A D E V A B U L -...

16
iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM ADEV ABU L Ha rhi! • wvmţp. Ieri, la Curtea de Apel Cluj s-a judecat recursul împotriva mandatului de arestare a lui Liviu Ciupe. Amintim că personajul în cauză este acuzat de delapidare, instigare la fals în înscrisuri, sub semnătură privată. După- sentinţă de ieri fostul director al Direcţiei Regionale de Drumuri şl Poduri- rămîne în arestul Poliţiei. După cum ne- a declarat avocatul inculpatului, domnul Teofil Tripon, se caută revocarea măsurii de arest preventiv la următoarea înfăţişare, pe alte temeiuri decît cele care au fost prezentate instanţei. Deocamdată se consideră că mandatul de arestare este legal, deoarece prejudiciul depăşeşte 50 milioane de lei/, încadrarea juridică este deosebit de severă, Ciupe 1 fiind pasibil de închisoare, cuprinsă între 10 şi 20 de ani. VINERI, 1 OCTOMBRIE 19 9 9 16 PAGINI 1.500 LEI ANUL IX NR. 2 7 0 2 ISSN 1220-3203 din preţufde chioşc ; al z i a r u lu i., f h ttp ://w w w : d n t c j . r o /adevarul) .......... Hi'"— pppvip^sp VALER CHIOREANU f T \ , emisia senatorului Radu F. Ale- ii 1 I) xandru şi cea a deputatului George t .-AL#' Şerban au readus în actualitate o I problemă maiveche a social-democraţilor ■1 lui Petre Roman. Anume, dacă frămîntârile din partid sînt urmare a inerentelor discuţii legate de programul ideologic sau tactica adoptată de liderii săi în anumite împrejurări, sau cei care aleg calea demisiei o fac deoarece pur şi simplu nu mai suportă stilul (numit) dictatorial folosit de Petre Roman în impunerea voinţei sale. Lista demisionarilor din PD este lungă. Ea începe cu fostul ministru Eugen Dijmârescu, continuă cu fostul ministru Doru Viorel Ursu şi cu fostul ministru Adrian Severin, Alături de ei stau Aristide :j Buzuloiu, Adrian Vilău, Octavian • Ştireanu, Ştefan Glăvan, Petre Burada şi A ultimii doi menţionaţi mai sus. Dacă în fj cazul lui Adrian Severin lucrurile sînt 4' clare, fostul ministru de Externe dorind ij să preia conducerea PD pentru a-1 pune :j la remorca preşedintelui Constantinescu, ? despre ceilalţi nu se poate spune că au :: ■avut asemenea ambiţii. Este posibil ca unii ; dintre ei să fi resimţit dureros faptul că ' nu au nici o şansă să spargă cercul privile- ■ giaţilor închis ermetic în jurul lui Petre Roman. Ori să-şi fi dat seama că, mai a devreme sau mai tîrziu, vor fi siliţi să se î dea la o parte în faţa asalturilor tot mai | îndîrjite ale veleitarilor. Dincolo de moti- A vele reale ale despărţirii de partid, explica >|ţiile se circumscriu aceleiaşi tematici: imposibilitatea'comunicării cu liderii şi 1 ineficienţa activităţii diferitelor structuri organizatorice în relaţiile din interiorul j A partidului. Senatorul Radu F. Alexandru* 1 jde exemplu1 , spune că “partidul nu N . ■ . A ctu/ovJ Deputatul PD Olteanu acuză PNL că a comandat politic procesul - directorului clujean .Arestarea Iui Ciupe este o comandă politică, răspunsul care vine din partea PNL ca replică la demiterea prefectului de Bistriţa11 , a declarat ieri, fără ocolişuri, deputatul PD de Bistriţa-Năsâud. loan Olteanu* Totuşi, Olteanu nu a exclus ca afacerea Ciupe să nu aibă nici o implicare penală, dar a protestat împotriva faptului că Liviu Ciupe va fi judecat în stare de arest. Olteanu, de profesie jurist, consideră că crearea unui prejudiciu de 158 milioane de lei nu este suficient de mare pentru a se justifica reţinerea fostului director, pentru că fapta sa nu reprezintă un pericol social şi nu are antecedente penale. Deşi acuză PNL de arestarea lui Ciupe, nici deputatul Olteanu şi nici ceilalţi membri ai delegaţiei centrale a PD prezentă ia Cluj-Napoca.nu cred că se va ajunge la un război politic total între cele . două partide membre ale Coaliţiei, luliu Pâcurariu a declarat ieri că partidul va căuta sâ-i asigure sprijin legal -lui Ciupe, care este membru „ marcant în PD. Cu toate acestea, Olteanu a declarat că PD nu se va erija în „umbrelă de protecţie11 pentru infractori. Liviu Aurel'Ciupe, fost director al Direcţiei Regionale de Drumuri Cluj, a fost arestat sub acuzaţia de delapidare şi instigare la fals. Acuzaţiile sînt legate de deconturile făcute pentru asfaltarea unei parcări în Bistriţa. Curtea de Apel Cluj a decis ieri judecarea lui Ciupe în stare de arest Andreea MARCU Multipla campioană mondială Gabrlela Szabo, care se va căsători, sîmbătă, cu antrenorul ei, Zsolt Gyongyossy, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că îşi va schimba numele de familie numai după ce se va retrage din activitatea competiţională. Liderii sindicali din branşa multe dintre unităţi exportă peste faptul că se înregistrează un „exod” sticlăriei s-au adunat ieri la Cluj 90 la sută din producţie. al sticlarilor către Bulgaria şi pentru a discuta problemele care Cea mai. mare problemă Ia ora- UngaPia. în ultimele două luni, de vizează direct această ramură. Din actuală este aceea că, de vreo şase la Somvetra au plecat aproape 20 cele 33 de sindicate afiliate la luni încoace, federaţia nu mai de muncitori. Cum sticlarii lucrează Federaţia Sindicatelor din Sticlărie, primeşte răspuns la nici una din în echipe de către şase persoane, de Geamuri şi Ceramică, la Consiliul sesizările sau solicitările pe care le obicei pleacă o echipă deodată. Naţional au fost prezente 27. trimit la Guvern, Parlament, Corpul . Sindicaliştii consideră că una din Dan Mitrea, preşedintele de Control ş.a. cauze ar fi şi aceea că directorii de Federaţiei, s-a arătat indignat de în aceste condiţii, sindicaliştii din fabrici nu comunică cu oamenii, faptul că industria sticlăriei, care industria sticlei intenţionează să se pentru a nu pleca. Se pare că în produce în cea mai mare parte, implice în manifestaţiile de protest industria sticlei, forţa de muncă este pentru export, nu este ajutată deloc, din această toamnă pe care le va deosebit de importantă, pentru că un Salariile celor din branşă sînt mici organiza CNSLR Frăţia, sticlar bun se formează cam în 10 (salariul mediu este de 1,4 milioane, confederaţia la care sînt afiliaţi. ani. iar salariul minim mediu pe ramură ■ Tiberiu Benţa, liderul de sindicat de cca 800.000 de lei), chiar dacă de la Somvetra Gherla, s-a plîns de Dana TIUCA continuare în pagina a 5-a 6j OFCftTfl ŞPCCIAIA Rylada de îngheţată cu frişca, ciocolată, caramel, alune • UN P8€? €3CC€P?IONOl • UN GUST CXTflflOBDIflfia • UH C0DOU D€OS€fHT ^ puteţi găsi în magazinele NAPOLACT şi în reţeaua omercială a oraşului Cluj. ÎNGHEŢATA TA PREFERATĂ !

Transcript of A D E V A B U L -...

Page 1: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

i S i H d i d ă t i s t i i | d i n ^ i h d u s t r i a i s t i c l e i ţ s > a u t î h t î l n i t i i e r i M a | G l u j :

[flB O N flŢ I-V Ă A C U M

A D E V A B U LH a r h i ! •

wvmţp.

Ieri, la Curtea de Apel Cluj s-a judecat recursul împotriva mandatului de arestare a lui L iv iu C iupe. A m in tim că p e rs o n a ju l în cauză es te a c u z a t de d e la p id a re , instigare la fals în înscrisuri, sub semnătură privată. După- sentinţă de ieri fostul director al D ire c ţie i R e g io n a le de Drumuri şl Poduri- rămîne în arestul Poliţiei. După cum ne- a d ec la ra t a v o c a tu l inculpatului, dom nul Teofil Tripon, se caută revocarea măsurii de arest preventiv la următoarea înfăţişare, pe alte tem eiuri decît cele care au fost prezentate instanţei.

Deocamdată se consideră că mandatul de arestare este lega l, deoarece prejudic iu l depăşeşte 50 milioane de lei/, în c a d ra re a ju r id ic ă es te deosebit de severă, Ciupe 1 fiin d pasibil de în ch is o a re , cuprinsă între 10 şi 20 de ani.

VINERI, 1 OCTOMBRIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI

ANUL IX NR. 2702 ISSN 1220-3203din preţufde chioşc

; al z i a r u l u i . ,f h t t p : / / w w w : d n t c j . r o / a d e v a r u l )

..........Hi'"— p p p v i p ^ s p

VALER CHIOREANU

f T \ , emisia senatorului Radu F. Ale­ii 1 I) xandru şi cea a deputatului Georget .-AL#' Şerban au readus în actualitate oI problemă mai veche a social-democraţilor■1 lu i Petre Roman. Anume, dacă

frămîntârile din partid sînt urmare a inerentelor discuţii legate de programul ideologic sau tactica adoptată de liderii săi în anumite împrejurări, sau cei care aleg calea demisiei o fac deoarece pur şi simplu nu mai suportă stilul (numit) dictatorial folosit de Petre Roman în im punerea voinţei sale. L ista demisionarilor din PD este lungă. Ea începe cu fostul m inistru Eugen Dijmârescu, continuă cu fostul ministru Doru Viorel Ursu şi cu fostul ministru Adrian Severin, Alături de ei stau Aristide

:j Buzuloiu, Adrian V ilău, Octavian • Ştireanu, Ştefan Glăvan, Petre Burada şi A ultimii doi menţionaţi mai sus. Dacă în f j cazul lui Adrian Severin lucrurile sînt 4' clare, fostul ministru de Externe dorind ij să preia conducerea PD pentru a-1 pune :j la remorca preşedintelui Constantinescu, ? despre ceilalţi nu se poate spune că au :: ■ avut asemenea ambiţii. Este posibil ca unii ; dintre ei să fi resimţit dureros faptul că ' nu au nici o şansă să spargă cercul privile- ■ giaţilor închis ermetic în jurul lui Petre

Roman. Ori să-şi fi dat seama că, mai a devreme sau mai tîrziu, vor fi siliţi să se î dea la o parte în faţa asalturilor tot mai | îndîrjite ale veleitarilor. Dincolo de moti-

A vele reale ale despărţirii de partid, explica >|ţiile se circumscriu aceleiaşi tematici:

imposibilitatea'comunicării cu liderii şi 1 ineficienţa activităţii diferitelor structuri

organizatorice în relaţiile din interiorul j A partidului. Senatorul Radu F. Alexandru* 1 jde exemplu1, spune că “partidul nu

N . ■. A c tu / o v J

Deputatul PD Olteanu acuză

PNL că a comandat

politic procesul - directorului

clujean.Arestarea Iui Ciupe este o

comandă politică, răspunsul care vine din partea PNL ca replică la demiterea prefectului de Bistriţa11, a declarat ieri, fără ocolişuri, deputatul PD de Bistriţa-Năsâud. loan Olteanu* Totuşi, Olteanu nu a exclus ca afacerea Ciupe să nu aibă nici o im plicare penală, dar a protestat împotriva faptului că Liviu Ciupe va fi judecat în stare de arest. Olteanu, de profesie jurist, consideră că crearea unui prejudiciu de 158 milioane de lei nu este suficient de mare pentru a se justifica reţinerea fostului director, pentru că fapta sa nu reprezintă un pericol social şi nu are antecedente penale.

Deşi acuză PNL de arestarea lui Ciupe, nici deputatul Olteanu şi nici ceilalţi membri ai delegaţiei centrale a PD prezentă ia Cluj-Napoca.nu cred că se va ajunge la un război politic total între cele . două partide membre ale Coaliţiei, luliu Pâcurariu a declarat ieri că partidul va căuta sâ-i asigure sprijin legal -lui C iupe, care este membru „ m arcant în PD. Cu toate acestea, Olteanu a declarat că PD nu se va erija în „umbrelă de protecţie11 pentru infractori.

L iviu A u re l'C iu p e , fost director al Direcţiei Regionale de Drumuri Cluj, a fost arestat sub acuzaţia de delapidare şi instigare la fals. Acuzaţiile sînt legate de deconturile făcute pentru asfaltarea unei parcări în Bistriţa. Curtea de Apel Cluj a decis ieri judecarea lui Ciupe în stare de arest

Andreea MARCU

Multipla cam pioană m ondială Gabrlela Szabo, care se va căsători, s îm bătă, cu

antrenorul ei, Zso lt Gyongyossy, a declarat, în cadrul unei conferinţe de

presă, că îş i va schim ba num ele de familie numai după ce se va retrage din

activ itatea com petiţională.

L iderii sindicali din branşa multe dintre unităţi exportă peste faptul că se înregistrează un „exod”sticlăriei s-au adunat ieri la Cluj 90 la sută din producţie. al s tic la rilo r către B ulgaria şipentru a discuta problemele care Cea mai. mare problemă Ia ora- UngaPia. în ultimele două luni, devizează direct această ramură. Din actuală este aceea că, de vreo şase la Somvetra au plecat aproape 20cele 33 de sindicate afiliate la luni încoace, federaţia nu mai de muncitori. Cum sticlarii lucreazăFederaţia Sindicatelor din Sticlărie, primeşte răspuns la nici una din în echipe de către şase persoane, deGeamuri şi Ceramică, la Consiliul sesizările sau solicitările pe care le obicei pleacă o echipă deodată.Naţional au fost prezente 27. trimit la Guvern, Parlament, Corpul . Sindicaliştii consideră că una din

Dan Mitrea, preşedintele de Control ş.a. cauze ar fi şi aceea că directorii deFederaţiei, s-a arătat indignat de în aceste condiţii, sindicaliştii din fabrici nu comunică cu oamenii,faptul că industria sticlăriei, care industria sticlei intenţionează să se pentru a nu pleca. Se pare că înproduce în cea mai mare parte, implice în manifestaţiile de protest industria sticlei, forţa de muncă estepentru export, nu este ajutată deloc, din această toamnă pe care le va deosebit de importantă, pentru că unSalariile celor din branşă sînt mici organiza CNSLR Frăţia, sticlar bun se formează cam în 10(salariul mediu este de 1,4 milioane, confederaţia la care sînt afiliaţi. ani.iar salariul minim mediu pe ramură ■ Tiberiu Benţa, liderul de sindicatde cca 800.000 de lei), chiar dacă de la Somvetra Gherla, s-a plîns de Dana TIUCA

continuare în pagina a 5-a

6jOFCftTfl ŞPCCIAIA

R y la d a d e în g h e ţ a t ă

cu frişca , c io co la tă , caram el, a lu n e

• U N P 8 € ? € 3 C C € P ? IO N O l• UN GUST CXTflflOBDIflfia• UH C0DOU D€OS€fHT

^ p u te ţi găsi în m agazinele N A PO LA C T şi în re ţeau a o m erc ia lă a o raşu lu i C lu j.

ÎNGHEŢATA TA PREFERATĂ !

http://www
Page 2: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

Ac°Perăm întul Maicii Domnului; Sf. Ap. Ftoman ( S m S m S T ^ ' C9to!i? ? a P-A" a " ia. «#n cei 70 •£ .S S S r Pe l MaiCH Domnului‘ <s -TerezaIS S H M S S i

1PREFECTU RA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIM ARIA DEJ: 21-17-90 - •PRIM ARIA TURDA: 31-31-60• PRIMARIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIM ARIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •PO LIŢIA CLUŢNAPOCA:

955 si 43-27-27■POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ: 982 -• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, in t 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCU ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 - •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 92 1 •O R A EXACTĂ: 95S• R1A. TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA:-41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . "S A L P R E S r S.A.: 19-55-22 •SC PR IV A L : 17-43-86

DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intern -43-20-01;Turda-31-17-62; Dej - 21-20-22

mCURSE INTERNAŢIONALE

din A utogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în z ile le de marţi, miercuri, vineri şi sim bâti la ora 11,00.

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II :Autogara 1:14-24-26

Autogara 11:43-52-78

FA R M A C IIj rm a c i i cu serv ic iu perm anent:

zlrmacia "CORAFARM ”, stt. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40.

F a rm a c ii cu servic iu p re lu n g it: Farm acia "IN T ER PH A R M ", str. Primâverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8-22. Farmacia "CLEM ATISFARM ", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 4 „IIED ER A "str. Gh. Doja n r .32,telefon 13-00-77. o rar 20-8.

TAKO M : 23.07.1999-30.10.1999luni

Cluj ■> B»c. Btic. Chit7,25 08,35 • 20,45 21,00

8,25. 06,30 07,0510,35 07,15 08,1521,45 19,15; •v 20,1521,55

~ m r15,5020,45

marţi09,45 07,15“ — OSŢr17,55 . 10,00 ‘ 11,00

0873“18,5020,45

21.45 14,3019,15 20,15

mrercun“ 5935------ 07jT5

19,50 . 19,1521.45

15,30

~ m w20,15

08745 —-----09j5 ~ UI,15 " OSTir18,50 • 19,50 . -/20,45 - 21,35 19,15 20,05

vineri0835 Ţ33T 7713--------8T3^1540,- 17,55 . 14,15 - 15,0021.00 2145 1440 1540

20,00 21,00slmliata

07,25 : 6823 0530-----6723“1340 1545 12,10 13,10

14,40 1520dum in ica-

20.00 21.00Pret bilet: 702.000 lei

marluCiuj -3 Budapesta 6.30640; 1140-1140 Bodapnta-XJuj 13.30.1540

mianiL: Budapesta4Cluj 16.30-1820 iui: Cluj A Budapesta 640-640

BudapestaACfei I34M540; 1640-1840 iimtulECluj A Budapesta 6,30-6,3045.50-16,00

Budapesta ACluj 1340-1540 Pret bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ" V

• 1 octombrie • *■Medicină generală. Dr. S. loga -1 (14- 16), dr.'I. Boilâ - 1; Reumatologie. Dr.l.Alb-1 (14-16),

Pentru c h iru rg ie e s te tic ă şl reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trim>tere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînâ vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

FI li IVI E1-7 OCTOMBRIE

Republica - Star Wars . Episodul I • Ameninţareafantomei, SUĂ premieră ( 11; 14;. 17; 20). Vineri, sîmbâlâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus

| de la ora 23 * Victoria - George, trăsnilul Junglei. SUA (11; 13; 15; 17; 19) " Arta - Viaţa e frumoasă,

Italia (12:14,30; 17; 19,30) Vineri, sîmbătâ, duminică şi miercuri, 6 oct. - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 2 2 ' Favorit - O iubire ca-n povesti, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăştî - Un băiat de treabă. SUA (13; 15; 17; 19).TURDA Fox - Teroare nevăzută, SUA (13; 15; 17; 19)DEJ Mato*, SUA ( 11; 15; 17; 19,30)GHERLA Pacea -1-6.10 - Mumia, SUA (13; 15; 17; 19); 7-10.10 - Good will hunting (13; 15; 17; 19) . .

f / f t / f p f r r c l ' f n r l i n . Vineri, 1 octombrieK l l i r f c y j g S i i » P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6,00-6,30:8,00-8 .20 .11 .00-12 ,00 ,14 ,00-14 ,30 ; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n tp tu s de d im in e a ţa , 06,35 , 8 ,20 C a le n d a ru l z ile i. M eteo. 06 ,45 , 9,45 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c in e m a . 9 ,55 In fo rm a ţi i cu ltu ra le . 10 ,00 ,12 ,00 ,13 ,00 ,15 ,00 ,16 ,00 ,, 17,00 Ş tir i naţiona le ţ i loca le.10.00-14,00 P u n c t... ţ i de la Z ece; 14,30-18,00 U n ip tu s a lterna tiv . 18,30- 21 ,00 T re i c e a s u r i bune. 19,00 Ş t ir i loca le . 22,00; Ş tir i n a ţio n a le 21-30- 6,00,00; U n ip lu s nocturn.

BIBLIO TECI■ B.C.U . “Lucian B laga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45: 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.

■■ Biblioteca -Judeţeană “ O C Ţ A V IA N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: Iuni-vineri: 10-18. SECŢIA COPII, ORAR; Iuni-vineri; 10-18, FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorghcni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-l5‘. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kqgâlniceanu nr.7): ORĂk: luni-joi: 9-20; vineri: ,9 18; sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII' SPECIALE; (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-' luni, joi; 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi 9-20; vineri:.9-18; sîmbătă: 9-14 CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-joi 9-16,00; vineri; 9-14.

■ B ib lio te ca A cadem ic i (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45. -

Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană ”J.F.K, (strada Universităţii .7 - 9). Orar: luni - joi: 10- 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă dinjunâ; 9-14. Oferim consultanţă pentnfstudii în USA.)

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri; 14 -19; marţi, joi, vineri; 9-14.

B ib lio tec a “ H e lta i” (strada Clinicilor 18). Orar; zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

* Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l F ran c e z (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar Iuni-vineri: 10-19.

B iblioteca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n "H e rm a n n O b e r th ” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar Iuni-vineri 1-20, sîmbătâ 8-13. ■-■ ■

Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21), Orar; luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

OPERA ROM ÂNĂ“ / ' / ’ * r>‘ , • ’ ‘ . A.

Azi, 1 octombrie, ora 18.30

BAL MASCAT

TEATRUL MAGHIARDuminică; 3 octombrie, ora 111

PASĂREA R0Kpectacol studio pentru copii

z : : 7 s m 5 m m .

IVineri, 1 octom brie

MatinalT ^ f f i ^ l j l n a ţ i o n a ) ; 9ţ00 • , B TVR laşi; 10,00

Art-Mania (r); 11,00 TVR Cluj- Napoca; 12,00 Rock (r); 13,00 TVR Timişoara; 14,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00

• Jurnal; 14,15 Cibefan; 15,00 Scena; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 O vedetă cu cîntece; 17,30 Cuvînt pentru necuvîntătoare; 18,00 Corect!; 18,05: Jum ătatea ta; 19,00 Sunset Beach; 20,00 Jurnal;21.00 Şerial:Doi băieţi, o fată şi o pizzerie (SUA 1998, ep.1);21.30 Divertisment; 22,00 Culise; .23 .15 Aberaţia z ile i; 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Filrt): Vecinul (SUA 1993). / I CI

. 7,oo : TVM .T e le m a t in a l;

l W I X ^ 8 , 0 0 Sailor Moon (d.a.); 8 ,50 Rumba- Tumba. Şi copiii cîntă ce vor ei;10.15 Limbi străine. Spaniolă;- 10,40 O familie ciudată (r); 11,10 Familia Simpson (s); 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 TVR Info; 13,10 Mistere şi minuni (do);14.00 TVR Craiova; 14,40 TVR Cluj-Napoca; 45,00 Rebelul (s); 15,50 TVR Info; 16,00 Obsesia (s); 16,45 Santa Barbara (s);17.30 Tribuna partidelor parlam entare; 18,00 Cinematograful vremii noastre; Melies Vrăjitorul (I); 18,45 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 Cu ochii’n 4 (r); 19,45 Telerecital;20.55 Metallica în concert (II);21 .55 Lumea vitezei; 22 ,35 Infidelităţi (s); 23,25 Mari actori ai micului ecran; 0,30 TVM. Mesager.

7 .00 Bunădimineaţa, Pro TV e al tău!;10.00 Tînăr si

‘ neliniştit (s /r);ţ11.00 Tenis Open Romania , 1999; 12,30 O căsnicie perfectă;'12.55 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,05 Babylon 5; 13,50 Ani de liceu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14,45 Familia Bundy (s); 15,15 Aripile pasiunii; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Rosalinda (s); 18,30 Urmărire generală; 19,00 Reforma la români; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Dosarele X; 21,30 Profiler - Psihologia crimei (s); 22,25 Ştirile Pro TV; 22,30 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Criminaliştii (s); 1,00 Ştirile Pro TV; 1,30 Chestiunea zilei; 2,30 Cine-i şeful?; 3,00 Acapulco Heat (s); 4,00 Inimă .de ţigancă (r); 4,45 Rosalinda (r).

7.00 Observator;_ 8,00 Dimineaţa - devreme; 10,00

Ştiri; 10,15 Colivia de aur; 11,00 Damon (s); 11,35 Inspiraţia Carolinei (s);12.00 Tropical’ Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Viitorul *. începe azi (s); 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Fotbal Divizia A Ursus;17.00 Ştiri; 17,25 Elena, viaţa mea; 19,00 Observator; 20,00

Film: O umbră de îndoială (SUA 1995); 22,00 Observator; 22,30 Vitamina V - Veselie (div.);23.00 Party Time; 0,00 Colecţia Jackie Chari: Hiena neînfricată II (Hong Kong 1983); 1,30 Dorinţa (film romântic Canada, 1994); 3,00 Damon (r); 3,30 Inspiraţia Carolinei (r).

7 .00 Karaoke Show (r); 8,00

M Dim ineaţa cu Prima; 12,00

Nadine Show (r); 13,00 Politica de mîine; 15,00 Viaţa în direct;16.00 Telenovelă;/17,00 Nadine Show; 18,00 Focus; 19,00 Românie, Românie ...; 19,15 Karaoke Show; 20,15 Alegeţi filmul!; 21,30 Real TV; 22,00 Românie, Românie...; 22,15 Focus Plus - emisiune de ştiri;22.45 Revista presei; 23,00 Film artistic; 1,00 Film artistic; 2,30 Focus Plus (r). 1 ■

6 .00 Nimic personal (s); 6,50 Acasă la

bunica (r); 7 ,00 Renzo şi Adriana (r); 7,50 Preciosa (r);8.45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,10 Lanţurile iubirii (r); 11,00 Dragoste şi putere (r); 11,50 Sînge din sîngele meu (r); 12;35Cinemateca de acasă: Moartea vine prin teleobiectiv (r); 14,15 Maria (s);-15,00 Viaţa noastră (s); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17 ,25 .Vrem ea de acasă; 17 ,30 ,Dragoste şi putere; 18,20 Acasă la bunica; 18,30 Renzo şi Adriana (s); 19,25 Vremea de acasă; 19,30 Lanţurile iubirii (s); 20,20 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic (r); 21,30 Sînge din sîngele meu (s); 22,30 Cinemateca de acasă: Barul „Titanic”(lugoslavia 1979). .T E L & 7 7,00 Ştiri; 7,10

' 7 / V Bună dimineaţa,Z / C 3 t > C România; 9,00

Lou Grant (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,10 Secţia de poliţie (r); 12,00 Linia întîî (r); 13,00 Cîntecul de casa lui (r);! 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,15 Post' Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s); 19,00 Secţia de poliţie (s); 20,00 Actualitatea T e le -7; 20,30 Documentar; 21,00 Dintre sute - de ziare; 22,00 Lumea în „Clipa 2000”; 23,20 Tentaţii; 0,00 Ştiri; 0,20 Medici la datorie (r); 1,00 Secţia de poliţie (r); 1,45 Teleshopping; 2,00 Actualitatea Tele 7; 2,30 Documentar (r); 3,00 Lumea în „Clipa 2000” (r); 4,30 Derrick (r); 5,45 O singură viaţă (s/r); 6,30 Concert; 7,35 Teleshopping.

'6 ,00 Videotext; 21-.00 Dedicaţii-

ourMituiuwwuipr,uw! muzicale - muzică; ■21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului. ,, • *

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor, de televiziune.

Vineri, 1 octombrie

6:00 -07.-00 PRIMA ORĂ, 06:20 Agenda z i le i , 06:25, 72 /3 06:40A z i despre ie r i ( ţ t i r i pe scurt), 06:55 Prima ţtire ,

07:00-10 00PRIMUL SALUT, 08:00,09:00,10:00,13:00, 14:00,15 :00,16.-00,17:00 Şt/rf, 07:50,08:50 Horoscop, 07:20 Rev/sfa p rese i/o ca le ,07:35,16:40 P/as(AdrianSuciu),08:20,17:00 CDSport (Cătălin Berindean), 0920,1520 Ce m âi crede lumea, 09:40 Programul c inem atogra fe lo r, 11:00 -13:00 MESAJ FM, 10:20 Revista presei centra le , 10:40 in sănătatea dum neavoastră (Cristina Stihi), 14:00- 18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:20 Agenda spectacole lo r 14:40Z/ua in cîteva vorbe, 16:20 Vacanţa FM , 18:00 -19:00 Retransmisie RADIO EUROPA UBERĂ. 19:00-21:00 CUIUL LUI PEPELEA (Tudor Runcanu), 21 :0O Retrospectiva ţ t ir i lo r zilei.

Vineri, 1 octombrie5:00-8:00 Bună d im ineaţa; 8:00-11.00 Pauzele de

.rodia d im in e a ţă ; 11:00-19:00 C o n ta c t FM ; 19:00-WTtCT 22:00 Seara la C lu j; 22:00-5:00 V in e ri nu m l-e

som n. " ,Vineri, 1 octombrie

Ş M : 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, a / X L 19:oo.Ţ W T J » Ş tir i BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6:30-9:00 !**•“ T ra n s ilv a n ia M a t in a l : 6 ,4 5 , 7 ,2 0 , 8 ,20 -

H o ro sco p e ln iţa ; 8,30 L in iu ţa de d ia lo g .jJ .0;0Ţ T 00

P atru la de serv ic iu . 9,20, 9 ,50,10,20,10,50,.11,20,11.50,12,20, 12,55 - B u le tin ru t ie r ; 9,30 R evista p rese i: 10,05 P u n c tu l devedere: 12,59 D eclaraţia zile i; 13,20 -14,00 Ca/d concert, 15,00- 20,00 P robN ob lem : 15,15 P unct de vedere: 16,00-17,00 Votaţi! R ad io T ransilvan ia: 17,05 BBC E ducation P rogram m es: 19,05D ecla ra ţia z ile i: 20,00-21,00 Fono teca de su fle t, 21,30-23,00 T a x i M uzic: 23,00-01,00 P ost Factum : 01,00-06,00 M u s ic Non Stop. ;

Vineri, 1 octombrie. Ş t i r i :8 ,1 0 ,1 2 ,1 4 ,1 7 ,1 9 ,2 0 .6 -

I t a d M o S o n t C 10 C afeaua de serviciu’ (maxima , FM **•*-“"* . zilei, programul zilei la Radio Sonic,

m e te o , horoscop , inform aţii utile, p ro g ram e TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în am iaza mare": Urechile ciulite (comentariul zilei), Basca cu bretele, Mondo-sport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri. 14-15 'Noutăţi Ia Radio Sonic” (noutăţi muzicale, concurs. 15-17 ’M cSonic" (dedicaţii m uzicale cu premii M cD onald’s). 17-19 Polisonic (caleidoscop, informaţii, concursuri). 19-20 ’G reatest Hits" (muzică oldies). 20-24 T o p Sonic Boom".

Vineri, 1 octombrie

CC RADIO cluj")Em isiunea in lim b a maghiară. 10,00 R ad io c ircu it p rinJ,la R ad io Cluj p rez in tă Ella D îm beân . 1 1 ,0 0 -13 ,00 Tr am prenta realităţii. Redactori: Anca Bota &Cristian Zoicaş. 12,00

6,00 Bună d im inea ţa- Un program matinal de informaţii, 'actualităţi şi muzică prezentat d e A nca B â ltan . 8 ,00

■ară. De 1ra n z it -

R a d io ju r n a l t r a n s ilv a n . 1 2 ,1 5 R u b rica M ic ro fo n u l a s c u ltă to ru lu i problemele dvs. juridice s e pot rezolva sunînd la 42.00 .31/064 - R edactor Cristian Zoicaş. 13,00 R ad io ju rn a l R ad io R om ân ia A c tu a lită ţi. 13,15 P arale le m uzica le . 13,50 B u le tin d e ş t ir i. 16,00 E m is iunea în lim b a m agh ia ră . 18,00 R ad io fax. P rezintă Dan Horea. 18.20 C ro c h iu r i m uz ica le - Jazz . R edacto r Constantin Colhon. 19,00 R a d io ju rn a l Radio R om ân ia A c tu a lită ţi. 19,15 Cruda rea lita te . Realizator Florin Z ah arescu . 20,05-21,50 Top 20*1 . Muzică u şoară . Prezintă M arius M erca. 21 ,00 Ş tir i. 21 ,50 Ş tir i. 21 ,5 8 În ch id e re a p rogram u lu i.

RENAŞTEREAVineri, 1 oc tom brie

6.00 Ceasurile d im in e ţii- program matinal d e ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 10.05 S fin ţii P ărin ţi, co n te m po ra n ii noştri: 10.30 D e /s /s - emisiune de a rtă creştină; 11.30 Vreme trece, vrem e v in e - antologia poeziei religioase; 12.00 Z ia riş ti la m icro fon : 12.30 B izantion (r); 13.00 A ctualitatea - buletin de ştiri; 13.05 M agazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 A ctu a lita tea - buletin de ştiri; 18.05 S o c ia l; 19.30 B izantion (r); 20.30 P ăhăre lu l cu n e c ta r- emisiune pentru copii; 21.00 A ctu a lita tea - buletin de ştiri; 21.05 D e d ica ţii de m uzică popu lară : 23.00 L in iştea n o p ţ ii - program muzical.

iSONGOPRAX^

CLUJ-NAPOCA, str.PR O F CIORTEA nr.9

(cartier Grigorescu)CONSULTAŢII: V

Prof.dr. LUCIAN LAZĂRi(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)'

L, Mi: 15-18; Ma, J: 1630-18K

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie) '

M a, J : 14”-16; V; 15-17 S: 9 -11 -

Dr. DAN-SORIN POPESCU■ - • (Urologie) . ', : '

L,Mi: 18-20; Ma,J:i8®-20 ' V: 16-20

• P R O G R A M A R E : Ţ-'tel/fax (064) 18 .76 .04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

" POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascal)' nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOC1U-' FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE t GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDLATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA. RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingograîii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LA B O R A TO R (Biochimie - Bacteriologie Imunoiogie Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcina - Antigen HBS - Elisa Test Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 - Medic de gardă: orcic 21 - 7 R ezervare, consu ltaţii

la tel. 41 .41 .63 . ’

s . c . D e n t a l R O V A -

S O C O L O V[Gafa* Moţilor 106, ap.5 j

T ra tam e n te s to m a to lo g ic e com plexe:

O terapieO protetică (ceramică)

' O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Program ări la tel.: 430028 Zilnic, orar. 9 -19

sîmbăta 1 0 -13

B i H■ E r o t i d i

PROF.DN

D r.iS tr.

P R O G R 4

IV. Dr. MIHAICĂLUGĂRU

IN6ELACĂLUGĂRII t ! \*rahovei nr. 11(lingă biserica Bob)lM O F T A L M O L O G IE

L , M i, V - 17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID L I F E L I N E

Sufletul nostru iadispoziţia Ş dumneavoastră. Telefonul | de noapte, telefonul vieţii. Ţ

1 9 1 6 4 7 |Gardă dc noapte, orele 20-08. jf

Linia telefonică dc intervenţie în criză I si prevenţie a suicidului iniţiată dcLABORATORUL DB Si.\'AWT(

JIIVTAli CLUJ stă la dispoziţia dvsdc luni pînâ v in eri, între orcic 8 - 2.

V ă a ş te p tă m apelurilenumărul 186864. _

Page 3: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

I

Sîmbătă, 2 octombrie'7,00 Doi Băieţi, o fată şi o pizzerie (s/r);

7.30 Ştirile de sîmbăta asta (r); 8,00 Poveşti de adormit copiii; 9,00 Mica sirenă; 9,30 Tin- Tin (d.a.); 10,00 Cartea de folclor; 10,30 Vă place filmul?; 11,00 Art-Mania (p.ll); 12,00 Garantat 100 %! (TVR Cluj-Napoca); 13,30 Lumea şi noi; 14,00 Arca ... Marinei pe Insula Sirenelor; 16,10 Adevărul despre femei; 17,10 Teleenciclopedia; 17,55 Farmece (s); 18,45 Sarabanda ; 19,30 Carol şi compania (s); 20,00 Jurnal. Meteo.Sport; 20,30 Surprize, Surprize; 22,30 Dr. Quinn (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,25 Săptămîna sportivă; 23,50 Film: Linia erotică (SUA ’93).

Duminică, 3 octombrieZ.00 Ceasul deşteptător...; 8,00 Universul

credinţei; 9,00 Ursuleţul Winnie (d.a.); 9,30 Kiki Riki Miki...; 11,00 Viaţa satului; 12,30 Tezaur folcloric. Moştenitorii ... în top (p.l);13.30 De Luni pînă Duminică; 14,15 Divertisment; 15,40 Lumea bărbaţilor (s); 16,05 Auto Show - Istoria automobilului; 16,55 Blankenese (s); 17,45 Trupa de Şoc .Invitate formaţiile: „Talisman" & „Andre”; 18,10 Spectacolul lumii; 18,40 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 18,45 Sarabanda; 19,20 21 ¥ (div.); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 Fotbal. Info; 20,45 Zodia VIP; 21,45 Film: Sister Act (SUA 1992); 23,25 Jurnalul de noapte; 23,30 Press Club.

-Sîmbătă, 2 octombrie7.00 Cinematograful vremii noastre: Meliăs,

vrăjitorul (do, p.l.), 7.50 Un cîntec, o glumă...,8.00 Rima şi raţiunea (do), 8.30 Patru surori (d.a.), 9.00 Bzzz. Magazin pentru copii... mai marii, 10.35 Toate pînzele sus! (s, ultimul ep.): “Aventura nu s-a sfîrşiti”, 11.30 Pas cu pas,12.30 TVR Timişoara, 14.00 Poliţia judiciară (s, ep. 1) cu Elisabeth Bourgine, 14.55 Coreea de Sud: Dragonul coreean - cu ochii pe Europa. Ziua naţională, 15.00 O mie şi unul de vise (do), 16.00 Obsesia (s, ep. 12), 16.45 Santa. Barbara (s, ep. 988), 17.30 Cine? Unde? Cum? De ce?, 17.35 S.O.S. la capătul lumii (d.a.),18.00 Serial de călătorii (do): “Deşertul Sonora”,18.55 Retro TV, 19.55 Recital extraordinar: Shirley Bassey, la Bucureşti '93, 20.25 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: “Patima de sub ulmi” de Eugene O'Neill, 23.05 Fotbal, Meci din Campionatul Spaniei, etapa a Vi-a, 23.55 Panoramic Jazz, 0.35 TVM. Mesager.

Duminică, 3 octombrie7.00 Serial de călătorii: Deşertul Sonora (r);

7.55 Un cîntec pentru fiecare; 8,00 Rima şi raţiunea (do); 8,30 Miracol; 9,00 Născuţi printre animalele sălbatice (do.p.lV); 9,30 Paradisul poate fi salvat? Oraşul cu 300 de moschee;10.30 Integrale: Brian Adams; 11,20 TVR laşi; 13,20 Ştirile ... XXL pentru copii şi tineret; 13,50Poliţie judiciară (s); 14,45 Videoclipuri; 15,00 Infidelităţi (s/r); 15,50 Germania: De la Bonn la Berlin. Ziua naţională; 16,00 Obsesia; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Alo, tu alegi!; 18,30 Povestea de Duminică: Frumoasa adormită (p.lll); 19,05 Un secol de cinema(do); 19,50 Retrospectiva Premiilor APTR, 1973; 21,10 Rugby: Cupa Mondială; 22,40 Film: Păcate uitate (SUA 1995); 0,15 Capodopere, mari interpreţi; 0,30 TVM. Mesager.

RAPIOClUj). Sîmbătă, 2 octombrie

6.00 Bună d im ineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8 ,00 E m is iu n ea în lim ba m aghiară. 10,00 Buletin, de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00-13,00 Fotbal Div, B - transmisiune directă. 13,00 R ad io ju rn a l B u cu reş ti. 13,15 Lum ea m uzic ii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri.18.05 Anotim pul ideilor. Redactor: ’Dan Banciu & Radu Săplăcăn. 19,00 Radiojurnal R adio Rom ânia A c tu a lită ţi. 19,15 Din grădină cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

" ‘ Duminică, 3 octombrie8.00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt ş i dor.

Muzică populară - prezintă Geiu Furdui. 9,15 A pără to rii g lie i transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Ştiri.11.05 -13,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment. Redactor Cornel Udrea. 13,00 Radiojurnal Radio Rom ânia Actualităţi. 13,15 Diligenţa de B izanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri.

'18,05 Breloc. Divertisment prezentat de Anca Mureşan. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 Apropo. Redactori: Radu Săplăcăn şi Dan Bonciu. 20,00 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii de muzică populară, prezintă Codruţa AronVîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

Sîmbătă, 2 octombrie7.00 Secolul XX; 8,00 Fir întins; 8,30

Desene animate; 9,00 Devadasis (do); 10,00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă; 11,00 Orient Expres (talk show); 13,00 Cu Ţopescu de la A la infinit (mag.); 14,00 Fotbal Divizia A; 18,00 Elena, viaţa mea (s); 18,50 Fashion Club; 19,00 Observator; 20,15 Fotbal Divizia A Ursus; 22,30 Observator; 23,00 Film: Micul Nikita (SUA 1988); 0,40 Film clasic: Un loc sigur (SUA 1971); 2,10 Puterea banilor (s);3.00 Calcutta (do); 4,30 Documentar; 5,00 Elena, viaţa mea (r); 6,00 Devadasis (r).

Duminică, 3 octombrie7.00 Secolul XX (do); 8,00 Credinţă şi viaţă;

9.00 Desene animate; 10,00 Godzilla (d.a.);11.00 Aventurile lui Sindbad (s); 11,45 Buni prieteni (gama show); 12,15 Seria Stan şi Bran: The Hoose-Gow (SUA 1929); 13,00 Duminica în familie; 15,00 Fotbal Divizia A;18.00 Elena, viaţa mea (s); 19,00 Observator;20.00 TeleEurobingo Show; 22,30 Meciul Meciurilor; 0,30 O şansă pentru fiecare; 3,30 Roata de rezervă (r); 4,00 Fir întins (r); 4,30 Casa de piatră (r); 5,00 Elena, viaţa mea (r);6.00 Credinţa şi viaţa (r).

TELt,OBS

t a t o oSîmbătă, 2 octombrie

8.00 Ştiri; 8,15 Dintre sute de ziare (r); 9,00 Ţara spiriduşiior; 10,10 Tentaţii (r); 11,00 Aventuri în aer liber; 11,40 Lumea în „Clipa 2000” (r); 13,00 Studioul Tudor Vomicu; 17,00 Celebritate (s); 18,00 Rendez-vous la Jele 7;19.00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,35 Globetrotter; 21,20 Film; Povestea lui Buber (SUA 1987); 23,00 Club ABC; 0,00 Ştiri; 0,15 Celebritate (r); 1,00 Rendez-vous la Tele 7 (r); 2,00 Actualitatea Tele 7 (r);2,30 Dincolo de anul 2000 (r); 3,00 Studioul Tudor Vornicu (r); 7 ,00 Clipuri muzicale.

Duminică, 3 octombrie8.00 Ştiri; 8,20 Ţara spiriduşiior (r); 9,30

Film: Povestea lui Buber (r); 11,00 Globetrotter (r); 12,00 îţi mai aduci aminte, Doamnă?; 13,00 Ora Unu a venit; 15,00 Drumuri printre amintiri; 15,30 Cutia muzicală; 16,00 Celebritate (s);17.00 Forţa destinului; 18,00 Portretul unui artist; 18,55 Pariu Trio; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do); 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,30 Documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pariu Trio; 21,40 Loto; 21,45 Film: Complotul din zgîrie-nori (SUA 1974); 0,00 Ştiri; 0,15 Gala Tele 7; 1,00 Ora Unu a venit (r); 3,00 Actualitatea Tele 7; 3,45 Drumuri printre amintiri (r); 4,45 Forţa destinului (r); 5,45 Cutia muzicală (r); 6 ,15 Clipuri muzicale; 6,35 Teleshopping.

Sîmbătă, 2 octombrie 7-11 Cafeaua din pat (m axim a zilei,

programul zilei la Radio Sonic, meţeo, power- play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta de week-end,- calendarul zilei, Prietenii omului, comentariul săptămînii). 11-12 ”Sport extrem" (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music” (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui Ion”: muzică, lansări artişti (R . Ion). 16-18

, "Cosmosul dintr-o privire”. 18-20 ”SÎow Sonic” (Sebi Hetea). 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic.

Duminică, 3 octombrie 7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo,

power-play, horoscop, reţeta de w eek-end, calendarul z ile i).- 11-13 "Astromagazin”. 13-14 "Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 ”... şi muzica"; 14-19 "Top Sonic Boom”, r. 19-20 "Sonic sport” (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 ”La limita exasperării”. 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu). - -

U N I P L U S R a d i oSîmbătă, 2 octombrie

Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30,. 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dim ineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de week-end; 12,00-13,00 Pop-plus; 15,00-22,00 Program muzical;22.00-23,00 R itm uri fierb in ţi cu RONA;23.00-6,00 PARTY.

Duminică, 3 octombrieProgram informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dim ineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de week-end; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6,00 PARTY.

Sîmbătă, 2 octombrie7.00 Emisiune pentru copii; 12,00 Sport

Magazin; 13,00 Motor Plus; 13,30 Apel de urgenţă (r); 14,00 Real .TV (r); 14,30 Dosarele Y (r); 15,00 Comisarul R ex (r); 16 ,00 Telenoveiă; 17,00 Nadine Show; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Popular; 21,00 Film artistic; 22,45 Focus Plus - emisiune de ştiri;, 23,00 Show-ul de noapte; 1,00 Film artistic; 2,30 Focus Plus (r).

Duminică, 3 octombrie ,7.00 Emisiune pentru copii; 11,00 Duminica

la prînz; 12,00 Vacanţă a la Petrişor; 12,30 Românie, Românie.,, retrospectivă; 13,30 Emisiune de folclor; 14,00 Cinemagia; 14,30 Film artistic; .16,00 Telenoveiă; 17,00 Sitcom;17.30 Chic; 18,00 Focus - emisiune de ştiri;18.30 Miniserie; 20,15 Film-artistic; 22,15 Revista presei; 23,00 Film artistic; 1,00 Focus (r); 1,30 Cinemagia (r);

c j t £ 3 ? £Sîmbătă, 2 octombrie *

6.00 Nimic personal (s); 6,50 Acasă la bunica (r); 7,00 Renzo şi Adriana (r); 7;50 Preciosa (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,15 Lanţurile iubirii (r); 11,15 Dragoste şi putere (r); 12,15 Sînge din sîngele meu (r); 13,05 Cinemateca de acasă: „Titanic” Bar (r); 14,15 Maria (s); 15,00 Viaţa noastră (s); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Câsuja poveştilor: Desene animate: Casper; 17,55 Vrem ea de acasă; 18,00 Fotbal Premier League Anglia; 19,50 Căsuţa poveştilor: Somn uşori; 20,00 Floare de aur (s); 20,50 Micuţele doamne (s); 21,50 Sînge din sîngele meu (s);22.40 Vremea de acasă; 22,45 Cinemateca de acasă:-Moarte printre nori (Anglia 1992).' Duminică, 3 octombrie

6.00 Nimic personal (s); 7,00 Floare de aur (s /r); 7 ,50 Preciosa (s/r); 8 ,4 5 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s); 10,05 M icuţele doamne (r); 11 ,00 A casă la ambasadorul Braziliei la Bucureşti; 11,30 Doctorul casei; 12,00 Sînge din sîngele meu (r); 12,45 Film: Moarte printre nori (r); 14,30 Jackie Collins: Hollywood; 15,00 Viaţa noastră (s); 1 6 ,05 Preciosa (s); 1 7 ,00 Căsuţa poveştilor; 17,55 Fotbal Premier League Anglia; 19,50 Căsuţa poveştilor. Somn uşori; 20,00 Floare de aur (s); 20 ,50 Micuţele doamne (s); 21,50 Sînge din sîngele meu (s);22.40 Vremea de acasă; 22,45 Cinemateca de acasă: Medicamente periculoase (SUA 1986). , _ .

*A D /0

i % Sîmbătă, 2 octombrieŞtiri BBC: 8:00-8:30,14:00-14:30,

18:00-18:30. 8:30-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 10:00-11:00 Country Club. 11:00- 13:00 W eek-end s p o rtiv . 13 :00 -14:00 Muzicorama (r). 14:30-17:00 Week-end cu Hertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30-19:00 Hot M ix Transilvania. 19:00-20:00 Vechi şl nou. 20:00-21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radiodiscoteca. 1:30-6:00 Music non-stop.

Duminică, 3 octombrie Ştiri BBC: 8:00-8:30, 11:00-11:15, 14:00-

14:30, 18:00-18:30, 21:00-21:30. 8:30-9:00 •Evanghelia de duminică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de d im ineaţă .r 9:30 Concurs Editura Albastră A 0:00-11:00 Top şl-aşa - Ciaudia Palfi. 11:15 -13:00 La sfirşit de săptăm înă. 13:00-14:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 14:30-16:00 Rendez- Vous duminical - Anamaria & Selma. 16:00- 17:00 Country Club - Mărincaş. 17:00-18:00 E bine şi-aşa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 Hot M ix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Melatonin - Daika Attila. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00-6:00 Music Non-Stop.

Sîmbătă, 2 octombrie ,e „ , . „ Primul salut 8:00-11:00; Ştiri:

8:00- 10:00' 13:00' 15:00-: A v is ta /X o i / r ţ prese/ 8:20; Horoscop 8:50, 9:50;

A g en d a de w eekend 8:40; P ro g ra m u l cinematografelor. 9:20; Muzica 11:00-14:00; Club 2000 (Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe terasă de la tre i la şasă: 15:00-18,00; Romanian Top 100 Singles A irplay (Cristi Santu): 19:Q0 -21:00; Retrospectiva ştirilor zilei; 22:00. ,

Duminică, 3 octombrie Prim ul salut 8:00-11:00; Ştiri: 9:00, 10:00,

13:00; Agenda de weekend: 8:20; Horoscop: 8:50, 9:50; Program ul c inem atografe lor. 9:20; Atenţie, urmează staţia cultural (Vasile Emu): 9:40; CD Country (Dan Creta) 11:00- 13:00; M ira c o lu l s u n e te lo r (Cristian Mureşan):14:00-16:00; Divertis Serpentine: 16,20; Romanian Top 100 Singles Airplay (Cristi Santu); 17:00 -19:00; Retrospectiva ştirilor zilei: 21:00.

Sîm bătă, 2 octombrie7 00 Aventurile lui Papirus; 9,00 Povestiri

din Marea Sudului (s); 10,00 Lois şi Clark (s);11 .00 Prom otor; 11 ,30 w w w .apropo .ro (inform aţii d esp re Colegiul P r ° ) :0 12 i9?. Profesiunea mea, cultura; 12,55 Ştinle Pro TV I O propoziţie pe zi; 13,10 Generaţia Pro; 17,15 ProFashion (mag.); 17,45 Super Bingo; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 American Ninja 2 (SUA 1987)' 22,00 Oz - închisoarea federală (s); 22,55 Ştirile Pro T V / Ştiri sportive; 23 ,00 Colombo: Crime cu efecte speciale (SUA 1989); 0,30 Amor cu bucluc (s); 1,00 ProMotor (r); 1,30 Buffy, spaima vampirilor (r); 2 ,30 Cine-i şeful?; 3,00 Acapulco Heat (s); 3,45 Film: American Ninja 2(r); 5,30 Nano (s).

Dum inică, 3 octombrie 7,00 Family Guy (d.a.); 7,20 Mot (d.a.); 7,40

Regele Arthur (d.a.); 8,00 Canon Aventurierul (d.a.); 8,30 Tom şi Jerry (d.a.); 9,00 Super Abracadabra; 9,30 Lassie II (s); 11,00 Destine celebre (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13 ,25 O propoziţie pe zi- retrospectiva săptămînii; 13,30 Te uiţi -şl cîştigil; 15,00 Tenis; 18,30 Beveriy Hills (s): 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Cupidon (s); 21,00 Film: Trăznăile familiei Addams (SUA 1993);23.00 Procesul etapei; 0,30 Fotbal Magazin. Liga Campionilor; 1,30 Amor cu bucluc; 2,00 Echipa Mobilă (r); 2,30 Cine-i şeful?; 3,00 Acapulco Heat (s); 4,00 Cupidon (r).

0 fcrtwtri deich&J »prc lum*l

Sîm bătă, 2 octombrie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21 ,30 Videotext; 3 ,00 închiderea programului.

Dum inică, 3 octombrie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21 ,30 Videotext; 3 ,00 închiderea programului. >

rcJit.—Nucr Sîmbătă, 2 5:00-8 :00

octombrieBună

dimineaţa! 8:00-11:00 Super week-end (meteo, revista presei locale - 8:08; actualitatea locală, recomandări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10 :2 0 Revista presei locale- 9:08, horoscop - 8:50, recomaodâri_TV - 9:40, sport - 9:40, horoscop -9:50). 11:00-' 19:00 Contact FM . 12:00 - 12:55 Contact politic - Roxana Niculescu Costei. 13:00 Contact Film - realizator Liana Standu. 16:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-5:00 Pînă mîîne dimineaţă- realizator M anuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 3 octombrie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Super

week-end (meteo - 8:08, recomandări T V - 8:20; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10 :20 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop - 9:50). 11:00-19:00 Contact FM (11:00 Cheie, contact, motor - realizator Răzvan, Mugurescu; 12:00 Hit - interviu - realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga). 19:00-21:00 S eara la Cluj. 21 :00 -22:00

‘Agenda sportivă dujeană - realizator Ramona M ânzat: 2 2 :0 0 -2 4 :0 0 Sport W eek-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-5:00 Discontact. '

RENAŞTEREASîm bătă, 2 octombrie .

6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 1 0 .05 Sfinţii P ărin ţi, contemporanii noştri; 10.30 Mersul pe valuri; 11.OG Cărări de taină - emisiune de foldor,11.30 Vrem e trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la microfon;12 .30 M usica sacra; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni re lig ioase , cu ltura le şi soc ia le ; 1 8 .0 0 A ctu a lita te a - buletin de ştiri; 1 8 .0 5 Departamentul social; 19.30 Musica sacra;20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dedicaţii de m uzică populară; 24 .00 -6 .00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

Dum inică, 3 octombrie 6.00 Program special de duminică; 10.00

Sfînta Liturghie în direct de la Catedrala Ortodoxă; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri;13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri;18.05 Atelier biblic; 18.30 Clasica; 20 .30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21 .05 Muzică populară; 23.00 în direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

http://www.apropo.ro
Page 4: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

A ici ar putea fi reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte Ş t , r > furnizate de agen ţi'**3

ROMPRES şi M EDIAFA^*-"

S E , / : - " . 7 — " , ^ C J' V ::;j '• v--;-? Adevăr m m m i a m u

România şi Bulgaria mizează pe carteapentru integrarea in UE

C H a n d e l s b l a t t ")

Cu ocazia vizitei cancelarului german Gerhard Schroeder în Albania, Bulgaria şi România, Guvernele de la Sofia şi Bucureşti, care au mizat pe cartea integrării europene, vor aborda o p roblem ă de im portanţă v ita lă , si anume, candidatura lor la UE.

Pentru România, care a fost mereu ocolită de către fostul cancelar Helmut Kohl, vizita lui Gerhard Schroeder are o valoarea simbolică pentru o relaţie nouă între Berlin şi Bucureşti.' C hiar dacă există reţineri, avînd în vedere punctele slabe ale economiilor României şi Bulgariei, s-ar părea că invitarea celor două ţăn pentru începerea de negocieri concrete de aderare la finele anului, la summitul UE de Ia Helsinki, va fi inevitabilă. Dar dacă uşile Uniunii Europene vor rămîne închise în continuare, guvernele celor' două ţări vor fi înlăturate de la putere la următoarele alegeri, la conducere urmînd să vină, probabil, cadrele post-comuniste său, şi mai rău, dem agog ii n a ţio n a liş ti, care ar îngreuna stabilizarea Europei de Sud-Est.

în timp ce Bulgaria şi România au făcut progrese în procesul de democratizare, economiile lo r au răm as mai m ult în urmă. Conform prognozelor Guvernului de la Sofia şi ale FMI, PIB-ul Bulgariei ar urma să crească în 1999 cu1,5 la sută. Aceasta înseamnă însă mai puţin decît se preconiza înainte de războiul din Kosovo. Economia ţârii se află, însă, într-0 recesiune profundă, care nu a atins încă punctul minim, înregistrat în primul semestru al anului 1999, cind P1B a scăzut cu 3,9 la sută.

Ambele ţări depind în mare măsură de creditele FMI, Băncii Mondiale, UE şi ale altor donatori. Recentele credite obţinute de cele două ţâri nu duc însă decît la detensionări temporare, pentru că problema principală rămîne: în ambele ţări, fluxul de investiţii se situează cu mult sub nivelul

aşteptărilor. Pînă la finele lui iunie, Bulgaria a primit 320,1 milioane de dolari investiţii directe - faţă de 600 milioane de dolari preconizate. Totalul investiţiilor începînd din 1992 cumulează astfel doar 2,34 miliarde de dolari. Deşi România a înregistrat din 1998 investiţii care se ridică la', aproximativ 4,12 miliarde de dolari, investiţiile noi au cunoscut în primul semestru al acestui an un regres de 14,8 la sută (1,21 miliarde de dolari) faţă de perioada similară a anului precedent. în Bulgaria firmele germane sînt pe primul loc, în - timp ce în România ele se situează pe locul doi

în ceea ce priveşte politica de stabilizare, Sofia a făcut progrese mai mari decît Bucureştiul. Ca reacţie la criza financiară din vara anului 1997, Sofia a înfiinţat un Consiliu Monetar şi a fixat valoarea' monedei naţionale, leva (noua prescurtare. BGN) la 1,95583 BGN = 1 euro. Aceste măsuri au făcut ca nivelul dobînzilor să scadă la circa 5 las sută şi inflaţia anuală să se'

_ menţină sub 3 la sută. Prin măsuri coercitive, în domeniul financiar s-a reuşit ca importante părţi ale economiei subterane să iasă la lumină, astfel încît bugetul central a crescut spectaculos.

în schimb, România se opune cu obstinaţie unui'Consiliu Monetar. Ea luptă în prezent cu o inflaţie anuală galopantă (49,5 la sută la finele lunii august, obiectivul pe 1999 fiind de 42 la sută) şi dobînzii bancare înalte, variind între 35 la sută şi 95 la sută. Deficitul consolidat al Bugetului de stat, pe care Bucureştiul tocmai este pe cale să-l revizuiască cu ajutorul FMI, ar fi trebuit să se menţină, în 1999, la 2 la sută, dar ultimele cifre indică un nivel cu 40 Ia sută mai ridicat. Banca Naţională a României urmăreşte, în mod evident, o politică de devalorizare mascată a leului (1 euro = 16.995 lei), fără a indica însă rata sa de dezvoltare. . ■.> ■ .’ Desigur, criza din Iugoslavia a fost un factor,

perturbator în ceea ce priveşte prognozele economice - dar numai unul dintre multe altele.

Guvernele celor două ţări recunosc şi unele erori1 proprii, care se situează, ca şi pînă acum, în domeniul reformelor structurale (menţinerea unor întreprinderi de stat care lucrează cu pierderi masive, o slabă privatizare a industriei) şi în sectorul, administraţiei, a cărei tendinţe de coruptibilitate a ajuns aproape de nivelul

'm iniştrilor. Ambelor ţări le lipseşte o administraţie modernă, care să fie orientată spre. cerinţele impuse de UE şi ale cooperării regionale. Domeniile cooperării se dezvoltă lent ca, de exemplu, atunci cînd este vorba de navigaţia pe Dunăre, arteră vitală a regiunii. . >. Un. alt domeniu este cel al energiei, Sofia şi: Bucureştiul au semnat, alături de alte patru state sud-est europene, o înţelegere de cooperare pentru edificarea unei pieţe regionale a energiei. Din punctul de vedere al statelor semnatare - printre care se numără şi Grecia, membră a UE, această piaţă urmează nu numai să atragă investitori, ci să şi reducă dependenţa faţă de gazele naturale ruseşti. România şi Bulgaria nu poLsăse îndrepte spre o dezvoltare economică pe termenul lung decît în cadrul unei asocieri regionale, pentru aceasta ambele ţări avînd nevoie de un succes răsunător la Bruxelles.• La 16 octombrie a.c,, în Bulgaria vor avea loc

alegeri comunale.- un test important pentru încrederea de care se bucură Guvernul lui Ivan Kostov şi UFD (Uniunea Forţelor Democrate). Contracandidaţii acestora sînt socialişti ortodocşi. (BSP), care s-au opus cu vehemenţă angajamentului Bulgariei alături de NATO.

In România urmează două alegeri importante: cele prezidenţiale şi cele legislative. Conform sondajelor, coaliţia de guvemămînt - formată din Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD), Partidul Democrat (PD), Partidul Naţional Liberal (PNL) şi UDMR - înregistrează pierderi masive, PDSR apărînd, în schimb, ca favorit.

0 parte a opoziţiei s î r b « încearcă să obţină c a p it a l

politic din sărăcia nemulţumirea p o p u la ţie i

A S E A N şi-ar putea reevalua conceptul de m ilitară pe fondul situaţiei din Timorul

("S tra tfo r" )

în pofida declaraţiilor Guvernului indonezian că va accepta orice forţă de pace pe care ONU decide să le trimită, Indonezia şi alte naţiuni asiatice susţin că Forţa de menţinere a păcii şi problema Timorului de Est, în ansamblu, trebuie să fie rezolvate în cadrul Asiei. Problema componentei Forţei de menţinere a păcii a accelerat dialogul între ţările m em bre ale ASEAN asupraprincip iu lu i de bază alneintervenţiei, aducînd în prim-plan p roblem ele un ită ţii Asiei şi

' cooperarea în dom eniileneeconomice. Dacă ţările membre ale ASEAN vor depăşi opoziţia faţă de implicarea în afacerile interne ale naţiunilor membre, regiunea ar putea să evolueze pe o pantă periculoasă. Odată cu decizia Indoneziei de a permite prezenţa urior trupe străine de menţinere a păcii în Timorul de . Est, au început dezbaterile asupra componenţei acestor forţe. Deşi A ustralia s-a oferit să conducă fo rţe le respective , propunerea Malayeziei de a se crea o forţă în principal asiatică, prezentată la 12, septembrie a.c. Ia summitul APEC din Noua Zeelandă, a provocat reacţii în Indonezia. Membri ai Parlamentului indonezian au cerut ca din Forţa Internaţională de Pace să nu facă parte trupe din Australia, Noua Zeelandă, Portugalia şi SUA, d a r W ashing tonu l a reacţionat prompt, arâtînd că Indonezia nu poate pune cond iţii priv ind componenta Forţei Internaţionale.

Dezbaterile pentru găsirea^ unui răspuns corespunzător continuă între ţările asiatice, chiar dacă Indonezia a afirm at că va lăsa ca decizia

privind componenţa forţei să fie luată de ONU. în cadrul ASEAN, problema dacă şi cum să se intervină în Timorul de Est a repus pe tapet principiul mai vechi şi adeseori controversat' al neintervenţiei în afacerile interne ale ţârilor membre.- De la înfiinţarea sa, în 1967, în principal ca o organizaţieeconomică, ASEAN s-a distanţat de problem ele interne ale statelor membre. Ca rezultat imediat, ţări ca Uniunea Myanmar au fost admise în ASEAN, în pofida condamnării lor d e către com unitateainternaţională, pentru încălcări ale drepturilor omului.

O decizie a ASEAN de a permite ţărilor membre să intervină în criza din Timorul de Est ar deschide o Cutie a Pandorei, care va duce la violarea principiului neintervenţiei, într-o regiune unde statele membre au avut experienţe nefericite datorită ingerinţelor externe. Decizia de a intra în Timorul de Est ar conduce la prăbuşirea unuia dintre principiile de bază ale cooperării în cadrul ASEAN. Pe scară mai mare, principiul neintervenţiei este respectat, de majoritatea naţiunilor asiatice. încălcarea acestui principiu ar putea destabiliza regiunea. Neintervenţia a devenit o problemă importantă a naţiunilor membre ale ASEAN, cînd, în anul 1997, admiterea Cambodgiei în organizaţie a fost. amînată datorită loviturii de stat organizată de actualul pritn- ministru, Hun Sen.

Criza economică din Asia a complicat şi mai mult chestiunea neintervenţiei. Criza a aruncat naţiunile membre ale ASEAN într-o competiţie pentru asistenţa occidentală, dar rezervele fată de

măsurile de austeritate impuse de FMI şi refacerea economică lentă a

.regiunii a provocat o oarecare soliditate între ţările membre ale

. ASEAN şi alte naţiuni asiatice. Astfel, a început să ia' naştere o mişcare pentru o Asie mai independentă faţă de Occident, din punct de vedere'economic, politic şi chiar militar. în condiţiile actualei crize din Timorul de Est, neintervenţia-are o semnificaţie deosebită pentru ASEAN, întrucît Indonezia este cel mai mare membru al său, iar existenţa organizaţiei poate depinde de stabilitatea Indoneziei.

Toţi membrii fondatori ai ASEAN au fost de acord că o soluţie asiatică este mai potrivită decît o intervenţie a Occidentului în Timorul de Est în plus, toate aceste ţâri, în special Thailanda, care deţine în prezent preşedinţia ASEAN, au subliniat că în acordarea de sprijin şi asistenţă Timorului de Est ele nu acţionează în calitate de ţări membre ale ASEAN. Fără a surprinde pe cineva, Myanmar şi Cambodgia au spus că nu vor trimite trupe, întrucît ambele

• ţări sînt susţinătoare fidele ale principiului neintervenţiei. în plus, Japonia, Coreea de Sud şi China.sînt şi ele tot mai interesate de criza din Timorul de Est. La 14 august a.c., m inistrul japonez de Externe, Masahiko Komura, a declarat: “Noi ar trebui să respectăm opinia Guvernului indonezian cu privire la ce fel de trape vor fi mai eficiente în restabilirea ordinii” . Pentru Beijing, chiar şi analiza posibilităţii de a participa la operaţiunea de menţinere a păcii în Timorul de Est este semnificativă, întrucît s-a temut permanent să nu creeze un precedent

neintervenţie de Estinternaţional pentru măsuri similare faţă de acţiunile separatiste din China. Această implicare face parte dintr-o mişcare mai amplă spre unitatea asiatică şi constituie un răspuns la hegem onia-tot mai evidentă a SUA în problemele vieţii internaţionale. , •

între naţiunile din nord-estul Asiei s-au înregistrat, recent, unele progrese în domeniul cooperării militare, concretizate în realizarea de exerciţii navale comune între Coreea de Sud şi Japonia, Rusia şi Japonia, precum şi efectuarea, în perspectivă a unor aplicaţii cu participarea Chinei şi Coreei de Sud.

Timorul de Est reprezintă un adevărat test pentru ca Asia ieşită din criza economică să poată stabili cît de departe poate să meargă cooperarea pe continent. în timp.ce problema cooperării economice fară intervenţia Occidentului a fost, anterior, motivul care a unit Asia, abordarea crizelor politice şi de securitate regionale va obliga

'continentul asiatic să-şi regîndească sistemul de relaţii general-acceptat, bazat pe principiul neintervenţiei.

Dezbaterile aprinse care au loc acum. privesc două aspecte: dacă este” mai bine să se menţină neutralitatea politică şi militară, o cale care ar putea conduce şi la o intervenţie mai serioasă a Occidentului în structura politică a Asiei; dacă ţările din zonă să se implice mai mult în problemele interne ale altui stat, pentru a se evita astfel .intervenţia Occidentului. Primul aspect a fost deja acceptat de majoritatea ţărilor din regiune, iar al doilea pare acum să cîştige teren. ' -

O parte a opoziţiei şîrbe intenţionează s a capitalizeze în favoarea sa şi prin in term ediu l manifestărilor zilnice împotriva p reşed in te lu i iugoslav, Slobodan Miloşevici, dorinţa tot m a i mare a populaţiei ca acesta să se prăbuşească sau să se retragă de la conducere pentru ca ţ a r a să iasă din starea de asfixiere.. '

Cel mai mare partid al opoziţiei, l ib e r a l - populista Mişcare pentru Reînnoirea Ş e rb ilo r (SPO), care deţine 45 din cele 250 de locuri ÎŢ Parlamentul sîrb, nu recomandă susţinătorilor s ă i să participă la manifestaţii; şi la marşurile d e protest. SPO vede în aceste m anifestări' o încercare de creştere în importanţă a P artidu lu i Democrat (DS) al lui Zoran Djinjici, care n u deţine nici un loc în Parlament, ca urmare a refuzului acestuia de a participa la u ltim e le alegeri.■ Manifestaţiile şi-au pierdut din intensitate,"Tn comparaţie cu entuziasmul maselor manifestat în timpul celor o sută de zile din iama 1996-1997, şi nu -mai reuşesc să reunească în piaţa centrală belgrădeană decît cel mult 10.000 de persoane. Urmează apoi marşul prin centrul oraşului,: c u un “efect de avalanşă” asupra belgrădenilor c a r e se alătură protestatarilor, dar fără să se a ju n g ă totuşi la cifra de 40.000 sau 50.000 de participanţi pe care organizatorii o comunică presei.

Analiştii sînt de părere că populaţia a ajuns într-o situaţie atît de gravă, încît cetăţenii nu s im t decît deprimare şi apatie faţă de frigul şi foametea din iama ce se apropie, acesta fiind unul din principalele motive pentru care oamenii nu ies în stradă. Ceea ce defilează prin Belgrad în fiecare noapte este o masă fantasmagorică de disperaţi, care încearcă să supravieţuiască cu un salariu de 40 de dolari pe lună, cei dezamăgiţi de liderul lor Miloşevici, în care marea majoritate a crezut cu ardoare în urmă cu zece ani.

în tre cei care protestează îm potriva preşedintelui.se află toate categoriile sociale: pensionari, care nu au altă posibilitate de a se face remarcaţi, creştin-ortodocşi, lib e ra li ultranaţionalişti şi foşti comunişti. Artistul com ic cel mai cunoscut din Serbia, Miodrag Petrovici- Cikalia, şi-a exprimat recent nostalgia faţă d e Iosip Broz Tito, preşedintele iugoslav care a inaugurat comunismul cel mai liberal din E u ro p a de Est, dar care nu a îndrăznit să facă saltul s p r e multipartitism în anii ’70.

Mulţi belgrădeni dau vina atît pe opoziţie, c î t şi pe Guvern de nenorocirile lor, avînd în v e d e re că, în 1997, cînd s-a ivit marea ocazie, în loc s ă se unească împotriva preşedintelui, fo rţe /e opoziţiei s-au dezbinat şi s-au bătut pentru cîfeva posturi de primari şi de consilieri la alegerile municipale.

Cei aproximativ 8 milioane de sîrbi care trăiesc în Serbia (2 milioane sînt de etnie albaneză şi500.000 de unguri) s-ar putea împărţi în tre i curente de opinie în ce-1 priveşte pe Miloşevici. Prima ar fi această majoritate care este împotriva lui; a doua, cei care continuă să creadă în el; ia r a treia ar fi formată din cei pragmatici şi nostalgici ai promisiunilor naţionaliste ale lui Miloşevici, din 1989 şi 1992, şi care acum îl consideră drep t marele “învins”, apreciind că'a sosit timpul să se retragă.

Uniunea Europeană şi, mai ales, SUA au spus că dacă Miloşevici rămîne la putere nu va exista nici un ajutor pentru a reconstitui cele distruse în această primăvară de NATO, în timpul celo:78 de zile de bombardamente, şi că ţara va continua să fie cea mai săracă din. Europa. Partidul Socialist din Serbia (SPS) al lu i Miloşevici îi califică pe organizatorii marşurilor de protest drept “infanteria NATO”, care încearcă să deşăvîrşeascâ la sol efectele bombardamentelor aeriene. :>A •' ; - v

Vuk Draşkovici, liderul SPO, este creditat în sondajele ide opinie cu un procent bun ă l intenţiilor de vot, pentru faptul că a condamnat atît intransigenţa preşedintelui de a nu ceda în faţa NATO, cît şi atacurile Alianţei, în momentul' în care Djinjici părăsea Serbia. Opoziţia sîrbâ continuă să ofere observatorilor un lamentabil spectacol al dezbinării, cînd este clar pentru unii analişti că trebuie să se ajungă la o cale de ieşire care să nu ducă la un război civil.

Page 5: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

r

/ A i d ar putea fireclama dumneavoastră

* > î, 4- -K - <! ' ? i l l l

1996 - Senatul a votat proiectul de lege care autoriza Banca Naţională să acorde credite pentru

acoperirea cererii populaţiei de retragere adepozitelor bancare de pînă la 10 milioane de lei,

constituite la Banca Dacia Felix.

Partidul Democrat doreşte o anchetă la Ministerul CulturiiPreşedintele PD, Petre Roman, a unei comisii speciale care şă

• d e c l a r a t , ieri, că Partidul Democrat ancheteze stadiul reformei însusţine iniţiativa senatorului PD Ministerul Culturii şi felul în careComeliu Bucur privind constituirea 'au fost cheltuiţi banii publici. - unei comisii parlamentare care să Vicepreşedintele. Comisiei ancheteze activitatea Ministerului senatoriale de cultură, Comeliu Culturii. Bucur (PD), a criticat, miercuri,

Roman a arătat că propunerile faptul că'm inistrul Culturii, Ionsenatorului Bucur, care este un Caramitru, a refuzat sistematic să“artizan” şi un “inginer” al prezinte senatorilor “programul după“păstrării” culturii, au fost care se face reforma în Cultură,“nesocotite” de Ministerul Culturii, obiectivele precise cu termenele lorşi :a apreciat că ar fi fost mai bine precise, costurile de pînă acum aledacă acest minister ar fi acceptat să realizării reformei şi criteriile dupădiscute cu cei “care au făcut ceva” care se împarte banul public”. Bucurpentru conservarea patrimoniului a mărturisit că nu a putut obţine denaţional. Peste 50 de senatori din la M inisterul Culturii lista deopoziţie şi din PD (o treime din repartizare a bugetului acestui an penumărul total) au depus- la Biroul domeniile culturale, pe care i-aPermanent o cerere privind crearea fumizat-o, în schimb, Ministerul de

. Finanţe. Compărind sumele acordate - ineficiente” ale ministrului Culturii, diverselor instituţii, senatorul PD a care, în opinia lui, obligă Romania observat că “uneie sînt tratate de o să suporte un “exces de festivalism,

manieră persecutivă, iar altele de una - simpozionism, gală, care dă lumii preferenţială”. • Bucur a criticat şi - senzaţia că problemele serioase, de

. campaniile “spectaculare şi structură au fost rezolvate .

Ţărăniştii au opinie diferităf - Preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, Gabriel

Ţepelea, prim-vicepreşedinte PNŢCD, nu consideră potrivită iniţiativa înfiinţării unei comisii de anchetă a activităţii Ministerului Culturii, avînd în vedere situaţia financiară a ministerului şi faptul că ministrul Ion Caramitru candidează pentru funcţia de director general al UNESCO. Vicepreşedintele PNŢCD Vasile Lupu a dec larat că înfiinţarea unei comisii de anchetă la M inisterul Culturii este binevenită, dacă există suspiciuni asupra, cheltuirii unor fonduri bugetare sau asupra gestionării domeniului statului.Vicepreşedintele PNŢCD Mircea Ciumara nu are obiecţii în privinţa ,

înfiinţării Comisiei de anchetăîa Ministerul Culturii, considerînd că , astfel va fi relevată situaţia dezastruoasa din cultură.

PUNR cere retrocedarea inventarului agricol preluat abuziv prin

colectivizarePUNR înaintează o iniţiativă legislativă

care prevede despăgubirea în natură sau în echivalent a ţăranilor pentru inventarul agricol preluat la înscrierea -în CAP în perioada 1949-1962. PUNR consideră că acest act trebuie introdus pe lista legilor proprietăţii. F ~ . .

/D espăgubirile în echivalent pot fi compensarea cu alte bunuri sau servicii specifice, acordarea de acţiuni la societăţile din agricultură rentabile, titluri garantate de stat sau despăgubiri băneşti. Calcularea valorii despăgubirilor materiale şi în. echivalent se va face prin prin actualizarea valorii acestora în raport cu indicele de inflaţie existent la data aplicării legii, se arată la unul dintre articolele proiectului de lege.

-v /'v/ ' ■' A .M .

V. R. Constantinescu protestează împotriva noilor manuale de istorie

Preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Romulus Constantinescu, protestează împotriva modului în care este reprezentată istoria României în noile manuale. Printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Parlamentului,. premierului Radu Vasile şi ministrului Andrei Marga, V. R. Constantinescu, în numele ' Delegaţiei Permanente a CJ Cluj, acuză „politica MEN de marginalizare pînă la eliminare a

studiului Istoriei Românilor “ şi îşi arată indignarea faţă de „lipsa de conţinu t â programelor şcolare". Delegaţia Permenantâ a CJ Cluj consideră acest lucru „atentat la demnitatea şi istoria naţională”. : '

V. R. Constantinescu solicită factorilor de răspundere să ia atitudine împotriva a ceea ce dînsul numeşte „golirea de conţinut a istoriei".

' A. M.

Gheorghe Funar susţine că a fost sunat de Altoldl LaszloMiercuri, 29 septembrie a.c.,

cu prilejul aniversării zilei de naştere a primarului Gheorghe Funar, la Primăria municipiului Cluj-Napoca au sosit numeroase mesaje, scrise şi telefonice, de felicitare a acestuia cri prilejul împlinirii a 50 de ani de viaţă. Primarul susţine că i-a fost transmis un mesaj telefonic şi

de către consulul general al Ungariei la C luj-N âpoca, Alfoldi Laszlo, “potrivit celor declarate de cel care a. dat telefon”.

“Persoana respectivă a transmis în numele Consulatului General al Ungariei urări de «La mulţi ani!» şi a rugat să se transmită domnului primar şi

faptul că'preşedintele Ungariei, Arpâd Goncz, a confirm at primirea mesajului care i-a fost adresat, dînd asigurări că. va analiza oportunitatea râmînerii în continuare a lui A lfoldi Laszlo la Cluj-Napoca”, se arată într-un com unicat em is de Biroul Mass Media al Primăriei clujene. (D.C.P.)

In Partidul Democrat exislă o problemăurmare din pagina 1

| ' Preşedintele PD, Petre Roman, a susţinut, i ieri, că problema cu care se confruntă ■. coaliţia majoritară în Parlament este prezenţa I senatorilor şf deputaţilor la dezbateri şi a I | apreciat că regulamentele celor două camere || ale Legislativului trebuie modificate astfel | i îneît parlamentarii să fie obligaţi să fie i

prezenţi doar la votul final al legilor. 'I Roman a spus că a susţinut şi modificarea I| regulamentului, astfel îneît liderii grupurilor || parlamentare să fie “împuterniciţi” să voteze i . pentru ceilalţi membri ai grupurilor la I dezbaterea legilor pe articole. -, 1 I| Liderul PD a apreciat că, prin demisia || parlamentarilor Radu Feldman Alexandru şi | .G e o rg e Şerban din grupurile PD, nu vor . j apare probleme deosebite pentru coaliţia de ■I guvemamînt, susţinînd- că ar trebui ca şi I J opoziţia să fie “motivată” să participe şi chiar |I să voteze unele legi, aşa cum ar fi Legea i , . privind restituirea imobilelor naţionalizate.I Roman a mai declarat că este nejustificat I | să- se dramatizeze plecarea celor doi | j parlamentari din PD,-întrucît din 54 de |. parlamentari care au părăsit partidele pe .

listele cărora au fost aleşi, doar cinci deputaţi ‘ ‘ j şi doi senatori au plecat din PD. . I

funcţionează” sau, dacă o face, dovedeşte lipsă de coerenţă şi duplicitate, datorate blocării comunicării şi manierelor autocratice - toate legate (în opinia senatorului) de persoana lui Petre Roman, care “nu se consideră un membru al PD, chiar ca preşedinte al lui, ci

, consideră că partidul îi aparţine”. Deputatul George Şerban, despre care se ştie că a 'fo st şeful campaniei prezidenţiale a lui Petre Roman şi că, înaintea retragerii din partid, a avut cu acesta p discuţie de două ore, este mai vag în afirmaţii, limitîndu- se a preciza că prin gestul său a dorit să tragă un semnal de alarmă faţă de existenţa, unor defecţiuni în organizarea şi conducerea partidului.

Departe de a dilua substanţa învinuirilor directe ale senatorului Radu F. Alexandru, declaraţiile voatate ale deputatului Şerban întăresc ideea că în Partidul

Democrat există o problemă. O problemă care se leagă de persoana preşedintelui acestuia. Petre Roman a avut o carieră foarte interesantă în ultimii zece ani. Fidel pînă la un moment dat lui Ion lliescu, el a hotărît să se desprindă de sub tutela acestuia şi, împreună cu cîţiva (să-i numim) prieteni, a fondat un partid nou, pe care a reuşit să-l impună în viaţa politică a ţării. E adevărat, prin metode şi mijloace care ar fi putut să pară unora duplicitare. Dar care. politică şi care politicieni români ori de aiurea urmează cu sfinţenie căile cinstei desâvîrşite! Inevitabil, au apărut nemulţumiţi, care au consi-derat "că duplicitatea pe termen lung nu duce la nimic bun şi că, mai devreme sau mai tîrziu, partidul'va cădea între cele două luntri pe care s-a aşezat. Momen­tul în care PD va trebui să ia o hotărâre definitivă se apropie.

Acestor contradicţii se adaugă problema personală a lui Petre

Roman. Se ştie, liderul PD a dorit mereu să ajungă preşedintele al ţării. Despre şansele sale s-a discutat Toarte mult în ultimii ani. Una dintre declaraţiile cele mai interesante aparţine unui cunoscut politolog român stabilit în SUA care afirma, într-o emisiune televizată, că Petre Roman nu poate obţine mai mult de 25 la sută din voturile românilor. - Motivîndu-şi declaraţiile, respectivul politolog a lăsat să se înţeleagă faptul că ambiţiile lui Petre Roman se lovesc de originea sa, realitate constatată şi în ţările occidentale, unde florile democraţiei desâvîrşite îi bucură pe'cetâţepi de zeci sau sute de ani. Trebuie să ' admitem că -această imposibilitate f îi poate descumpăni şi pe cei mai fideli susţinători ai liderului democrat, ea alăturîndu-se problemelor semnalaţe de majoritatea celor care au părăsit un partid altfel atrăgător în ochii publicului larg.

O delegaţie „ca -1 greutate", de la

centra, l-a vizitat pe Pâcarariu

•^Deputaţi şi senatori PD au evaluat moduj W c a re ^ ^ re g ^ ^ ^ e s ^ te

Organizaţia PD Cluj a fost vizitată ieri de o delegaţie de la centru care a avut ca misiune evaluarea candidaţilor democraţi la alegerile locale din judeţ. Secretarul general al PD, senatorul Vasile Blaga,.a declarat că organizaţiile teritoriale şi-au desemnat, pînă la această dată, candidaţii la alegerile locale în proporţie de 95 la sută. Fiecare candidat al PD va fi evaluat pe baza unei grile, după care candidatura va fi supusă aprobării conducerii partidului;

După cum v-am anunţat, candidatul PD Cluj pentru Primărie este deputatul Iuliu Păcurariu. Deputatul Stelian Duţu, un alt membru al delegaţiei, a declarat că partidul urmăreşte să propgnă în alegerile locale „persoane care să ne asigure că nu vor avea manifestări infracţionale”; PD va desemna personalităţi locale cunoscute, a afirmat Duţu şi se va baza mai mult pe'prestigiul personal al acestora. Direct responsabil de buna desfăşurare a alegerilor locale în judeţul Cluj este deputatul Ioan Olteanu, care mai are în grijă alte trei judeţe din Transilvania.

Delegaţia şi-a exprimat speranţa ca PD să obţină între 20 şi 25 la sută din electorat la a legerile locale , fapt care, în opinia deputatului Duţu, va duce spre succes la alegerile generale. Duţu a mai declarat că democraţii au 17 la sută dintre primăriile României.

Andreea MARCU

~ Cazul b iser ic ii ortodoxe de pe

'Eroilor continuă s ă tulbure a p e le

Primarul .Ghoorgfie Funar îPchBami^

Pontru a îm piedica realizarea pe B-dul Eroilor, nr. 24-26 a Bisericii ortodoxe cu hramul “Schimbarea la faţă”, fostul prefect a în a in ta t un denunţ penal îm potriva p rim a ru lu i m u n ic ip iu lu i C lu j-N ap oca , Gheorghe Funar, la Parchetul de pe fîngâ. Curtea de Apel Cluj. Procedînd în acest fel - crede Gheorghe Funar - reclamantul a u rm ă rit ’ să îm p ied ice P rim ăria m unicipiului Cluj-Napoca de a prezenta In s ta n ţe i p ro be le necesare susţinerii cauzei sale.

tn c o n s e c in ţă , Prim ăria a s o lic ita t Parchetulu i.de pe lîngă Curtea de Apel Cluj să ia măsuri pentru ca dosarul să parcurgă toate etapele legale: Politie, Parchetul de pe lîngă Judecătoria C lu j- . N apoca etc . “ Se doreşte acest lucru pentru-a face dovada că, în prezent, cind rec lam antu l nu m ai deţine funcţia de prefect al judeţului Cluj, ia nivelul’ Curţii de Apel nu se’ acţionează sub influenţe politice”, se arată’ într-un comunicat al S e rv ic iu lu i M as s -M e d ia al P rim ă rie i clujene. Totodată, s-a solicitat Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj audierea urm ătoarelor persoane: Alexandru Fărcaş (fo s t p refect al judeţului), Liviu Maliţa (c o n s il ie r te r i to r ia f şe f), Ioan P iso (preşedinte CZM ASI), Vlrgil Pop (secretar CZMASI) şi M arioara lsăilă (judecător la Tribunalul C luj).

Dragoş C. POPA

Al patrulea Conciliu Provincial al Bisericii Române Unite cu Rom a se desfăşoară la BlaiÎntîlnire trimestrială a

cadrelor militare în rezervă / şi retragere

- C om itetu l O rg an iza ţie i Judeţene a UNCMRR Cluj anunţă convocarea şedinţei trimestriale pentru data de 1 octombrie, ora 10, în sala de spectacole a Cercului;. Militar Cluj. S întynvitaţi'cadrele militare în rezervă şi re tra g e re , m em bri ş i nemembri ai Uniunii. V T;

. . i1; - r . ' j

Ierarhii Bisericii Române Unite cu Roma participă, la Blaj, la a patra sesiune a Conciliului Provincial, cele mai importante problemele abordate ’ cu acest prilej fiind relaţiile ecumenice cu celelalte confesiuni şi religii creştine, relaţia Bisericii Greco- Catolice cu statui, rolul laicilor în ' Biserică, precum şi aspecte referitoare la moralitatea societăţii actuale.

• Una din principalele tem e discutate de către Ierarhii, monahii şi preoţii greco-catolici a fost relaţia Bisericii Române Unite cu .celelalte;

confesiuni şi religii creştine. Potrivit aprecierilor ierarhilor, în mişcarea ecumenică s-au făcut, progrese însemnate, iar evoluţia relaţiilor dintre credincioşii catolici şi cei ortodocşi a cunoscut o curbă ascendentă. Greco-catolicii doresc refacerea unităţii între creştinii celor două religii. Noi căutăm mai mult soluţionarea

acestor problem e decit a celor contradictorii care vizează probleme patrimoniale, restituirea bunurilor Bisericii. Desigur şi acestea sînt probleme importante. în această privinţă,;se poate spune că .au avut

loc numeroase întâlniri între cele două Biserici din anul 1990 şi pînă acum, doar.în ultimii ani am avut trei runde de dialog, raporturile dintre cele -două Biserici surori culminînd cu v izita S fîn tu lu i P ă r in te ,- în România, care a reunit toată suflarea de toate confesiunile, toată suflarea românească de pe.pămîntul acesta • b inecuvîn tat de Dum nezeu**, a afirm at P rea Sfinţitul A lexandru Mesioan, episcopul greco-catolic de Lugoj. Ierarhii greco-catolici şi-au

.exprim at în g rijo ra rea fa ţă de caren ţe le m o ra le a le societăţii

irom âneşti actuale şi despre pericolele care planează asupra familiei, asupra individului sau asupra vieţii. Una dintre problemele societăţii * româneşti actuale este îmbătrînirea populaţiei cauzată, în principal, de numărul foarte mare de avorturi. “ B iserc ia Unită m ilitează pentru protejarea vieţii la toate nivelele ei, resp ing înd formele acestea de intervenţii chirurgicale violente pentru .întreruperea cursului sarcmilor**, a m enţionat .Prea Sfinţitul Florentin Crihălmeanu, episcop auxiliar de Ctuj-Gheria. • - -

Page 6: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

i ' 1 1 r ; i •■ ■ f

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtă 9- 1 4 ; I , tel/fax 19-73-04;“ SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; ^ SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75-

IHTtBWflTIOMflL COMPUTER SCHOObCURSURI INTENSIVE

(5716453)

• OPERATOR CALCULATOARE60h - 550.000 lei

• INIŢIERE OPERARE. 40h - 350.000 lei

• CONTABILITATE COMPUTERIZATĂ 75h - 550.000 lei

' LIMBI STRĂINE70h - 550.000 lei

- dotare modernă- preţuri minime

-plata 4 rate- suport curs+fest grilă Inclus In preţ

R Q A T O LA TEL.; 19 .65.29, 43 .03 .4S B -dnl EROILOR NR. 2 , C/Uf ERA O.

POLICLINICASPECIALĂ

s tr . L . R o th (fo s ta M â lo a s a )

OFERĂ ZILNIC S: CONSULTAŢII £

o re le 7 -19

Ia toate specialităţile + examinări de laborator,

1; radiologie.

INFORMAŢII la'telefon 130.330

OFERTE LOCDE MUNCA

Contract înP olon ia şi A u str ia .

Informaţii si înscrieri în lim b a rom ân ă la te le fo n 0 9 2 - 9 8 1 .5 2 6 , între orele 9-18.

OFERTE SPECIALE !!! PREŢURI MINIMEOFERTE SPECIALE II! PREŢURI MINIME

Numai prin B I R T A T O U R SSECRETAR AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE DE TURISM M em bru al organizaţiilor turistice: ANAT, IATA, UFTAA, PATA Agent AU.TORIZAT: LUFTHANSA, BRITISH AIRWAYS, KLM

. _ ,__________ îl Poiana Braşov, Predeal, Sinaia,Păltiniş, Beliş Fîntînele, Bâişoara, Slânic Moldova, Balvanyos, Sovata, Vatra Domei, Felix, Tuşnad, Herculane, Covasna, Călimăneşli-Căciulata.ExcursiLŞLsejuri Grecia, Turcia, Tunisia, Egipt, Italia, Spania, Franţa, Anglia, Malta, Ungaria, Elveţia, Olanda, Belgia, Germania, Thailanda; 'Transport cu.autocarul intern şi extern: Italia. Austria. Elveţia. Germania Bilete de avion. Rent a car . . .Senzaţia zilei: Muntele Semenic - „ Vilele Birta", Pelerinaj în Ţara Sfântă ISRAEL

Informaţii suplimentare la AGENŢIA DE TURISM BIRTA TOURS - TEL 19.63.51/19.63.52 (P-ţa ştefan cei Mare nr. 5, Cluj Napoca)

BIBTA GRQUJLSA - noi nu sIntem d oar cei mai mari, noi sIntem şi cei mai buni i

Cooperativa de Credit i m

membră a BURSEI MONETARE- FINANCIARE Şl DE MĂRFURI SIBIU oferă următoarele dobînzi pentru

depuneri la termen Depozite

67%72%75%75%

La cererea clientului dobînzile se pot capitaliza.

1 lună 3 luni 6 luni 1 an

Banca acordă împrumuturi pentru persoane fizice în cadrul PROGRAMULUI

DE ÎMPRUMUT PENTRU PERSOANE FIZICE

(P.I.P.) ÎN SISTEM C.A.R. CU DOBÎNZI DE 22%/AN Depozitele sînt asigurate 100% de cătreASIGURAREA NAŢIONALA ROMANĂ S.A.

Uliii, I f . t .H ŞCOALA P0STLICEALĂ SANITARĂ

Anunţă înscrieri pentru anul şcolar 1999/2000- as. med. generalist - 50 locuri- as. med. balneofizioterapie- as. med. laborator• as.-med. de igienă• «.i-nretirrâdiologîe ~• as. med. ocrotirea mamei şi copilului• tehnician dietetician

(575367;

• 25 locuri- 25 locuri- 25 locuri• 25 locuri

Taxa de şcolarizare:4 milioane'lei in 5 rate.

■ 25 locuri 25 locuri

Informaţii, şi .înscrieri, (ased iu l, Fundaţiei, ‘ E ro llS m ^î6 /8W eI^094Î699 .630?

! A D E V Ă R U Ld e C lu j

m

PRETURI PROMOTIONALE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

D e p o z it d e m a te r ia le : 2str. Traian Vuia nr. 220 (incinta ALCOM) ?L

Relaţii la telefon 0 9 2 -2 2 .4 1 .7 0 , te le fo n /fa x 0 6 4 -1 5 6 .0 7 3 .

ROMEXTERRABANCA DE CREDIT Şl DEZVOLTARE,

SUCURSALA CLUJ-NAPOCA

Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 3, Telefon 064-19.68.17, Fax 064-19.24.79

VĂ OFERĂ:• DEPOZITE PE TERMEN DE 7 ZILE

ÎN URMĂTOARELE CO NDIŢII:D obînz i: '• 45% în cazul persoanelor fizice• 45% în cazul persoanelor juridice P lafon m in im :

10 milioane lei pentru persoane fizice - 50 milioane lei pentru persoane juridice CU POSIBILITATEA CAPITALIZĂRII DOBINZILOR S

. CERTIFICATE DE DEPOZITE lN LEI CU :SCADENŢĂ LA: !

1 LU N Ă - CU DOBÎNDĂ DE 56% PE AN- CU DOBÎNDĂ-DE 57% PE AN '- C U DOBÎNDĂ DE-58% PE AN- CU DOBÎNDĂ DE 55% PE AN- C U DOBÎNDĂ DE 50% PE AN

V A L O R IL E N O M IN A L E A LE CER TIF IC A TE LO R SÎNT:500.000 le i; 1 .000.000 lei; 5.000.000 lei şi 10.000.000 lei.

3 L U N I 6 L U N I 9 L U N I 12 L U N I

HĂ AŞTEPTĂM!

A firmă producătoare de materiale de construcţii

IM C O P

angajează

D ire c to r V înză ri

R esp o n sab il ită ţ i• planificarea şî coordonarea activităţilor dc distribuţie• organizarea şi.dezvoltarea reţelei de distribuţie a firmei

C e r in ţe• studii superioare (de preferinţă economice)• disponibilitate pentru program flexibil şi deplasări• posesor dc camct de conducere şi autoturism propriu

Avantaje• stabilitatea locului dc.muncă• posibilităţi de lucra în cadrul unei firme serioase, cu perspective de dezvoltare• venituri motivante, în funcţie "dc performanţe

Cei interesaţi, sînt rugaţi să trimită scrisorile dc intenţie, C/V.-urilc pc adresa: IFES, Calea D orobanţilor n f. 99, ap. 14, sau prin fax: 064-41.25.27,

în termen de 7 zile de la data apariţiei anunţului.Informaţii la tel. 41.25.27 sau 41.30.91.

A D E V Â R U Ld e C lu j

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

d u m n e a v o a s t r ă !

. . . . ^

A I I E ¥ i l B U Ld e C l u j z ia r independent

S.C. BINGO MÂRĂŞTI S.R.L.cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii n r,1 3 _ :

înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J 1 2 / 214 1 /1 9 9 4 , avînd cod fiscal J R -6 0 2 2 0 2 4 , prezentantă prin administrator CÎMPEAN ANA.

Lista cîştigătorilor de la extragerea jocului de "TELEBINGO Mârăşti" televizat care a avut loc în data de 25.09.1999;

- cartoanele cîştigătoare de premiul de linie: 1.286- cartonul cîştigător de premiul de bingo: 153 * ' ••- cartoanele cîştigătoare de premiu de super-linie: 1.286 din

seria 131 în valoare de 4.667.000 lei;- cartonul cîştigător de super-bingo: 153 din seria 148 în valoare

de 10.000.000 lei ,Au cîştigat premii speciale în valoare de 2 milioane la cartoane

gratuite următorii jucători: Rus Rareş (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.639, 1.640 din seria 127, Adam Emil (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.789, 1,790 din seria 146, Pop loan (Cluj-Napoca) - bilet nr. 353, 354 din seria 130, Cubleşan Gabriela (Cluj-Napoca) - bilet nr. 405, 406 din seria 133, Horvath Andrei (Gherla) - bilet nr. 1.491, 1.492 din seria 129, Fărcaş Ana (Cluj-Napoca) - bilei nr. 1.005, 1.006 din seria 132, Timişa Grig. Vlăduţ (Cluj-Napoca) - bilet nr, 1.009, 1.010 din seria 134. -

La extragerea biletelor cu numere norocoase au cîştigat următoarele persoane: Biro Aurora (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 35 - 2.000.000 lei, Cosma Eugenia (Gherla) - nr. cîştigător 12 -2.000.000 lei, Mencu Ovidiu (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 45 -2.000.000 lei, Deak Dezso (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 492.000.000 lei, Kelemen Margareta (Cluj-Napoca) - nr. cîştigător 17

- 1.000.000 lei, Feneşan Flaviu (Cluj- Napoca) - Bilet nr. 659, 660 seria 145 - 35.000.000 lei.

- Cîştigătorii de premii de linie, premii de bingo, premii de super-linie şi super- bingo se vor prezenta în termen de 30 zile, începînd cu data de 28.09.1999 la sediul societăţii pe strada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada Mioriţei nr. 1 din Dej, avînd

iatd asupra lor cartoanele cîştigătoare intacte şi buletinul de identitate.

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

V i invităm la extragerea de “Bingo Mărăşti" televizată, care va avea loc în data de 9 octombrie 1999, ora 20.00.

VĂ DORIM MULT SUCCES ! (5716261)

a g e n ţ i e n a ţ i o n a l ă

a n g a j e a z ă . - '

agenţi de publicitateCondiţii: minim studii medii şi

cunoştinţe, aptitudini, experienţă în domeniu.

Trimiteţi CV la fax: 064-194.224 pînă vineri 1 octombrie 1999.

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A EVALUATORILOR din ROMÂNIA

- A N E V A R -

C e n tru l te r ito r ia l C lu j - organizează

Curs form are E v a lu a to r i d e în trep r in d e r i

J perioada: 1-12 N oiem brie •preţ: 2 . 100 .0 0 0 lei/cursant

înscrieri şi relaţii suplimentare: A N E V A R - Centrul teritorial Cluj, ştr. Observatorului nr. 146,

ap. 18, tel. 064-438 .034 .

© Ţ i-a i dorit să ai o m a şin ă au tom ată , un asp irator, un c a se to fo n , u n frigider, u n fier d e călcat?

Sau doreşti să le cumperi p e toate? (5716377)

A C U M POŢIPRIN

MAGAZINELE FAMILIEI TALE!!!Pentru valori mai mari de 1 milion,,posibilităţi d e rate, cu formalităţi m in im e la adresele: |

- ser. Fabricii, nr. 1;- P-ţa M ihai V iteazul f.n. (m ag. Auto-Velo);- m agazinul B ig-Som eş. '

S.C. METALO-CHIMICE SA. B-dul Eroilor 21-23, Tel: 198415]

Page 7: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

c to m b rie 1

a f e c ţ i u n e .

I I A S I K ^ l25.000 Ft/och i

W W ^ e f f o n r ^ i ă ?

DETE GTORULD E G A Z M ETAN

IPRIGATl

GARANŢIE3ANI

CLUJ-NAPOCA: iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢ1A DEJ: Iuni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A p e la ţi la fir m a d e p re s ta ţii m e d ic a le;; v Ş '' (2943364) \

Cu sediul în Cluj-Napoca, str. ŢudorVIadimirescu nr. 2-4 solicită oferte tehnice în vederea organizării licitaţiei în scopul soluţionării problemei încălzirii în: Hală industrială cu anexe cu un volum de 84.021 mc; Clădire administrativă cu un volum de 3.340 mc şi Dispensar+ Sala Armonia cu un volum de 5.470 mc.

Ofertele se vor depune în pilcuri sigilate pînă la data de 22 octombrie 1999 la sediul societăţii (telefon: 130.477; 436.045 interior 174).

(2943902)

din Debreţin

Pentru in fo rm atff suplim entare s u n a ţi la te l: (52)426.007, (52) 4 1 1 .6 0 0 / 4813, (52)329.400/4813, o re le 8-14, în O radea 0 9 4 / 876.354, te l. m o b il 003.620 - 9227.062 (d r. Hassan)

P ro g ra m ă ri, te le fo n ic « au p e r*o n » l. Iu n i-v in e r i, o r a la 9 -14 , tn Ib . m a g h ia r i.Consiliul de Administraţie al 4 :

S.C. „Metalo-Chimice” S.A. CÎuj-Napoca -

' ' CONVOACĂ

Adunarea Generală Ordinară - Extraordinară a acţionarilor la data de 16.10.1999, ora 10.00 la sediul complexului BIG - sala de şedinţe, din str. Bucegi nr. 19, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor, la sfîrşitu! zilei de 15.09.1999, cu următoarea

Ţ : . \ ORDINEDEZI ;

Adunarea Ordinară ' ;1 - Propuneri privind acordarea unor avantaje administratorilor societăţii,

în condiţiile art. 148 din Legea nr. 31/1990, republicată;2 - Analiza oportunităţii vînzării unor.active;.3. Diverse.

S ed iu l: F acu lta tea d e Ş tiin ţe M e d ica le d in D ebre ţin ,C linica do O fta lm olog ie, 4 0 1 2 D o b ro p n , s tr . N a g yo rd e l nr. 98.

U f t v l u j a n aS.C. „Clujana” SA. oi sediul în Cluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4-5, anunţă LICITAŢIE

PUBLICĂ în zilele de marţi şi joi a fiecărei săptămîni, ora 10.00, începînd cu data de 05.10.1999 pentru:

- autoturisme DACIA . , , ■. -autocamtonete DACIA

. autodubă- autobasculantă *-tractoare ■- macara ...................- buldoexcavator -excavator -locomotivă .

. -remorciDe asemenea S.C. „Clujana” S.A. vinde din stoc următoarele: §- încălţăminte ' . . S- piei finite §.- tălpi vulcanizate şi injectate- plăci de cauciuc- articole tehnice .- materii prime şi materiale pentru: tăbâcărie, cauciuc, încălţăminte- deşeuri de piele, cauciuc, fier, hîrfie- piese de schimb pentru utilaje din: industria cauciucului, industria de încălţăminte,

industria de pielărie.■ ! Relaţii suplimentare la sediul societăţii,

la telefoanele 064437.046,064437.045,064437,158.

1 - Completarea actului constitutiv al societăţii cu privire la capitolul ii - Art. 5 „Obiectul de activitate a societăţii” cu următoarele activităţi din CAEN: ;

7020 - închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;

7110 - închirierea autoturismelor şi utilitarelor de capacitate mică; 7481 - Activităţi fotografice;7483 - Activităţi de secretariat, dactilografiere, multiplicare şi traduceri;7484 - Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor.

2. Diverse. - r

S.C. Compania de îmbuteliat Coca-Cola Bihor S. A. angajează:

AJUTOR ŞOFER VINZĂTOR

Condiţii,Permis conducere categoria B, C, E; Experienţa în conducere minimum 2 ani; Experienţa în vînzări - constituie un avantaj Stagiu militar satisfăcut;Vîrsta maximă - 30 ani;Constituţie robustă;Dorinţa de a lucra în echipă.

Acţionarii pot participa la adunare personal sau prin reprezentanţi, desemnaţi prin procură specială, ce se pot ridica şi depune pînă la data de. 10.10.1999 la sediul societăţii.

în caz de neîntrunire a condiţiilor, AGA se va ţine la data de 17.10.1999, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. (2943441)

Postul este prevăzut pentru Cluj-Napoca.Persoanele interesate sînt rugate să trimită scrisoare de intenţie şi Curriculum Vitaepînâ luni, 04.10.1999 la adresa:S.C. COCA-COLA S.A. Cluj-Napoca. Fax: 064-436.076.,Tel.: 063-435.083.Pers. de contact Cîaudia Aştilcan. (269iss5/

a d e v ă r u l Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

Avertizează încăperile unde concentraţia de gaz metan depăşeşte limitele admisibile prevenind exploziile.-

(2943962) Telefon 134.963.

(2943933)

C a l c u l a t o a r e H e w l e t t - P a c k a r d

Soluţie completă

Quadrant Amroq Beverages S.A.■ ■ . (2943443)

Companie internaţională de îmbuteliere şi distribuţie de băuturi răcoritoare: ,

Pepsi, Prigat, Perla şiKick angajează oameni dornici să lucreze într-un mediu dinamic şi plin de satisfacţii profesionale. - f ■ •• -

în prezent, compania este într-un proces de transformare a activităţilor sale din România. Piaţa băuturilor răcoritoare din România este o piaţă competitivă şi dinamică, dare cere creativitate şi ambiţie.Candidatul ideal care se poate alătura echipei noastre trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: •

SALESMAN:- spirit dinamic, comunicativ şi întreprinzător- abilitate în dezvoltarea relaţiilor cu clienţii existenţi şi potenţiali- carnet de conducere cat. B

. - disponibilitate la program prelungit . - ;- stagiu militar satisfăcut /- constituie avantaj diploma universitară

Compania oferă: training pe toată perioada angajării, autoturism de serviciu, posibilităţi de avansare în cadrul companiei, salar în funcţie de performanţe.

Candidaţii vor trimite o Scrisoare de Intenţie şi un Curriculum Vitae pînă în data de 06.10.1999 la sediul din Cluj, la adresa: str. N. Titulescu nr. 4 sau la fax: 430.414. ) - » . r

h k Brio cu procesor Intel* Pentium* III !a 450MHz: Cache 512Kb, 8.4Gb Ultra Smart ATA/33 HDD, 64Mb RAM, Subsistem video Matrox 2D/3D G200 AGP cu 8Mb Video RAM, rezoluţie maximă 1600x1200x256 @ 85Hz, CD ROM 48X, placă sunet PCI CrystalClear 18 b it integrată,Microtower, Windows 98 preinstalat. Monitor 15" HP 500

‘ pentlum*///

î eV/LETT*; •-* packaro i H E W L E T T P A C K A R D

'Preţul nu include TVA.

COMPUTER

Page 8: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

l-card carte la $ & a c c e s Internet

*■ %a j 'i?,"<K ' /v i ' y ' »s& l ^ y' ^ m [-<,tI■ *'1 ■■ , ^, Disponibilă acum

s ” la cele măi importante magazine de tehnică de calcul

j ‘ j , ;> din oraş şi . . .' la Chioşcurile de ziare;

â . ' *1 -S fci sbî ? f !< •{ ’-rt. , ' -■ ' ’-v- ; l ‘r- ' v

Informaţii la telefon “ 4 2 0 4 8 6 , 4 2 0 0 0 6 ^

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lv ă p u t e ţ i a d re s a d i r e c t la re d a c ţ ia z ia r u lu i , s t r .N a p o c a n r . l 6, i^ llîP M s a w mm.

p r e ţ u l u n u i a b o n a m e n t p e o lu n ă f i i n d de 2 0 .0 0 0 le i. w ® C iiJ .

M tPweywHţap i nA.P.Corporate Investmcnts, importator şi distribuitor autorizat pentru produsele B R IT IS H P E TR O L E U M , anvelopele DUNLOP şi autovehiculele K1A MOTORS angajează:

A. AGENT DE VÎNZĂRI LUBRIFIANŢI AUTO ŞI/SAU INDUSTRIALI

- persoană dinamică,- studiile universitare tehnice constituie un avantaj,- capacitate bună de negociere (în special cu clienţii strategici),- permis de conducere,- experienţă în vînzări de peste 2 ani (în lubrifianţi auto şi/sau

industriali constituie un avantaj)- autoturism propriu.

Oferim:- o carieră într-o companie multinaţională,- pachet salarial motivant.

Trimiteţi scrisoare de intenţie şi CV (în engleză) în atenţia HR Manager la adresa: Bdul. N. Titulescu nr. 1, bl. A7, sc.B, et.l, ap.32, sect.l, Bucureşti sau la fax: 311.02.55, 312.45.21. Termenul limită de primire 6 octombrie 1999. (2943951)

Societatea româno-germanăPOLISOL t

c u s e d iu l p e s tr. B is tr i ţe i n r . 16, C lu j-N a p o c a §

a a g a je a za in g in eri constructori, dinam ici, intreprinzători. L im ita de v îrstă 40 de ani, să posede carnet de conducere. In vederea unui scurt interviu, vă aşteptăm în data de

04 .10 .1999 , o ra 8.00, la sediul firm ei, cu unC -V . pregătit.

P e n tru p ro g ra m a re , vă ru g ăm să su n a fi Ia tel. 094-829.839 sau 418.196.

S.C. AXX0N R0MANIA TRADING S.R.L.angajează

A G EN ŢI C O M E R C IA L I■■ 1 .'V; c

Cerin ţei |- stagiul militar satisfăcut Ş- permis de conducere categoria B

1 - studiile superioare constituie un avantaj- vîrsta între 22-30 ani

In fo rm a ţii Ia tel. 094-640.927 în tre orele 8-17.

Centrul Creştin Cluj vă invită cu drag la Programul Religios care va avea loc la Cinematograful Arta, duminică 3 oct. orele 9.30-13.00 cu participarea pastoriioramericani „Terry Mize”, membru a numeroase comitete misionare, fiind totodată şi Părinte Fondator şi Administrator în Comisia Internaţională a Slujirii Credinţei (ICFM) şi membru fondator în Centrul de pregătirea misionarilor Victoria (VWMTC), precum şi fondatoral Centrului de Pregătire a Misionarilor, a Misiunii MoreThan Conquerors şi Misiunii Temy Mize, şi „Terry şi Dorea Maris” însoţiţi de un grup de credincioşi americani.

Vă aşteaptă cu drag.Se vor face rugăciuni pentru bolnavi. (57164S4)

ANUNŢ. *

S .C . D I S T R I G A Z N O R D S .A . T îr g u M u r e şSucursala Cluj

c u se d iu l în C lu j-N a p o c a , s tr . D e c e b a l n r . 93-95 , organizează în data de 14 octombrie 1999, L I C I T A Ţ I E pentru v în zarea unor m ijlo a ce fixe ap rob ate pentru scoatere d in funcţiune.

L ista cu m ijlo a ce le fixe se p oate con su lta la sediul S .C . D istr ig a z N o rd S .A . S ucursala C luj, Comp. M e ca n o -E n e rg e tîc , cam . 117.

L ic ita ţia se v a repeta săptăm înal (în a ceeaşi z i) pînă la ep u izarea v în ză r ii m ijloace lor fixe . i269iss6)

Telefon: 2900 ARAD - ROMÂNIA+40/57/259 431 str: Dreptăţii nr. 23,Bl. 717, ap. 17094/159538 cartier MICALACA

s.c. ROMTESTILIMPEX s.r.l.(2943344)

Pentru com enzile ferm e se a s ig u r ă to a tă g a m a de m a ş in i, su b a n sa m b le , accesorii ş i p iese de schimb.

 D E 1 R U L

1 11 cm m mvoâstrâ!

OFERTĂ DEOSEBITĂV in d e m în z o n ă c e n t r a lă fP A T A l

A p a r ta m e n te de lu x de 3 şi 5 camere în bloc de 4 apartamente (construcţie în curs de finalizare) Finisaje la standarde occidentale Garaj şi centrală termică proprie/apartament

A v a n ta je :Avans negociabil Plata în rate

T e r m e n de f in a liz a re : 31.03.2000 I n f o r m a ţ i i : te le fo n 145.230, o re le 10.00-14 .00 .

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ-SECŢIA L3 C LU J |

ANUNŢĂ 8

închiderea circulaţiei rutiere în interval de 3 ore zilnic, între orele 12.00-15.00. în perioada 04.10-06.10.1999, la pasajul de la km 569+523 linia 300 care deserveşte drum IV, DJ 764 Valea Drăganuîui.

PR0DIHPEX SRLCALEA BACIULUI NR.39 T E L .0 6 4 - 4 3 6 1 17

COLECTEAZĂ SOBRI NEFEROASE DE

U PERSOANE m 9 S0CITAT1

c o r n i u w a u a E P e i

ALUMINIU-7.000 lei/kg ALAMA-7.500 lei/kg CUPRU-11.000 lei/kg £ PLUMB MOALE-1500 lei/kg 5 Z IN C -3 .500 lei/kg 8.PENTRU SOCIETAT1 COMERCIALE LAPRETSEADAUGASITVA-UL

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax*21-60-75."

„LOTERIA NAŢIONALĂ”O R G A N I Z E A Z Ă

DUMINICĂ, 3 OCTOMBRIE 19992 trageri extraordinare:

• tr a g e re a „ L O T O SPE C IA L 6/49”cu fond suplim entar 3 M ILIARDE LEI

• t r a g e r e a p e n tru jo c u l „L O T E R IA S O L ID A R IT Ă Ţ II” cu prem ii de 25 M ILIA R D E L E I

DUMINICĂ PUTEŢI OBŢINE CÂŞTIGURI DE PESTE 30 MILIARDE LEU U ltim a zi d e p a r tic ip a re - s îm b ă tă 02.10.1999

M A I M U L T E B IL E T E JU C A T E - M A I M U L T E | Ş A N S E D E C ÎŞ T IG 1

Sucursala Cluj a Loteriei Naţionale vă urează mult succes!

Page 9: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

(2943956)

S-a demonstrat câ amenajarea unui interior influenţează personalitatea.’ De aceea ambianţa trebuie creata de un expert.

A c u m şi în Cluj-Napoca, la m agazinu l d in sensul giratoriu Mârâsti.

Expertul tău în mobilier!

• Vînd apartament 3 camere, Mănăştur, nefinisat, etaj 4/10, telefon, preţ: 160 m ilioane negociabil. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

VINZARICUMPĂRĂRI'2093726)

(2093927)

AGENŢIE E s m IMOBILIARA

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro (îzîusa.net

ÎNCHIRIERI• A louer maison debut sicclc recement renovee, equipee, 3 pieces principales spacieuses, claires, meublee contemporain, beaux „soba”, piano, petite cours avec acces voiture, tel. internaţional, menage 3 x par semaine, str. ^S. Albini, 2 coin Pietroasa. (4918522)

• Închiriez casă în Grigorescu pentru firmă sau cetâtean străin. Tel. 42-00-38. (588504)

DIVERSE• Angajăm barman şi

picoliţă pc terasa din str. Clinicilor nr. 25. Tel. 19-58- 92; 17-65-52 urgent!(813547)

• Dau în chirie casă modernizată cu 3 camere, singur în curte. Plata în valută. Tel. 092-59-30-59 ; 094-79-49-20. (585932)• Vînd garsonieră confort

3. Preţ 35 milioane Gheorgheni. Tei. 094-50-84- 33.(813546) ' -

• închiriez apartament o cameră confort lux, (ne)mobilat, central. Tel. 43- 03-64 vineri-sîmbătă între orele 15-19. (813542)

Page 10: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 - \ ' tel/fax 19-73-®*

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-4 3 - 23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-^5

• Tothfalusi Andrei cheamă în judecată pe; Flistier Vasile,: Flistier Dumitru, Flistier Ioan, F lis tie r Irina, F listier M aria căsătorită Nemeş Simion, toţi cu domiciliul necunoscut, în dosar C nr. 5045/1999 aflat pe rol Ia Judecătoria Turda, termen la 6 octombrie 1999. (581349)

• Numiţii Mihaiu Tyira, Chira Ioan şi Ciciovan Maria născută C hira , to ţi cu dom iciliul necunoscut sînt citaţi pentru data de 04 octombrie 1999, ora 11 la Judecătoria G herla în dosar 2308/1999 în proces cu Buksa Alexandru acţiune în constatare. (588494)• P esz ler K aro ly Domocoş cheamă în judecată pe Cseghezi Sam oilâ şi Tovisi Ekaterina, ambii cu domiciliul necunoscut, în Dosar Civil nr. 4754 aflat pe rol Ia Judecătoria Turda, termen 6 octombrie 1999. (1918266)• M ânăişte Ispas cheamă în judeca tă pe Popa Tânase cu domiciliul necunoscut în Dosar Civil nr. 3452 aflat pe rol. la Judecătoria Turda, termen 5 octombrie 1999. (1918267)• Bucur M aria domciliată în Turda, str. Salinelor nr. 95, judeţul Cluj, chem în judecată pe p îrîţii so ţia .lu i Bodai Gheorghe, născută Ghiş Ana, G hişa Zaharia, Ghişa Maria, Ghişa Ana, Ghişa Luca, toţi cu domiciliul necunoscut în Dosar Civil nr. 3565/1999 aflat pe rol Ia Judecătoria Turda cu termen la 12-10-1999 pentru prestaţie tabulari. (4918271)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Goga Adrian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul mansardare casă familială (atelier geamuri, oglinzi) situat în Turda, str. Avram Iancu nr. 32. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4918270)

• Pierdut carte de'identitate auto cu seria A nr. 0997085 pe numele Coblişan Ioan, O declar nulă. (588495) ■

DECESE COMEMORĂRI• Cu regret anunţăm

trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea suferinţă a LAR IS S E I işORBAN, o

tmare personalitate a lumii artistice coregrafice româneşti. Ceremonia de omagiere va avea loc vineri, 1- octom brie 1999, între orele 10-12 la O pera R om ână, iar" slujba re lig ioasă la Capela Cimitirului Central, la ora 13. Dum nezeu s-ovod ihn ească în pace. (585941) '

- • ; Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă Ia vîrsta de 86 de ani, a iubitului nostru soţ, tată şi socru KOVACS GYULA. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 2 octombrie 1999 ora 13 la Capela Mare a C im itiru lu i C entral.(813540)

PIERDERI• Pierdut carnet de student-pe

numele Subţirică Alexandru. îl declar nul. (813529)-*

• P ierdut leg itim aţie de serviciu eliberată de RATUC pe numele Toşa Petru Cristian. O declar nulă. (588493)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viafă a celui care a fost CO RO IU TRAIAN (GRIGORE) tată, bunic şi socru după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 2,10. 1999, la ora 13 în Cimitirul din Cordoş. O d ih nească-se în pace. C opii A nuca, Em ilia, G rigore şi Aurel cu familiile. (588499)

• Dragă Emilia, sîntem alături de tine şi familia ta, acum cînd pentru a doua oară sînteţi încercaţi de aceste clipe grele. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră com pasiune. Mariana, Nasta, Delia E. şi Puşa. (581350)

A G EN ŢIA DE PUBLICITATEt

C E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a i s im p lu

nu seT / o © Bistriţa

£ ■ Oradeapoate

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• Sîntem alături de familia Călugăru la durerea şi suferinţa pe care o au în aceste momente în care se despart de mama şi soacra lor m ult respectată şi apreciată de toţi. Sincere condoleanţe din partea familiei Botiş. Dumnezeu să o odihnească în pace. (813520)

• Sîntem alături de fam iliile Apahidean Alexandru şi Emilia, Coroi Grigore şi Doina, Coroi Aurel şi Adina în aceste momente grele pricinuite de moartea iubitului lor tată şi socru COROI TRAIAN. Sincere condoleanţe şi Dîimnezeu să-l odihnească în pace. Sa lariaţii serviciului comercial al SC Turism Transilvania SA Cluj. (813522)

• Un ultim om agiu fo stu lu i nostru coleg VÎŞCAN VASILE. Sincere con d olean ţe fam iliei în du rerate. C onsiliu l Judeţean Cluj. (813523)

• Sincere condoleanţe co legei noastre Adina Coroiu, în aceste momente grele . C olectivulC om plexulu i V lădeasa. (813533)

• Sîntem alături de eleva Anamaria Tomuş în marea durere pricinuită de m oartea tatălui ei. Colectivul de profesori al C olegiu lu i N aţional “George Coşbuc”. (813536)

• Sîntem alături de familia prietenei noastre M ăriu(a C erveschi,. la m om entul treccfii în eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea fam iliilor Pop, T ecar, Dam aschin şi Nemeş. (813537)

• Colegii de la B. J. M. L. Cluj sînt alături de familia Kovacs Karoly în aceste momente grele pricinuite de decesu l tatălui drag.(813541)

• Dum nezeu s-o odihnească pe verişoara şi mătuşa noastră PINTEA LE N UŢ A , căsătorităPU LPEA . Sincerecondoleanţe surorii Monica şi fraţilor ei. Ioana, Tudor, L igia şi Nelu M ariş. (813544) • * '

• Lacrimi, flori şi dor nestins pe tristu l tău m orm înt, draga noastră soţie şi mamă inginer DELIA CIUCIOIU la împlinirea a trei ani de Ia nedreapta dispariţie. “Căci prea erai bună din cale afară iar chipul tău frumos şi blînd a fost păcat să m oară” . Parastasul de pom enire va avea loc sîmbătă 2 octombrie 1999 orele 12 la mormînt în Cordoş. Familia. (588485)

• Toată compasiunea domnului director general dr. ing. Iga V irgil,. la trecerea în nefiinţă a tatălui d r a g ., C olegii = de la Federaţia Patronală Minieră PAT RO MIN.(813548)

• Sîntem alături de colegii noştrii Apahidean Emilia şi Coroiu Aurel în durerea pricinuită de m oartea tatălui drag. S incere condoleanţe fam iliei îndurerate. C olectivul salariaţilor de la Complex “Sport”. (588497)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune colegilor noştrii fam iliile A pahidean şi Coroiu greu încercate la trecerea în-neflinţă a mult iubitului lor tată. Colectivul TESA al SC Turism Transilvania SA C luj. (588498)

• Transmitem sincere condoleanţe şi compasiunea noastră domnului ing. Iga Virgil în aceste momente grele pricinuite de pierderea tată lu i drag. Colegii din SC Cominex Nem etalifere SA Cluj. (588503) ’

» Sîntem alături de colegii noştri Tătar Adrian şi Aurelia la momentele grele prin trecerea în nefiinţă a celui care a fost tată şi socru TĂTAR VIOREL. Colegii din SC Napoca SA. (588505)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Kovacs Gyula, Ia decesul tatălui său. Odihnească-se în pace! C olegii de la C entrulPRAM , SC Electrica sa.(581353)

• Sîntem alături de lt. colonel Călugăru Vasile în aceste: momente de durere şi întristare pricinuite de trecerea în nefiinţă a soacrei dragi. Dumnezeu să odihnească în pace sufletul ei. Transm item sincere condoleanţe fam iliei îndurerate. C olegii din cadrul serviciului personal şi învăţămînt al IPJ Cluj. (581355) ;

• Sîntem alături de familia d-lui dir. general Alexandru Apahidean în aceste momente grele prin care trece. S incere condoleanţe. C olectivul C om plexului T uristic Transilvania. (581359)

• Sîntem alături de colega noastră Săbăduş Cecilia în marea durere pricinuită de moartea mamei. Sincere condoleanţe # fam iliei. C olectivul Farm aciei Clinicilor. (581370)

• Sincere condoleanţe fam iliei A pahidean Alexandru în aceste momente grele. Colectivul Complexului Vila Casa Albă. (581374)

• Azi se împlinesc 3 ani de cînd scumpul nostru soţ şi tată BAZSO TIBERIU ne-a p ărăsit pentru totdeauna. Amintirea Iui va trăi în sufletele noastre. Soţia Etelka şi fiicele Angela şi Andreea. (813526)

• Intr-o zi de toamnă tîrzie, pe 1 octombrie a anului trecut, cînd chiar şi frunzele se trec şi mor, a plecat dintre noi un om minunat, nepreţuitul nostru col. (r) TODORAN NICULAE. De atunci soarele nu mai străluceşte atît de tare, cerul nu mai e la fel de senin şi nici zilele nu mai sînt la fe l de frumoase. Nu-ţi vom uita niciodată sufletul blînd şi nu vom înceta să te plîngem, iar florile noastre nu-ţi vor lipsi de pe mormînt. Slujba de pomenire se va oficia în ziua de 2 octombrie 1999 ora 11 la Cimitirul Central, parcela II. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Volumnia şi fiica. (813530)

• Anunţăm cu pioşenie comemorarea a 6 săptămîni de la m oartea iubitului nostru soŢ tată, socru şi bunic ALBU VASILE, fost maistru IREC. Slujba de pom enire va avea loc sîmbătă, 2 octombrie 1999, ora 18,30 la Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel din str. Eremia Grigorescu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (813531)

• Un pios omagiu celor ce au fost ing. VASILE RUSU şi în văţătoare H O R T E N Z 1 A TORNEANU la împlinirea a 12 ani, respectiv 6 ani de la deces. Daniela şi Marina Rusu. (813532)

• S-au împlinit 6 luni de la moartea celei care a fost iubita noastră soţie, mamă şi bunică ŢUŢUI ANA. Slujba de pomenire va avea Ioc duminică 3 octombrie ora 12 la biserica din str. Bisericii Ortodoxe. Familia îndurerată. (813538)

«Sîntem alături de colegul nostru lt. col. V asile Călugăru în greaua încercare pricinu ită de trecerea în n efiin ţă a mamei soţiei sale. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Conducerea IPJ Cluj (F)

• La 3 ani de la trecerea în nefiinţă a dragului n ostru ŞERBAN IOAN (N E L U ) î rugăm pe bunul Dum nezeu să-l odihnească în p a c e Familia veşnic îndurerată,(813543)

• La trecerea a 7 ani uîi gînd frum os şi bun, p e m ăsura sufletului; şi faptelor, celui care a fo st prof. LIVIU H A R O SA . Familia. (581301) V- - f

• S-au scurs 6 luni de cînd soarta nemiloasă l-a răpit din mijlocul nostru, la doar 37 de ani, pe iubitul nostru | tată, soţ, fiu , g in e r e , |' cumnat, unchi, RO M EO IVANO V, in g in e relectronist, om de a leasă om enie şi n o b le ţe su fletească , mereu în căutarea noului în meserie, exemplu de comportament în familie. Nu putem dec/f să-i păstrăm o vie amintire şi să purtăm veşnic în sufletele noastre chipul lu i vesel, luminat de bunătate. Slujba de pomenire va avea loc împreună cu sfinţirea | m orm întului, sîm bătă 2 j octom brie, ora 11, l a ) C im itiru l C entral, j Dumnezeu să-l odihnească |j în pace! Familia în veci nemîngîiată. (581351)

%

• Azi se îm plinesc C<| săptămîni de cînd moartea nemiloasă I-a luat de lingă mine pe iubitul meu soţ PAMFIL POPESCU. A i plecat de lîngă mine cînd îţi era mai drag să trăieşti. Comemorarea va avea Ioc Ia Biserica Ortodoxă d in Som eşeni, Ia data de 3 octombrie , ora 12. S o ţia Nuţi şi familia. (581354)

• Mulţumiri deosebite aducem colegilor d e facu ltate MedicinăGenerală Promoţia 1989, care au fost alături de noi şi care prin aportul adus, fac neştearsă amintirea dr. RADU AURELIU ATAN ASIU . Fam ilia inginer Aurel A tanasiu. (588496)

• Muţumim celor care au suferit alături de noi la înhum area lu i ORBAN TIBERIU(senior). Familiile îndurerate Orban şi Ursu. (581352)

Cu m îhnire în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii şi mamă ILICA MARIAN. Nu te vom uita niciodată. Dormi în pace. Soţul Liviu şi Radu cu familia. Înmormîntarea va avea locîn satul Pruni, sîmbătă02.10.1999, ora 13.00, (F)

1P o c

■A in i ş jd e Cluj

Page 11: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

2j t A I C l ; ar putea fi q! | reclama dumneavoastră

AiciM e c M c f M S F O K T ^

1

DIVIZIfi fligtlRSasmil

AVANCRONICĂ... SUBIECTIVĂS-a încetăţenit “moda” celor trei “reprize” (vineri,'sîmbătă şi

duminică) determinate de transmiterea jocurilor- pe micul ecran (ANTENA 1), etapa cu numărul 11 avînd programate patru transmisii. Creşte audienţa în faţa micilor ecrane şi scade mereu numărul spectatorilor şi suporterilor în tribunele stadioanelor. Ciudat efect al tranziţiei. Dar să renunţăm la divagaţiile economice şi să prezentăm etapa. M

• F.C. NAŢIONAL - ROCAR. “Bancarii” primesc vizita nou - promovaţilor şi pe proaspătul lor antrenor principal Florin Marin, fost la cîrma tehnică a Naţionalului Grea osîndă şi pentru promovaţi, şi pentru antrenor, “bancarii” fiind favoriţi, chiar dacă Florin Marin, care i-a păstorit pe mulţi, ştie şi plusurile, şi minusurile foştilor lui elevi.

• F .C ONEŞTI - PETROLUL. Victorii împărţite în ediţia trecută, fiecare cîştigînd acasă. Oneştenii evoluează acasă după “remiza” reuşită în Bănie cu Extensivul şi sînt foarte^greu de depăşit pe teren propriu. Pe de altă parte “lupii galbeni” nu mai constituie haita din-ediţia trecută.

•%. • FARUL - EXTENSIV. “Marinarii” nu-şi pot permite luxul de a termina la egalitate sau'pierde disputa cu nou-promovata din Bănie şi ca atare merg numai pe cartea victoriei.

• RAPID - F.C. BRAŞOV. Diferenţă clară de valoare între cele două protagoniste, între campioana en-titre şi trupa de sub Tîmpa revenită în A după surghiunul din B. în plus, e şi avantajul terenului propriu, “potcoava” Giuleştiului, plină de înfocaţi

• suporteri.• UNIV. CRAIOVA - OŢELUL. Dublă victorie a gălăţenilor

în ediţia trecută. A fost 1-0 în toamna trecută pentru gălăţeni şi un sever 4-0 pentru ei în primăvară pe malul Dunării. Ce va fi acum? Gălăţenii se duc în Bănie după o înfrîngere acasă în faţa reşiţenilor, iar universitarii craioveni, foarte slab pregătiţi pentru “sesiunea de toamnă” trec în revistă eşecurile de-acasă în actuala toamnă. Se va risipi pasa neagră sau va continua? Răspunsul îl vom afla sîmbătă, după minutul 90. -

• C.S.M. REŞIŢA - GLORIA. După isprava de sîmbăta trecută de la Galaţi, speranţele spre salvare de la retrogradare au înflorit în Valea Domanului. în plus, mai este la mijloc şi tradiţia ediţiei trecute cînd reşiţenii i-au caftit cu 2-0 pe bistriţeni acasă şi au terminat la egalitate, 2-2 , în deplasare.

• CEAHLAUL - DINAMO. în primăvară, în partida retur a ediţiei trecute, o palidă revanşă pentru acel scor de 6-1 cu care “cîinii roşii” i-au căsăpit pe nemţeni în “Groapă”. Şi chiar dacă deplasarea “crinilor roşii” la Piatra Neamţ a fost făcută după disputa cu Benfica, tot lor, “cîinilor”, le acord prima şansă.

• F.C.M. BACAU - STEAUA- în toamna trecută, în etapa a VlII-a, scor alb, 0-0, la Bacău (şi atunci la cîrma tehnică a băcăuanilor se afla armeanul Halagian). Acum trupa gazdă nu mai e ce a fost, iar Steaua este în avans cu reconstrucţia. Meci de 1, X sau 2.

• ASTRA - F.C. ARGEŞ. Dublă victorie a piteştenilor în ediţia trecută, (cu 2-1 şi 1-0). Trupa Astrei este dornică de revanşă, numai că piteştenii trag tare ca să nu piardă contactul cu “crinii roşii”; Meci greu pentru ambele protagoniste. Va fi 1, X sau 2.

■ Romeo V. CI RTAN

C i n c i m i n u t e c u p r o f . A l e x e U i f ă l e a n u :

"NU AM PILE LA PRIMĂRIE!”în urma şedinţei Comitetului - întrebarea

Director de marţi, 28 octombrie, d-voastrâ ’bate | -■? şi a celor 4 voturi “pentru”, noul d - e p a r t e ! antrenor al studenţilor clujeni B in e în ţe le s , este prof. Alexe Uifăleanu. doar după Numirea lui Uifăleanu a produs votare. Cu o destule momente tensionate săptăm înă în între cuplul Maja - Lâzâreanu urmă am fost, şi reprezentanţii Primăriei. Cu chemat pentru a patru zile înaintea şedinţei, mi se propune Marcel Lâzâreanu (ex-director p r e l u a r e a tehnic al lui “U”) afirma: “Dacă echipei şi în ce vine Uifăleanu eu plec dc la c o n d i ţ i i , club!”. Uifăleanu a venit şi financiare. Lâzâreanu, culmea, a rămas pe - Maja şi loc. ' Lăzăreanu nu

Pe prof. Alexe Uifăleanu v-au dorit! l-am găsit cu mare greutate şi, Adică, sînteţi după o întîlnire ratată, am reuşit antrenor la în cele din . urmă să smulgem “U” nedorit de cîteva scurte răspunsuri la patru p reşed in te leîntrebări.

- D-le prof. Uifăleanu cînd aţi ştiut sigur că sînteţi noul “principal” al lui “U”?

Speranţabaschetului dejean

Debutul divizionarei “A’” Someşul Dej în campionatul feminin de baschet nu a fost de bun augur. Cele două înfrîngeri consecutive dau multe bătăi • de cap antrenorului Dan Moraru. în cele două etape, însă au fost promovate cîteva elemente tinere, de mare perspectivă. Printre ele se află şi talentata jucătoare din . Gherla, Viviana Badii\, care are doar... 15 ani. O adevărată perform anţă pentru componenta lotului naţional de cadete. Viviana Badiu va face deplasarea şi Ia Bucureşti, unde la sfîrşitul acestei săptâm înibaschetbalistele de la SOMESUL Dej întîlnesc B.N.R. SZ.Cs.

!

i D I V I Z f t l

A V A N C R O N IC Ă ... S C U R T ĂU.T. A rad - A.S.A. Tg.

M ureş, 1 Derby-ul etapei. Supărată nevoie mare pentru înfrîngerea suferită în Bănie, “Bătrina doamnă” va căuta să se răzbune pe mureşeni, care la rindul lor supăraţi că au pierdut în faţa corvineştilor se vor strădui- să recupereze ceva la Arad. Avantaj, totuşi, gazdele.

• Minerul Motru - F.C. Drobeta. “Ortacii” motreni, aflaţi într-o situaţie gravă, se vor strădui să cîştige în faţa severinenilor şi au şanse, fiindcă, de obicei, severinenii sînt... mieluşei în deplasare.

• G az M etan M ediaş - Electro Bere.Craiova. Un unu fix pe seama gazdelor, indiscutabil superioare formaţiei din Bănie. " ’

• Flacăra Rm. Vîlcea - U.M. Timişoara. Derby-ul nou promovatelor. Deşi vîlcenii ocupă ultim a treaptă a clasamentului le acord prima

>fansă. 'I • O lim p ia Satu M are - I C him ica T îrnăveni.| “Chimiştii” sînt buni acasă, la I Tîrnăveni. în deplasare sînt li cuminţei. Deci, merg pe mîna I sătmărenilor care au extrem de

arzător nevoie de victorie şi puncte pentru a putea trece Rubiconul salvator ce desparte zona retrogradantă de cea liniştită.

• Corvinul - F.C. Apullum. încă un derby al etapei: avantaj pentru hunedoreni, mai ales după reuşita de sîmbăta trecută, cînd prin victoria în faţa mureşenilor, la Tg. Mureş, au preluat şefia clasamentului. Adversari pe măsură, albaiulienii, puşi pe fapte mari în actuala ediţie, dovada cea mai recentă fiind stopul administrat sibienilor. Un meci care pe care.

? Jiu l P etroşan i - F .C . Bihor. Ortacii au prima şansă,

mai ales că în cadrul formaţiei orâdene domină... haosul.

• In ter Sibiu - “U” Cluj- Napoca. Fireşte că prima şansă este a sibienilor, mai ales că în etapa trecută au fost îngenunchiaţi la Alba Iulia. în plus, deocamdată “Şepcile - roşii” n-au reuşit să convingă în deplasare (rezultatul de egalitate de la Oradea fiind obţinut în faţa unei formaţii modeste). Să strîngem, totuşi, pumnii pentru echipa noastră de suflet.

• ARO C-lung - Poli Timişoara. Muscelenii au venit de la Oradea cu o victorie cu scor de forfait, în timp ce la Poli Continuă criza de personalitate, sîmbăta trecută terminînd nedecis, 0-0, cu Olimpia. Avantaj musceleni, de nu va interveni o răbufnire de orgoliu timişorean.

Victor E. ROMAN

SEMICERCîn restanta etapei a I l-a a SL fem inine

“U” URSUS învinsă la scor!Silcotub Zalău a depăşit net “U” URSUS cu 30-19 (15-8),

într-un meci în care- cele mai bune marcatoare au fost Motogna 8 si Ana Maria Popa 6 pentru gazde,- Griga 6 si Chirilă 4 pentru “U” URSUS.

în urma acestui rezultat, echipa lui Tadici a urcat pe locul 3, iar team-ul clujean pe 7. Unde vor campa pînă în 8 ianuarie 2000 cînd se va relua LF.

Precizăm că pauza competiţională este “reclamată” de acţiunile reprezentativei de senioare, pregătirea şi participarea la C.M. din Norvegia, noiembrie - decembrie 1999.

_ ,_________ (nş.d)

e x e c u t i v , respectiv cel administrativ.

- Pe mine nu mă interesează cine m-a votat şi cine nu! Principalul obiectiv care mi s-a impus şi pe care doresc să-l duc la îndeplinire este să-i fac pe băieţi să joace fotbal după o concepţie proprie, spectaculară şi în acelaşi timp eficientă.

- Adrian Truşcă s-a retras din fotbal. Aţi rămas, iată, fără cel mai valoros fotbalist.

- Aş fi cel mai fericit antrenor din lume dacă aş reuşi să-l conving pe Truşcă să revină în fotbal. Prin interm ediul “Adevărului de Cluj” doresc

CUPAMONDIfîLfi

ÎN... COADĂDE PESTE' ■ ■ §

A căzut cortina peste de-acum celebra întrecere de pescuit sportiv staţionar desfăşurată non-stop cinci zile şi cinci nopţi Ia Săruleşti, competiţia internaţională Cupa Mondială la Crap. întrecerea s-a terminat cam în... coadă de peşte, datorită unor nemulţumiri. Mercedesul de 30.000 mărci a revenit nemţilor Jurgen Becker şi Norbert Ulishoer cu un total de 180,9 kg capturi, cu numai 3,4 kg mai mult decît totalul capturilor fraţilor macedoneni Nikola şi Kokan Cuka, acestora fiindn-le refuzat un crap de vreo 20 kg pe motiv că nădirea a fost făcută înaintea startului oficial. Mercedesul pentru exemplarul cel mai mare de crap a revenit francezului Gregory Veilleroy cu o captură de 25,8 kg. A fost premiat drept cel mai vîrstnic concurent Gheorghe Sîrbu (tatăl lui Adrian Sîrbu - PRO TV), “treeîndu-se cu vederea” că a fost un alt concurent, un american, cu 3 ani mai mult decît Sîrbu senior. Pe scurt, cam asta a fost cu... coada de peste. -

CONGRESUL EXTRAORDINARAL A.G.V.P.S.

Miercuri, 29 septembrie, a avut loc Congresul extraordinar al A.G.V.P.S. din România. Lucrările Congresului extraordinar au avut loc în sala mare a Palatului Parlamentului, motivaţia ţinerii lor fiind “strîmbele” băgate de ministrul ţărănist Romică Tomescu şi de secretarul de stat A. Vlad în. legătură cu A.G.V.P.S. şi înfiinţarea unei alte asociaţii generale cu sediul la Bacău, numărînd vreo 200 de membri, în timp ce adevărata asociaţie cuprinde peste 58.000 vînători şi peste 150.000 pescari sportivi. Despre lucrările Congresului extraordinar vom reveni.

SOLUNARELEIată ce prevede prognoza solunarelor pentru perioada 2 - u

octombrie: debut cu zi “roşie” sîmbătă 2 octombrie cu sanse foarte bune; urmează o zi “albastră” cu şanse bune duminică 3 si una ‘‘roşie luni 4; o “pauză” de o zi “neagră”- cu şanse slabe marţ1 5 (zi de stat acasă); a treia zi “roşie” miercuri 6, urmată de dorm albastre , joi 7 şi vineri 8 octombrie. Ca de obicei, urarea Fir întins pentru toţi cei ce vor poposi pe mal de ape, inclusiv

bunului amic Manus despre care n-am auzit în ultima vreme ce succese a avut la vobler si muscă.

e îa p a a J h n

Someş Dej la prima înfrîngere

• R ezultate tehnice, m iercu ri, 29 septem brie: Midia Năvodari - Someş Dej 3-0 (18, 17, 23), “U” Craiova - Steaua 3-1 (23, -26, 14, 22), R IFIL Săvineşti - “ U” Timişoara 3-0 (17, 17, 14), “U” Bacău-Danubius Tulcea 1-3 (19, -20, -24, -23), Petrom Ploieşti - Elcond Zalău 3-1 (22, 13, -18, 19)' Dinamo - “ U” BRD Baia M are 3-0 (21, 26, 13).

• Clasament:

să-i transmit lui Adi să se mai gîndească dacă la 30 de ani merită să-şi pună ghetele în cui. Oricum, în zilele următoare îl voi căuta. Acelaşi lucru am de gînd şi cu copilul meu de suflet Cristi Pojar.

- Totuşi, pe cine aveţi pilă în Primărie?

- Nu am pile la Primărie! Cei 33 de ani de fotbal, dintre care

‘ 10 ca antrenor la “U”, m-au recomandat. Anii aceştia şi sufletul de “U”-ist autentic îmi sînt “pile” cu adevărat.

Codin SAMOILÂ

1/2. Dinamo3. Petrom4. Elcond5. Steaua6 . Midia7. Someş Dej8. “U” Craiova 29. Tulcea 210. Baia Mare 211. “U” Bacău 212. Timişoara 2

2 2 0 6:0 2-2 0 6:3

1 1 4:3 1 4:4 1 3:3 1 3:4

1 1 11-1 3:4 3 1 1 3:4 3 0 2 3:6 2 0 2 2:6 2 0 2 1:6 2

Victor PESCARU 10,30)-

• Etapa a 3-a se va desfăşura la 16 octombrie.

Derby-ul etapei s-a consumat la Ploieşti, acolo unde Petrom a învins campioana en-titre destul de clar. Alături de Petrom se află în fruntea clasamentului, alte două echipe cu un start bun, Dinamo şi RIFIL Săvineşti, prima în încercarea de a reveni acolo unde mult, foarte mult timp i-a fost locul, a doua pentru a impune provincia Capitalei. Trio-ul celor ce nu au cunoscut încă victoria este format din “U" BRD Baia Marc, o umbră a celei care a fost cu ani în urmă, "U" Bacău şi “U” Timişoara, trei echipe studenţeşti cu mari probleme financiare. Şase echipe îşi împart mijlocul clasamentului, printre ele şi Soineş Dej, surprinzător învinsă la Năvodari.

Campionatul este abia" Ia început, început deja ciuntit trei sâptămîni, prilej de refaceri şi analize.

Demostene ŞOFRON

Program com petiţional• RUGBY. Sîmbătă, 2

octombrie, ora 10, Parcul sportiv “Hatieganu” găzduieşte întîlnirea “U” CLUJ - IAMT ORADEA, în cadrul Cupei F.R.R. (etapa a IV-a, prima din retur).

• ATLETISM. Duminică, 3 octombrie, începînd cu ora 10, Crosul “Banca Transilvania”, cu startul din fata băncii.

• FOTBAL.' Divizia "C" programează in cadrul etapei a X-a un meci interesant pe Stadionul CFR din cartierul Gruia, duminică, 3 octombrie, ora 11: CFR - FC B A IA MARE. Echipa clujeană ocupă locul 8 cu 13 puncte, în timp ce FC Baia Mare locul 1 cu 24 de puncte.

• HANDBAL. C.N. al juniorilor şi junioarelor are următorul program în Sala sporturilor “Horia Demian”: Sîmbătă, 2 octombrie, ora 9,. CSS Viitorul Cluj - CSS Arad" (jun. II fem.) • duminică, 3 octombrie, ora 8, CSS Viitorul - CSS Zalău; CSSGSI Unirea - CSS Turda (jun. I mase, ora 9); CSS Viitorul - 1PS Banatul Tim işoara (jun. I fem., ora

DertvSOFRON

Page 12: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

Variaţie faţă de ziua

precedentă (%)

DENUMIREA VALUTEI ■

CURSUL ÎN LEI

Simbol

DOLAR AUSTRALIA 10754

DOLAR CANADA' 11250

FRANC ELVETJA 11023

27151

Io n Ţ iria c*B A N K C O O P ’COROANE NORVEGIA

COROANE SUEDIA; T ra n s ilv a n ia

DOLAR SUA R o m â n e a s c ă(dob. varl.Nlâ)

22753A L IA N Ţ A17605EURO

C ursurile1 ţă r i*» parfnpao&ŢajE U R O , N A P O C A(dob, flucbiwtij

S H IL ftG AUSTRIA L O IA L C p O PS F IN X C O O PFRANC BELGIA

ROMEXTERSAi> (do b . v a r ia b ilă ) :

TU R C O -R O M Â N ĂPESETAS SPANIA

M ARCA FINLANDEZĂ

FRANC FRANŢA

161018,

persoanela y e d e reB a n c a

B a n c P o s t* ;

Io n Ţ lrla c *

B A N K C O O P ?

B u c u re ş t i

R o m â n e a s c ămob. y»»i»B4l«) .

N A P O C A *iac*. «uatuamM:

L O IA L C O O P

R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b ilă )

TURC O-R QM.KhK

* dobînda se capitalizează " cu plata dobinzii la expirare N otă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă ia ora 12“ prin fax: 19.74.18.

CHAMglpNSilIEAGUEMiercuri a fo s t "completată" lista celor 16

partide disputate în etapa a 3-a care a încheiat practic tund. "

• Bayer 04 Leverkusen-Dinamo Kiev 1-1. Colonelul Lobanovski îşi propusese înaintea confruntării să “înghită” aspirinele lui Daum. in cele din urmă a trebuit să se mulţumească cu jumătate. Chiar dacă “au cules” doar un punct

• AIK Stockholm - AC Florentina 0-0. încealaltă partidă a grupei, pe stadionul “Rasunda”, 50.000 de spectatori au urmărit confruntarea “rănitelor”. In echipa lui Trapattoni a reintrat portughezul Rui Costa (absent la Udine), în timp ce ex-juventistul Angelo Di Livio, “soldatul de fier”, a atins cota 38, fiind vorba de.rlutnărul de meciuri jucate în cupele europene. în urma acestei remize, trupa “viola” şi-a redus simţitor şansele de. calificare.

• CLASAMENT: 1. FC Barcelona.7; 2. Arsenal 5; 3. Fiorentina 2; 4. AIK 1 puncte.

• Boavista Porto-Feyenoord Rotterdam 1-1. în sfirşit portughezii antrenaţi de Pacheco au smuls primul punct şi, totodată, primii bani în actuala ediţie a UEFA Champions League.

• Rosenborg Trondheim-Borussia Dortmund 2-2. Din nou Stadionul “Relkendal”

din “imperiul ’ german, ucrainenii rămîn în cărţile calificării, dar să nu uităm că va trebui să scoată din cursă pe Lazio sau Bayer.- • SS Lazio Roma-Maribor Teatanic 4-0. în sfirşit elevii lui Sven Goran Ericson şi-au arătat valoarea reală. Odată cu acest meci şi-au făcut

'reintrarea între buturile “bianco-celeştilor” goal- kepeer-ul Luca Marcbegiani, absent la -ultimele două jocuri ale echipei sale. De data aceasta în atacul lazialilor s-au aflat chilianul Salas şi._ Simone Inzaghi, preferat de suedez în locul lui.... Kenneth Andersson, "prăjina scandinavă” dînd prea puţine satisfacţii în accepţiunea reputatului tehnician.

CLASAMENT: 1. Lazio Roma 7; Bayer Leverkusen 5; 3. Maribor 3; 4. Dinamo- Kiev 1 punct.

• FC Barcelona - Arsenal Londra 1-1.Aproape 100.000 de spectatori au-luat cu asalt arena “Nou Camp” pentru a asista la derby-ul etapei şi la “finala” grupei. în cele din urmă am asistat la un joc modest, destul de apatic, lipsit de spectaculozitate. în concluzie cele două team- uri au preferat să nu rişte şi, evident, să nu piardă banii puşi în jocr

Atacantul “tunarilor” Dennis Bergkamp nu s-a dezminţit nici de data aceasta, el preferind să

-parcurgă drumul de la Londra la Barcelona cu propriul automobil, ştiut fiind faptul că acesta nu acreează călătoriile cu avionul. RSvenind la

a fost plin. Practic, echipa oaspete a evoluat fară doi titulari de bază, Andy Moeller şi Fredi Bobic, accidentaţi. însă l-a folosit din primul minut pe nigerianul Viktor Ikpeba.

CLASAMENT: 1. Rosenborg 5; 2. Borussia 5; 3. Feyenoord 3; 4. Boavista 1 punct.

• Manchester United - Olympique Marseille 2-1. Tradiţia s-a păstrat în ceea ce priveşte invincibilitatea echipelor englezeşti în''faţa iui Olympique, cel puţin pe propriul teren. Scorul a fost deschis de oaspeţi prin Bakayoko, în minutul

dispută, Barcelona începe confruntarea în trombă reuşind să deschidă scorul relativ repede, în minutul 16 cînd Luis Enrique, cel mai constant fotbalist al catalanilor, profită de o stîngăcie a defensivei oaspete. Arsenal este o echipă de repriză secundă, lucru remarcat şi în meciunle cu Southampton, Watford si AIK Stockholm, cîştigate după minutul 90! In 10 oameni, după eliminarea francezului Gille Grimandi (care i-a aplicat un cot lui Guardiola), Arsenal izbuteşte egalarea prin nigerianul Kanu, africanul a profitat de o greşeală a lui Ruud Hesp, spaniolul respingînd greşit un şut al croatului Suker.

41, acare l-a “îngenunchiat” pe olandezul De Gouw cu un trasor din marginea careului. 1900 de suporteri francezi sînt în delir. în minutul 79 cade şi golul englezilor, firesc de altfel dacă ţinem cont de numeroasele ocazii avute. Andy Cole'îşi trece în palmares cel mai frumos gol al carierei, acesta reuşind o foarfecă care l-a lăsat “gură’ cască” pe Poratto. Manchester nu se dezminte, iar Marseille are aceeaşi soartă ca şi Bayem. în minutul 83, Paul Scholes îşi scoate la iveală abilitatea şi îşi trim ite colegii în fruntea clasamentului.

• Croaţia Zagreb-Sturm .Graz 3-0. Meritat succesul trupei lui Osvaldo Ardiles, mai ales după acel nemeritat 1-2 cu Marseille de pe acelaşi stadion, “Maksimir”. Au marcat Rukavina (28) şi Sokota (34 pen., 58). Cu ocazia acestui meci a reintrat şi căpitanul Prosinecki, care a dezminţit într-o conferinţă de presă că a fost contactat de Oviedo.

CLASAMENT 1. Manchester 7; 2. Marseille 6 ; 3. Croaţia 4; 4. Sturm Graz 0.

Cristian FOCSANU

Anul acesta rata inflaţiei are toate sansele să depăşească pragul atins în ‘ 98

în luna august 1999, rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum al populaţiei, a fost de 1,2 la sută comparativ cu luna iulie şi de 34,6 la sută, în raport cu luna decembrie 1998 - respectiv de 18,5 la . sută la mărfurile alimentare, 39,1 la sută la • mărfurile nealimentare şi de 70,7 la sută la servicii.. Aceste cifre corespund unei rate medii lunare a inflaţiei de 3,8 la sută, faţă de 3 la sută în 1998. Acest lucru înseamnă că, dacă ritmul de creştere a preţurilor se va

menţine, pînă la sfîrşitul anului rata inflaţiei va ajunge la circa 45 la sută.

Comparativ cu luna octombrie 1990, creşterea preţurilor, pe total, în luna august 1999 a fost de 811,1 ori; la mărfuri alimentare de 685,8 ori, fa nealimentare de 808.8 ori şi la servicii de 1.311,4 ori. Cele mai mari creşteri de preţuri în august 1999 faţă de decembrie 1998 au fost înregistrate la: pîine (38 la sută), unt (32,9 la sută), margarina (38,3 la sută), cacao şi cafea (65,2 la sută),

frigidere (43 la sută), detergenţi:,: (52,1,1a sută), com bustibil* (64,1 la sută), transporijţ interurban (39,7 la sută) şijş telefon (95,2 la. sută). |;

Pe de altă parte, cîştigu.|i salariat mediu nominal net* realizat în luna august, pi ansamblul unui eşantion de ; agenţi economici şi instituţii din* judeţul Cluj, a fost de 1.706.98! lei, mai mare cu 3,2 la sută faţj de iulie 1999, respectiv cu 48,' " i la sută faţă de aceeaşi perioad j a anului trecut.

C. BERINDEAN

Direcţia Agricola Cluj şi-ar putea restrînge numărul de angajaţi

Pentru că recenta rectificare bugetară nu a adus Ministerului Agriculturii banii solicitaţi, din lipsă de resurse financiare, acesta se află în situaţia de a face reduceri de personaj Potrivit unor surse din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Cluj, conducerea ministerului are la dispoziţie două variante: fie disponibilizează o parte a personalului, fie reduce salariile astfel încît banii să ajungă pentru plata tuturor angajaţilor. Din cîte am aflat, în momentul de faţă se încearcă reducerea unor cheltuieli bugetare în favoarea cheltuielilor privind remuneraţiile personalului. De reuşita acestor schimbări depinde şi decizia privind disponibilizarea unei părţi din personalul Ministerului Agriculturii,, decizie care s-ar răsfrînge şi asupra Direcţiei Agricole locale.

C. BERINDEAN

Contabilii clujeni se• . .. ţ i .. ■

întîlnesc astă» pentruo şedinţă de lucru# #

• - -*' Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor

; Autorizaţi din România - Filiala Cluj, B-dut ! Eroilor, ,.nr. 2, tel. 43.03.73, invită pe toţi ,

m embrii şi cenzorii de Ia societăţile comerciale pentru a participă la şedinţa de lucru ce va avea loc azi 1.10.1999, ora 14,, în sala 401 de la Facultatea de ştiinţe - economice Cluj, B-du! 21 Decembrie 1989, nr. 128. Totodată informează pe membrii s ă i .

f şi personalul contabil de la agenţii economici că se reiau consultaţiile gratuite în domeniile: contabilitate, fiscalitate, audit şi expertiză

\ .contabilă, începînd cu' data de 6.10.1999 conform programului afişat la sediul filialei.”

RomTelecom va lansa, pîriă la s fîrş itu l acestu i an, se rv ic iu l de te le fon ie m obilă C osm orom UI

i iRomTelecom va lansa,

pînă la finele acestui ari; serviciul propriu de telefonie mobilă,, denumit Cosmorom.

Directorul general al RomTelecom, Vassilios Tsakoniatis, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de

presă, că, pentru început, serviciul va fi disponibil’ în trei oraşe, respectiv Bucureşti, Braşov şi Constanţa. Reţeaua de telefonie mobilă Cosmorom va funcţiona îri sistemul DCS 1.800. O TE a devenit proprietarul acestei licenţe o

dată cu preluarea pachetului de 35% din RomTelecom, licenţa fiind inclusă în oferta

. de_ privatizare a societăţii.în România activează, în

prezent, două companii de telefonie mobilă celulară, Mobil Rom şi MobiFon.

1II

Cursuri pe piaţa valutară k anuntafe de BNR

în data de 30.09.1999

0.19 î

ESCUDOS PORTUGHEZ

1 g AUR (preţ b td)

Ratele anuale ale d o b în zilo r acordate de unele b ă n c i

cu activitate în judeţul C lu j, la depozitele în lei

- persoane fizice - %

Case de schim b valutar Cluj-Napoca 30.09.1999

uridice - %

N otă: Cursuri afişate la ora 15“ . La aceeaşî casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

i l , O U l . l l . ) I I I I i i

Page 13: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

Aici ar putea fi K reclama dumneavoastră

tarifele Rom Telecom se majorează cu 8,2% de la 1 octombrie.

ijul ar putea deveni al doilea pol alp e p r e n ia

lI P I I I Ieri, 30 septembrie, a avut loc, la Muzeul Naţional de Artă, deschiderea oficială a Forumului Organizaţiilor Nonguvemamentele - Cluj Diagonale 1999. Reprezentanţii organizatorilor- Clubuh Asociaţiei Pro Democraţia Cluj- Napoca, Clubul de Cicloturism „NapocaŢ şi Consiliul local Cluj-Napoca - au prezentat obiectivele forumului. Forumul, aflat la cea de-a doua ediţie, îşi propune să treacă în revistă activitatea ONG-urilor

'din Cluj, precum şi modul în care au fost folosite informaţiile dobîndite, contactele stabilite Şi rezoluţiile adoptate în mai 1998 (prima ediţie a Forumului ONG Cluj). De asemenea, vor fi analizate evoluţia relaţiei cu autorităţile, cu firmele, cu comunitatea, dar şi problemele comune ale sectorului neguvemamenta!,' precum şi căile de acţiune pentru a le soluţiona.

‘Din cele 40 de standuri rezervate

ONG-urilor clujene, ieri au fost prezente 30 asociaţii şi fundaţii, care şi-au prezentat ofertele. Astăzi, 1 octombrie, între orele 10 şi 14 se vpr organiza trei mese rotunde în care se vor discuta: colaborarea între organizaţiile neguvemamentale pe plan local şi regional, autorităţi şi organizaţii, neguvemamentale pentru comunitate, îmbunătăţirea imaginii şi a strîngerii de fonduri ca instrumente ale activităţii ONG-istice. ; . • • ■ " . . ■

Secretarul Clubului de Cicloturism „Napoca11, Radu Mititean, ne-a declarat că în judeţul Cluj există peste 1.000 de ONG-uri şi că s-a reuşit prin aceste forumuri locale constituirea la Cluj a unuia dintre cele mai puternice centre asociative din România (după Bucureşti), atît cantitativ, cît şi calitativ. în judeţul nostru există o mai mare deschidere şi o mai bună cunoaştere a activităţii ONG, iar acum sîntem solicitaţi de instituţii, pentru cursuri de instruire, pentru munca voluntară^tc., afirmă Radu Mititean.

Alin RAT

lagaaaâ& B uM t■âmsemtr

Conferinţa Naţională a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din RomâniaCu această ocazie, se va face analiza activităţii din

ultimii doi ani si se va alege un nou Consiliu Director • , . . . ... ! :r. . . . • .. !

A N E V A R (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România) este o organ izaţie profesional-ştiinţifică,

'neguvernamentală, independentă şi non-profit, constituită în anul 1992, care are ca scop promovarea profesiei, a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi diagnosticare a întreprinderilor, diverselor valori mobiliare şi imobiliare ' etc. Printre principalele activităţi ale ANEVAR se află elaborarea de

standarde privind desfăşurarea activităţii de evaluare, organizarea de cursuri pentru formarea şi perfecţionarea evaluatorilor, stabilirea de relaţii de colaborare cu diverse organisme guvernamentale (Ministerul Privatizării, Curtea de Conturi, Direcţia Vămilor, Camerele de Comerţ), asociaţii patronale şi profesionale din domenii conexe.

Structura organizatorică cuprinde, în

!afara conducerii centrale, 43 de centre teritoriale şi numără circa 3.430 de membri titulari persoane fizice şi 119 membri asociaţi persoane juridice.

Din anul 1993, A N E V A R este membră activă a Grupului European al Asociaţiilor de Evaluatori şi din 1995 a Com itetului Internaţional pentru S tandarde de Evaluare. Centrul teritorial Cluj are o firmă mebru asociat şi 109 membri persoane fizice din Cluj- Napoca, Dej şi Turda. Adrian Crivii, preşedintele Centrului teritorial Cluj şi vicepreşedinte ANEVAR, ne-a declarat că membrii din judeţul Cluj ai Asociaţiei

au efectuat evaluări pentru privatizarea unor importante întreprin-deri din Cluj (Sanex, Armătura, Sinterom), precum şi în cazul divizării sau lichidării unor societăţi private sau de stat. In ultima perioadă, o importanţă din ce în ce mai mareo capătă evaluările pentru diverse proprietăţi imobiliare aparţinînd unor societăţi c a re 's e privatizează prin vînzarea de active. Iar, ca noutate absolută, ANEVAR va iniţia, în curînd, cursuri de instruire la distanţă prin intermediul reţelei INTERNET.

Alin TUDOR

P e r c e p ţ i a i n s t i t u ţ i i l o r f i n a n c i a r e p r i v i n d î n d e p l i n i r e a p r o g r a m u l u i d e c d t r e R o m â n i a e s t e f a v o r a b i l a

La Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială e x is tă .o percepţie pozitivă privind îndeplinirea de către România a programului stabilit cu cele două instituţii financiare internaţionale, ceea ce ar indica că România ar putea obţine cea de a doua tranşă din împrumutul stand-by cu FMI, a

'declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Totuşi, “certitudinea acordării celei de-a doua tranşe este clar că nu o vom putea avea decît după ce se

pronunţă Consiliul directorilor executivi ai FMI, cînd vor discuta rapotul privind România", a spus Isărescu. Raportul urmează să fie întocmit de negociatorul FMI, Emanuel Zervoudakis şi prezentat în următoarea perioadă Consiliului directorilor executivi ai FMI. Mugur Isărescu şi ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş se află la Washington la reuninea de toamnă a FMI şi a Băncii Mondiale. La această întîlnire, oficialii români au avut discuţii cu reprezentanţi ai

FMI şi BM. "A reieşit limpede, în discuţiile de la Washington, că în general în îndeplinirea măsurilor de politică monetară şi valutară, sîntem cu calendarul la zi. O întîrziere apare în îndeplinirea contractării împrumutului de 450 milioane dolari, dar această în tîrziere nu este imputată R om ânie i" a spus guvernatorul BNR. El a afirmat că la întîlnirile cu oficialii FMI s-a discutat posibilitatea ca unele întîrzieri în îndeplinirea acestor criterii “să fie substituite de realizările suplimentare în alte domenii, unde sîntem înainte, cum ar fi piaţa valutară".

în septembrie, BNR a continuat să-şi întărească poziţia de cumpărător net de valută, astfel îneît la sfîrşitul lunii, rezerva externă o va depăşi pe cea din luna august.

ONG-urile preocupata de servicii sociale

se unescLa iniţiativa Centrului de

Servicii Sociale, la Casa Municipală de Cultură a avut loc, în 29 septembrie, şedinţa de constituire a Consiliului Organizaţiilor Neguvemamentale clujene, cu activitate în domeniul serviciilor sociale.

La şedinţă au participat 31 de ONG-uri clujene. S-a votat statutul Consiliului şi Comitetul Director. Preşedintele Consiliului este Mihai Roşea care este şi d irec to r Ia Fundaţia Română p en tru Copii, Comunitate şi Familie.

C onsiliu l îşi propune să reprezinte ONG-urile membre în faţa autorităţilo r locale şi naţionale, să promoveze imaginea organizaţiilor-care îl compun, îm b u n ă tă ţirea legislaţiei în domeniu şi să promoveze oferta de servicii sociale.

. D/r.

Instituţie a sfatului, capabilă să schimbe, peste noapte destinele oamenilor, loteria s-a impus în viaţa societăţii prin numeroase contribuţii pe care Ie-a avut în ansamblul vieţii socio­culturale. Este ştiut faptul că omul joacă, în egală măsură, atît pentru a cîştiga, cît şi pentru a-şi încerca destinul. Cei care s-au oc.upat de psihologia individului au subliniat, printre altele, şi nevoia acestuia de joc.

Loteria este una din instituţiile cu o tradiţie statornică în istoria societăţii omeneşti. Unii cercetători au coborît originea acestor jocuri în istoria timpurie a evreilor şi egiptenilor. Se cunoaşte faptul că în perioada Imperiului roman, sub Augustus, Nero sau Vespasian, loteria a funcţionat, asigurînd resurse pentru finanţarea unor proiecte de construcţii sau, pur şi sim plu ,'con tribu ind la creşterea veniturilor imperiului. Respinse mult timp de Biserică, loteriile reapar jn Europa în secolul al XVI-lea. în secolul al XVII-lea se întîlnesc loterii în Lumea Nouă, acestea funcţionînd, în general, în folosul şcolilor, al bisericilor sau al serviciilor de interes public. în România aflăm despre existenţa unor forme primare de loterii încă de la începutul secolului al XIX- lea. în' anul 1883 apare prima Lege a Loteriilor, prom ulgată de regele

Carol 1, care autoriza funcţionarea lo teriilo r “numai în scopuri de binefacere sau numai în vederea de a încuraja artele”. în anul 1906 se înfiin ţează,' prin lege, Loteria Naţională. Astfel, loteria devine o instituţie de stat, implicîndu-se în as ig u ra rea ' fondurilor necesare finanţării unor domenii sociale de maximă importanţă, în cadrul cărora

"Loteria Solidaritălii"sănătatea şi asistenţa socială au deţinut 9 pondere importantă. Toate acestea, chiar dacă au fost şi sînt de largă rezonanţă, nu sînt întotdeauna suficient cunoscute de marea masă de jucători.

“Loteria Solidarităţii” a fost, organizată pentru prima dată în anul 1927, pentru a veni în sprijinul celor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, contribuind astfel la ajutorarea acestora. La fel s-a procedat şi în anul 1970. în colaborare cu diferite organism e guvernamentale ori cu organizaţii precum Crucea R oşie, “Loteria N aţională a avut m ereu-un rol important în ajutorarea celor sinistraţi şi nu numai”.* .

Loteria Solidarităţii se adresează

deopotrivă celor cărora natura potrivnică le-a luat’toată agoniseala unei vieţi, cît -şi acelora, din păcate mulţi, pentru care norocul sau hazardul au rămas singurele posibile ieşiri din “tunelul” unei existenţe pline de privaţiuni. Organizarea duminică, 3 octombrie 1999, a primei trageri a jocului , “LOTERIASOLIDARITĂŢII’, o rganizat de Loteria Naţională, sub patronajul preşedintelui României, va aduce celor aflaţi în suferinţă peste 17 miliarde lei. Pentru aceia care s-au oferit să sprijine persoanele sin istrate în urma inundaţiilor din acest an tragerea de duminică, 3 octombrie 1999, oferă premii de 25 m iliarde de lei: apartamente cu două şi trei camere, precum şi sume de bani cuprinse între 100.000 le i şi 1 miliard de lei. Se creează, în acest fel, posibilitatea cetăţenilor de a obţine cîştiguri excepţionale, contribuind la o acţiune umanitară de foarte mare şi imediată necesitate. Ajutînd aproapele aflat în suferinţă, ne ajutăm si pe noi înşine.

Maxim CODARCEAdirector al Sucursalei judeţene

_________ Cluj - Loteria Naţională* în anul 1996, în urma calamităţilor

naturale “Loteria Naţională” a sprijinit prin cecuri nominale pe cei sinistraţi.

Femeia alege sănătatea

în parteneriat cu direcţiile de spnătate publică şi autorităţile locale şi cu sprijinul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare In ternaţională (USAID), prin Proiectul Policy, Coaliţia pentru S ănătatea R eproducerii din România continuă campania de prom ovare activă a sănătăţii reproducerii în rîndul populaţiei rurale din judeţele Cluj, Constanţa şi Iaşi.

C oaliţia pentru Sănătatea Reproducerii este o grupare de organizaţii neguvemamentale care- şi-a p ropus ' să inform eze populaţia, astfel că în final fiecare cetă ţean să fie conştient de d rep tu rile sale în sănătatea reproducerii şi să militeze pentru accesul universal la servicii de sănătate a reproducerii (prevenirea şi depistarea cancerului'genito- mamar, p lanificare familială, consultaţia pre - şi post-natală, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală - BTS, inclusiv HIV/ SIDA). Totodată, Coaliţia doreşte să atragă atenţia populaţiei că este important să-şi identifice propriile problem e de sănătate a reproducerii, iar factorilor de decizie - că este important să găsească soluţii eficiente privind politica de sănătate a naţiunii.

La această acţiune participă: SECS, World Vision România, Societatea Medicilor de Medicină Generală, Asociaţia de Planificare Familială, Artcmis, Pro Vobis, T ineri pentru Tineri, Agape, Fundaţia Română pentru Copii C om unitate şi Fam ilie. Manifestările din judeţul Cluj vor avea loc în zilele de 9 şi 14 octombrie, în Poieni, Ciucea, Căpuşu M are, Florcşti, Fizcşu Ghcrlii, Jucu, Mociu şi Suatu, astfel: în 9 octom brie, în discotecile din aceste localităţi vor fi distribuite pliante promoţionale şi educative şi se vor organiza mici concursuri cu premii; în 14 octombrie, în fiecare din aceste localităţi se vor deplasa caravane din care fac parte medici ginecologi, medici de-planificare familială şi reprezentanţi ai ONG- urilor, şi vor avea loc prezentări şi discuţii pe teme legate de planificarea familială, prevenirea şi depistarea cancerului genito- mamar, prevenirea bolilor ciţ transmitere sexuală, violenţa în familie si abuzul sexual.

M .T R IP O N

In atenţia p u b lic u lu i

C ă lă to r!Încep în d cu data de 0 4 .1 0 .

1 9 9 9 , ca u rm a re a s o lic ită rilo r ven ite din partea p u b lic u lu i că lă to r,: o ra re le lin iilo r 34 , 41 , 47 şi 52 de a u to b u z e au s u fe r i t m odificări, m otiv pentru care v ă ru g ă m s ă c o n s u lta ţ i o rare le Ia cel m ai aprop ia t p un ct ele v în zare a b ile te lo r ş i a b o n a m e n te lo r d e p e traseu . •

L in ia - 4 7 ş i 52 a fo s t su p lim e n ta tă cu un autobuz d im in e a ţa , c a u rm a re a flu x u rilo r m ari de călători.

Page 14: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

*te # \ în exclusivitate pentru “ Adevărul de Cluj”Marius BÂZU: “Muzica este, muzica devine, muzica se naşte”

* M l ea . . . I I X ________. _ . . _ _ - VM i se pare u tilă p rezentarea ansam blu lu i s im fon ic “Ham burger

Celibidache îşi începea cursurile cu întrebarea “Ce este muzica?”. Şi tot el răspundea: “Muzica nu este nimic. Muzica este, muzica devine, muzica se n a ş te ” . Sînt cuvinte care mă urmăresc şi astăzi, care mă însoţesc în munca mea cu tinerii.

v i ^ ă k .

Jugendorchester” , ansam blu pe care ÎI conduceţi de peste 15 ani.

• O rc h e s tra d e tin e re t a Ham burgului face parte din sistemul orchestrelor de tineret care există în G erm ania în fiecare land. Această orchestră este o selecţionată a landului, în care are dreptul să cînte oricine, in trarea fâc în d u -se pe baza unui

examen extrem de sever. Subvenţionată de Ministerul Culturii ,din Germania, ea este la ora actuală una dintre cele mai vechi orchestre germane, 31 de ani, din care 15 ani reprezintă direcţia subsemnatului.

• Care au fost, care sînt tendinţele im prim ate orchestrei? Prin ce’ se defineşte ea?

- Nu ştiu dacă am făcut ceva deosebit. Am căutat să menţin o anumită linie, caracteristică orchestrei. Poate că acest lucru nu este vizibil în concertul prezentat la Cluj-Napoca. Facem audiţii absolute, căutăm să cîntăm lucruri neconvenţionale, care se şi cîntă mai rar, stabilim programe de operă,... De exemplu, în cursul lunii noiembrie, o parte din orchestră va face cu mine la Academia de Muzică din Hamburg, o operă de Rossini puţin cunoscută, Ocazia face hoţul, operă bufă în manieră tipic rossîniană. în concertele noastre invităm foarte mulţi tineri solişti, neconsacraţi. Sîntem însă mîndri că mulţi care au debutat cu noi solistic au devenit nume importante, de talie mondială chiar. Nu ştiu dacă numele lui Christian Tetslaw spune ceva în România, dar el este unul dintre marii violonişti din generaţia tînără, pentru care se “bat" mari filarmonici din lume. în general, cîntăm repertoriul simfonic m are, facem -concerte cam erale, orchestra de cameră fiind la rîndul ei o

selecţionată din orchestra mare, care numără în jur de 80, 90 de instrumentişti. -

• De unde această fluctuaţie?- în marea lo r, majoritate,

instrumentiştii sînt studenţi sau elevi, ei au diferite probleme şcolare sau sociale, care sînt înţelese. Cu toată această fluctuaţie, păstrăm calitatea in te rp re ta tivă , ea aducîndu-ne numeroase bucurii. Calitatea o dă nu numai tradiţia muzicală veche, ci şi talentul tinerilor. Pot să vă spun că primul pupitru de viori este alcătuit din studenţi mediciniştii Turneele noastre au însemnat şi înseamnă Italia, Franţa, Canada, Statele Unite, Spania. Iar spre sfîrşiîul acestui an, Japonia sau Thailanda.

• La Hamburg susţineţi o puternică activitate, pedagogică.

- Soarta m-a condus spre lucrul cu tinerii. Predau la Academia de Muzică din Hamburg dirijat_ pentru viitorii profesori de muzică. în ultimii ani am fost solicitat să susţin cursuri de dirijat, cum au fost cele de la Weimar, timp de doi ani, cele timp de şapte ani...

• Marius Bâzu continuă tradiţia pedagogică a lui Celibidache. Ştiu că i-aţi fost student...

• Celibidache rămîne marele meu idol. Am avut bucuria de a studia cu Celibidache, dirijatul plus două cursuri de Fenomenologie muzicală, la Meinz.

-HAMBURGER JU6END0RCHESTER’ - UN STATUT PROFESIONIST RESPECTAT

Dirijorul Marius Bâ?u revine pe scena clujeană de concert după o mai lungă absenţă, de data aceasta la pupitrul orchestrei pe care o conduce de peste 15 ani. Alături de care a cunoscut şi cunoaşte numeroase satisfacţii, materializate în concerte, invitaţii şi turnee, imprimări pretenţioase ca program e şi solişti. H am b u rg er

, Jungendorchester, sub bagheta sa, nu este cu nimic mai prejos decît o orchestră simfonică consacrată. Este meritul tinerilor şi al dirijorului de a se prezenta la un înalt nivel, un statut profesionist demn de respectat: Indiferent că a fost vorba despre Samuel Barber (Adagio for Strings), Beethoven (Concertul pentru vioară şi orchestră în re m a jo r), so lis tă ’ E lisabeth K u ffe ra th ) sau Dvorak (S im fo n ia a 8 -a ), Marius Bâzu îşi conduce orchestra cu mînă sigură, pe cît de energic, pe atît de convingător, procesul muzical este în continuă mişcare şi dezvoltare, armonios şi bine articulat. O no ran t pentru , scena clujeană, onorant pentru Festivalul Toamna Muzicală Clujeană. Cît o priveşte pe Elisabeth Kufferath, sîntem convinşi că ea va mai fi oaspete al Filarmonicii “Transilvania”.

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

• Ecouri • Ecouri • Ecouri •

C o n c e r t u l e x t r a o r d i n a r

a l O p e r e i R o m â n e

Miercuri seara, soliştii, Corul şi Orchestra Operei Române din Cluj-Napoca, alături de invitaţii acestora, au susţinut, sub bagheta maestrului olandez Marcel Verhoeff, un concert extraordinar de arii, duete şi coruri celebre din opere; concertul va fi prezentat, în cadrul a două reprezentaţii programate la Breda, în Olanda, în cursul lunii noiembrie a acestui an. Deschiderea a aparţinut corului, cu scena IV “Ankunft der Găste in Wartburg" din Tannhăuser de Wagner, urmată de “Corul Marinarilor" din Olandezul zburător, de acelaşi compozitor, mozartian şi cu stil basul Mlrcea Molsa în ariile “O, Isis und Osiris" şi “In dieser heiligen Halle" din Flautul fermecat de Mozart; din aceeaşi operă, soprana Laura Feier (Olanda) cu aria “Ach, ich fuhl’s"; m ezzosoprana L u c ia P apa (Timişoara) a interpretat dificilă arie "Nacqui aii’ affano..." din Cenuşăreasa de Rossini, aceeaşi artistă evoluînd, alături de soprana Laura Feier şi în “Duetul florilor" din Lakmă de Delibes, operă “dispărută”, din păcate, de pe afişele noastre; aplaudate au fost apoi evoluţiile tenorului Vlorel Săplăcan în “Nessun dorma”

! 5» >7? ■

din T u ran d o t de Putcin i, baritonul G heo rg he Mogoşan - “Cortigiani...” din Rigoletto de Verdi, tenorului Cosmin Ifrim - aria “Questa o quella”, tot din Rigoletto şi cvartetului Laura Feier, Lucia Papa, Cosmin Ifrim, Mircea Moisa, care a adus în faţa publicului scena “Dai tuo stellato soglio” din Moise în Egipt de Rossini; aplauze (deşi cam palide, şi pentru cor, mai ales: “Corul sclavilor” din Nabucco, “Gloria all’Egitto” din Aida, “Gerusalem" din Lombarzii la prima cruciadă, toate de Verdi.

Concerte de acest gen - a căror frecvenţă la Cluj- Napoca s-ar cere sporită - evidenţiază, de fiecare dată, faptul că cea mai grea pedeapsă pentru o orchestră (de teatru liric) este de a o urca din fosă pe scenă, unde, nu-i aşa, se aud în toată “frumuseţea" lor toate chixurile, toate atacurile ratate, toate greşelile... Deşi fără strălucirea pe care o impunea repertoriul, altfel bine ales, cu un cor destul de “subţire” în toate registrele, concertul s-a bucurat de succes, “repetiţia generală cu public", pentru Olanda, atingîndu-şi scopul. “Brindisi'-ul final din Traviata, avîndu-i drept protagonişti pe Laura Feier şi Cosmin Ifrim, a reuşit să trezească sala din amorţeala de după vacanţă.

I n v i t a ţ i e l a o p e r ă

m m mde G. Verdi

m sssm sI . * ‘ .

■ î l ; <

în această seară, de la ora 18,30, Opera Română din Cluj Napoca invită publicul la o reprezentaţie cu Bal mascat de G. Verdi, spectacol care a încununat cu succes stagiunea trecută pe scena clujeană.Celebrul “ Un b a llo in maschera”, dramă muzicală în trei acte, pe un libret de Antonio Somma, după drama “Gustav Iii de Eugâne Scribe, marchează deschiderea oficială o stagiunii lirice 1999-2000. Spectacolul din această seară reţine atenţia prin debutul în rolul “Riccardo, Conte de W arwich, Guvernatorul Bostonului" a tenorului Viorel Săplăcan, care îşi înscrie astfel în palmares cel de-al 11-lea rol major din carieră; în celelalte roluri îi vom revedea pe: Fiilop Martin - “Renato, secretarul Contelui", Veronica Ungureanu - “Amelia, soţia lui Renato", Ana Oros - “Ulrica, ghicitoare", Doina Neculce Sâmpetrean - “Oscar, paj”, Radu Cuceu - “Silvano, marinar", Marius Chioreanu - “Samuel" şi Titus Pauliuc - “Tom”, opozanţii Contelui, Petre Ghilea - “Un judecător”, Dan Dumitrana - “Un servitor al Ameliei”. La pupitrul dirijoral - maestrul Petre Sbârcea; regia: Rodica Popescu Moisa; scenografia şi costumele: Valeriu Teodorescu; coregrafia: Adrian Mureşan; maestru de cor: Tiberiu Popa.

Lansare de carteSîmbătă, 2 octombrie a.c., la ora 12,30, va avea

ioc la Librăria Universităţii din Cluj-Napoca lansarea Dicţionarului ucrainean-român, lucrare a profesorului clujean Onufrie Vinţeler. Noul dicţionar, apărut la Editura DACIA, va fi prezentat de prof. univ. Stanislav Semcinski, de la Universitatea din Kiev, Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai”, şi de prof. univ. loan Semeniuc, de la Universitatea Tehnică din Cluj-

^ •^ v ? ? Ş â a iâ :d h rB a im a s c a t de,G.'.Verdi..lnfr-una din reprellntanţiile ■, • . . •. ’ v f:stagiunii trecute.

Zuidam (Olanda) - “For two Pianos"; Pawel Mykietyn (Polonia) - “Epiphora"; Anastasios Vasiliadis (Grecia)- “Prosegisi II” • în concertul din această seară, ora 19,30, al Filarmonicii notăm evoluţia Orchestrei sub bagheta maestrului Remus Georgescu; solişti: Pierre Yves Artaud (Franţa) - flaut; Dorina Mangra - vioară; Kiraly Csaba (Ungaria) - pian; Emil Sein - saxofon, în program: Marcel Wengler (Luxemburg) - “Concerta for violin and orchestra"; Dubravko Detoni1 (Croaţia)- “Concerta for piano and orchestra; John Buckley (Irlanda) - “Concerta for alto saxophone and orchestra"; Doina Rotaru (România) - “Magic Circles - Concerta for Flute and orchestra”; June-Hee Lim (Coreea) - “Altaic Ritual for orchestra".

Duo Evesque în concertîn cadrul Toamnei Muzicale Clujene, Centrul Cultural

Francez Cluj-Napoca invită publicul la concertul de pian susţinut de Duo Evesque: Denis Evesque - Agnes Huber-Evesque, duminică, 3 octombrie a.c., ora 19, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima”. Biletele au fost puse în vînzare la casa Filarmonicii “Transilvania”.

Napoca.

T O f î M N f i M CJZICfILff C L U J E f îN f i

M. BOCU Foto: I. PETCU

Şi programul zilei de astăzi se completează cu cel al Zilelor Mondiale ale Muncii, astfel încît melomanii pot alege între: concertul formaţiei Traiect, la ora 17, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima”; conducerea muzicală: Sorin Lerescu. în program: Graciela'Paraskevaidis (Uruguay) - “Libres en el sonido”; Eve Duncan (Australia) - “Ariei”; Menachem Zur (Israel) - -“Discussions”; Jurgis Juozapaitis (Lituania) - “Segles”; Octavian Nemescu (România) - “Spectacol pentru o clipă” • recitalul la 2 piane susţinut, în aceeaşi sală, de A ndrei Tănăsescu şi Scott Tinney; invitată Camelia Goilă- pian. în program lucrări de: Leonardo Coral (Mexic)- “Sonata para piano no. 4”; Gheorghi Arnaoudov (Bulgaria) - “Le Tem ple du Silence”; M akoto Shinohara (Japonia) - "Undulation A for piano”; Juan Felipe Silveira (Uruguay) - “Let's play”; Robert

S p e c ta c o l f o lc lo r icLa sfîrşitul săptămînii trecute, amatorii de folclor

din oraşul Gherla au avut parte de o surpriză plăcută. La invitaţia Fundaţiei culturale “Teka” din localitate a sosit în urbea de pe Someş Ansamblul de cîntece şi dansuri din Jăszapăt (Ungaria). Tinerii dansatori şi solişti de muzică populară din Ungaria au prezentat un reuşit spectacol folcloric pe scena Casei de Cultură, la care au participat peste 300 de spectatori. Evoluţia tinerilor artişti amatori din ţara vecină s-a bucurat de mare succes, ei fiind aplaudaţi generos de public? în repertoriul oaspeţilor au figurat cîntece şi dansuri din diferite zone ale Ungariei. v

Tot la sfîrşitul săptămînii trecute, tinerii din Ungaria au efectuat o excursie documentară în cele mai pitoreşti locuri ale Munţilor Apuseni. SZ. Cs.

d mai apus

o stea...

Rubrică realizată d e M. BOCU

Cunoscuta, admirata şi preţuita balerină LARISSA ŞORBAN a păşit în eternitate. O carieră strălucită, începută înainte de anii '50 şi extinsă pe durata a mai bine de trei decenii, a impus-o alături de cele mai mari stele ale artei coregrafice interpretative din România:

Cunoscută şi aplaudată pe scenele Operelor din Bucureşti, laşi, Timişoara, Braşov, a Operei M aghiare, precum şi pe nenumărateţalte scene pe care au purtat-o turneele OPEREI ROMÂNE CLUJ-NAPOCA, A CĂREI PR IM -BALERINĂ A FOST, Larissa Şorban a fost Laureată a Festivalului Tineretului de la Moscova.

Fascinantele sale apariţii pe scene din străinătate - la Sofia şi Varna în Bulgaria, Bratislava şi Kosice în ex-Cehoslovacia, Livorno - Italia, Klagenfurth - Austria, au fost încununate de succese excepţionale.

A fost interpreta plină de culoare şi tem peram ent a rolurilor principale din baletele lui R.M. Glier - Macul Roşu - pe scena Operei Maghiare de Stat în coregrafia lui Oieg Danovski şi Călăreţul de Aramă - pe scena O perei Naţionale Bucureşti, spectacol a cărui coregrafie a fost semnată de către celebrul coregraf rus Smirnov, scenografia fiind creată de către Maestrul Silviu Bogdan, dar şi a marilor roluri interpretate pe scena Operei Române Cluj- Napoca în două montări ale baletului Lacul Lebedelor de Ceaikovski în coregrafiile semnate de maeştrii Gabriela Taub-Darvas şi Oieg Danovski, Esmeralda de Pugni, în 1956, Coppelia de Delibes - tot în două montări cu coregrafiile create de Roman Morawski şi Gabriela Taub-Darvas, în Calea Trăznetuiui de Kara Karaiev, întoarcerea din adîncuri de Mihail Jora, Cenuşăreasa şi Romeo şi Julieta de Prokofiev, Giselle de Adam, Anotimpurile de Vivaldi, D o m n işo ara Nastasia de Comei Trăilescu. A strălucit în egală măsură şi în rolurile centrale din tablourile coregrafice ale operelor Aida de Verdi, Samson şi Dalila de Saint-Saens, G ioconda de Ponchielli - în tabloul “Dansul orelor”, în tabloul coregrafic “Noaptea Walpurgică” din opera Faust de Gounod, în Lakmă de Delibes, Trubadurul de Verdi, sau Carmen de Bizet.

Cu generozitate , Larissa Şorban a împărtăşit din bogata sa experienţă artistică şi măiestrita • cunoaştere profesională, tinerelor talente ale Liceului de Coregrafie Cluj Napoca, dezvăluindu-se ca un pedagog de marcă, autentic şlefuitor de diamante, dintre care cel mai strălucitor este balerina Simorţa Noja.

Complexitatea personalităţii prtistice a Larissei Şorban s-a împlinit şi prin crearea, în două montări, a tablourilor coregrafice pentru opereta L ilia c u l de Strauss, cea de-a doua fiind semnată alături de o altă stea a baletului clujean - Eugenia Popovici.

ti

Direcţiunea, ansamblul de balet şi întreg colectivul Operei Române aduce un ultim omagiu distinsei prim-balerine LARISSA ŞORBAN.

Corpul neînsufleţit va fi depus astăzi, 1 octombrie, între orele 10-12 în holul Operei Române.

Serviciu! divin se va desfăşura la Capela Cimitirului Central, la ora 13.

Page 15: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

născut Valeriu Stoica ministrul Justiţiei.

(\lC l ar putea fi reclamă dumneavoastră

Deţinuţii vor fi supuşi unor regimuri diferite de executare a pedepselor, urmînd să fie împărţiţi în patru categorii, conform proiectului Legii executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate adoptat de Guvern, în şedinţa de joi, a anunţat purtătorul de cuvînt al Executivului, Adriana Săftoiu. în funcţie de gravitatea faptei comise, deţinuţii îşi vor executa pedeapsa în regim de maximă siguranţă, regim închis, semi- deschis ori deschis. în prima categorie vor fi incluşi acei deţinuţi care au primit pedepse pe viaţă, pentru fapte deosebit- de grave, ori carejorezintă im înalt grad de periculozitate. In regim închis se vor afla condamnaţii clasificaţi ca fiind dificil de recuperat şi' de integrat în societate. Regimul penitenciar semi-deschis se va aplica acelor condamnaţi care sînt uşor adaptabili şi deschişi socializării, iar ultima categorie de- închisori este destinată deţinuţilor pentru infracţiuni din culpă, precum şi persoanelor care mai au de executat mai puţin de un an pînă la data perm isă de lege pentru eliberarea condiţionată.

M o d a în O c c id e n t

C e e s te m a n tra ?

“Die Funf Tibeter” - Cele cinci Aşadar, o mantră este un mijloc prinritualuri tibetane sînt de fapt... opt. care puteţi să vă unificaţi modeleleNumai că restul exerciţiilor se practică de gîndire (cele negative şi celede cei care îşi fac din aceste exerciţii pozitive) şi să le configuraţi în sensulmod de existenţă. îndeplinirii dorinţelor cele mai înalte.

Ceea ce este realmente important se Pentru a fo losi acest puternic referă însă nu neapărat la practicarea instrument, trebuie mai întîi să vă celor 8 ritualuri, ci la reuşita definiţi do rin ţe le care să vă conştientizării puterii spirituale a îndeplinească viaţa. Ceea ce materiei. Noţiunea de m antră este un declanşează împlinirea dorinţei la cuvînt sanscrit şi s-ar putea traduce dumneavoastră trebuie descris în prin instrument al spiritului. Mantra noţiuni em oţionale, deoarece reprezintă, totodată, un real ajutor pe sentimentele, plăcute sau neplăcute, care îl puteţi folosi pentru a vă sînt produsele experienţei de viaţă, configura viaţa aşa cum doriţi. împărţiţi-vâ dorinţele in 2-3 grupe şi

Ştiinţa contem porană vorbeşte găsiţi o noţiune care descrie această despre “subconştient” şi, credeţi-mă, grupă. Exemplu: dacă vă doriţi o casă sînt puţini semeni care realizează cu frumoasă, o maşină scumpă său o adevărat ce înseamnă aceasta. în loc îmbrăcăminte nouă; scopul comun al de subconştient, lama folosesc un acestor trei dorinţi este prosperitate, cuvînt care poate fi tradus cu Simpla lor rostire se transformă în “supraconştient”. Funcţia acestuia este mantră, care acţionează asupra să transforme gîndurile - care “supraconştientului”. Evitaţi să folosiţi constituie o formă de energie - în aşa gînduri sau cuvinte negative, care să fel îneît să ia formă în lumea materială, transmită comenzi contradictoriii.

•* .A

AVi-v,

Vă spuneam zilele trecute că Deac Gheorghe, din Turda a făcut o cursă nebunească pe ruta Cîmpia Turzii - Gilău. Omul era beat, nu avea permis de conducere şi a spulberat 6 baraje ridicate de echipaje ale Poliţiei clujene. Goana infernală n-a putut fi oprită decît de gloanţele trase în pneurile Nissan-ului.

Ieri, Biroul de presă al Poliţiei a informat că Deac Gheorghe a primit mandat de arestare pe 30 de zile. ~

Cercetările continuă.

Astăzi, vă prezentăm şi noile taxe de înmatriculare, aşa cum le stipulează Legea nr. 117/1999.

Taxe de înmatriculare (autovehicule'şi remorci)Taxe de înmatriculare permanentă sau temporară a autovehiculelor şi remorcilor: -• Autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de pînă la 750 Kg inclusiv;• Autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată cuprinsă între 750 şi 3500 Kg inclusiv;• Autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3500 Kg;

Taxa de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate.

Taxe de autorizare a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor pentru probe.-

w w w Jo n a K rN o ta : . ;v . ■

TaX,ei1annÎ!î!?atnCUlarei’0t fl maj° rate de către Consiliul local cu pînă la 40% (art. 4 pct. 2 din Legea nr. 117/1999) •F a r a t a x e in te ru rb a n e

Page 16: A D E V A B U L - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71980/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...iSiHdidătistii|din^ihdustriaisticleiţs>autîhtîlnitiieriMa|Gluj: [flBONflŢI-VĂACUM

H a. a Ptat> ieri> o Ordonanţă de Urgenţă privind npntn r, ^ F T 6 ' lei pe kilogram producătorilor agricoli

Panificaţie livrat din recolta anului 1999, fonsurnului intern, precum şi normelor metodologice

pnvmd modul de acordare şi decontare a primei.

viind r«uiidiiiuiui oisericii O ” Române, Preafericitul Părinte T ® ° :

la Vatican, la invitaţia Papei l o 9 n t al ll-lea, se va desfăşura, cei mai p r o \

■ . în cursul a n u lu i ^

v V1 tu

Noi taxe pentru-deţinătorii de>aB B S p p t p i p p p i w i

4 f S 8ad â it f i | ş

■ %

9 W © f

r a s t a u ş i n i tConsilul loca! Cluj-Napoca a

aprobat ieri mărirea taxelor pentru parcări. Hotărîrea va intra în vigoare de la data de 1 ianuarie 2000, dar în timpul şedinţei de ieri a avut loc o adevărată luptă pro şi contra „îngrăşării” bugetului local pe spinarea posesorilor de maşini.

Astfel, pentru parcările din zona centrală, pe străzile des categoria A, abonamentul va costa 1,6 milioane lei pe an pentru persoanele juridice,600.000 lei pentru instituţiile bugetare şi pentru culte şi250.000 pentru persoanele

fizice. Ca urmare a unui amendament al Comisiei de buget s-a stabiliat că, pentru parcări, copertine şi garaje, un abonament va costa 7.500 lei pe metru pătrat pe an' pentru persoane fizice şi 30.000 de lei pentru persoanele juridice. în ceea ce priveşte parcările, copertinele şi garajele cu contract de închiriere, a fost votată suma de 4.500 de lei pe metru pătrat pe an.

Primarul Gheorghe Funar s-a împotrivit amendamentului şi a susţinut votarea proiectului în forma lui iniţială, care

presupune costuri mai ridicate la ultim ele trei forme de abonamente menţionate mai sus. Tot ieri s-a modificat o hotărîre mai recentă, care se referea la amenzile pe care le riscă cei ce nu parchează corect. Astfel, CL a votat ieri noi amenzi. Pentru • ocuparea abuzivă de parcări, amenda este între 100-250.000 lei, pentru neachitarea taxei de parcare, se va plăti 25.000 lei, iar pentru depăşirea timpului de parcare conducătorii auto neatenţi vor- fi penalizaţi cu 5-000 lei.

A . M .

Ceartă Ia Bucureşti, bună înţelegere la Cluj!

Asociaţia Judeţeană a Vînâ- torilor şi Prescarilor Sportivi Cluj a delegat nouă membri ai asociaţiei pentru a participa Ia congresu l ex trao rd inar al Asociaţiei Generale a Vînăto- rilo r şi P escarilo r Sportivi. M andatul delega ţilo r a fost diferenţiat: trei au reprezentat asociaţia în congres, iar şase au avut misiunea de a participa la mitingul de protest. •

AJVPS Cluj, care numără 1.500 de vînâtori şi 800 de pescari, şi are cinci filiale în jude ţ, revendică m enţinerea prevederilor Legii 103/1996,

respectiv păstrarea dreptului de preemţiune asupra fondurilor pe care le-a avut în gestiune.

în judeţul Cluj funcţionează doar două organizaţii vînăto- reşti, cea de-a doua fiind la Turda. Preşedintele AJVPS Cluj, dl Marius Traian Hossu, ne-a declarat că propunerile formulate la Braşov, la întîlnirea de lucru cu ministrul Romică Tomescu, nu au fost luate în totalitate în considerare, fapt ce a m otivat participarea la acţiunea de protest şi la congres.

Clujul este, însă, un oraş potolit din punctul de vedere al

activităţii vînătoreşti, nefiind afiliate societăţii de vînătoare.

Cele mai bune fonduri de v înătoare sînt în zonele dimprejurul Clujului: Baciu, Floreşti, Someşeni, dar şi la Ceanu Mare, -Triteni, Gherla, Sînmărtin, Ţaga. Pe plan local, divergenţele centrale dintre Ministerul Mediului şi Asociaţia G enerală a V înătorilor şi Pescarilor Sportivi din România nu au corespondent, asociaţia judeţeană şi Direcţia Silvică Cluj fiind... în relaţii foarte bune.

; a . v.

CL Cluj este dominat, din punct de vedere oficial, de PDSR

Consilierii locali proaspăt comasaţi în PDSR şi-au declarat ieri, în mod oficial, apartenenţa la acest partid şi funcţiile pe care le ocupă în cadrul organizaţiei clujene a acestuia. Aştfel, Traian Vamoş, Fănica Moldovan şi Ilie Cântă sînt vicepreşedinţi ai organizaţiei municipale a PDSR, Ionel Sarachie este secretar, Doru Victor Iancu, Coldea Speranţa, Caius Comşa şi Ioan Avram sînt membri ai aceleiaşi organizaţii. PDSR mai are parte de „serviciile” lui Ştefan Dimitriu, Ion Câmpeanu şi Gheorghe Ciurtin. După cum se poate vedea, cei 11 consilieri sînt din formaţia de 13 care au cîştigat aceste posturi, în 1996, pe listele PUNR. Cei doi foşti PUNR-işti care nu sînt acum PDSR-işti sînt Ioan Marinescu, care a trecut la PRM, si Ionel Vitoc, înscris în PNR. -

Balanţa politică în Consiliul local este puternic aplecată în direcţia PDSR, care a ajuns să deţină 11 posturi. La o distanţă respectabilă, urmează UDMR, cu şase consilieri, iar PNŢCD, PNL şi PRM se pot lăuda numai cu cîte trei reprezentanţi în CL. Cîte un consilier local au ANCD, ApR, PSDR, PNR şi FER. A. M.

~J

I

Mort din dragoste de... fotbal

(In angajat al firma! Duplex a dacadat în urma unui accîdant damunca

Accidentele de muncă pot fl, de m ulte o ri, fa ta le . Din păcate, este cazul lui Ştefan Murval, care num ai la 24 de ani, a decedat din cauza unui p e re te c a re s -a p ră b u ş it. Ş te fa n a vea o v e c h im e în muncă de aproape 8 ani.

O rig inar din Sic, căsătorit, tată l a unei fe tiţe de patru

s ă p tă m în l, Ş te fan lucra la firm a S.C. Construcţii Duplex SRL. Marţi, în jurul’ orei 13, Ştefan îm preună cu doi colegi încercau să doboare un zid interior din subsolul blocului V5, de pe strada Aurel Vlalcu. Cei trei au început să lucreze de la baza zidului, folosind p ic k a m e ru l, ş i m ai apoi barosul. Cînd zidul a început să se răstoarne, ceilalţi doi au reuşit să fugă, dar lui Ştefan i-a căzut pe picioare. Salvarea a sosit, se pare, destul de re p e d e , ia r Ş te fan a fo s t operat la Clinica de Chirurgie nr.1.

Cu toate că seara a stat de vorbă cu colegii lui, dimineaţa a fost găsit mort.

C azu l este ce rce ta t de Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Protecţia Muncii Cluj, Procuratură şi se aşteaptă rezultatele autopsiei.

Dana T|UCA

în s eara z ile i de 28 o c to m b rie , F ilip A rte n ie , p e n s io n a r şi lo c u ito r al comunei Baciu, s-a prezentat la postul de Poliţie pentru a anunţa d esco perirea unui

cadavru. în jurul orei 19,00 un echipaj al Poliţiei a ajuns la locu l ind icat 'd e că tre F. Artenie, la marginea comunei, la aproximativ 30 de metri de terenul de fotbal. Acolo, unde, o dată pe săp tăm în ă , divizionara D, CFR II Cluj, îşi d isp u tă p artide le de pe propriul teren. Individul a fost iden tifica t ca fiind Remus Cizmaru, 30 ani, cu domiciliul stabil în oraşul Calafat (judeţul Dolj), strada Traian, bloc E 3, scara l-V, apartament 12. La un control sumar, Cizmaru prezenta multiple răni în zona ca p u lu i, m a jo rita tea însă cicatrizate. Cîţiva locuitori au afirmat că acesta a fost văzut

Pentru că nu avea unde să locuiască şi ce să mănînce, un bărbat a murit

pe o bancă în parcCei ce se plimbau prin Parcul din spatele Teatrului Naţional

au găsit, în loc de linişte şi relaxare, un... cadavru. Pe o bancă, zăcea întins Jeler Ioan, în vîrstă de 49 de ani. Acesta era un cunoscut cerşetor, care nu avea locuinţă, iar banii obţinuţi din mila publică îi bea cu regularitate. Poliţia s-a deplasat la locul evenimentului şi a stabilit că nu există urme de violenţă pe corpul decedatului. Jeler a murit, probabil, din cauza foamei şi a alcoolului ingurgitat. Autopsia ne va spune mai multe. Cert este că omul s-a dus liniştit, într-o lume în care neliniştile nu-şi au locul. Viorica GAZSI

prin comună două zile la rînd, mal mult beat decît treaz şi tot timpul în aceleaşi haine jerpelite.

De la ofiţerul de presă al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, it. Simona Pintea, am aflat că Remus Cizmaru a locuit timp de două zile în vestiarul terenului de fotbal. După necropsia efectuată la I.M.L. a fost stabilită cauza decesului: stop cardiac şi o alcoolemie de 1,5 la mie.

în următoarele 24 de ore sînt aşteptate să sosească la Cluj şi rudele lui C izm aru pentru c îteva d ec la ra ţii şi ridicarea corpului neînsufleţit.

Codin SAMOILĂ

B f e S i l l

flfîatâCsqbri l Szabo i

căsătoreştiSzabo a afirmat câ d e c L

de a se căsăto ri ( Gyongyossy a fost lu a t ă 4 mai mulţi ani şi a p r e d > . că stabiliseră, iniţial, s ă ţ. căsătorească în prim ă v a , anului 1999. Ea a s p u s (. nu se va cununa re lig i°? deoarece ea este de re lig i ortodoxă, iar Gyongyos? este catolic. Naşii m irilor vs: fi Adriana şi N ic o la u Mărăşescu. . |

Gabriela Szabo a d e c la r: că în momentul în care in t lf pe pistă şi vede s ta d io n , plin cu oameni are n e v o ie si? creadă în c in e v a ? “Dumnezeu este s in g u r , care te poate ajuta în a s t V de momente”, a spus a t le t i |

Szabo va fi d e s e m n a ^ "Atleta anului 1999”, p e d e t , de 21 noiembrie, la Gat-j? IAAF, care va avea l o c l)| "Sporting Club” din M o n ts f Carlo, prilej cu care va prirtij un cec în valoare de 500 .O G , . de dolari pentru v ic to r ia ^ r obţinută în Golden L e a g u e Circuitul IAAF G o ld e n î League a,fost dotat c u ui| premiu în valoare de 1 m ilicrş de dolari, care a fost îm p ă rţi; de Gabriela Szabo ş i dej atletul danez W i ls o a ţ Kipketer. Szabo v a 6[, premiată de Prinţul A lb e r t de Monaco, festivitatea u r m în l să fie transmisă de postu l de, televiziune ProTV. A t le ta ! româncă va purta la a c eas tă? gală o rochie realizată de, creatoarea de modă J a n i r - * Ştefan Sîrbu. S z a b o rj cîştigat toate cele 16 c u rs e la care a participat în c u r s » anului 1999, obţinînd p e s te !! 1.100.000 de dolari. |

Atleta româncă a s p u s câf va începe, pe d a ta d e j 1 noiembrie, p re g ă t ir i le ? pentru Jocurile Olimpice’ de! la Sydney. Szabo a p re c iz a i că programul său d e pregătire va fi conceput Tu aşa fel încît în l u n a septembrie a anului 2 0 0 0 s i atingă forma maximă.

Szabo, în vîrstă de 2 4 d e ani, consideră că mai a r e posibilitatea să alerge î n c ă aproximativ cinci ani, d a r a precizat că nu ştie dacă v a reuşi să se menţină tot a tT t timp în fruntea atletismu/iu/ mondial.

’ Dn tinăr bocureştean , s-a sinucis

areneîndu-se de la z etajul zece a]

blocului in care locala

t Un tînăr bucureştean care!suferea dc schizofrenie sinucis ieri d u p ă -a m ia z ă I aruneîndu-se de la e t a j u i i zece al b loculu i în c a r e !

?locuia, informează surse d in r IPoliţie. Marian Pîrvu (28 a n i )

s-a aruncat de la f e r e a s t r a bucătăriei apartam entului î r care locu ia , d in B l.6 o situat pe Bd. luliu M a r t iu ! Pîrvu a lăsat un bilet în c a r e îşi motiva gestul prin f a p t u l

/c ă nu mai suportă “dureri ie ! din interior” . ' .

B irtî r i i i • r r n r --- ---------Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-

Nanoca înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 ________________________

ILIE CĂLIAN (redactor şef); -VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).T e l.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail:[email protected] - redacţia E-mail: [email protected] -publicitate

Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ - 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 19 .7 3 .0 7 ; C u ltu ră ,E ven im ent, P o litic 19.74.90, Social, Econom ic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

H H S k n i i p w !

i î

TIPARUL EXECUTAT l i ^ G a r a m o n ^

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

mtmOi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../123456789/7422/1/BCUCLUJ_FP_280091_1943_003_008…luceafĂrul revistĂ lunarĂ de literaturĂ, artĂ Şl culturĂ generalĂ comitetul

mtmOi - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../123456789/7422/1/BCUCLUJ_FP_280091_1943_003_008…luceafĂrul revistĂ lunarĂ de literaturĂ, artĂ Şl culturĂ generalĂ comitetul

Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

Cultivaţi legumi în grădinile voastre! - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68524/1/BCUCLUJ_FG_205235_154.pdfEditura Asociaţiunii „Astra“, Sibiiu, Strada

Cultivaţi legumi în grădinile voastre! - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68524/1/BCUCLUJ_FG_205235_154.pdfEditura Asociaţiunii „Astra“, Sibiiu, Strada

ŞCOALA NOASTRĂ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/19527/1/BCUCLUJ_FP_279959_1933... · « 205 încasarea rămăşiţelor bugetare— — — — 64 « 266

ŞCOALA NOASTRĂ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/19527/1/BCUCLUJ_FP_279959_1933... · « 205 încasarea rămăşiţelor bugetare— — — — 64 « 266

REALITATEA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47523/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935_009_0448.pdfCUVÂNTĂRI D-ra Nisa Cămărăşescu, comandanta cercetaşelor, a ţinut

REALITATEA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47523/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935_009_0448.pdfCUVÂNTĂRI D-ra Nisa Cămărăşescu, comandanta cercetaşelor, a ţinut

Adunarea „Âsociaţiumi“. - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68668/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1910...Adunarea „Âsociaţiumi“. Mare şi frumoasă a fost adunarea

Adunarea „Âsociaţiumi“. - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68668/1/BCUCLUJ_FP_P2538_1910...Adunarea „Âsociaţiumi“. Mare şi frumoasă a fost adunarea

Filiala PSD Cluj si-a văzut visul cu ochiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71994/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · ipe ce: să plătiţi l â i M ÂDEVAfiUL. de Cluj Vă face

Filiala PSD Cluj si-a văzut visul cu ochiidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71994/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · ipe ce: să plătiţi l â i M ÂDEVAfiUL. de Cluj Vă face

dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/51895/1/BCUCLUJ_FP_C452_1945.pdf · anniiaKtiiiHl|i',,HIIII,ail,a

dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/51895/1/BCUCLUJ_FP_C452_1945.pdf · anniiaKtiiiHl|i',,HIIII,ail,a

C ziarin dependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72081/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…“sfarîmarea” diferitelor baraje ale jandarmilor şi poliţiştilor,

C ziarin dependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72081/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…“sfarîmarea” diferitelor baraje ale jandarmilor şi poliţiştilor,

ŞEDiMTĂ GUVERMUIU! ; PE. ADEVĂR' - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64936/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990...tradiţiilor şi firii poporului nostru,,import urmărind

ŞEDiMTĂ GUVERMUIU! ; PE. ADEVĂR' - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64936/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990...tradiţiilor şi firii poporului nostru,,import urmărind

REDACŢIA: FERICA SCOALĂ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../123456789/43168/1/BCUCLUJ_FP_279232_1908_032_038…. > Inima« — // cuore — seninului italian, iu bitor de copii,

REDACŢIA: FERICA SCOALĂ - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../123456789/43168/1/BCUCLUJ_FP_279232_1908_032_038…. > Inima« — // cuore — seninului italian, iu bitor de copii,

CAND ROMANESC - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/6840/1/BCUCLUJ_FP_BALP73_1936... · împărăţia întunecată a acestei perverse naturi, Sfinx neînduplecat

CAND ROMANESC - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/6840/1/BCUCLUJ_FP_BALP73_1936... · împărăţia întunecată a acestei perverse naturi, Sfinx neînduplecat

dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68001/1/BCUCLUJ_FP_493856_1927... · NATURA. REVISTĂ PENTRU RĂSPÂNDIREA ŞTIINŢEI. REDACŢIA ŞI BUCUREŞTI APARE. ADMINISTRAŢIA

dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68001/1/BCUCLUJ_FP_493856_1927... · NATURA. REVISTĂ PENTRU RĂSPÂNDIREA ŞTIINŢEI. REDACŢIA ŞI BUCUREŞTI APARE. ADMINISTRAŢIA

FOITA. - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49430/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_1900... · - , Preţul abonamentului : . P« un an . “ . . . . . . . . 4 coroane. Pe^o

FOITA. - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49430/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_1900... · - , Preţul abonamentului : . P« un an . “ . . . . . . . . 4 coroane. Pe^o

CUPRINSUL - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48869/1/BCUCLUJ_FP_450216_1937...Principiul unicităţii culturii şi descentralizarea culturală (Continuare) 3.

CUPRINSUL - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48869/1/BCUCLUJ_FP_450216_1937...Principiul unicităţii culturii şi descentralizarea culturală (Continuare) 3.

SOCIETATEA DE MfllHE - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/9408/1/BCUCLUJ_FP_279802_1930... · ACTIV Banca Nafionalâ a României Contabilitatea centram Bilanf

SOCIETATEA DE MfllHE - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/9408/1/BCUCLUJ_FP_279802_1930... · ACTIV Banca Nafionalâ a României Contabilitatea centram Bilanf

PARTE OFICIALĂ. Lege - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64718/1/BCUCLUJ_FP_279559_1921... · asupra contribuţiunilor directe TITLUL VIII ,,: / ' '' ' Impozitul

PARTE OFICIALĂ. Lege - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64718/1/BCUCLUJ_FP_279559_1921... · asupra contribuţiunilor directe TITLUL VIII ,,: / ' '' ' Impozitul

ILUSTRATA ÎNAINTE Şl ASTAZI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/51581/1/BCUCLUJ_FP_279742_1944...REALITATE. ILUSTRATA. ÎNAINTE Şl ASTAZI. Studenţii cercetând

ILUSTRATA ÎNAINTE Şl ASTAZI - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/51581/1/BCUCLUJ_FP_279742_1944...REALITATE. ILUSTRATA. ÎNAINTE Şl ASTAZI. Studenţii cercetând

BUCUREŞTI VI STR. ROZELOR, 9 - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68061/1/BCUCLUJ_FP_493856_1933...natura. revist pentru . rĂspÂndirea . ŞtiinŢei. redacŢia

BUCUREŞTI VI STR. ROZELOR, 9 - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68061/1/BCUCLUJ_FP_493856_1933...natura. revist pentru . rĂspÂndirea . ŞtiinŢei. redacŢia

gţ BSBBaBm aBm BBsamBmaBBBm sa a m a ^ Uninsnea …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72006/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...PET1 L11.130IeI^T.V4 PET2121.200 leli'T.Vi. Vinde* • vrac

gţ BSBBaBm aBm BBsamBmaBBBm sa a m a ^ Uninsnea …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72006/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...PET1 L11.130IeI^T.V4 PET2121.200 leli'T.Vi. Vinde* • vrac