Sub MF

1.preventie primara(def si continut)Prevenţia primară urmăreşte preîntâmpinarea apariţiei bolii prin măsuri aplicate mediului şi individului. În această categorie de servicii intră:

- intervenţia asupra mediului: igienă, microclimat, poluare etc.

- stabilirea unui program de imunizări având drept scop prevenirea apariţiei unor boli cu potenţial de morbiditate şi invaliditatea şi mortalitatea crescută

2.preventie secundara(def si continut)

Prevenţia secundară

Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica:

- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.;

- screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;- examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor

congenitale de cord, diabet zaharat;- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;- testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;- testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;- mamografia pentru depistarea cancerului de san.

3.preventie tertiara(def&continut)

Se referă la prevenirea complicaţiilor sau deficienţelor asociate evoluţiei naturale a unei boli. Reprezintă o parte foarte importantă a activităţii MF, pe care o desfăşoară în colaborare cu specialistul din spital.

Prevenţia terţiară se realizează prin:

- tratamentul corect al bolii, în funcţie de stadiul clinic- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaţiilor- susţinerea psihologică, familială şi socială a bolnavulu

4.dg pozitiv IMA

Istoric de durere / disconfort toracic

Supradenivelare de segment ST sau bloc de ram stang (presupus nou) pe ECG .

Adesea sunt necesare înregistrări repetate ECG.

Markeri de necroză miocardică crescuţi (CK- MB , troponina ) .

Nu trebuie aşteptate rezultatele pentru iniţierea tratamentului de reperfuzie!

Ecocardiografia bidimensională este utila în diagnosticul de infarct miocardic acut

5.tratament IMA

TRATAMENT:

Ameliorarea durerii cu morfina

Oxigen pt cei cu dispnee sau semne de insuf card

Prevenirea aritmiilor maligne prin administrarea de lidocaina , sulfat de magneziu sau metoprolol in perfuzie

Reperfuzia coronariana precoce in primele 4 – 6 ore prin administrarea de medicamente trombolitice cum ar fi streptokinaza , urokinaza , activator tisular de plasminogen sau medicamente anticoagulante cum ar fi heparina in bolus 5000 ui urmata de perfuzie de durata cu o doza de 1000 ui pe ora .

Beta-blocantele : utilizate datorită potenţialului lor de a limita mărimea infarctului, de a reduce rata aritmiilor fatale şi de a uşura durerea.

Nitrati

6.EPA –dg/tratamentTrat:

a. Poziţia semişezândă: permite o respiraţie mai usoara facilitează expectoraţia, scade returul venos

b. se aspira expectoratia si se curata cavitatea orofaringiana a bolnavului

c. reducerea presarcinii prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4) care vor fi schimbate la 10-15 minute

d. Oxigen: se administrează continuu 6-8 l/min.

e. Cale venoasă stabilă, sigură

f. Nitroglicerină:

g. Diuretice- dintre acestea cele mai intrebuinţate sunt cele de ansă

h. Administrarea digitalei este utila in cazul EPAC din fibrilatia atriala

7.HTA -factori de risc-tratament

Nefarmacologic: Scaderea in greutate Reducerea aportului de sare<5g/zi Limitarea consumului de alcool

Activitate fizica Aport de legume si fructe crescut Reducerea aportului de grasimi Renuntare la fumat

Clase de medicamente:Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida -tiazid-like:indapamida -economizatoare de potasiu:spironolactona,amilorid,triamteren -de ansa:furosemid -Betablocante-metoprolol,bisoprolol,carvedilol,nebivolol -Blocante de canale de calciu:nifedipina,amlodipina,felodipina,nitrendipina;verapamil, diltiazem-Inhibitorii enzimei de conversie:captopril,enalapril,perindopril,fosinopril,ramipril,quinalapril-Blocantii receptorilor de angiotensina:telmisartan,candesartan,losartan -alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin -antiadrenergice cu actiune centrala:clonidina,metildopa,moxonidina -vasodilatatoare directe:hidralazina,minoxidil

Scheme de tratament:

Diuretic tiazidic+IEC Diuretic tiazidic+BRAA Diuretic tiazidic+Calciu blocant IEC+Calciu blocant BRAA+Calciu blocant

Betablocant+Calciu blocant dihidropiridinic

Consum de peste,ulei de peste8.evaluarea pac HTA

Echocardiografia Ultrasonografia carotidiana si femurala Glucoza plasmatica postprandiala,TTGO PRC Microalbuminurie Fund de ochi Monitorizarea TA pe 24 ore

9.complicatiile acuta ale HTA

X

10.criza de astm bronsic

Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravareaparoxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor astmatice: dispnee, wheezing, tuse, senzatia de constrictie toracicaDurata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore.

11.clasif astm bronsic in fct de severitate

ASTM acut sever:

Criza severa prelungita de obstructie progresiva a cailor aeriene ,cu raspuns slab la tratament si care afecteaza schimburile gazoase

Clinic : dispnee severa, anxietate marcata, constrictie toracica raspuns inadecvat la betaagonisti si corticosteroizi parenteral

Debut : brusc (sudden onset attack),precipitate de alergene sau emotii,incidenta mai mare a insuf,resp.acute si raspuns mai rapid la ventilatia mecanica

ASTM cu risc vital: Un episod de insuf.respiratorie care a necesitat

intubatie atac insotit de acidoza respiratorie >= 2 spitalizari / an ,desi in tratament cr. CS oral atac insotit de pneumotorax / pneumomediastin

Risc crescut : - pacientii cu perceptie slaba a obstructiei bronsice (poor perceivers) ( mortalitate 22% in urmatorii 5 ani dupa intubatie)

folosire medicatie din> trei clase  ? rolul betaagonistilor : marker al riscului vital

sau cauza (folosire peste 2 canistre /luna se asoc.cu risc crescut deces)

ASTM acut moderat: Dispnee la eforturi minime (vorbit) Vorbeste in propozitii scurte De obicei se insoteste de agitatie Frecventa respiratorie crescuta (peste

20/min) Wheezing zgomotos Puls =100-120/min PEF =60-80% prezis sau personal best

PaO2 peste 60 mmHg, SaO2 =91-95%

Necesita internare in spital

Etiologica alergic (extrinsec) nonalergic (intrinsec) Nu astm infecto –alergic ! (factori trigger diferiti,proces inflamator

asemanator) Dupa g rad ul de severitate – ghidul GINA 2002 intermitent persistent : uşor, moderat sau sever •Forma clinica acut (status astmaticus) Cronic, cu obstructie fixa Forme clinice particulare : instabil, dificil de

controlat, corticodependent/rezistent

D upa d ebut - precoce (early onset asthma)

- tardiv (late onset asthma)

Dupa gradul de control (Gina 2006)

-necontrolat

-partial controlat

-controlat

12.managmentul tratamentului pac cu BPOC

Ameliorarea simptomelor Prevenirea progresiei bolii Îmbunătăţirea toleranţei la efort Îmbunătăţirea stării de sănătate Prevenirea şi tratarea complicaţiilor Prevenirea şi tratarea exacerbărilor Scăderea mortalităţii

13.metode CO non-hormonale-enumerare1. Abstinenţa periodica sau planificarea familiala naturala : care consta în evitarea contactului

sexual în timpul perioadei fertile ce caracterizeaza momentul ovulaţiei:Exista mai multe metode de determinare a momentului ovulatiei:

Metoda calendarului ( Ogino – Knaus) Metoda de determinare a temperaturii bazale. Metoda mucusului cervical sau a ovulaţiei ( Billings)( aceasta metoda este folosita şi în

tratarea infertiliţatii prin stabilirea momentului ovulaţiei).2.Coitus interruptus:Reprezintă retragerea penisului din vagin înainte de ejaculare. Această metodă împreună cu inducerea avortului( avortul provocat) şi mariajul tarziu, sunt considerate a fi responsabile de cel mai mare declin al fertilitaţii în Europa preindustriala.

3. Amenoreea de lactaţie:

Cel puţin teoretic ovulaţia este suprimată în timpul lactaţiei. Alăptarea la san creşte concentraţia prolactinei şi scade eliberarea de GnRH ( hormon eliberator de gonadotropine) din hipotalamus, scăzand eliberarea hormonului luteinizant( LH), astfel încat maturarea foliculara este inhibată.

Durata acestei supresii este variabilă, şi este influenţată de durata şi frecvenţa alaptatului, de timpul scurs de la naştere şi probabil de status-ul nutriţional matern.

4. Prezervativele

Masculin Prezervativele moderne sunt confecţionate din latex natural. Prezervativul confectionat din intestin de animal( cec de miel) sunt inca vandute si preferate de cei ce considera ca acestea ofera o senzatie mai placuta. Exista si prezervative din poliuretan. . Feminin

a. Se mai numesc pungi vaginale si sunt confectionate din poliuretan. De recomandat:b. A se utiliza un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual

Diafragma vaginala, pesar anticonceptional,Spermicide, DIU

14.metode CO hormonale-enumerare

contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini estrogen şi progesteron sintetic sau numai dintr-un compus progesteronic.

- acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si preparate injectabile.

- contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale combinate( COC):

15.analize recomandate gravidei la luarea in evident

Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei; daca gravida are Rh-ul negativ, se va determina si Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica precoce incompatibilitati mai ales in sistemul Rh.

Hemoleucograma( mai ales pentru cantitatea de hemoglobina si hematocrit).

Glicemia. Examenul sumar de urina( pentru albumina si glucoza) VDRL sau orice reactie disponibila de serologie a sifilisului,

serologie pentru rubeola. Testul HIV.

Examenul citologic si bacteriologic al secretiei vaginale( mai ales pentru gonococ, trichomonas, chlamidia trachomatis sau micoze).

In cazuri speciale se completeaza setul de analize cu dozari de anticorpi anti Rh sau anti grup A sau B.

Daca gravida are peste 35 de ani se trimite la obstetrician pentru amniocenteza la 16-18 saptamani, cu scopul de a exclude sindromul Down.

Echografia obstetricala :

16.disgravidia

39 Disgravidia precoce – diagnostic

reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si care dacă sunt grave, influenteaza echilibrul hidro-electrolitic si starea de nutritie. De obicei insotesc primele 8-20 saptamani de sarcina.

Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima menstruatie absenta.

Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si senzatie de voma, senzatie de foame continua, iar în formele grave: acidoza, mictiuni rare, oboseala.

Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer, colecistita, pielonefrita, anxietate.

Examenul de laborator poate indica: scaderea electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut, glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar hematurie în formele grave.

Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor severe, la care este indicata spitalizarea pentru restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe cale parenterala.

40 Disgravidia tardivă

Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie, caracterizata din punct de vedere clinic prin triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie.

Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de regula dupa saptamana a 20 a de gestatie.

Apare mai frecvent la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de peste 35 de ani, cu urmatoarea simptomatologie:

Cresterea tensiunii arteriale( > 140/90mm Hg), inregistrata la 2 determinari succesive la interval de 6 ore.

Proteinurie >300mg/24ore sau > 1g/L Edeme Crestere rapida si excesiva a greutatii( 2,3 kg/sapt). Durere epigastrica Cefalee. Hiperreflexie. Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar,

exudat retinian de aspect vatos.

Amnezie. Oligurie. Anurie.Diagnosticul diferential:

- hipertensiunea cronica- hipertensiunea agravata de sarcina- hipertensiunea indusa de sarcina

Examenul paraclinic evidentiaza:

- proteinurie cuvaloarea sus mentionata- acid uric , uree, creatinina crescuta- trombocitopenie- transaminaze hepatice crescute- cresterea produsilor de degradare a fibrinei- cresterea timpului de protombina- scaderea fibrinogenului- cilindrii granulari, eritrocitari, leucocitari in urina- cresterea densitatii urinare specifice- cresterea T4- hiperbilirubinemie

17.eclampsia

EclampsiaEclampsia reprezinta faza finala si cea mai grava a preeclampsiei si apare cand preeclampsia este lasata netratata. Suplimentar simptomelor mentionate anterior, femeile cu eclampsie adesea prezinta si convulsii. Eclampsia poate cauza coma sau chiar decesul mamei si a copilului si poate apare inainte, in timpul sau dupa nastere.

18.preeclampsia

Cunoscuta si ca toxemia gravidica, preeclampsia este o afectiune care apare la femeile insarcinate. Este caracterizata printr-o valoare crescuta a presiunii arteriale, insotita de un nivel

proteic urinar crescut. Femeile cu preeclampsie prezinta edeme la nivelul picioarelor, gambelor si mainilor.Preeclampsia, cand este prezenta, de obicei debuteaza in a doua jumatate a sarcinii, pe finalul trimestrului al doilea sau in trimestrul trei, uneori debutand chiar mai devreme.

Factori de risc

Preeclampsia este intalnita cel mai frecvent la prima sarcina, in randul adolescentilor sau a femeilor cu varsta peste 40 de ani.Alti factori de risc includ:-antecedente de hipertensiune anterior sarcinii -antecedente personale de preeclampsie -istoric familial de preeclampsie la mama sau surori -obezitate anterior sarcinii -multiparitate (mai mult de o sarcina) -istoric personal de diabet, boala renala, lupus eritematos sistemic si poliartrita reumatoida.

Simptome

Suplimentar edemelor, concentratiei urinare proteice crescute, hipertensiunii arteriale, simptomele preeclampsiei pot include:-castig rapid in greutate printr-o retentie hidrica semnificativa in organism -dureri abdominale -cefalee intensa -modificarea reflexelor -oligurie sau anurie (reducerea sau absenta excretiei urinare) -ameteli -greata si voma.

19.profilaxia anemiei feriprive

opiii ar trebui alaptati la san daca este posibil. Este bine sa se alapteze timp de 4 pana la 6 luni dupa nastere fara sa se foloseasca alte alimente si lichide. Daca copilul nu este alaptat la san sau primeste o alimentatie partial formata din lapte de san este bine sa se foloseasca formule de lapte fortificate cu fier. Dupa ce se implinesc 4 la 6 luni, pe langa laptele de la mama si suplimente de fier, copilul are nevoie de 2 sau 3 mese pe zi cu alimente bogate in fier. Cerealele care contin fier sunt o sursa foarte buna - este bine sa se foloseasca alimente fortificate cu fier pentru copiii care nu mai sunt alaptati la san - copiilor sub 12 luni nu le este recomandat consumul de lapte de vaca, capra sau de soia. Copii de 1 pana la 5 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 700 mL pe zi din aceste catogorii de lapte care sunt slabe in continutul de fier - in cazul femeilor insarcinate, doctorul va testa nivelul de fier la prima vizita prenatala si ea sau el va

recomanda pastile prenatale care contin fier (30 mg pe zi). In cazul anemiei, medicul va prescrie o doza mai mare.

20.semne clinice de rahitism

Generale :

Falimentul cresterii

Hipotonie musculara

Abdomen proeminent

Slabiciune musculara proximala

Fracturi

La nivelul craniului :

Craniotabes

Bose frontale

Fontanele largi

Craniostenoza

Distrofie dentara

Carii

Torace :

matanii costale

sant Harrison

reborduri costale proeminente

infectii respiratorii

atelectazii

plaman rahitic

La nivelul spatelui :

Scolioza

Cifoza

Lordoza

Turtirea bazinului

La extremitati :

Bratari epifizare

Deformari varus/valgus

Deformari varus/valgus concomitent

Coxa vara

Simptome de hipocalcemie:

Tetanie

Convulsii

Stridor sau spasm laringian

21.profilaxia rahitismului

1. PRENATAL ultimul trimestru de sarcină:– Expunere raţională a gravidei la aer şi soare,– Alimentaţie echilibrată cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)– Aport suplimentar de vitamină D :

• 500 UI / zi per os, • 1000 ui / zi în anotimpul rece şi în situaţii speciale (zone

poluate, disgravidie)• Dacă nu se poate conta pe o administrare zilnică se alege

administrarea săptămânală de 4000 – 5000 ui / săptămână)• Dacă nu poate fio asigurată nici administrarea săptămânală se

recurge la administrarea unei doze stoss de 200.000 ui la începutul lunii a VII-a de sarcină)

2. POSTNATAL :– Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu

înlesnirea mişcărilor active încă din primele zile de viaţă. – Alimentaţie exclusivă la sân în primele 6 luni; – În caz de alimentaţie artificială se vor alege preparate de lapte

umanizate, laptele de vacă fiind evitat până la vârsta de 1 an;– Cura heliomarină se recomandă la copilul peste 1 an cu următoarele

precauţii:• Expunere la soare cu capul acoperit• Maxim 2 – 3 ore / zi• Cura optimă = 10-12 zile, • Fără administrare de vitamină D timp de 2 săptămâni înainte şi

după cură precum şi în timpul şederii la mare ;– Suplimentarea alimentaţiei cu vitamină D este OBLIGATORIE – Din prima săptămână de viaţă (cel mai târziu din ziua a 14-a), inclusiv la

prematurii gavaţi.a) administrarea zilnică de doze orale, fracţionate (egale cu necesarul zilnic)Necesar = 400 - 800 UI/ zi din ziua 7 până la vârsta de 18 luni (2 ani)Preparate: Sterogyl, Vigantol – Oil, Vigantoletten 500 – 1000 Dozaj: 500

u.i. / pic / tb .Doza zilnică = 1-2 pic / zi Pentru eficienţa metodei este necesară colaborarea familiei

22.scop si continut planning familial

Planningul familial şi contracepţia reprezinta consilierea unor persoane inclusiv a cuplului in ceeace priveşte ajutarea acestora in a-şi identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii , în a-şi planifica sarcinile in anumite momente dorite din viaţă, în a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai potrivita in ceea ce priveste contraceptia ; acest domeniu include si consilierea in timpul sarcinii, precum şi consilierea cu privire la evitarea bolilor cu transmitere sexuala (BTS)

Scopul principal al planificarii familiale este îmbunatatirea calitaţii vieţii, planificarea familiala încadrandu-se astfel în preventia primara care este specifica medicului de familie, fiind de fapt preventia unei sarcini nedorite.

Pacienţii se prezinta într-un serviciu de planning familial si contraceptie din diverse motive ca de exemplu:

- evitarea unei sarcini nedorite- protecţie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.- spaţierea între sarcini.- investigaţii suplimentare in cazul prezentei sterilitaţii.- tratamentul disfuncţiilor sexuale din cadrul cuplului.- punerea diagnosticului de sarcina.

23.menopauza

Este definita prin permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine dupa incetarea functiei ovariene; prin urmare menopauza incepe dupa absenta menstruatiei timp de 1 an.Perimenopauza include perioada reproductiva a femeii din ultimii ani, anterioara instalarii M in mod uzual dureaza in jur de 4 ani. In aceasta perioada intervalul dintre cicluri este variabil datorita faptului ca unele cicluri sunt anovulatorii iar altele sunt normale. Perimenopauza a fost impartita in 2 etape: precoce si tardiva. Cea precoce incepe cand ciclurile femeii incep sa devina neregulate, pe cand cea tardiva este caracterizata prin marirea intervalului dintre menstruatii.Perioada de tranzitie hormonala dinaintea M, se poate desfasura fara evenimente insotitoare sau poate fi acompaniata de simptome semnificative, poate avea debut insidios sau abrupt si poate continua si in postmenopauza.M poate apare la orice varsta, insa varsta medie de aparitie este de 51.5 ani.Varsta mamei la menopauza conditioneaza de cele mai multe ori varsta fiicei la care aceasta va intra la menopauza.Nuliparitatea si ovulatia neantagonizata este asociata cu o M precoce, pe cand multiparitatea si administrarea de CO pot determinal o M tardiva.

Conditiile de mediu pot accelera varsta la care femeia poate intra la M; fumatul poate deplasa varsta de instalare a M cu aprox. 1.5 ani.Chimioterapia si radioterapia pot determina o M precoce.Dieta vegetariana pare sa determine prelungirea varstei de instalare a M cu 2 ani. Singurul factor care nu pare sa influenteze varsta de instalare a M este varsta la care a debutat menarha.

24.lauzia

. Involutia miometrului- dupa nastere fundul uterin se situeaza la nivelul ombilicului (sau 2cm sub ombiliC);- involueaza cu 1cm pe zi, dupa 10 zile devine organ pelvin si nu mai poate fi palpat deasupra simfizei;- in postpartum-ul imediat uterul cantareste 1000g, la o saptamana de la nastere 500g, la 2 saptamani 300g iar la sfarsitul lauziei mai putin de 100g.Mecanismul involutiei uterine se datoreaza revenirii fibrelor uterine (hipertrofiate in gestatiE) la dimensiunile din afara gestatiei, prin disparitia edemului interstitial. Numarul fibrelor miometriale este acelasi - se reduc numai dimensiunile fibrei.. Reconstituirea endometrului incepe dupa eliminarea completa a deciduei, prin eliminarea lohiilor. Etape:- faza de regresie - 4-5 zile: prezenta de funduri de sac glandulare, celule deciduale, cheaguri fibrinohematice, leucocite.- faza de cicatrizare - 15-25 zile: acoperirea suprafetei cu celule derivate din glande, fara dependenta hormonala.- faza de proliferare (hormonalA) - 25-42 zile: endometru cu acelasi aspect din faza proliferativa a ciclului menstrual (sub dependenta estrogenica.- faza de reluare a ciclului menstrual - dupa 45 zile, pentru femeile care nu alapteaza. La cele care alapteaza ciclul menstrual poate sa nu apara pe intreaga perioada sau sa apara la 3-5 luni de la nastere.. Modificarile colului:Colul involueaza lent, dupa 2 zile admite un deget, se inchide dupa aproximativ 2 saptamani de la nastere; b. Modificarile vaginului:. vaginul revine treptat la dimensiuni normale (dupa 3 saptamanI) - epiteliul vaginal devine mai neted, columnele vaginale se reduc;. la nivelul orificiului vulvar, himenul se cicatrizeaza rezultand carunculii mirtiformi, caracteristici femeilor multipare.2. MODIFICARI SISTEMICEa. Modificarile aparatului cardiovascular: debitul cardiac, frecventa cardiaca, pulsul, TA, revin la normal in cursul primei saptamani de lauzie.b. Modificarile respiratorii dispar in primele 2 zilec. Modificari renale si urinare. hipervolemie fiziologica, pentru eliminarea apei din sectorul interstitial;. hipotonie a vezicii urinare si relativa insensibilitate la presiunea urinara - traduse clinic prin retentie acuta de urina. Sondajele repetate pot induce infectii urinare iatrogene;

. Modificarile bazinetului si calicelor retrocedeaza in aproximativ 4 saptamani.d. Modificari hematologice

. Hemoglobina si hematocritul scad datorita hemoragiei fiziologice din timpul nasterii;

. Leucocitoza (granulocitoza cu limfopenie, scaderea limfociteloR) care se remediaza la sfarsitul primei saptamani de lauzie;. Trombocitoza;

. Echilibru fluido-coagulant

- Fibrinogenul (crescut in ultimul trimestrU) scade in lauzie;- Cresc factorii de coagulare, numarul de trombocite si vascozitatea sangelui;- Scade activitatea fibrinolitica.e. Modificari hormonale:

. Steroizii placentari scad dupa delivrenta;

. FSH si LH revin la valorile dinaintea sarcinii;

. Estrogenii cresc din prima saptamana la femeile care nu alapteaza si dupa 2 saptamani la cele care alapteaza;. Progesteronul se mentine la valori scazute pana aproape de reluarea ciclului;. Prolactina scade imediat dupa nastere si are valori normale dupa 4-6 saptamani, pentru femeile care nu alapteaza.D. CONDUITA

. Temperatura

- masurarea curbei termice: hipertermie fiziologica (pana la 380C) ziua 3-4 prin angorjarea sanilor ("furia laptelui");- orice alta stare febrila in lauzie trebuie investigata fiind considerata expresia unei infectii.. Pulsul si tensiunea: urmarite in special in lauzia imediata. Pulsul poate fi usor bradicardic in primele 2 zile.

. Involutia uterului:

- Dupa nastere fundul uterin - la ombilic sau 2 cm sub ombilic;

- Ziua a 6-a - la ½ distantei ombilic-simfiza;

- Ziua a 12-a - la nivelul simfizei pubiene;

- Dupa ziua 12 - organ pelvin;

- 6-8 saptamani - aspect normal.

25.lohiile

Lohiile - sunt secretii sero-sanguinolente provenite dupa nastere din uter. In primele zile, ele sunt rosii si mai abundente cantitativ, asemanator cu sangele menstrual, continand mici cheaguri. In timp, ele devin maronii si din ce in ce mai reduse. Dupa 10-14 zile, secretiile devin alb-galbui si se reduc treptat, pana la 6 saptamani; in cazul in care ele contin cheaguri mari sau isi schimba aspectul si mirosul, este semn de infectie postpartum, insotita sau nu de febra. Lehuza se va adresa de urgenta moasei sau obstetricianului.

LEHUZIA( PUERPERALITATEA)

Se defineste ca perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de simbioza matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza de la sfarsitul periodului 4 al nasterii pana la aparitia primei menstruatii; practic se considera 6 –8 saptamani post partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi amenoreice mai multe luni. Prin urmare lehuzia fiziologica este oarecum particulara pentru fiecare caz in parte.

26.fct MF

Asigura accesibilitatea la asistenta med

Supravegherea starii de san a pop

Asigura preventia primara, sec si tertiara

Asigura preventia specifica

Acordarea ingrijirilor med curente

Facilitarea intrarii si medierii pac in sist sanitar

Sinteza diagnostica si terapeutica

Coordonarea

Supravegherea med continua

Asistenta med a familiei

Asist med a comunitatii

Cecetarea stiintifica

27.caracteristici MF

Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate

Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar

Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte dar si fam si comunitatii din care face parte

Proces unic de desfasurare- stab unei relatii medic pacient

E resp pt asigurarea continuitatii longitudinale a ingrijirilor determinate de nevoile pacientului

Se ocupa simultan de problemele acute si cronice ale pac

Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce

Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva

28.def MF

E o disciplina academica si stiintifica ce are un continut propriu educational, de cercetare, de medicina bazata pe dovezi si de activitate clinica, precum si o specialitate clinica orientata spre asistenta primara

29.asistenta medicala primara(def&continut)

X

30.asistenta medicala secundara(def&continut)

X

31.factori care au contribuit la MF-enumerare

32.imunizarea

Imunizarea reprezinta cea mai eficienta metoda de profilaxie primara a infectiilor atat virale cat si bacteriene reclamand cele mai inalte tehnici de inginerie genetica.

Imunizarea ocupa un loc deosebit in practica medicala curenta a medicului de familie, prin asigurarea vaccinarilor atat la copil cat si la adult, nuantate pe grupe de varsta, afectiuni si status imun, cu indicatiile si contraindicatiile acestora.

33.calendarul vaccinarilor

Nastere: BCG, anti VHB

2L: DTP, anti VHB, VPI

4L: DTP, VPI

6L: DTP, anti VHB, VPI

12 L: DTP, VPI

12-15 L: ROR

4 A: DTP

7 A: DT, ROR

9 A: VPO, hep B 3 doze

12-13 A: HPV

14 A: dT, rubeola

18 A: hep B 3 doze

34.CI vaccinurilor

ROR si varicella sunt CI pt pac cu imunodepresie cong, cancer, limfon, trat ag alkilant, corticoterapie, antimetabolice, radiatii, sarcina,.

Vacc pt varicela e CI la pac hiv

35.tipuri de vaccinuri

X

36.def sd metabolic

Obezitate abdominala (- circumferinta abdominală (CA) la bărbaţi ≥ 94 cm si la femei ≥ 80 cm) plus oricare 2 din următorii 3 factori: HTA, IFG, dislipidemie.

37.clasificarea cardiopat ischemice

In fct de durere:

bCI dureroasa:• Angina pectorala stabila • Angina pectorala instabila • Infarctul miocardic acut

bCI nedureroasa:• Moartea subita coronariana • Tulburari de ritm de origine ischemica • Insuficienta cardiaca de origine ischemica • Descoperirea EKG intamplatoare

Clasif SIC:• A. Oprirea cardiaca primara • B. Angina pectorala

- de efort - de novo - agravata - stabila

- spontana • C.Infarctul miocardic

- IM acut - IM vechi • D. Insuficienta cardiaca de natura ischemica • E. Aritmii cardiace de natura ischemica

Clasif CCS:• CLASA I: “ Activitatea obisnuita nu provoaca angina “ – angina

doar la efort fizic intens sau rapid sau de lunga durata • CLASA II: “ Limitare usoara a activitatii obisnuite” – angina la

mers sau urcat scari, deal, la efort fizic postprandial, pe vreme rece, stres emotional sau doar in primele ore dupa trezire.

• CLASA III: “Limitare marcata a activitatii obisnuite”- angina la mers pe un teren plan 100-200 m sau la urcat pe scari un etaj in ritm normal, in conditii normale

CLASA IV: “ Incapacitatea de a desfasura vreo activitate fizica fara disconfort” sau “ angina de repaus

38.tratament cardiopatii ischemice

1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de risc 2Tratamentul farmacologic a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray - sever - nitroglicerina i.v. b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in angina pectorala sunt indicate : 1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol); 2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat); 3.Blocantele canalelor de calciu. 4.Reducerea procesului de ateroscreloza: - medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati - metabolice – trimetazidina

- antiagregante - aspirina , clopidogrel) - antioxidante

39.reguli de ingrijire nn-recomandari adresate mamei

Se va explica mamei importanţa păstrării în condiţii de igiena şi curăţenie maximă a nou-nascutului.Dat fiind particularitaţile tegumentelor la nou-nascut legate de lipsa stratului cornos, lipsa Ph-ului acid,lipsa florei saprofite, deficienţa de apărare imunitara locală,riscul infecţiilor cu poartă de intrare cutanată este foarte mare.În acest sens se va explica mamei importanţa spălatului pe mîini ori de cîte ori manevrează copilul;

- necesitatea toaletei locale cu apă fiartă şi răcită şi tampoane sterile la nivelul plicilor cutanate şi regiunii inghinogenitale

- toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale - îngrijirea bontului şi plagii ombilicale cu apă sterilă,

alcool alb 70º şi tampoane sterile; - baie generală,efectuată zilnic de preferinţa la aceeiaşi oră

– se va insista asupra igienei cadiţei de baie testată cu termometrul(38º) sau prin metoda tradiţională “cu cotul” ;

- importanţa masajului la baie(înainte sau după baie) cu ulei cu vitamina F sau ulei fiert şi răcit

- toaleta nazală cu ser fiziologic- preferabil înainte de supt pentru a-i asigura un comfort de respiraţie în timpul suptului şi a prevenirii aerofagiei si aerocoliei.Tehnica înfaşatului

În acest sens se recomandă îmbrăcăminte lejeră, absorbabilă din bumbac, folosirea pamperşilor pe timpul nopţii, iar în cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o iritaţie şi eritem inginogenital. Patul copilului

- să fie prevăzut cu saltea “respirabilă” din iarbă de mare; - plasarea lui să fie într-o zonă “neutră” a camerei din punct

de vedere termic; - nu se va folosi perna pentru cap.

Igiena mediului ambiant - camera să fie curată şi plasată în partea însorită a locuinţei - temperatura din camera să fie între 20-22º cu 2º mai mult

(24º) la baie; - umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60%

folosind aparate speciale sau vase cu apă; - aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi; - monitorizarea temperaturii camerei(eventual şi a

umiditaţii) folosind termometre de cameră; - evitarea “vicierii aerului” din camera de către persoane

straine sau supraaglomerare; - camera copilului să aibă pardoseală uşor de

întretinut(gresie, linoleum, etc). Baile de aer - nou-nascutul va fi scos zilnic în aer liber după primele 2-3 săptămîni iniţial 10-15 minute şi ulterior se va creşte progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi. Alte sfaturi primite de mama - explicarea ritmului somn veghe; - explicarea colicilor sugarului şi cum acestea pot fi tratate;

- recunoaşterea primelor semne care pot anunţa o boala(refuzul alimentaţiei, pertubarea ritmului somn/veghe, modificarea comportamentului copilului, etc); - se va învaţa mama cum să trateze iniţial o stare febrilă pînă la venirea medicului; - se va explica mamei importanţa vaccinarii copilului, a profilaxiei rahitismului şi anemiei feriprive; - informarea mamei privind alimentele pe care nu le poate lua in timpul alaptării; - evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a altor alimente care modifica gustul laptelui.

40.recomandari adresate copilului41.alim la san

Importanţa alimentaţiei la sîn Pentru a se evita riscul ca un nou-nascut să nu fie alimentat

la sîn este nevoie de o educaţie sanitară precoce şi intensă efectuată de medicul de familie.În acest sens sunt importante cîteva măsuri:

-explicarea si promovarea alimentaţiei la sîn încă din perioada prenatală;

-mama trebuie să considere acest act natural şi perfect realizabil;

-medicul de familie şi sora de ocrotire trebuie să ajute mama în a deprinde cît mai corect tehnica alăptării la sîn;

-se va explica mamei superioritatea laptelui uman în raport cu formulele de lapte artificial şi laptele de vacă;

-nu se vor exagera eventualele ‘”eşecuri” de început ale alăptării,mama fiind ajutată şi sprijinită în vederea depăşirii acestora;

-nu se va oferi”gratuit” lapte praf mamei pentru a nu fi tentata să-l administreze copilului. a. pregătirea pentru alimentaţie b. precocitatea punerii la sîn din primele ore c. tehnica alternanţei sînilor d. durata suptului : - este in medie de 20 min., in primele zile este de 10 min e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauză de 7 ore în cursul nopţii(7-8 mese pe zi) f. cantitatea de lapte : 60-70ml/masă la 200ml/masă g. recomandări la sfîrşitul suptului h. cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proporţional cu vîrsta - <2 săptamîni: 60-90ml/supt - 3 săptămîni- 2 luni –120-150 ml/masă - 2-3 luni : 150-170ml/masă - >3-4 luni : 180-200 ml/masă i. modalitaţi de apreciere a suficienţei suptului: - comportamentul sugarului după supt - aspectul curbei ponderale - proba suptului(este combătută) - numărul micţiunilor(> 5-6 ori pe zi) j.Durata alimentaţiei naturale este de min 6 luni şi se poate prelungi pînă la 2 ani.

42.principiul diversificarii

Diversificarea inseamna introducerea treptat in alimentatia sugarului a altor alimente decat laptele, concomitent cu maturarea enzimelor digestive si cresterea nevoilor nutritionale ale sugarului.

Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai precoce –4 luni- pentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentati natural)

Aparitia etapei de semidiversificare – introducerea intre 3 si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca supliment in alimentatia artificiala.

Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si amidon predigerat.

Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos Introducerea alimentului nou se va face progresiv Administrarea alimentului nou inaintea celui care era

obisnuit Administrarea alimentului de diversificare se va face cu

lingurita (de preferinta) Nu se introduc doua alimente noi simultan – de preferat

introducerea unui singur aliment pe saptamana. La primele semne de intoleranta – varsaturi sau diaree – se

intrerupe temporar alimentul nou introdus – si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei digestive.

Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se compune in afara de lapte partial adaptat sau alimentatie la san si din alimente de diversificare care fac trecerea spre alimentatia adultului, preparate dietetic.

Ordinea introducerii alimentelor de diversificare in alimentatia sugarilor eutrofici este urmatoarea:

Supa de legume Carne Fructe Fainos cu lapte

43.particularit patolog varstnicului

Debutul clinic atipic este frecvent întâlnit la această grupă de vârstă ;o nouă afecţiune determină simptome ce se adresează altor organe sau sisteme care au fost compromise de o afecţiune anterioară(organul considerat “veriga cea mai slabă”).De exemplu,o hipertiroidie la vârstnic asociază mai frecvent fibrilaţie atrială, insuficienţă cardiacă ,manifestări gastrointestinale(constipaţie, pierdere în greutate, anorexie) sau stare confuzională, sindrom depresiv, comparativ cu triada clasică : guşă, tremor, exoftalmie.Starea confuzională poate fi mai degrabă consecinţa unei infecţii urinare, tulburări hidro-electrolitice, insuficienţe de organ şi mai rar datorată unei noi leziuni cerebrale.

Debutul bolii este precoce Îmbătrânirea fiziologică este definită ca o limitare progresivă a resurselor homeostatice ale organelor şi sistemelor de organe ; astfel, o boală se manifestă mai precoce la această grupă de vârstă (hipertrofia benignă de prostată declanşează o retenţie urinară, hipertiroidismul precipită o disfuncţie cognitivă.

Coexistenţa mai multor afecţiuni Pacienţii vârstnici care se adresează serviciilor medicale prezintă cel puţin două afecţiuni : poliartralgii, osteopenii, tulburări gastrointestinale, incontinenţă urinară, afecţiuni cardiovasculare, etc, prin compromiterea simultană a mecanismelor compensatorii.

Etiologia multiplă si evoluţia complexă Simptomatologia vârstnicului are o etiologie multiplă, tratarea unei singure afecţiuni nu ameliorează şi celelalte simptome prezente.

Incontinenţa urinară la un subiect tânăr este tratată eficient cu medicaţie relaxantă vezicală.

În schimb, la un subiect vârstnic cu incontinenţă urinară asociată cu fecalom şi care prezintă mobilitate articulară diminuată secundară poliartrozei, medicaţia nu ameliorează simptomele pacientului dar, rezolvarea tranzitului intestinal, tratamentul corespunzător al artrozelor, mobilizarea pacientului duc la rezolvarea continenţei urinare in absenţa medicaţiei relaxante vezicale.

Eficienţa crescută a profilaxiei şi tratamentului la vârstnic Vârstnicul este mai predispus la consecinţele negative ale bolii comparativ cu subiectul tânăr prin compromiterea mecanismelor homeostatice.Profilaxia este importantă la această grupă de vârstă : exerciţiul fizic, dieta bogată în calciu pot încetini procesul de demineralizare osoasă.Gimnastica, mersul pe jos zilnic pot întreţine o mobilitate a articulaţiilor mari, încetinind astfel progresia artrozelor, imunizările împotriva gripei sau pneumoniilor pneumococice sunt mai eficiente la vârstnici .Consumul adecvat de lichide, mesele bogate in fibre, mişcarea ameliorează tranzitul intestinal; se combat astfel constipaţia, fecalomul, incontinenţa urinară, infecţiile urinare simptomatice.

44.etapele consult varsnicului-enumerare

Etapele consultaţiei Informaţiile obţinute

Observaţia directă - abordarea pacientului în sala de aşteptare- răspuns afectiv, cognitiv- forţa strângerii de mână- uşurinţa ridicării de pe scaun- tipul de mers, stabilitatea paşilor, echilibrul- modul cum se îmbracă/dezbracă

Anamneza - pacientul vârstnic oferă date anamnestice corecte- pacientul oferă multe informaţii(multitudinea acuzelor îngreunează

obţinerea anamnezei)- în cazul pacienţilor cu dificultaţi de înţelegere sau comunicare,

informaţiile vor fi obţinute de la familie, prieteni,personalul de îngrijire, fişa medicală

- pacienţii omit adeseori să menţioneze afecţiuni importante, nu pentru că nu îi deranjează ci pentru că ei le consideră mai degrabă rezultatul îmbătrânirii şi nu al bolii(căderi, depresie, tulburări memorie, alcoolism, incontinenţă)

- trebuie evaluat şi aportul alimentar care poate fi redus(venituri insuficiente,afecţiuni medicale coexistente,probleme de aprovizionare,dificultaţi legate de proteze dentare, tulburări memorie)sau excesiv, mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice prin acumulare)

Examen fizic - se realizează un examen fizic integral

greutatea, variaţia posturală a TA trebuie evaluate la fiecare consultaţie

- vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugerează prezenţa dopurilor în conductul auditiv extern

- examinarea cavităţii bucale după îndepărtarea protezei pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne

- examinarea sânilor; riscul de cancer mamar este crescut la această grupă de vârstă

- pacienţii cu episoade de cădere trebuie observaţi în timpul ridicării de pe scaun, în timpul mersului pe o distanţă de 3 metri, întoarcerii şi reaşezării din nou

- în cazul pacienţilor imobilizaţi este importantă examinarea tegumentelor pentru apariţia zonelor eritematoase sau a ulceraţiilor la nivelul zonelor de presiune

Examinarea statusului mental

- se realizează prin verificarea diferitelor elemente din anamneză pentru stabilirea concordanţei

- pacienţii care urmăresc ştirile trebuie întrebaţi despre evenimentele care îi interesează şi motivaţia interesului; acelaşi lucru se aplică şi în cazul cititului, evenimentelor sociale, etc.***

Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului

sunt evaluate activităţile de bază din viaţa de zi cu zi(ADL-activities of daily living)capacitatea de a se urca/coborâ din pat, de a se aşeza/ridica de pe scaun, de a se îmbrăca, spăla

sunt evaluate şi activităţile mai complexe- activitaţi instrumentale din viaţa de zi cu zi(IADL-instrumental activities of daily living)- capacitatea de a face cumpărături,etc

45.afectiuni ale varstnicului-enumerare

1.Ateroscleroza cardiovasculară şi cerebrovasculară

2. Afecţiuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere3. Polimialgia reumatică,osteoporoza,fractura de şold4.Diabetul zaharat tip2 şi hiperglicemia noncetozică5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar şi cutanat6. Escarele de presiune7. TBC pulmonară8. Cataracta, glaucomul,degenerescenţa maculară 9. Surditatea10.Mielofibroza, mielom multiplu11. Consţipatie, fecalom, incontinenţă anală12. Boala Parkinson13.Depresia şi suicidul

14. Bronhopneumopatia cronic obstructivă15. Hipertrofia benignă de prostată16. Diverticulita şi angiodisplaziaDisfuncţia intelectuală - DemenţaPatologia legată de imobilizare

Patologia legată de instabilitateIncontinenţa urinară

.

46.factori intrinseci care predisp la caderi

Factorii de risc intrinseci care predispun la căderi sunt:- tulburări ale vederii(scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la întuneric)- scăderea auzului- disfuncţii vestibulare, afecţiuni degenerative cervicale, neuropatia periferică- demenţa- afecţiuni musculo-scheletale- afecţiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformări)- hipotensiune posturală- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante

Factori de risc extrinseci sunt reprezentaţi de obstacole din mediul înconjurător, surse de lumină, podele, scări, bucătărie, baie, curte, intrarea.

47.cauze permanete si trazitorii de incontinenta urinara

Cauze tranzitorii Cauze permanenteDelirul- mai frecvent întâlnit la pacienţii spitalizaţiInfecţia-infecţii simptomatice ale tractului urinar produc sau contribuie la incontinenţăUretrita şi vaginita atroficăMedicamente diuretice, anticolinergice, sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolulCauze psihologice: depresia, psihozeDebit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv de lichide)- debit urinar excesiv care poate depăşi capacitatea persoanei în vârstă de a se

Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la femei în absenţa manevrelor de stres şi a retenţiei urinare care asociază şi nevoia imperioasă de a urinaIncontinenţa de stres- mai frecventă la femeile vârstnice; apar scurgeri urinare instantanee secundare unei manevre de stres; apar numai în timpul zileiObstrucţie uretrală-frecventă la vârstnici, este secundară hipertrofiei benigne de prostată, stricturii uretrale, cancer de prostată; - picături

deplasa în timp util la toaletăFecalomul este o cauză frecventă de incontinenţă urinară; mobilizarea fecalomului stabilizează continenţa

apărute după terminarea micţiunii, senzaţie imperioasă de micţiune datorită hiperreactivităţii detrusorului sau incontinenţa prin preaplin determină retenţia urinarăHiporeactivitatea detrusorului- este o cauză rară de incontinenţă; este idiopatică/secundară nervului motor inferior sacrat; apar micţiuni frecvente, nicturie, polakiurie, reziduul postmicţional este mare(>450ml)

48.particularitatea tratamnt la varstnic-enumerare

Screening

TA ***

Talie şi greutate

Hemocult şi/sigmoidoscopie

Mamografie+_ examen clinic al sânilor la femei≤69 ani)

Test Papanicolau

Screening al vederii

Evaluarea problemelor consumului de alcool

Comportament sexual

Prevenirea BTS:evitarea comportamentului sexual cu risc, folosirea prezervativelor

Consiliere

Oprirea fumatului

Evitarea consumului de alcool în timpul conducerii auto, înotului,etc

Dieta : aport adecvat de calciu(la femei), scăderea consumului de grăsimi saturate şi colesterol

Activitate fizică regulată

Imunizări

Vaccinarea antipneumococică

Vaccinarea antigripală

Vaccinarea DT-rapel

Prevenirea accidentelor Chimioprofilaxie

Centura de siguranţă, cascheta(moto, bicicleta)

Discuri de profilaxie hormonală la femei aflate la menopauză

Sănătatea dentară

Vizite regulate la stomatolog

Spălatul pe dinţi

49.evaluarea copilului febril

Febra este definita de cresterea temperaturii corpului peste limitele considerate normale:

- temperatura rectala peste 38º C - temperatura axilara 37,2º C - temperatura orala 37,5º C Febra reprezinta cel mai frecvent simptom care aduce

copilul la medic, constituit de forte multe ori semnalul de alarma pentru parinti, ea semnificand o afectiune cu consecinte greu de anticipat, in general exagerate atat de familie cat si de medicul de familie. Masurarea corecta a temperaturii este foarte importanta pentru aprecierea febrei: - Temperatura rectala: utilizata frecvent la sugar si copilul mic, neconfortabila la copii mari, termometizarea 2 minute; - Temperatura axiala: termometizarea 5-6 minute, folosita de obicei la copilul mare, nu foarte slab; - Temperatura orala: 2-3 minute, nu trebuie consumate alimente fierbinti sau reci inainte;

- Temperatura timpanica: nu sunt indicate la sugarul mic 0-3 luni are valori asemanatoare temperaturii orale.

Evaluarea anamnestica - De cand este febril? - Daca a fost termometizat sau nu? - Contact de boli infectioase? - Tratament luat anterior? - Caracteristicile febrei ( durata, valori, aspect). Clinic Se apreciaza: - nivelul febrei - starea generala alterata sau nu; - simptome asociate.

50.stari febrile-cauze

I. Infectii A. Infectii bacteriene 1.Respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii); 2.Digestive (apendicita, colangita, colecistita, abcesul subfrenic); 3.Renale (pielonefrita, abcesul renal); 4.Cardiace (endocondita, bacteriana, pericardita purulenta); 5.Osoase (osteomielita); 6.Nervoase (meningita, decesul cerebral, tromboflebita septica a sinusurilor venoase cerebrale).B. Infectii virale

1. Infectii virale ale cailor respiratorii superioare 2. Mononucleoza infectioasa 3. Infectia cu virus citomegalic 4. Infectia cu virusul Coxackie B C. Infectii parazitare 1. Trichinoza 2. Amebioza 3. Toxoplasmoza 4. Toxocaroza D. Infectii cu spirokete si riketzii II. Colagenoze: 1. A R J 2. L E S 3. S. Kawasaki 4. Poliarterita nodoasa III. Neoplazii 1. Leucemii 2. Limfoame 3. Tumorii solide (neuroblastom, nefroblastom) 4. Tumori metastatice IV. Cauze diverse 1. Boli endocrine - tireotoxicoza - boala Addison 2. Boli metabolice - hipercalcemia idiopatica - guta - hiperlipoproteinemiile 3. Boli ereditare - displazia ectodermala hipo (an)hidratica 4. Febra medicamentoasa

51.situatii in care copilul febril necesita internare

- febra cu valori de peste 40°C; - sugar sub 3 luni; - copil prea somnolent sau prea agitat; - asocierea eruptiei purpurice; - asocierea tahicardiei , dispneei - asocierea convulsiilor; - fontanela bombata; - asocierea frisonului

52.situatii in care copilul febril poate fi tratata la domiciliu

- stare gen buna (dupa scaderea febrei)

- lipsa antecedentelor patologice semnificative

- lipsa semnelor de localizare infectioasa

- conditii bune de ingrijire la domiciliu

-investigatii minimale normale

53.modalitati de scadere a febrei(de catre mama)

Antitermic: mijloace simple:- scoaterea imbracamintei

- aerisirea camerei- supliment lichide

antitermice:acetaminofen,ibuprofen, aspirina

mijloace fizice:- impachetari hipotermizante

- baie hipotermizanta- punga cu gheata pe frunte- racire centrala

Antibiotic:se efectueaza cu precautie in urmatoarele cazuri:

-semne evocatoare de infectie bact

- febra la nn sau sugar < 3 luni

- antecedente de infectii severe/convulsii febrile

- patologie pulm cronica

- maladii congenitale de cord

- instabilitate metabolica

- imunodeprimati

- copii distrofici

- febra cu val > 40

54.dg+sarcina trimestru I55.catagrafia

fenomenul de îmbătrânire a populaţei; creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;

structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;

componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;

statutul femeilor în cadrul familiei;

fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.

56.bolile cu transmitere sexuala ( putin probalil sa pice)

X

57.evaluarea initiala si periodica a pacientului cu Dz II

Prima vizita-evaluarea initiala

-educatia pacientului: informatii asupra bolii si stilului de viata La fiecare consultatie a pacientului diabetic

-urmarirea rezultatelor automonitorizarii glicemiei (daca aceasta s-a facut)

-masurarea TA-masurarea greutatii/IMC-inspectia picioruluiLa 3 luni

-determinarea HbA1c pentru evaluarea controlului glicemicAnual-examen FO-depistarea microalbuminuriei-profil lipidic

-evaluarea riscului pentru picior diabetic, testarea sensibilitatii cu monofilament.

-uree, creatinina

58.Trat BPOC

Bronhodilatatoare b2-agonişti cu durata scurtă de

acţiune(Salbutamol) anticolinergice cu durata scurtă de

acţiune (Ipratropium) si cu durata lungă de acţiune(Tiotropium)

Teofiline retard Corticosteroizi inhalatori (CS):Fluticazona,

Budesonid Terapii combinate: Bronhodilatatoare + CS

(Seretide, Symbicort) Mucolitice

59.Drepturile pac., obligatiile cabinetului MF,menegementul(sa speram ca nu pica)

Activitatea curativa si cea preventiva este completata cu activitatea manageriala a cabinetului care este obligatorie datorita raportarilor lunare catre casele de asigurari de sanatate. In activitatea de manager medicul de familie este ajutat de catre echipa lui de lucru, careia ii deleaga sarcini, si care este formata din asistenta de cabinet, asistenta de ocrotire, contabil, in anumite cabinete exista secretara, gestionar, etc.; acestia contribuie mai mult sau mai putin la rezolvarea a o serie intreaga de probleme medicale, administrative, de intretinere a cabinetului, de completare a actelor medicale, efectuarea de statistici si situatii lunare a gravidelor, lauzelor, bolilor cronice, etc.

60.Factori de risc in sindrom coronarian (de aici sub din HTA,urgente cardiov)

hipertensiunea arteriala, dislipidemia, DZ si toleranta alterata la glucoza, istoric familial de boala arteriala coronariana, premature (sub 55 la tata, sub 65

ani la mama), fumatul, sindromul metabolic si obezitatea, boala renala cronica, sedentarismul,

consumul de cocaina

61.Dg. diferential sd. coronar acut

Cardiac: pericardita, miocardita

B. aortei: disectia acuta de aorta

B. pulmonare: embolie pulmonara

B. gastrointestinale: afectiuni esofagiene, colecistita acuta

62.Masuri terapeutice in sp in sd. coronar acut

Nitratii se vor evita in caz de hipotensiune (Tas<90 mm Hg), in cazul suspiciunii de VD (VD), sau in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum

sildenafilul. Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al

miocardului. Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus

Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15 minute. Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie

la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie.

Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina. Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor si

simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva. Oxigenoterapie, 4-6 l/min. Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH) cu

administrare subcutanata se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).

Enoxaparina este de preferat inaintea HNF, in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale (CABG), in

24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia). Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,

reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul trombocitemiei induse de heparina:

antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina, daca in

conduita terapeutica este inclus si cateterismul precoce si angioplastia (clasa I)

eptifibatide sau tirofiban se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina crescuta

sau alte modificari cu risc mare in ciuda atitudinii terapeutice conservative (Clasa IIa).

Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara. IECA sunt indicati in

disfunctie de VS (FE<40%), in IM anterior, in congestie pulmonara, acestia imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.

Blocantii receptorilor de angiotensina ARB, reprezinta o alternativa la pacientii cu intoleranta la IECXA.

Terapia normolipemianta cu inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine)

se initiaza inainte de determinarea nivelelor lipidice (tinta: LDL,100 mg/dl, LDL,70 mg/dl la pac cu risc crescut).

Antagonistii aldosteronici, spironolactona, eplerenona,se vor administra la pacientii postinfarct cu ICC in absenta disfunctiei renale sau a hiperpotasemiei

Aritmiile ventriculare semnificative se vor trata cu amiodarona. administrarea profilactica a agentilor antiaritmici, precum flecainida (clasa IC)

pentru EXV se asociaza cu mortalitate crescuta. Fibrinoliticele, precum alteplaza (tPA), reteplaza (rtPA), tenecteplaza (TNK),

administrate in STEMI scad mortalitatea si imbunatatesc functia VS. se administreaza in primele 12 ore dupa debutul simptomelor in prezenta supradenivelarii ST mai mari de 1 mm in 2 derivatii invecinate sau

HBAS nou in absenta contraindicatiilor. In primele 3 ore se prefera PCI,

in special daca pacientii cu STEMI au risc mare de soc cardiogen, hemoragie. Nu exista beneficii ale tratamentului fibrinolitic in AI/NSTEMI.

Diureticele, precum furosemidul, in cazul prezentei semnelor si simptomelor de ICC.

Dobutamina 2-20 micrograme/kg/min iv, la TAs intre 70-100 mm Hg, in prezenta semnelor de edem pulmonar acut sau soc cardiogen cu debit cardiac

scazut Dopamina

5-15 micrograme/kg/min iv in prezenta semnelor si simptomelor de soc.

In IM de VD se administreaza solutii iv. Pentru normalizarea glicemiei: insulina

63.Educarea pac.dupa sd coronar ac.

Regim alimentar Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II.

Hiposodat in caz de hipewrtensiune si ICC. Exercitii fizice

Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.

Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati. Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta

simptomelor. Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.

Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie are prognostic bun pe termen lung.

Preventie Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana. Se recomanda reabilitare cardiaca. Controlul greutatii corporale. Abandonarea fumatului.

Modificarea factorilor de risc.

64.Afect. care se prezinta ca si crize HTA

65.Criterii pe HVS

67.Menegementul in urgenta al EPA

Tratamentui edemului pulmonar acut cardiogen (EPAC) impune masuri de extrema urgenta care vor fi aplicate la domiciliul bolnavului, la cabinetulmedicului de familie sau in timpul transportului catre spital.

Tratamentul simptomatic

• plasarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun, fotoliu sau la marginea patului cu picioarele mai jos pentru a reduceintoarcereavenoasa

• se aspira expectoratia si se curata cavitatea oro-faringiana a bolnavului

• reducerea presarcimi prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4) care vor fi schimbate la 10-15 minute

• administrarea de oxigen pe sonda nasofaringiana umidificat prin barbotaj 2/3 apa +1/3 alcool

68.Fact. de risc predispozanti in disect. Ao

HTA, fumatul, dislipidemia, cocaina bolile de t conjunctiv (Sd Marfan, Sd Ehlers Danlos,) Afectiuni vasculare ereditare (bicuspidia Vao, Coarctatia de Ao) Inflamatia vasculara (arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, B

Behcet, Luess) Traumatismele prin decelerare (accidentele de masina, caderiel) Sarcina, Iatrogene (cateterismul, chirurgia cardiaca)

69.Clasif de Bakey

70.Dg.dif. disect. Ao

IMA: greu de diferentiat: - durerea e mai brusca - persistenta HTA - manifestari neurologice, CV anterior absente - aparitia revarsat pleural, pericardic IAo acuta Tumori mediastinale Miocardita acuta

TEP

71.Dg.TEP-simpt., obiectiv,Rx,CT,

Ocluzia uneia sau mai multor ramuri ale arterelor pulmonare, cu trombi formati si migrati din sistemul venos profund al membrelor inferioare sau din cordul drept.

Asociat cu TVP ca Boala trombo-embolica. Simptome:

- debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau hemoptizii

- TEP masiv – soc TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau cu TVP

prezenta Obiectiv:

tahicardie si tahipnee, hTA in prezenta jugularelor turgescente semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu sistolic de IT,

S3 de VD, regurgitare pulmonara cianoza: TEP mare frecatura pleurala, colectie pleurala tromboflebita de mi subfebrilitati

RX: normal, in contextul tablou clinic respirator sever hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale

CT spiral (angio CT) cu subst de contrast evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare (imagine

lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)

DG STOP CARDIAC:Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:

- paloarea sau cianoza instalate brusc

- pierderea starii de constienta

- incetarea spontana a miscarilor respiratorii

- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)

- absenta zgomotelor cardiace

- aparitia midriazei.

Cauze Epistaxis:

1. Cauze locale:

- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):

• Accidentale

•Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal

- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana

Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala

- Corpi straini

- Ulcer trofic perforant al septului

- Tumori benigne:

• Polip sangerand al septului nazal

• Papiloame

• Meningocel endonazal

Tumori.maligne:granulom.malign.mediofacial

2. Cauze generate

- boli infectioase

• gripa

• rubeola

* varicela

* scarlatina

• febra tifoida

- boli cardiovasculare

• HTA

• Stenoza mitrala

• insuficienta mitrala

• miocardita

* anevrismul de carotida interna

- boli ale ficatului

• hepatita acuta

• ciroza hepatica

• insuficienta hepatica cronica

- boli ale sangelui si vasculare

• anemii grave

• leucemii si mielom

* purpura reumatoida

* hemofilii

* purpura trombocitopenica idiopatica

* teleangioctazia hemoragica Rendu-Osler

- tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante, trombolitice sau antiagregante plachetare

- alcoolism

- intoxicatii

- boli carentiale

- cauze endocrine

Tratament in socul anafilactic:

Schema de tratament

- Adrenalina se poate administra:

* s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)

• i.m.

• i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.

- Hemisuccinat de hidrocortizon

• doza de atac 250 mg i.v. lent

• se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore

- Oxigenoterapie 6-8 1/minut

- Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa

- Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala

- Antihistaminice : clorfeniramina 10 – 20 mg intramuscular sau lent intravenos

- Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 – 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesara

In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinicacel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

Tratament in colica nefritica:

-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticlecu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti);

- Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);

- Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);

- Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina,Scobutil i.v. lent);

- Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.

- Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil

compus, Piafen;

- Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)

- analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)

72.Managementul HTP73.Clasif. risc cardiovasc74.Modif subclinice de organ75.Afectare clinica organ tinta76.Trat complex HTA77.Monitorizare78.Trat HTA, sd metabolic,Dz79.Factori predictive de evol nefav de HTA

80 .

81.Urgente cardiovasc-enumerare