Post on 14-Apr-2016
Utilizarea testelor de inteligență
emoțională
•Introducere: despre IE
•Inteligența emoțională (engl. Emotional intelligence (EI) sau emotional quotient (EQ) ).
• Noțiunea de IE a apărut prima oară în 1966 (B. Leuner: Emotional intelligence and
emancipation)
• Prima teorie (1990 ) a IE a aparține autorilor Peter Salovey & Jack Mayer. Au privit
iniţial inteligenţa emoţională ca o parte a inteligenţei sociale.
• IE puternic popularizată de Daniel Goleman (1995) - Daniel Goleman – carte
Emotional Intelligence - Why it can matter more than IQ (roman de succes, nu este o
lucrare științifică)
considera că IE este cel mai puternic predictor al succesului la locul de muncă (mit)
• dpdv istoric
teoria inteligenței multiple (Gardner, 1983) joacă un rol important în apariția
constructului de IE, ”Nu intrebati, cat de inteligenți sunteti, ci ce tip de inteligență
aveți”. Inter-personalul si Intra-personalul corespund cu definitia de Inteligenta
Emotionala.
Inteligenţa socială (Thorndike,1920) ”capacitatea de a înţelege şi de a acţiona
inteligent în cadrul relaţiilor interumane ”.
Studiile nu par să lămurească prea mult domeniile de referinţă ale celor două tipuri de
inteligenţă. Un tip de inteligenţă este definit prin competenţele celuilalt tip.
•Au existat multe divergențe în definirea IE. Derivă în primul rând din
operaționalizarea constructului, IE fiind văzută fie ca o constelație de dispoziții,
fie ca un set de abilităţi, competenţe sau îndemânări învăţate. Distincţia este
importantă pentru că afectează în mod direct interpretările rezultatelor și
metodele de intervenție.
• În prezent există două modele principale de IE: modele ale IE bazate pe
abilități, modele IE bazate pe trăsături. Se întâlnește și noțiunea de model
mixt al IE (aici fiind încadrată de obicei perspectiva lui Goleman), însă nu
are fundament. Între modelele bazate pe trăsături și cele mixte nu există
diferențe teoretice și nici empirice (Joseph and Newman, 2010).
Inteligenta emoțională la locul de muncă
• În termenii puterii de predicţie pentru performanţă, abilităţile cognitive
urmate de Conştiinciozitate rămân cei cei mai buni predictor.
• Studiile privind EI și performanța evidențiază rezultate inconsistente
: relații pozitive sau lipsa unei relații ( Cote & Miners, 2006).
• asocierea dintre EI și performanța academică și profesională devine mai
semnificativă în contextual unui IQ mai scăzut. (Petrides, Frederickson, si
Furnham, 2004, Cote & Miners, 2006). Astfel angajații cu abilități cognitive
scăzute, dar EI ridicat obțin performanțe mai ridicate (task performance and
organizational citizenship behavior).
• EI (atât ca trăsătură, cât și ca abilitate) prezice mai bine performanța în joburi
ce presupun expresivitate emoțională sau muncă emoțională (emotional labor)
(Joseph & Newman, 2010- studiu metaanalitic).
Inteligenta emoțională la locul de muncă
• Un nivel ridicat de EI corelează cu:
• Creșterea retentiei angajatilor (McClelland, 1999);
• Reducerea stresului ocupațional (Krishnakumarr & Lalitha, 2014);
• Creșterea satisfacției profesionale (Thomas, Tram & O’Hara, 2006);
• Performanță în vânzări (Hay & McBer, 1997);
• Munca eficientă în echipă (Jordan & Askkanasy, 2006).
• Lipsa bullying-ului (un EI scăzut corelează atât cu comportamentul de agresor,
cât și de victim a bullyingului) (Lamb, Jennifer; Pepler, Debra J.; Craig,
Wendy, 2009).
• Validitate incrementală
• Conştiinciozitatea aduce ~8% varianţă suplimentară peste IQ (R2 = .208, VR2
= .084),
Inteligenţa emoţională aduce ~6% varianţă suplimentară peste IQ (R2 = .182,
VR2 =.058);
• Concluzie: inteligenţa emoţională pare astfel să fie un supliment mai slab al
abilităţilor cognitive decât este personalitatea.
Validitate de aspect
Rezultatul studiului evidenţiază faptul că MSCEIT are validitate de aspect.
Participantii care obțin scoruri mai ridicate sunt mai mai predispuși la a evalua
MSCEIT favorabil în ceea ce privește valabilitate față și corectitudine în contexte
de selecție.
• Modelul IE bazat pe trăsături
•Reprezentant: Reuven Bar-On - Conform acestuia Inteligența general estecompusă din Inteligența cognitiva și cea emoțională
• IE „o constelaţie de dispoziţii comportamentale şi percepţii despre sine privind abilitatea de a identifica şi utiliza informaţii de natură emoţională”.
•se măsoară prin autoevaluare
•IE bazată pe trăsături trebuie investigată în cadrul evaluărilor personalităţii.
•Autoevaluările inteligenţei emoţionale sunt rareori corelate cu inteligenţa propriu-zisă
(r<.30), de aceea autoevaluările stărilor emoţionale au fost denumite de autori
”metaexperiences of mood” pentru a fi diferenţiate de IE ca aptitudine
•se referă la potenţialul de performanţă, mai degrabă decât la performanţa în sine este
mai degrabă orientat spre proces, decât orientat spre rezultat (util așadar în dezvoltare)
•2006 a dezvoltat una dintre primele metode de măsurare a IE care au folosit noţiunea de
„Coeficient Emoţional” (EQ).
Modelul Bar-On
Conform acestui model, IE (sau social-emotionala) este
formata din cinci meta factori:
1. metafactorul intrapersonal se refera la conștiinţa
de sine și la expresia de sine, guvernând aptitudinea
unei persoane de a fi conștientă de propriile emoţii și de
propria persoană în general, de a-și înţelege propriile puncte tari și puncte
slabe și de a-și exprima sentimentele și pe sine într-o manieră non distructivă.
2. metafactorul interpersonal se refera la conștiinţa, deprinderile și
interacţiunea sociale, adică aptitudinea unei persoane de a fi conștientă de
sentimentele, grijile și nevoile celorlalţi și de a fi capabilă să iniţieze și întreţine
relaţii de cooperare, constructive și reciproc satisfăcătoare.
Modelul Bar-On
3. metafactorul managementului stresului se referă la gestionarea și controlul
emoţional, la aptitudinea unei persoane de a gestiona emoţiile astfel încât
acestea să lucreze în avantajul, și nu contra sa.
4. metafactorul adaptabilitate se referă la managementul schimbării, adică la
adaptarea atât la schimbările personale și interpersonale, cât și la
schimbările mediului imediat.
5. metafactorul stare generală se referă la automotivare și la aptitudinea unei
persoane de a se bucura de propria persoană, de ceilalţi și de viaţă în general,
dar și la modul în care își influenţează viziunea generală asupra vieţii și
sentimentul general de mulţumire.
Inventarul Reuven Bar-On al inteligenţei
emoţionale
(EQ-i)
Emotional Quotient Inventory
Prezentarea testului EQ-i
• este rezultatul a 17 ani de cercetare a inteligenţei emoţionale
• reflectă concepţia lui Reuven Bar-On cu privire la inteligenţa emoţională
(social-emoţională)
• conţine 133 de itemi, scoraţi pe o scală Likert cu 5 trepte
• se administrează creion-hârtie sau online
• durata medie de administrare este de 30 minute
• Grup țintă- adolescenţi și adulţi (peste 16 ani)
• În România, EQ-i există în prezent doar în forma standard de 133 de itemi
• În SUA, EQ-i este disponibil în mai multe forme:
• Interviul EQ (pune întrebări în concordanţă cu cele cinci scale şi 15 subscale
care măsoară IE)
• Versiunea scurtă a EQ-i (de 52 de itemi, ideală pentru profesioniştii din
domeniul sănătăţii mentale care se ocupă de un număr mare de cazuri)
• EQ-i:125 (versiunea de 125 de itemi a EQ-i standard, exclude itemii scalei
Impresie negativă şi ultimul item )
• Versiunea pentru tineri a EQ-i (EQ-i:YV a fost proiectată pentru a fi
administrate copiilor şi adolescenţilor cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani)
• EQ-360 evaluează inteligenţa emoţională dintr-o perspectivă multievaluator
Scale
Respectul de sine (SR, „Self-Regard”) aptitudinea de a se respecta pe sine și
de a se accepta ca fiindfundamental bun.
Conştiinţa de sine emoţională (ES, „Emotional Self-Awareness”) aptitudinea
unei persoane de a-și recunoaște propriile sentimente.
Asertivitatea (AS, „Assertiveness”) aptitudinea de a-și exprima trăirile,
credinţele și gândurile și de a-și apăra drepturile într-o manieră non-
distructivă.
Independenţă (IN, „Independence”) aptitudinea de a fi autodirecţionat și
autocontrolat în gândire și acţiune și de a fi liber de dependenţă emoţională.
Autoactualizarea (SA, „Self-Actualization”) se referă la aptitudinea
persoanei de a-și pune în valoare capacităţile potenţiale.
Empatia (EM, „Empathy”) este aptitudinea de a fi conștient de sentimentele
celorlalţi, de a le înţelege și aprecia.
Responsabilitatea socială (RE, „Social Responsability”) reprezintă
aptitudinea de a se dovedi un membru cooperant, care contribuie constructiv la
succesul grupului său social.
Relaţionare interpersonală (IR, „Interpersonal Relationship”) implică
aptitudinea de a stabili și menţine relaţii mutual satisfăcătoare, care sunt
caracterizate prin intimitate și prin oferirea și primirea de afecţiune.
Scale
• Testarea realităţii (RT, „Reality Testing”) aptitudinea de a evalua
corespondenţa între ceea ce simte sau trăiește o persoană și ceea ce există cu
adevărat, obiectiv, în realitate.
• Flexibilitatea (FL, „Flexibility”) aptitudinea unei persoane de a-și adapta
emoţiile, gândurile și comportamentul la situaţiile și condiţiile af ate în
schimbare, în jurul său.
• Rezolvarea de probleme (PS, „Problem Solving”) reprezintă aptitudinea de a
identifica și defini probleme, precum și de a implementa soluţii potenţial
eficiente.
• Toleranţa la stres (ST, „Stress Tolerance”) aptitudinea de a ţine piept
evenimentelor nefavorabile fără a claca, printr-un coping activ și pozitiv la
stres.
• Controlul impulsurilor (IC, „Impulse Control”) reprezintă aptitudinea de a
rezista la sau de a amâna un impuls, un imbold sau o tentaţie de a acţiona.
• Optimism (OP, „Optimism”) aptitudinea de a privi partea bună a vieţii și de a
menţine o atitudine pozitivă, chiar și în faţa necazurilor.
• Fericirea (HA, „Happiness”) aptitudinea unei persoane de se simţi mulţumită
de propria viaţă, de a-i plăcea de sine și de ceilalţi și de a se distra.
Modelul bazat pe aptitudini
Reprezentanți- Salovey şi Mayer „abilitatea de a percepe, integra emoţia în procesele
raţionale, de a înţelege şi controla emoţiile în scopul dezvoltării personale”.
•Avantajele IE ca aptitudine sunt:
dificultatea simulării aptitudinii
operaţionalizarea foarte clară a conceptului IE
contribuţiile unice din predicţie, obiectivitatea și imposibilitatea distorsionării
ca în cazul oricărei aptitudini, vorbim de nivel de dezvoltare
Există răpunsuri corecte si greșite
Identificarea și marcarea răspunsului ca fiind corect ţine de:
”metoda consensului general” (majoritatea persoanelor din eșantionul de cercetare
consideră răspunsul corect)
”metoda consensului experţilor” (este utilizată drept criteriu media răspunsurilor date
de experţi în domeniul emoţilor la o alternativă dată)
Modelul cu patru ramuri al inteligenţei emoţionale - Four-
Branch Model (Salovey şi Mayer)
Perceperea emoţiilor: capacitatea de a detecta
şi a descifra emoţiile în chipuri, imagini, voci,
şi artefacte culturale,
inclusiv capacitatea de a identifica
propriile emoţii.
Utilizarea emoţiilor/Facilitarea gândirii: capacitatea de a exploata emoţiile pentru a
facilita diverse activităţi cognitive, precum gândirea şi rezolvarea problemelor.
Înţelegerea emoţiilor: abilitatea de a înţelege limbajul emoţional şi de a descifra
legăturile complicate dintre emoţii.
De exemplu, înţelegerea emoţiilor cuprinde abilitatea de a identifica diferenţele dintre
emoţii asemănătoare şi abilitatea de a recunoaşte şi descrie cum evoluează emoţiile în
timp.
Gestionarea emoţiilor: capacitatea de a regla emoţiile atât în noi înşine cât şi la
alţii.
Mayer-Salovey-Caruso Emotional
Intelligence Test (MSCEIT)
Testul Mayer-Salovey-Caruso de
evaluare a inteligenţei emoţionale
• MSCEIT
este o scală de aptitudini, adică măsoară cât de bine îndeplinesc oamenii sarcini şi
rezolvă probleme emoţionale
reflectă concepţia lui Mayer, Salovey, Caruso cu privire la inteligenţa emoţională
Precursorul MSCEIT este testul MEIS (Multifactor Emotional Intelligence Scale)
• Descriere testului
Conţine 141 de itemi verbali/imagini
Se administrează creion-hârtie sau online
Durata de administrare este de 30-45 minute
Se adresează adolescenţi și adulţi (peste 17 ani)
Scalele/structuraCoeficientul de inteligenţă emoţională total
oferă un indice global al IE
Scorurile ariilor
Scorul IE experienţiale oferă un indice cu
privire la aptitudinea persoanei evaluate de a percepe informaţii emoţionale, de a le pune în
legătură cu alte senzaţii, cum ar fi culoarea şi gustul, şi de a le utiliza pentru a facilita gândirea.
Scorul inteligenţei emoţionale strategice oferă un indice cu privire la aptitudinea persoanei
evaluate de a înţelege informaţiile emoţionale şi de a le utiliza strategic în planificarea şi
gestionarea propriei persoane.
Scorurile ramurilor
Scorul perceperii emoţiilor indică gradul în care persoana evaluată poate identifica emoţiile
proprii sau ale altor persoane.
Scorul facilitării gândirii indică gradul în care persoana evaluată îşi poate utiliza propriile emoţii pentru a-
şi îmbunătăţi gândirea.
Scorul înţelegerii emoţiilor indică gradul în care persoana evaluată înţelege complexităţile
semnificaţiilor emoţionale, ale schimbărilor emoţionale şi ale situaţiilor emoţionale.
Scorul managementului emoţional indică cât de capabilă este persoana evaluată să gestioneze
emoţiile în propria viaţă şi în vieţile celor din jur.
1. Sarcina feţelor - li se cere respondenţilor să identifice ceea ce simte o persoană, pe baza
expresiei sale faciale
2. Sarcina imaginilor - solicită persoanei evaluate să indice gradul în care anumite imagini sau
peisaje exprimă diverse emoţii
3. Sarcina Senzaţiilor - solicită ca persoana evaluată să genereze o anumită emoţie, cu
scopul de a o compara şi pune ulterior în opoziţie senzaţiile corespunzătoare respectivei
emoţii cu senzaţiile specifice altor modalităţi senzoriale
4. Sarcina Facilitării - măsoară cunoştinţele respondenţilor în legătură cu modul în care stările
emoţionale interacţionează şi sprijină gândirea şi raţionamentul.
5. Sarcina îmbinărilor - evaluează aptitudinea persoanei evaluate de a analiza amestecuri de
emoţii pe părţi componente şi invers, de a asambla emoţii simple în sentimente complexe.
6. Sarcina Modificărilor - măsoară cunoștințele persoanei evaluate în legătură cu „lanţurile”
emoţionale, sau cu modul în care o emoţie se transformă într-o alta (de exemplu, cum se
transformă furia în turbare)
7. Sarcina Managementul emoţiilor – solicită persoanei să evalueze eficienţa acţiunilor
alternative pentru atingerea unui anumit rezultat, în situaţii în care o persoană trebuie să-şi
adapteze propriile emoţii.
8. Sarcina Relaţii dintre emoţii - solicită respondenţilor să evalueze cât de eficiente sunt
diverse acţiuni în vederea obţinerii unui rezultat care implică alte persoane.
Interpretarea
• MSCEIT furnizează 15 scoruri principale.
• Scorurile MSCEIT sunt calculate ca centile empirice, fiind apoi transformate în
• scoruri standardizate cu media de 100 şi deviaţia standard de 15.
• Dacă o persoană evaluată obţine un scor MSCEIT de 100, atunci aceasta se
încadrează în medie, din punctul de vedere al inteligenţei emoţionale.
• O persoană care obţine un scor de 115 se situează la aproximativ o deviaţie
standard peste medie sau la centila 84.
• Dacă o persoană obţine un scor total MSCEIT de 85, atunci se situează la
aproximativ o deviaţie standard sub medie, adică la centila 16.
• Mai jos, sunt redate liniile directoare de interpretare ale scorurilor obţinute la
MSCEIT
Pentru a facilita interpretarea MSCEIT,
rapoartele oferă nu doar scorurile şi graficele, ci
şi textele explicative necesare interpretării.