fazekas, Dorel Găină, Cristian Farkas, M ihai Stoica, Ciprian Drăgan, Raluca Negru, Eugen Savinescu, Lorincz Gyula, Radu Ilea, Kolumban Hanna, Dán Persinaru.

• “ ... c’est comme ţa , nous sommes en Roumanie” ; aşa e, sîntem ín Románia” . S îm b ă tă , 2 7 f e b r u a r i e , î n t r e o r e l e 18 - 2 0 , l a Galeria “Sylvie M o r e a u ” ( s t r . S. A l b i n i n r . 2 ) , a a v u t lo c v e r n i s a ju l c e le i d c a d o u a p ă r ţ i a e x p o z i ţ i e i s u b g e n e r i c u l d c m a i s u s . P r i m a p a r t e a d e b u t a t în 13 f e b r u a r i e c u p r o p u n e r i d i f e r i t e d i n p a r t e a a 8 a r t i ş t i , i a r p a r t e a a d o u a c u p r i n d e p r o p u n e r i l e a l t o r ş a p t e a r t iş t i d in R o m â n ia ş i d in s t r ă in ă ta t e . P a r t i c ip ă a r t iş t i c a r c a u d e ja lu c r ă r i î n g a l e r i e , p r e c u m : A n a Adam, c a r c v in e c u c î t e v a i n t e r v e n ţ i i p e r s o n a l e p c o h î r t i e m a n u a l ă c u “ s e m n e d c a p ă ” ; Miklósi D é n e s , c a r c r c f o l o s c ş t c l u c r a r e a u n u i a l t M i k J o s s y ; o c i t i r e c o m p l e t d i f e r i t ă a p r o b l e m e i e s t e f ă c u t ă d e g r u p u l Etna-Toro Attila, Judoka - u n grup c a r e a m a i p a r t i c i p a t la a c ţ i u n i c x p o z i ţ i o n a l e a l e g a l e r i e i . M a n if e s ta r e a d c a c u m r e p r e z in t ă o p r i m ă c o l a b o r a r e ş i c u a l ţ i a r t i ş t i : Ujvarossy László, c a r e d e m a i m u l t ă v r e m e s c o c u p ă d c f e n o m e n u l k i t s c h ; d e a c e a s t ă d a t ă , c l o b s e r v ă a n u m i t e e v e n i m e n t e p e t r e c u t e în u l t i m u l t i m p în R o m â n i a : p a n c a r t e ş i p o r t r e t e e t a l a t e Ia m a n i f e s t a ţ i i l e m i n e r i l o r ( c a ş i p o r t r e t e o f i c i a l e d i n a l t e v r e m u r i ) ; l o a n B u n u s a t r i m i s d i n A l s a c i a o s e r i e d e d e s e n e , p e f o r m a t c a r t e p o ş t a l ă - m ă r t u r i i a l e u n u i p a r c u r s c e t r a v e r s e a z ă l o c a l i t ă ţ i c a r e p e n t r u a r t i s t p r e z i n t ă s im i l i t u d in i c u T r a n s i l v a n i a . O c a z i e d e s c h im b u r i , u r m e g e o g r a f i c e , d a r ş i c o r e s p o n d e n ţ ă ; p r e ţ u l a c e s t o r o p e r e n u v a fi n i c i î n l e i , n i c i î n d o l a r i , c i în e o l i ţ e d c t i m b r e r o m â n e ş t i . în a c e s t f e l , c u m p ă r ă to r u l a r e o c a z i a s ă p a r t i c i p e ş i e l , în f e l u l s ă u , la d e m e r s u l a r t i s t i c , d î n d î n s c h i m b u l u n u i d e s e n d o u ă e o l i ţ e d e t i m b r e ( i n d i f e r e n t d e v a lo a r e ! ) , d a r d e f ie c a r e d a t ă d i f e r i t e ; D a n McKereghan, u n n e w y o r k c z c ă r u i a î i p l a c e f o a r t e m u l t T r a n s i lv a n ia , a r e în e x p o z i ţ i e o i n s t a l a ţ i e a l c ă t u i t ă d in c u v i n t e , im a g in i ş i s u n e t e , i n t i t u l a t ă “ B e y o n d th e P a l e ” . E x p o z i ţ i a e s te d e s c h i s ă pînă I a 1 2 martie 1 9 9 9 .

Spectacol de varietăţiD u p ă c u m a m m a i a n u n ţ a t , C a s a d e C u l t u r ă

S tu d e n ţ e a s c ă d i n C l u j - N a p o c a i n v i t ă p u b l i c u l în această s e a r ă , la ora 1 9 , la u n s p e c t a c o l d e v a r ie tă ţ i i n t i t u l a t M A R Ţ IŞ O A R E C U ... C ÎN T E C . în p r o g r a m : Ansamblul folcloric “ Mărţişorul” , d i r i j o r : D o r e l R o h i a n , coregraf: l o a n C o c i a n ; F o r m a ţ i a d c d a n s m o d e m “X -T a z y ” , c o r e g r a f i : D e n is C â m p a n ş i F a t m a M o h a m e d ; F o r m a ţ i a d e d a n s s p o r t iv ş i r o c k ’n r o i i a c r o b a t i c “Avenue”, a l ă tu r i d e m ic i i l o r i n v i t a ţ i d e l a C l u b u l d e d a n s s p o r t i v “Crystal T o p ”, coregraf: M a r i u s P o p a ; m u z i c ă u ş o a r ă c u s o l i ş t i i C a s e i d e C u l t u r ă S tu d e n ţe ş ti ; m u z ic ă f o lk c u c e n a c lu l d e in te r p r e ta r e şi id e i “ A ltfe l” , c o n d u s d e E m e r i c I m r e ; p r e z e n ta r e d e m o d ă c u trupa de manechine a C .C .S . , i n s t r u c to r L ili M ih a c e a ; F o r m a ţ ia d e r o c k p ro g re s iv “ Ipse”; Formaţia de majorete, i n s t r u c to r : M ih a i K is s . R e g ia s p e c t a c o l u l u i e s t e s e m n a t ă d e M a r iu s P o p a , ia r s c e n o g r a f i a d e F e l i c i a n M o r c á n .

MĂRŢIŞORUL în trudi tfa româneascăAn de an, sărbătoarea de 1 Martie -

cînd, altădată, bunii şi străbunii noştri celebrau începutul de an şl reluarea ciclului agrar - ne readuce speranţa, optimismul, credinţa în mai mult, în mai bine, în mai cu spor la toate. Şi nu poate fi altfel... Această zi se mai numea “Dragobete” — adică ziua dragostei - conform tradiţiilor carpato- balcanice, cînd tinerii mergeau să culeagă în pădure ghiocei, pe care şi-i dâruiau în semn de preţuire şi afecţiune.

An de an, din încleştarea frigului cu razele soarelui, din înverşunarea întunericului cu lumina, după ultimele zvîrcoliri ale "relelor' din “Zilele babelor”, pînă la “Moşi" (Mucenici), aşadar între 1-9 martie, învinge viaţa, primăvara, soarele, grăbind spre echinocţiu. Acest triumf al reînvierii şi al regenerării nu putea fi invocat, anunţat, simbolizat decît prin “semnul” vieţii, prin “simbolul sîngelui”, prin culoarea acestuia, deci prin MĂRŢIŞORUL pe care ni-l împletim să-l daruim celor dragi ca benefică premoniţie la “Cap de primăvară".

Numit M ĂRŢIŞO R (în toate zonele ţării), dar şi M ÂRŢIGUŞ (în zona Constanţei), sau MART (în părţile Prahovei) - şnurul roşu-alb, cu o amuletă (un bănuţ, o scoică, o figurină antropomorfă etc.) îl legau părinţii la mîna copiilor, îl dâruiau flăcăii fetelor, îl schimbau “suratele” între ele în sens de urare de noroc, de sănătate ca “argintul curat, ca piatra de rîu, ca scoica din ape". Mărţişorul dăruit în zorii primei zile din martie se purta 9 sau 12 zile, uneori chiar pînă la vederea primului pom înflorit sau a “porumbelelor" (Prunus spinosa L.), apoi se atîrna de ramurile înflorite, crezîridu-se că tot astfel va fi şi anul celui care l-a purtat.

In celălalt veac, la CHESTIONARUL lui NICOLAE DENSUŞIANU asupra obiceiurilor tradiţionale, se dădeau nenumărate răspunsuri legate de M ĂRŢIŞOR şi semnificaţia acestuia în credinţele populare. Din ţinutul Sucevei se relata: “Mărţişorul se ţine la grumaz pînă ce înfloresc pomii. înflorind pomii, se ia de la grumaz şi se leagă de un pom înflorit... deoarece se gîndeşte că omul acela care l-a pus, va fi aşa de frumos ca floarea pomului” . Din comuna Frumoasa, Teleorman, ne-a rămas informaţia: “La 1 Martie este obiceiul ca părinţii să dea copiilor (fetelor) cîte o monedă de argint, ca să o poarte la gît sau ja mînă, însemnînd căcopilul să fie curat ca argintul cu venirea primăverii”

In;zona Constanţei se spunea: “Cine poartă Mărţişoare/ Nu mai e pîrlit de soare", după cum a preluat această credinţă ilustrul folclorist bucovinean Simion Florea Marian. Tot în Dobrogea se obişnuia ca Mărţişorul să se poarte pînă la venirea berzelor, apoi era aruncat spre înaltul cerului, ca norocul să fie “mare şi întraripat*. Şi cît de romantică, dar cît de interesantă era relatarea lui Nicu Gane, la 1873, din tîrgul “leşilor”: “Mărţişorul era un dar ce-şi trimiteau românii, unul altuia, în ziua de întîiu

Martie. El consta într-un bănuţ de aur spînzurat de un găietan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gît pînă cînd întîlnia cea întîi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit.

Bănuţul însemna îmbelşugare, firele albe şi roşii ale găietanului însemnau faţa albă ca crinul şi rumenă ca roza, iar ofranda făcută reginei florilor era o salutare poetică adresată primăverei. Aşa aveau vechii români obiceiul de a ura în ziua de întîi Martiéi”

în satele Transilvaniei, MĂRŢIŞORUL, ciucurele roşu- alb din lînă se agăţa la porţi, la ferestre, la coamele plugului şi la coamele animalelor, la strungile oilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor malefice: pentru invocarea vieţii, a puterii regeneratoare, care, se credea, că ar putea fi stimulată prin însăşi “culoarea vieţii”.

Prima zi a lui Martie se numea în calendarul tradiţional al satelor carpatine şi DRAGOBETE, cînd fetele se spălau cu “apă de omăt", ca să fie “curate, frumoase, albe ca neaua” - spunea despre acest obicei Iosif Vulcan, scriitorul bihorean, la 1875. Bihorenii credeau că însăşi apa de ploaie adunată la 1 Martie, sau din “Zilele babelor" te face frumos şi sănătos, iar în Banat se îndătina ca fetele să adune stropii de apă sau de nea de pe frunzele fragilor din pădure, să se spele pe obraji rostind descîntecul "dragobetelui de dragoste”: “Floare de fragă/ Din luna lui Marţ/ La toată lumea să fiu dragă/ Urîciunile să le desparţi” (nqtat de Aurel lana, la 1889).\, Cu gîndul lâ vechiie noastre tradiţii, la semnificaţia lor şi la încrederea cu care se perpetuau ca o chezăşie a dăinuirii şi a fericirii, să dăruim azi MĂRŢIŞORUL, cu dragoste, mamelor care ne-au dăruit viaţa, surorilor care ne-au însoţit copilăria, soţiilor cu care ne împărţim dulcele şi amarul vieţii, prietenilor şi oamenilor printre care trăim şi fără de care nu ne putem numi neam între neamuri.

Dr. Maria BOCŞE Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Lumea perfeeiă, pleonasmul cel mai plictisitor posibil

C e a m a i m a r e c a l i t a te a u n u i a u t o r d r a m a t i c e s t e d e a ş o c a , d c a s u r p r i n d e p î n ă ş i c e i m a i a v i z a ţ i s p e c t a t o r i ş i c r i t i c i . Ş i C o m e i U d r e a a r c a c e a s t ă c a l i t a t e .

P y g m a l i o n c u t e r m e n r e d u s e s t e o p i e s ă d e m a r e ş i s t r i n g e n t ă a c tu a l i t a t e . A n u m e s c r is ă p e n t r u a n u u i t a , o p i e s ă c e s e a d r e s e a z ă p r i n t e m ă , m o d d e t r a t a r e ş i a b o r d a r e , m e m o r i e i n o a s t r e a f e c t iv e . R î s u l ş i u m o r u l s î n t a m a r e , î n s p a t e l e l o r a f l î n d u - s e a d e v ă r u r i s o c ia le , e s te t i c e , d e n e c o n t e s t a t . U n u l d i n t r e e l e e s t e c e l a l s ă r ă c i e i , c u to a t e u r m ă r i l e e i n e f a s t e , d u p l i c i t a t e a , a r i v i s m u l , d e p e r s o n a l i z a r e a , e g o i s m u l , u r a , a l i e n a r e a î n c e l e d i n u r m ă . N c a f l ă m î n f a ţ a u n u i t a b l o u s u g e s t i v a l s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i I a s f î r ş i t d c m i l e n i u , s o c i e t a t e m ă c in a t ă d e t a r e , i n c e r t ă ş i d e b u s o l a t â , î n d e r i v ă .

F a p t u l c â p i e s a a r e î n c e n t r u l a t e n ţ i e i u n a r t i s t , E u s t a ţ i u F r i ş c ă , P y g m a l i o n m o d e m n u t r e b u i e s ă s u r p r i n d ă . D r a m a lu i e s t e d r a m a c r e a t o r u l u i c a r e a r e o s i n g u r ă v in ă , d e a t r ă i î n R o m â n i a î n t r - u n m o m e n t d e l o c p r i e l n i c a r t e lo r , c r e a t i v i t ă ţ i i î n g e n e r a l . L i p s a v a l o r i l o r e s t e t i c e d u c e l a d e p e r s o n a l i z a r e , i a s l u g ă r n i c i e . D jn t r - u n a r t i s t d c v i r f E u s t a ţ i u a j u n ­g e u n o a r e c a r e , c r e a t o r d e k i t e h - u r i

p e b a n d ă r u l a n t ă , i d e a l u l a r t i s t i c r ă m î n î n d o e t e r n ă F a t a M o r g a n a .

P y g m a l i o n . . . d e p ă ş e ş t e o r i z o n t u r i l e s p e c t a t o r u l u i m e d i u , c h i a r d a c ă a v e m d e a f a c e c u u n l i m b a j la g r a n i ţa l i c e n ţ io s u lu i s a u c u s c e n e c e f r i z e a z ă i n d e c e n ţa .

C o m e i U d r e a t r e b u ie ş i d e d a t a a c e a s t a c i t i t p r i n t r e r î n d u r i . P r i m i i c a r e l - a u c i t i t c o r e c t ş i i - a u d e s c i f r a t m e s a j u l a u f o s t r e g i z o r u l R a d u Ţ i c u d e a n , s c e n o g r a f u l C ă l i n A n t o n , c o n s i l i e r u l m u z i c a l G e l u F u r d u i , a c t o r i i M a r i a n M i r o n ( E u s t a ţ i u ) , M e l a n i a A ş t i l e a n ( P r i m a v e r a ) , N a r c i s a P i n t e a ( D o c t o r i ţ a ) , R a d u B o t a r ( N e p m a n , O v i d i u , F u n c ţ i o n a r u l ) , C o r n e l M i r o n ( S e n a to r u l , P o l i ţ i s tu l ) , G i n u c C r i ş a n ( A d m i n i s t r a t o r u l ) , a b i l i d e ţ i n ă t o r i a i i n g r e d i e n t e lo r c o m e d ie i ş i d r a m e i , p r c c i ş i ş i e x a c ţ i c r e a t o r i a i u n e i c o n f i g u r a ţ i i a r t i s t i c e c o n v in g ă to a r e .

P r e m i e r e a P y g m a l i o n c u t e r m e n r e d u s , a 3 2 0 - a d i n e x i s t e n ţa te a tru lu i , a f o s t p r e c e d a t ă d e v e r n i s a j u l e x p o z i ţ i e i d e c a r i c a t u r i s e m n a t e M i h a i B o a c ă , î n t r - u n t o n p e r f e c t c u d e m e r s u l p i e s e i , l a n s a r e a e d i ţ i e i a d o u a a c ă r ţ i i R e p r o d u c e r e a l a b u f n i ţ e l e î m p ă i a t e d e . . . C o r n e l U d r e a , i n t e r p r e t a r e a î n p r im ă a u d i ţ i e a c î n t e c e l o r g r u p a t e s u b g e n e r i c u l S a v o n a r o î e , î n v e r s i u n e a c u n o s c u t u l u i V a l i Ş e r b a n , l a n s a r e a p u b l i c a ţ i e i u m o r i s t i c e H a r a b a b u r a , în p e r s o a n a a u to r i lo r m o r a l i ş i fa p t ic i , G e o S a i z e s c u ş i C ă l i n C ă l i m a n .

Demostene SOFRON Foto: ion PETCU

Studioul deMuzică Veche din Bucureşti

H

S t u d i o u l d e M u z ic ă V e c h e d in B u c u r e ş t i r e d e s c o p e r ă cu f i e c a r e r e c i t a l a r t a m u z i c a l - p o e t i c ă a s e c o l e l o r X I I I ş i X IV , d a r ş i c î n te c e le d e e p o c ă a s e c o le lo r X V ş i X V I - v i l la n e l ie , fro tto le - p i e s e v o c a l - in s t r u m e n ta l e d in p e r i o a d a R e n a ş t e r i i . E s te în fap t m u z i c a c e f a c e p a r t e d i n c u l tu ra t r u v e r i l o r , t r u b a d u r i l o r , f u g l a r i l o r , m i n n e s â n g e r i l o r d in F ra n ţa , I t a l i a , S p a n i a ş i G e r m a n i a , p o e ţ i ş i c î n t ă r e ţ i c a r e p r in c r e a ţ i a l o r e x p r i m ă im a g in i m u z i c a l - p o e t i c e s p e c i f i c e g e n u r i l o r a r t i s t i c e o r ă ş e n e ş t i , d a r ş i c î n t e c e l e c a v a le r e ş t i a l e tim p u lu i. în m u z i c a a c e s t o r p o e ţ i - c în tă r e ţ i g ă s i m î n s ă ş i e l e m e n t e d e c în t p o p u la r , v o c a l e c u a c o m p a n i a m e n r ^ j i n s t r u m e n t a l d c e p o c ă - l ă u t ă , I c l a v e c i n , v i o l a d a g a m b a d e d i f e r i t e t i p u r i , f id e l e tc . — ş i o v a r i a t ă g a m ă d e i n s t r u m e n t e d e p e r c u ţ i e c u in t e r e s c o l o r i s t i c . M u z i c a t r u b a d u r i l o r e x p r i m ă e m o ţ i i ş i s e n t i m e n t e d i r e c t e , s i m p l e , d c o d e o s e b i tă n o b l e ţ e m e lo d ic ă . R i tm u r i l e a c e s t o r p i e s e s î n t e x p r e s i a d a n s u r i lo r d e e p o c ă .

S t u d i o u l d e M u z ic ă V e c h e d i n C a p i t a l ă f o r m a t d i n G e o r g e t a S t o l e r i u ( s o p ra n ă , lău tă , p e r c u ţ i e ) . A n c a I a r o s e v ic i (v io la d a g a m b a ) , R ó b e r t D u m i t r e s c u ( f i d e l , l ă u t ă , v io l a d a g a m b a ) ş i V e r o n a M a i e r ( c l a v e c i n , p e r c u ţ ie ) a i n c l u s î n I p r o g r a m u l r e c i ta lu lu i ş i m u z i c a v o c a l - i n s t r u m e n t a l ă a u n o r c o m p o z i t o r i c u n o s c u ţi p u b l i c u l u i , m a i a l e s p r i n c o m p o z i ţ i i l e c o r a l e p o l i f o n i c e . E x e m p lu l c e l m a i e l o c v e n t î n a c e s t s e n s e s t e L u c a M a r e n z i o (1560-1599) c u p i e s a “ V i l l a n e l l a ” . O fo a r te f r u m o a s ă “ p a l e tă ” s o n o r ă a u c o n s t i tu i t - o c e l e 9 p i e s e d i n m u z ic a s c o ţ i a n ă a s e c o l e l o r X V I - X V I I î n c a r e s o p r a n a G e o r g e t a S t o l e r i u a

!

- i

r e l e v a t î n c î n t u l s ă u o s u r s ăi n e p u i z a b i l ă d e n o b le ţe a r t i s t i c ă , p r i n t r - o v o c e d e o a d m i r a b i l ă " : s o n o r i t a t e ş i d e u n e fe c t s t i l i s t i c f e r m e c ă to r . D e o s e b it d e e x p r e s i v e a u f o s t in t e r v e n ţ i i l e s o l i s t e l a d i f e r i t e l e t i p u r i d e v io la d a g a m b a , ( d i s c a n t , a l t o , t e n o r ) a l e i n s t r u m e n t i s t e i s o l i s t e A n c a I a r o s e v i c i , c a r e c u o i n t u i ţ i e s t i l i s t i c ă d e o s e b i t ă , c o n t i n u ă t r a d i ţ i a c l u j e a n ă a p ă r i n ţ i l o r e i ( v i o l o n c e l i ş t i ) ş i în s p e c i a l a m u z i c i i a n u l u i ş i p r o f e s o r u lu i d e r e n u m e G e o r g e Ia ro sev ic i, c a r e n u t r e b u ie u i t a t d c m u z ic ie n ii c l u j e n i .

R e c i t a lu l S tu d io u lu i d e M u z i c ă V e c h e d i n B u c u re ş t i a f o s t u n p r i l e j d e d e s f ă t a r e n o b i l ă c u o m u z i c ă c e , d e ş i c re a tă î n t r - u n e v a p u s , t r e z e ş t e u n in te re s d i n c e în

X

c e m a i m a r e .Emiliu DRAGEA •.

Un te a tr u ca re s e r e s p e c tă

O f e r t a a r t i s t ic ă a u n u i t e a t r u n u s tă n u m a i î n s im p l a r i d i c a r e a c o r t i n e i . S t ă î n a r t a d e a - ş i a t r a g e s p e c t a to r i i , d e a f a c e s e a r a c î t m a i p l ă c u t ă • T e a tru l de Stat T u r d a , p r i n directorul Mircea loan Casimcea, e s t e t e a t r u l c a r e s e r e s p e c t ă ş i î ş i r e s p e c t ă p u b l i c u l ş i i n v i t a ţ i i .

1991 -Afostsemnal Memorandumul indicativ dintre Románia şi rEE Drin care CEE acorda României un ajutor perambursabil in „aloare de 100 milioane ECU destinat realizării unor proiecte prioritare îndomeniile agriculturii, sănătăţii, transportului şi mediului.

I§iV*v l'js S -.* V »* î* v'•-■> t X aTî

1947 - Fondul Monetar Internaţional a devenitoperaţional.

1993 - A fost reînfiinţată Curtea de Conturi, după 45 de ani de la întreruperea activităţii.

. < V\ •• Y' < ' *h £*$

IDOMENEO, RE DI CRETA (KT 366)De la premiera naţională a operei, petrecută la 9 decembrie 1998, la Cluj-

Napoca, pe scena Operei Maghiare de Stat, la reluările din 12 decembrie 1998,12 şi 14 ianuarie 1999, la reprezentaţia de vineri, 26 februarie 1999, de această dată pe scena Operei Române,-colectivul de interpreţi şi ceilalţi realizatori ai spectacolului cu opera idomeneo, ré di Creta {KV 366) de W A Mozart n-au stat degeaba, lăsînd spaţiu rutinei sau plictiselii. Nici n-au avut timp şi nici acum nu au, pentru câ această realizare trebuie să trăiască; pe scena clujeană şi, cum se prefigurează deja, pe scene din ţară şi poate, intr-un viitor nu prea îndepărtat, chiar peste hotare. Este, de altfel, cea mai serioasă şi mai temeinică demonstraţie de profesionalism pe care ne-a făcut-o Academia de Muzică “Gh. Dima" în ultimii ani. Cu montarea acestui spectacol, Clujul şi Academia de Muzică şi-au reconfirmat vocaţia europeană de centru al culturii, al muzicii şi al cîntului, cum se exprima, cu puţină vreme în urmă, şi celebra soprană Mariana Nicolesco, unul dintre artizanii, alături de rectorul Alexandru Fărcaş, ai acestei reuşite.

Numai un compozitor total, de geniu, cum a fost Mozart, a putut scrie o asemenea muzică (premiera în 1781, la

celui mai relevant,.cu impact maxim asupra spectatorului, prin abandonarea formelor statice în favoarea sondării

i / f I V f t f z . a r tacelei dorite simbioze

1 între artistul interpret şi Mozart, aşa cum şi-o va fi imaginat genialul compozitor.Cîtâ muncă ascunde acest nume, devenit laitmotiv pentru mulţi: Idomeneo! O experienţă unică, insolită, de neuitat, un punct de răscruce - estetică şi tehnică - pentru întreaga echipă de interpreţi şi realizatori. Arii precum: “Padre,germani, addio" (llia),“II padre adorato" (Idamante), ‘Fuor del mar ha un mar in seno’ (Idomeneo), “Tutto nel cor vi sento”, "Idol mio, se ritroso’ sau “D'oreste, d’ajace' (Elettra); duetul llia - Idamante “Se non moro a questi accenti" sau cvartetul “Andro ramingo e solo"; coruri care înfiorează: “Godiam la pace", "Pieta! Numi, pieta", “Corriamo, fuggiamo" - nu întîmplător opera a fost supranumită “un oratoriu al mării şi al iubirii, în înţelesul ei sacru” - au deschis interpreţilor cîmp larg de desfăşurare, chiar dacă unii dintre ei s-au resimţit după suferinţe datorate păcătoasei gripe, care nu i-a ocolit nici pe artiştii lirici. Am notat frumoase reuşite vocale la: Marius Brenciu - Idomeneo (tenorul bucureştean l-a interpretat pe Idomeneo în premiera de acum două săptămîni, pe scena Operei din Sofia, înregistrînd

Arbaces, lurie Ciobanu - Marele Preot, loan Ardelean - Oracolul - vocea lui Neptun. Solii au fost interpretaţi de: Ioana Maria Dan, Roxana Andreica, Cosmin Ifrim şi Gabi Brad. Alături de solişti şi-au dat concursul: Corul Antifonia şi Orchestra Academiei de

Opera din München), asemeni unei unde fără sfîrsit, uriaşe, năvalnică, fără de

• care, cu siguranţă, n-ar fi existat în istoria muzicii de operă nici Aida, nici Nabucco, Bal mascat sau Rigoletto... Idomeneo, ré di Creta - opera care poate fi ascultată la infinit, pentru că de fiecare dată se lasă descoperită, sporind plăcerea, amplificînd mesajul dăinuirii prin timp - e fructul acelui har divin cu care Dumnezeu l-a înzestrat pe Mozart, fâcîndu-l sâ rodească în urma unei lupte titanice cu el însuşi, sfîşietoare, dar minunată.

Spectacolele de operă, prin natura lor, oferă de fiecare dată pretexte pentru interpretări noi, sensuri şi valenţe diferite, prin care întreaga lucrare se încarcă de stări emoţionale particulare, într-o abordare nouă şi tulburătoare. Retuşurile stilistico-interpretative, scenografice şi

i regizorale aduse reprezentaţiei cu -* Idomeneo, de pe scena Operei Române

s-au situat pe linia căutării elementului

modernităţii. Toate, însă, în limitele impuse de convenţia care este spectacolul de operă şi în ideea realizării

un mare succes), Şerban Băcilă - Idamante, Ramóna Eremia - llia, Doina Dimitriu - Elettra, Gheorghe Petean -

Muzică “Gh. Dima”, precum şi un grup de elevi de la Liceul de Coregrafie din Cluj-Napoca; la pupitrul orchestrei un tînăr şi foarte talentat dirijor, născut pentru operă. Cristian Oroşanu. Regia spectacolului aparţine maestrului Alexandru Fărcaş, 'scenografieCşi costumele fiind semnate de Mariana Pachis; dirijorul corului: Constantin Rîpă; pregătirea muzicală şi continuo: Ştefan Rónai; asistent dirijor Adrian Morar; asistent regie Ina Hudea, Anca Mihuţ; asistent dirijor cor: Ion Ţibrea; regia tehnică: Luminiţa Gorea; sufleuri: Cristina Crişan, Florina Gatea; coordonator tehnic: ing. Cornel Mihalca. Aceasta este echipa completă care a dăruit scenei lirice clujene "marea operă a lui Mozart”. Faptul că Idomeneo este de-acum un spectacol fixat, în care mitul muzicii se împleteşte cu mitul universal, este o certitudine.

Consemnăm o premieră clujeană absolută, la spectacolele de operă: în pauza dintre actele 1 şi 2, spectatorii au asistat, în holul Operei, la o foarte reuşită şi abil orchestrată paradă a costumelor de operă (din actele 1 şi 3 ale operei Idomeneo), realizate de scenografa Mariana Pachis - director general al Fundaţiei X A N TIP A N E O A R T din Bucureşti. Evoluînd în costumul lui Idamante, unul dintre manechini a şi prezentat un cristal decorativ creat de Mariana Pachis, artistă despre ale cărei rafinamente stilistice în captarea şi dispersia unor fascicole luminoase prin cristale am mai avut ocazia să scriem. La paradă au participat manechini de la Dalor-Models Agency. în acelaşi cadru a fost organizată şi expoziţia de produse a firmei S.C. Farmec S.A. Cluj-Napoca.

Michaela BOCUFoto: I. PETCU

Sub auspiciile Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din România, cu sediul central la Cluj-Napoca, ale Filialei Aiud a societăţii- preşedintă prof. Jenica Sătmârean - şi ale Bibliotecii municipale “L Rebreanu” din Aiud, ieri, 28 februarie cuc. la Mănăstirea Rîmeţ- vatră de spiritualitate ortodoxă românească - a avut loc comemorarea a 214 ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan şi a 150 de ani de la Epopeea Apărării Munţilor Apuseni, în care au fost ucişi mişeleşte, în chinuri groaznice, prefecţi, tribuni şi luptători din oastea lui Avram Iancu. Au fost de faţă: preşedintele Societăţii "Avram Iancu”

-ing. Constantin Sicoe, secretarul general-col.(r.) Vasile Cristea, vicepreşedinţii societăţii, preşedinţi de filiale etc. Cu această ocazie a fost lansat către ţară APELUL Societăţii Cultural-Patriotice Avram Iancu” din România, pe care-l dăm publicităţii: .

APELUL■ SOCIETĂŢII CULTURAL-PATRIOTICE

“AVRAM IANCU” DIN ROMÂNIA -

LANSAT ÎN ZIUA DE 28 FEBRUARIE 1999

: LA MĂNĂSTIREA RÎMEŢ -

VATRĂ DE SPIRITUALITATE ,

ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂSocietatea cultural-patriotică “Avram Iancu" din

România respectînd cu sfinţenie istoria neamului nostru de atîtea ori tragică, neuitînd nici o clipă martiriul eroilor cu şi fără nume, analizînd cu luciditate şi înţelepciune starea actuală a ţării constată că:

Nevoia de unitate naţională, de solidaritate în

momentele istorice vitrege pentru poporul român ne apare ca un postulat al prezentului, dar şi al viitorului, ca o lucrare fundamentală a conştiinţei noastre naţionale. . , '

Evenimentele tragice care s-au abătut asupră-ne, întîmplările istoriei aşezate abil de mîini străine în cetatea noastră, vorbele şi poruncile risipite de aiurfca şi rodite în ogorul Patriei au împins acest popor în confuzie şi scepticism, în dezbinare şi în patimi ce-au împovărat existenţa şi convieţuirea. Peste acestea s-a aşezat, mai nou, arivismul feroce, în segmente ale suprastructurii societăţii, în medii de putere, care anulează multe dintre intenţiile şi proiectele menite să facă din Idealul Naţional vatra în care să se retopească energiile neamului şi să se menţină ţara neştirbită. Exemplul personal, datoria şi nobleţea jertfei, iubirea de ţară au fost îndepărtate din abecedarul şi comportamentul civic, naţional, cu un soi de internaţionalism fără acoperire şi de demagogie europenistă, defrişînd valori create într-o întreagă istorie, în iocul acestora implantîndu-se un deşert de

iluzii. Lecţiile aspre ale înfrîngerilor ne reamintesc, de fiecare dată, că ştim dinainte că istoria se repetă, iar străinul nu-ţi sporeşte tezaurul, dar noi, amâgindu-ne, am persistat în greşeală, mintea de pe urmă a românului venind, de regulă, tardiv.

Cu aceste reflecţii amare, dar cu inima curată şi privirea scrutînd viitorul nostru - Societatea cultural- patriotică “Avram Iancu" din România lansează de aici, de la MĂNĂSTIREA RÎMEŢ următorul APEL:

Fraţi români, uniţi-vă în bine, nu vă irosiţi spiritul politic moştenit de la români şi cutezanţa moştenită de ta daci în fapte potrivnice Ţârii, nu apăsaţi pe grumazul poporului cu acte dăunătoare interesului naţional şi care nu vor mai putea fi reparate.

Opriţi patimele zgomotelor, luptelor politice, ale răzbunărilor personale la hotarul interesului naţional, ajutaţi-ne să ne bucurăm de viaţă, dovediţi că iubirea de ţară şi de neam depăşeşte acele clipe de rătăcire şi de efemeră existenţă a intereselor mărunte.

Fiţi prompţi şi adevăraţi atunci cînd sînt lezate instituţiile fundamentale ale statului: şcoala, biserica şi armata - valori ce au stat dintotdeauna la temelia ţârii şi a naţiunii.

Nu-i condamnaţi pe acei români care luptă pentru apărarea Constituţiei, legilor ţării, a caracterului naţional unitar şi indivizibil al statului român, al limbii, culturii şi credinţei strămoşeşti.

Facem acest apel fierbinte către forţele democratice şi către toţi conducătorii României, de a. avea înaltă conştiinţă şi răspundere civică, de a opri declinul ţârii, actuala tendinţă periculoasă şi fatală pentru fiinţa naţională de a ne trage unii pe alţii pe roată. E trist, tragic, adevărat: ieri ne trăgeau străinii, azi o facem noi între noi! Porunca lancului, care vine plină de adevăr, o iubire faţă de om şi de glie e mai actuală azi ca oricînd: “Ori punem pumnul în pieptul furtunii, ori pierim". Izvorul statorniciei, al forţei şi al existenţei noastre aici şi acum îl constituie faptele, nu vorbele.

Doamne ajută!Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Societăţii

“Avram Iancu” din România

g ruoliţiitealcuUumliiInform aţii de ia C.C.F.

c e n t r e * Centrul c u l t u r e l Cultural Francez f r a n C A IS din Cluj-Napoca cluj-napoca invită publicul la o

serată de poezie la patru voci, cu participarea poeţilor Marta Petreu, Olivier Apert, Ion Mureşan şi Dumitru Ţepeneag, urmată de prezentarea în avanpremieră, a recentelor cărţi ale lui Olivier Apert (Comme au commencement, Ed. Mihály) şi a lui Dumitru Ţepeneag (Hotel Europa, Ed. Gramar). Manifestarea va avea loc miercuri, 3 martie, ora 19, la Foto Galeria K.L. (str. luliu Maniu nr. 4, et. 2).

■ Continuă înscrierile pentru cursurile de franceză generală, care se desfă­şoară în module de 36 de ore timp de 9 săptămîni. Plata se face în rate. Dacă doriţi să obţineţi diploma DALF, fără probleme, Centrul Cultural Francez vă aşteaptă la cursurile de pregătire în peri­oada 1 martie - 30 aprilie.. Plata se face în rate. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la secretariatul CCF, str. Brătianu nr. 22, telefon 19-85-51,19-75- 95, 19-38-54, zilnic între orele 9-17.

Recital dc pianî n a c e a s t ă s e a r ă , c u

î n c e p e r e d c l a o r a 1 8 ,3 0 , D i a n a C ă t ă l i n a D a v a , s t u d e n t ă î n a n u l I V p ia n , c l a s a c o n f . u n i v . G r a z i e l l a

G e o r g ia , v a s u s ţ i n e u n r e c i t a l în S tu d io u l d e c o n c e r t e a l A c a d e m i e i d c M u z ic ă “ G h . D i m a ” . î n p r o g r a m u l t i n e r e i p i a n i s te , d i s t i a s c î n 1 9 9 7 c u D ip lo m ă Ia C o n c u r s u l I n t e r n a ţ i o n a l d c p i a n “ D in u L i p a t t i ” , B u c u r e ş t i , ş i l a u r e a t ă a C o n c u r s u lu i N a ţ i o n a l “ M ih a i l J o r a ” , to t d e l a B u c u r e ş t i , f i g u r e a z ă lu c r ă r i d c M . R a v e l , F r . L i s z t ş i R . S c h u m a n n .

Festivalul National de satirătsi umor i(Liviu Oros”f |

C e a d e a V - a e d i ţ i e a F e s t i v a lu lu i N a ţ i o n a l d c s a t i r ă ş i u m o r “ L iv iu O r o s ” s c v a d e s f ă ş u r a la D e v a , î n p e r i o a d a 2 6 - 2 7 m a r t i e a . c . F e s t i v a l u l r e p r e z in t ă u n o m a g i u a l o r g a n i z a t o r i l o r a d u s a r t i s t u l u i 'd c e x c e p ţ i e c a r c a f o s t L iv iu O r o s , u n u l d i n t r e c e i m a i d c s c a m ă in t e r p r e ţ i a i U m o ru lu i p o p u la r r o m â n e s c . M a n i f e s t a r e a î ş i p r o p u n e s ă s u s ţ in ă , p r in a c t i v i t ă ţ i ş i p r e s t a ţ i i d c g e n , a c e l e v a lo r i ( p r o f e s i o n i s t e ş i d c a m a t o r i ) c a r c s c m a n i f e s t ă î n d o m e n i u l u m o r u l u i g r a f ic , s c r i s s a u i n t e r p r e t a t i v . F e s t i v a l u l s c v a d e s f ă ş u r a p c t r e i s e c ţ i u n i : 1. G r a f i c ă s a t i r i c ă ş i c a r i c a t u r ă , c u t e m a : U m o ru l p o p u l a r ( m a x i m u m 5 lu c r ă r i a l b - n c g r u s a u c o l o r , f o r m a t A 4 s a u A 3 , f ă r ă p a s s e - p a r t o u t ) ; t o t a i c i s c i n i ţ i a z ă s e c ţ i u n e a c a d e t , l a c a r c p o t p a r t i c i p a t i n e r i c a r i c a t u r i ş t i , p î n ă l a 1 8 a n i , î n a c e le a ş i c o n d i ţ i i . L u c r ă r i l e v o r . f i e x p e d i a t e p c a d r e s a : C a s a d e C u l t u r ă a m u n i c ip i u lu i D e v a , P - ţ a V ic t o r i e i n r . 4 , c o d 2 7 0 0 , ju d . H u n e d o a r a , c u m e n ţ i u n e a : P e n t r u s e c ţ i u n e a “ G r a f i c ă s a t i r i c ă ş i c a r i c a ­t u r ă ” , p î n ă l a 1 0 m a r t i e a . c . ; I I . C r e a ţ i e l i t e r a r ă . S î n t a c c e p t a ţ i a u to r i d e l i t e r a tu r ă , n e d e b u ta ţ i ş i n e e d i ta ţ i , c a re v o r t r i m i t e m a x i m u m 2 - 3 p r o z e s c u r t e ( 2 - 3 p a g i n i ) s a u m a x i m u m 1 0 c r e a ţ i i în . v e r s u r i , s p e c i f i c e g e n u l u i c o n c u rs u lu i , c u m e n ţ i u n e a : " P e n t r u c o n c u r s u l d e c r e a ţ i e l i t e r a r ă ” . î n t r - u n p l i c în c h is , c a r e v a în s o ţ i lu c r ă r i l e , s e m n a t c u a c e la ş i m o t t o , v o r f i i n t r o d u s e d a t e l e c o n c u ­r e n t u l u i . D a t a l i m i t ă d e p r i m i r e a l u c r ă r i l o r ( d a t a p o ş t e i ) e s t e 1 0 m a r t i e a . c . , p e a d r e s a : C a s a d e C u l t u r ă a m u n i c i p i u l u i D e v a , P - ţ a V ic t o r i e i n r . 4 , c o d 2 7 0 0 , j u d . H u n e d o a r a ; I I I . C o n ­c u r s u l i n t e r p r e ţ i l o r i n d i v i d u a l i ( c u ­p l u r i ) . S î n t i n v i t a ţ i i n t e r p r e ţ i in d iv id u a l i ( c u p l u r i ) d e s a t i r ă ş i u m o r , c u p ro g r a m e c a r e s ă n u d e p ă ş e a s c ă 7 m i n u te p e n t r u in t e r p r e ţ i in d i v id u a l i ş i 1 0 m in u te p e n tru c u p l u r i . î n s c r i e r i , l a a d r e s a i n d i c a t ă m a i s u s , t o t p î n ă l a 1 0 m a r t i e - a . c .

R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

Astăzi în emisiunea "Rondul de seară" (NCN) cu începere de la ora 19,30 moderatorul Sorin Pintea îi va avea ca invitaţi pe Marcel Lăzărâanu Codin Samoilă (“Adevărul de Cluj") şi Barbu Cimpeanu ("Monitorul").

P a r a n o r m a l la T u r d a ( I !

Turneul K G BM u l t m e d i a t i z a t a C u p ă “ A r i e ş u l ” s - a t r a n s f o r m a t î n c e l c d i n

u r m ă , d i n c a u z a s t ă r i i p r o a s t e a t e r e n u r i l o r , î n d o u ă p a r t i d e a m i c a l e ; A r ie ş u l^ T u r d a c o n t r a C F R C l u j , r e s p e c t i v A r i e ş u l T u r d a c o n t r a “ U ” . P r i m a î n t î l n i r e , d i s p u t a t ă v i n e r i , d e l a o r a1 3 ,0 0 , a a v u t o i s t o r i c c e v a m a i c i u d a t ă . î n t i m p c e s p e c t a t o r i i a ş t e p t a u z g r i b u l i ţ i î n c e p e r e a m e c i u l u i , j u c ă t o r i i a u i e ş i t d e l a v e s t i a r e ş i . . . a u p l e c a t . î n c o n j u r a t d e t r e i d u l ă i n e v a c c i n a ţ i , a d m i n i s t r a t o r u l b a z e i n e - a i n f o r m a t , î n t r e d o u ă a c c e s e d e f u r i e c a n i n ă g r e u p o t o l i t ă , c ă p a r t i d a s e j o a c ă î n g a r n i z o a n ă . A d i c ă ia c e l ă l a l t c a p ă t a l o r a ş u l u i , î n t r - o u n i t a t e m i l i t a r ă . U n i i s p e c t a to r i a u p r e f e r a t s â î n j u r e . A l ţ i i s â o i a l a g o a n ă î n s p e r a n ţ a c â v o r p r i n d e c e l p u ţ i n a d o u a r e p r i z ă . Ş i a r f i p r i n s - o î n t r - a d e v ă r d a c ă l a p o a r t a u n i t ă ţ i i d o m n ’ p l u t o n i e r n u ş i - a r f i e x p r i m a t r e g r e t u l c â la m e c i a u i n t r a t d o a r c e i c a r e a u a j u n s l a “ u n u f a r ă c i n c i ” . î n a c e a z i f r u m o a s ă d c v i n e r i , a d m i n i s t r a t o r u l n u a r ă m a s s i n g u r a p e r s o a n ă î n j u r a t ă !

\ Mihai HOSSU

ISCT - Crişul Aleşd 2-2 (1-1!S u p o r t e r i i s î r m a r i a u a v u t s î m b ă t ă p r i l e j u l , p e n t r u u l t i m a o a r ă

î n a i n t e a î n c e p e r i i r e t u r u l u i , s ă - ş i v a d ă l a l u c r u f a v o r i ţ i i î n t r - o c o n f r u n t a r e c u “ c o l e g a ” d e s c r i e , C r i ş u l A l e ş d . D o b a y a a d u s o a s p e ţ i i în a v a n t a j î n c ă d i n m i n u t u l 1 0 , d a r d u p ă n u m a i ş a s e m i n u t e F o r o r e s t a b i l e ş t e e g a l i t a t e a , l i n i ş t i n d u - 1 p e n t r u m o m e n t p e v u l c a n i c u l a n t r e n o r Ş i m o n f i . P a r t i d a a r c r i t m , s e j o a c ă Ia v i t e z ă m a x i m ă ş i , p r in u r m a r e , v i n ş i a l t e g o l u r i . L a c i n c i m i n u t e d e l a r e l u a r e a j o c u l u i o a s p e ţ i i a u . d i n n o u a v a n t a j , B o c a f â c î n d ş a h - m a t d e f e n s i v a s î r m a r i l o r . G a z d e l e n u a c c e p t ă î n s ă î n f r î n g e r e a ş i î n m i n u t u l 5 4 M î ţ i u r e u ş e ş t e u n g o l d c t o a t ă f r u m u s e ţ e a s a l v î n d a s t f e l o n o a r e a e c h i p e i c a r c s î m b ă t ă v a î n c e p e “ m a r a t o n u l ” p r o m o v ă r i i , î n c e r c î n d s t o p a r e a g a r n i t u r i i C F R - i s t c î n “ g a r a ” C î m p i a T u r z i i .

I S C T a î n c e p u t î n f o r m u l a : G r a m a - M . S t o i c a , G a t e a , B r a t u , K i s s - D î m b c a n u , F o r o , M . R u s , M a r i n a - M î t i u , N i c o l a .

Alin BOŢIOC.

Florin Pop, un arbitru conştiinciosA ş a c u m p e n t m o e c h i p ă d c f o t b a l v e r i f i c a r e a p r e g ă t i r i l o r p e n t m

r e t u r s c f a c e p r in s u s ţ i n e r e a u n o r p a r t i d e a m i c a l e , a r b i t r i i d e f o t b a l îş i d c s ă v î r ş c s c p r e g ă t i r i l e c o n d u c î n d p a r t i d e l e a m ic a l e . P r i n t r e a r b i t r i i d c c c n t m c a r c s - a u p r e g ă t i t c u c o n ş t i i n c i o z i t a t e d e o s e b i t ă s e n u m â r â r ş i F l o r i n P o p . D e s p r e c l s c p o a t e s p u n e c ă a d e v e n i t u n a b o n a t a l a m i c a l e l o r d i s p u t a t e d c f o r m a ţ i i l e g h c r l c n c ş i d e j c n c . D i n c o l o d e r e s p e c t u l c c ş i l-a c î ş t i g a t p r i n d e c i z i i l e d i n t e r e n în t i m p u l p a r t i d e l o r , F lo r in P o p s - a e v i d e n ţ i a t ş i p r i n f a p t u l c â d u p ă î n t î l n i r i v i n e î n a j u t o r u l j u c ă t o r i l o r , a l c o n d u c ă t o r i l o r d c e c h i p e ş i a l a n t r e n o r i l o r , p r c z c n t î n d u - l c u l t im e le n o u t ă ţ i i n t e r v e n i t e î n R e g u l a m e n t u l d c j o c . P r o f e s i o n a l i s m c c m e r i t ă a f i s u b l i n i a t .

SZÉKELY Csaba

Arieşul Turda - “U” 3-2 (0-2) •

STnt formidabili aceşti jucători tineri, de mare' perspectivă cu care ”U” încearcă reclădirea echipei. Marea lor majoritate chiar trecuţi de un metru jumătate, pe care tricourile arată ca agăţate pe sîrmă. Aceşti băieţi au toate şansele să ajungă departe. Dar nu în fotbal! ■

tn meciul cu Arieşul Turda, clujenii au avut o primă repriză destul de bună. Óhiar dacă primele minute au fost relativ echilibrate (o mare parte din vină aparţinînd terenului - acoperit cu o pojghiţă considerabilă de gheaţă), “U" a pus treptat stăpînire pe joc şi foarte logic au picat şi golurile. Tîrnovean a deschis scorul în minutul 44, iar Dican l-a majorat doar un minut mai tîrziu, printr-un “lob" ca ia carte, din marginea careului, după o pasă primită de la centrul terenului de la Truşcă.

La şapte minute de ia reluare Pap respinge în corner un penalty executat de Corujan, după care jocul se schimbă radical, Cioloboc, Truşcă, Liviu MiharşTPap cedează locul în teren mai tinerilor lor colegi a căror nume nu cred că merită menţionate. Drept urmare, pînă la finalul celor 90 de minute, în teren se va vedea doar o singură echipă. Corujan reduce din diferenţă în minutul 57 şi după numai

cinci minute Căpuşan restabileşte egalitatea. Goana după victorie se va materializa cu două minute înainte de final cînd acelaşi Căpuşan, scăpat singur spre poartă, înscrie un gol de care nu s-au putut bucura nici măcar suporterii gazdelor, pentru ei nemaicontînd scorul, ci modul în care “U” era umilită ca o biată echipă de maidan. “Nu le mai daţi că le stricaţi moralul", iată un îndemn la care băieţii lui Adrian Coca au subscris cu greu.

în final, trebuie să facem şi cîteva specificări pentru spectatorii care au fost prezenţi la meci şi nu au prea înţeles ce se întîmplă pe teren. Echipa din Divizia “C" a jucat echipată în tricouri roşii, iar cea din Divizia “A" în alb-negru. Tricourile alb-negre, de la numărul 19 în sus, aveau ascunse în ele jucători. Jucători pe care unii îi consideră de perspectivă! Şi încă ceva: Arieşul a început partida în următoarea alcătuire: Pîglişan - Molnár, Codescu, Simon, Marian - Corujan, Handrea, Hunyadi, V. Rus - Negrean, Pîrvu. La “U i-am recunoscut pe Pap, Şandru, Truşcă, Dican, Cioloboc, Tîrnovean şi Livtu Mihai.

Mihai HOSSU

« - 1 1 martie• Cu o jumătate de Secol în

urmă (în 1949) echipa de fotbal a “Şepcilor-roşii”, purtînd pe atunci denumirea de “C.S.U.C.” s-a pregătit intens pentru reluarea campionatului divizionar, mai ales că "primul pas", din faza a doua . a întrecerii, trebuia făcut în compania campioanei ultimelor două ediţii: I.T. Arad. In primele două meciuri de verificare studenţii au obţinut rezultate identice, 3-3 în faţa echipelor locale Dermata şi, respectiv, CFR. lată ce loturi aliniau pe atunci respectivele echipe: C.S.U.C.: Crăciun I (ta tă l actualului arbitru, dr. D a rr Crăciun), Cristea - portari; V igu, Tarâu, Crăciun II, Ţan drău, Rădulescu, Dumitraş, Medrea II, Lutz, Zăhan, Copil I, Coracu, Roman, loanovici, Medrea I IR - jucători de cîmp'. D erm ata: Lipóczi - .Pădureanu, Darok Kiss, Kalló, Antalffy - Pápay,' Frencz, Hegeduş, Szász, Tó th ; C.F.R.: Boanţă, Negruţiu (portari)- Demeter, Felecan I - Bálint, Kiss, Bakos - Nagy, Kovács IV , Avram, Mureşan, F e re n c zi, Candrea. în al treilea joc d e verificare, studenţii au obţinut o frumoasă victorie, cîştigînd ia Oradea cu 3-1 în faţa echipeiI.C.O., care, în acelaşi an, a devenit campioană a ţării, lată cele două echipe aliniate în acest meci:’ C.S.U.C.: Crăciun I (Cristea) - Vigu, Tarău - CrăciunII, Ţandrău, Rădulescu - L u tz , Medrea III, Zăhan, Copil I, Roman, loanovici; I.C.O.: Vécsei- ion Vasile, Melan - Bodó, Zilahi, Tudósé - Kovács II, Spielmann, Váczi, Szökő, Papp. Tudósé a deschis scorul în favoarea orădenilor; în repriza a d o u a studenţii au jucat dezlănţuit, mareînd de trei ori, în ordine prin: loanovici* Lutz şi Z ă h a n , obţinînd o victorie mult aplaudată, chiar şi de suporterii din oraşul de pe malul Crişului Repede.

LÁSZLÓ Fr_

FOTBALfINTERNATIONAL

„ S f e r t u r i l e d e f i n a l ă ” a l e C u p e i U E F A ş i L i g i i C a m p i o n i l o r E u r o p e n i a u „ a g i t a t ” c a m p i o n a t e l e ţ â r i l o r c a r e a u r e p r e z e n t a n t e î n a c e s t e c o m p e t i ţ i i . A s t f e l , p e n t r u c â R o m a , B o l o g n a ş i P a r m a v o r d i s p u t a m î i n e p r i m a m a n ş ă a „ s f e r t u r i l o r ” C u p e i U E F A , i a r I n t e r n a z i o n a l e ş i J u v e n t u s v o r f i a n g r e n a t e î n a c e e a ş i f a z ă , d a r a L .C .E . , î n I t a l i a a u f o s t p r o g r a m a t e s î m b ă t ă p a t r u p a r t i d e c o n t î n d p e n t r u e t a p a a 2 3 - a . Ş i t o t u ş i , c h i a r î n c o n d i ţ i i l e d i s p u t ă r i i a n u m a i p a t r u p a r t i d e , d o u ă d i n t r e e l e a u p u t u t f i c o n s i d e r a t e

v e r i t a b i le d e r b y - u r i . I n p r im u l d in t r e e le , R o m a a p r i m i t v i z i t a lu i A C M i l a n p e c a r c a ş i î n v i n s - o c u 1 -0 g r a ţ i e r e u ş i t e i l u i P a o l o S e r g i o , m a r e î n d a s t f e l r e v i r i m e n t u l t r u p e i a n t r e n a t e d e c e h u l Z d e n e k Z e m a n , d u p ă c e , c u o s ă p tă m în ă î n a i n t e , R o m a o b ţ i n e a u n p r e ţ i o s r e z u l t a t n u l p c t e r e n u l F i o r e n t i n e i . în c e l d e a l d o i l e a „ c a p d c a f i ş ” s - a u în t îln i t I n te r n a z io n a le ş i J u v e n tu s . „ D e r b y ” p r in c ă r ţ i l e d e v i z i t ă a l e c e l o r d o u ă e c h ip e , p e n t r u c â a l t f e l , c e l e d o u ă g r u p ă r i f o tb a l is t i c e t r e c p r in u n u l d in t r e c e l e m a i s l a b e s e z o a n e . R e z u l t a t u l , 0 - 0 , n u a a j u t a t p r e a m u l t n i c i u n a d i n e c h ip e , î n s ă J u v e n tu s a „ s t r i c a t ” m e d i a d e c in c i

g o l u r i m a r c a t e p e „ S a n S i r o ” d e I n t e r n a z i o n a l e ş i a r e d u s la z e r o o r i c e p r e t e n ţ i e la t i t l u a e c h ip e i a n t r e n a t e d e M i r c e a L u c e s c u . C e a m a i i n t e r e s a n t ă p a r t i d ă a z i l e i d e s î m b ă t ă a f o s t P i a c c n z a - B o l o g n a . A r b i t r u l D e S a n t i s d i n T i v o l i a a c o r d a t n u m a i p u ţ i n d c p a t r u lo v i tu r i d c la 11 m e tr i î n f a v o a r e a lu i P i a c c n z a , u n a d in t r e e l e , c e a d in m i n u t u l 3 4 f i i n d r a t a t ă d e S . I n z a g h i . D e la B o l o g n a a f o s t e l im i n a t B o s e l l i ( m i n u t u l 51 ) t S i g n o r i n e f i g u r î n d în p r i m u l „ 1 1 " . î n u l t i m a p a r t i d ă a z i l e i , c u p l u l „ C h i c s a - C r e s p o ” ş i - a f ă c u t d i n n o u d a t o r i a , P a r m a t r e c î n d f ă r ă p r o b l e m e d c P e r u g ia .

R e z u l t a t e l e z i l e i d e s î m b ă t ă :• I n t e r n a z i o n a l e - J u v e n t u s 0 - 0• R o m a - M i l a n 1 -0 (P . S e r g io 6 4 )• P a r m a - P e r u g i a 3 -1 ( C h i e s a 31

p e n a l t i , 4 4 , C r e s p o 8 1 - B u c c h i 6 0 )• P i a c e n z a - B o l o g n a 5 -0 ( S . I n z a g h i

2 0 p e n a l ty , 3 7 p e n a l ty , 8 6 , R a s t e l l i 4 3 , P i o v a n i 8 4 p e n a l t y )

C l a s a m e n t u l , î n n u m ă r u l d e m î in e a l z i a r u l u i n o s t r u , d u p ă în c h e ie r e a e t a p e i .

, D i n a c e l e a ş i m o t i v e c a î n „ S e r i e A ” , r e s p e c t i v „ s f e r t u r i l e d c f i n a l ă ” a l e c u p e l o r e u r o p e n e , ş i î n „ P r i m e r a d i v i s i o n ” a u f o s t p r o g r a m a te s î m b ă t ă p a t r u p a r t i d e . D a c ă r e z u l t a t e l e n u l e o b ţ i n u t e d e A t h l e t i c B i l b a o ş i A t l e t i c o M a d r i d î n c o m p a n i a lu i C e l t a V i g o , r e s p e c t iv O v ie d o , n u p r e z in tă u n in te r e s m a j o r , c e l e l a l t e d o u ă p a r t id e a u p r o d u s s e n z a ţ i e î n S p a n i a . B e t i s a r e u ş i t s â t r e a c ă d e R e a l M a d r i d în u r m a u n u i g o l r e a l i z a t d e I to î n m i n u te l e d e p r e l u n g i r i

d i c t a t e d c a r b i t r u , d u p ă c e R a u l ş i M o r i c n t c s a u r e u ş i t t o t d c a t î f e a o r i s â e g a l e z e s i t u a ţ i a p c t a b e l a d e m a r c a j . A s t f e l , d u p ă u n s t a r t d e c a m p i o n a t d e z a s t r u o s , B e t i s r e u ş e ş t e c u J a v i e r C l e m e n t e p e b a n c a t e h n i c ă , f o s t u l t e h n i c i a n a l e c h i p e i n a ţ i o n a l e i b e r i c e , s ă e m i t ă p r e t e n ţ i i l a c u p e l e e u r o p e n e . „ C l o u ” - u l z i l e i d e s î m b ă t ă s - a d o v e d i t a f i p a r t i d a d i n t r e F C B a r c e l o n a ş i V a l e n c i a , d i s p u t a t ă p e „ C a m p N o u ” . D a c ă V a le n c i a p i e r d e a a c u m m a i p u ţ i n d e o s â p tă m în â , c h i a r p e p r o p r i u l t e r e n , î n c o m p a n i a l u i V a l l a d o l i d , i a r a c u m d o u ă s ă p t ă m în i p i e r d e a c u a c e l a ş i s c o r , - 1 - 0 , p e t e r e n u l lu i V i l l a r r e a l ( „ c ă l ă u ” G i c ă C r a i o v e a n u ) , i a t ă c ă s î m b ă t ă , e c h i p a l a c a r c e v o l u e a z ă A d r i a n l l i e ş i G a b i P o p e s c u ( D e n i s Ş e r b a n p r e a p u ţ i n ! ) , a în v in s F C B a r c e l o n a p e n t r u a t r e i a o a r ă î n 11 z i le . C h ia r d a c ă K lu iv e r t

a r e u ş i t î n d o u ă r î n d u r i s ă r e s t a b i l e a s c ă e g a l i t a te a , V a le n c i a a p u n c ta t d c f i e c a r e d a t ă d e c i s i v , c r e î n d d e p e a c u m , u n a d e v ă r a t c o m p l e x p e n t r u c a ta la n i . L a p r i m u l m e c i î n c a r e a j u c a t t i tu la r d u p ă o l u n g ă a b s e n ţ ă d a t o r a t ă u n e i a c c id e n t ă r i , A d r i a n l l i e ş i - a r e c o n f i r m a t p o r e c l a „ C o b r a ” d e s c h i z în d s c o r u l î n m i n u t u l 4 . >

R e z u l t a t e l e z i l e i d e s îm b ă tă :• A t h l e t i c B i l b a o - C e l t a V ig o 0 - 0• A t l e t i c o M a d r i d - O v i e d o 0 -0• B e t i s - R e a l M a d r i d 3 -2 ( F c m a n d o -

1 2 , C a n a s 6 7 , I t o 9 0 - R a u l 2 9 , M o r i e n t e s 7 5 )

• F C B a r c e l o n a - V a l e n c i a '2-4 ( K l u i v e r t 3 0 , 7 9 - A d . l l i e 4 , C l a u d i o L o p e z 3 9 , 8 8 , A n g u l o 8 2 )

C l a s a m e n t u l , î n n u m ă r u l d e m î i n e a l z i a r u lu i n o s t r u , d u p ă în c h e ie r e a e t a p e i .

Cristian BARA,

:MkW w»'•>ti í* ■ .Ţ ţ5- -® Munp ,C&AţĂ W ? BUjLA - yĂNTUBÂnfţA t C02JA■É M M r *v •*& 4SN&'

ita noiior marcaje dm Carpoţi T'.^Ţ jgv

•fíras** ih alt» 12 masivé ' v . • >; ■

- n a r a '4 * & i f e S *

Th« fixipxiS>*fcwws ? Í.&X, C*t?x*ífc$

D iv iz ia “A ” , e ta p a a X V -a

De doi iei speranţe...,-íl" H!DRO - "Ü" Bacău 2-3 " Petrom - Someş Dej 3-0 ■

Tfainradiatoare Braşov - RATB 2-3 .penicilina laşi - Dinamo 3-1 , Brainconf Brăila - Rapid 0-3 ■ Dacia Piteşti - Metal 0-3!!! * ..UNIC Piatra Neamţ - “U" Craiova 3-0 ,VH ID R O- “U” Bacău 2-3

ClasamentRapid

2, Bacău3. laşi 3. Metal5. Craiova

RATB Brăila Dinamo

10. Braşov UNIC

i.V Cluj

14 14 014 12 215 10 5 15 '9 6 15 8 714 8 615 7 8 15 5 10 15 4 11 15 4 1114 5 915 2 13

42:5 2837:16 . 2631:22 2532:26 2431:31 2327:25 2231:31 2219:36 2025:33 1921:37 1923:30 1914:40 ‘ 17

Grapă şi Melu Manta - nu a convins deloc, victoria datorîndu-se plusului de experienţă competiţională, atît şi nimic mai mult. *

Au oficiat Sorina Niculescu (Bucureşti) şi Vasile Duşa (Zalău).

Tot cu acest prilej, a avut loc şi retragerea din activitate a domnului Nicolae Dobre, arbitru republican, după o exemplară viaţă dedicată voleiului românesc, în dublă ipostază, de jucător şi oficial.

E m am aem

Etapa a 16-a, sîmbătă, 6 martie: RATB - UNIC, rCraiova - Dacia, Metal 33 - Braiconf,' Rapid - Ű" HIDRO, “U" Bacău - Penicilina, Dinamo -«raadraioare Braşov.

ŢŢ^HIDRO . “U” Amicii Bacău 2-3 (14, 25, Í8, -22, -5) şi clujencele pierd nu numai o foarte reţioasă victorie, ci şi posibilitatea de a învinge ampioana en-titre, ‘U'.Bacău, A fost un meci de in modest nivel tehnic, cu multe greşeli de ambele érti ale fileului, servicii greşite, preluări inexacte, eatenţii in faza de finalizare."U” HIDRO - Antal, Militaru/c, Popescu,

Jsmitru, Hoţoi, Mureşan, Mărginean (libero), ;rin:u (debut sub culorile clujene), Marica, Vaida, director tehnic Ioan Bînda - a pierdut un meci pe ars putea să-l cîştige. Şi cînd afirm acest lucru min vedere faptul că “II” Bacău - lchim/c, Rusei Alexe, Cosovschi, Buşu, Tancău, Căpăţînă, Bogendorfer, Toma, Marian, antrenori Florin

• “U" Timişoara - Dinamo 3-2 ‘ Midia Năvodari - Steaua 3-2• Tractorul Braşov - El. Slatina 3-0• RlFlL - “U” BRD Baia Mare 3-1• “U” Bacău - Elcond Zalău 1-3• Petrom Ploieşti - Someş Dej 3-0 (12, 19, 20)

Clasament * .1. Elcond 15 15 0 45:8 302. Petrom 15 12 3 41:12 27 ■3. RIF1L 15 10 5 v 39:21 254. Steaua 15 9 6 32:23 245. Timişoara 15 8 7 27:32 236. Dinamo 15 7 8 30:28 227. B. Mare 15 7 8 27:27 228. Midia 15 6 9 22:35 219. Dej 15 6 9 23:37 2110. Braşov 15 3 12 19:36 1811. Bacău 15 3 12 20:42 1812. Slatina 15 3 .12 16:40 18

Etapa a 16-a, sîmbătă, 6 martie: Someş Dej -Tractorul Braşov, Dinamo - “U” Bacău, Elcond - RIFIL, “U” Baia Mare - Petrom, Ei. Slatina - Midia, Steaua - “U" Timişoara.

, Demostene ŞOFRON\ Foto: Ion PETCU

Material realizat cu sprijinul fírmei Adidas & Saiomon . .

Munţii Ccsrpcsţin r. 12 (1 9 9 9 )

Noul număr - la fel ca şi cele anterioare - excelent Mizat grafic, foarte interesant şi atractiv ca tematică. în “mare viteză” vă prezentăm sumarul Wului număr, cu recomandarea pentm montaniarzi tte a şi-l procura. Merită.

•Munţii Ceahlău - UMBRA PIRAMIDĂ (Nicolae. Şi Elena Ticleanu, Elena şi Dumitru Coman).

•Munţii Stînişoara - PIATRA SCRISĂ (Vasile jwuafu)-/Hntimplări adevărate - CU PATIMĂ (DragoşScurei).

• Munţii Retezat - FEERIE DE IARNĂ (MarianAnghel).

• Provocare - SCRIEŢI-NE CUM ESTE IARNA U MUNTE!

' • MEDALION MUNŢII CĂPĂŢÎNĂ: Creasta Principală (Dănuţ Călin), Muntele Basarab şi roarfeca Nărăţului (Dinu Boaghez).

• MEDALION BUILĂ-VÎNTURÂRIŢA: Iarna pe -logu (Dinu Boaghez), Mircea Flórian 1934-1998 (Dmu Mititeanu), Pe creastă (Florin Stoican).

• MEDALION MUNŢII COZIA: O zi fericită (Petru Lucian Goja), Poteci nemarcate: Muchia Scorţarului, »• Gardului, Puntea Iadului (Dinu Boaghez).

Alte titluri din sumarul bogat al numâmlui, reuşit ilustrate: Ascensiuni pe alte meridiane - Vîrful Uhum ' Parapantă - Invitaţie la zbor • Flori din Pădurea L-raiului - Munţii Anina - Printre căutătorii de comori 'Munţii Lotru - Iarna la Cabana Prejba şi Invitaţie a schi • Avifaună: Codobatura aibă; Măcelandrul • prea marcajelor (Baiului, Bucegi, Piatra Craiului, Iezer, Păpuşa, Făgăraşului, Cozia, Retezat, Bihor, Câliman) • marcajele din Defileul Crişului Repede 'Munţii Pădurea Craiului - Marcaje în zona Meziad • Primul ajutor - Plăgile superficiale • Munte şi Internet - Turism virtual ■ Cărţile muntelui • Cum

apare revista Munţii Carpaţi • în atenţia autorilor • Istoria muntelui - Aureole (material semnat de cunoscutul montaniard clujean, dr. Constantin Dinu Mititeanu) \ Munţii Obcina Mare - Noi avene la Frasin.

ATENŢIONARE! Număml viitor, 13, va fi dedicat în mare parte Masivului Trascău, montaniarzii clujeni fiind prezenţi cu mai multe articole. Punem punct acestor-Însemnări notînd faptul-că montaniardul dr. Constantin Dinu Mititeanu este prezent în fiecare zi de marţi, la orele 16,20 la C D. -■ Radio Napoca (92,8 FM) în emisiunea “Chemarea muntelui".

Victor MOREA

Victorie scontată a clujencelor• “U” Banca Transilvania ACSA - Fartec Braşov

59-45 •î n t r e c e r e a b ă i e ţ i l o r f i i n d î n t r e r u p t ă , n a ţ i o n a l a

n o a s t r ă f â c î n d î n c o n t i n u a r e f i g u r a ţ i e î n g r u p a “ e u r o p e n e lo r ” , c c i c e “ g u s tă ” f r u m u s e ţ e a s p o r tu lu i c u m i n g e a la c o ş s - a u m u l ţ u m i t c u c e l e - a o f e r i t s îm b ă tă , î n S a l a . S p o r t u r i l o r “ H o r i a D e m i a n ” , d i s p u t a d in t r e “ U ” B a n c a T r a n s i l v a n i a ş i F a r t e c B r a ş o v , p r o g r a m a t ă î n c a d r u l e t a p e i a 2 2 - a a D iv i z i e i A f e m i n i n e . P r e a m u l t e n - a u v ă z u t , d a r a u a s i s t a t la o v i c t o r i e f a r ă d u b i i a f a v o r i t e l o r , r e u ş i t ă î n f a ţ a f o a r t e t i n e r e i t r u p e p e c a r e o p r e g ă t e ş t e c e l e b r a M a g d a J e r c b i e , t r u p ă c a r e n u p e s te m u l t t i m p v a î n c u r c a s o c o te l i l e m u l to r e c h ip e c u p r e t e n ţ i i . O a s p e t e l e , t i m o r a t e ş i in h i b a te î n f a ţ a p a n o u l u i a d v e r s , a u î n s c r i s p r i m u l c o ş d in a c ţ i u n e d e - a b i a î r i m i n . 7 , p r i n a t r e i a r e p r e z e n t a n t ă a “ d i n a s t i e i ” N i ţ u l e s c u , C l a u d i a ( f o s t ă l a “ U ” C r a i o v a ) , d a r n i c i c l u j e n c e l e n - a u p r e a î n c â r c â t c o ş u l , d a c ă r e ţ i n e m c â t a b e l a i n d i c a î n m i n . 1 0 s c o r u l d e 1 1 - 1 1 . D e a i c i î n c o l o e l e v e l e E l e n e i P o p e s c u ş i a l u i I l d i M a n a s s e s a u î n c e p u t s â s e

d e s p r i n d ă , a v a n t a j u l l o r ( d e l a u n c a p l a a l t u l a l p a r t i d e i ) c r e s c î n d o d a t ă c u s c u r g e r e a t i m p u l u i . D a c ă în t r e f u n d a ş i i ş i e x t r e m e l e c e l o r d o u ă f o r m a ţ i i a t î t c a p r e s t a ţ i e î n . t e r e n , c î t ş i c a p r o d u c t i v i t a t e , a e x i s t a t u n e c h i l i b r u , d i f e r e n ţ a a u f a c u t - o p i v o ţ i i , t r i o u l G u tă u , N a s to r , V e s c a n , r e u ş i n d 2 9 d c p u n c te , f a ţ ă d e c e l e 1 3 r e p r e z e n t î n d p r o d u c t i v i t a t e a c v a r t e tu l u i b r a ş o v e a n L a z ă r , T u c h c l , U r s e ş i M ilc a . C a m a t î t d e s p r e a c e s t m e c i î n c h e i a t c u s c o r u l d c 5 9 - 4 5 ( 3 4 - 2 6 ) î n f a v o a r e a g a z d e l o r , c a r c a u p u n c t a t p r i n M u ş a t 1 7 ( 1 ) G u t ă u 1 4 , V c s c a n 1 0 , B o c o ş 7 , N a s t o r 5 ( 1 ) , V o ş t i n a r u 4 ( 1 ) , K a p c l o v ic s 2 , i a r o a s p e t e l e p r in T o m a 9 ( 1 ) , N i ţ u l e s c u 9 , L a z ă r 8 , B i c h i ş 8 , P a s ă r e 6 , T u c h c l 3 , M i l c a 2 . A r b i t r i : T . A n d r c i c o v i c i ( T i m i ş o a r a ) - L . B u c a r c ş t i ( T g . M u r e ş ) . C e l e l a l t e r e z u l t a t e a l e e t a p e i : B N R B u c u r e ş t i - S o m e ş u l D e j 6 7 - 7 7 , S p o r tu l S tu d e n ţ e s c E u r o g r a f i c a - B C IC 1 M A r a d 7 1 - 6 5 , L i v a s M c ta c o T î r g o v i ş t c - R a p i d P o l i c o l o r 4 6 - 6 3 .

Mircea ION RADU

SEMICER“U” CUG - Dinamo

Braşov 27-27 (15-10)f l t î t p o t c l u j e n i i

s a u . . . ? !Vremea superbă şi dorinţa de

a-şi revedea favoriţii după o pauză de două luni şi jumătate au adus ieri, în Sala “Horia Demian”, destui spectatori, deşi reţeta întîlnirii nu era una prea ridicată, adversara “U"-ului (în această a doua etapă a returului) fiind o echipă din zona nisipurilor mişcătoare. Ceea ce aviza însă

asupra tenacităţii cu care braşovenii vor lupta pentru rezultat. Care, rezultat, în ciuda tuturor anticipaţiilor (a anticipaţiilor cît de cît... raţionale) avea să fie egal: 27-27. Şi asta după ce la pauză clujenii conduseseră cu 15-10, iar în min. 40 tabela de scor (altfel una cu totul şchioapătă, ca şi microfonul sălii) indica 22-16. De unde şi insinuările (oare, doar insinuări?) că "U ” ar fi întins o mînă partenerei în suferinţă. Fără însă (specificau vocile) ca regia fenomenului să fie una inspirată, întrucît în asemenea cazuri nu te detaşezi la şase goluri ca apoi să ajungi a tremura (min. 59: 27- 26 şi om în minus în tabăra clujeană) fiindcă nu mai ştii dacă îţi iese pasienţa.

Oricum, “U" CUG a jucat fără nerv în atac (singura subliniere redamînd-o superbele goluri ale lui Bogdan Neţa) şi cu o apărare vulnerabilă. Ceea ce a tras mult în jos atît la "tehnic", cît şi la “artistic". Principalii marcatori: Neţa, Câtinaş şi Toniţa cîte 6 pentru “U", respectiv Bondor 8. Arbitrajul cuplului C. Fîscu - Gh. Năsturel - în nota jocului.

In celelalte partide ale rundei: Tractorul - Fibrex 27-27, Moldosin - Pandurii 27-21, Portul - Dacia 31-23, Minaur - Univ. Bc. 33-23, Steaua - Dinamo Buc. 21-19. Clasamentul primei doimi: Minaur 64 puncte, Steaua 60, "U" CUG 56, fibrex 55, Dinamo Buc. şi Portul cîte 52.

Nuşa DEMIAN

Intre deziderat si normă de viată

P e n t r u c i n e n - a d i b u i t s e n s u l t i t l u l u i , o r i b ă n u i e ş t e î n e i v r e o ş a r a d ă , p r c c i z ă m 'c â e l r e p r e z in tă u n c o n c e p t a l c l a s i c i t ă ţ i i e l in e c c r e u n e a v a l o r i l e s u p r e m e a l e v e c h i l o r g r e c i : a d e v ă r u l , b i n e l e ş i f r u m o s u l - t r i a d a c e c o n s t i t u i a i d e a l u l e d u c a t i v a l c e t ă ţ i i g r e c e ş t i . T î n ă r u l t r e b u ia s ă a i b ă u n t r u p f r u m o s , u n s u f l e t b u n ş i u n s p i r i t o r i e n t a t s p r e c ă u t a r e a a d e v ă r u l u i .

D e c e î n s ă v e h i c u l a r e a K a l o k a g a t h i e i a s t ă z i ş i a i c i? ! F i i n d c ă s u b a c e a s t ă d e n u m i r e ş i î n a c e s t s p i r i t s - a u d e r u l a t , î n w e e k - e n d - u l t r e c u t ş i d e - a lu n g u l p r e c e d e n t e i s ă p t ă m î n i , c î t e v a i n c i t a n t e ş i p r o m i ţ ă t o a r e a c ţ i u n i s p o r t i v e . C o n c r e t ; l a p r o v o c a r e a d - r e i C a r o l i n e O g e r d e la C e n t r u l C u l t u r a l F r a n c e z ş i a l e c t o r u l u i u n iv . Ş t e f a n i a K u lc s á r d e l a U M F C l u j , c a d r e d i n î n v ă ţ ă m î n t u l s u p e r io r d e e d u c a ţ ie f iz ic ă , d i n S to c k h o lm ( Y v o n n e L in ş i d r . A n a t o l i G r i g o r c n k o ) ş i A m ie n s - F r a n ţ a ( D o r o th é A h i t c h é m e ş i C o n d é F o d c ) a u c o n d u s , l a C l u j - N a p o c a , “ z i l e a l e m i ş c ă r i i î n d i f e r i t e r i t m u r i ” . A c e s t e a - r i t m u r i l e - f i i n d a f r o - j a z z ş i b o x i n g - a e r o b i c ( c ă r o r a , î n d e m o n s t r a ţ i a d i n s a l a U M F li s - a u a d ă u g a t ş i t e m p o u r i i e d a n s u r i l o r p o p u la r e r o m â n e ş t i , “ s t î m i t e " d e p r o f . D a n i e l a

C â l i m a c . P a r t i c i p a n ţ i ? P e s t e 1 0 0 d c s t u d e n ţ i şi a b s o l v e n ţ i d i n U n i v e r s i t a t e a " B a b e ş - B o l y a i " si U M F , m u l ţ i d i n t r e a c e ş t i a c o n s e c v e n ţ i p r a c t i c a n ţ i

. ş i a i g i m n a s t i c i i a e r o b i c e . T o t u l d e r u l a t î n t r - u n c a d r u e x c e l e n t p u s l a p u n c t ş i î n t r - o a t m o s f e r ă e f e r v e s c e n t ă , s a t i s f a c ţ i a m i ş c ă r i i c o n j u g î n d u - s c c u b u c u r i a l u c r u l u i î m p r e u n ă , c u ş a r m u l n o u t ă ţ i i şi a l e x o t i c u l u i . S p l e n d i d ă p l e d o a r i e p e n t r u c c c a c e a r t r e b u i s ă c o n s t i t u i e “ s p o r t u l p e n t r u t o ţ i ” şi e x c e l e n t ă i n v i t a ţ i e p e n t r u m o d e r n i z a r e a l e c ţ i i lo r 4 e e d u c a ţ i e f i z ic ă . F i i n d c ă a m i n t i t e l e m a n i f e s t ă r i , c o n d u s e d e s p e c i a l i ş t i d i n ţ ă r i u n d e m i ş c a r e a n u - i u n d e z i d e r a t , c i o c o m p o n e n t ă r e a l ă a v i e ţ i i i n d i v i d u l u i , s - a u c o n s t i t u i t t o t o d a t ă î n v e r i t a b i l e l e c ţ i i p r a c t i c e . C a r e s - a u r e p e t a t t o t o d a t ă în v e r i t a b i l e l e c ţ i i p r a c t i c e . C a r e s - a u r e p e t a t , d e - a l u n g u l s â p t ă m în i i , l a F a c u l t a t e a d e E d u c a ţ i e F iz ic ă , u n d e s o ţ i i s u e d e z i Y v o n n e . L i n - A n a t o l i G r i g o r c n k o a u d e z v ă l u i t v i i t o r i l o r d a s c ă l i n o u tă ţ i l e d i n a e r o b i c ş i t a i n e l e d e a a d e m e n i l î n g ă a c e a s t ă m o d e r n ă f o r m ă d e m i ş c a r e c î t m a i m u l ţ i p r a c t i c a n ţ i . S ă p r e c i z ă m t o t o d a t ă c ă a m i n t i t e l e “ î n t î m p l ă r i ” a u r e p r e z e n t a t u n s c h i m b d e e x p e r i e n ţ ă c c p r e c e d e î n c h e i e r e a c o n t r a c t e l o r d e c o l a b o r a r e , î n c a d r u l P r o g r a m u l u i E r a s m u s , în t r e i n s t i t u t e l e d c î n v ă ţ â m î n t s u p e r i o r d i n S tc k h o l m , A m i e n s ş i C l u j . P r o m i ţ ă t o r p r e l u d i u . . .

Nusa DEMIAN

Italia 23 - Meciuri disputate duminică: Bari - Cagîiari 1 -1, Empoli - Sampdoria 0-1,

Salemitana - Fiorentina 1-1, Venezia - Udinese 1-0,Vicenza - Lazio 1-2.

p r í a f f a l

' " / * V

wM r, . :V t ‘ ■"&'

«

D i r . C o n s . C E E n r . 8 9 / 6 2 2 : w TutuiiuI dăunează grav sănătăţii

Ü C A U T A M C O L A B O R A T O R i s P E N T R l M

H | Í | | c o m e r c i a l i z a r e a ^ M Í

rACEORPRODUSE ÍN'JUDETUlfCLiUJ

M j f ] S i r J W ( t e ® D ® ® D M

* -C . (V l P R O M I N 2 Q M ) t U . ----------------------------------------- — ■" j i

(1 3 58 6 31 ) M l h n l aw r

Z K H Y V ifA L U - UMOJUtlA

PRODUCĂTOR DE CONCENTRATE FURAJERE

S . C . N U T R I V I T S . R . L .Cluj - Napoca, Str. Cometei Nr. 9 Tel: 064 -121.946 între orele 9 -16

064 -243.389 după ora 17

S .C . D IG- vă oferă so lu ţii , p r o ie c te a z ă ş i p ro d u c e :

• M o b il ie r la c o m a n d ă ; ;

• M o b il ie r d e b iro u ; ■ i• B u c ă tă r ii; i• M o b il ie r d e c a m e r ă ; §• D o rm ito a re ;

• M o b ilie r p e n t r u c a m e r e d e c o p ii.

Telefon: 199.270 sau 190.836.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75 I

IB IIK

S.C. Mecanica Marius i... to

Cluj-Napocac u s e d i u l î n B - d u l M u n c i i n r . 1 0

închiriază spaţii pentru:- birouri 2 7 0 m p . ; -depozite 4 8 0 m p . ; '

^producţie 700 mp.;S p a ţ i i l e a u î n c ă l z i r e c e n t r a l ă , c u r e n t e l e c t r i c ( d u p ă

c a z trifazic) ş i a p ă c u r e n t ă .

D e a s e m e n e a î n c h i r i a z ă automacara 1 2 , 5 t o .

Informaţii suplimentare la telefon C: 064-415.066 int. 21 sau 064-415.567.

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE Şl CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT I I

A JUDEŢULUI CLUJ 1| r

ANUNŢĂ I- . j @O rg a n iz a re a pe d a ta d e 1 6 m artie 1999 \

o ra 10 la s e d iu l S .C . S te ja ru l B a r SRL Iclod 1 n r.4 6 0 , lic ita ţie p e n tru v în z a re a obiectivuluic lă d ire t ip h a lă a g ro te h n ic ă . J

P re ţu l d e s tr ig a re 1 .4 7 1 .4 5 8 .0 0 0 lei R e la ţii s u p lim e n ta re : P iaţa "Avram iancu” ţ

nr. 19, etaj I, cam . 58, te le fon 19-16-70 int. 127.

B@ FLlL® ^

■ w i l l l l l ■G a m a t ip “S u p e rm a rk e t”

p e n tru a m b a la je d in p o lie t i le n ă (u z a l im e n ta r ş i m e n a je r )

C o m e r c ia l i z a t ă d e :

E X IM C O T R A D E S R LBucureşti, Str. Plantelor nr. 32

tel. 313.58.16, 092.579.909, 092.396.261

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ;!Şl CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT ! \

A JUDEŢULUI CLUJ ! I

r ANIJNŢĂ |O rg a n iz a re a p e d a ta d e 1 7 m a /V > v

1 9 9 9 o ra 10 ia s e d iu l S .C . Pom icola S A # C ă ş e iu f .n . , l ic i t a ţ ie p e n t ru v în z a re a i o b ie c tiv u lu i c lă d ire p a v ilio n b irouri şi te re n J a fe re n t s itu a te în lo c a lita te a C îtcău f .n .. |

P re ţu l de s tr ig a re 4 9 9 .0 0 0 .0 0 0 lei R e la ţii s u p lim e n ta re : P ia ţa "Avram Ian cu ” nr. 19, etaj I, cam . 58, te le fo n 19-16-70 int. 127

‘ - ; . ' .' . ." . . ■ ' " • Ki

d e CflujU L Un cotid ian care satisface

gu stu rile dum neavoastră!

(1358599)

V I N U R I\ C A S A D E

P I E T R O A S A

Selecţionează şi îmbuteliază vinuri de calitate

A lă t u r a ţ l -v ă e c h ip e i n o a s tre !

R E S P O N S A B I L R E G I O N A L V A N Z A R I

Zona de activitate:judeţele CLUJ, MUREŞ, SIBIU, ALBA Responsabilităţi referitoare la zona de activitate:• implementarea strategiei de vânzări a companiei» consolidarea şi dezvoltarea relaţiei cu

distribuitorii• facilitarea încheierii de contracte cu clienţii

strategici• asigurarea unei bune conexiuni între distribuitori

şi departamentele companiei• studiul pieţii locale şi propunerea de soluţii

pentru îmbunătăţirea performanţei în vânzări organizarea şi supravegherea activităţii promoţionale

• protejarea intereselor mărcii şi companieiProfilul candidatului:• experienţă relevantă în vânzări {produse

alimentare sau băuturi alcoolice este un avantaj)• aptitudini de negociere, organizare, planificare

şi control• capacitatea de a lucra independent în atingerea

obiectivelor• posibilitatea de a călători frecvent în zona de

activitate• cunoştinţe PC• permis de conducere cat. BVă oferim• o provocare profesională• posibilitatea dezvoltării unei cariere în

vânzări/marketingVă rugăm trimiteţi CV la adresa B-dul Iuliu Maniu nr. 22, BI.15 C, Ap. 11, Et 3, sector 6, Bucureşti,

pînă la data de 5 martie 1999, data poştei V ă m u l ţ u m i m !

S ocietatea noastră angajează pentru C lu j re s p o n s a b il v în z ă r i, p e rs o a n ă cu s tu d ii s u p e rio a re e c o n o m ice sau te h n ic e , lim b a engleză/germ ană un avantaj, s tag iu l m ilita r satisfăcut, permis a u to , domiciliul în zonă.

Dacă vrei să faci parte dintr-o echipă de vînzări, dacă esti tînăr, activ, cu dorinţa de perfecţionareîn v în ză ri, tr im ite CV -u l în s o t’it de o fo to g ra fie ş i scrisoare de intentie la OP 0 3 -1 3 0 B ucureşti.

(1360085) J T

Firmă de difuzare presă-carteangajează

V ÎN Z Ă T O R IC e r e r i l e s e v o r d e p u n e l a s e d i u l f i r m e i d i n

P-ţa. Unirii nr.21.T e l e f o n : 19-68-58. o r e l e 8-16.

ÍC U X TE X”7—

ÍX haine de lucru

X halate de medic

X cizme cauciuc !import

Germania/Austria

Adresa: Str.Aure! Vlaicu nr.27. Telefon: 123120

E X P O !

str. Amei Vlaicu

G O N S T R U C ir i l^ M E T A L IC E * L A f G H E IE- h a l e , d e p o z i t e

- b i r o u r i - m a g a z i n e

prin S .C F R A U E N B A C H S.R.L B A IA M ARE Tel/Fax. 062-214173.215398

i e f t i n ! ^ r a p i d ! « e f i c i e n t !

.. íx-

S.C. COFIME ENGINEERING S.R.L. Drumul Gladnei nr. 3, Făget

Fax: 056/320.994. Tel.: 092/227.616 vinde: «- vitrine frigorifice;

«- camere frigorifice;agregate;

w frigidere casnice;«- mobilier comercial;

mobilier pentru restaurante.Marfa este import Italia şi se găseşte în expoziţie:

REMETEA MARE: Tel.: 092/211.278. CARANSEBEŞ ECO, Tel.: 055/229.388 int. 31

ANUNŢ DE LICITAŢIE FARA PRESELECTIE1. PERSOANA JURIDICĂ ACHIZITOARE:AND Bucureşti - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, str. Decebal, nr. 128, Cluj-Napoca. Tel. 064/432552; 4326.55, fax: 064/ 4324.46.2. OBIECTIVUL UCITAŢIEI:\ucrârideîMre\inere periodică-

trata mentebituminoase peurmătoareledrumuri naţionale:•DN1C k n 76+000- 88+000•DN1H k n 42+000- 50+000•DN17 k n 96+000- 116+000•DN18 k n 3+000- 15+000•DN18 k n 50+000- 62+000•DN74 k n 38+000- 86+000•DN16 k n 0+000- 10+000•DN76 k n 105+000- 110+000•DN76 k n 134+000- 160+000•DN1C k n 101+000- 135+000•DN67C k n 99+000- 119+000

3. NA TURA LUCRĂRII SIMILARE: Indicativ 103 -Tratamente bituminoase -din Nomenclatorul activităţilorde administrare, exploatare, întreţinere şi reparaţii la drumuri şi poduri.

4. SURSA DEFINANŢARE: Fondul Special al DrumurilorPublice- constituit conform Legii Nr. 118 din 25.10.1996 republicată şi modificată prin Ordinul Guvernamental Nr. 72/25.08.1998.

5. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNEREA DOCUMENTELOR DE PARTICIPARE LA UCITA 77E:22.03.1999 ora 15,00 sediul D.R.D.PCIuj.

6.DOCUMENTELE LICITATIET.se pot procura de la sediul D.R.D.P Cluj, Biroul Investiţii, începînd cu data de 02.03.1999 preţul de procurare: 500.000 lei

7. DESCHIDEREA UCITAŢIEI: 23.03.1999 ora 10,00 la sediul organizatorului

a CONDIJll DE PARTICIPARE:a) Cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani

(actualizată) şi valoarea pentru lucrări similare terminate sînt specificate în "Instrucţiunile pentru ofertanţi”;

b) Capacitatea financiară pe ultimul semestru încheiat 90.000 mii lei;

________c) Garanţia de participare la licitaţie: 10 milioane lei

A N I V E R S A R I ,

M U L Ţ U M I R I

' Dragei noastre prietene GreteBologa multă sănătate şi La MulţiAni. Lidia şi Roman Vlaicu. (313682)

Î N C H I R I E R I

• D a u în c h ir ie g a rs o n ie ra , c a r t ie ru l G h e o rg h e n i, l în g ă C o m p le x u l H e rm e s . T e l. 18 -7 3 -0 0 . (3 1 3 6 7 5 )

V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• C u m p ăr g a rso n ie ră sau ap a rtam en t cu o c a m e ră în z o n ă b u n ă . O fe r 7 5 -9 0 m il io a n e le i. T e l. 0 9 2 -5 2 -2 5 -3 1 sa u 16- 0 6 -7 5 . (4 2 8 0 4 8 )

• V în d c a s ă c u 2 c a m e re , b u c ă tă r ie , te le fo n , can a liza re , ap ă în cu rte , to ta l 6 0 0 m p . O c u p a b i l im e d ia t . T cL 1 3 -0 6 -2 2 . (3 1 3 5 8 1 )

• V în d c a s ă c u 4 c a m e re , 2 c o rid o a re , g az , c u re n t, ap ă . A d re sa : c o m u n a B aciu , s tr . V ii lo r n r. 1 9 9 .(3 1 3 7 0 2 )

• V înd ap a rtam en t 3 cam ctc G rigorescu .

T e l . 1 8 -0 3 -0 9 . (S )

D I V E R S E

• Societate comercială cu activitate de comerţ dc materiale de instalaţii, angajează contabil şi secretară. Condiţii: studii superioare, cunoştinţe limba engleză, experienţă m domeniu, cunoştinţe operare Word şi ExceL Informaţii tel. 41-46-85,092-45-07- 84.(428024)

• Conducere auto-curs la cel mai mic preţ din oraşlTcl. 18-77-42. (427078)

Unic Importator şi distribuitor de produse marca Bic, Cliven, Reckitt & Colman, cu sediul în Bucureşti, angajează agent de distribuţie pe zona Cluj şi judeţele limitrofe în următoarele condiţii: . f

• experienţă min. 2 ani în domeniu; |• disponibilitate pentru deplasări;• carnet de conducere min. 1 an vechime;• fără cazier; stagiu militar satisfăcut;• domiciliul stabil în Cluj; posibilităţi de

spaţiu propriu pentru închiriere ca depozit constituie un avantaj.

Se oferă salariu atractiv, maşina firmei şi telefon mobil.

Cei interesaţi pot trimite CV şi poză recentă la tel/fax nr.: 312.82.84; 311.20.73 ________

B A N C A A G R IC O L A S .A .S u c u r s a l a C o o r d o n a t o a r e C l u j

Vinde la licitaţie publică, prin intermediul Executoruluijudecătoresc de la Judecătoria Turda, următoarele bunuri, proprietatea debitoruluiZahan Vasile:

• tractor U 650; ?Oi

•remorcă 5 tone; !• plug PP 3-30.

Licitaţia va avea loc în data de 4 martie 1999, ora 11,00, în localitatea Frata, nr. 164.

Relaţii suplimentare la telefon 064/19.26.21, int. 312

S.C. A T C S.A. C L U JO f e r ă s p r e î n c h i r i e r e s p a ţ i i p e n t r u

c o m e r ţ ş i b i r o u r i .

T a r i f e n e g o c i a b i l e .

Informaţii: luni-vineri între orele 8-16 la tel. 448801 sau la sediul firmei: B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 131.

* P e r s o a n ă f iz i c ă v i n d e c a m io n

M e rc e d e s d ie s e l 7 ,5 t , u t i l 3 ,5 t , d u b ă

mehisă, an fabricaţie 1991 şi P eugeo t d iesel

G 5 a n f a b r i c a ţ ie 1 9 9 2 , î n c o n d i ţ i i

a v a n ta jo a s e . I n fo r m a ţ i i 0 9 4 - 8 8 -5 8 - 2 8 .

(Dem.Ş)

INTERNATIONAL g COMPUTER SCHOOL2Societate româno-suedeză Avize MEN nr. 1576/95,2905/98

Organizează următoarele cursuri:• Operator calculator,

programator• Contabilitate teoretică ţi pe

calculator• Limbi străine, secretariat

Plata în rate; Suport de curs.Practică gratuită.

Ofertă specială pentru elevi, studenţi, şomeri.Informatii: B-dul Eroilor nr. 2, cam. 6, tel. 196.529, 430.345 între orele 9-20.

P I E R D E R I

• S C P a n i r o C l u j C . F . 2 3 1 8 5 4 p ierdu t

c h i t a n ţ i e r s c r i a 2 9 1 5 1 5 0 2 9 1 5 2 0 0 . S c

d e c la r ă n u l . ( 4 2 7 0 8 1 ) ___________________

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• î n c o n fo r m ita te c u L e g e a n r . 1 3 7 /

1 9 9 5 , C o b â r z a n G h e o r g h e a n u n ţă

în cep erea d e m e rs u r i lo r p e n tm o b ţin e re a

a u to r iz a ţ ie i d e m e d iu p e n tm o b ie c t iv u l

“C a să fam ilia lă” ,s i tu a t în o ra ş u l H u e d in ,

str. A v ra m Ia n c u n r. 9 5 /A . E v e n tu a le le

sesizări şi sugestii n u m ai p e n tru factorii dc

m ediu se v o r d ep u n e la s e d iu l A P M C luj,

C a le a D o ro b a n ţi lo r n r . 9 9 . (3 1 3 6 6 6 )

• G m p u l Ş c o la r I n d u s t r ia l T e h n o f r ig o rg a n iz e a z ă c o n c u rs în d a ta d e 1 m artie

1 9 9 9 o ra 10 p e n tm o c u p a re a u rm ă to a re ­lo r p o s tu r i : m u n c i to r c a l i f ic a t t in ic h ig iu v o p s ito r a u to - b ă rb a t ş o fe r c u c a te g o r ia D . In fo rm a ţii su p lim e n ta re la secre ta ria tu l

l ic e u lu i s a u la teL 4 3 - 5 5 -0 4 . ( 2 0 9 3 4 7 9 )

• S c P ic a n t S R L a n g a je a z ă c u te r is L In fo r m a ţ i i la te l. 4 3 - 5 0 -7 7 . C e r e r i le s e d e p u n la f irm ă p e C a le a B a c iu lu i nr. 8 1 - 8 3 . (4 2 7 0 3 3 )

• S e în ş t i in ţe a z ă c ă d o m n u l G o rd e a

P ă u n e i P e t ru ş i to ţi c e i c a re p re t in d d rep tu r ile rea le a su p ra a p a rta m e n tu lu i nr. 4 d in str. M o ld o v e a n u n r. 10 b l R 1 3 C lu j N a p o c a , s ă s e p r e z i n t e p e n t r u rec o n s titu ire a c ă r ţ ii fu n c ia re n r . 4 5 2 2 7 în

z iu a d e 3 m a r t ie 1 9 9 9 la C a r te a F u n c ia ră d in C lu j-N a p o c a . (4 2 6 8 6 0 )

• î n c o n fo r m ita te c u L e g e a n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 F a b ia n A n d r e i a n u n ţă în c e p e r e a d e m e rsu rilo r p e n tm o b ţin e re a au to riza ţie i d e m e d iu p e n tm o b i e c t iv u l g a ra j s itu a t în s tr . H o re a n r . 8 0 - 8 2 . E v e n tu a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s t i i n u m a i p e n tm fac to rii d e m e d iu se v o r d e p u n e la s e d iu l A P M C lu j C a le a D o ro b a n ţi lo r n r . 9 9 . (4 2 7 0 5 2 )

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a dragei noastre mame, soacră şi bunică, CHIO R EAN M ARIA, în vîrstă dc 71 ani. Înmormîntarea va avea loc în data dc 1 martie 1999, ora 14, la Cimitirul Mănăştur, Capela Veche. Familia îndurerată. (313679)

• Cu inimile zdrobite dc durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, a celei mai scumpe mame şi soţii, NEAMŢ M ARIOARA, în vîrstă dc 39 de ani. Chipul tău btînd şi iubitor va rămîne veşnfc în amintirea noastră. Inmormîntarca va avea loc în data dc 1 martie 1999, la ora 13 în satul Succag. Soţul Ovidiu, copiii Iloraţiu şi Lavinia. (313684)

• Zguduiţi de durere şi în veci nemîngîiaţi anunţăm încetarea din viaţă, în data de 27 februarie 1999, a scumpei şi iubitei noastre fiică şi soră, N EA M Ţ MARIOARA. Nu tc vom uita niciodată! Fic-i ţărîna uşoară. Părinţii şi fratele cu familia. (313685)

1(Ö 3 Í I I IB W 1

C f"s f \ C L U J -N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă t ă 9 -1 4 ; te l/fax 19-73-04-3 R v { í I / ; J _ S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l/fax 31-43-23-

I L U í C U L v f S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l/fa x 21-60-75.

■&|ţ£sî'"'' .. ' ' ' V' Uf1 i M 4

2 0 DE ANI DE ACTIVITATE ÎN ROMÂNIAP E R F O R M A N ţ A - C A L I T A T E - P R O F I T S I G U R

P IO N E E R

O F E R Ă C U L T I V A T O R I L O R o g a m a v a r i a f f â d ie h i b r i z i d e p o r u m b ş i f l o a r e a - s o a r e l u i

d i n g r u p e d e m a t u r i t a t e d i f e r i t e , c u a r m a t o a r e l e c a r a c t e r i s t i c i :

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ* P o te n ţia l rid ic a t de producţie • C apacita te de p ierdere rapidă a apei în tim p u l maturării■ A daptab ilita te la reco lta rea m ecanizată 'R e z is te n ţă sporită la secetă , boli şi căd ere

P O R U M B F L O A R E A - S O A R E L U I

Hibridul Grupa de maturitate FAO Producţii

(kg/ha) Hibridul Grupa de maturitate FAO Producţii

(kg/ha) Hibridul Grupa de^ maturitate

Producţii(kg/ha)

Elita-X0814B Extratimpuriu 207 7.530-10.400 Ciarica-P3893 Timpuriu 315 10.100-14.300 Coril-XF391 Extratimpuriu 2.800-3.500Natacha X9C34 Extratimpuriu 240 7.380-12.790 Raissa-X9033 Timpuriu 315 9.460-13.740 Beril-XF314 Timpuriu 3.000-3.600

Tlrabella-X1 D31 Extratimpuriu 260 7.690-13.490 Monalissa-3860 Tmpuriu 344 9.720-14.640

Helga-P3902 Timpuriu 300 9.600-13.700 Stira-XC277 Semitimpuriu 413 10.160-14.800 . ■■■':Monessa-P3905 Timpuriu 305 9.460-13.600 Danella-3753 Semitimpuriu 395 9.320-15.080

Relaţii la d irectorul de zonă Zona Vil - centrală Gribincea Nicolae Tel: 054/262.038

018.628.991 Dărăbanţ IonTel: 054 /233574; 054/262.038

018.628.990

Distribuitori FederalCoop Cluj Tel: 064/192.112; 064/197.923 Cooperativa de Consum Cluj Tel: 064/435.342 'Cooperativa de Consum Gherla Tel: 064/241.587; 064/241.985 Cooperativa de Consum TUrda Tel: 064/312.152; 064/316.401

T e h n o lo g ia c a re p ro d u c e !’

Adine întristat! nc luăm rămas bun dc la iubita noastră noră şi cumnată, MĂRIOARA NEAMŢ. Sufletul ci bun va rămîne veşnic în amintirea noastră. Socrii Vasile şi Victoria şi cumnatul Marin cu famQia. (313686)

• Sîntem alături dc Lavinia, Hora(iu şi Ovidiu, în această grea încercare, la despărţirea dc iubita lor mamă şi soţie, MÁRIOARA. Nu tc vom uita niciodată. Verişoara Maria cu familia. (313687)

• Cu adîncă durere în suflet anun(ăm stingerea din viaţă a scumpei mele mame T E R E Z IA IT T U , în vîrstă dc 70 ani, fostă funcţionară CEC. Funcrariile vor avea loc luni, 1 martie 1999, ora 15 de la Capela Cimitirului CcntraL Fiica Adina şi familia. (313692)

• Sîntem alături de Lavinia, Horaţiu şi Ovidiu, la pierderea mamei şi soţiei M ĂRIOARA. Unchiul Bercean Gdu cu familia.(313688)

■ Sîntem cu sufletul şi inima alături de finul nostru Ovidiu şi copiii Lavinia şi Horaţiu şi aducem un ultim omagiu finei noastre MĂRIOARA. Naşii Gheorghe şi Victoria. (313689)

• Sîntem alături de naşul nostru Neamţ Ovidiu şi copiii Lavinia şi Horaţiu, în aceste momente grele pricinuite dc dispariţia naşei noastre, MĂRIOARA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Finii Monica şi Alexandru. (313691).

• Ne luăm rămas bunde la draga noastră fină MĂRIOARA şi sîntem alături de Lavinia, Horaţiu şi Ovidiu, în aceste clipe grele. Naşii Viorel şi Cornelia. (313690)

• Cu profundă durere anunţăm I dispariţia fulgerătoare, după o scurtă suferinţă, a celui mai drag I soţ, tată, bunic, străbunic şi socru POGĂCEAN ALEXAN D R U, în Vîrstă dc 90 de ani Înmormîntarea va avea loc marţi, 2 martie 1999, ora 13 de la Capela Mare a C im itiru lu i Central C lu j. îndurerata familie. (313699)

• împărtăşim durerea ta, Puşa, pricinuită dc pierderea tatălui tău. Sincere condoleanţe, Claudia, Rodica, Geiu şi Romulus. (428082)

• Mui(umim din inimă tuturor ruddor, cokgfior şi prietenilor, cdor care nc-au ajutat sufleteşte şi cu flori, în marca durere Ia pierderea iubitului nostru soţ, tată şi bunic G ER G ELY A LB E R T (BELA). Familia îndurerată. (427067)

• Colectivul Catedrei II de la Facultatea de Agricultură a USAMV Cluj-Napoca aduce un pios omagiu distinsului prof. univ. dr. T IB ER IU SUCIU, trecut în eternitate. Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune familiei îndurerate. (313696)

• U profundă durere în suflet ne despărţim dc scumpa noastră soră şi mătuşă, CHIOREAN MARIA. Sîntem alături de familia greu încercată. Ica, Lucrefia şi Geta. (313678)• Sîntem alături de colega

noastră Semacovschi Georgiana în marea duroe pricinuită de moartea soacrei dragi şi transmitem sincere condoleanţe familie. Colegii de la COOPIntermod. (428083)

• Senatul USAMV Cluj-Napoca, deplîngc trecerea în eternitate a prof. univ. dr. TIBERIU SUCIU, distins dascăl şi om de ştiinţă. Sîntem alături dc familia îndoliată şi transmitem sincere condoleanţe. (313693)

• Sîntem alături de colega noastră Bănoi Flavia în durerea pricinuită de pierderea bunicii dragi Colectivul Şcolii “Horea” Cluj-Napoca. (427084)

• Conducerea Facultăţii de Agricultură a USAM V Cluj- Napoca şi întregul corp profesoral aduc un ultim omagiu şi exprimă sincere condoleanţe familiei îndoliate, la trecerea în eternitate a celui care a fost prof. univ. dr. TIBERIU SUCIU, personalitate de scamă a învăţămîntului agronomic clujean. (313694)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune vecinului Câmpan Augustin, la trecerea în nefiinţă a mamei iubite. Vecinii din str. Nirajului nr. 10. (313676)

• Cu nemărginită durere nc luăm rămas but dc la dragul nostru frate, cumnat şi unchi ŞTEFAN FILIP din Dej, plecat în eternitate. Sîntem alături de cumnata Lenuţa, cele două nepoate Marinela şi Rodica cu familia, în aceste clipe grele. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Fratele Filip Gavril cu familia, din Baia Mare şi Cafti FOip cu familia, din Bucureşti. (313677)

• Conducerea Facultăţii dc Horticultura, cadrele didactice, studenţii şi personalul auxiliar regretă trecerea în eternitate a distinsului prof. univ. dr. TIBER IU SUCIU. Condoleanţe famiiiel (313695)

• A trecut un an de zile dc la plecarea dintre noi a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, LAZAR N IC O L A E . Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. Sofia şi fiul cu famflia. (313651)

> Colectivul Catedrei II de la Facultatea dc Ilorticultură îşi exprimă regretul Ia despărţirea de prof. univ. dr. TIBERIU SUCIU. Condoleanţe familiei îndoliate. (313697)

• Odihnă veşnică celui cc a fost distinsul dascăl K IR Á L Y ERNESTIN. Condoleanţe familiei îndoliate. Familia Emil Luca. (313698)

• în aceste clipe de doliu sîntem alături dc naşul nostru Neamţ Ovidiu. Chipul celei ce a fost N EA M Ţ M ARIOARA, ne va rămîne mereu în amintire. Finii Indrei Petru, Rodica şi fmuţa Alina. (313700)

• în ziua de l martie sc împlinesc doi ani de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru soţ şi tată POP GHEORGHE. Dumnezeu să-fi dea odihnă veşnică. Sofia Ana şi fiul GheorghifiL (428077)

Azi 1.03.1999 se împlinesc 2 ani de cînd dragul şi iubitul nostru soţ, tată CHICINAŞ N ICOLAE a plecat pe un drum fără întoarcere. Durerea, dorul din sufletele noastre sînt tot mai grele şi fără alinare. în inimile noastre vei avea veşnic un loc al tău pe care nimeni nu-1 poate ocupa. Să-fi fie somnul lin. Sofia Maria, copiii Nicuşor şi Nicoleta. (428085)

• Sincere condoleanţe verişorului Neamţ Ovidiu, la pierderea sofiei dragi. Familia Mărincuş Mirela şi DorcL (313701)

• Pios omagiu la 16 ani dc la pierderea dragului nostru tată, socru şi bunic IA N C U COSNAROVICL Familia. (313683)

• Cu.adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului soţ, tată şi bunic, cei carc a fost ROM ANŢAI LIVIU. înhumarea va avea loc mîine 2 martie 1999, ora 14 la Capela veche a cimitirului Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Familia îndoliată. (S)

• Dragul nostru bunic cu inimile zdrobite de durere nc despărţim de tine, ccl care ai fost ROMANŢAI LIVIU, bunul nostru drag. Nu-fi vom uita niciodată sfaturile talc şi sufletul tău cel bun. Te vom plînge mereu Dormi în pace bunule drag. Nepoţii: Dorin, Ioana, Ancuţa, Crina, Călin, Andra.(S)

• Sîntem alături de familia Romanţai, în marca durere suferită prin decesul tatălui. Sincere condoleanţe familiile Lăpuştc şi Corol (LH.)

• Viaţa unui om se închide perfect în copcrţile unei cărţi, de aceea, ori dc cîte ori o vom deschide vom simfi prezenţa şi puterea celui care a scris- o cu sudoarea minţii şi a sufletului Această carte o vom deschide dc fiecare dată cînd vom dori să-l simţim alături pe ilustrul prof. dr. TIBERIU SUCIU, conducătorul disciplinei dc Fiziologic vegetală, personalitate marcantă a învăţămîntului universitar agronomic. Colectivul de la Fiziologie vegetală, UJ5AM.V. Cluj.(S)

• Profesorii Liceului dc Informatică sînt alături de familia Melenti în suferinţa pricinuită de pierderea fiului drag, VICTOR, fostul elev al şcolii. (S)

• Sîntem alături de tine Liana în aceste clipe grele pricinuite de pierderea fratelui drag VICTOR Clasa a XII-a C Informatici, împreună cu diriginta. (S)

• Cu inimile zdrobite dc durere şi în veci nemîngîiaţi anunţăm ^ rudele, prietenă, colegii şi cunoscuţii că s-a stins din viaţă în ziua împlinirii a 55 de ani, 27 februarie 1999 bunul şi iubitul nostru soţ, tată şi socru LO LO IU GHEORGHE înhumarea rămăşi­ţelor pămîntcşti va avea loc în ziua de 2D3.1999 ora 13 la Capela veche a cimitirului Mănăştur. Mirela soţie, Sonia fiică şi Doru Gincre/S)

• Copiii Mihacla-loana, Adrian- Ionuţ Paşalcga sînt alături de tanti Mirela Loloiu, Sonia şi Doru Mărginean în aceste clipe grele pricinuite dc trecerea în neflinţâ a celui care a fost soţ, tată, socru LO LO IU GHEORGHE, un om iubit şi apreciat dc cei care l-au cunoscut. Dumnezeu să-l odihncască/S)

• în aceste clipe de doliu sîntemalături de familia Loloiu Mirela. Mărginean Sonia şi Doru. Chipul celui ce a fost vecinul nostru LOLOIU GHEORGHE va rămîne mereu în amintire. Familiile Horváth şi PaşalcgauţS)

• Cu regret ne despărţim de bunul nostru vecin LOLOIU GHEORGHE. Sincere condotanţe familiei îndurerate. Asociaţia locatarilor str. Grigore Alexandrcscu nr. 51, bloc E7/S)

• A încetat din viaţă după o scurtă dar cruntă su fe rin ţă iubita ^ noastră mamă soţie fiică SIMON A \ | P L U S C A L Ia doar 37 ani. [ Funcrariile vor avea loc marţi 2 \ | martie 1999 la Cimitirul Centrali Ţ Odihncascâ-sc în pace. Ani Chris \| Ady. (S.R.)

:r! , ........ <■: í " I P W rM o t l o : Ne daruim al dragostei simbol,

nepreţuitul ieftin mărţişor, ca să ne spunem fărăde ocol: - De tine-mi este dor şi te ador!

'ORIZONTAL: 1 /Băiat 2. Fată 3. Băiat - Dana Marian 4. Doisprezece la Latină - A prinde la table 5. Fată - Lacul “monstrului" 6. Fată - Maria! 7. Dana Simion -A dela Călin - Băiat 8 | Băiat - învăţăcel 9. Fată.

VERTICAL: 1 /F a tă 2. Băiat - Ori 3. Faptă vite jească - Udrea Radu 4, C itate din Axente (fără a ţ e ) h - Crontcî anuale 5. Băiat - Dorina C ristea6. Uriaş - Ea şi el7. D iana N icoară - Traian Olteanu - Fată8. Băiat 9. FatăDicţionar: LOCH. XEN

loan POP

I 4 998 - Banca Comercială Romană a introdus . \ ,n nou serviciu bancar - MoneyGram -.pentru î tSanefizice şijuridice. efectumd transferul. I g ^ o r în valută spre şi dinspre Romanţa tn

Ominute

1997 - Regele Mihai s-a oferit să susţină integrarea României în N A TO în faţa

monarhiilor statelor membre ale acestuiorganism, în cazul în care autorităţile

române îi vor cere acest lucru.

Osflîr nămeţilor!

Mărţişor! Vemal!Din prima zi a lunii, ochii

dumnealui şi-au sporit lumina bucuriei. E semn că iarna cea grea şi-a luat tălpăşiţa şi se topeşte nălucă în cele zări. Nepreţuite zarafire croşetează forfota fără de istov a renaşterii,

frate cetitorule, de pe limbă şi zvîrle

lehămiţeala!' Se zice că nici truda de peste troieni n-a fost zadarnică. Se primeneşte mindirul pădurilor şi iarba cimpiilor; se-mpodobesc de viaţă lungă văi şi munţi. Căci, se ştie, dé'acu iarna se Călătoreşte pe şale răpuse, depănăm cald şi află neghiobul ce-i binele.

în argintul dimineţii avem datoria să îngăduim surîs tandru celor dragi şi primâvărel în glastră. Iar pentiu ca bucuria să fie deplină, să aninăm la pieptul consoartelor - legiuite ori ba - semn de bineţe pentru lumile viitoare. Acolo, unde sufletul opinteşte spre lumina chilimbarurilor, poposească, pentru o frîntură de Timp (1-8 martie) hobot de tinereţe veşnică! Iar cînd feregeaua dintre lumi s-a nărui, să putem stîlpui gînd de pioşenie.

Pentru că începe aventura

s o l a r ă - R a d u V I D A

La graniţa poloneză /

P o l i ţ ia p o lo n e z ă a r e ţ i n u t I a n u l t r e c u t 3 .7 4 8 dfc c e tă ţe n i

s t r â i i d c a r e t r e c u s e r ă i l e g a l g r a n i ţ e l e ţ ă r i i , p r in t r e c a r e ş i 2 9 1 d c c e t ă ţ e n i r o m â n i , i n f o r m e a z ă A F P , c a r e , c i t e a z ă o d e c la ra ţ ie a ş e fu lu i ’ P o l i ţ i e i d e f r o n t i e r ă .

P r in t r e c e i r e ţ in u ţ i s e m a i : n u m ă r ă c e tă ţe n i s r i - l a n k e z i ; ( 4 8 3 ) , c a re a u f o s t ş i o r i m a i , ) ; n u m e r o ş i , c e h i ( 4 8 2 ) ,

a f g a n i ( 4 7 7 ) ş i u c r a i n e n i : ( 2 9 i ) . - ■; P a z a d e f r o n t i e r ă a1 î n r e g i s t r a t î n c u r s u l a n u l u i ; t r e c u t 2 7 2 d e m i l i o a n e d e ;

t r e c e r i a l e f r o n t i e r e i : p o lo n e z e , a d i c ă a p r o a p e t o t § : a t î t c a c î t e s e î n r e g i s t r a s e r ă i .

î n 1 9 9 7 .

La Poliţia turdeanăF A IvS P R O P R IE T A R

în d a t a d e 1 5 .0 2 .1 9 9 9 s - a î n c e p u t u r m ă r i r e a p e n a l ă î n d o s a r u l c c p r iv e ş t e p e n u m i t u l L U P N IC O L A E î n v i r s t ă d e 4 1 a n i , d o m i c i l i a t î n T u r d a , s t r . M a c i l o r n r . 2 0 , p a t r o n a l . S .C . S I M I N A S.R .L ., p e n t r u s ă v î r ş i r e a i n f r a c ţ iu n i i d e în ş e l ă to r i e î n c o n v e n ţ i e , c o n f o r m a r t . 2 1 5 a l . 3 C o d P e n a l . P a tronu l t i i r d e a n ip o te c a s e î n d a t a d e 2 .0 9 .1 9 9 7 , în f a v o a r e a C o o p e r a t iv e i d e C r e d i t T u r d a , c o n f o r m c o n tr a c tu lu i d c ip o t e c ă a u t e n t i f i c a t I a N o ta r i a t , u n a p a r t a m e n t c a r e e r a v î n d u t a n t e r io r , p r e z e n t în d extras d e c a r t e f u n c ia r ă î n a c e s t s e n s ! N . L u p r i s c ă s ă i s p ă ş e a s c ă p e n t r u m i n c iu n a s a g o g o n a t ă în t r e 6 lu n i ş i 1 2 a n i d e î n c h i s o a r e . .

B r î n d u s a F A U R

S te n tie !în 15 martie a.c. intră în vigoare noile

modificări ş i completări la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966

40. L a a r t ic o lu l 5 1 , a l in e a tu l 1 va a v e a u r m ă to r u l c u p r in s :

“A u t o v e h i c u le l e r â m a s e în- pană şi r e m o r c ile p o t fi rem orcate prin i n t e r m e d i u l u n e i b a r e

I . m etalice c u o lu n g im e d c c e l m u lt S s - A j n . Autoturismul al cărui- echipament de frînare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată. Sara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementul de remnreare cu care este prevăzut autovehiculul trăgător".

41. A l in e a t u l 1 a l a r t ic o lu lu i 53 şi a r t ic o lu l 5 4 s e a b r o g ă .

42. L a a r t ic o lu l 5 6 , l i t e r a a ) va a v e a u r m ă t o r u l c u p r i n s (tracţiune a n im a lă ) :

“a) să c ir c u le p c a u tostrăz i ş i pe d r u m u r i le n a ţ io n a le E (deschise tra ficu lu i in ternaţiona l), iar pe c e le la lte drum uri n a ţio n a le , a tu n ci c î n d în a fa r a p ă r ţ i i carosabile e x i s t ă sp aţiu p en tru circulaţia a c e sto r a sau d ru m uri laterale” . '

43 . L a a r t ic o lu l 5 7 , l i t e r a a ) va a vea u r m ă to r u l c u p r in s :

“a ) s ă c ir c u le p e d r u m u r ile publice cu v e h ic u lu l n cec h ip a t cu felinar ş i c le m e n te re flector izan te m ontate la lo c v iz ib il în p artea din sp a te , iar n o a p tea ori z iu a , c în d p lo u ă t o r e n ţ i a l , n i n g e abundent sa u e s te cea ţă d e n să ori în a lte c o n d iţ ii m e te o r o lo g ic e c e reduc v iz ib i l i ta te a , fară fe l in a r aprins, in s ta la t lateral în p artea stingă a v e h ic u lu lu i” .

4 4 . A r t i c o l u l 6 0 v a a v e a u r m ă to ru l cu p r in s :

“A r t . 6 0 - Conducătorilor vehiculelor cl?tracţiune animală, ai tractoarelor şi utilajelor agricole, precum şi ai turmelor de animale le este interzisă traversarea autostrăzilor si a ;

drumurilor naţionale E (daichite traficului internaţional) prin alte locuri decît cele special amenajate şi semnalizate ”.4 5 . L a a r t ic o lu l 6 1 , a l in e a te le

1 ş i 2 v o r a v e a u r m ă t o r u l c u p r in s :

“ C ir c u l a ţ ia b i c i c l e t e l o r , m o p e d c lo r ş i a m o to r e te lo r p e a u t o s t r ă z i ş i p e d r u m u r i le q a ţ io n a le E (d e s c h is e tr a f ic u lu i in ter n a ţio n a l) e s te in te r z is ă . E ste p e r m isă c ircu la ţ ia c u b ic ic le ta p e c e le la l t e d ru m uri p u b l ic e c u

4 8 . A r t ic o le le 6 9 , 7 0 , 7 4 ş i 7 5 s e a b r o g ă .

4 9 . A r t i c o l u l 7 7 v a a v e a u r m ă to r u l c u p r in s :

“ A r t . 7 7 - Conducătorii autoturismului şi pasagerul care ocupă locul din faţă sînt obligaţi să poarte centura de siguranţă în timpul circulaţiei pe drumurile publice atît în localităţi, cît şi în afara acestora".S în t e x c e p ta ţ i d e la o b lig a ţ ia

d e a purta ce n tu ra d e sigu ran ţă ;a ) co n d u c ă to ru l d c a u to tu r ism ,7

p e tim p u l c ît e x e c u tă m a n ev ra d e 1 m e r s în ap oi;

b ) in stru ctoru l a u to , în t im p u l o r e lo r d e p regă tire a cu rsa n ţilo r ;

c ) fe m e ia care poartă o sa rc in ă v iz ib i lă , d a c ă n u p o a te o c u p a u n u l d in lo c u r ile d in sp a te ;

d ) p o l i ţ i s t u l , c o n d u c ă t o r u l a u to tu r ism u lu i a rm a te i d e s t in a t

tra fic in te n s n u m a i p e r s o a n e lo r c a r e au îm p lin it v îr s tă d c 14 an i.Este interzisă conducerea pe drumurile publice a bicicletelor cu motor şi a mopedelor de către persoane care nu au împlinit vîrstă de 16 ani”, ■

4 6 . L a a r t ic o lu l 6 3 a l in e a tu l 1 , d u p ă li te r a a ) s e in t r o d u c e l i t e r a a l ) c u u r m ă t o r u l c u p r in s :

“ a l ) să n u c ir c u le p e a u to str ă z i ş i p c p a r te a c a r o s a b i l ă a d r u m u r ilo r n a ţ io n a le E ( d e s c h is e tr a f ic u lu i in te r n a ţ io n a l)” .

4 7 . L a a r t ic o lu l 6 8 , a l in e a tu l 1 v a a v e a u r m ă to r u l c u p r in s :

“ T r a c t o a r e l e , p r e c u m ş i m a ş i n i l e a g r i c o l e , m a ş i n i l e a u to p r o p u lsa te p en tru lu cră r i ş i a lt e a u t o v e h ic u le c a r e nu s în t s u p u s e în m a tr ic u lă r ii p o t c ir c u la p e d ru m u r ile p u b l ic e n u m a i p e tr a s e e le ş i în c o n d iţ i i le s ta b ilite prin r e g lem en tă r i a le M in is te r u lu i T ran sp ortu r ilor ş i M in is te r u lu i d e In te rn e” .

c o n tr o lu lu i c ir c u la ţ ie i ş i c e l a l a u t o v e h i c u l u l u i - p o m p i e r i lo r , a t u n c i c în d s în t în m i s i u n e , p r e c u m ş i c e i c a r e c o n d u c a u to v e h ic u le a le sa lv ă r ii; — ■

e ) c o n d u c ă to ru l ş i în so ţito r u l a c e s t u i a , c a r e e x e c u t ă c u au totu r ism u l s e r v ic ii p u b lic e « d in p o a rtă în p o a rtă » ” .

5 0 . L a a r t i c o l u l 7 8 s e i n t r o d u c e a l i n e a t u l 4 c u u r m ă to r u l c u p r in s :"Deţinătorul de autovehicul este obligat să comunice, la cererea organelor de poliţie, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat autovehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice".

5 1 . L a a r t ic o lu l 7 9 , l i t e r e le e ) , h ) ş f i) s e a b r o g ă .

5 2 . A r t i c o l u l 8 0 v a a v e a u r m ă to r u l c u p r in s : , .

“ A rt. 8 0 - A u to v e h ic u le le ş i r e m o r c i l e c a r e c i r c u l ă p e d ru m u r ile p u b l ic e tr eb u ie s ă f i e

în b un ă s tare d e fu n c ţ io n a r e ş i s ă în d e p lin e a s c ă c o n d iţ i i le t e h n ic e s t a b i l i t e d e a u t o r i t ă ţ i l e co m p e te n te ” .

5 3 . A r t i c o l e l e 8 2 - 8 6 s e a b r o g ă .

§ 4 . A r t i c o l u l 8 7 v a a v e a u r m ă to r u l c u p r in s :

“ A r t . 8 7 - Este interzisă montarea la autovehicule, remorci sau semiremorci a altor lumini, a luminilor de altă culoare decît cele omologate ori de altă intensitate decît cea prevăzută prin construcţie.S e e x c e p te a z ă d e la d is p o z iţ i i le

a lin e a tu lu i p rec ed en t;a ) a u to v e h ic u le le p o l i ţ i e i , c a r e

v o r f i e c h ip a t e c u d i s p o z i t iv e s p e c ia le c u lu m in i d e c u lo a r e -albastră ş i r o ş ie , p red u m ş i c e l e ap arţin în d s a lv ă r i i , M in is te r u lu i A p ă r ă r ii N a ţ i o n a l e d e s t i n a t e c o n t r o l u l u i c i r c u l a ţ i e i a u t o v e h i c u l e l o r d in p a r c u l

a l e j a n d a r m e r i e i , s p e c ia le a le S e r v ic iu lu i

d e In fo r m a ţii ş i c e l e ă i e p en tru P r o te c ţ ie ş i

P a z ă , c a r e v o r f i in s c r ip ţ io n a te c a atare ş i e c h ip a te cu d is p o z it iv e s p e c ia le c u lu m in i d c c u lo a r e a lb a s tr ă , c o n fo r m p r e v e d e r ilo r le g a le ;

b ) a u t o v e h ic u le l e d e s t in a t e stin g er ii in c e n d ii lo r , c a r e v o r f i e c h ip a te c u d is p o z it iv e s p e c ia le c u lu m in i d e c u lo a r e r o ş ie ;

c ) a u to v e h ic u le le c u g a b a r ite s a u m a s e d e p ă ş i t e o r i c a r e în s o ţe s c a s e m e n e a a u to v e h ic u le , c e l e c a r e tr a n sp o r tă s u b s t a n ţ e p e r i c u l o a s e , c e l e d e s t i n a t e în t r e ţ i n e r i i , ■ r e p a r ă r i i s a u e x e c u t ă r i i u n o r lu c r ă r i d c d r u m u r i, c u r ă ţ e n i e i s t r ă z i lo r , d e s z ă p e z i r i i s a u t r a c t ă r i i a u to v e h ic u le lo r r â m a se în p a n ă , p r e c u m ş i a l t e a u t o v e h i c u l e ap arţin în d u n ită ţilo r a u to r iz a te d e In sp ecto ra tu l G e n e r a l a l P o l i ţ ie i , care v o r f i e c h ip a te c u d is p o z it iv e s p e c ia le c u lu m in i d e c u lo a r e ga lb en ă .Sînt interzise dotarea şi utilizarea dispozitivelor antiradar". . . . . , ■ ,

Z b u r ă t o r u l; Ivaroschi Dan Adrian Ore 44 de an i Aparent

este un om obişnuit. Inginer constructor, căsătorit, doi copil Nici credincios, dar nici ateu. De la 44 dc, ani însă, viaţa lu i cuprinde o serie incredibilă de căzături catalogate drept mortale, dar din care inginerul a scăpat dc fiecare dată nevătămat. O

, singură dată un. “plonjon” de ta etajul opt i-a adus cîteva fracturi şi o lună de spitalizare. în

jre s tfi nimic! fi ' - f : TAÎ. fi \ . \ *'* '«A i/ < fi v J-ţvi. ' sfi\ v. % î \vsv ' As •>' v«> •> ' Tv

T o t u l a î n c e p u t î n u r m ă c u 3 0 d c a n i . I v a r o s c h i a c ă z u t a t u n c i d c p c S a l a S p o r t u r i l o r ş i s - a a l e s d o a r c u s p e r i e t u r a . D u p ă t e r m in a r e a f a c u l tă ţ i i a lu c r a t la M u z e u l A r h e o l o g i c d i n B u c u r e ş t i . A f o s t n e v o i t s ă p l c c c d i n C l u j p e n t r u c ă î n 1 9 8 0 o p o v e s t e a m o r o a s ă , s f i r ş i t â p r o s t , l - a t r i m i s î n g o l d e l a e t a j u l o p t a l u n u i b lo c d i n M ă n ă ş tu r . A a t e r i z a t p e u n g a r d v i u ş i s - a a l e s c u c î t e v a f r a c t u r i ş i 3 5 d e z i l e d e s p i t a l i z a r e . N i c i î n B u c u r e ş t i n u a s t a t p r e a m u l t t i m p î n a n o n i m a t î n 1 9 8 3 a p i c a t c u r o a b a p r i n d o u ă p l a f o a n e . B i l a n ţ u l ; n a s u l r u p t ş i c î t e v a v î n â t â i . D u p ă d o i a n i a c ă z u t d e p e u n a c o p e r i ş , d a r a v î n d d e j a e x p e r i e n ţ e m u l t m a i d r a m a t i c e , n d s - a m i r a t c ă a s c ă p a t n e v ă t ă m a t . C a s â n u v ă în c h ip u i ţ i c ă a v e m d e a f a c e c u u n s u p r a o m t r e b u i e s ă v ă s p u n e m c ă a c e s t e c ă z ă tu r i a u lă s a t , t o t u ş i , c î t e v a s e c h e l e î n s u b c o n ş t i e n tu l i n g i n e r u lu i I v a r o s c h i . I n p r e z e n t î i e s t e f o a r t e f r i c ă s ă s c u r c e p e s c h e l e ş i a s t a d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă î n 1 9 8 8 a p i c a t d e l a n u m a i p u ţ i n d e 2 8 d e m e t r i , o g r ă m a d ă i m e n s ă d e n i s i p a f l a t ă l a b a z a s c h e l e i s a l v î n d u - i ş i d e a c e a s t ă d a t ă v i a ţ a .

D u p ă 1 9 8 9 a p l e c a t s ă m u n c e a s c ă î n U n g a r i a , d a r g h i n i o n u l , m a i b in e z i s n o r o c u l , l - a î n s o ţ i ţ ş i p e s t e h o t a r e . î n t i m p c e m u n c e a la o c a s ă a f l a t a î n c o n s t r u c ţ i e , p l a n ş c u l p e c a r c s c a f l a a c e d a t , i a r i n g i n e r u l n u s - a o p r i t d e c î t î n p i v n i ţ ă , l a o d i f e r e n ţ ă d e 12 m e t r i ! î n t o r s î n ţ a r ă s - a a n g a j a t l a f i r m a C L I O S R L , u n d e s - a f ă c u t c u n o s c u t m a i m u l t d a t o r i t ă u n e i s p e c t a c u l o a s e c ă z ă t u r i p r i n t r - u n t a v a n f a l s a u n e i s ă l i d e e x p o z i ţ i i !

U l t i m u l “ z b o r ” a l l u i I v a r o s c h i a a v u t l o c c h i a r a n u l t r e c u t , - l a d e m o n t a r e a u n u i a c o p e r i ş . A c ă z u t a t u n c i “ d o a r ” z e c e m e t r i , o b a g a t e l ă p e l î n g ă c ă z ă t u r i l e a n t e r i o a r e .

I v a r o s c h i D a n A d r i a n s p u n e c ă n u s - a g î n d i t n i c i o d a t ă c a r e e s t e m o t i v u l p e n t r u c a r e l a f i e c a r e c ă z ă t u r ă a s a p e p ă m î n t s e a f l ă î n t o t d e a u n a c e v a c a r e s ă a t e n u e z e i m p a c t u l . E l e s t e f e r i c i t d e f i e c a r e d a t ă c î n d s c a p ă c u v i a ţ ă d u p ă c î t e o c a s c a d o r i e i n v o l u n t a r ă . D a r , m u l t m a i f e r i c i t e s t e a t u n c i c î n d a r e î n f a ţ ă 3 0 0 m l d e v o d c ă !

Mihai HOSSU

Preşedintele de onoare al UDMR, L á s z ló T ő k é s , a d e c la r a t , s îm b ă t ă , la C o n s il iu l R e p r e z e n ta n ţ ilo r U n io n a li, c a r e s e d e s f ă ş o a r ă la T îr g u M u r e ş , c ă m il ite a z ă p en tru in tr o d u c e r e a u n u i s ta tu t s p e c ia l al m in orităţii m a g h ia r e d in R o m â n ia , d e c î t p e n tr u a c o r d a r e a d u b le i c e tă ţe n i i .

Preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor £România, Marko Bela, a apreciat, sîmbătă, în cad.

informării politice prezentate la Consiliul Reprezentam! Unionali, că divergenţele de opinii şi ideologice din UC' I

s-au agravat, putîndu-se vorbi chiar de lupte irrte-|

Premierul a contrat dur

gruparea Ciorbea

Premierul Radu Vasile ■, {dat, sîmbătă, o replică fba-s Í . dură atacurilor formulate .; Iadresa sa şi a G uve rn ulu ié L către unii membri e î conducerii partidului, arăţi-, 1 { că “s-a deschis o nouă fa: ? j a luptei în partid" şi a soi'cfe : 1 un sprijin explicit e - ' j Comitetului de Conduce-; ; 1 Radu Vasile a sp u s t ; atacurile la adresa sa şi 1Guvernului sîr • j“nefundamentate, necinstei ţii incorecte” şi că astfel n J “s-a dat un semnal de unăai H în partid”, avertizînd că , p 9 viitor, va replica în mod pub~£ acestor atacuri. V a s ile I j calificat drept “diversiuni® afirmaţiile fostului p re m -.l. Victor Ciorbea refer/t încheierea acordului ccv /‘ r arătînd că acest acord v a g semnat şigur în luna aprili® Premierul a subliniat faptul :|§ îi revine în mare parte m e r j pentru semnarea a c e s j acord. Radu Vasile a a n i r f că ultimul acord cu F M I a f j j j încheiat în 1993, d u p ă ! ; şase misiuni ale a c e s Ţ ' organism au purtat d is c u l ţS Bucureşti. El i-a atras a te ^ B lui Victor Ciorbea “s ă înv.ţ. carte" şi să ţină co nt cs %'■ om trebuie “să-şi pă ră se asi;' propria realitate cînd a jur T f factor politic". j|

Radu Vasile a afirm at c® atît timp cît va avea sprifm » oficial din partea partidului J continua să conducă acee Guvern, restul discuţiilor fu r“vorbe — goale, p ă re spersonale". în acest contei* Vasile a cerut ca reunrerdt Comitetului de Conducere JS ia o decizie privind spriii-i?. pe care îl acordă G u v e m u .p

Radu Vasile a ană tat că -f i va mai accepta atacurile care “se confbndă dorinţa :¥■ realitatea" şi că “nu m a i esţÎ admisibil acest tip de potitiefe - un sistem de declaraţi: w documente oficiale şi ţ : acelaşi timp persoane c?-. partid critică v e h e m e ^ Guvernul şi pe prinz^ ministru. P re m ie ru l eFŢ menţionat că a in tra t 'f i PNŢCD din 1990, c ă es'k singurul lider în partid cTţ generaţia sa care nu a fe*-: membai al PCR şi că nime * : din generaţia sa nu p o ci ; “să-i dea lecţii de partid". t~:

Organizaţiile PRM din Transilvania au invadat sălile din Primărieurmare din pagina 1______

.inamicii" secretarului general al PRM, Gheorghe Funar- Ioan Gavra şi Valeriu Tabără. La întrunirea de la Cluj-Napoca au participat 12 filiale din Transilvania ale PRM, precum şi deputaţi ai partidului şi prof. Ilie Radu, prim-vicepreşedinte al PRM Bucureşti.

Secretarei general al PRM a declarat că partidul se află în pregătiri pentru organizarea de

alegeri la toate nivelele, pentru a Un al doilea scop al reuniunii anticriză care se vrea, înainte de „relaţiile de cauzalitate înimplementa în structurile de peremiştilorTransilvăneni a fost toate, unul de salvare pe plan economiei şi principiul „ocupăriiConducere şi pe proaspeţii prezentarea programului anticriză economic, PRM vrea instituirea economice, care este cea maiaderenţi proveniţi din ceea ce care poartă semnătura praf. univ. mercurialelor şi a capitalismului periculoasă dintre toatei Pentrunumeşte Funar fuziunea dintre Ilie Radu, de la Academia de popular, precum şi, la punctul doi prof. Radu, faptul că „UDMRPRM şi PAUR. După spusele Ştiinţe Economice din Bucureşti, al programului, „interzicerea controlează exporturile de apădeputatului de Hunedoara, Ilie Praf. Radu şi-a exprimat opoziţia UDMR şi reinstaurarea autorităţii minerală şi celuloză" ar puteaNeacşu, în lunile ianuarie şi faţă de sursele bugetare existente statului român în acele'zone ale „ duce la „anarhie economică". înfebruarie ale acestui an s-au în Legea bugetului pe 1999 şi Transilvaniei colonizate economic aceeaşi ordine de idei, Funar aînscris în PRM 8.800 de noi consideră că procentul de 70 la de UDMR şi de agenţii Ungariei", anunţat câ PRM va ataca lamembri, ceea ce a dus la sută din venituri provenit din taxe, Explicaţia din punct de vedere Curtea Constituţională revocarea„impresionanta" cifră de 135.000 impozite, accize şi privatizare economic a „măsurii", dată de Ordonanţei cu privire la mărireade peremişti cu acte în regulă, este exagerat. Prin programul praf. Radu, a făcut slalom între accizelor la carburanţi.

Sentinţele pronunţate în cazul unor etnici maghiari sînt discriminatorii

Consiliul Reprezentanţilor UDM R a adoptat, ieri, o declaraţie în care apreciază că sentinţele pronunţate în cazul unor procese în care sînt implicaţi etnici maghiari sînt nedrepte şi discriminatorii, precizînd că, pe viitor, reprezentanţii Uniunii în Executiv vor combate ferm astfel de acţiuni şi vor cere încetarea imediată a proceselor abuzive. în favoarea acestor afirmaţii, documentul adoptat de CRU aduce ca argument sentinţa pronunţată recent de Tribunalul Bucureşti împotriva a patru etnici maghiari din Tîrgu Secuiesc acuzaţi de uciderea unui miliţian în timpul evenimentelor din 22 decembrie 1989. CRU apreciază drept “un semn îngrijorător” citarea de către Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel din Braşov a unor participanţi la Forumul de la Cemat, la un proces declanşat de o plîngere penală care, în opinia liderilor UDMR, are “o evidentă tentă politică". “Este revoltător faptul că există în continuare posibilitatea de a mima legalitatea, chiar şi în perioada unei guvernări de coaliţie, care-şi asumă valorile democraţi cerşi principiile statului de drept şi că sub masca adevăratei reforme a Justiţiei se poate perpetua spiritul răzbunării naţionale şi politice", se arată în finalul declaraţiei CRU.

--------------------------------- urmafe din pagina -------------------------------- declara un politician "persona non grata" şi primul vizat este,Matei Brătianu, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical, în opinia lui Brătianu, Traian Decebai Remeş. Alegerile

prezent sîmbătă la Cluj-Napoca, a anunţat că cele patru anticipate sînt cerute de opt dintre federaţiile afiliate la Bloculmari confederaţii sindicale, BNS, Cáriéi Alfa, CSDR şi Naţional Sindical, a declarat vicepreşedintele confederaţiei.CNSLR Frăţia, vor avea o reuniune comună pentru a alcătui Reprezentanţii sindicatelor clujene care fac parte din BNSo listă comună de revendicări. Şedinţa comună a Consiliilor au acuzat procesul de privatizare, au cerut demisiade Coordonare ale confederaţiilor vor discuta cu patronatul, parlamentarilor/au cerut soluţii viabile celor doi parlamentaricu reprezentanţi ai partidelor politice şi cu specialişti pentru prezenţi.. Cei din Sindicatul „Univers" şi-au declarata întemeia un program-proiect pe termen scurt, precum şi dezacordul pentru „nerespectarea de către AGA a pactuluiunul de perspectivă, care sâ reglementeze creşterea nivelului social şi a programului de restructurare"; liderul sindicaliştilorde trai, creşterea numărului de locuri de muncă, creşterea de la Simaro a cerut lui Păcurariu să explice atitudinileeconomică, precum şi asigurarea unui sistem de securitate miniştrilor Berceanu, Băsescu şi Remeş, reprezentantul desocială. Va lua fiinţă, a spus Brătianu, un Comitet de Criză la „Unirea" a criticat ceea ce a numit dînsul „maximum dea celor patru confederaţii. Sindicaliştii vor accelera acţiunile impozitare" din politica fiscală a Guvernului, cei de la „Poştă"de strîngere de semnături pentru introducerea votului au cerut să li se explice de ce comisionul primit de Direcţiileuninominal. întrunirea conducerilor confederaţiilor este de Poştă a scăzut atît de mult îneît poştaşii nu mai pot fiprogramată pentru data de 10 martie. plătiţi. Oricum, nemulţumirea generală avea două puncte

Sindicaliştii de la Blocul Naţional Sindical şi deputaţii luliu comune: bugetul foarte sărac şi scumpirile carburanţilor, aPăcurariu (PD) şi Alexandre Lăpuşan. (PDSR) s-au întîlnit gazelor naturale şi a energiei electrice,sîmbătă la una dintre, deja obişnuitele, mese rotunde. Unii dintre sindicalişti au ţinut să-i mulţumească deputatuluiÎntîlnirea nu a demarat în auspicii favorabile pentru cei doi PDSR pentru faptul că nu a votat bugetul. Lăpuşan i-a „ispitit"parlamentari prezenţi, care au fost puşi în faţa declaraţiei pe sindicalişti pentru a iniţia un dialog cu PDSR şi i-a asiguratpreşedintelui filialei clujene a BNS, Teofil Lungu, care a că va acţiona pe linie politică pentru rezolvarea cerinţelorafirmat că singurii vinovaţi de situaţia actuală sînt politicienii, lor, dacă, în acelaşi timp, sindicatele vor insista pe canalele

Intervenţia vicepreşedintelui BNS, Matei Brătianu, care a lor de influenţă,afirmat, printre altele, că are încredere în parlamentari şi că Deputatul PD de Cluj, luliu Păcurariu, a ţinut partea„Parlamentul este cea mai democratică instituţie a statului", ministrului Remeş. „E un tip simpatic, dacă-l cunoşti ca om,a dat „curaj" celor doi reprezentanţi ai Legislativului, şi nu ştiu care dintre voi aţi rezista sub asemenea presiune",Totodată, Brătianu a anunţat o amplă acţiune de monitorizare a ţinut să precizeze Păcurariu. Deputatul PD a insistat pea parlamentarilor, mai ales din punctul de vedere al relaţiilor problema necesităţii de plată a datoriilor statului român,acestora cu sindicatele. De asemenea, liderei BNS a declarat modalitate prin care a crezut că îi va convinge pe sindicaliştică federaţia pe care o conduce îşi rezervă dreptul de a de ce este atît de sărac bugetul.

B N R a f i n a l i z a t m a s u r i l e p e n t r u a s i g u r a r e a c o n t i n u i t ă ţ i i !

o p e r a ţ i u n i l o r , o n o r a r e a a n g a j a m e n t e l o r d e p l a t a ş i p r o t e j a r e a j

d e p o z i t e l o r p o p u l a ţ i e i ş i a l e a g e n ţ i l o r e c o n o m i c i l a B a n c o r e x ,

în temeiul dispoziţiilor articolelor 75, al Bancorex şi a cenzorilor se suspendă. începerea administrării speciale şi 'ij 79-82 din Legea nr. 58/1998 - Legea în acelaşi timp, se suspendă dreptul de măsurile prevăzute de lege cu privi-: jbancară, a fost instituită administrarea vot al acţionarilor în privinţa numirii şi la desfăşurarea activităţii băncii. ţspecială a Băncii Române de Comerţ revocării administratorilor, precum şi Periodic, administratorul speciali':!Exterior - Bancorex S.A., începînd cu dreptul la dividende al acţionarilor. prezenta informări şi rapoarte scris; >data de 1 martie 1999. în calitate de Administratorul special are obligaţia de la Consiliul de Administraţie al Bărciadministrator special a fost desemnat a asigura condiţijle optime pentru Naţionale a României. După ce se \ :(Nicolae Dănilă. - conservarea activelor şi încasarea constata înşerierea Bancorex î j

Administratorul special va prelua creanţelor în interesul deponenţilor şi al indicatorii de predenţiaiitate stabiliţi o; jintegral atribuţiile Consiliului de altor creditori. E l va înştiinţa de îndată BNR, măsurile de administra:'?Administraţie al băncii. Pe perioada compartimentele din cadrul băncii, specială vor înceta şi banca îşi vs>aplicării administrării speciale, precum şi personalul din sediile relua activitatea sub co n tro L Iactivitatea Consiliului de Administraţie secundare aie acesteia cu privire la organelor sale statutare. ir

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n tab ilita te : 19 .73.07; C u ltu ră ,Evenim ent, Politic 19.74.90, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

IU E C Á LIA N (redactor şef); -VALÉR CHIOREANU (redactor şef adjunct); MAR IA SÂNGEORZANfredactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28;

________________________________ £-m ail:adevcj@mail.dntcj.roAutorizată pnn S.C. nr. 128/1991, judecătoria

Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului redacţie' Tel/fax:Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din f . ’ 4Q 7 4 1822.03.1991 cod fisbăi R 204469 " Horea PETRUŞ 19.74.18

G A S A DE EDFTURĂ