militari ruşi din cadrul KFOR Transnistria ameninţă cu minareapodului de la Dubâsari, dacă Rusia retrage armata din stînga Nistrului

R isc u l

i n t r ă r i i

R o m â n i e i î n

î n c e t a r e d e

p l a ţ i a

d e v e n i t

a p r o a p e n u lz i a r i n d e p e n d e n t

f h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r m ]

ANUL IX NR. 2620 ISSN 1220-3203

LUNI,28 IUNIE 1SSS

16 PAGINI 1.500 LEI

“Păsări de noapte” în

colivie la...

Gherla

Nu de albanezi i-a durut pe cei din

NATO, ci de Tratatul de la Versailles

ILIE CĂLIAN

n sfîrş it, m area m in c iu n ă d e s p re | o p e ra ţiu n ile O cc id en tu lu i îm p o ­

tr iv a Iugoslav iei a fo s t dezv ă lu ită p u b l i c c h ia r d e c e l c a r e a c o n d u s a g r e s i u n e a îm p o tr iv a I u g o s la v ie i - g e n e r a lu l W esley C lark , c o m a n d a n tu l f o r ţe lo r NATO din E u ro p a . În g îm fa t de a ş a - z i s a lui v ic to rie îm p o triv a sîrb ilo r, a c e s t m ă c e la r a s p u s a d e v ă ru lu i pe n u m e : “ în c o n f o r m i t a t e c u n o u a d o c t r in ă a A lianţei, p rin c ip iile s tip u la te p r in T ra ta tu l d e la V e rsa ille s s în t , în p r e z e n t , d e p ă ş i t e ” . D e s ig u r , c o n te s t a r e a T ra ta tu lu i d e la V ersa ille s a m m a i a u z i t - o d e la B u d a p e s t a (n o rm a l, ş i de la UDMR). Mulţi a u c rezu t că e v o rb a d o a r d e b e n ig n e v înzoleli I r e d e n tis te u n g u re ş ti . Cei c a r e locuim în T ra n s ilv a n ia şi ş tim c e v a is to r ie - nu t r e b u i e s ă fii a c a d e m ic ia n p e n tru a î n ţ e l e g e - n e - a m d a t s e a m a c ă p r o p a g a n d a u n g u r e a s c ă e r a ş i e s te sp r i j in i tă d e a n u m ite c e rc u r i d e p u te re d in O c c id e n t . C o m a n d a n tu l fo r ţe lo r NATO d in E u ro p a , g e n e ra l a m e ric a n , n e -o s p u n e v e rd e -n fa ţă : v o m sc h im b a h a r ta E u ro p e i d e S u d -E st! D es ig u r, e g re u d e c re z u t c ă g e n e ra lu l “ m işcă -n f ro n t” în fa ţa m a im arilo r să i, politic ienii, c a r e , la rîndu l lor, nu “ m işc ă -n fro n t” în f a ţ a p o t e n t a ţ i l o r f i n a n c i a r i ş i in d u s tr ia li . P u r ş i s im p lu , i s - a c e ru t lui s ă - ş i d e s c h i d ă g u r a ^şi s ă l a s e p o ru m b e lu l... păc ii s ă z b o a re îm p o triv a T ra ta tu lu i d e la V e rsa ille s . A şa s tîn d l u c r u r i l e , d e v i n e l im p e d e c ă n u “ d r e p t u r i l e o m u lu i ” ş i “ p r in c ip i i l e u m a n i t a r e ” a u s t a t la b a z a d ezm em b ră rii Iu g o slav ie i ş i a războ iu lu i d in K o so v o , ci d o r in ţa d e a sc h im b a h a r ta a c e s te i p ă r ţi a E u ro p e i, în ca re s e a f lă ş i R o m ân ia , a le c ă re i g ra n iţe au f o s t c o n s f in ţ i t e p r in T r a ta tu l d e la V e rsa ille s . C ă p rin c ip iile T ra ta tu lu i de la V e r s a i l l e s a u f o s t f o r m u la t e d e p r e ş e d in t e l e a m e r ic a n W ils o n - nu c o n te a z ă “în p re z e n t” . A ltfel s p u s , S U A “ n u -şi r e s p e c tă n ic i p ro p riile p rincip ii, a ru n c a te ca p ra f în och ii u n o r n en o ro c iţi d e e u ro p e n i d in ţă r i m ic i, c a r e s în t d e s tu l d e p ro ş ti c â s ă ia d e b u n e ce le s p u s e d e a m e r i c a n i . D e s ig u r , , “a t la n tiş t i” , “e u ro p e n iş t i” ş i a lţi “ işti" cu b u r s e şi d iu rn e o c c id e n ta le ’n e v o r s p u n e , în c o n t i n u a r e , c ă s în te m e x tre m iş ti , n a ţ io n a liş t i e tc . N um ai că p o ru m b e lu l p ă c ii a z b u r a t d in g u ra g en e ra lu lu i W e s le y C lark ( re ţin e ţi a c e s t num e), a ş a c ă v o m fi o b l i g a ţ i 's ă ne gîndim la ru d e le d e p e s te C a rp a ţi , cu m s-a în tîm p la t d u p ă o c u p a r e a A rd ea lu lu i de N ord d e c ă tre u n g u ri, s u b p u lp a n a lui H it le r ş i a lu i M u s s o l i n i , a l ţ i nem ulţum iţi d e T ra ta tu l d e la V ersa illes .

î n c e p u tu l a f o s t f ă c u t p r in d e z m e m b r a r e a p a ş n i c ă a C ehoslovacie i. A u rm a t d e z m e m b ra re a s în g e ro a s ă a Iu g o sla v ie i. S e p r e g ă te ş tet r e c e r p a nrn\/mr>ÎAi p î r k n W—: . j : __trece rea p ro v in c ie i s î r b e V o iv o d in a în braţele U ngariei. A poi - T ra n s ilv a n ia , în g r a n i ţe le a c e l e i a ş i U n g a r i i . A c u m înţelegeţi de c e R o m â n ia n -a in tra t în

* NATO?

Piaţa "Avram lancu" din CIuj-Napoca a cunoscut, sîmbătă dimineaţa, anim aţia specifică m om entelor de sărbătoare naţionaiă, la care Armata ş i B iserica se a flă întotdeauna a lă tu ri: de Ziua D rape lu lu i Naţional, în tre o fic ia lită ţile care au onorat cu prezenţa, s-au a fla t: preşedinte le C o n s iliu lu i Judeţean C lu j - Victor Romulus Constantinescu, p re fe c tu l Alexandru Fărcaş, v icep rim arii G rigo re D e j eu şi N ico lae R uja , g - r a l de b r ig a d ă lo a n C io a ră - lo c ţ i i t o r a l Comandantului. A rm ate i a IV -a T rans ilvan ia , g - r a l de brigadă L iv iu Galoş - şe fu l S ta tu lu i M a jo r a l A rm a te i a IV -a T rans ilvan ia , o f iţe r i su p e rio r i, şe fi de p a rtid e , parlam entari, reprezentanţi a i Socie tă ţilo r Culturale “Avram la n c u ” ş i P ro M aram ureş "D ragoş-V odă” , a i U n iun ii Vatra Românească, oameni de a rtă ş i cu ltură , reprezentanţi a i U niun ii C adre lo r M ilita re în Rezervă ş i Retragere ş i a i A soc ia ţie i C u ltu l E ro ilo r etc. în c a d ru l ce rem on ia lu lu i relig ios, s fin ţ ii p ă r in ţi s-au ruga t pen tru drape lu l na ţiona l - s im b o l a l c re d in ţe i în legea s tră b u n ă - c e r în d

' binecuvîntarea D om nulu i ş i sporirea v ir tu ţ i lo r creştine ale poporu lu i român. în cuvîn tu l său de' învăţătură, PS H o ra ţiu Mureşan - p re o tu l Garnizoanei C lu j - a a ră ta t'că d rape lu l naţio.nal, veghează o întreagă is to rie de m a rtir i ş i e ro i a i neamului, ca s im bol a l dem nită ţii ş i f id e l i tă ţ i i în fa ţa ce lo r două adevăruri eterne: P a tria ş i Dumnezeu. In acordu rile Im nu lu i de Stat, d rapelu l na ţiona l a fo s t r id ic a t pe catarg, ceremonia încheindu-se, în aplauzele asistenţei, cu defilarea gă rz ii de onoare. • - . '

' M. BOCU

— 1

R o m â n ia , în c ă 65 d e ani de a c u m in a in te I U I

Inaugurarea Bibliotecii americane “J.F. Kennedy” a fost prefigurată ae conferinţa de presă a ministrului Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, temele puse în discuţie fiind

' actuale şi stringente, ele vizîndţ nu se putea altfel, reforma.■ Stupefiant este adevărul, şocant chiar, că României îi

‘••'trebuie 65 de ani pentru a ajunge la nivelul învăţămîntului occidental! într-un context şi

într-un clasament în care Slovenia mai are nevoie de şapte ani, Cehia de 12, Ungaria de 19, Polonia de 24, România plasîndu-se unde va la sfîrşit. Timpul poate fi scurtat în condiţiile existenţei strategiilor, a unor proiecte ferme şi clare, a existenţei unei infrastructuri materiale si umane viabilă.

Demostene SOFRONco n tin u a re în p a g in a a 4-a

Raportul SR1 nu va insista pe tendinţele iredentiste♦ Vasile Matei susţine că acest lucru a fost evitat pentru a nu deranja UDMR-ul • Vida Simiti aduce drept contraargument declaraţia lui Emil Constantinescu •

Raportul SR1 va fi discutat în sesiunea, extraordinară a Parlamentului, care va demara cu data de 1 iulie. Din datele furnizate de vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru Controlul SRI, deputatul PDSR Ovidiu Petrescu, s-a aflat câ raportul nu va avea, ca pînă acum, ca preocupare centrală, problema federalizării şi a tendinţelor spre autonomie. Raportul va conţine, în special, problema infiltrării agenţilor străini în instituţiile economice şi decizionale ale statului, conform unor surse.' Alte informaţii ne arată că raportul SRI va insista pe crimă organizată, terorism.

Fostul membru al Comisiei SRI, deputatul clujean Vasile Matei, susţine că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, există o dispoziţie clară ca federalismul şi iredentismul să nu mai constituie o problemă de care să se ocupe SRI. Cauza acestui „embargo” este dorinţa preşedintelui sâ nu-i supere pe liderii UDMR, afirmă Matei.- Deputatul clujean declară că, pe vremea lui Virgil Măgureanu, problemele cuprinse în raport se axau mai ales pe fenomenul autonomist şi federalism, pe baza cărora se făceau analize concrete. Matei crede câ se încearcă amînarea discuţiilor la raportul SRI şi că acesta nu se poate discuta în sesiunea extraordinară.

Andreea M ARCUc o n tin u a re în p a g in a a 16-a '

Victor Ciorhsa a fostd e s p r e ş e d in te le

Fostul premier crede că ANCD va cîştigă 5 la sută la alegerile din 2000 •

A d u n a re a G en era lă a D elegaţilor ANCD l-a a le s , 's îm b ă tâ ; pe Victor C iorbea în funcţia de p reşed in te al grupării. D e a s e m e n e a , s -a stabilit co m p o n en ţa Biroului Executiv N aţional, c a re e s te form at din 2 5 p e rso a n e şi din c a re fa c parte: p re şe d in te le , patru p reşed in ţi d e o n o a re , ş a s e v icepreşed in ţi. Unul dintre preşedinţii d e o n o are aleşi e s te şi fostul p re şed in te al PN ŢC D Cluj, senato ru l M atei Boilă.

ANCD s e va înscrie la Tribunalul Municipiului B u c u re ş t i m ie r c u re a v i j to a re , a d e c la r a t p reşed in te le Victor C iorbea. în dosaru l d e înscriere în registrul partidelor politice v a p u te a fi a ta ş a t şi program ul politic al formaţiunii, a le cărui principii g e n e ra le a u fo st votate la şed in ţa d e sîm bătă . ANCD va urm ări, conform program ului să u politic, refo rm area sistem ului politic, juridic, econom ic şi al adm inistraţiei publice locale.

.F o rm a t, în m a jo rita te , d in d e m is io n a r i din PN ŢC D , A lianţa N aţională C reş tin D em o cra tă d o re ş te s ă obţină, la alegerile din 2 000 , p e s te 5 la su tă d in voturile electoratului.V (A. M.)

UNIVERSITATEA, "B O G D A N V O D A "

Înscrieri

BAIA XLARE 5-15 IULIE,

CLUJ NAPOCA ’ 5-15 IULIE

INFORMAU! SUPLIMENTAREBAU MARE

teL: 062/ 215.530. 215.531 CLUJ NAPOCA

tel.: 064/ 191.830, 431.628

^ Solicitaţi b ro şu ra inform ativăCM ....................................facultăţilor 1

-BIBLIOTECA-

BAIA MAREStr. Universităţii nr. 23A

CLUJ NAPOCAStr. Clinicilor nr. 62

NUMĂR LOCURIFA CU LTA TEA z t FF

D R EPT

M A N A G EM EN T

100

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI M A NAGEM EN T •

ÎN SPORT înscrieri 22-28 IU L IE

MANAGEM ENT

ŞTIINŢE POLITICE

ADM INISTRAŢIEPUBLICĂ

FINANŢEBĂNCIBURSE

50

50

100

100

50

25

50

75

150

50

25

75

centrală u n iv CLUJ-NAPOCA

VV

PREFECTU RA.CONSI LIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMAR1A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

.955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13M9-76

• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUpDIN: 25-15-38 POLITIA GHERLA: 24-14-14

• POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CrVILÂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Şl PROTECŢIEI SOCIALE: 979 -

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII; 931

• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71 •R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 - •S.C. "SALPREST” S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL: 17-13-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928;433424•AEROPORT: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 'AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intern - 43-20-01;. . -Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

R G U R S E f l p U J I O lCURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II;• Cluj -Napoca - B udapcsta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi inapoiarea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16,00. INFORMAŢII:

Autogara 1:14-24-26 Autogara 11:43-52-78

IARO.M: 28.03.1999- 30.10.1999 luni

Buc.7,25 8,25 7,15 8,05

15,00 ' 15,50 ,19,15. 20,1520.45 21.45 •-

m arii8,45 9,45 7,15 8,1515,50 17,55 14,30 15,3020,45 21,45 19,15 20,15

m iercuri, ini8,45 - 9,45 7,15 8,1520,45 21.45 19.15 20,15

. , vineri8,45 9,45 7,15 8,15

15,30 17,55 14,30 15,30 :- - 20.00 21,00

- sîmbătă7,25 8,25 15,00 16,00

13.30 15.55 12.10 13,10duminică

- 20,00 • 21,00

marţi; Cluj Budapesta 11,30-12,40 sîmbătă Cluj Budapestal 5.50-17,00 miercuri si joi: Budapesta-9Cluj 16,30-18,20 P reţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

^ F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAKAR.M", str. Ion Meşter nr. 4, tclcfoiv42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPIIARM”, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8- 22. Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar -22.Garda de noapte: Farmacia nr. 3, IIYGIEIA AESCULAP”, P-ţa M. Viteazul

nr. 36. telefon 13-03-64. orar 20-8.

P R O G R A M U L P O L I C L I N I C I I F Â R Ă P L A T Ă

“ F A M I L I A S F Î N T Ă ”• 28-30 iunie •„.

Medicină generală. Dr. I. Boilă - 28 (10-12), dr. L. Rasa - 28 (15-17), dr. R. Cotârlă - 30 (10-12), dr. L. Maier - 30 (12-14), dr. F. Oros - 30(14- 16); Interne. Dr. F. Gherman -28, 30 (10-12), dr. D. Pârv - 28 (15-16), dr. Cs. Szakacs - 30 (13-15); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ - 30 (10-12); Neurologie. Dr. C. Ţrandafirescu - 29 (13-15); O.R.L. Dr. C-tin Răduiescu - 28 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 28 (11-12); Urologie. Dr. R. Vidican - 28 (13-17), 30 (8-13); Radiologie.Policlinica II. Dr. S. Suluţiu - 28,30(13-17). Pentru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie, planificarea bolnavilor sc face numai pc. bază de bilet de trimitere.; Programarea bolnavilor —. de luni pînâ vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22, Aleea Micuş nr. 3/12.

F I L M ER epublica - Capcana pentru părinţi,SUA - premieră ( 12; 14,30; 17; 19,30; 22). Vineri, sim bâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ■

la seducafiei, SUA - premieră ( 14,30; a - Furtună peripeţii ş l ... dragoste, SUA t - Jackie Brown, SUA ( 13; 15,30; 18) * 15; 17,15; 19,30).

apa rece, SUA iUAspeare In Iove, SUA

26 IUNIE - 1 IULIE IIora 22 * V ictoria - Tentat 16,30; 18,30; 20,30) * Ari ( 15; 17; 19; 21) * Favorl M ărăşti - Godzlla, SUA ( TURDA: Fox -Băiatul cu DEJ; Arta - Gorilă Joe, £ GHERLA; P a c e a - Shakef r a /f D I f f C D n t t î f k ' Luni, 28 Iuniew Proarnm Informativ BBC‘ 6 OO fi 008.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00, .16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şl locale.10.00-14,00 Punct... şi de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00,00; Uniplus nocturn.

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30. '

■ ’ Biblioteca Judeţeană“ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45,SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: hini-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,4$; simbitâ: 9- 13,45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; - vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-J.URIDICÂ (Str.Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

I Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14-18.45.

I Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri:‘9 -14.

Biblioteca “ H eltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri. 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann O berth” (str. Memorandumului! 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi; orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar; luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

* Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

L u n i , 28 iu n i e

f i tLuni, 28 iunie

6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext;

3,00 Inchiderea’programului.Luni, 28 iunie

£ PO RTA LEXPORT ■ IMPORT B.S.L.12,00 Rock Out The Earth, 17,30 Desene animate: 18,00 Vinătorul american - do cu m en tar; 18,20 Documentar, 18,45 Eurocops - docum entar; 19,35 Aventurierii americani - docum entar; 20,00 Declinul Imperiului american - film; 21,40 Poldark - serial; 22,30 Materia - film; 0,00 Sirenele la ră zb o i - p rog ram ero tic ; 1 ,00 Videotext. „

m 1 2 ,0 0 TV R Info;ţ V | | i l 1 2 ,0 5 C ă s u ţ a * din p re rie (s/r);

1 3 .00 TVR C ra io v a ;1 4 ,0 0 TVR Info; 14 ,10 S a n ta B a rb a ra (s/r);15.00 Tradiţii; 1 5 ,3 0 M a p am o n d (m ag . politic); 1 6 ,0 0 E m is iu n e în lim ba m a g h ia ră ; 1 7 ,3 0 O fam ilie c iu d a tă (s); 1 8 ,0 0 TVR Info; 18 ,10 S u n s e t B e a c h (s); 1 9 ,0 0 ' J u m ă ta t e a ta ; 2 0 ,0 0 Ju rn a l. M e te o . S p o r t . E d iţie s p e c i a l ă ; 2 1 ,0 0 P r e o tu l şi c îrcium ăriţa (s); 2 1 ,5 0 T ea tru l N a ţ io n a l d e T e l e v i z iu n e prezin tă: „Stîlpii so c ie tă ţii” d e Henrik Ib sen ; 2 2 ,4 0 C ă lă to r în Ţ ara E clipsei; 2 3 ,1 0 Ju rn a lu l d e n o a p te . S p o rt; .2 3 ,2 5 S c e n a ; 2 3 ,5 5 În tîln irea d e la m izeu l nopţii; 0 ,30 T e n is M a re le T u rn e u In ternaţional d e la W im bledon (rezu m atu l zilei a 7 -a ).

1 2 .0 0 .T e n i s : M a re le T u rn e u

I V I In te rn a ţio n a l d ela W im b led o n (r)‘; 1 3 ,0 0 Un c în te c p e n tru f ie c a re . M uzică d e m etro u ; 1 3 ,1 0 T V R Info;1 3 .1 5 R e b e lu l ( s ) ; ' 1 4 ,0 0 C onvieţu iri; 1 5 ,0 0 T V R Info;1 5 .1 0 Limbi s tră in e . E n g le z ă ; 1 5 ,35 S a ilo r M oon (d .a .); 16 ,00 G recia (s); 1 6 ,4 5 S a n ta B ar­b a ra (s); 1 7 ,3 0 „ Jo c d e V îlcea în t r - u n s a t ”. R e c i ta l M a ria D ra g o m iro iu ; 1 7 ,5 5 F ilm e le săp tăm în ii; 1 8 ,0 0 C a re p e ca re ; '19 .00 Ştiri b a n c a r e şi b u rs ie re ;1 9 .1 0 P o r t r e te în a c v ş fo r te : D o in a L e v in tz a , s c e n o g r a f ; 19 ,40 S ă n ă ta te , că -i m ai b u n ă d e c î t t o a t e ! ( m a g . ) ; 2 0 ,1 0 C ă s u ţa d in p re r ie (s); 2 1 ,0 0 C re d o ; 2 2 ,0 0 Film; D iavolul în ş c o a lă (F ra n ţa 1 9 9 7 ); 2 3 ,3 0 P atrim oniu ; 0 ,0 5 C re a n g a d e A ur; 0 ,3 0 TVM. M e sa g e r .

7 .0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro TV e a l tă u ! ;1 0 .0 0 T în ă r şi

neliniştit )s /r); 1 0 ,4 5 W y a tt E arp - Ju s tiţio n a ru l V estu lu i S ă lb a tic (r); 1 3 ,0 0 Ş tirile P ro T V / O p rop o z iţie p e zi; 13,‘10 Film: S u p e rm a n IV (r); 1 5 ,0 5 Fam ilia B undy (s); 1 5 ,3 0 Ş tre n g ă riţa (s);1 6 .15 T în ă r şi nelin iştit; 17 ,00 Ş tirile P /o TV; 1 7 ,3 0 A ripile p as iu n ii (s ) ; 1 8 ,1 5 In im ă d e ţ ig a n c ă (s); 1 9 ,0 0 E x tra g e re a cărţii p o ş ta le „Te uiţi şi c îş tig i”; 1 9 ,20 C h e s tiu n e a zilei; 19 ,30 Ştirile P ro TV; 2 0 ,3 0 Film; S ta re a d e u rg e n ţă (SU A 1994); 2 2 ,1 5 Ş tirile P ro TV / P ro fit; 2 2 ,2 0 C h e s tiu n e a zilei;-22,30 P rie ten ii tăi (s); 2 3 ,0 0 D o sa re le X; 2 3 ,5 0 C h e s tiu n e a zilei; 0 ,0 0 Ştirile Pro TV/ Profit/ O p rop o z iţie p e zi; 0 ,3 0 Film: B ra n c o Billy (SU A 1980); 2 ,2 0 Profit/Ş tirile P ro TV;3 .1 5 N .Y .P .D . B lue (s); 4 ,0 0 G e n e ra ţia P ro . ’ - '

7 .0 0 Ştiri; 7 ,1 0 C a f e a >■ c u p a r f u m d e

fem e ie ; 8 ,0 0 D e s e n e an im a te ; 1 0 ,4 5 Ştiri; 1 1 ,0 0 A tre ia p lan e tă d e la s o a re (s); 1 1 ,3 0 S p a rk s (s); 1 2 ,0 0 T ro p ic a l H e a t (s);1 3 .00 Ştirile am iezii; 13 ,15 N ash B rid g es (s); 1 4 ,0 0 E sm e ra ld a (s); 1 5 ,0 0 A p e lin iştite (s); 16 ,00 Luz M aria (s); 1 7 ,0 0 Ştiri; 17 ,25 L e o n e la (s); 1 9 ,0 0 O b se rv a to r;2 0 .0 0 Doi p lu s unu; 2 0 ,3 0 Pericol im inen t (s); 2 1 ,2 0 R a v en (s);2 2 .1 5 O b se rv a to r ; 2 2 ,4 5 Film: C orbul a lb (SU A ); 0 ,3 0 T ropical H e a t (s); 1 ,3 0 R a v e n (r); 2 ,2 0 O b s e rv a to r (r); 2 ,5 0 A pe liniştite (r); 3 ,4 0 L uz M aria (r); 4 ,3 0 L e o n e la (r); 6 ,0 0 N a s h B ridges (r)r .

7 ,0 0 S p o r t- M a g a z in ; 9 ,0 0 C a p s u l a d e o x ig e n ; 1 3 ,0 0

N im eni n u ’e p e rfe c t (s); 14 ,00 J e r r y S p r in g e r S h o w ; 1 5 ,0 0 P re tu tin d e n i cu tin e (s); 16 ,00 C e leb ri şi b o g a ţi (s); 17 ,00 M aria M e rc e d e s ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ;1 9 .0 0 C a m e ra a s c u n s ă ; 19 ,30 V iper (s); 2 0 ,2 0 B rooklyn S o u th (s); 2 1 ,1 5 D o s a re le Y; 2 2 ,1 0 R e a l TV; 2 2 ,2 0 F o c u s+ ; 2 3 ,0 0 C e n tten n ia l - L e g e n d e din lum ea n o u ă (s); 1 ,0 0 Film d e g ro a z ă ;2 .3 0 F o c u s+ (r); 3 ,0 0 R eal TV (O- . . •>., -

n _ 7 ,0 0 M in c iu n a

, G u a d a lu p e (r);’ 8 ,3 0 C ă s u ţa p o v eş tilo r (r); 9 ,1 5 în g e r s ă lb a tic (r); 1 0 ,0 0 C e le s te s e în to a r c e (r); 1 1 ,0 0 V ia ţa n o a s tră (r); 1 4 ,4 5 D ra g o s te şi p u te re (r); 1 2 ,3 0 Milady (s/r); 1 3 , 1 5 ' M a r ia ( s ) ; \ 1 4 ,0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : O altfel d e iubire (r); -16,00 G u a d a lu p e (s); 1 7 ,0 0 C e le s te s e în to a rc e (s); 1 8 ,0 0 D ra g o s te şi p u te re (s); 1 8 ,4 5 C ă s u ţa poveştilo r;1 9 .3 0 V ia ţa n o a s tră (s); 2 0 ,1 5 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 2 1 ,1 5 M inciuna (s); 2 2 ,0 0 Milady (s);2 3 .0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : V ia ţa lui B rian d u p ă M onty P y- th o n (A nglia 1979).T E L E T 7 ^ O O Ş t 'r i ; 7 ,1 0

7 / B u n ă d im ineaţa ,/ /e s V --Lf~ ' R o m â n i a ! ;z / a o c . 1 W 0 ş t j r j .

1 0 .1 5 T e le s h o p p in g ; 1 0 ,3 0 D intre s u te d e z ia re (r); 11 ,15 F o r ţa d e s t in u lu i ( r) ; 1 2 ,0 0 R e n d e z -v o u s la T e le 7 (r); 13 ,00 G a la T e le 7 (r); 1 4 ,0 0 M edici la d a to r ie (s); 1 5 ,0 0 Ştiri; 15 ,0 5 P o s t M erid ian; 1 6 ,3 5 O sin g u ră v ia ţă (s); .17,30 D o cu m en ta r;18 .0 0 Ştiri; 1 8 ,1 0 Prim ul p a s ;19 .0 0 P ro n o sp o r t; 19 ,05 S e c ţia d e poliţie (s); 2 0 ,0 0 A ctu a lita tea T e le 7; 2 1 ,0 0 D intre su te d e z ia re ; 2 1 ,4 5 Ţ a ra n o a s tră ; 2 2 ,0 0 D incolo d e s ta d io n ; 23 ,35 Clipuri m uzica le ; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,1 5 R eviziete h n ic ă .____________ - _Redacţia nu îşi asumă responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

Luni, 28 iunief I 1 06:00-10:00PR/MUL SALUT, 06:20Agenda zilei,0BA0,

07:00, 07:40, 08:00, 08:40, 09:00, 10:00, 13:0?, 14:00, ” •» 15:00,16.-00,17:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20

. 7 2 5 f7 A Revista presei locale, 07:35,. 16:40 Plus (Adrian Sudu),08:20,17:00 CDSporf(Caîalin Berindean), 09:20,15:20 Cemal crede lumea, 09:40 Programul cinematografelor, 10:00 -14:00 CD PLAYER, 10:20 Revista presei centrale. 10:40 Divertis Radio Blitz, 11:20 Buletin financiar (Mircea Bucirt), 11:40, 21:15 fn sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 12:40 Interviul zilei, 13:20 Buletin Financiar (Mircea Bucin), 14:00 -18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:40 Ziua în câteva vorbe, 17:20 Sinteze flnanciareţMircea Bucin), 17:40 Divertis Radio Blitz R, 18:00 -19:00 Retransmisie RADIO EUROPA UBERĂ 19.-00-21 DO COCKTAIL CD (Dan Creta), 21 DO Retrospectiva ştirilor zilei, Revista presei locale, 22:00-24.00 CU CAPSA PUSA(Tudor Runcanu & Horaţiu Nicoară)

_ . Luni, 28 iunie.I t î I f l l O b O r i l C ştiri: 8,10,12,14,17, 20.6-

f fa i as.o a'«■ 1 0 ’ Cafeaua de serviciu."-iS f& S - (meteo, maxima zilei, informaţii utile, horoscop,

^ ' recomandări TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi concursuri), 10-14 "Ziua în amiaza mare' (Urechile ciulite - comentariul zilei: Basca cu bretele, Mondosport, Gura turnir Suqplus,.. Ştiri externe concursuri). 14-15 "Noutăţi !a Radio Sonic; 15-17 McSonic

premii McDonald's). 17-19 W sâptâmîrâ-. 19-20 "Clopote tubulare (Manus Aciu). 20-21 Greatest Hits’ . 21-23 'Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-2 Muzica şi

jzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stcp.

Luni, 28 Iunie Şlid: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00,16:00, 19:00. Ştiri BBC: 5:00,11:00, 14:00, 18:00.6:30-9:00 Transilvania Matinal. 6.45, 7.20, 8.20 -

T Horoscopelniţa; 8.30 Liniuţa de dialog: 9:00-15:00 Patrula de serviciu. 9.20, 9.50,10.20,10.50,11.20,11.50,

12.20,12.55 Buletin Rutier, 9.30 Revista presei: 10.05 Punctul de vedere: 12.59 Declaraţia zilei: 13.20-14.00 .Cafe Concert, 15:00- 20:00 Prob Noblem. 15.15 Punct de vedere; 16.00-17.00 Votaţii Radio Transilvania: 17.05 BBC Education Programmes; 19.05 Declaraţia zilei, 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:004)1:00 Post Factum. 01:00-06:00 Music

Luni, 28 iunie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Pauzele.de

\MTâCT dimineaţă (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic.

Borgovan: 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. De la Radio Cluj, prezintă Dan Horea. 11,00 Buletin de ştiri.

■ 11,05-12,45 Tranzit. Agenda culturală, puncte de vedere revista presei şi sinteze economice. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea in limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti. 18,20 Crochiuri muzicale. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Spate in spate. Talk-show-uri pe teme sportive. 20,00 Ştiri. 20,10 Serala muzicală radio. Prezintă de Ciprian Rusu. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de’ştiri. 21,58 închiderea programului.

Non-Stop. RENAŞTEREA

anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport), 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România-Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realiator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact

------------------ Nu’r ( R A D I O C L U J ) ^emisiune cu informaţii, actualităţi

................ şi muzică, prezentat^ deDoinâ

Luni, 28 iunie' 'y Y 6,00 Bună dimineaţa. O

Luni, 28 iunie6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi

muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri, 10.30 Iniţierein muzica religioasă: 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase;. 12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpei; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18.30 Fanteziile Eutherpei: 19.30 Tinăira generaţie faţă ih faţă cu neîncrederea şi speranţa, 20.00 Fanteziile Eutherpei, 20.30 Păhărelul cu nectar- emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seară. Dezbateri culturale: 23.00 în direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

CABINET MEDICAL ONCOLOGIC- CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTEA nr.9

(cartie r Grigorescu) CONSULTAŢII-

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)L, Mi: 15-18; Ma, J : IB^-1830' .

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

M a, J : , 1 4 ” -16; V: 15-17 S : 9 - 1 1

Dr, DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma.JulS^O V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare i a cabinetului

POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni : STOMATOLOGIEIN TE R N E ♦ CARD IO LO GIE ♦ N EURO­LO G IE ♦ PSIH IA T RIE ♦ ENDO CRIN O­LO G IE ♦ REUM ATOLOGIE ♦ ECOGRA­F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ DERM ATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L ♦ OFTALM OLOGIE ♦ G IN E ­C O L O G IE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ U R O L O G IE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE / Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR (B ioch im ie - Bacteriologic Im un o log ie - Parazitologic Determinare Rh - T este de s a r c in ă - A n tig en HBS - E lisa T e s t - E x a m in ă r i c ito logice p e n tru d e p is ta re a canceru lu i d e col uterin - Investigaţii pentru s terilita tea fem inină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 - 7 R ezervare, consultării

la tel. 41.41.63. i

s.c. D e n t a l R O V A -

S O C O L O V| Calea Moţilor 106, ap.5 | "

T ratam ente etom atologfce com plexe:.

O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

P ro g ra m ă r i la te l.î 4 3 0 0 2 8

Z iln ic o ran 9 - 1 9 ' sîm băta 1 0 -1 3

Pentru studenţi, pensionari. şom eri, reducere 20%ţSާŞ(Şfr

O P E R A R O J l MAzi, 28 iunie, ora 18.30

T u ra n d o t

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

S tr . Prahovei n r. 11(lingă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V - 17-20 S v, • - - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

ftfiSufletul nostru la dispoziţia s dumneavoastră. Telefonul Ţ de noapte, telefonul vieţii. “

1 9 1 6 4 7 EGardă dc n o a p te , o r e l e 20-08.1

Linia telefonică de intervenţie in criză şi prevenţie a"suicidului iniţiată dc

LABORATORUL DE SiVĂTATE

MLVTAli CLUJ stă la_dispoziţia dvs. dc luni pînâ vineri, între orcld 8 - 22.

Vă aşteptăm a p e lu rile la numărul 186864.

aarulnostmfotoseşte ştiri

fumizate de a.9ME'DIAff iX , r O M P R E S ş i M E D I A r A A

r i

P re sa n a ţ io n a lă i r a k ia n ă )d e dum in ică aa firm a t’ că B a g d a d u l v a ’r e s p in g e o n c e

rezoluţie ^ C o n s il iu lu i d e S e c u rita te al ONU c a re a r p u te a a te n ta la s u ve ra n ita te a s a .

P R E Ş E D IN T E L E B IL L C L IN T O N : “ N D V O M

C O N T B IB U I L A R E C O N S T R U C Ţ IA S E R B IE I("La Stampa")

Cîteva centrale electrice da, dar poduri şi şosele, nu. Imediat după summitul G-8, Bill Clinton a precizat poziţia americană cu privire la reconstrucţia Serbiei atît timp cît Slobodan Miloşevici va rămîne la putere şi i-a îndemnat pe sîrbi să se debaraseze de un regim “asasin”, pentru a participa la redresarea regiunii. Preşedintele SUA a trasat o linie destul de categorică între ajutoare legitime şi ajutoare ilicite. “Dacă sîrbii vor să şi-l păstreze'pe Miloşevici”, a declarat preşedintele Clinton la Bonn, înainte de a pleca spre capitala Sloveniei, “este, în orice caz, important faptul ca în iama aceasta să nu moară de frig şi ca spitalele lor să funcţioneze. Se vor naşte copii, vor exista bolnavi.In fine, vor avea nevoie de energie electrică. Dar în ce priveşte reconstrucţia podurilor pentru a permite oamenilor, să se întoarcă la lucru, ei bine, cu acest lucru nu sînt de acord. Aceasta înseamnă reconstrucţia economică şi nu cred

câ ar trebui să-i acordăm ajutor. Nimic, nici un ban. Cel puţin, aşa consider eu.”

Procesul de reconstrucţie a Balcanilor după războiul din Kosovo, a anunţat Clinton, va fi. abordat în cadrul unui congres extraordinar Ia nivel de şefi de stat şi de guvern, care se va ţine, probabil, la Sarajevo la sfirşitul acestei veri.

Practic, este vorba de lansarea în regiune a unei iniţiative ambiţioase şi costisitoare - se vorbeşte de zeci de miliarde de dolari - o iniţiativă 'inspirată după planul Marshall, care să contribuie la dezvoltarea economică şi la stabilitatea întregii Europe de Sud-Est. Dar nu este încă limpede cine va participa la acest plan (oare şi Rusia). Se pare că problema Miloşevici este menită să complice pregătirile congresului. “Desigur, dacă sîrbii şi-ar alege un lider democrat ar fi mai bine”, a spus Clinton. “Şi abia aştept să se întîmple acest lucru”, a adăugat preşedintele american. Dar, pînă una

, alta, Miloşevici este încă la putere, iar pregătirile pentm marele congres cu privire la Balcani trebuie să continue. '• ''. ;

Rusia, fireşte, face presiuni în vederea reconstrucţiei Serbiei, dar nu are nici o putere economică prin care să se impună. Dificultăţile majore ar trebui să apară în rîndul aliaţilor, care susţin în unanimitate că Miloşevici nu trebuie ajutat, dar care, în realitate, par să aibă alte sensibilităţi atunci cînd se intră în probleme de detaliu.

Italia, de pildă, a manifestat o disponibilitate mai mare în reconstrucţia podurilor şi a şoselelor, adică a acelor structuri civile de care are nevoie colectivitatea. Germania pare să se situeze pe aceeaşi lungime de.undă. Franţa, asemenea Statelor Unite ale Americii, este favorabilă refacerii parţiale , a sistemului energiei electrice. Marea Britanie rămîne mai rigidă, cel puţin în cuvinte. Oricum, în luna iulie va avea loc o primă conferinţă la nivel ministerial a ţărilor donatoare pentm

• a planifica ajutoarele umanitare. Iar aliaţii sînt cu toţii de acord să ofere populaţiei sîrbe hrană şi medicamente. O a doua conferinţă, care va fixa obiectivul pe termen mediu şi lung, va avea Ioc în toamna acestui an (este vorba de două conferinţe care au loc în afara congresului referitor la reconstrucţia regiunii Balcanilor).

Aflat în Slovenia, Clinton a declarat că această ţară mică, paşnică şi relativ prosperă, este un exemplu prin excelenţă ce trebuie urmat în regiune: “Serbia trebuie să-l alunge pe Miloşevici şi să păşească pe calea pe care a păşit Slovenia, o ţară care ne poate călăuzi spre p_ Europă nedivizată şi democratică. In plus, a fost un partener bun în timpul războiului, iar Slovenia este o candidată excelentă pentm NATO”. O apreciere exprimată de multă vreme şi de Italia. Iată, Slovenia apare la loc de frunte pentru a deveni următorul membru al

' Alianţei, dar o decizie în acest sens nu este iminentă.

RNfiLIŞTII EUROPENI DESPRE SITURŢIR ŢftRILOR CflNDIDflTE Lfi UE(Reuters)

Pentm Spania şi Portugalia, drumul de la dictatură la apartenenţa la Uniunea Europeană a durat puţin peste un deceniu. Dar pentm ţările din Europa postcomunistâ ar putea dura şi de două ori mai mult. Economişti şi cercetători din Est şi Vest consideră că ţări ca Polonia şi Republica Cehă vor adera la UE în cel mai fericit caz la mijlocul deceniului următor, eventual Ungaria un pic mai devreme.

în luna mai, agenţia Reuters a cerut unui număr de peste 70 de experţi din Portugalia pînă în statele baltice opinii privind momentul în care cele şase ţări acceptate în procesul de negocieri rapide vor deveni membre ale Uniunii. Răspunsurile nu au fost încurajatoare. Potrivit mediei'previziunilor, Republica Cehă, Estonia, Polonia şi Slovenia urmează să adere în 2005,, ceea ce înseamnă cu doi ani mai tîrziu comparativ cu rezultatul unui sondaj similar efectuat de Reuters anul trecut. în ce priveşte Ungaria, care se află probabil în fruntea statelor central- europene ce se pregătesc sâ intre în UE, momentul prevăzut pentm acest eveniment a fost în 2004, alături de Cipru, singura ţară angajată în procesul de aderare rapidă care nu a fost condusă de comunişti. -

în opinia Iui Anthony Thomas, economist pe probleme central-europene la Dresdner Kleinwort Benson de la Londra, toate cele şase ţări ar putea adera cel mai devreme în 2005. “în realitate, va fi vorba mai curînd de 2008 sau 2009”, a precizat e l.... ;' .* -

în ţările central-europene regimul comunist a ' fost răsturnat în 1989, iar previziunile iau în calcul că sînt necesari 16-20 de ani pentm intrarea

lor, în cele din urmă, în clubul democraţiilor europene bogate. Prin contrast, Spania a aderat la UE la 11 ani după moartea dictatomlui Franco, Portugalia după 12 ani de la prăbuşirea regimului militar, în 1974, iar Grecia după numai şapte ani. Majoritatea ţărilor central-europene speră să adere în 2003, iar Ungaria un an mai devreme. Dar aceste date par multe prea optimiste, iar UE a evitat să stabilească un calendar al extinderii. Potrivit participanţilor la sondaj, UE are pur şi simplu alte preocupări. De la ultimul studiu întreprins de Reuters, vizionarul european Helmuth Kohl a fost înlocuit din postul.de cancelar al Germaniei. Actuala generaţie de lideri din UE au alte probleme imediate, ca de exemplu punerea în stare de funcţionare a uniunii monetare şi refoîma bugetului şi sistemului de vot ale UE. Extinderea către Est nu va fi ieftină, în condiţiile în care unul din principalele obiective ale politicii UE este reducerea decalajului dintre ţările membre bogate şi cele sărace. După 40 de ani de comunism, acest decalaj este semnificativ.

Slovenia nu a făcut parte niciodată din blocul sovietic şi s-a dezvoltat mai puternic sub modelul iugoslav de socialism, mai puţin dogmatic. Totuşi, Produsul său Intern Brut pe cap de locuitor reprezintă doar 60 la sută din media din UE, în ce priveşte puterea de cumpărare. în alte cazuri cifrele sînt şi mai mici: în Republica Cehă, PIB pe locuitor este de 52 la sută din media europeană, iar în Ungaria şi Polonia - în jur de 40 la sută. Cu ajutorul fondurilor din partea UE, ţările europene ar putea reduce decalajul, dar depinde de cît de înţelept le cheltuiesc. “Dilema este dacă vor merge pe calea Greciei ori pe cea a Irlandei”, a arătat Krysztof Rybinski de la ING

Barings din Varşovia. Amîndouă aceste ţări au aderat la UE ca state sărace. Politica Irlandei de cheltuire a fondurilor UE pe infrastructură şi atragerea investiţiile străine a împins-o în liga celor bogate.

în schimb, în "Grecia, banii au promovat consumul, afectînd creşterea pe termen lung, iar nivelul de trai a rămas mult sub media din Uniune. Plătitorii de taxe din ţările bogate ale UE vor fi nevoiţi să plătească mult mai mult pentru a ajuta state ca Polonia, cu o populaţie de 39 de milioane, decît pentru Irlanda, care are puţin peste trei milioane.

Susţinătorii extinderii afirmă câ fostele state comuniste vor deveni importanţi cumpărători de produse occidentale. Dar va trece ceva timp pînâ cînd polonezii şi cehii vor deveni suficient de bogaţi pentru a cumpăra în volum’semnificativ. în acelaşi timp, companiile occidentale, care trebuie să lupte cu rivalii americani şi asiatici din cauza salariilor mari şi a practicilor de muncă inflexibile, pot recurge la Europa de est pentru a deveni mai competitive. “Companiile europene se află sub mari presiuni”, a subliniat Istvân Racz, directorul la Credit Suisse First Boston de la Budapesta. “Le-ar conveni să găsească ţări sigure în care să poată produce bunuri şi servicii mai ieftin”.

Chiar cu voinţă politică, problemele practice ale extinderii sînt enorme, iar reforma este vitală pentm amîndouă părţile. în Vest, UE trebuie să reformeze mecanismul electoral pentm gestiunea unei uniuni cu peste 20 de membri. Trebuie, de asemenea, să anunţe la subvenţiile agricole şi regionale generoase, care, aplicate la acelaşi nivel şi în Est, ar secătui probabil bugetul Uniunii.

S U A J O A C A A C U M C Â R T E A I N D E P E N D E N T E I Î N B A L C A N I

( ’ C O R R IE R E D E L L A S E R A " )

Sim bolurile în politică îşi au ponderea lor specifică. Faptul că Bill Clinton, liderul naţiunii-călăuză a coaliţiei învingător, a decis să încheie ultimul conflict balcanic, lansînd tocmai de la Liubliana un avertism ent îm potriva “p u te rii u c ig a ş e” a lu i M ilo şe v ic i ş i îndemnîndu-i pe sîrbi să “aleagă calea slovenă", este ceva care conţine mai mult decît o semnificaţie demnă de reflecţie autocritică pentru întregul Occident. Slovenia, la ora actuală asociată de facto la Uniunea Europeană, a fost, în 1991, prima victimă a agresiunilor provocate de e xp a n sio nism u l. s îrb îm potriva republicilor federate din fosta Iugoslavie. A fost şi prima Republică ce s-a proclamat independentă, printr-un referendum popular, şi

prima care a fost recunoscută ca stat suveran de către comunitatea internaţională. Să ne reamintim de îngrijorările ipocrite pe care le-a provocat atunci acea secesiune legitimă de centralismul totalitar- naţionalist al Belgradului. Pînă şi secretarul de stat din acea perioadă,- republicanul Jam es Baker, a criticat sep a ra tism u l s lo v e n ilo r ş i al croaţilor, anunţînd că ţara sa “nu va lăsa să moară nici măcar un cîine a m erica n în vendetele balcanice". Cu discursul său forte de la Liubliana, plin de laude la adresa democraţiei slovene şi de reproşuri faţă de tirania impusă sîrbilor de recidivistul comunist Miloşevici, Clinton a întors definitiv p a gin a n e a gră a laşităţilor occidentale de după prăbuşirea Zidului Berlinului: ostilitate mai mult

sau mai puţin declarată faţă de noile suveranităţi balcanice, combinată cu indulgenţe şi compromisuri faţă de Serbia m iloşe vicia nă . A z i independenţa este cartea pe care mizează politica Statelor Unite ale

: Americii faţă de Balcani: deja bine consolidată în Slovenia şi Croaţia, această independenţă va trebui, potrivit W ashingtonului, să fie restructurată şi sprijinită în Bosnia, consolidată în F Y R O M şi în fine extinsă la Kosovo şi Muntenegru. Serbia, vinovată de zece ani de m asacre, p ierzînd “apendicele" Kosovo şi satelitul muntenegrean, va trebui sâ renunţe la mitul puterii regionale şi să se consolideze cu re ve n irea e i la d im en siu n ile monoetnice din perioada anterioară războaielor de cucerire balcanice din 1912-1913. Aceasta va fi esenţa

politică a noului plan postiugoslav pe care Clinton, inspirindu-se din Congresul de la Berlin, din 1878, îi va impune la iminentul Congres de la Sarajevo, fixat pentru luna iulie 1999, de la care însă Serbia va fi exclusă. Dar Europa? Recalcitranta Europă, care fără America nu a rfi fost în stare să scoată nici măcar o

■ singură castană din focul balcanic, nu va putea face altceva decît să se adapteze şi, în cele din urmă„ sâ înţeleagă că un glas ridicat fără o armată puternică în spate şi fără o diplomaţie solidă nu poate fi decît un “strigăt în deşert". Paritatea cu America nu trece prin euro; cel mult poate trece prin acel ‘al doilea stîlp" al Alianţei Atlantice, atît de mult recomandat europenilor, la vremea respectivă, de neascultatul Jean Monnet.

Conductele de petrol din Caucaz sînfameninţate de

conflictele din regiune("Stratfor Corporate Intelligence Services")în afară de Kosovo, ţările baltice şi Ucraina, o

altă zonă de aprinsă dispută între Rusia şi Occident este Caucazul. Aici, Rusia cooperează tot mai strins, în plan militar, cu Armenia şi se bănuieşte că ea cooperează politic cu separatiştii abhazi, pentm a'contracara influenţa NATO în Azerbaidjan şi Georgia. Pentm a complica şi mai mult situaţia, acest atu care este Cecenia îşi croieşte propria cale cu ajutorul intereselor Orientului Mijlociu. în mijlocul acestei situaţii se află prinse companiile petroliere internaţionale, care încearcă să scoată un profit din bogăţia de ţiţei a Asiei Centrale.

Principalele conducte pentru petrolul din această regiune - oleoductele Baku-Novorosiisk şi Baku-Supsa - trec prin Caucaz şi sînt vulnerabile la tulburările din zonă. Conducta Baku-Novorosiisk - mai veche şi mai mare - a fost distrusă de o explozie, la 14 iunie, după cît se pare în încercarea rebelilor ceceni de a fura petrol. Din această conductă s-a mai scos petrol, în mod ilegal, în trecut. Fluxul prin acest oleoduct a fost întrerupt în repetate rînduri de Guvernul cecen pe motiv că Rusia nu a plătit taxele pentm utilizarea tronsonului care se află pe teritoriul cecen.

Traseul Baku-Supsa, inaugurat recent, deşi este considerat drept o rută mai sigură pentm a evita instabilitatea din Cecenia, evită, totodată, Rusia cu totul, subminînd influenţa acestei ţâri asupra petrolului din regiune, precum şi veniturile pe care el i le-ar putea aduce. Acest traseu a fost deschis în urma unor manevre militare menite a apăra oleoductul, manevre cu participarea tmpfclor ucrainene, georgiene şi azere, ce acţionau ca o parte a unei alianţe regionale cunoscute, la acea dată, sub numele de GUAM şi care opera în cadrul Parteneriatului pentm Pace al NATO. GUAM, din care face parte şi Moldova, a primit în rândurile sale, recent şi Uzbekistanul şi a adoptat un statut care prevede cooperarea militară, pe de o parte, în cadml grupului şi, pe de altă parte, cu NATO. Ţările-membre ale GUAM, deşi fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI), au optat sâ nu participe la Tratatul CSI de securitate colectivă.

Adăugind încă un element ce vine sâ intensifice competiţia crescîndâ dintre Rusia şi NATO in Caucaz, Azerbaidjanul a afirmat câ Rusia a acţionat ca negociator în vînzare, de către China, a unui număr de complexe de rachete sol-sol către Armenia, care continuă să fie angajată într-un armistiţiu fragil cu Azerbaidjanul, legat de enclava Nagomo-Karabah, pe care ambele ţări şi-o revendică. De asemenea, Rusia i-a furnizat Armeniei avioane de vînâtoare cu reacţie şi sisteme de rachete sol-aer, bazate pe o tehnologie avansată. Potrivit unor informaţii de dată recentă- respinse de autorităţile de la Erevan - trei dintre sistemele de rachete chineze sînt îndreptate către terminalul Supsa, din Georgia. La 14 iunie, în cel mai grav incident de acest gen de după semnarea, în urmă cu cinci ani, a armistiţiului dintre Armenia şi Azerbaidjan, un contingent de 300 de militari armeni a atacat poziţiile azere in regiunea Terter. Autorităţile de la Baku afirmă câ trei atacuri ale armenilor au fost respinse, cu pierderi grele. Pe măsură ce tensiunea escaladează în Caucaz, NATO trebuie încă o dată sâ decidă- acum, că “a încercat marea cu degetul” - dacă intenţionează să se implice deplin. S-ar putea ca companiile petroliere să nu fie dispuse sau capabile sâ rezolve situaţia. în timp ce traseul Baku-Supsa a fost o soluţie de moment menită a evita Rusia pînă cînd va fi construită conducta către Turcia Baku-Ceyhan - un proiect controversat, susţinut de SUA - nici unul dintre trasee nu pare deosebit de sigur nici acum, nici în viitor. Atît timp cît accesul companiilor străine la cîmpurile petrolifere nu este ameninţat, companiile petroliere ar putea manifesta, acum, un interes renăscut faţă de traseele alternative, analizate mai demult. Unul dintre acestea, ce trece prin vestul Afganistanului, comportă, şi el, propriile riscuri de securitate. Dar celălalt traseu, care este probabil şi mai raţional - la sud, prin Iran - este blocat, în principal, de opoziţia politică a SUA. Totuşi, în ultimul timp relaţiile americano-iraniene au început să se amelioreze treptat şi este posibil să vedem cum companii petroliere americane cu interese în Asia Centrală • vor depune noi eforturi menite a accelera dezgheţul relaţiilor dintre cele două ţări.

Catedrala Matei Horvath Bugnariu

PW«IP*»SW»*Şa iaJoA

Portret al artistului la tinereţem n r o ş o K w m }

3U<ZRRKmMatei Horvath Bugnariu (n. 25 octombrie

1975, Cluj-Napoca) continuă o frumoasă tradiţie de familie, a unei familii respectabile de plasticieni, Corina Horvath Bugnariu şi loan Horvath Bugnariu.

Tînârul de numai 24 de ani, are trecute în cartea de vizită momente artistice distincte şi importante - Paris-Paradis, Paris/Franţa/1996, Togheder/Budapesta/Ungaria/1997, World Press Photo Contest/Amsterdam/Olanda/1998 şi 1999, Mythological Europe Revisted/La Fratta

Castle/Italia/1998, Masks in Venice/Veneţia/ Italia/1998, Ten Days in Venice, Galeriile “Pantheon” ,Cluj-Napoca, “G”, Budapesta/1997, premii de marcă - Diploma şi Certificatul de Merit, Veneţia/l 998, premiul 2 şi 3 la concursul Pentax Photo, Photo & Model Magazine, 1999, o experienţă profesională în numeroase ateliere, simpozioane, tabere de creaţie plastică - Camp Awosting, Connecticut, Statele Unite/1998, Humanism Toward the Third Millenium, La Fratta Castle, Italia, Youth in Evolution/ International Painting Workshop “Places and People”, 1995, ca sâ le amintesc pe cele de maximă importanţă şi relevanţă.

Personala deschisă la Galeriile “Pantheon”, Cluj-Napoca, are un singur mare subiect, catedrala, “esenţa în jurul căreia â gravitat şi s-a ridicat cu pioşenie oraşul. Prin setea de absolut şi dorinţa de a lăsa ceva prin trecerea lor pe aici, locuitorii au ridicat în jurai catedralei un oraş- cetate care şi-a schimbat continuu .înfăţişarea.

■ Catedrala însăşi, o alegorie a spiritului transilvan, afişează o indiferenţă majestuoasă şi absurdă faţă de timp, în comparaţie, cu setea noastră de eternitate. îşi depăşeşte cu nonşalanţă condiţia de piatră şi devine idee. Privindu-i orologiu, îmi vin în minte versurile lui Saint-Exupery, “Mi-a apărut din nou imaginea timpului cîştigat/în numele cui?/în numele, culturii sale”.

Rezistenţa în timp a făcut din Cluj-Napoca un oraş tonic. Animat de aceste gînduri mi-am propus să deschid un dialog între spirit şi materie. Catedrala ca centru spiritual, iar oraşul ca element laic. Acest dialog spirit - materie este purtat metaforic între catedrală ca simbol al credinţei şi verticalităţii spirituale şi clădirea în sine, care trebuie să se ridice la înălţimea misiunii ei”. • -

Abordînd acvatinta, Matei Horvath Bugnariu este • preocupat în egală măsură de detaliu şi sugerarea atmosferei. Suprapunerea mai multor plăci aduce profunzime, atît prin densitatea imaginii imprimate, cît şi prin raportul cromatic subtil, plin de esenţe, trădînd şi exprimînd o stare

de spirit. Cea a unui oraş cu o tradiţie şi o istorie de aproape două milenii.

Victoria ftlina HîanDespre Victoria Alina Man am mai avut ocazia

să scriu şi încă într-un context extrem de generos pentru eleva Liceului de arte plastice “Romulus Ladea” Cluj-Napoca, clasa a X-a, secţia “pictură monumentală”, clasa profesor Pompei Ungureanu. Expoziţia de icoane pe sticlă Floarea

D a ru rilo r , găzduită de

: Protopopiatul ' O r t o d o x

Român Cluj II (Piaţa Unirii 1) relevă acelaşi spirit fin, preocupat de idee şi materie, de culoare 'ş i absolut.- Cele 35 de icoane scot în e v i d e n ţ ă sufletul ales şi curat al

plasticienei, cultivat în spiritul tradiţiei şi al respectului pentru temele şi motivele biblice din care am ales Buna Vestire, învierea Iui lisus, Sf. Gheorghe omorînd balaurul, Schimbarea Ia faţă, Duminica Floriilor, Naşterea Domnului, Sf. Treime, Judecata de Apoi, Icoana Maicii Domnului,...

Personala Victoriei Alina Mân vine în prelungirea celei semnate de Matei Horvath Bugnariu. Pe aceleaşi coordonate, în spiritul aceluiaşi dialog deschis dintre spirit şi materie. Este, pentru amîndoi, un pariu cîştigat, prin stăpînirea unor alese unelte plastice, prin plăsmuiri ce poartă deja puternica amprentă a maturităţii creatoare.

Demostene SOFRON

î ax putea f i reclama

. fii dumneavoastră!

Ui . . . . . . . . . ..

N u m a n ia s u ta ainire germ ani s e declară "foarte satisfăcuţi" şi 2 2 la su tă "relativ satisfăcuţi" d e

Guvernul lui G erhard S ch roeder ara tă rezultatele uni sondaj al institului Dimpa, publicate, s îm b ă tă

de cotidianul "Bild".

In a u g u ra re a n oului se diu al Bibliotecii am ericane “J .F . î e n n e d y ”

★ . *'k ...

' $ * £ 4 P

In sfîrşit, Biblioteca americană “J. F. Kennedy” Cluj-Napoca are parte de un sediu nou şi unitar, , modern şi funcţional, inaugurat duminică, 27 iunie, în

7 - prezenţa-/ ; ministrului Andrei. Marga, a domnului Cari Siebentriett, directorul Biroului de Informaţii al Ambasadei Statelor Unite la Cluj, a delegaţiei profesorilor americani de la Universitatea de Stat din Arizona, a unor importanţi oaspeţi. ■: ■ - • ..-. . j

Modificarea fondului de carte a dus la o bibliotecă de anvergură, cu peste 6.000 de

volume din cele mai variate domenii, istorie, economie, ştiinţe politice, religie, literatură, filosofie, administraţie publică,-sport, biografii, arto,. critică, antologii, biblioteca adresîndu-se întregii comunităţi clujene şi nu numai.

Este meritul incontestabil al Universităţii “Babeş-Bolyai” de a fi obţinut,.într-un timp scurt, spaţiu, spaţii noi prin extindere, într-un moment deloc prielnic dezvoltării şi investiţiilor

, imobiliare. Iată de ce gestuftrebuie apreciat şi notat ca atare. •• Z -

Revin la fondul de carte al bibliotecii americane, pentm a sublinia donaţia prof. Marvin Fisher, Universitatea de Stat Arizona, reprezentativ calitativ şi cantitativ pentm foarte

multe domenii de interes public.Care sînt perspectivele

imediate? Ele rezidă în afilierea ; la activităţile Centrului Cultural American de la Salzburg, Austria, unul dintre cele mai mari din Europa, intrarea în Asociaţia Internaţională a Studiilor Americane, realizarea unui centru de informare româno-american la Sibiu.

Demostene SOFRON : \ Foto: I. P E T C U

j C o n f e r i n ţ a d e p r e s ă a jj m i n i s t r u l u i A n d r e i M a r g a j

I R o m â n i a , î n c ă 6 5 d e |

j a n i d e a c u m î n a i n t e ! . . . j■ urmare din p ag in a 1 .

I Din expunerea ministrului Andrei Marga I | am mai reţinut următoarele: noul an şcolar, || 1999-2000, debutează cu un nou pachet de |■ schimbări, pe primul plan aflîndu-se .■ descentralizarea sistemului şcolar, prin crearea ‘I autonomiei la nivelul fiecărei şcoli de arte • I | se află pe rol proiectul compatibilizării || europene, problema performanţei şi i

diferenţierii prin performanţă • practic vorbind,I vor spori dimensiunile învăţămîntului, I | începîndu-se cu clasa I, prin programa de || educaţie a adulţilor • un alt pachet educaţional j*■ îl constituie educaţia celei de a doua şanse, ce i

vizează cei peste 70.000 de analfabeţi peI care-i înregistrează România la ora actuală • I | este, de asemenea, vizat învăţămîntul || profesional, prin întărirea liceelor vocaţionale i

• se va urmări educarea copilului ca .• întreprinzător şi introducerea materialelor *| opţionale în şcoli şi licee • va prinde viaţă || formarea managerilor şcolari şi universitari • |■ dezvoltarea şcolilor şi liceelor ca afect direct i

al implicării băncilor, întreprinderilor, marilorI corporaţii, a concernelor • extinderea I | admiterii, prin preluarea a peste 100.000 de || studenţi începînd cu anul universitar 1999 - j■ 2000 • înfiinţarea de colegii în oraşe ca.,• Alexandria, Giurgiu, Călăraşi,... peste 40 înI total • calificarea a peste 12.000 de învăţători I | • dezvoltarea învăţămîntului la distanţă • |I introducerea împrumuturilor bancare pentm i

susţinerea studenţilor, mai ales a celor cu I probleme sociale grave • investiţiile I | ministeriale, pe plan local, au vizat Bazinul || Olimpic, atribuit U.T. Cluj-Napoca, finanţarea |■ campusului universitar al Universităţii “Babeş- ,' Bolyai”, finanţarea U.M.F. “Iuliu Haţieganu”I Cluj-Napoca • tot la nivel de finanţare intră şi I | reconstrucţia a peste 800 de şcoli din ţară din |I mediul sătesc dintr-un număr total de... i

29.400! • şi încă un amănunt lipsit de .• importanţă, prof. loan Săsărm an nu mai are '| nici o c a lita te în In sp ec to ra tu l şco lar || judeţean Cluj. Postul a fost scos la concurs, |, existînd pînă în prezent şase candidate, acest , Jjiurnăr putînd creşte în zilele următoare. '

C v a r t e t u l T r a n s i l v a n

a c o n c e r t a t l a T u r d aVineri, în ambianţa Sălii Festive a Colegiului

Naţional Mihai Viteazul, din Turda, a avut loc un concert cameral susţinut de C v arte tu l Transilvan. Sosiţi la Turda la invitaţia Societăţii culturale “REI CULTURAE FAUTORES” şi a Clubului “THE MAN”, muzicienii N icuşor Silaghi, George Dudea, M arius Suărăşan şi Vasile Jucan au susţinut o oră şi jumătate de muzică din partituri semnate Th Grigoriu, J. Haydn şi A. Dvorak, purtînd auditorul, format din personalităţii locale, profesori, medici şi numeroşi elevi pe aripile muzicii de cameră, mai rar auzită în ambientul cultural turdean. Începînd cu “Jocul din fluier” a lui Grigoriu, trecînd prin “Cvartetul cuvintelor” al lui Haydn şi ajungînd pe continentul nou cu “Cvintetul american” al lui Dvorak, interpretarea celor patm muzicieni a fost foarte apreciată la Turda. Organizatorii au promis o reîntîlnire cu C vartetul Transilvan, care a ţinut în faţa turdenilor o adevărată lecţie de trăire artistică.

Brinduşa FAUR

- ' ■ _ 's a î n ţ e l e g e m m u z i c a

’• X X V I I •Cunoaşterea intuitivă sau

raţională a “procesului”‘tehnologic- compoziţional muzical al unei lucrări instrumentale sau orchestrale este doar o primă fază a înţelegerii conţinutului artistic al unei piese. Aspectele tehnice compoziţionale sînt doar expresia scrisă, configurativă, a tensiunilor artistice ale compozitorului din energia cărora auditorul, prin intermediul semnelor muzicale sonorizat.de către interpret, primeşte “informaţia” din realitatea psihică pe carc o transpune în propria sa realitate psihică sau sufletească. Desigur, auditoml nu este un ecran cinematografic inert, neînsufleţit. El vine, aşa cum am precizat anterior, cu propria-i informaţie sensibilă, cu ajutorul căreia modelează subiectiv conţinutul muzical. Alegerea căilor dc parcurgere a dezvoltărilor fonice pe carc compozitorul le desăvîrşeşte poate fi comparată metaforic cu “lucrătura” pe care o face dalta în mîna sculptorului pentm a descoperi în piatra neînsufleţită “sufletul" statuii pe care artistul cioplitor îl găseşte în desişurile materialului.

Am reamintit această lucrătură pentm câ un proces asemănător, dar cu alte mijloace, îl operează şi auditorul. Acesta, ascultînd sonorităţile emise de interpret şi cu “instrumentele” sensibilităţii sale psihice şi sufleteşti, la care se adaugă de acum experienţa auditivă şi deci cunoaşterea configuraţiilor “pietrelor de construcţie” a pieselor muzicale, îşi făureşte treptat, treptat, imaginea muzicală izvorîtă din “informaţia” ce se reflectă, mai slab sau mal puternic din ceea ce interpretul emite în actul redării muzicale. De ce variaţia aceasta în receptare în sensul de mai slab sau mai puternic? Forţa talentului compozitorului este . mobilul important care permite auditomlui sâ pătrundă mai uşor sau mai greu în “miezul”, sonorităţilor. în creaţiile muzicale trebuie, deci, să existe suficiente capacităţi; intuitive, adevărate forţe catalizatoare - energii convingătoare - care să ajute auditoml, prin limbaj, să înţeleagă sensurile sensibile ale exprimării pieselor. Numai în acest fel se poate înfăptui, în timpul audiţie, procesul

de “feed-back” - mişcarea de “du-te vino” - care permite iluminarea conţinutului muzical, dar şi aprinderea “luminilor” celor ce ascultă muzica. Implicit, auditoml descoperă în timpul audiţiei tensiunile facerii creaţiilor pe care le preia şi odată cu ele şi “focul” ce poate naşte imaginea muzicală în psihic sau suflet; Există sau trebuie să existe în creaţiile muzicale “viaţă vie” pentm ca mişcarea sonoră să se poată efectua, deoarece sonorităţile sînt doar suportul material-acustic al sensului elaborat în tensiunea creaţiei.

Dar ce se fac auditorii cînd piesele muzicale n-au tensiunea creaţiei şi nici nu posedă capacităţile intuitive ce pot permite reflectarea , intenţiilor componistice? Se pare că în acest caz asistăm la o conversaţie rieinteligibilâ între doi parteneri cu limbaje diferite care astfel nu pot comunica. Trebuie,; deci, talent în compoziţie, nu numai ştiinţă!.. Dar oare “laboratorul” receptorului nu este şi el foarte important? *

Emiliu DRAGEA

Muzeul armenilorOraşul Gherla este considerat

leagănul civilizaţiei armeneşti din Transilvania. Aici există o comunitate care îşi mai păstrează obiceiurile şi tradiţiile. De fiecare dată cînd revine la Gherla senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, se pune problema reînfiinţării Muzeului armenilor. Acum cîţiva ani, la Muzeul de Istorie a oraşului Gherla s-a propus şi amenajarea unui spaţiu armenesc (bine câ avem spaţiu... francofon!?), dar totul a rămas doar în faza de proiect. Cu ocazia ultimei vizite efectuate în localitate de Varujan Vosganian, domnia sa a promis ajutor comunităţii armeneşti _ pentru deschiderea acestui muzeu. în cadrul Bisericii armeneşti şi în colecţii particulare se găsesc multe obiecte de cult-şi de artă, care atestă istoria obiceiurile comunităţii, caracteristice oraşului de pe Someş.

Iniţiativa lui Vosganian este sprijinită şi de primarul oraşului Gherla, domnul învăţător Nicolae Pop, un admirator al culturii şi civilizaţiei armeneşti, promotorul multor acţiuni organizate în folosul acestei comunităţi

SZ. Cs.

gala umorului la Cliţj-Iîapoca

F e s t i i / a l u I N a t i o n a I E T E R N ASîmbătă a avut loc, la C lu j-

napoca, în sala de spectacole a Cercului M ilita r, , ga la celei de a X-a ed iţii a F es tiva lu lu i

■Naţional ■ ETERNA : EPIGRAMĂ, în organizarea B ib lio te c ii Jude ţene "O . Goga ” ş i - a C e n a c lu lu i e p ig ra m iş tilo r c lu je n i “SATIRICON”, în colaborare

cu In s p e c to ra tu l p e n tru C ultu ră a l ju d e ţu lu i C lu j, P r im ă r ia m u n ic ip iu lu i ş i C entru l C re a ţie i P opu la re Cluj. C onsideraţii mai m ult sau m ai pu ţin "confortabile a fă c u t , cu a c id ita te a - i cunoscută, da r si cu rigoarea c r it ic u lu i ş i is to ricu lu i lite ra r d l P e tru Poantă, domnia sa a tră g în d atenţia asupra aure i cu t o t u l deoseb ite ca re în c o n jo a ră ce i 10 a n i de

fe s t iv a l, precum ş i a ce lo r două decenii de existenţă a C e n a c lu lu i e p ig ra m iş t i lo r c lu je n i (botezat, d in 1989, “ S A T IR IC O N ”). S a lu tu r ilo r d in p a rte a o f ic ia lită ţ i lo r - v ic e p r im a ru l N ico lae Ruja, d l D u m itru Onaca, din partea C o n s iliu lu i Judeţean C lu j - le -au urm at cîteva lansări de c ă r ţ i , în tre ca re : 85 de epigramişti clujeni (M ică an to log ie de Ioan Pop), Ioan Pop - “Şi totuşi... epigrama”, Valentin Vişinescu “Rondeluri şi epigrame”, un vo lu m de ep igram e a l lu i Marin Boţoc, cartea “S tih u r i

marţiale” a lui Efim Constantin Iiiraşcu (Iaşi), Tarlapan, volumul de Lucian Mănăilescu (Buzău), rememorări, poeme şi Toma Michinici (Bucureşti), epigrame grupate sub titlul Ion Toderaşcu (Bîrlad), Arc peste timp de Alexandru M ihai: Teognoste (Cluj- Băeţan... Expoziţia de Napoca), Vasile Vorobe caricatură a lui Virgil (Suceavă), Viorica Voicescu Tomuleţ a completat plastic (Sibiu) şi Ionel Andraşoni oferta de “hrană spirituală" (Cluj-Napoca)- Premiul

t i p # §, \ - ? ■ ::

« f l

p e care o re p re z in tă , cu f ieca re ediţie, festiva lu l.

După evaluarea creaţiilor trimise de cei peste 160 de participanţi, reprezentînd 13 din cele 18 centreepigramatice ale ţării, premiile fesţivalului - acordate de un juriu prezidat de Petru Poantă, din care au mai făcut parte:

: Victor Cubleşan, Ilie Călian, Marcel Mureşeanu şi Ioan Pop - au revenit epigramiştilor. Eugen Albu (Cluj-Napoca), George Corbu (Bucureşti); Ion Diviza (Chişinău),

“Adevărului de Cluj Prezent la

m a n i f e s t a r e , preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, dl George Corbu, a anunţat câ Uniunea a hotărît să acorde titlul de membru de onoare, pentru merite culturale deosebite înpromovarea epigramei româneşti, următorilor: C-e n a c 1 u 1 u.i “ S A T I R I C O N ”

al epigramiştilor clujeni; primarului , Gheorghe Funâr

. (domnia sa a,condus detaşat.’: în topul celor distinşi cu diplome ale festivalului, organizatorilor ; 1 şi sponsorilor!); criticului şi istoricului literar Petru Poantă; lui Traian Brad - directorul Bibliotecii Judeţene “O. Goga”. La împlinirea a 20 de ani de existenţă a Cenaclului epigramiştilor clujeni au fost acordate premii din partea aceleiaşi Uniuni a Epigramiştilor din România liii Ioan Pop, Eugen Alb, Marian Popescu, Marin Boţoc şi Mihai Teognoste; pentru consecvenţa 1 şiprofesionalismul cu care activează în cadrul

“SATIRICONULUI” a fost acordată o diplomă dnei Silvia Popescu. ţ. Recitalul de epigrame - care se cere auzit i şi nu povestit - a fost precedat | de lectura eîtorva creaţii | reprezentative ale unor epigramişti plecaţi prea de timpuriu, cei prezenţi dorind să le omagieze memoria prin chiar ceea ce au lăsat ei în urmă: rodul- versificaţei proprii, cu amprenta personală, ingenioasă şi aplecată spre “ludic şi agreabil”.

Satira aciaâ, verbul ascuţit şi fina ironie au fost la ele acasă.

Michaela BOCU Fo to : I. P E T C U

• £*2** ' tC b X lt f y & b fa l •

! Virgil TOMULEŢ:P o r t r e t e i r o n i c e

Iată că, din nou, Festivalul Naţional “Eterna Epigramă”, acest Tîrg de culori, sunete şi cuvinte, îi dă prilejul plasticianului Virgil Tomuleţ să ne bucure privirea cu o spectaculoasă galerie portretistică, decupată din forfota zilnică a cetăţii noastre culturale, definită ca la Operă: “Tîrg mare, mişcare; unii trec, alţii vin...” în acest bazar de fraze colorate, se aude chiar glasul Călinescului lansînd o definiţie ludică: “Epigrama este un strănut literar”. Aşa se face că, prin mijloacele graficii satirice, Virgil Tomuleţ ‘ intră într-un duel/mai degrabă într-un dialog cu epigramiştii - acest soi ciudat de barzi, obligaţi să-şi concentreze discursul într-un catren şi subţirimile gîndurilor într-o alegjorie. Florilegiul portretistic, pe care'artistul ni-1 oferă cu atîta generozitate, figurează, după a noastră părere, la capitolul - zîmbete, ironii, suspine. Pentru că, deşi s-ar părea câ Tomuleţ poartă o floare de cactus la butonieră, el ascunde ţepii, păstrînd doar floarea, privindu-şi personajele, binevoitor, prin prisma lentilelor sale magice. Este adevărat că, uneori, ironistului Tomuleţ îi creşte o ghiară Ia peniţă, aşa cum se poate observa în panorama portretistică a politicienilor noştri sau în comentariile grafice la peisajul publicistic clujean. Vreau să vâ mai spun câ, peste exponatele lui Virgil Tomuleţ răsună parcă ecoul versetelor “presatanice” ale lui Păstorel, pe care, parafrazîndu-1, am încheia: “Căci şi caricatura e o artă/Cînd caricaturistul e artist!”

Negoîţâ 1R1M1E

D e s p re im p lic a re a t ra g e d ie i In c o n te m p o ra n e ita te

8 » e a n c i b c

Cea de a 8-a prem ieră a actualei s ta g iu n i a adus pe scena Teatru lu i N a ţ io n a l d in C fu j-N a p o c a p ie sa p o e tu lu i ş i d ra m a tu rg u lu i suedez contemporan Lars Noren Curajul de a ucide, piesă credita tă cu o presă fa v o ra b ilă în Ita lia , Franţa, Germania, p re c u m ş i în ţa ra de o r ig in e a autoru lu i, Suedia. în regia semnată de Zoltan Schapira ş i scenografia lu i T. Th. Ciupe - poate o fe r ic ită întîmplare a fă c u t să se întîlnească un tînăr. re g iz o r cu un s c e n o g ra f de m are va loare - pub licu l i-a aplaudat p e Ion Marian (tatăl), D ragoş Pop (E rik ) şi Angelica N icoară (Radka).

Valorificînd la parametri contemporani complexul oedipian,

dramaturgul suedfez brodează, cu vagi trimiteri spre cîmpul psihanalizei: fixaţia amoroasă pentru părintele de . sex opus, agresivitatea ostilă faţă de . părintele de acelaşi sex care trebuie distrus pentru atingerea propriei

' maturităţi, replica “Lasă-mă să exist, nu te vîrî în sufletul meu” devenind laitmotivul unei inexorabile înfrîngeri interioare. Asemenea lui Oedip, Erik împlineşte prevestirea oracolului; “singurul lucru pe care trebuie să-l fac e să mă îndepărtez de tine” (Erik), orbirea orgolioasă, complexul ucigaş punînd tot mai mult stăpînire pe el. Deşi în vîrstă de 30 de ani, eroului îi este creionat un comportament adesea infantil, cu

de YaXe 'TtoXenrăbufniri necontrolate, dialogul derivat din acesta situîndu-se pe aceleaşi coordonate, ale diminuării resurselor sufleteşti. Drumul lui Erik deşi destul de palid, e parcurs de tînărul actor Dragoş Pop cu suficientă siguranţă, pentru a se putea confrunta cu tatăl,: Ion Marian. între cei doi, Angelica. Nicoară (Radka) e o apariţie agreabilă, atît cît îi permite partitura, nu prea generoasă, de altfel. Poate câ împingerea prea departe a speculaţiilor nu e în favoarea piesei sau, în orice caz, a variantei prescurtate, prezentate pe scena clujeană şi care lasă impresia că se termină înainte de a fi început cu adevărat. Cu toate acestea, spectacolul se ordonează logic, din secvenţe

cinematografice în crescendo, din orbirea orgolioasă şi, în timp ce brumasubconştient către realitatea imediată, de lumină interioară se stinge, moarefluxul amintirii fiind indus prin vocile şi spiritul.care sporesc'misterul. Finalul aduce_________ Michaela BOCU

O fzXemleXd aAtefctată, ccc \ctteTe&

S O L D A T U L U I

După cum anunţăm în ed iţia de sîmbătă-dumi'nică (26-27 iunie 1999) a y z ia ru lu i nostru, m arţi, 29 iu n ie a.c., la ora 19, va avea loc pe scena Teatrului " N aţio n a l d in C luj-Napoca prem iera spectaco lu lu i in t itu la t POVESTEA SOLDATULUI WOYZECK după piesă Woyzeck de Georg B iichner şi opera W ozzekde A lban Berg. Spectacolul este rea liza t de Academia de M uzică “ Gh. D im a ” , în colaborare cu.Teatrul N a tiona l ş i Fundaţia Cultura l- A rtis tică “INARO PREMIERA ", Dacă opera lu i Berg nu a m ai fo s t n iciodată , reprezentată pe vreo scenă d in România, piesa lu i B iichner a pu tu t f i văzută j pe sena N a ţiona lu lu i clu jean în stagiunea '1 97 6 -1 7 , în regia lu i M ircea M artin . în d is tribu ţie : Dragoş Pop\- Woyzeck, Simona Ivaş - M ărie , Petre Băcioiu - Căpitanul, Vincze Janos - Tamburul major, Mihai Iacob - Andres, Cristina Secăreanu - Vestitorul. de bîlci, George Petean - Doctoru l, Ileana

; Negru - Margaret, Ligia Moga - Bunica. Ciprian Mizgan Danciu - Nebunul. Regia este semnată de Ina Hudea, care susţine cu această ocazie examenul de licenţă la specializarea Regie teatru muzical, clasa prof. D ore l Vişan, p ro f : univ. dr. Eduard Terenyi ş i p ro f univ. A lexandru Fărcaş. Conducerea sonoră a fo s t încredinţată dirijondui Adrian Morar; pregătirea muzicală şi. acompaniament - Babos Judith; Soos Attila - reg izo r de imagine; Banto Zsuzsa - asistent regie; Andreea Avram, Alina Opriş - costume; Esthera

t Bir o - regia tehnică; Andreea Cosiîngioară, Răzvan Bădescu - ed ito ri imagine; Călin lonce -e fe c te sonore; Florin Ghic - sonorizare; Mara Terebesy - manager producţie.

un spectacol după Woyzeck de G. Biichner şi Wozzek de Â. BergSpectacolul urmăreşte, printr-o

amalgamare a componentelor muzicale şi dramatice, într-o manieră originală, realizarea unui deziderat unic: aspiraţia către acel limbaj, puternic ancorat în tiparele acestui final de secol, capabil să exprime psihicul polivalent şi contradictoriu al omului contemporan. De aici şi şansa compozitorului de a găsi un stil de proză muzicală liberă, atonală, asimetrică. Premiera operei Wozzek de Alban Berg a avut loc ia 14 decembrie 1925, la opera din Berlin, sub conducerea lui Erich Kleiber, şi a reprezentat un moment crucial în elaborarea unui prototip de dramă muzicală. Ea are la bază textul dramatic Woyzeck al romanticului timpuriu Georg Biichner (1813-1837), o piesă care, deşi din secolul trecut, apare surprinzător de actuală şi poate fi circumscrisă ideii de teatru contemporan. Şi aceasta pentru că, în

Woyzeck, Biichner ridică probleme de o copleşitoare noutate pentru epoca sa: aici se întrepătrund profetic unele probleme de acută stringenţă - realism social, existenţialism, chiar psihanaliză. Compozitorul Alban Berg nu’a ales întîmplător drama lui Biichner spre a-i servi drept libret: fiecare cuvînt, fiecare gest sau acţiune dobîndeşte o dublă semnificaţie, realităţii sordide imediate'alăturîndu-i-se o viziune înfiorată asupra destinului uman. Respectînd, în general, textul, compozitorul şi-a construit libretul condensînd şi unificînd scene izolate din piesa lui Buchner (în original trei acte, fiecare avînd cîte cinci scene) Wozzeck ajunge să fie ridicat la rangul marilor eroi tragici de-operă, asemeni lui Orfeu, Don Giovanni sau Othello. Structura muzicală implică elemente de suită, rapsodie, marş militar, cîntec de leagăn sau passacaglie, pînă la

sonată, invenţiune şi fugă, largo,. scherzo sau rondo marziale, compozitorul demonstrînd nu numai o profundă cunoaştere a tradiţiei, ci şi capacitate de adaptare la declamaţia lirică liberă, la invenţiuni pe un sunet, pe un acord sau ritm, de exemplu.

Semnificaţiilor mitice, aproape simbolice ale personajelor, între.care se detaşează soldatul Woyzeck - spirit aproape primitiv şi inocent, care o iubeşte pe Mărie cu reală şi tandră pasiune - regizoarea Ina Hudea le asociază noi posibilităţi de comunicare a expresiei artistice prin intermediul “actorului dramatic” şi al “actorului muzician”. în noul gen de spectacol, simbolistica reprezentării e evidenţiată în trei scenarii; filmic-sonor, teatral şi operistic. întrepătrunderea simbolurilor ., şi plăcerea descoperirii le lăsăm, pînă. după premieră, pe seama spectatorilor.

Michaela BOCU

r r p r r r

I ?

Marţi, 29 iunie7 .0 0 M atina l N a tio n a l;9 .0 0 . T V R C lu j - N a p o c a ; ' 1 0 ,0 0 TV R Info; 1 0 ,0 5 T V R la ş i;

1 1 .0 0 T V R T im iş o a ra ; 1 2 ,0 0 T V R Info;1 2 .0 5 C ă s u ţ a d in p re rie (r); 1 3 ,0 0 C r e d o (r); 1 4 ,0 0 TV R Info; 1 4 ,1 0 S a n ta B a rb a r a (r); 1 5 ,0 0 E m is iu n e p e n tru p e r s o a n e c u * h a n d i c a p ; 1 5 ,3 0 E c c le s ia s t '9 9 ; 1 6 ,0 0 E m is iu n e în lim ba m a g h ia r ă ; 1 7 ,0 0 în f lag ran t; 1 7 ,3 0 O fam ilie c iu d a tă ; 1 8 ,0 0 TV R Info; 1 8 ,1 0 S u n s e t B e a c h ; 1 9 ,0 0 J u m ă ta te a ta ;2 0 .0 0 J u r n a l . M e te o . S p o r t . E d iţie s p e c ia lă ; 2 1 ,0 0 S m ith so n ia n F e s tiv a l. T ra n s m is iu n e d e la W a s h in g to n ; 21,10 Film : L o la M o n te s (G e r ./F ra n ţa 1 9 9 5 );2 2 .5 J u rn a lu l d e n o a p te . S p o r t ; 2 3 ,0 5 În tîln ire la vîrf; 0 ,0 5 Un o m în tre o a m e n i. P ro fe s o ru l C o rn e l V aniu ; 0 ,3 0 T e n is M a re le T u rn e u In te rn a ţio n a l d e la W im b le d o n . R e z u m a tu l z ile i a 8 -a . m 7 , 0 0 T V M .

T e l e m a t i n a l ; 8 ,0 0 I v i T e n is M a re le T u rn e u

In te rn a ţio n a l d e la W im b led o n (r); 9 ,0 0 Ultim ul tr e n (r); 1 0 ,0 0 E c ran u l (r); 1 0 ,3 0 P re o tu l ş i c îr c iu m ă r i ţa ( s /r ) ; 1 1 ,1 5 S u rp r iz e , s u r p r iz e (r); 1 3 ,1 5 R e b e lu l (s ) ; 1 4 ,0 0 C o n v ie ţu ir i; 1 5 ,0 0 T V R Info;1 5 ,1 0 L im bi s t r ă in e . F r a n c e z ă ; 1 5 ,3 5 S a i lo r M o o n (d .a .) ; 1 6 ,0 0 G re c ia (s);1 6 .4 5 S a n ta B a rb a ra (s); 1 7 ,3 0 Tri­b u n a p a r tid e lo r , p a r la m e n ta re ; 1 7 ,5 5 F ilm e le s ă p tă m în ii; 18 ,00 C a re p e c a re ;1 9 .0 0 Ş tiri b a n c a r e şi b u r s ie re ; 1 9 ,1 0 D o s a re le is to r ie i; 2 0 ,1 0 C ă s u ţ a d in p re rie (s); 2 1 ,0 0 S e n s u l tranziţie i; 2 2 ,0 0 T e a t r u l i r i c ; 2 3 ,3 0 P e l e r i n a j e . M ă n ă s t i r e a C u r te a d e A rg e ş ; 0 ,0 0 P o e z i a c în tu lu i c u s o p r a n a I r in a S â n d u l e s c u - B ă l a n ; 0 ,3 5 T V M . M e s a g e r .

7 .0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro TV e a l tă u ! ; 1 0 ,0 0 T în ă r şi n e lin iş tit (r);1 1 .0 0 Film: S t a r e a d e

u r g e n ţă (r); 1 2 ,3 0 D rag u l d e R a y m o n d (s ) ; 1 3 ,0 0 Ş tirile P ro TV/ O p ro p o z iţie p e zi; 1 3 ,1 0 F ilm : B ra n c o Billy (r);1 5 .0 5 F a m i l ia B u n d y ( s ) ; 1 5 ,3 0 Ş tre n g ă r i ţa ( s ) ; 1 6 ,1 5 T în ă r şi ne lin iş tit (s ) ; 1 7 .0 0 Ş tirile P ro T V /O p ro p o z iţie pe zi; 1 7 ,3 0 A rip ile p as iu n ii (s ) ; 1 8 ,1 5 In im ă d e ţ ig a n c ă ; 1 9 ,0 0 E x tr a g e r e a că rţii p o ş ta le .T e uiţi şi c îş tig i’ ; 1 9 ,2 0 C h e s t iu n e a z ile i; 1 9 ,3 0 Ş tirile P ro TV;2 0 ,3 0 S e ria l: R e n e g a tu l; 2 1 ,3 0 W a lk e r , p o liţis t t e x a n (s) ; 2 2 ,1 5 Ş tirile P ro T V ;2 2 .2 0 C h e s t iu n e a zileij 2 2 ,3 0 P r ie te n ii tă i (s ) ; 2 3 ,0 0 D o s a re le X; 0 ,0 0 Ş tirile P ro T V /P ro fit/ O p ro p o z iţie p e z i; 0 ,3 0 Film : O m u l c a r e c o a s e (S U A 1 9 9 5 );2 . 0 5 P r o f i t / Ş t i r i l e P r o T V ; 3 ,0 5 N .Y .P .D .B Iu e (s ) ; 3 ,5 0 G e n e ra ţ ia P ro .

7 .0 0 Ştiri; 7 ,1 0 C a fe a i i c u p arfu m d e fe m e ie ;

a n t f M ţ - 8 ,0 0 D e s e n e a n im a te ;1 0 .4 5 Ştiri; 1 1 ,0 0 A tre ia p la n e tă d e la s o a r e (s); 1 1 ,3 0 S p a rk s (s) ; 1 2 ,0 0 T ro p ica l H e a ty ( s ) ; 13 ,00 Ş tirile am iezii;1 3 ,1 5 N a s h B r i d g e s ( s ) ; 1 4 ,0 0 E s m e r a ld a (s) ; 1 5 ,0 0 A p e lin iştite (s);1 6 .0 0 L u z M a ria (s); 1 7 ,0 0 Ş tirile a m ie z ii ; 1 7 ,2 5 L e o n e la ( s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a to r ; ; 2 0 ,0 0 Filmul să p tă m în ii : P a la tu l p lă c e r ilo r (SU A 1 9 8 0 ); 2 2 ,0 0 F ă r ă ob lig a ţii (s ) ; 2 2 ,2 5 O b s e rv a to r ;2 2 .4 5 F ilm : N o a p te a c o n fe s iu n i lo r (SU A 1995); 0 ,3 0 C a raca tiţa ; 1 ,3 0 Film: P a la tu l p lă c e r i lo r (r); 3 ,0 0 A p e lin iştite (r); 3 ,4 5 L u z M a ria (s/r); 4 ,3 0 L e o n e la ( s /r ) ; 6 ,0 0 N a s h B rid g e s (s /r).

7 .0 0 C e n te n n ia l (s /r);9 . 0 0 C a p s u l a d e o x ig en ; 1 3 ,0 0 N im eni n u e p e rfe c t (s ) ; 1 4 ,0 0

J e r r y S p r i n g e r S h o w ; 1 5 ,0 0 P re tu tin d e n i c u t in e (s); 1 6 ,0 0 C e le b ri ş i b o g a ţ i ( s ) ; 1 7 ,0 0 M aria M e rc e d e s ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 9 ,0 0 C a m e r a a s c u n s ă ; 1 9 ,3 0 V ip e r (s); 2 0 ,2 0 Film : S o ţ ia f ra te lu i m e u (SU A 1 9 8 9 ); 2 1 ,5 0 P o z ă la m in u t (s ) ; 2 2 ,1 0 R e a l TV;2 2 .2 0 F o c u s + ; 2 3 ,0 0 C e n te n n ia l - L e g e n d e d in lu m e a n o u ă (s); 1 ,0 0 Film

• d e g r o a z ă ; 2 ,3 0 F o c u s + (r).— _ 7 ,0 0 M in c iu n a (r); 7 ,4 5

G u a d a lu p e (r); 8 ,3 0 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (r);

9 ,1 5 în g e r s ă lb a t i c (rj; 1 0 ,0 0 C e le s t e s e î n to a r c e (r); 1 1 ,0 0 V ia ţa n o a s t r ă (r);1. o / - o D r a g o s t e ş i p u t e r e ; 1 2 ,4 5

r / Ir'h 1 3 ,3 0 M a ria ( s ) ; 1 .4 ,15 X ^rn ă te c a de a c a s ă : V ia ţa lui B rian

r t ţ 'p â M o n t y P y t h o n ( r ) ; 1 6 ,0 0 K G u a d a l u p e ( s ) ; 1 7 ,0 0 C e l e s t e s e

î n t o a r c e - 1 8 ,0 0 D r a g o s te ş i p u te r e ,18,45 Căsuţa poveştilor; 191,30 Viaţa

n o a s t r ă (s); 2 0 ,1 5 în g e r s ă lb a t ic (s);2 1 ,1 5 M inciuna (s); 2 2 ,0 0 M ilady (s);2 3 ,0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : S e re z o lv ă ... am ig o (Italia 1971). 1

- T E L & 7 7 ,0 0 Ştiri; 7 ,1 0 B u n ă / / d im in e a ţa , R o m â n ia ;

/ / C l f c ţ O 1 ° , ° ° Ş t i r i ; 1 0 ,1 5 T e le sh o p p in g ; 1 0 ,3 0 D intre s u te d e

- z ia r e -rev is ta p re s e i (r); 1 1 ,1 5 S tu d io u l T u d o r V ornicu; 1 4 ,0 0 M edici la d a to r ie (s ) ; 1 5 ,0 0 Ştiri; 1 5 ,0 5 P o s t M erid ian; 1 6 ,3 0 O s in g u r ă v ia ţă ( s ) ; 1 7 ,3 0 D o c u m e n t a r ; 1 8 ,0 0 Ş tir i ; 1 8 ,1 0 D in a s tia (s); 1 9 ,0 0 S e c ţia d e poliţie (s ) ; 2 0 ,0 0 A c tu a lita tea f e l e 7; 2 1 ,0 0 D in tr e s u te d e z ia r e ; 2 1 ,4 5 Ţ a ra n o a s t ră ; 2 2 ,0 0 C u tia P a n d o re i; 2 3 ,0 0 2 4 d in 2 4 ; 2 3 ,3 0 P ac ific D rive (s) ; 0 ,0 0 Ş tiri; 0 ,1 5 O ră H; 2 ,0 0 A c tu a lita te a T e le 7; 2 ,3 0 D p c u m e n ta r (r); 3 ,0 0 M edici la d a to rie (s/r); 3 ,4 5 S e c ţ ia d e p o liţie (r); 4 ,4 5 C u tia P a n d o re i (r); 5 ,4 5 A s S h o w (r); 6 ,4 0 T e le sh o p p in g .

Miercuri, 30 iunie7 .0 0 M atinal N atio n a l;9 .0 0 T V R C lu j- N a p o c a ; 1 0 ,0 0 TV R

In fo ; 1 0 ,0 5 T V R la ş i; 1 1 ,0 0 T V R T im iş o a ra ; 1 2 ,0 0 TV R Info; 1 2 ,0 5 C ă s u ţa din p re rie (r); 1 3 ,0 0 U n iv ersu l c u n o a ş te r i i (r); 1 4 ,0 0 TVR Info; 1 4 ,1 0 S a n ta B a rb a ra (r); 1 5 ,0 0 R e p e re vita le;1 5 ,3 0 P ro P a tr ia ; 1 6 ,3 0 D on Q u ijo te d e la M a n c h a (d .a .) ; 1 7 ,0 0 M ed ic in a p e n t r u toţi; 1 7 ,3 0 O fam ilie c iu d a tă (s);1 8 .0 0 TV R Info; 1 8 ,1 0 S u n s e t B e a c h (s ) ; 1 9 ,0 0 J u m ă ta te a ta ; 2 0 ,0 0 Ju rn a l . M e te o . S p o rt. E d iţie sp e c ia lă ; 2 1 ,0 0 S m ith s o n ia n F e s tiv a l. T ra n s m is iu n e d e la W a s h in g to n ; 2 1 ,1 0 L u m e a b ă rb a ţi lo r (s); 2 3 ,3 5 Im p ac t. Is to r ie şi ... p o rc i; 2 2 ,0 0 In c o m p a n ia v e d e te lo r ;2 2 ,5 5 O rd in e a p u b lic ă ; 2 3 ,0 5 Ju rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,2 0 C u ltu ra în lum e; 2 3 ,5 0 L a h a n u l cu v e s e l ie . . . ; 0 ,3 0 T e n is M a re le T u rn e u In te rn a ţio n a l d e la W im b le d o n . R e z u m a tu l z ile i-a 9 -a .„ 7 ,0 0 TVM T e lem atin a l;

■ 8,00 Tenis Marele% V | ” T u rn e u I n te rn a ţ io n a l

d e la W im b led o n (r); 9 ,0 0 P e le r in a je ' (r); 9 ,3 0 În tîln ire la v îrf (r); 1 0 ,3 0 E c c le s ia s t '9 9 (r); 1 1 ,0 0 M a p a m o n d (r); 1 1 ,3 0 T e le e n c ic lo p e d ia (r); 1 2 ,2 0 S ă n ă ta te , că-i m ai b u n ă d e c î t to a te ! (r); 1 2 ,5 0 U n c în te c p e n tru f ie c a re ;1 3 ,1 0 TV R Info; 1 3 ,1 5 R e b e lu l (s);1 4 .0 0 E m is iu n e în lim ba m a g h ia ră ;1 5 .0 0 TV R Info; 1 5 ,1 0 Limbi s t r ă in e . G e r m a n ă ; 1 5 ,3 5 S a ilo r M o o n (d .a .) ;1 6 .0 0 G re c ia (s); 1 6 ,4 5 S a n ta B a rb a ra ( s ) ; 1 7 ,3 0 A n sam b lu ri fo lc lo rice ; 1 8 ,0 0 C a r e p e c a re ; 1 9 ,0 0 Ştiri b a n c a r e şi b u r s ie r e ; 1 9 ,10 C o n tem p -A rt (r); 2 0 ,1 0 C ă s u ţa din p re rie (s); 2 1 ,0 0 P e n tru - d v ., d o a m n ă !; 2 2 ,0 0 Film: O ita lia n c ă (Ita lia 1979); 2 3 ,3 5 O p e ra M undi; 0 ,0 5 O a m e n i c a r e a u fo s t: Dr. A n a A sla n ; 0 ,3 0 TVM . M e s a g e r .

7 .0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e al tău !; 1 0 ,0 0 T în ă r şi nelin iştit (r);1 0 ,4 5 N .Y .P .D . B lu e -

v ia ţă d e poliţist (s); 1 1 ,3 0 W alk e r, p o liţis t te x a n (r); 1 2 ,3 0 D ra g u l d e R a y m o n d (s); 1 3 ,0 0 Ş tirile P ro T V / O p ro p o z iţie p e zi; 1 3 ,1 0 Film: O m ul c a r e c o a s e (r); 14 ,40 O glinda tim pului; 13 ,0 5 F am ilia B undy (s); 1 5 ,3 0 Ş tre n g ă r i ţa (s); 1 6 ,1 5 T înă r şi neliniştit; 1 7 ,0 0 Ştirile P ro T V /O p ro p o z iţ ie p e z i;1 7 ,3 0 A rip ile p a s iu n ii (s); 1 8 ,1 5 In im ă d e ţig a n c ă ;1 9 .0 0 E x tra g e re a cărţii p o ş ta le „T e uiţi ş i c îş tig i”; 19 ,20 C h e s tiu n e a zilei; 1 9 ,3 0 Ş tirile P ro TV; 2 0 ,3 0 Film: T riunghiu l c o n ju g a ! (SU A 1 9 8 8 ); 2 2 ,1 5 Ş tirile P ro TV; 2 2 ,2 0 C h e s t iu n e a z ile i; 2 2 ,3 0 P rie te n ii tăi; 2 3 ,0 0 D o s a re le X; 0 ,0 0 Ş tirile P ro TV /Profit/ O p ro p o z iţie p e zi; 0 ,3 0 F ilm : N e v in o v a tu l (A u s tr a l ia1 9 9 4 ); 2 ,0 0 P rofit/ Ş tirile P ro TV; 3 ,0 0 N .Y .P .D . B lue (s); 3 ,4 5 G e n e ra ţ ia P ro .

7 .0 0 Ştiri; 7 ,1 0 C a fe a cu p a rfu m d e fe m e ie ;8 .0 0 D e s e n e a n im a te ;

1 0 .4 5 Ştiri; 1 1 ,0 0 A tre ia p la n e tă d e la S o a r e (s); 1 1 ,3 0 S p a r k s (s); 1 2 ,0 0 T ro p ic a l H ea t (s); 1 3 ,0 0 Ş tirile am iezii;1 3 ,1 5 N a s h B r i d g e s ( s ) ; 1 4 ,0 0 E s m e ra ld a (s); 1 5 ,0 0 A p e lin iştite (s);1 6 .0 0 L uz M aria (s); 1 7 ,0 0 Ştiri; 1 7 ,2 5 L e o n e la (s); 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r ; 2 0 ,0 0 Film : J a g u a ru l (F ra n ţa 1 9 9 6 ); 2 1 ,4 5 P re z e n tu l s im plu ; 2 2 ,1 5 O b s e rv a to r ;2 2 .4 5 Film: S e d u c ţ ie ş i c r im ă (SU A 1 9 9 6 ) ; 0 ,3 0 N a v a r r o ( s ) ; 2 ,0 0 o b s e rv a to r (r); 2 ,3 0 A p e 'l in iş t ite (r);3 .3 0 L uz M aria (r); 4 ,3 0 L e o n e la (r);5 .3 0 F o işo ru l d e fo c (r); 6 ,0 0 N a s h

B rid g es (r). * ' ,7 .0 0 C e n te n n ia l - L e g e n d e d in lu m e a n o u ă (r); 9 ,0 0 C a p su la d e o x ig e n ; 1 3 ,0 0

N im en i nu e p e r fe c t; 1 4 ,0 0 J e r ry S p rin g e r S how ; 1 5 ,0 0 P re tu tin d en i cu tine; 1 6 ,00 C e leb ri şi bogaţi (s); 1 7 ,00 M aria M e rc e d e s (s); 18 ,00 F o c u s ;19 .0 0 C a m e ra a s c u n s ă ; 19 ,30 V iper;2 0 ,2 0 C o m isaru l R ex ; 2 1 ,1 5 S erial: P rofesion iştii; 2 2 ,1 0 R eal TV; 2 2 ,2 0 F o cu s+ ; 2 3 ,0 0 C e n te n n ia l - L e g e n d e din lu m e a n o u ă ; 1 ,0 0 Film d e g ro a z ă ;2 ,3 0 F o c u s+ (r).

7 .0 0 M inciuna (r); 7 ,4 5 G u a d a lu p e (r); 8 ,3 0 C ă s u ţa p o veştilo r (r);

9 .1 5 în g e r s ă lb a tic (r); 10 ,00 C e le s te s e în to a rc e (r);,11 ,0 0 V ia ţa n o a s tră (r);12 .0 0 D ra g o s te şi p u te re ; 1 2 ,4 5 Mi­la d y (r) ; 1 3 ,3 0 M a ria (s ) ; 1 4 ,1 5 C i n e m a t e c a d e a c a s ă ; 1 6 ,0 0 G u a d a lu p e (s) ; 1 7 ,0 0 C e le s te s e în to a rc e (s); 18 ,0 0 D ra g o s te şi p u te re ;18 ,4 5 C ă s u ţa p o v eştilo r; 19 ,3 0 V ia ţa n o a s tră (s); 2 0 ,1 5 în g e r să lb a tic (s);2 1 .1 5 M inciuna (s); 2 2 ,0 0 M ilady (sO;2 3 .0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : C aru se lu l (SUA

Y7 7 ,0 0 Ştiri; 7 ,1 0 B u n ă/ / d im in e a ţa , R o m â n ia ;

Z / a f c > 0 1 0 ,0 0 Ş tir i ; 1 0 ,1 5 T e le s h o p p in g ; 1 0 ,3 0

D intre s u te d e z ia re - re v is ta p re se i (r);11 .1 5 C u tia P a n d o re i; 12 ,00 D incolo d e s ta d io n (r); 1 3 ,4 5 D o c u m e n ta r (r);14 .0 0 M edici la d a to r ie (s); 15 ,0 0 Ştiri;1 5 ,0 5 P o s t M erid ian ; 16 ,3 0 O s in g u ră v ia ţă (s); 1 7 ,3 0 G lo b e tro th e r; 1 8 ,0 0 Ştiri; 1 8 ,1 0 D in a s tia (s); 19 ,00 S e c ţia d e poliţie; 2 0 ,0 0 A c tu a lita te a T e le V;2 1 .0 0 D in tre s u te d e z ia re ; 2 1 ,4 5 Ţ a ra n o a s tră ; 2 2 ,0 0 R e p o r te r T e le 7; 2 3 ,0 0 D errick (s); 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,1 5 O ra H - e m i s i u n e d e c o n f e s i u n i ; 2 ,0 0 A ctu a lita tea T e le 7; 2 ,3 0 T e le sh o p p in g ; 2 ,3 5 D o c u m e n ta r (r); 3 ,0 0 M edici la d a to r ie (r); 3 ,4 5 S e c ţ ia d e poliţie (r);4 .4 5 R e p o r te rT e le 7 (r); 5 ,4 5 A s S h o w j6 .4 0 T e le sh o p p in g .

Joi, 1 iulie_ 7 ,0 0 M atinal N aţional;

9 .0 0 T V R C lu j- I Y I N a p o c a ; . 1 0 ,0 0 TV R

Info; 1 0 ,0 5 Ţ V R la ş i; 1 1 ,0 0 TV R T im iş o a ra ; 1 2 ,0 0 T V R Info; 1 2 ,0 5 C ă s u ţa din p re rie (r); 1 3 ,0 0 P e n tru dv ., d o a m n ă ! (r); 1 4 ,0 0 TV R Info; 1 4 ,1 0 S a n ta B a rb a r a (r); 1 5 ,0 0 T rib u n a p a r t i d e l o r p a r l a m e n t a r e ; 1 5 ,3 0 C onvieţu iri (m ag .); 16 ,0 0 T e n is M arele T u rn e u In te rn a ţio n a l d e la W im bledon . S e m ifin a le le fem e i; 1 8 ,0 0 TVR Info;18 .1 0 S u n s e t B e a c h ; 18 ,5 5 R ezu lta te le tra g e rilo r S u p e r L oto 5 /40 şi E x p res ;1 9 .0 0 J u m ă ta te a ta ; 2 0 ,0 0 Ju rn a l . M e teo . S p o rt. E d iţie sp e c ia lă ; 2 1 ,0 0 S m ith so n ia n F estiv a l. T ra n sm is iu n e d e la W a sh in g to n ; 2 1 ,1 0 M iracole (s);2 1 .5 5 La v o lan ; 2 2 ,1 0 C u ochii’n 4;2 3 .1 0 Ju rn a lu l d e n o a p te . Sport; 2 3 ,2 5 D intre s u te d e c a ta rg e ; 0 ,2 5 P ariu l T rio - c u r s ă h ip ic ă in te rn a ţ io n a lă t r a n s m is ă d e la P a r is ; 0 ,3 0 T e n is . M a re le T u rn e u In te rn a ţio n a l d e la W im b led o n . R e z u m a tu l zilei a 10 -a .

7 .0 0 T V M . T e le m a t in a l ; 8 ,0 0

f y ! T e n is M are le T u rn e u I n te r n a ţ io n a l d e la

W im bledon (r); 9 ,0 0 A lfa şi O m e g a (r);9 .4 0 C u ltu ra în lu m e (r); 10 ,10 Im p ac t (r); 1 0 ,4 0 L u m e a b ă rb a ţilo r (r); 1 1 ,0 5 In co m p a n ia v e d e te lo r : Clive J a m e s la L as V e g a s (r); 1 1 ,5 5 M edicina p e n tru toţi (r); 1 2 ,2 5 C ro n ica A m azon ie i (do);1 2 .5 5 T in e ri in te rp re ţ i d e m u z ic ă p o p u la ră ; 1 3 ,1 5 R e b e lu l (s); 1 4 ,00 E m is iu n e în lim ba g e rm a n ă ; 1 5 ,00 C a n a d a - G ig a n tu l d in N o rd -V est;1 5 .1 0 Limbi s tră in e . S p an io lă ; 1 5 ,3 5 S a ilo r M oon (d .a .); 1 6 ,0 0 G recia (s);1 6 .4 5 S a n t a B a r b a r a (s ) ; 1 7 ,3 0 B a sc h e t C a m p io n a te le E u ro p en e m a s ­cu lin e 199 9 . S fe rtu ri d e finală; 19 ,00 Ştiri b a n c a r e şi b u rs ie re ; 19,1 O F a ţă în fa ţă cu au toru l; 2 0 ,1 0 C ă su ţa din prerie;2 1 .0 0 U ltim ul tre n ; 2 1 ,4 5 B a s c h e t C a m p io n a te le E u ro p e n e m a sc u lin e 1999; 2 3 ,3 0 D estin u l unui ru c ă re a n ; 0 ,4 0 TVM. M e sa g e r .

7 .0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro Ţ V e a l tău!; 1 0 ,0 0

j: T în ă r şi nelin iştit (r);1 0 ,4 5 Film: Triunghiul

co n ju g a l (r); 1 2 ,3 0 D ragu l d e R a y m o n d (s); 1 3 ,0 0 Ş tirile P ro TV/ O p ropoziţie p e zi; 1 3 ,1 0 Film: N evinovatu l (r); 15 ,0 0

Fam ilia B undy (s); 1 5 ,3 0 Ş tre n g ă r i ţa (s); 1 6 ,1 5 T înăr şi nelin iştit ( s ) f 17 ,0 0 Ştirile P ro TV/ O p ro p o z iţie p e z i; 1 7 ,3 0 A ripile pasiunii (s); 1 8 ,3 0 In im ă d e ţ ig a n c ă (s); 19 ,0 0 E x tra g e re a cărţii p o ş ta le „T e uiţi ş i c î ş t ig i”; 1 9 ,2 0 C h e s tiu n e a zilei; 1 9 ,3 0 Ş tirile p ro TV;2 0 .3 0 M e lro s e P l a c e ( s ) ; 2 1 ,3 0 M ercenarii (s); 2 2 ,1 5 Ş tirile P ro TV;2 2 ,2 0 C h e s tiu n e a zilei; 2 2 ,3 0 P rie ten ii tăi; 2 3 ,0 0 D o sa re le X; 0 ,0 0 Ş tirile pro TV/ P rofit/ O p ro p o z iţie p e zi; 0 ,3 0 Film: S o ţia (A ustralia 1987); 2 ,0 5 Profit/ Ş tirile P ro TV; 3 ,0 0 N .Y .P .D . B lu e (s ) ;‘3 .4 5 G e n e ra ţia P ro .

| 7 ,0 0 Ştiri; 7 ,1 0 C a fe acu p arfu m d e fem e ie ;8 .0 0 D e s e n e a n im a te ;

1 0 .4 5 Ştiri; 11 ,00 A tre ia p la n e tă d e la S o a re ; 11 ,3 0 S p a rk s (s); 1 2 ,0 0 T rop i­cal H e a t (s); 13 ,00 Ş tirile am iezii; 13 ,15 N ash B rid g es (s); 1 4 ,0 0 E sm e ra ld a (s); 1 5 ,0 0 A pe lin iştite (s); 1 6 ,0 0 Luz M aria (s); 17 ,00 Ştiri; 1 7 ,25 L e o n e la (s); 1 9 ,0 0 O b se rv a to r; 2 0 ,0 0 Film : T h e B od P a c k (SU A 1996); 2 1 ,4 5 B rig ad a m obilă; 2 2 ,1 5 O b se rv a to r ; 2 2 ,4 5 Film: F urn ic ile u c ig a ş e (SU A 1 9 9 7 ); 0 ,3 0 Film: C h a tta h o o c h e (SU A ’90); 2 ,1 5 O b s e rv a to r (r); 2 ,5 0 A p e lin iştite (r);3 .4 0 L uz M aria (r); 4 ,3 0 L e o n e la (r);6 .0 0 N a s h B rid g es (r).

|g k 7 ,0 0 C e n te n n ia l (s/r); f j t 9 ,0 0 C a p s u l a d e

o x ig en ; 1 3 ,0 0 N im eni nu e p e rfe c t (s); 14 ,0 0

J e r r y S p r i n g e r S h o w ; 1 5 ,0 0 P re tu tin d e n i cu tin e (s); 1 6 ,0 0 C eleb ri şi b o g a ţi (s); 1 7 ,0 0 M aria M e rc e d e s ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 9 ,0 0 C a m e r a a s c u n s ă ; 19 ,30 V iper; 2 0 ,2 0 Film: C ei m ai bu n i d in tre ce i m ai buni (SU A 1 1 9 8 9 ); 2 1 ,5 0 A pel d e u rg e n ţă ; 2 2 ,1 0 R e a l TV; 2 2 ,2 0 F o c u s+ 2 3 ,0 0 C e n te n ­nial - L e g e n d e d in lu m e a n o u ă (s); 1 ,00 Film d e g ro a z ă ; 2 ,3 0 F o c u s+ (r); 3 ,0 0 R e a l TV.

7 .0 0 M inciuna (r); 7 ,4 5 G u a d a lu p e (r); 8 ,3 0

c X r f t - o Z x s i C ă s u ţa p o v e ş tilo r (r);9 ,1 5 în g e r să lb a tic (r); 2 0 ,0 0 C e le s te s e în to a r c e (r); 1 1 ,0 0 V ia ţa n o a s tră (r);1 2 .0 0 D ra g o s te şi p u te re ; 1 2 ,4 5 Mi­la d y ( r) ; 1 3 ,3 0 M a ria ( s ) ; 1 4 ,1 5 C in e m a te c a d e a c a s ă : C a ru se lu l (r);1 6 .0 0 G u a d a lu p e (s); 17 ,0 0 C e le s te s e în to a rc e ; 18 ,00 D ra g o s te şi p u te re ;1 8 .4 5 C ă s u ţa p o v eştilo r; 1 9 ,3 0 V iaţa n o a s tră (s); 2 0 ,1 5 în g e r să lb a tic ; 2 1 ,1 5 M in c iu n a ; 2 2 ,0 0 M ila d y ; 2 3 ,0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : P e rry M aso n : S icriu l d e stic lă (SU A 1991).

T E L B ~ 7 7 ,0 0 7 ,1 0 B u n ă7 / d im in e a ţa , R o m â n ia ;

/ / W - y ~ 10'00 ? tiri: 10'15T e le s h o p p in g ; 1 0 ,3 0 D intre s u te d e z ia re (r); 1 1 ,1 5 Prim ul p as(r); 12 ,0 0 R e p o rte rT e le 7 (r); 13 ,00 D rum uri printre am intiri (r); 1 3 ,3 0 Cutia m u z ic a lă (r); 14 ,0 0 M edici la d a to rie (s); 1 5 ,0 0 Ştiri; 1 5 ,0 5 P o s t M erid ian;1 6 .3 0 O s in g u ră v ia ţă (s ) ; 1 7 ,3 0 G lo b e tro tte r; 18 ,0 0 A c tu a lita te a T e le 7; 1 8 ,1 0 D inastia (s); 18 ,5 5 P a riu Trio;19 .0 0 C eleb rita te (s); 19 ,55 Loto; 2 0 ,0 0 A c tu a lita te a T ele 7; 2 1 ,0 0 D intre s u te d e z ia re ; 2 1 ,4 5 Ţ a ra n o a s tră ; 2 1 ,5 5 P ariu Trio; 2 2 ,0 0 L inia întîi; 2 3 ,0 0 Lou G ra n t (s); 0 ,0 0 Ş tiri; 0 ,1 5 O ra H- e m i s i u n e d e c o n f e s i u n i ; 1 ,5 0 T e le sh o p p in g ; 2 ,0 0 A c tu a lita te a T e le 7; 2 ,3 0 D o c u m e n ta r (r); 3 ,0 0 M edici la d a to r ie (r); 3 ,4 5 S e c ţ ia d e poliţie (r);4 .4 5 L inia întîi (r); 5 ,4 5 A s S h o w (r);6 .4 0 T e le sh o p p in g .

Vineri, 2 iulie7 .0 0 M atinal N aţional;8 ,4 5 B a c a l a u r e a . t 1 9 9 9 . P ro b a d e lim ba

şi l i te ra tu ra ro m â n ă - sc ris ; 9 ,0 5 TVR C lu j-N ap o ca ; 1 0 ,0 0 TV R Info; 10 ,0 5 TV R laş i; 11 ,00 T V R T im işo a ra ; 1 2 ,0 0 , TVR Info; 12 ,05 C ă s u ţa d in p re rie (rj;1 3 .0 0 Convieţuiri; 1 3 ,3 0 D e la lum e a d u n a te . . . ; 1 4 ,0 0 TV R Info; 1 4 ,1 0 S a n ta B a rb a ra (r); 1 5 ,0 0 E co tu rism ;1 5 .3 0 E m isiu n e în lim ba g e rm a n ă ;1 7 .0 0 C e a iu l d e la o ra 5 ; 1 9 ,0 0 J u m ă ta te a ta; 2 0 ,0 0 Ju rn a l, m e te o , s p o r t . E d iţ ie s p e c i a l ă ; 2 1 ,0 0 S m ith so n ia n F estiv a l (W ash in g to n );2 1 ,1 0 S a lo n u l d e m ach ia j; 2 2 ,1 0 Film: D in d r a g o s t e s a u d in p r i e t e n i e ( G e rm a n ia /I t a l i a '9 5 , p .l) ; 2 3 ,3 5 J u rn a lu l d e n o a p te . S p o rt; 2 3 ,4 5 P la n e ta C in em a; 0 ,3 0 C iclism Turul ciclist a l F ran ţei; 0 ,4 0 T e n is M are le T u rn e u In ternaţional d e la W im bledon . R e z u m a tu l zilei a 11 -a ; 1 ,4 0 Film : O

p o v e s te a d e v ă ra tă (SUA '88).■ 7,00TV M .Telem atinalo;

8 ,0 0 T e n is M a re le • w " '■ ” T u rn eu Internaţional de

la W im bledon (rez . zilei/r);9 ,00 Lumină d in lum ină (r); 9 ,5 0 A tlas (r); 1 0 ,1 0 . In teg ra len P atrick Bruel, F rance Gali ;, (r); 1 1 ,1 0 M iraco le (s/r); 12,00 Cu o ch ii’n 4 (r); 1 3 ,0 0 R ebelu l (s); 13,45 TV R C raiova; 14 ,30 TVR Cluj-Napoca;1 5 .0 0 T e n is M a re le T u rn e u In te rn aq ţio an l d e la W im bledon; 18,00 ; U n iv e r s u l c u n o a ş t e r i i . V iito ru l.! te le c o m u n ic a ţ i i lo r (r); 1 9 ,0 0 Ştiri t b a n c a re şi b u rs ie re e e ; 19,00 Arhive r o m â n e ş t i ; 1 9 ,3 0 B a s c h e t . C a m p io n a te le E u ro p e n e m asculine 1 9 9 9 -P a ris ; 2 1 ,1 5 V înare d e vînt;2 1 .4 5 B a s c h e t - C a m p i o n a t e l e ' E u ro p e n e m a sc u lin e - P aris; 23,30 C o n v ie ţu i r i ; 0 ,0 0 O is to r ie a T ransilvan iei (s/r); 0 ,3 0 TVM. M esager.

7 .0 0 Ştiri; 7 ,10 C afea î ? cu parfum d e femeie;

8 .0 0 D e s e n e anim ate;1 0 .4 5 Ştiri; 1 1 ,0 0 A venturile lui Sm oke B e le w (C a n a d a , ep .1 ); 13 ,00 Ştirile am iezii; 1 3 ,1 5 Film: Duhul din lam pă (SU A 1992); 1 7 ,00 Ştiri; 17,25 Leonela (s); 1 9 ,0 0 O b se rv a to r ; 2 0 ,0 0 Film: A d ă p o s t u l (S U A 1 9 9 8 ) ; 2 1 ,3 0 B a y w a tc h N ig h t s ( s ) ; 2 2 ,1 5 O b se rv a to r ; 2 2 ,4 5 P a r ty T im e - în di­re c t d e la Olim p; 2 3 ,4 5 Viitorul în cep e az i (s); 0 ,3 0 Film: F an to m e le trecutului ( SU A ); 2 ,1 5 Film: O b sesiile trecutului (SU A 1994); 4 ,0 0 Film: Lupta pentru v ic to rie (SU A 1980).

7 .0 0 C e n te n n ia l (r);9 .0 0 C a p s u la d e o x ig en ; 13,00 Nimeni

nu e p en tsc i rs); 1 4 ,0 0 Je rry Springer S h o w ; 15 ,0 0 P re tu tin d en i cu tine (s);1 6 .0 0 C elebri şi b o g a ţi (s); 17,00 Maria M e rc e d e s (s); 1 8 ,0 0 F o cus; 19,00 C a m e ra a s c u n s ă ; 19 ,3 0 Viper; 20,20 A legeţi filmul!; 2 1 ,5 0 R ea l TV; 22,20 F o c u s + ; 2 3 ,0 0 F ilm : M ă ta s e f r a n ţu z e a s c ă (SU A 1993); 0 ,3 0 Film ero tic ; 2 ,3 0 F o c u s+ (r); 3 ,0 0 R e a l TV (0-

7 .0 0 M inciuna (r); 7,45 G u a d a lu p e (r); 8,30 C ă s u ţa poveştilo r (r); 9 ,1 5 În g e rs ă lb a tic ( r ) ;

1 0 .0 0 C e le s te s e în to a rc e (r); 11,00 V ia ţa n o a s tră (r); 1 2 ,0 0 D rag o ste şi p u te re (s/r); 1 2 ,4 5 M ilady (r); 13,30 M aria (s); 14 ,15 C in e m a te c a d e acasă : P e rry M aso n : Sicriul d e stic lă (r); 16,00 G u a d a lu p e (s ) ; 1 7 ,0 0 C e le s te se în to a rc e ; 1 8 ,0 0 D ra g o s te şi putere;1 8 .4 5 C ă s u ţa p o veştilo r; 19 ,30 Viaţa n o a s tră (s); 2 0 ,1 5 în g e r să lb a tic (s);2 1 .1 5 M inciuna (s); 2 2 ,0 0 Milady (s);2 3 .0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : C e le trei fe ţe a le Evei (SU A 1957).Ţ E L 1 7 7 7,00 Ştiri; 7 ,1 0 B ună-

7 / d im in e a ţa , R o m ân ia ;

1 0 ,0 ° Ş‘iri; 1 0 -15T e le s h o p p in g ; 1 0 ,3 0

D intre s u te d e z ia re - rev ista p re se i (r);1 1 .1 5 Lou G ra n t (r); 12 ,00 Linia întîi (r); 1 3 ,0 0 P ac ific D rive (r); 13 ,30 D er­rick (s/r); 1 4 ,45 T e le sh o p p in g ; 15 ,00 Ştiri; 1 5 ,0 5 P o s t M eridian; 16 ,30 O s in g u ră v ia ţă (s); 1 7 ,3 0 G lobetro tter;1 8 .0 0 Ştiri; 1 8 ,1 0 D in astia (s); 19 ,00 C e le b rita te (s); 2 0 ,0 0 A c tu a lita te a T e le 7; 2 1 ,0 0 D intre s u te d e z ia re ; 2 2 ,0 0 T en ta ţii; 2 3 ,0 0 D errick (s); 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,1 5 Lou G ran t (s); 1 ,00 C e le b rita te (r); 2 ,0 0 A c tu a lita te a T e le 7; 2 ,3 0 D o c u m e n ta r (r); 3 ,0 0 Lou G ra n t (r);4 .0 0 G a la T e le 7 (r); 4 ,4 5 T en taţii (r);5 .4 5 A s S h o w (r); 6 ,3 5 C o n cert.

7 .0 0 B u n ă d im in ea ţa P R O T V e al tău ; 10,00

U ra s s T în ă r şi nelin iştit (r);11 .0 0 M elrose P lace

(r); 1 1 ,4 5 M ercenarii (r); 12 ,30 Dragul d e R a y m o n d (r) ;> '1 3 ,0 0 Ş tiri / O p ro p o z iţie p e zi; 1 3 ,1 0 S o ţia ; 14 ,45 O g lin d a tim pului (s); 15 ,05 Fam ilia B u n d y (s); 1 5 ,30 Ş tre n g ă riţa (s); 16,45 T în ă r şi neliniştit (s); 1 7 ,00 Ştirile PR O TV / O propoziţie p e zi; 17 ,30 Aripile p as iu n ii (s); 1 8 ,1 5 Inim ă d e ţigancă (s); 1 9 ,0 0 E x tra g e re a cărţii p o şta le "T e uiţi şi cîştigi"; 19 ,2 0 C h e s tiu n e a zilei c u Florin C ă lin e sc u ; 19 ,30 Ştirile P R O TV; 2 0 ,3 0 C orbu l, îngeru l n eg ru . ( s ) ; 2 3 ,1 0 M ille n iu m ( s ) ; 2 3 ,5 5 C h e s tiu n e a zilei; 0 ,0 5 Ştirile P R O TV/ P ro f i t ; 0 ,1 5 F ilm : În s p a t e l e a p a r e n ţ e l o r (S U A 1 9 9 0 ) ; 1 ,4 5 C h e s tiu n e a zilei; 1 ,5 5 Ştirile P R O TV;2 .4 5 N .Y .P .D . B lu e (r); 3 ,3 0 Live: B a s c h e t NBA.

jB tttw J ta ia a fa M ta t^ !m Im

w m mWSUKSB&0

Ş & ffî& A W & V .

1,«Sjf»ŞjŞîy ■ ■ i2EÎ.Ţ Aţife® >•«

'V . . » . p . ; : ţ

:feaifew^aaiirtai^(2093840)

W -LZm HEWLETT PACKARD

| Expandinq Possibilitie» j

Telefon: <01) 250 29 13 Fax: (01) 250 60 95

E-mail: HP_Romanla@hp.compentlum •///■

i a s iaaia ia i fcaaeE as^aaaas£ liB ta^ j

, KanJa dc Jcsfacert» 3o Cojgart jgjfchl»Hrt noi om f ki tw>f“ » î » ».4SKÎK*fâai!

ai funinîlotjaotpra)

■ r~ '

KING SIZE BOX

iosTPAaînmn moM ?ooooooo un —rr-.T trr-;.

AMERICAN BLEND

D o r o b a n ţ i l o r « | | 3 8

R E P R E ZE N TA N ŢĂ : „ - ^Policolor Bucureşti vopsele aoto emailuri, lacuri, diluan)!Sinteza Color Oradea, vopsele ulei emailuri, grunduri Perom cluj pensule, bidinele Civic Bucureşti: arate!Perind Oradea: perii, mâluri, bidinele

Ş i m u l t e a l t e p r o d u s e c h im ic e : o x i z i , c o l o r a n ţ i ,

vitrine frigorifice, co ngela toare , combine şi m aşini d e sp ă la t

C L U J NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

, SUBREDACŢIA T U R D A : lu n i-v in e r i 8 -16 ; te l/fax 3 Î M I

SUBREDACŢIA D E J : luni-vineri 8-16; t e l / f » II- Io 'ts !

Bucureşti nr. 47 CIuj-N apoca •064-433.718:092-211.424 oferă s e c o n d h a n d :

A D E V Ă R U Lde Cluj

U n c o tid ia n

c a r e sa tis fa c e

g u s tu r i le

d u m n e a v o a s tr ă !

firmă de difuzare presă-carte' ' • ■ : ; «o'. ..V .• .. - <*1, •-•• ■ ’ - •. v . . . . • -> co• . • j- ; --• • • , - • <2

, angajează - ...; !v I n z a t o r i l a t o n e t e

I n f o r m a ţ i i •

la telefon: 1 9 6 .8 5 8 sau P-ţa Unirii nr. 2 1

Take a moment and read.Maybe THIS is the rightjob forYOU!

M u ltin a ţio n a l p h a rm a c e u t ic a l c o m p a n y .

Is s e e k in g

MEDICAL REPRESENTATIVES in CLUI-NAPOCA

The candidates must have: \ ■■ .4 > " ă : \ ::’ • English proficiency . . ' " , ~ . -• University degree in medicine or pharniacy• Capacity to work under pressure ’ v' s;• Strong motivation and mobility : 7• Age less than 35 • :■—> .• Residency in the respective, areas and a clean driving licence

Ecellent compensation offered: .• Part of a successful team • >. . ’• Copmetitive salary, benefits• Company car '• Long ternicareer ' - . ; : ;• . ' ; , ;• Professional training . .

Picase send within two weks CV, aplication letter in English and photo: CP 65, OP 35, BUCUREŞTI

A D E V Ă R U Ldcdii

S i m ţ i ţ i c ă , n u .

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

' * J M L ' ■^Z 2 c o n t i n u ă .m i ş c a r e ?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

t ■ H : k« * t ţ f î ii

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

2 - 6 n o i e m b r i e 1 9 9 9 1P a r t i c i p a ţ i I

M t t Ue d i ţ i a a I V - a

expoziţie Internaţională de echipamente îi produse din domeniul agriculturii, zootehniei si alimentaţiei

w v i n u ie d i ţ i a a l l l - a

salon internaţional de vinuri, băuturi alcoolice, răcoritoare şi

echipamente de producţie

E2Telefon: 0 1 / 224 .0 5 .40 , 0 1 / 2 2 4 .3 1 .60/ 4333; 213; Fax: 0 1 / 224 .04.02;

E-mail: expospl@ccir.ro (2691271) .i corcea eram*iromexpo

[BjojoGem COMPLEXUL EXPOZITIONAL ROMEXPO BUCUREŞTI

ANUNŢ DE LICITAŢIE FĂRĂ PRESELECŢIE

P R O I E C T A R E

1. REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC - CLUJ- NAPOCA str. Avram Iancu nr. 22-28, tel. 19.40.45, fax 19.53.35 organizează:2. LICITAŢIE PUBLICĂ: - PT. CS. DE. Conform SF avizat pentru investiţia "Modernizare str. Maramureşului şi pod peste P. Lombuiui" Cluj-Napoca (inclusiv canalizare pluvială, regularizare P. Lombuiui, şanţ de gardă şi modernizări străzi adiacente) fn două etape:

•etapa I - termen eşalonat: 15 august - 15 sept. 1999 • etapa II - termen 17 decembrie 1999;

3. CONDIŢII DE PARTICIPARE: ofertare şi garanţii conformH.G. 727/93;4. TERMEN LIMITĂ DE DEPUNERE A OFERTELOR; 12 iulie 1999 ora 15, la sediul R,A:D.P. Cluj-Napoca;5. DOCUMENTAŢIA DE LICITAŢIE (450.000 lei) se poate procura la sediul R.A.D.P. Serv. Investiţii pînă la data de 30 iunie 1999 ora 15.

S . C . A G R O F U L G E R S .A . C l u j - N a p o c afermele STELUŢA şi DEALUL MORII,

angajează în condiţii de piaţă ^ avantajoase, personal muncitor | zilier, pentru culesul fructelor. a

R elaţii lâ telefoanele: 13.04.79,43.23.21,41.54.45.

C o n s il iu l ju d e ţe a n C luj, ^

A N U N Ţ Ă |* - -

în conformitate cu H.G.R. nr. 727/1993 licitaţia publică deschisă,-fără preselecţie pentru achiziţia proiectării (fazele: PAC, PT, DL, DDE) obiectivului ide investiţii “Sediul Consiliului Judeţean Cluj” amplasat în municipiul Cluj-Napoca, Calea Turzii nr. 2-14.

Entitatea achizitoare: Consiliul Judeţean Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 58, telefon 064-19.64.16, fax .064-19.67.26.Sursa de finanţare: Bugetul propriu al Consiliului Judeţean Cluj şi surse constituite potrivit legii. Condiţii de participare: Pot prezenta oferte persoanele fizice şi juridice, care îndeplinesc condiţiile de calificare potrivit H.GiR. nr. 727/1993, art. 4 şi art. 2.1 din Regulamentul aprobat prin H.G.R. nr. 727/1993.

- Caietele de sarcini se pot procura de la sediu Consiliului Judeţean Cluj camera 68, începînd cu data de 01.07.1999, oar 10, contra cost, valoarea lor fiind de 50.000 lei, achitată la casieria unităţii.

- Termenul limită de depunere a ofertelor este data de30.07.1999, ora 10

- Deschiderea ofertelor se va face în data de: 02.08.1999, ora 10.

Pentru detalii suplimentare, rugăm a vă adresa Ia; telefoanele:’064-19.64.16 int. 174; 240; 064-19.73.46.

S . C . ’ M E T A L O C H I M I C E ” S .A . C L U I - N A P O C A

Organizează licitaţie prin serviciul Executori Judecătoreşti în data de 08.07.1999, ora 10, la camera 10 a Judecătoriei Cluj pentru vînzarea următoarelor bunuri:

5 buc. Aerotermă 161 T.L.S.5 buc. Aerotermă 110 N.T.5 buc. Aerotermă 01.S Ş50 buc. Uscătoare de păr |

Dosar executional nr. 686/1999.

S.C. SOMTRANS S.A. DEJstr. Bistriţei nr. 44

ORGANIZEAZĂ *4» ' ' M-

Licitaţie publică deschisă Spentru vînzare mijloace fixe. <|

Inform aţii la sediul societăţii sau . la tel. 21.35.60 - Biroul tehnic. ”

Licitaţia va avea loc începînd cu data de 15.07.99, ora 10,00 la sediul societăţii şi în fiecare joi pînâ în data de 26.08.99.

* . , >;■ -sjH m !»«ana cari} j co râ m râ ca j ’■<

fâ I rai ră ra să *b j :4 .

feţifjg rmwssi’îic il -

Jpiî rao««#i»â*îj / * ’v i£ ;^«* is^năs# f ă ^ '^ ^ r iS r i r â s ă f -

'MM?** & & $ $ $ & &

UISOUCUXS tu

HOTELc a p i t o l

J U P I T E R

vag

situat la numai 20 m . de malul mării vă

oferă prin cele 221 camere, toate avînd balcoane cu vedere

spre mare, un’ S E J U R

E X C E P Ţ I O N A L

P E L I T O R A L U L

R O M Â N E S C

Informaţii şi rezervări la tel.: 041-731.305.

H O T E L A N C A V E N T J ST a r i f e :

Perioada cost1-30 iunie ,

55.000 iei/loc/zi1 - 2 0 iulie

\ uZSSM m - ; . ‘3 . ’ -t" . 75.000 lei/loc/zi* / 2 1 iulie - 20 august ■

120.000 lei/loc/zi S & w ă i & 'k 21 august - 31 august

v a in v ita fie & ie c e ti so .o o o iei/ioc/zi- - . ; f septembriev v a c a n ta d e n e u ita t ; 55.000 îei/ioc/zi

. ■ a . j. I n f o r m a ţ i i s i r e z e r v ă r if ie J L it& ia l l a t e l . : 0 4 1 - 7 3 1 .5 0 5

S 4 9 6 8 5 7 ţ* 1 9 8 2 0 4

• luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

CLUJ-NAPOCA:

subredacţia ;}■ subredacţia

S i n g u r u l E R B I C I D c u e f e c t D E S I C A N T c a r e e l i m i n ă T O A T E b u r u i e n i l e a n u a l e şi

p e r e n e , i n c l u s i v :C o s t r e i ( S o r g h u m h a l e p e n s e ) • P ir ( A g r o p y r o n )

P ă l ă m i d ă ( C i r s i u m a r v e n s e ) • S tu f ( P h r a g m i t e s )

T u r i ţă ( G a l l i u m ) • R o c h i ţ a R â n d u n ic i i ( C o n v o l v u l u s )

' ş i t o a t e c e l e l a l t e . . .

M O N S A N T OFood • H e a l th • H o p e ™

C o n ta c ta f l : C la u d iu B ă e a ş u T e l: 0 9 2 -6 2 3 6 2 9S tr. P ic to r B a rb u I s c o v e s c u N r13 S e c to r 1 - BU C U REŞTI T e l/F a x : (01) 2 3 0 5 5 50 - . -V- Distribuitor: S .C .Poliam s.r.l. Tel: (064) 414371

M O NSA N TO ROMANIA S.R .L ,

Agenţie imobiliară str. Fortăreţei 4, §

Tel.: 4Ş1.754. 094-663.116,§ Orar 8-20. - §.

Vizionarea şi înscrierea este gratuită.

P e n t r u a v ă a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă pu te ţi adresa direct la redacţia zia ru lu i, str.Napoca n r . l6. de CSyjj

dMTOESW

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14; ffl> ' :-r '■ teWax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

' • Vînd sau închiriez vilă nouă, A. M ureşanu, p+1, ultrafinisată, 5 camere, garaj, telefon, 130.000 DM. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag-i.)• Dau in chine apartament 3

' cam ere,P ata - C ipariu , , • nem obilat, cu te lefon

internaţional, ultrafinisat. Tel.:431.754 sau 094-663:116. (Ag.i.)

’• Dau în chirie spaţiu, zonă . cen trală ,' pentru depozit,

birouri, telefon. Tel.: 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd casă, p+1, Gruia, teren 1000 mp, nouă, preţ: 105.000 DM. Tel. 431.754 sau 094- 663.116. (Ag.i.)

str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mall: ren@zortec.ro

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, decomandat, P-ţa Mihai Viteazul, etaj.3, finisat, telefon, eventual mobilat, preţ24.000 DM negociabil. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.) .• Vînd casâ Andrei Mureşanu, în stare bunâ, 4 camere, parchetate, dependinţe, garaj, grădină, preţ 75.000 USD negociabil. TeL: 196.262,431.302. (Ag.i.)

• Vînd garsonieră, Mănăştur, str: Parâng, etaj intermediar, cu modificări, 32 mp, -telefon, semifmisată, preţ 130 milioane negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, conf. 1, etaj. 1, str. J. J. Rousseau,. finisat, telefon, zonă verde, preţ 22.000 DM negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.) •-• Vînd garsonieră, Zorilor, str. Pasteur, semifinisat, preţ 110 milioane, neg. Tel.: 196262,431.302.(Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Gheorgheni, etaj 2/4, Interservisan, semifinisat,. telefon, preţ 175 -milioane negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.) ■• Vînd apartament 2 camere,, conf. 1, Mănăştur, Complex Olimpia, finisat, telefon, jaluzele exterioare, parter, potrivit şi pentru cabinet, activităţi comerciale, preţ: 175 milioane negociabil, fe l.: 196262,431.302. (Ag.i.)• Vînd teren Andrei Mureşanu, 700 mp, toate utilităţile, str. Predeal, Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie casă, zonă centrală, 2 camere, finisată, (ne)mobilată, garaj, telefon internaţional,’pret. 300 USD. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Mărăşti, etaj intermediar, finisat, telefon, preţ 220 milioane negociabil. Tel.: 196262,431.302.(Ag.i.)

MATRIMONIALE* Domn de 42 de ani, de

naţionalitate suedeză, situaţie materială bună caută pentru căsătorie o doamnă drăguţă, chiar si cu copii. Adresa: Zsonda Istvan PL 22247 24491 K. Kavjinge Sweden. Tel: 00-46-46-73-70-31. (584147)

v î n z Ar i CUMPĂRĂRI

Tineri căsătoriţi (studenţi) căutăm să închiriem apartament 2 camere sau o -cameră-într-un apartament de 2 camere. Tel. 094- 78-51-50. (580335P .

DIVERSE

• Vînd grădină central str. Aviator Bădescu nr. 34; 1400 mp, 40 USD/mp negociabil. Tel. 15-70-74, 092-51-31-32.(583727)• Vînd apartament 3 camere,

semidecomandat, 1/9, finisat, zonă verde, liniştită, Biomedica, Grigorescu. Tel. 092-59-37-58 sau 18-08-88 seara. (580348). • Vînd Dacia 1310,0 km, 5 trepte," alb-bolero. Preţ 45.000.000 lei negociabil. Tel. 064-43-38-50. (580367)

• Vînd frigider nou, marcă italiană. Pret convenabil. Tel. 14- 52-24.(584175)

• Vînd 5 mc poşte stejar uscate, 10 tuburi bioxid. Tel, 23-14-67.(584177) ■

ÎNCHIRIERI

• Caut să închiriez spaţiu comercial central, circa 100 mp. Tel. 092-88-44-44. (584015)• Dau în chirie garsonieră pe

termen lung pe str. Almaşu. Plata anticipat. Tel. 17-62-59. (580373)

• Dau în chirie apartament 2 camere cu telefon. Tel. 14-42-66. (584176) . '

• Aer condiţionat pentru maşini. Montaj, întreţinere şi încărcat. Tel. 14-00-77,092- 26-01-37. (429939) '

• Caut zidari, zitgravi, dulgheri, izolatori calificaţi. Str. Dîmboviţei 81, D16, ap. 64. Tel. 094-79-01-07 între orele 7-10 şi 18-20. (584180)

IN ATENŢIA PENSIONARILOR S.C. CARBOX1M S.A. Cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea societăţii noastre, avem plăcerea de a vă invita ,1a aniversarea jubiliară organizată pe data de 3 iulie 1999 ora 10.00 în Parcul Rozelor (Tehnofrig) din municipiul Cluj-Napoca. Informaţii suplimentare la tel. 43-70-08, 43-70-27. (2093838) '

• Tribunalul Cluj, anunţă vînzarea la licitaţie pentru data de 8 iulie 1999, orele 10, sala 10 a Tribunalului Cluj, bunurile mobile ale domnului Vladu Ovidiu, (masă sufragerie stejar, scaune sufragerie stejar plus piele, bar stejar, pianină/bibliotecă stejar', 2 comode stejar, 2 canapele de piele, televizor Panasonic). (580304)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Braica Dănuţ-Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de media pentru obiectivul “Casă de locuit”, situat în comuna Gilău, str. Grădinii nr. 549C. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (584179)

PIERDERI•- Pierdut certificat de

înmatriculare nr. J/12/640/1993 al firmei SC Simon Autotehnic SRL Cluj Napoca. îl declar nul.(580357)

D EC ESE COMEMORĂRI

• împărtăşim durerea colegei noastre, Daniela Tiucâ, la pierderea dragei sale bunici. Redacţia "Adevărul de Cluj".

• * Cu adîncă durere în suflet-anunţăm că s-a stins din viaţă RUNCAN IOAN lâ vîrstă de 77 ani, mult iubit soţ, tată. socru şi bunic. Amintirea sa va rămâne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în- pace. Înmormîntarea va avea loc marţi, 29 iunie 1999, ora 13 în loc. Ţentea jud. Bistriţa- Năsăud. Familia îndurerată. (584150)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, la vîrstă de 71 de ani, a celui ce a fost cel mai bun şi iubit soţ, tată şi bunic, SUCIU VASILE din com. Geaca, jud. Cluj. Nu-ţi vom uita niciodată sufletul blînd şi sfaturile tale bune. Soţia Firona, copii Dolfina, Liviu, Vasile, Rodica şi nepoţii Andreea, Anca, Crina, Călin şi Vasicu. Înmormîntarea va avea loc în com. Geaca, jud. Cluj, la ora 13,30. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (S)

• In aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui drag sîntem alături de colega noastră- Dolfina Romanţi. Colectivul cantine UMF Cluj. Sincere condoleanţe. (R)

• Cu părere de rău şi adîncă durere în suflet anunţăm stingerea 5in viaţă a scumpei noastre, fiică şi mamă, ROZALIA MESEŞAN. Cei care doresc să o conducă pe ultimul drum sînt anunţaţi că înmormîntarea va avea loc marţi 29 iunie; ora 14,30 în localitatea Baciu nr. 77. Familia îndurerată. (R)

• Sîntem alături de prietena noastră Rodica Samochiş la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Familia Price.(584178) X v X +

Ofertă de excepţie pentru tinerii

căsătoriţi!rr - ■ • /

L.V' •• 'i:

\- V

x , . \ \ \F :t- \

. . § r\\W i

i. - - -

A -v

- ; v -

I n v i t a ţ i i d e n u n t ă , i m p o r t D a n c n v firc ti , t i p ă r i t e ’ î n p o l i c r o m ie , p e _ c a r to n c r e t e t , l a p r e t u r i d u p ă g u s t : d e l a -1 5 0 0 la 1 2 .5 0 0 le i .

O n o r a r e a c o m e n z i lo r , c u t e x tu l c l ie n tu lu i ,s e e x e c u t ă î n t e r m e n d e t r e i z i le . s

TIn form aţii su p lim en tare şi consultarea ci

ca ta lo g u lu i, la' S .C . „N apocaP ia ţa Unirii nr. 21, te l/fax 064/19.68.58.

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

. î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m a i

s i m p l u

n u s e

'onstanja •

A D E V A R U L d e v . H , ,str.N apoca nr.16, tel/fax: 064/ 19-73-04

14;94;

13;75.

. ri test - Ţ a r a G a l i lo r - A fr ic a d e S u d 29-19111 (izbîndâ istorică a pjGBY- djonu| “Millenium” din Cardiff, inaugura t cu ocaz ia acestu i meci).

I galezilor pe » 2 2 1 5 m ecj d isp u ta t la S idney p e Stadionul “C entenar” şi\ j Austral3 - a. _ F ra n ta 54.7111 t e s t d isp u ta t la Wîllington. Vom reveni cu

FORMULA 1 - Duminică, p e circuitul d e la M agm C o u rs s -a disputat o nou ă e ta p ă în ca len d aru l cam p io n a tu lu i m ondia

form ula 1. învingătorul a fo s t H .H . F ren tzen .

amănuntede la aceste trei partide .

P. N., etapa a 21-a

Locurile 1, 2 şi 4 se decidin ultima etapă

. CFR Constanţa - “U” Cluj 24 - 27 (5 - 13) •- prin victoria obţinută în faţa CFR-ului constănţean prin punctele guşile de Săuan (eseu, tr.), Oană, Dragomir, Iacob, Ionescu (cîte 0 eseu fiecare), “U” Cluj s-a apropiat de locul 4, perspectivele calificării şi participării în Scutul European fiind tot mai [talizabile. Realizare care se joacă în ultima etapă, sîmbătă, (iulie, decisivă nu numai pentru clujeni, ci si pentru Farul si “U” fimişoara. / ■ ' ■■ \-Meciul decisiv se joacă Ia Bucureşti, acolo unde Griviţa trebuie

si învingă, prin armele fair-play-ului, Farul. “U” Timişoara joacă )“U Cluj, existînd o singură variantă, cea a reuşitei clujene. Tot în ultima etapă se decid titlul de campioană şi cel de

;cecampioană. Dinamo are o misiune uşoară la Rulmentul Bîrlad, r timp ce Steaua nu are deloc o misiune uşoară la CSM Sibiu,

ipa ardeleană reuşind numeroase surprize pe propriul teren, ă ne gîndim la multele meciuri cîştigate de Dinamo prin

(tiţnidări şi bătăi, în spiritul clasic al anilor şi al “meseriei”, ne jrim un titlu în Ghencea. .. ■■x"'Rezultatele etapei a 21-a, 26 iunie: CFR - “U” Cluj 24-27,

iitaua - R EM IN Baia M are 54-12, Dinamo - CSM Sibiu 38- 1 Farul - Rulmentul Bîrlad 61-21, Ştiinţa Petroşani - Griviţa 115, “ U ” Timişoara - M inerul Lupeni 55-21.

CLASAMENT

U m b r a lu i J o rd a n fa c e r a v a g i i !Gata cu sculatul nostru la

cîntatul cocoşilor! Finala NBA - cea care ne-a tot adus în fotolii înainte de răsărit - a intrat în... catastif (voisem să spun “istorie”, dar n-a prea fost istorie din moment ce finala ’99 n-a imprimat memoriei vreun “ce” special. Era de altfel şi greu cînd istoricele finale dominate de imponderabilul Michael Jordan sînt încă atît de prezente în fibra receptivă a tuturor. De unde şi criza de

regulat pe locul 8 şi ajunge în marea finală. Ceea ce, s-o recunoaştem, constituie o premieră de excepţie într-o competiţie atît e dură cum este campionatul nord-american. Mai ales câ în play off, “băieţii

în pantaloni scurţi” au fost solicitaţi la maximum, travaliul lor culminînd în finala Conferinţei Est cînd a trebuit

popularitate a finalei ’99 - prima s-o înlăture pe zdravăna Indianadin epoca post Jordan --, Pacers (4-2), aceeaşi care înprocentele relevate de reţeaua finala Conferinţei de anul trecut

Steaua 21 19 1 1 830-295 60; Dinamo 21 19 1 1 774-330 60CSM Sibiu 21 13 0 8 585-425 47

. Farul 21 11 0 10 515-462 43“U” Cluj 21 10 0 11 508-450 41

, Timişoara 21 10 0 11- 503-519 41.REMIN 21 9 1 11 485-438 40. Rulmentul 21 9 0 12 . 374-446 39. Ştiinţa. 21 8 . 0 13 341-511 373. Griviţa 21 8 0 13 407-480 36*1, CFR ’• 21 5 0 16 322-738 312. Lupeni 21 3 1 17 281-831 26** - echipe penalizate cu cîte un punct pentru jucători, suspendaţi

iau neprezentări.Ultima etapă, 4 iulie: “U” Cluj - “ U” Timişoara, REM IN -

CFR, CSM Sibiu - Steaua, Rulm entul - Dinamo, G riviţa - farul, M ineru l Lupeni - Ştiinţa.

Demostene SOFRON

care a transmis competiţia fiind de-a dreptul şocante: cu 44% mai puţini telespectatori americani decît în urmă cu un an. Un procent care, sigur, s-a regăsit şi la nivelul... restului lumii).

Ce-a destinat însă catastifelor ultima finală a mileniului, cea dintre New York Knicks şi San Antonio Spurs?

Mai întîi o premieră, Knicks fiind primul team din istoria NBA care termină sezonul

i-a făcut pe “taurii” lui Jordan să vadă roşu! De altfel, cam aici (în aspra dispută cu trupa orgoliosului Lany Bird) şi-au dat newyorkezii măsura. Şi rezervele de energie. Fapt care avea să înlesnească misiunea “pintenilor” din San Antonio.

■.Care au şi cîştigat finala la diferenţă: 4-1. Mai ales că

catastif primul titlu NBA cucerit de veteranul texan David Robinson (glorie ce continuă să-i ocolească pe celebrii săi colegi de generaţie Charles Barkely, Patrick Ewing, Karl Malone şi John Stockton)^şi promovarea la “clasa vedete a celui care s-a remarcat şi în sezonul regulat: texanul de 22 de ani Tim Duncan, unul dintre “turnurile gemene” (celălalt fiind amintitul Robinson) ale “cinciului” campion.■ Restul..:, tăcere! Deşi

newyorkez-ul Latrelle Sprewell a forţat în ultimul meci (graţie celor 35 de puncte marcate) o comparaţie televizată cu Air Jordan. Anulată însă de ratarea aceluiaşi din ultima secundă de joc cînd Knicks avea doar un singur punct mai puţin: 77-78! Ce ar fi făcut Jordan într-o situaţie similară?! Căutaţi în finala de anul trecut. Ca şi în atîtea alte meciuri cheie în care uriaşul nepereche şi-a salvatKnicks a fost lipsită în actul _

decisiv de înţeleptul ei veteran 7 echipa în ultima secundă de joc! Patrick Ewing, accidentat. Ah, comparaţiile!

Si ar mai fi de trecut la ; Nuşa DEMIAN

K en n y"V: ' ?■'<", 11%K ' " /: . , #

R o b e rts

o

cu rsa , in

M a re leP re m iual

O la n d e i

conferinţei

d e

e s ă .

Okada a întrerupt invincibilitatea lui Criville! sîmbătă, la Assen (în Olanda) s-a disputat o nouă <tapă, cea de a 7-a, din calendarul Campionatului Mondial de motociclism. înaintea acestei extrem ■fe importante curse, spaniolul Alex Criville «ierul clasamentului general pornea de departe 'i prima şansă, “toreadorul” avînd în spate trei #ccese consecutive. Traseul olandez, supranumit i circuitul “negru”, nu este unul tocmai uşor şi 6 îndcmîna oricărui motociclist, mai ales dacă hem cont că în ultimii ani aici s-au accidentat hstul de serios, printre alţii, multiplul campion Mondial australianul Mick Doohan (în 1992), 'hryl Beattie, Kevin Schwantz şi alţii. De Menţionat că în 1997 spaniolul Criville a căzut «rîndu-i pe acest circuit, tocmai în momentul în Sre el se afla în onoranta postură de lider la ^ei. Periculosul circuit a fost inaugurat în 1925 ® în ciuda renumelui nu tocmai pozitiv pe care ® are federaţia de specialitate nu se încumetă «ocamdată să ia măsurile de rigoare. în cele huă zile dinaintea cursei, care practic au prezentat calificările, spaniolul Criville nu a lvut nici o problemă, el distanţîndu-se în faţa wersarilor, obţinînd meritat pole-position-ul. în

cursei Criville nu s-a simţit prea bine Auzind dureri la unul din membrele inferioare)

J evoluţia lui paradoxal cu ziua precedentă a Jjst una modestă, el reuşind contraperformanţa ■ > abandoneze la jumătatea cursei. Drept urmare “Mda a profitat, terminjnd “en-fanfare” latrecerea în faţa americanului Kenny Roberts şi

a spaniolului Gibemau. Marea deziluzie o constituie italianul Max Biaggi, “Mad-Max” este departe de evoluţiile de la 250 cm. De altfel se zvoneşte că italianul are probleme sentimentale legate de actriţa Ana Falchl, care îl zdruncină' mai mult pe circuit decît în afara lui. Excelente clasările japonezilor Aoki şi Abe, primul de la Suzuki, iar cel de al doilea de la Yamaha. Imediat după ieşirea în decor a spaniolului Criville, acesta a fost transportat de urgenţă la spital, durerile de la unul din membrele inferioare acutizîndu-se în urma căzăturii spectaculoase, dar se pare că Alex este în afara oricărui pericol. Compatriotul acestuia, Carlos Checa a avut o evoluţie mai puţin convingătoare, nereuşind sâ intre în puncte, la fel şi decepţia insulară numită Luca Cadalora.

R ezu lta te le finale ia ca tegoria 500 cm:1. Tadayuki Okada (Japonia) - Honda 41 minute, 12 secunde, 73 miimi; 2. Kenny Roberts (USA) - Suzuki - 41. 20. 04; 3. S. Gibemau (Spania) - Honda - 41. 20. 13; 4. N. Aoki (Japonia) - Suzuki - 41. 23. 67; 5. Max Biaggi (Italia) - Yamaha - 41. 23. 71; 6. N. Abe (Japonia) - Yamaha - 41. 29. 00.

C lasam ent general: 1. Alex Criville 129 p,;2. Kenny Roberts 94 p.; 3. Tady Okada 93 p.; 4. S. Gibemau 88 p.; 5. Carlos Checa 85 p.; 6. Max Biaggi 85 p.

C la sa m e n tu l c o n s tru c to r ilo r : 1. Honda Repsol 161 p.; 2. Yamaha 107 p.; 3. Suzuki- 94p.; 4. Aprilla 50 p.; 5. MUZ Weber 28 p.; 6. TSR! - Honda 28 p.

Wimbledon - 1 9 9 9

Ziua a 6-a a m arelu i tu rneu a con tinuat cu partid e le din cadrul turului III, m ai e x a c t al “16-imilor”. Ju m ă ta te din partide s -a u d ispu tat s îm b ătă p e c e le 18 terenuri. Meciul zilei a fo s t ce l d e p e a re n a "Centrală" în tre o lan d ezu l R ichard K raicjcek (c a p d e se rie num ărul 5) şi e lveţianul d e orig ine italiană, L o renzo M anta. E v iden t că în a in tea confruntării jucătorul din “ţa ra lalelelor” p o rn e a d e d ep a rte cu p rim a ş a n s ă , m ai a le s c ă în tu ru l p r e c e d e n t e l a ju c a t e m in a m e n te fa n ta s tic se rv in d a d v e rsa ru lu i 18 aşi, ceea c e îl r e c o m a n d a c a p e p rincipalu l a d v e r s a r al g re c o -a m e ric a n u lu i S a m p ra s la cu ce rirea laurilor sup rem i. T înărul te n ism a n din “Ţ ara can toanelo r” şi, ev iden t, m ă refer la M anta, u n d e v a d e p a r te d e tot în ierarh ia m ondia lă , a d em o n s tra t c ă în a c e s t sp o rt, c a d e altfel în o rica re altul, totul e s te posibil. E lveţianul a în c e p u t partida cu dreptul, ad judecîndu-şi primele d o u ă se tu ri cu 6-3 şi 7-6, urm ătoarele do u ă revenindu-i o landezu lu i din R o tterdam . în se tu l decisiv s -a m ers c a p la c a p p în ă la 4 -4 cînd M anta c îş tigă gam e-u l p e serviciul adversarulu i, lucru c a re în ce le din u rm ă s -a doved it hotârîtor în c îş tigarea d e c ă tre L orenzo a m eciului. S c o r final 6-3, 7-6, 4-6, 6-4, 4-6 pentru M anta, c a re în u rm a aces tu i istoric s u c c e s izbu teş te c e a m ai bună p erfo rm an ţă într-un tu rn eu d e g ra n d şlem . Favoritul num ărul 3, au stra lianu l Patrick R after, l-a d e p ă ş it în trei seturi p e su e d ezu l T h o m as E nquist, căru ia nu i-a ieşit ab so lu t nim ic în a c e s t m eci. S co r final 7-6 , 6-2, 6-2. în c e le din u rm ă, revela ţia Zimonjic (Iugoslavia) "naşu l” lui P esc ariu , a trebuit s ă s e re c u n o a s c ă învins în a ţa mult m ai experim entatu lu i G u s ta v o K uerten c a re a cîştigat cu 6-4, 6-4, 6-2. “V eteranul" Boris B ecker a ju c a t im pecabil, fără g re şe a lă , în fa ţa australianu lu i Hewitt, p e c a r e ' l-a e x e c u ta t cu 6-1, 6-4 , 7-6. “B um -Bum " îşi d o re ş te n e s p u s d e m ult să -ş i tre a c ă în p a lm ares un al 4 -lea su c c e s la W im bledon în a in te a retragerii.

R e z u lta te le în r e g is t r a te s îm b ă tă în “ 16”-im i:• G ustavo K uerten (11) - N. Zim onjic (Iugoslavia) 6-4, 6-4, 6-2;•. A ndre A gassi (SU A - 4) - A lberto Martin (S p a n ia ) 6-2 , 6-0, 2-6,6-3;• Boris B ecker (G erm an ia ) - L. Hewitt (A ustralia) 6-1 , 6-4 , 7-6;• Tood Martin (SU A 8) - J . Knippschild (G erm an ia ) 6-7, 6-1, 7-6,7-5;• W. A rthurs (A ustralia) - Tom y H a a s (G erm an ia 14) 7-6, 7-6, 7-6;• Lorenzo M anta (Elveţia) - R ichard Kraicjcek (O landa 5) 6-3, 7-6, 4-6, 4-6 , 6 -4 ; '• G oran Ivanisevic (C roaţia 10) - P au l H aarh u ist (O landa) 7-6 , 6-4, 7-6;

• Patrick R after (A ustralia 3) - T h o m a s E nquist (S ued ia) 7-6, 6-2, 6-2;

în concursu l fem inin revelaţia ace s te i ediţii, tîn ă ra d e 16 ani, iu g o s la v a J a n a D o k ic d in .. . A u s tr a l ia a e l im in a t-o şi p e luxem b u rg h eza A. K rem er 6-7, 6-3 , 6-4. U rm ă to a re a victimă a am erican ce i Lisa R aym ond a fost C onchita M artinez (care ca şi com p atrio a ta s a A rantxa S a n c h e z Vicario), fo stă c îş tig ă to are a W im bledonului, nu a m işca t în front în fa ţa jucă to are i d e culoare, sc o r 6 -3 ,6 -1 pen tru nord-am ericancă . D e ţinătoarea titlului, cehoaica J a n a N ovotna îşi con tinuă parcursul d u p ă su c c e su l sco n ta t repurtat în faţa m o d este i M. S a n c h e z L orenzo, sc o r 6-4 , 6-3.

R e z u lta te le în r e g is t r a te s îm b ă tă în “ 1 6 ”-im i:• J . Dokic (A ustralia) - A. K rem er (Luxem burg) 6-7, 6-3, 6-4;• L. D avenport (SU A 3) - L. G o la rsa (Italia) 6-3 , 6-2;• N. D echy (F ran ţa) - T. P an o v a (R usia )-6 -0 , 6-3;• A. S te v e n so n (SUA) - Julie H larda D ecug is (F ran ţa 11) 6-3, 6-3;• M ărie P ie rce (F ran ţa 9) - E. W ag n er (G erm an ia ) 6-3, 6-0;• Lisa R aym ond (SUA) - C onchita M artinez (S p a n ia ) 6-3, 6-1;• B a rbara S c h e tt (Austria 14) - L. N eiland (Letonia) 6-2, 6-3;• J a n a N ovotna (C eh ia 5) - M. S a n c h e z L orenzo (Span ia) 6-4, 6-3; C r is t ia n FOCŞANU

28 iunie• C u p a tru d ecen ii şi ju m ă ta te

în u rm ă, în 195 4 , în a c e a s tă zi a u în c e p u t în c a p i ta la Italiei, R o m a , î n t r e c e r i l e c e le i d e a X III-a e d iţ i i a C .M . d e g im n a s t ic ă p e n t r u b ă rb a ţi şi f e m e i . S e n z a ţ i a a c e s t o r c o n c u r s u r i a f o s t “p re m ie ra " p r e z e n ţ e i la C a m p io n a te l e

'M o n d ia l e a g im n a ş t i io r d in J a p o n ia , e i constitu ind o m a re su rp riză , prin o b ţin e re a titlului d e v ic e c a m p io a n ă , în u rm a m arii f a v o r i te a î n t r e c e r i i , f o s t a U .R .S .S . fn u rm a a c e s to r d o u ă e c h ip e s - a c l a s a t f o rm a ţ ia E lveţiei. L a . fem e i o rd in e a p e podium ul d e p re m ie re a fost: 1. U .R .S .S . , 2 . U n g a r ia , 3 .C e h o s lo v a c ia . In d iv id u a l s - a r e m a rc a t s o v ie tic u l V a le n t in M u r a t o v , c a r e a o b ţ in u t 3 m edalii d e au r , fiind urm at d e c o m p a tr io tu l s ă u , V i c t o r C i u k a r i n - e ro u l J .O . d e la H elsinki în 1 9 5 2 - cu 2 m edalii d e au r. La fem ei s - a ev iden ţiat sov ie tica T a m a r a M a n in a , c a re p e lîngă titlul cu cerit alături d e c o j e g e l e s a l e în p ro b a p e e c h ip e , a m a i c u c e r i t d o u ă m edalii d e a u r la so l şi la sărituri (în a c e a s tă p ro b ă la egalita te d e p u n c te c u s u e d e z a A n n -S o f l P e tte r s o n ).

L Â S Z L 6 F r .

Ediţia a 51-a a C.N.Săptămîna trecută, la sediul

federaţiei de specialitate, în prezenţă reprezentanţilor cluburilor participante, cîte sînt cunoscute pînă în prezent, s-a stabilit sistemul competiţional al ediţiei 1999 - 2000. Marea noutate este... că noul campionat se va desfăşura la fel cu cel de anul trecut. Deci tot cu două serii a opt echipe, care în prima fază vor juca patru turnee (în seria noastră; la Bucureşti în 9-12 septembrie, 25 - 27 septembrie, 6-9 octombrie, CIuj-Napoca 15-17 octombrie), iar în faza a doua şapte etape săptâmînale tur-retur. După terminarea acestor faze, se va juca pe grupe valorice: 1-8 şi 9-16.

(m.i.r.)

Noi speranţa ale baschetului

gherlean'De fapt, dejean, fiindcă cele

trei eleve care au dat admitere la Liceul “Papiu Ilarian” din Dej sînt din Gherla, dar ele vor evolua în echipa de la confluenţa Someşurilor. Floarea Anca, Anamaria Costişoara şi Erika Budai au 15 ani şi fac parte din pepiniera baschetului gherlean, condusă cu multă pricepere şi consecvenţă de peste 10 ani de prof. Dumitru Baciu de la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”. Domnia sa lucrează fară nici o pretenţie financiară şi în condiţii necorespunzătoare ţinînd cont de lipsa unei săli de sport. în ciuda acestor greutăţi în fiecare vară cîteva din talentele centrului reuşesc la admiterea organizată la liceul dejean. Mai mult ca sigur cele trei tinere sportive vor face parte din lotul de junioare al clubului dejean. Una din ele, Erika Budai, va pleca si în cantonament cu LAPI Dej. . '

- SZ. Cs.i. -- •

a m a n u n te şi d e la a c e a s t ă im p o rtan tă com petiţie.

A stăz i, la reun irea lotului CFR Cluj, preşedintele M ircea B âlaş le va p rezen ta jucătorilor noul antrenor

principal. Din informaţiile pe care le deţinem es te vorba de Adrian COCA.

F O T B A L I S T I C

"CASĂ PUSTIE" DE ANTRENORI LA CONSTANTA

P în ă la f in e le s ă p tă m în i i t r e c u te , c r iz a din c a d ru l c lubului c o n s tă n ţe a n ^ Farul s - a a c u tiz a t, a tin g în d co te m axim e. Începu tă p n n g r e v a "m arinarilo r’ d e a s e a n tre n a i refuz co nd iţionat d e a c h i ta r e a su m e lo r r e s ta n te d a to ra te d e club, criza s -a so lda t cu d e m i te r e a a n tre n o rilo r s e c u n z i A le x a n d ru Popovici şi C ristian M u s ta c ă 'p e n t r u fap tu l c ă s - a u so lid a r iz a t şi n -a u v ru t s â fie c o n s id e ra ţi d e a c e ş tia d re p t "sp ărg ă to ri d e g revă”; apoi, v inerea tre c u tă , a u rm at d e m is ia în a in ta tă conducerii clubului d e că tre an tre n o ru l principal F lorin M arin, să tu l d e a fi p u s "între ciocan şi n icovală". D rep t u rm are e c h ip a d e fotbal Farul a d ev en it o “c a s ă pu stie" d e an trenori, "m arinarilor fiindu-le interzisă lu area m ese i la c a n tin a clubului, re sp e c tiv a u fost e v a c u a ţi din cam ere le o cu p a te la ho te l. T a re s în t c u rio s c a re d in părţi v a c e d a prima: co n d u ce rea clubului şi sponsorii, re sp e c tiv “greviştii”, c a re la cererile lor a u m ai a d ă u g a t o condiţie, r e a d u c e re a la e c h ip ă a lui Florin Marin!

CONTESTAŢIA A FOST DEPUSĂS ă p tă m în a c a re u rm e a z ă . C om isia d e Apel a F.R .F . v a a v e a d e

ju d e c a t c o n te s ta ţia d e p u s ă d e C lubul S te a u a (odată cu su m a d e 2 ,6 m ilio an e lei) îm p o triv a d eciz ie i d e su s p e n d a re a jucătorului M arius L ă c ă tu ş p e 10 e ta p e . La ş e d in ţa Comisiei d e Apel va fi p re z e n t ş i M arius L ă c ă tu ş , c a r e m îine s e re în toarce din v acan ţa p e tre c u tă p e litoralul tu rc e s c . Ş i nu-i e x c lu s ca a c e s t incorigibil ju c ă to r d in p u n c t d e v e d e r e d isc ip lin ar s ă g ă s e a s c ă au d ien ţă , şi re d u c e re d e p e d e a p s ă , d e ş i e s te u n recidivist notoriu.

TOTUŞI, PRIMA TRANZACŢIE A REUŞITP e n tru Ilie D um itre scu , "transferu l lui M arius Ş u m u d ică d e la

R ap id la M aritim o F u n c h a l (P o rtu g a lia ) e r a prim a tran zac ţie d e soi în p o s tu ra s a n o u ă d e im p re sa r . P e a c e a s tă tem ă a m m ai sc ris şi să p tă m în a trecu tă , c u s e m n e le d e în tre b a re legate d e se rio z ita tea lui M a riu s Ş u m u d ic ă p e n tru fap tu l c ă a c o c h e ta t şi cu tru p a n e m ţe a s c ă U n terhach ing . P e 10 Iulie, d a c ă nu m ai intervine cev a n o u , Ilie D um itrecu îl v a în so ţi p e M arius Ş um udică în Portugalia .

GIGI NEŢOIU A DEMISIONAT DE LA "CÎINI"

Din" C A al ech ipei D in am o fă c e a p a r te şi Gigi N eţoiu (e ra unul d in m em brii m arcanţi). A cu m c ă R o c a r e c h ip a patronului Gigi Neţoiu, a p ro m o v a t în A, n u s e f ă c e a ’ c a s ă s te a cu fundul p e d o u ă s c a u n e , d re p t pen tru c a r e ş i-a d a t d e m is ia din CA al “cîinilor”, locul

" lui u rm în d s ă fie o c u p a t d e a ltc in ev a . M ulte alte cuv in te s p u s e p e a c e a s tă te m ă sîn t s im p le "vorbe-n vînt", R o c a r răm în înd în tren a lui D in am o , c ă d e -a lungul an ilo r fo s t-a u şi a lte ech ip e p e p o s t d e sa te lit.

PRINCIPAL A RĂMAS SILVIU DUMITRESCUL a E forie Nord a fost p a ra fa t co n trac tu l dintre R o c a r şi Silviu

■ D u m itre scu p e p ostu l d e principal, c o n tra c t se m n a t d e p roprietaru l e c h ip e i, G igi N eţoiu , c e l c a r e l-a în d e m n a t p e C o rn e l Ţ ă ln a r "să-şi fa c ă b ag a je le şi s â v ină d e u rg e n ţă la B ucureşti c a s ă p re ia c o n d u c e re a tehn ică a ech ipei" . M arius S ta n , directorul sportiv al ech ip e i R o c a r a av u t u n cu v în t m ai g re u p e lîngâ Gigi N eţoiu - le g a t d e Silviu D u m itre scu - şi l-a c a p a c ita t p e patron s ă d e uitării o p ro m is iu n e u şu ra tică fă c u tă lui Ţ ă ln ar. Ş i d rep t u rm a re "Ţinţarul” a r ă m a s fă ră cai şi c ă ru ţă , d o a r cu biciul d e vizitiu.

Şl TOTCJSI GRIGORE SICHITIU RĂMÎNE ÎN BĂNIE

C el pu ţin a ş a afirm ă E u g e n , unu l d in cei doi fraţi M ihăilescu ( sp o n so ri şi "apropitari" a i ech ip e i F .C . Extensiv). Discuţii lungi d e -o n o a p te şi p în ă în zori d e zi a u d u s la conv in g erea profesorulu i G rigo re S ichitiu s ă ră m în ă c a a n tre n o r principal al noii p rom ovate . El a "băgat" , totuşi, o "strîm bă", în s e n s u l că ră sp u n su l definitiv a s u p ra răm înerii îl v a d e azi, luni, 2 8 iunie.

VALI NĂSTASE A ALES HAITICOL "CÎINILOR ROŞII"

F u n d a şu l central p i te ş te a n Vali N ă s ta s e a a le s p en tru sezo n u l c e v a d e b u ta pe 24 iulie p e p rim a s c e n ă fotbalistică a ţării haiticul "cîinilor roşii”. A a le s d o rn ic fiind d e p erfo rm an ţă şi, d u p ă cred in ţa s a , D inam o îşi va d o v ed i c la s a în cam pionatu l c e s e ap rop ie . El s -a p re z e n ta t la n o u a e c h ip ă şi a lu a t startul an trenam en te lo r.

MIHAI DRĂGUS A OPTAT PENTRU TORPEDO MOSCOVA

A u c a m d u ra t c e v a tim p tra ta t iv e le d in tre Mihai D ră g u ş şi im presarii lui şi c o n d u c e re a ech ip e i m oscov ite T orpedo . P în ă la u rm ă în ţe le g e re a a fo st p a ra fa tă , con trac tu l fiind s e m n a t pen tru un an şi ju m ă ta te . F orm aţia m osco v ită v a v ă rsa în contul ech ipei F.C. A rg e ş su m a d e 1 5 0 .0 0 0 dolari.^M ihai D răguş in a u g u re a z ă linia tran sfe ru rilo r sp re R u s ia , fiind primul ju c ă to r rom ân c a re a a c c e p ta t s ă jo a c e în m ăicu ţa Rusie." P re ţu l c a m subţirel.

RĂDCICIOm NCJ VEDE DECIT BRESCIAC ă p o s m a re Florin R a d u R ăducio iu : deş i M ircea L u cescu l-a

dorit în G iuleşti el n u v e d e d e c ît B resc ia , unde, nu e s te v ăzu t cu o ch i b u n i d e an tren o ru l Silvio Baldini, c a re l-a p u s “p e liber" şii-a g ă s i t înlocuitor. C ă p o ş e n ia şi u n e le fiţe l-au d u s la c ă d e re a p e to b o q a n u l sp re m ed io c rita te d u p ă W orld C up 1994.

Romeo V. CÎRTAN

ţ a s — n, * L ic . d e T r a n s p o r tu r i a c îş tig a t fin a la d u p ă lo v itu r ile d e d e p a r ta ja re

Ziua d e s îm b ă tă a p rog ram at sferturile d e finală, d o u ă dintre se m îfin a lis te fiind d e s e m n a te du p ă e x e c u ta re a loviturilor d e d eparta jare . în prirna partidă s-au întîlnit Lic. T ransporturi şi Lic, “E dm ond N icolau’.'A u c îş tiga ţ băieţii lui B ă sescu , sc o r 3-0 (0-0), prin golurile în sc risă d e Călin Ţiplea, Alin C ristea şi Lucian P erşa . C el de a î doilea sfert d e finală a opus liceele “A. Vlaicu" şi “G. C o şb u c”. Puţin a lipsit s ă asistării la oi m ăre surpriză. Scorul a

:fost d esch is d e Ovidiu S tanciu (“G. C o şb u c”) în prim a repriză, eg a la re a su rven ind ab ia cu ş a s e m inute în a in tea fluierului final, , d e ş i nu s e p o a te sp u n e c ă “aviatorii" nu au avu t ocazii de lgo l. S -a trecut la e x e c u ta re a loviturilor de d ep arta ja re , “lo teria” dînd cîştig de cau z ă celor d e la "A. Vlaicu”. Penultim ul sfe rt d e finală a fost cel mai dezechilibrat. Liceul "N. B â lcescu” s-a im pus fără em oţii în faţa ce lo r d e la Informatică în penultim ul sfert d e finală cu 11-4 (5-1) a n u n ţîn d u -se ca o posibilă m are surpriză pentru sem ifinalele turneului. Ultimul sfert d e fin a lă a fost d ec is d e loviturile

d e d ep arta ja re , a c e s te a d înd cîştig d e c a u z ă Liceului Economic în d a u n a “pinguinilor” de la Tehnofrig d u p ă ce îa sfîrşitul celor 60 de m inute tab e la indica 1-1. ■; >.. ' . <.r

în sem ifin a le le C upei L iceelor M cD onald 's s-au întîlnit: Lic T ran sp o rtu ri - Lic. “Aurel V laicu” şi Lic. Econom ic - Lîc. “N. B â lcescu ”. A m bele partide s -a u încheia t cu acelaşi sc o r 1-0.

In finala p en tru locul lll-IV Lic. "A. Vlaicu" s-a impus mai uşor dec ît a ra tă scoru l cu 6-4 (5-1). D e la o ra 13.00 pe parchetul Sălii sporturilor "Horia Demian" au păşit fotbaliştii liceelor de Transporturi şi Econom ic. "Finanţiştii” au d esch is scorul în min.' 12 prin Rus Serg iu , "automobiliştii” egalînd în ultimul minut al primei reprize prin Călin Ţ iplea (cel mai bun jucăto r al turneului şi premiat de "Adevărul d e Cluj". P înă la finele partidei nu s-au mai înscris goluri recu rg îndu-se , astfel, la loviturile d e departajare . A cîştigat Lic. T ransporturi. Vom reveni cu am ăn u n te .

- Codin SAMOILĂ

F.I.F.A.: WOMEN/S WORLD CUP 1999 COMPLET ARS SI... RECT! FI CARERevin asupra temei cît de

greu trec Atlanticul informaţiile despre Campionatul Mondial feminin de fotbal, mai ales în privinţa imaginilor, a secvenţelor imortalizate pe micul ecran. Inclusiv EUROSPORT se înscrie în aria difuzării cu mare întîrziere a rezumatelor partidelor (întîlnirea dintre Germania şi Mexic, de .pildă, disputată joi 24 iunie, am vizionat-o abia după 48 de ore). Pentru a explica titlul rubricii de azi, cu regretele cuvenite, dar cerînd rezultatul partidei Coreea de Nord - Danemarca unui om bine informat de altfel, el ne-a furnizat un rezultat... “pe dos” aşa că se cuvine respectiva rectificare.

S T E L I A N G H E R M A N

V R E A L A “ U ”

E ste foarte posibil s ă a s is tă m la un com e-back- din p a r te a lui S telian G h erm an . Fostul jucător- an tren o r al F .C . Apullum Alba- lulia d o reş te s ă s e în to arcă la e c h ip a c a r e l-a c o n s a c r a t . S îm b ă tă d im in e a ţa e l a fo s t văzu t în co m p an ia p reşed in te lu i loan Maja la sferturile d e ,finală a le Cupei L iceelor “Mc D onald’s la fotbal şi nu o d a tă în ultim ele săp tăm în i p e p is ta s in te tică a Stadionului “Ion M oina”, S telică, un tip d e sc h is şi fără p rea mari r e ţ in e r i v is - ă - v is d e p r e s a sportivă c lu jean ă n e -a d ec la ra t c ă in ten ţionează s ă pu n ă c a p ă t navetei. “ M -am c a m s ă tu r a t d e d ru m u ri. Am v o rb it c u d l M aja d e o p o s ib ilă r e în to a rc e re a m e a în e c h ip ă . U rm e a z ă s ă d i s c u t ş i c u “ p r i n c i p a l u l ” M a rc e l L ă z ă r e a n u . O r ic u m , lu n i, d e la o ra 17 .00, v o i fi în v e s t ia ru l lui “ U” . A c e a s ta nu în s e a m n ă c ă d e la în c e p u tu l să p tă m în ii f a c p a r te d in lo tu l e c h i p e i . M ai s î n t c î t e v a c h e s tiu n i d e p u s la p u n c t ş i m ă in te re s e a z ă în p rim u l rîn d s ă v ăd c a r e d in tre v e te ra n ii e c h ip e i ră m în p e lo c . D ivizia B e s te u n in fern ! C e i t in e r i nu a u h a b a r c e în s e a m n ă s ă jo c i la T r. S e v e r i n , M o tru , P e tro ş a n i s a u A ra d .”

’ Codin SAM OILA

COREEA DE NORD - DANEMARCA 3-1

Partidă disputată la Portland (“Civic Stadium”, 20.169 de spectatori) pe un gazon muiat de ploaie. Spre deosebire de partidele din prima rundă despre care am relatat, de astă dată şi-au facu apariţia... faulturile, unele grosolane. Danezele au fost urmărite de ghinion, de două ori baloanele şutate de ele nimerind barele porţilor nord- coreene. în plus, portăriţa Larsen a gafat nepermis la golul trei şi la 1-3 înfrîngerea era parafată chiar dacă în ultimele patru minute învinsele au evoluat în superioritate numerică prin eliminarea nord- coreencei Pak. lată şi autoarele golurilor partidei: Jin (15), Jo (39) şi Kim (73), respectiv Johansen (74).

S.U.A. - NIGERIA 7-1 Rezultatul a fost bun şi prima

dată cînd l-am dat. Acum revenim cu cîteva detalii semnificative. Partida s-a disputat" la Chicago (Stadionul “Soldier Field” cu...porţile închise, toate cele 65.080 locuri

fiind ocupate) şi campioana mondială a primei ediţii a produs o mare. bucurie asistenţei, care în min. 2 îngheţase de spaimă cînd Okosieme deschisese scorul pentru nigerience (gol ce s-a dovedit singular). Egalarea a survenit prin.:, autogolul nigeriencei Chiejene (19) după care jucătoarele americance" s-au dezlănţuit irezistibil înscriind prin Mia Hamm (20), Milbrett (23 şi 83), Lily (32), Akers (39) şi Palrlov (42).După pauză americancele au evoluat relaxat."

pauză fiindcă în primele 45 de minute ele au marcat un singur gol. Partida a "avut loc ;la Portland. Cele şase goluri ale nemţoaicelor au fost marcate de Grings (10, 57 şi 90), Smisek (46) şi Hingst (49) şi Lingot (89). De reţinut teribila dorinţa a zvîrlugelor mexicane de.-^V/ marca măcar golul de onoare, ~ faptul că gabaritul net superior al nemţoaicelor a fost un handicap teribil pentru zvîrluge. Partida s-a disputat la PortlandCLfiSflMENÎULGRUPEI B

CLASAMENTUL GRUPEI fl

3

. 1 S.U.A. • 2 2 0- 0 10-1

2. Corcea de Nord 2 1 0 1 4-33. Nigeria 2 1 0 1 3-84. Danemarca 2 0 0 2 1-6

GERMANIA - MEXIC 6-0 E rezultatul cu care eram

datori cititorilor. Victoria netă a nemţoaicelor a avut loc după

.4

1

0

1. Brazilia " •'2 2 0 0 ' 9-0 62 / Germania 2 1 1; 0 ,7 -13. Italia . '

:■ 2 0 1 1 * 1-34. Mexic

• 2 0 0 2 .0-13 0Sîmbătă şi duminică s-an

disputat partidele ultimei runde în grupe. Vom reveni asupn rezultatelor finale şi ai programului “sferturilor”.

Victor E. ROMAN

C U P A U E F A IN T E R T O T O

BACAUANII AU “SCR1NTIT-0” SI LA EREVAN

• A R A R A T - F . C . M . B A C Ă U 1 - 0 •Cu un a ta c în um bră , care a

în cerca t ceva , d ar fără eficienţă pe tab e la d e m arcaj, băcăuanii au ca p o ta t şi la E revan în faţa arm enilor de la Ararat. îndem nat • d e c e lă la l t a r m e a n al b ă c ă u a n i lo r , C h iv o rc h ia n , arm eanul nostru Florin Halagian a î n c e r c a t s ă r ă s to a r n e în f r în g e re a s u fe r ită în prim a m anşă , a c a să , transform înd-o în victorie . P e n tru a c e a s t a în să arm eanul nostru Florin Halagian ar fi avu t nevoie d e o linie de a ta c , d e u n v îrf d e a ta c , m e s e r ia ş d e p ro fe s ie . N arcis R ă d u can a prefe ra t în să că e mai bine s ă răm înă a c a să , s ă se m en a jeze pentru un posibil transfer în Belgia.

G a z d e le , cu m u lţim e a d e jucăto ri cu te rm in a ţia IAN au evoluat avînd avantaju l victoriei

din prim a m a n şă . Foarte firav el s -a dovedit în să rezistent în faţa strădan iei băcăuan ilo r şi pentru ca “tacîm ul s ă fie com plet”, în minutul 68 (acelaşi minut în care a u m a r c a t go lu l v ic to rie i la B acău) g a z d e le au înscris din n o u u n ic u l go l al p a r t id e i , re sp e c tiv al ce le i d e a d o u a v ic to rii. Ş i, d r e p t U rm are , b ă c ă u a n ii a u av u t o ş e d e r e sc u rtă d e to t în com petiţie şi acu im , r a p id , t r e b u ie s ă s e în h a m e la c a r u f p r e g ă t i r i lo r p e n tru c a m p io n a t , c a r e d e b u te a z ă p e s te mai puţin d e o lună. D upă a c e s t e ş e c şi revolta c e m o cn eş te în taină la B acău,- ia r îş i v a d a d e m is ia Florin H alagian?

re:t

Victor E. ROMAN

Alte rezultate din manşa 3 doua, turul I:

Echipele scrise cu majusculi au obţinut calificarea in turul da (în paranteze - rezultatele di; . partidele manşei întîi). . -\j);

• N. K. VARTEKS (Croaţia Loco Vitebsk (Bulgaria) 0-0 (2-1) ' KARABAKH(Azerbaidjan) - Maccabbi Haih (Israel) 0-1 (2-1) • Dukla Trenat (S lovacia) - SC POBEDA (Macedonia) 3-1 (1-3) 3-4 dupi pena lty-uri • FC GOETU (Insulele Feroe) - Jedinstvo (Bosnia) 1-0 (0-0) • FC Tilig: Chişinău - POLONIA VARŞOVIA (Polonia) 0-0 (0-4)• Kolheti Poti 1913 (Georgia) - CEMENTARCINA (Macedonia) 0-4 (2-4) • MSK ZILINA (Slovacia) - Herfolge BK 2-0 (2-0) .

f FOTBAL INTERNAŢIONAL )

ÎN ULTIMA “CORIDĂ” A SEZONULUI: VALENCIA - ATLETICO 3-0

Aşadar sîmbătă în nocturnă, pe celebrul Stadion “San Pizjuan din Sevilia (arhicunoscut nouă, pentru neuitata noapte de maţ 1986, cînd Steaua a cîştigat C.C.E) s-a disputat finala Cupei Snaniei găzduită pentru întîia oară de oraşul Sevilia din 1925 încoace! I ultimul act s-au întîlnit Valencia şi Atletico Madnd două cluburi care şi-au asigurat prezenţa in viitoarea ediţiei a

i mnpnF în cnetă echipa lui Claudio Rannien va evolua “ a S f in mai prestigioasa competiţie

intercluburi, liga campionilor, în timp cc Atletico Madnd. grape

acestei calificări în finală va evolua în Cupa UEFA, după un sezon lamentabil, fără strălucire. Coach-ul “liliecilor”, italianul Claudio Rannieri a fost pentru ultima oară la cîrma echipei* Valencia. Din sezonul viitor, conducerea tehnică va fi preluată de ex-antrenorul Mallorcăi, Hector Cuper. La ultimul meci al Valenciei, Rannieri a plîns, sîmbătă noaptea după victoria meritată şi clară a echipei sale, Valencia a cîştigat pentru a 6-a oară “Copa del Rey”, primul trofeu major care intră în vitrina clubului după o pauză de 20 de ani. Ultima ispravă notabilă a Valenciei, club foarte iubit din Peninsula Iberică, datează din primăvara anului 1980 cînd a izbutit să îngenunchieze o mare forţă a fotbalului european Arsenal Londra în finala Cupei Cupelor, după pe­nalty-uri. în ce priveşte trupa antrenată de iugoslavul Radomir Antic, Atletico Madrid nu a mişcat nimic, evoluînd modest, de altfel actuala echipă este umbra acelei care în urmă cu vreo cîţiva ani, sub bagheta aceluiaşi Antic, cîştiga

"Primera Division" şi Copa del Ray.Prestigiosul cotidian “Marca” credita înaintea meciului pe

Valencia cu prima şansă. A condus ireproşabil la centru reputatul arbitru Manuel Diaz Vega. Pentru Valencia a marcat Claudio Lopez de două ori, argentinianul perforînd poarta nefericitului Molina în minutele 23 şi 81 în timp ce Mendieta a marcat în minutul 33. Compatriotul nostru Adi Ilie a evoluat toate cele 90 de minute într-o manieră debordantă, debusolînd defensiva madrilenă, atacantul Valenciei fiind coautor şi la golul marcat de căpitanul Mendieta. Au evoluat echipele: Atletico Madrid: Mol im - Serena, Chamot, Santi, Denia,1 Geli-Bejbl, Lardin, Valeron, Aquilera-Romero-Juninho. (Antrenor: Radomir Antic);

Valencia; Canizares-Carboni, Djuktic, Roche-Farinos, Mula, j Mendieta, Angulo-Adi Ilie, Vlaovic, Lopez (antrenor: Claudio

R™ iH,)' Cristian FOCŞANU

f i u r i o z i f ă l ’i ^ u r i o z î f â f l

" ;" ■wwSBIf

îfî n S » : f e f c -^ rM L .ii-M t , . ; . .

Nunta prinţului Edward şi Sdphie Rhys-Jones părea să fie evenimentul monden al sezonului în Anglia (foto sus). Lâ curte, există, însă, temerea

( ca nu cumva să fie surclasată de căsătoria Victoriei Adams (“Spice ^Sirl”). De puţină vreme, Victoria este şi mamă. Aceasta se va căsători pe - 4 iulie cu logodnicul ei, celebrul fotbalist David Beckham (foto dreapta).

Adică exact cu două săptămîni înainte de nunta prinţului. .în trea ga Anglie se întreabă care dintre cele-două evenimente va fi mai

costisitor şi mai elegant. Nunta tînărului urmaş al reginei sau cea a cîntăreţei.

■' ’ J . * <- r ţ ; * • - ' 1 ~ Ăl

Trenul este cel mai sigur mijloc de transport in Uniunea Europeană

JfiCKIE KENNEDYIn 1937, Bille W ilkerson, editorul unei im portante publicaţii, a întîlnit într-o cofetărie o tîn ă ră d e 17 ani, a căre i îm b ră căm in te sc o te a în ev iden ţă nişte sîni m iraculoşi. S -a aprop ia t d e e a şi a în trebat-o d acă nu d o r e ş te s ă d e v in ă s te a d e c in em a. C ine a r fi rez ista t unei o f e r te a t î t d e t e n t a n t e ? Ş i-a în cep u t cariera cu un rol în filmul “V en d e ta” în 1937.

în tre ag a ei viaţă s -a deru lat sub s e m n u l s u c c e s u lu i : g lo r ie p e ecran , zec i d e am anţi, şa p te soţi. î n s ă trium fu l e i a f o s t î n e c a t în t r -o b a l tă d e s în g e . în tr -o d im in e a ţă a a n u lu i 1 9 5 8 , g angste ru l Jo h n n y S tom panato a fost g ă s it în junghiat în vila actriţei. F u se s e am antu l Lanei şi al fiicei a c e s te ia Cheryi (14 ani), inculpată pentru crim ă. M inoră fiind, Cheryi nu a fo st c o n d am n a tă . Nici pînă a s tă z i nu s e ş t ie , c in e a fo s t a d e v ă ra ta a u to a re a crimei.

A lă tu rL de J o h n F itzg e ra ld K en n e d y a în tru c h ip a t s im b o lu l v isu lu i a m e r ic a n - s o ţ ia f ru m o a s ă a c e lu i m ai iu b it p r e ş e d in te , m a m a p e r fe c tă a d o i co p ii.

J a q u e l in e , fiica u n u i m a g n a t a l f in a n ţe lo r d e p e W all S tre e t e ra o ju rn a l is tă la r e v is ta “V o g u e ” , a tu n c i c în d la* 24 d e an i s - a c ă s ă to r i t c u s e n a to ru l K e n n e d y . în tre a g a v ia ţă i-a f o s t m a rc a tă d q in fid e lită ţile so ţu lu i , a s a s in a t în 4 9 6 3 . S -a r e c ă s ă to r i t c u A r tis to te le s O n a s s is , ră m în în d v ă d u v ă p e n tru a d o u a o a ră . ,

Blonda Heather Locklear afost nominalizată patru ani la rînd la Globul de Aur pentru rolul ei din “Melrose Place”, cel al frumoasei, dar imposibilei Amanda şi a devenit cunoscută după ce a fost distribuită în rolul lui Sammy Jo Carrington din cunoscutul serial “Dinastia". Datorită prezenţei sale cu totul speciale, ea a fost invitată să apară ca. “guest star" în numeroase seriale'şi filme.

Pagină realizată de Mihaela D. Pop

COROLE LOMBfiRDM are in te rp re tă d e c o m e d ie în an ii ’30, e x c e n tr ic a ş l f o c o a s a C a ro le

ş i-a în c e p u t c a r ie ra în film u l m u t, d e v e n in d în s c u r t t im p c e a m ai s tr ă lu c i to a r e s te a d in c o n s te la ţ ia H o lly w o o d u lu i.

P ro ta g o n is tă a u n e i tu lb u ră to a re p o v e ş t i d e d r a g o s t e c u C la rk G a b ie , idolu l a m ilio a n e d e 'f e m e i , a c tr i ţa s f î r ş e ş te t r a g ic , p r ă b u ş in d u - s e c u u n a e ro p la n în a p ro p ie re d e L as V e g a s . A v e a d o a r 3 4 d e a n i. G ab ie s - a d e p la s a t la locu l a c c id e n tu l c o n v in s c ă o va m a i g ă s i în v ia ţă .

) LfiNfîTURNER

P re ş e d in te le ANCD, V ictor C io rb e a , a d e c la ra t s îm b ă tă la A d u n a re a G e n e ra lă a D eleg a ţiilo r partidu lu i că s in g u ru l m o m e n t in c a r e s - a fă c u t re fo rm ă "cu ad ev ăra t" a fo s t in tim pul activităţii g u v e rn u lu i p e c a r e l-a co n d u s

ipli;

V'\, > •V',v',d<7~' - ',V' X" ' ~ ’

A ic i a r p u t e a f i r e c l a m a

dumneavoastră!' 1. ;... :

a w w K

în în ceta re de plăti a devenit aproape nulRomânia a reuşit să scape de povara plăţii serviciului datoriei externe,

plătind pînă în prezent cea mai mare parte a datoriei pentru acest an •

milioanefdolari 341*m ilioanedolăr

De la începutul anului, BNR a plătit în contul serviciului datoriei externe 2,005 miliarde dolari, iar pînă la sfîrşitul anului mai are de plătit numai 292 milioane dolari.

“în ciuda tuturor temerilor analiştilor, România nu a intrat

în încetare de plăţi faţă de creditorii externi, iar piaţa valutară n-a făcut explozie. Timp de şase luni am plătit, fară să primim nici un ban. Acum avem certitudinea că vor intra banii de la FMI, Banca Mondială,

Uniunea Europeană şi alte organisme şi vom putea să ne refacem rezerva valutară”, a spus Adrian Vasilescu, directorul Direcţiei Comunicare a BNR. ■

Ultimul vîrf de plată din acest an s-a consumat vineri, BNR plătind 246,9 milioane dolari, pentru răscumpărarea euro- obligaţiunilor emise în f996.

“BNR a vîndut titluri americane pentru că are în portofoliu, a luat banii şi a făcut

plata către agentul financiar Citibank Londra. Acum urmează ca Merrill Lynch, managerul emisiunii, să plătească, vineri, banii investitorilor care deţin aceste obligaţiuni”, a adăugat Vasilescu. “Cu plata făcută vineri, putem spune adio poverii plăţii datoriei externe”, a declarat Vasilescu.

în această lună mai sînt de plătit 8,5 milioane dolari în contul datoriei.

Rata şomajului în România a înregistrat o uşoară scădere faţă de luna precedentă

Numărul şomerilor înregistraţi la sfîrşitul lunii mai 1999 în evidenţele agenţiilor judeţene de ocupare şi formare profesională era de peste 1,1 milioane persoane, reprezentînd o rată a şomajului de 11,4 Ia sută, cu peste 20.000 mai puţin faţă de cel înregistrat în cursul lunii aprilie, informează Biroul de Presă al Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare profesională (ANOFP).

Din cei 1.132.900 şomeri, aproape 380.000 primeau ajutor de şomaj (33,4 la sută), peste 110.000 ajutor de integrare profesională (10,4 la sută) şi aproape 400.000 primeau alocaţie de sprijin (34,6 la sută). Aproximativ 244.900 de persoane (21,6 Ia sută) nu beneficiau de nici un fel de ajutor financiar.

Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în judeţele Hunedoara (19,8 la sută), Brăila (17,6 la sută), Vaslui (17,9 la sută), Botoşani (18,6 la sută) şi Neamţ (17,6 la sută). în aceste judeţe, aplicarea programelor de restructurare economică şi implicit concedierile colective, structura monoindustrială a economiei, incapacitatea sectorului privat de a asimila forţa de muncă disponibiîizată din sectorul de stat au determinat menţinerea unui număr mare de şomeri.

Cu mult sub nivelul ratei medii a şomajului pe ţară se situează judeţele Ilfov (6,5 la sută), Bihor (6,6 la sută), Satu Mare (7,6 la sută) şi municipiul Bucureşti (5,5 la sută).

Muncitorii continuă să deţină ponderea cea mai mare în rîndul şomerilor indemnizaţi, respectiv 74,4 la sută. Din numărul şomerilor neindemnizaţi 55,2 la sută sînt muncitori calificaţi, 38,4 la sută muncitori necalificaţi şi 6,4 la sută personal TESA.

Pe ansamblu, în perioada ianuarie-mai a acestui an se constată o tendinţă relativ staţionară a numărului de şomeri şi a ratei şomajului.

n m w s x w m m M m, v a c a n le la fs H f s itu llu n lim a i

Aproximativ 17.600 de locuri de muncă eramvacante la sfîrşitul lunii mai 1999, dintre cele aproape 245.000 depistate, de Ia începutul anului, de funcţionarii agenţiilor teritoriale de ocupare şi formare profesională, informează Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională (ANOFP).

în urma repartiţiilor de la agenţiile teritoriale au fost ocupate 83 la sută din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Dintre-cele 17.600 de locuri de muncă vacante, 4,9 la sută sînt oferite persoanelor cu studii superioare, 20,9 la sută persoanelor cu studii medii şi 74,2 la sută pentru muncitori, cele mai multe în unităţi cu capital majoritar privat (68,4 la sută).

în cursul anului 1999, Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională intenţionează să organizeze cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare profesională pentru aproape 60.000 de persoane, din care în proporţie de 36,3 la sută pentru şomeri. Din numărul total al persoanelor cuprinse la cursuri, aproape 40 la sută au încheiat deja pregătirea.

I Statul la soare,: nu se plăteşte.”

f 3ENTRUL MEDICAL PR0CT0L0GIC

si a ite p ro b lem e le g a te d e a c e s t su b iec t

Actualmente, există posibilitateaj f e - *t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n i

f ă r ă o p e ra ţ i i !Tratatment de scurtă durată,uşor

R ESPO N SABILITATEA d e p l i n ă a r e z u l t a t e l o r

M A M A R E ; 0 6 2 - 2 2 .0 1 .0 4B U C U R E Ş T I : 0 1 - 3 1 1 1 . 9 6 9

T I M I Ş O A R A : Q 5 6 - 2 2 1 . 2 1 9 J

S-a majorat contribuţia anuală a băncilor la Fondul de garantare a depozitelor populaţiei în sistemul bancar• în cei doi ani şi jumătate de funcţionare, Fondul a acumulat resurse financiare de aproape 500 miliarde de lei • După efectuarea plăţilor către deponenţii de la Banca "Albina" - de circa 340 miliarde lei resursele Fondului vor scădea la mai puţin de jumătate din valoarea actuală •

Contribuţia a n u a lă a băncilor com erciale la Fondul d e garan ta re a depozitelor în s is tem ul b a n c a r s e m ajo rează d e la 0 ,3% la 0,9% , a stabilit G uvernul, prin ad o p ta rea O rdonanţei d e U rgenţă pentru m odificarea şi co m p le ta rea O rdonanţei n r.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului d e g aran tare a depozitelor în sistem ul bancar.

A cest p rocen t s e ex trag e din sum a to tală a depozite lo r p ersoane lo r fiz ice , e x i s te n tă în s o ld la d a ta d e 31 d e c e m b r ie a a n u lu i co resp u n ză to r. Fondul e s te autorizat, la rîndul să u , s ă m ajo reze contribuţia a n u a lă p înă la nivelul de 1,6% pentru băncile care, potrivit reglem entărilor Fondului, s -au angaja t în politici b a n c a re riscante şi n e să n ă to a se . în situaţia în care , în te rm en d e 12«tuni d e la in trarea în v igoare a O rd o n an ţe i d e U rgenţă, re su rse le Fondului nu sîn t suficiente pen tru a acoperi în în tregim e obligaţiile sa le de p lată a com pensaţiilor pentru depozitele garan ta te , BNR e s te autorizată s ă acorde, la c e re re a Fondului, o linie d e credit în limita sum ei d e 2 .000 miliarde d e lei.

C reditele a n g a ja te d e Fond în cadrul aces te i linii d e credit vor av ea un te rm en d e ram b u rsa re d e cinci ani, cu o perio ad ă de garan ţie d e doi ani, urm înd a fi restituite în ş a s e rate se m estria le egale. D e a se m e n e a , O rdonan ţa d e Urgenţă ad o p ta tă joi p rev ed e m ajorarea d e lâ 10% la 30% din totalul depozitelor p e rso an e lo r fizice aflate în sistem ul b a n c a r a nivelului la c a re Consiliul d e A dm inistraţie al Fondului p o a te d ecide su sp e n d a re a plăţii contribuţiilor anuale de că tre bănci. C ontul cu ren t al Fondului nu va mai fi d e sc h is la BNR, ci la o ban că com ercială din R om ânia, avînd în v ed ere n atu ra operaţiunilor d e ru la te prin a c e s ta . în cazu l în c a r e r e s u r s e le Fondului s în t insuficiente pentru p la ta com pensaţiilor pentru depozitele garan ta te d e a c e s ta , fiecare b a n c ă p lă teşte o contribuţie sp ec ia lă egală cu dublul contribuţiei a n u a le aferen te exerciţiului financiar respectiv.

• ; __________ Doru LITAN

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

p e r s o a n e f i z i c e - % .

Banca la vedere 1 lună ; 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* •10 55 56 • 57 58 59

. BRD* 10 60 62 63 64 65** 10 60 63 64 65 66

:: BA (dravlzuibilă) 10 60 57 58 59 60v - f - y ..«kii 10 70 76 ■■■=•■;■ —i • •:

Banc Post 10 58 60 62 65 70ton Ţiriac* >1 ' 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 60 62 63 66 67: ; Bucureşti 8 60 65 ::

Transilvania 10 61 62 56 55 55Românească 10 72 71 70 67 66

CEC 10 50 51 52 - 50ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

B.I.R. 11 60 61 62 62 62NAPOCA. 14 78 82 - - -

(dob. fluctuantă) 69 72 62 • - 60LOIALCOOP 10 60 62 • - :SFINXCOOP 10 62 64 •

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

BA*Banc Post*Ion Ţiriac*

BANKCOOP*Bucureşti

TransilvaniaRomânească

B.I.R.NAPOCA(dob. fluctuantă)

LOIALCOOPSFINXCOOP

55

55 r.

57

59

6 luni

51

52

50

* dobînda se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare

, ........

Notă: Modificarea dobînzilor se comunicăprin fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

Cursuri pe piaţa valutară jj anunţate de BNR

în data de 25.06.1999D E N U M IR E A VALUTEI

DOLAR AUSTRALIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIACOROANA DANEMARCALIRA STERLINAYEN JAPONIACOROANE NORVEGIACOROANE SUEDIA

Sim bol Variaţie faţă de rfaa precedentă (%)

0.74 î0.10 4.0.S4 î0.96 T0.62 T0.09 T0.40 T0.91 î0.10 i0.00 î0.98 î

CURSUL ÎN LEI

1015010717103042215

25054129.620181882

157452101________u16470

Cursurile ţărilor participante Ia EURO'ţŢi; ~SIIILING AUSTRIAFRANC BELGIAMARCA GERMANA

PESETAS SPANIAMARCA FINLANDEZAFRANC FRANŢALIRĂ IRLANDALIRA ITALIAGULDEN OLANDAESCUDOS PORTUGHEZ1 g AUR (preţ în ki)

ATS 0.74 î0.10 J.0.94 î '0.96 î0.62 t0.09 î0.40 î0.91 t0.10 J.0.00 î0.98 t

1045010717103042215

25054129.620181882

157452101916470

Case de schimb valutai Cluj-Napoca 25.06.I99S

- lei -

Casa de schimb 1 valutar

U S D D EM

■11;. V i " C - ‘ V :.

M A C R O G R O U P 15.620 15.700 8.230 8 .3 0 0

P LA TIN U M 15.630 15.700 8.230 8 .3 2 o ]

C A M B IO 15.630 15.700 8.230 8 .3 0 0

PRIMA 15.620 15.700 8.230 8 .3 5 0

Notă: Cursuri afişate la ora 1500. La aceeaşi casă d e schii^ valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

lînaă T r ib u n a lu l C o n s ta n ţ a a d ispus, :hetol de'Pe J L ,e n t i v ă p e n tru 3 0 d e z ile aParchetu! de pe * entjvă p e n tru 3 0 d e zile a

simbătâ aresta Rjghi (51 d e ani) şi M assim oceiăfem'of m f d e c o n tra b a n d ă şi. operaţiuni

Sintetizînd, acuzam pînă acum pe publică din Direcţia de relaţii Publice aresponsabilii cu restructurarea Armatei de Armatei susţinea că... “există chiar o bătălie„respectarea unor cerinţe minime de nevăzută, un adevărat război al nervilor impulsionare a acelor sectoare care, de între cei preocupaţi exclusiv de întîmplareacîndelumea, au susţinut ideea de armată. în sine, de urmările sale tragice .inclusivLa pace, armatele se pregătesc pentru, răspunderile care revin unor factori de război. Iar dacă noi facem excepţie e decizie şi adepţii, comunicării modeme, care . pentru câ nu avem bani, nu ne pasă de 'se zbat să . obţină recunoaşterea locului,industria de armament şi ne frîngem timpului şi autorilor ireversibilei situaţii”.spinarea la tot felul de recomandări, ; __cereri, sugestii. Asta ca să nu mai continuăm, înşiruirea şi. să ajungem la trădări. 'Revenind la titlul acestui ciclu, trebuie,

subliniat o componentă esenţială a annatelor modeme care,, uitată, duce la chiar inutilitatea instituţiei de care vorbim. Drumul de la sfetnicul de taină, iscoadă, pînă la calculator şi satelit s-a desfăşurat în-mai bine de două mii de ani. Acum, însă, timpul se'comprimă şi sistemul informaţional a primit înaltele valenţe ale unui adevărat război. Diluînd

0 restructurare necesară (IV)

enorm graniţa dintre război şi pace, disputa informaţională a determinat un nou concept de evaluare a riscului conflicţual şi componentele relative în termeni şi definiţii ce păreau axiome. O idee interesantă a proligomenei în noua teorie a armatelor este câ forţacombatantă reprezintă, echivalentul forţei _____ , _____ _____politice a unui stat. Este o realitate faptul , momentele extraordinare.

Nu reducerea numărului de militari sau a tehnicii de luptă ar'trebui sâ fie preocuparea responsabililor cu' soarta Armatei, ci dezvoltarea unui sistem informaţional care să uite. de spionii tradiţionali şi să ne alinieze la forţa potenţialilor inamici. Dacă acceptăm ideea că, în vremurile modeme, o componentă importanţă â gestionării informaţiilor din armată au directe legături cu presa, atunci ne putem uşori imagina de ce este necesară o fluidizare a informaţiilor, ca modalitate modernă, eficace şi necesară de a controla

3 că nu întotdeauna se ştie, se acceptă şi se "însuşeşte principiul conform căreia

administrarea crizei înseamnă ş‘i gestionarea informaţiei.’ La un. recent simpozion privind “Armata şi Mass Media”, dl locotenent colonel Ion Petrescu, şeful Secţiei presă şi informare

Deficitul de comunicare este sesizat la nivelul întregii societăţi româneşti. Dar trebuie înţeles că această situaţie a existat în mai toate statele lumii. Numai că societăţile pe care astăzi le invidiem atît de mult au alocat fondurile necesare Armatei, nu numai pentru a-şi dezvolta propriul

sistem informaţional, ci şi, mai ales, pentru ca rezultatele cercetărilor militare să fie cît mai repede incorporate în coordonatele civile ale existenţei comunităţii. Reducerea bugetară a armatei (în condiţiile noastre) reprezintă o gravă eroare. O -analiză mai atentă a cheltuielilor militare ar fi depisjat, cu siguranţă, acele- sectoare care împrăştie, tară folos, banii drămuiţi ai armatei. Iar acele scurgeri odată stopate, ar.frcondus la crearea unor noi resurse financiare celor care sînt abilitaţi să dezvolte sistemul comunicaţional. Altfel, noi paradigme, teribil de periculoase, îşi vor arăta colţii. Şi aceasta în condiţiile create de consecinţa războiului informaţional la care, fară logistica adecvata, nu putem face faţă. Este clar că pînă la “războiul rece” ameninţarea era în directă proporţionalitate cu instrumentele puterii militare. A trebuit ca în cele din urmă, întregul potenţial militar economico- financiar şi politico-informaţional să fie inclus în spectrul ameninţării. Practica a arătat, spunea un redutabil analist al armatei* că este posibil ca o ţară să fie învinsă fără acţiuni militare considerabile, iar voinţa de” rezistenţă a unui popor sâ cedeze prin ameninţare şi acţiuni subversive interne, bine organizate şi dirijate psiho-social.;

Pentru ca toate acestea să nu se întîmple este nevoie; repet, de logistică adecvată, oameni extraordinar de bine pregătiţi şi devotaţi. Iar oricum am suci-o, şi învîrti-o, şi în sectorul militar e nevoie de bani. Foarte mulţi bani!

Radu VIDA

listemul de evaluare deja sfîrşitul'anulul şcolar a perm torllorseducaţionaljjdin^penitenciar^.unfcontro

permarientfasuprâfp‘rogresululjlnre~glstratîdcTdetlnuţl»ş eyaluareăllmpacţululjprodusejas'upra'âeţinuţilorlcupririşi înprogrâm.t,Cei:mal mareycîştig âi cursului'de alfabetizare

y Lumea interlopă a prostituţiei (ra o nouă înfăţişare. La noi, ' '“damele de consumaţie” încă nu

au intrat în legalitate. Urmează! Parlamentarii lucrează de zor să “oficializeze tîrfele”. Dar, pînă atunci, ~ prostituatele şi proxeneţii prinşi în flagrant răspund penal. ! ..

Vara trecută, poliţiştii de la moravuri au depistat o Teţea de prostituate şi... proxeneţi la

barul “Cometa”, de pe Calea Turzii. Trei fete-cucuiete urmează să fie condamnate pentru practicarea .ilegală a prostituţiei. Camelia D. (29 ani), Monica P. (26 ani) şi Florina P. (20 ani).. ‘Au fost arestate împreună cu Sorin B., 30 ani, “îngerul păzitor” al damelor, în 28 iulie 1998. Procesul este pe rol la Judecătoria CIuj-Napoca. Fetele

practicau amorul liber în parcările de la statia de benzină AWA.

“Tiristele” făceau dragoste Ja minut în cabinele şoferilor. în regim “non-stop”. Pentru o “prestaţie”, tot tacîmul, preţul era de.,. 120.000 lei. Banii obţinuţi prin “trudă”, îi împărţeau frăţeşte între ele şi “boss-ul” Sorin. Comerciant de meserie, acesta racola bărbaţi şi fixa întîlnirile. Damele erau- mulţumite, mai ales că erau .protejate şi erau găzduite într-un apartament în Mărăşti.

La ultima înfăţişare, cînd l i . ■s-a dat cuvîntul, “damele” au recunoscut' că au practicat prostituţia timp de cîteva luni pe Calea Turzii. Afacerea de milioane a ţinut doar cîteva Iuni. Pînă cînd o “păsărică de noapte a ciripit...” Nici una dintre ele nu au Recunoscut că au dat bani lui Sorin B. Pentru protecţie şi găzduire.- Maria P. practică amorul liber de cînd era minoră. “Bronzată” bine de la natură şi uriţică (îţi vine să-i dai banii înainte, numai să nu faci “amor” cu ea!).

^fnţâţal fpofiţi sta lg|M in is t e r u l d e In te rn e a f in a liz a t p r o i e c t u l le g ii

f p r iv in d s ta tu tu l p o liţ is tu lu i , c a r e î i c o n f e r ă a c e s tu iac a lita te a d e fu n c ţ io n a r p u b lic c iv i l , c u s ta tu t s p e c ia l ş i

c a re îl p ro te je a z ă d in p u n c t d e v e d e r e s o c i a L ş i ju r id ic ,. ' a a n u n ta t, în c a d r u l u rie i c o n f e r in ţ e d e p r e s ă , .

p u rtă to ru l d e c u v în t a l M l, c p t . M ih a e la B a d i c . în p r o ie c t s e p r e c iz e a z ă c ă “ s ta tu l a r e o b lig a ţ ia s ă

1 a s ig u re p o liţ iş t i lo r u n s t a n d a r d d e v ia ţ ă c o n f o r m - r e s p o n s a b ilită ţ ilo r , r is c u r i lo r ş i im p o r ta n ţ e i s o c ia le a

p ro fe s ie i a c e s t o r a ” . T o t o d a t ă , s e p r e v e d e în f i in ţa r e a -A s o c ia ţ ie i N a ţio n a le a P o l iţ iş t i lo r ( A N P ) c a r e a r e r o lu l

d e a - l p r o te ja , în g e n e ra l, p e p o liţ is t . A s o c ia ţ ia e s tea u to n o m ă , n e g u v e r n a m e n t a lă ş i n o n p r o f it , m o d u l d e -

o r g a n iz a r e ş l fu n c ţ io n a r e a e i u r m în d a fi s ta b ilit p r i n t r -u n r e g u la m e n t a p r o b a t p r in H o t ă r îr e d e G u v e r n . P r o ie c tu l s t ip u le a z ă c a p r o m o v a r e a p o li ţ iş t i lo r s ă fie ;

fă c u tă la p r o p u n e r e a A N P .•: T o to d a t ă , d e n u m ir e a f u n c ţ i i lo r ş l g r a d e lo r p o liţ iş t i lo r

v o r fi s c h im b a t e , s u b o f iţe r ii u r m în d a fi d e n u m iţ i a g e n ţi d e p o liţie . V o r fi a g e n ţi s e c u n d a r i d e p o liţ ie , a g e n ţi d e

: p o litie , a g e n ţ i p r in c ip a li d e p o liţ ie , a g e n ţ i s u p e r io r i d e

ft p o liţie ş i a g e n ţi ş e fi de p o liţ ie . O f iţe r ii d e p o liţ ie v o r fi c la s if ic a ţi a s tfe l: s u b in s p e c t o r d e p o liţ ie , in s p e c t o r de

■ p o liţie , in s p e c t o r p r in c ip a l d e p o liţ ie , s u b c o m i s a r d e p o liţie , c o m is a r d e p o l i ţ ie / c o m is a r p r in c ip a l d e p o liţie , c h e s tp r d e p o liţ ie , c h e s to r p r in c ip a l d e p o liţ ie , c h e s to r

, ş e f d e p o liţie ş i c h e s to r g e n e r a l d e p o liţ ie .G e n e r a lu l N ic o la e B e r e c h e t, ş e fu l In s p e c t o r a t u lu i

G e n e ra l al P o liţ ie i, a d e c la r a t c ă a p lic a r e a s ta tu tu lu i ş i a d o p ta re a L e g ii s a la riz ă r ii c a d r e lo r m il it a r e (în c a re s în t p r o p u s e m ă r ire a s a la r ii lo r p o liţ iş t i lo r c u 2 0 - 6 0 % ) v a a v e a e fe c te p o z it iv e în c e e a c e p r iv e ş te m u n c a p o liţ iş tilo r . G e n e r a lu l B e r e c h e t s p e r ă c ă , a c o r d în -

; d u - l i - s e p ro te c ţ ie ş i u n s a la r iu m a i b u n p o liţ iş t ilo r , s u b o fiţe r ii ş i o fiţe rii c a re in te n ţio n e a z ă s ă p le c e d in

p o liţie s - a r p u te a ră z g în d i.D e la în c e p u t u l a n u lu i, 2 3 8 d e p o liţ iş t i a u s o lic ita t

t re c e re a în r e z e r v ă , a le g în d a lte s e r v ic i i , m u lt m a i b in e , p lă tite , s e a ra tă î n t r -o n o tă în t o c m it ă d e c ă tre IG P . In

a c e e a ş i p e r io a d ă , 1 .9 93 d e c a d r e , (4 1 0 d e o fiţe r i, 1 .552 d e s u b o fiţe r i ş i m a iş tr ii m ilita r i ş i 31 d e s a la ria ţ i c iv ili ai M l) a u c o m is d iv e rs e a b a te r i, z e c e o fiţe r i ş l 41 d e m a iş tr ii ş l s u b o f iţe r i f iin d c e rc e ta ţ i p e n a l, n o u ă c a z u r i v iz în d in fra c ţ iu n i d e c o r u p ţ ie .

P r im a ru l o r a ş u lu i D e d o v s k , d in t r -o r e g iu n e d in n o r d - v e s tu l M o s c o v e i , a fo s t îm p u ş c a t c u tre i g lo a n ţe , m ie rc u r i s e a r a ,- în g a ra ju l P r im ă r ie i , a u a n u n ţ a t s u rs e d in c a d ru l P o liţ ie i, c ita te d e a g e n ţ i a I T A R - T A S S , re la te a ză A F P .

V a le n tin K u d io v , în v îr s tă .de 6 0 d e a n i , a f o s t g ă s it m o rt în g a ra ju l P r im ă rie i d in D e d o v s k , îm p u ş c a t c u u n g lo n ţ în c a p ş l a lte d o u ă î n p ie p t . P o liţ ia a la n s a t o a n c h e tă , f iin d ‘a v u tă în v e d e r e Ip o te z a u n e i c r im e le ga to d e a c tiv ita te a v ic t im e i, re la te a z ă I T A R - T A S S . -

“Păsări de noapte” în colivie la... GherlaEste profesionistă în arta plăcerilor. Cînd i s-â dat cuvîntul, a declarat: “Onorată instanţă, am înceRut să mă prostituez de la 16 ani. Nu aveam cu ce mă întreţine. Am mai făcut puşcărie pentru... furt. în închisoare am cunoscut-o pe Camelia. Cînd m-am liberat, nu aveam unde sâ locuiesc şi am apelat la ea. Ştiam că stă în concubinaj cu Sorin B. şi au împreună un copil. I-am propus să furăm împreună. Camelia m-a refuzat. Mi-a spus că are altă ocupaţie. Că se prostituează şi cîştiga mai. bine. Aşa am început şi eu să-mi caut clienţi. O bună bucată dc vreme am trăit şi cu “patronul” care era certat cu Camelia”.

“Boss-ul” nu a recunoscut nimic din acuzaţiile ce i s-au adus de completul de judecată. S.B. a mai susţinut că: “Totul e o înscenare, pusă la cale de poliţişti, pentru că nu am vrut. sâ fiu informatorul lor”.

Săptămîna viitoare, instanţa judecătorească urmează să se pronunţe.

B.ZAGORE

P o liţ iş tii a u c o n s ta ta t c ă p r e ju d ic iu l c r e a t s ta tu lu i, ri p e r s o a n e lo r ş l f irm e lo r , în p r im e le c in c i lu n i a le a c e s tu i

a n , p r in c o m ite re a d e in f r a c ţ iu n i e c o n o m ic e , a d e p ă ş it 1.426 m ilia rd e d e lei, in fo rm e a z ă M in is t e r u l d e In te rn e .

D in to ta lu l in f r a c ţ iu n ilo r d e n a tu ră e c o n o m ic ă , 518 a u p r o d u s p r e ju d ic i i m a i m a r i d e 50 0 m il io a n e d e lei.

D e la în c e p u t u l a n u lu i, u n ită ţ iile d e p o liţ ie a u . v c o n f is c a t 14 6 .0 0 1 d e d o la ri) 1 0 ,5 4 3 k ilo g r a m e d e a u r,; 5 5 ,3 6 9 k ilo g r a m e d e a rg in t, 9 6 9 m il io a n e d e lei

p ro v e n iţi d in o p e ra ţiu n i ile g a le , p r e c u m ş i b u n u r i în v a lo a r e .d e 3 7 .0 6 7 m ilio a n e d e iei, 6 3 8 d e a r m e d e fo c , • 4 4 .4 3 4 d e c a rtu ş e , 1, 2 7 7 d e k i lo g r a m e d e e x p lo z iv , 4,

“ 491 k i lo g r a m e d e s u b s ta n ţe to x ic e ş i 5 6 ,1 3 3 d e l k ilo g ra m e d e s tu p e fia n te .

In a c e e a ş i p e r io a d ă , a u f o s t d e p is ta te 9 5 5 d e c a z u ri d e p la s a r e d e m o n e d ă n a ţio n a lă fa s if ic a tă , în v a lo a re to ta lă d e 149.i316.000 le i ş i 3 0 5 d e c a z u r i d e p la s a re d e m o n e d ă s tră in ă fa ls ific a tă .

In fra c ţ iu n ile ju d ic ia r e a u s c ă z u t c u 1 1 % faţă de a c e e a ş i p e r io a d ă a a n u lu i t re c u t , f i in d în re g is tra te 67 .736 d e a s tfe l d e in f ra c ţ iu n i. T o a t e g e n u r i le de in fra c ţiu n i c o m is e c u v io le n ţ ă s în t în s c ă d e re .

P o liţ iş tii a u d e s c o p e r it 2 9 d e f ilie re d e a d o p ţii ile g a le , re u ş in d u -s e d e s tră m a re a a c in c i d in tr e a c e s te a .

■ fn to a tă a c e a s tă p e r io a d ă , a c o n t in u a t tra fic u l c u c a rn e v ie (în s p e c ia l c u m in o r e ), c ă tre s p a ţ iu l r

S c h e n g e n , m a i a le s în G e r m a n ia s a u G r e c ia .L a p r o p u n e r e a P o liţ ie i, in s ta n ţe le d e ju d e c a tă au

d is p u s , în 7 .0 0 3 d e c a z u r i, s a n c ţ iu n i c u în c h is o a re

c o n tra v e n ţio n a lă . T o to d a t ă , a u fo s t d e c lin a te în fa v o a re a P a rc h e te lo r 6 1 8 d e in fra c ţ iu n i d o lu a re de m ită , 2 9 5 de d ă ri de m ită ş i 8 6 0 d e tra fic d e influen ţă .

P o liţ iş tii a u s a n c ţ io n a t c o n tr a v e n ţ io n a l 1 .7 9 0 .6 4 6 de c o n d u c ă t o r i a u to , c a r e -a u c o m is a b a te ri (2 3 .2 5 1 p e n tru c o n d u c e r e s u b in flu e n ţa b ă u t u r ilo r a lc o o lic e ), fiind s u s p e n d a te 6 5 .3 2 8 d e p e r m is e d e c o n d u c e r e şi retra se 75 .0 5 9 d e ce rtific a te de în m a t r ic u la r e , p e n tru diferite d e fe c ţiu n i te h n ic e . v ‘

U n p o l i ţ i s t s î r b , a c u z a t d e u c id e re a a 5 6 d e D ersoanp în --

S r i î e ^ r a d e S l d i f de Pri?tina' a fost are®tat e n s e a r a o e so ldaţi britanici d in K FO R .

B u lg aria a re fu za t, vineri seara şi sîmbătă dimineaţa, din mptiye.de procedură, o cerere

rusă de survolare a teritoriului său de şase avioane ruse care transportă trupe pentru Forţa

de pace din Kosovo (KFOR).

iiisia a oDpEiut din partea Rom fioaiie ce transportă mi n ruşi din cadrul KFOR

R aportu l SRI nu va ins is ta ..._________________u rm a re d in p a g in a 1 . ______________

în rep lică , loan V ida Sim iti, s e c re ta r a l C am erei D eputaţilor, d ă c a s ig u ră d isc u ta re a raportu lu i în s e s iu n e a ex trao rd in ară şi s e a b ţin e d e la a c o m e n ta d o cu m en tu l, pen tru că a c e s ta nu a in tra t în c ă în p o se s ia birourilor p e rm a n e n te a le P arlam entulu i. V ida Sim iti c o m b a te d e c la ra ţia lui M atei cu privire la e v ita re a rapo rtării fă c u te d e S R I p e te m a federalizării ca s ă nu s e .s u p e re " UDM R-ul. P a r la m e n ta ru l ţă ră n is t afirm ă câ a c e s t lucru n id n u s e p u n e în d isc u ţie , p en tru c ă în su ş i p re şed in te le Emil C o n s ta n tin e sc u a a tr a s a te n ţia a s u p ra tend in ţe lo r au to n o m iste , in tr-un m o m e n t în c a re n u s e a ş te p ta nim eni.

P e n tru Cluj, faptul c ă raportu l SR I n u a r cuprinde p rob lem ele rid ica te d e ten d in ţe le s p r e a u to n o m ie e s t e cel puţin c iudat. O ra şu l n o s tru a fost ra m p a d e la n s a re a unor d o cu m en te , m ai m ult s a u m ai puţin .in te lec tu a le" , c a r e c e re a u au to n o m ie f isca lă şi adm in istrativă p en tru T ransilvan ia . C hiar şi in terven ţia lu i E m il C o n s t a n t i n e s c u , c a r e s e a r ă t a în g r i jo r a t d e r e c ru d e s c e n ţa unor a s tfe l d e fe n o m e n e , a ra tă o p re o c u p a re a p u ten i p e n tru a c e s t, g e n d e p ro b lem e.

Un număr de şase avioane ruseşti, care transportă trupe ruse din cadrul KFOR şi patru avioane de rezervă, au primit, sîmbătă, permisiunea de survol a teritoriului României, la un interval de patru ore, în urma unei solicitări în acest sens formulate de ambasadorul Federaţiei Ruse la

' Bucureşti, adresate MApN, Statului Major General al Armatei şi MAE român.

Potrivit unui comunicat al biroului de presă al MApN, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti a solicitat, prin fax, în noaptea de 25 spre 26 iunie, la ora 23.00, permisiunea de survol a României a unui număr de şase avioane militare de transport de tip IL - 76 şi patru avioane de rezervă, care să transporte contingentul rusesc pentm misiunea de pace din Kosovo.

In nota ambasadorului se menţionează că primul avion urma să decoleze de la Moscova la ora 07.00 (ora României), în ziua de 26 iunie 1999, şi să tranziteze România cu trupe la bord între orele 09.00 - 09.50, iar următoarele'ar fi urmat să survoleze la un interval de 30 - 50 de minute. Motivaţia solicitării este semnarea acordului de la Helsinki între ONU, NATO şi Rusia privind participarea forţelor mseşti la misiunea de pace KFOR din Kosovo.

în urma analizei efectuate de către Statul Major General şi Ministerul Afacerilor Exteme s-a constatat că cerea formulată în acest fel are caracterul unei solicitări îri regim de urgenţă, pentru tranzitarea spaţiului aerian al României de către, trape

străine, se arată în comunicatul MApN. De_ asemenea, s-au efectuat consultări cu* autorităţile NATO, rezultînd că acest transport este în conformitate cu acordurile încheiate de NATO cu Rusia.

în conformitate cu art. 5 din Legea Apărării Naţionale a României, nr. 45/1994, “... intrarea, staţionarea ori trecerea unor unităţi militare străine pe teritoriul României se aprobă, pentru'fiecare caz în parte, de către Parlamentul României, la solicitarea prealabilă a 'preşedintelui României”.• De asemenea, in conformitate cu

Ordonanţa Guvernului României nr. 29/ 1997, privind Codul aerian, art. 12 lit. c), “în spaţiul, aerian naţional, zborul aeronavelor militare străine, inclusiv cele care transportă trupe, armament, tehnică de luptă, materiale periculoase şi orice alte tipuri de încărcătură, care prin natura lor pot afecta siguranţa naţională, este permis în baza autorizaţiei de survol acordată de Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Apărării Naţionale”.

Despre această situaţie a fost informat preşedintele României, care a dispus respectarea legilor ţării şi continuarea tratativelor . cu partea rusă pentru modificarea cererii de survol, astfel incit aceasta să se încadreze în condiţiile de survol aerian de avion la un.interval de minimum patra ore, în alte condiţii fiind absolut necesară consultarea Parlamentului.

Pe baza tratativelor întreprinse, în urma

dispoziţiei preşedintelui României, autorităţile rase şi-au reformulat cererea în sensul acceptării intervalului de'zbor dintre avioane la patra ore. în aceste condiţii, aeronavele ruseşti care vor tranzita spaţiul aerian al României vor fi supravegheate şi urmărite corespunzător, pentru a se păstra

.deplina siguranţă a spaţiului aerian al României.

Agenţia France Presse a anunţat, sîmbătă dimineaţă, câ o echipă rusă formată din experţi militari în aeronautică, paraşutişti

.şi tehnicieni, a părăsit baza Cikalovski, din apropiere.de Moscova, Sîmbătă la ora 08.00 GMT (11.00 ora României), cu destinaţia Kosovo, pentru a pregăti sosirea trupelor ruse care vor participa la Forţa internaţională de pace (KFOR).

Plecarea echipei în direcţia Aeroportului din Slatina, din apropiere de Priştina, centrul administrativ- aL provinciei Kosovo -18 experţi şi tehnicieni ai forţelor aeriene şi 21 de paraşutişti, la bordul unui Iliuşin 76-a avut loc cu o oră întîrziere, din cauza unor probleme tehnice şi de logistică.

Trimiterea acestor trupe ■ intervine la numai o zi după votul în unanimitate div Consiliul Federaţiei (Camera Superioară a Parlamentului ras) care.autoriza trimiterea de trupe care sâ participe la Forţa internaţională de pace şi a semnării, sîmbătă dimineaţă, a unui decret care . autorizează această desfăşurare de trupe, de către preşedintele rus Boris Elţîn.

Frumuseţi pentru ziua de mîineVineri seara, la Turda, s-a ales o nouă MISS. De data

aceasta este vorba de MISS VOX MARIS. Chiar dacă titlul • este nou pentru turdeni, MISS VOX MARIS este deja o

figură celebră în peisajul concursurilor de frumuseţe locale. Alina Panig, căci despre ea este vorba, a candidat în urmă cu cîteva săptămîni şi pentru titlul de. MISS CAFFE RIVER. Amănunte în ziarul de mîine. (B.F.)

Transnistria ameninţa ca minarea podului de la Dubâsari, daca Rusia retrage armata din stînga Nistrului

Ştefan Chiţan, consilier militar al liderului 'separatist transnistrean, a declarat presei locale câ Transnistria va mina podul de la Dubăsari, dacă Rusia va încerca să-şi retragă armata din stînga Nistrului.

Declaraţia sa intervine după ce comandantul fostei armate

a 14-a, general Valeriu Evnevici, a spus într-un interviu pentru Radio “Maia.k” că Transnistria nu este importantă din punct de vedere strategic pentru Rusia. Această declaraţie a şocat liderii de la Tiraspol, care se oferiseră anterior sâ fie “cap de pod pentru Rusia în

D u p ă doi ani la instituţiile e u ropene de la B ru xelles, clu jeanul Dan Luca revine acasă

“Integiaiea europeană a României nu se poate face fără o informare reală a cetăţenilor”

Proaspăt întors de la Bruxelles, unde a deţinut postul de prim-vicepreşedinte al AEGEE (Asociaţia Studenţilor Europeni) şi cel de responsabil pentru relaţiile cu Parlamentul

. European al acestei asociaţii studenţeşti, Dan Luca vrea să îşi continue activitatea de promovare a integrării europene a României la Cluj-Napoca. “Acum ştiu spre ce standarde se tinde la Bruxelles şi sper să îi conving şi pe alţii asupra a ceea ce trebuie făcut pentru a ajunge acolo. Societatea civilă este, în opinia mea, un sector deosebit de important, care este

conceptului de “Casa Europei” este în prezent o prioritate a activităţii sale. Pentru cîştigarea postului din capitala Europei, Dan Luca a candidat, după o experienţă de cinci ani în reţeaua studenţească europeana, la Adunarea Generală a AEGEE din aprilie 1997, din Olanda, la postul de responsabil pentru relaţiile cu publicul al organizaţiei şi, în special, pentru relaţiile cu instituţiile de presă acreditate la Bruxelles. Ca să îşi păstreze locul în conducerea asociaţiei, a candidat la alte trei adunări generale: în noiembrie 1997, în Turcia, unde a fost ales

AEGEE s-a încheiat luna trecută, în urma Adunării Generale din Germania, cîştigînd însă o experienţă deosebită în privinţa problematicii europene. “Normal, am revenit la Cluj, fiind clujean şi dorind să îmi- desfaşor activitatea pe aceste meleaguri”, spune Dan Luca. El a sprijinit însă, între timp asigurarea unei continuităţi a prezenţei româneşti în Biroul Executiv al AEGEE: în prezent fosta preşedintă a AEGEE Cluj- Napoca, Oana Mailatescu, este membră în cadrul acestui organism, format din doar 9 ■persoane. Dan Luca a coordonat proiecte de o complexitate deosebită, cum ar fi, printre altele, “Ziua Simultană Socrates 1998”, care a constat în organizarea în 100 de centre

însă puţin neglijat în ţara . vicepreşedinte, în aprilie 1998,noastră”, spune acesta.' în Olanda, unde a fost reales

Dan Luca arată că integrarea vicepreşedinte, şi în octombrieeuropeană a României nu se 1998, în Germania, unde a fostpoate face tară o informare reală, ales prim-vicepreşedinte. a cetăţenilor, iar dezvoltarea Activitatea sa la conducerea

universitare (inclusiv Cluj- Napoca), din 21 de ţări, a unor întîlniri pentru promovarea proiectelor de mobilitate studenţească propuse de Comisia Europeană, şi proiectul “Educaţie pentru anul 2020”, finalizat printr-o conferinţă în Parlamentul European, de la Bruxelles.

Dragoş C. POPA

încercarea ei de a obţine, controlul asupra Iugoslaviei”. în plus, separatiştii mai spuneau că Rusia trebuie să îşi menţină baza militară din Transnistria, pentru a putea opri extinderea NATO către Est. Galina Andreeva, şefa organizaţiilor paramilitare .a femeilor transnistrene, a afirmat “câ organizaţiile obşteşti din Transnistria au constituit un comandament care va coordona acţiunile organizaţiilor, paramilitare”. Andreeva a spus că femeile vor bloca toate căile ferate pentru ca armamentul rusesc sa nu poată pleca spre Moscova. “Dacă Rusia va trăda Transnistria, atunci o va costa scump”, a spus Andreeva. Ea a firmat că, “în cazul izbucnirii unui nou conflict, Ucraina va fi prima care va avea de suferit, pentru că zeci de mii de refugiaţi se vor repezi pe teritoriul ei”. Nemulţumirea transnistrenilor a crescut după, ce Rusia a prezentat la summitul OSCE din iunie anul trecut, graficul de retragere a trupelor din Transnistria. Moscova s-a- angajat să-şi evacueze armata pînă la sfîrşitul anului 2005. Pe lingă 2.500 de ofiţeri şi soldaţi ruşi, în Transnistria se află 120 de tancuri, 130 de tunuri, 100 de transportoare blindate,50.000 de automate Kalaşnikov,400.000 de tone de muniţii,28.000 de rachete Katiuşa şi şapte elicoptere de luptă.

A le g e r i la PNŢCD

GherlaLa sfîrş itu l 'săp tăm în ii

trecu te , A dunarea de dare d e s e a m ă şi a le g e r i a PNŢCD Gherla a trezit nu num ai interesul localnicilor, ci şi a reprezentanţilor .celor 10 c o m u n e a ro n d a te o rgan iza ţie i gherlene . Au fo st p rezen ţi la şedinţă 68 d e m em bri, c e e a ce spune m u lt d e s p r e im portan ţa a d u n ă r i i . .. Din partea O r g a n iz a ţ ie i J u d e ţe n e P N Ţ C D C lu j : a u fost prezen ţi parlam entarii loan Vida Simiti şi loan Roman. R aportu l d e activ itate pe perioada 1997 -1 9 9 9 a fost p re z e n ta t d e preşedintele O r g a n iz a ţ ie i o r ă ş e n e ş t i PNŢCD Gherla dr. Tiberiu B reh aru . Au fost amintite t o a t e p ro b le m e le şi g r e u tă ţ i le cu c a r e se c o n f ru n tă în p re z e n t o rgan iza ţia gherleană. De a s e m e n e a , a fost prezentat şi un raport financiar scurt şi la obiect. Din a c e s t punct d e v ed e re ţărăniştii gherleni s ta u m ult m ai b ine decît c e le la l t e o rg a n iz a ţii o ră şe n e şti din judeţul Cluj. La discuţii au luat cuvîntul 9 m e m b ri m a rc a n ţ i ai PNŢCD din localitate care nu a u ocolit nici aspectele o rgan iza to rice . Toţi vorbi­torii s -a u referit la unitatea organizaţiei, dom nul Simion Coroian scoţînd în evidenţă “r e v i ta l iz a r e a în tregii a c t iv i tă ţ i”. în fu n c ţia de p re şe d in te al Organizaţiei o ră şen e şti PNŢCD Gherla a f o s t r e a l e s .dom nul dr. Tiberiu B reharu.

SZ.Cs.

I L I E C Ă L I A N (redactor ş e f ) ; ' x R E D A C Ţ I A : Cluj-Napoca, s t r . Napoca 16

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; ; T e le fo a n e : P u b l i c i t a t e : , te i-fax : 1 9 .7 3 .0 4 ; C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r sef a d j u n c t ) . C o n t a b i l i t a t e : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l t u r ă ,

T « I 4 Q 1 R R 1 - f a * - 1 9 2 8 2 8 - E v e n i m e n t , P o l i t i c 1 9 .7 4 .9 0 , S o c i a l ,T e l . 1 9 .1 6 .8 1 , f a x j 9 .2 8 .2 8 ,^ E c o n o m i c 1 9 .7 5 .0 7 ; S p o r t : 1 9 .2 1 .2 7 ;

—s i n m r r i r ' i t t E-mail.adevcj@m J. Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81

' - ‘sss.i