Inteligenta financiara

135
KAREN BERMAN este fondatoare, pregedinti gi coproprietarP a Business Literacy Institute, o firm5 de consultanG ?n domeniul financiar, care se O C U ~ ~ de programe adaptate de pregiitire profesionala gi produse gi servicii destinate Tnlelegerii felului ?n care se mhoari succesul financiar gi a modului in care acesta poate fi influenpt de catre toti membrii unei organizatii. Berman a lucrat cu zeci de companii, ajutiindu-le sii stabileasca programe de initiere financiarii care s%transforme angajatii, managerii gi liderii i n parteneri de afaceri. JOE KNIGHT este coproprietar al Business Literacy Institute gi coproprietar a1 firmei Setpoint Systems. Activeazi Cn calitate de CFO la Setpoint gi ca organizator qi lector principal la Business Literacy Institute, lucriind cu clienti din btreaga lume, penuu a-i educa in domeniul finantelor. Knight crede cu adeviirat in transparenta financiarii, pe care o aplicg in fiecare zi la Setpoint. Karen Berman si Joe Knight Cmpreunb cu John Case financiara Ghidul managerului pentru injelegerea adeviratei semnificajii a cifrelor Traducere din limbo englezti de CARMEN- IUSTINA COJOCARU

description

Inteligenta financiara

Transcript of Inteligenta financiara

Page 1: Inteligenta financiara

KAREN BERMAN este fondatoare, pregedinti gi coproprietarP a Business Literacy Institute, o firm5 de consultanG ?n domeniul financiar, care se O C U ~ ~ de programe adaptate de pregiitire profesionala gi produse gi servicii destinate Tnlelegerii felului ?n care se mhoari succesul financiar gi a modului in care acesta poate fi influenpt de catre toti membrii unei organizatii. Berman a lucrat cu zeci de companii, ajutiindu-le sii stabileasca programe de initiere financiarii care s% transforme angajatii, managerii gi liderii i n parteneri de afaceri.

JOE KNIGHT este coproprietar al Business Literacy Institute gi coproprietar a1 firmei Setpoint Systems. Activeazi Cn calitate de CFO la Setpoint gi ca organizator qi lector principal la Business Literacy Institute, lucriind cu clienti din btreaga lume, penuu a-i educa in domeniul finantelor. Knight crede cu adeviirat in transparenta financiarii, pe care o aplicg in fiecare zi la Setpoint.

Karen Berman si Joe Knight Cmpreunb cu John Case

financiara Ghidul managerului pentru injelegerea

adeviratei semnificajii a cifrelor

Traducere din limbo englezti de CARMEN-IUSTINA COJOCARU

Page 2: Inteligenta financiara

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romlniei BERMAN, KAREN

Inteligenta financiari: ghidul managerului pentru infelegerea adevliratei semnificatii a cifrelor / Karen Berman gi Joe Knight impreuna cu John Case ; trad.: Carmen-Iustina Cojocaru. - Bucuregti : Curtea Veche Publishing, 201 1

Index ISBN 978-606-588-246-1

I. Knight, Joe 11. Case, John 111. Cojocaru, Carmen-Iustina (trad.)

Coperta: GRIFFON AND SWANS www.griffon.ro

KAREN BERMAN, JOE KNIGHT with JOHN CASE Financial Intelligence: A Manager's Guide to Knowing What the Numbers Really Mean

Original work Copyright O 2006 Business Literacy Institute, Inc. Published by arrangement with Harvard Business School Press.

Karen dedici aceasti carte sotului ei, Young Riddle,

a cajui dragoste gi a1 cirui sprijin sunt nemaiurate, precum gi fiicei lor, Marie,

care ne amintegte z i de zi bucurid acestei lumi.

Joe dedici aceasti carte sotiei sale, Donielle

gi celor Iapte J -Jacob, Jordan, Jewel, James, Jessica, Jonah ~i Joseph Christian (JC).

O CURTEA VECHE PUBLISHING, 2007 pentru prezenta versiune in limba roman%

Page 3: Inteligenta financiara
Page 4: Inteligenta financiara

firme mai mici, s-a aliturat unei companii noi, Setpoint Systems pi Setpoint Inc., care produce echipamente pentru parcuri de distrac~ie si echipamente pentru automatizarea fabricilor. fn calitate de director financiar a1 Setpoint, a invitat din proprie experienti cft de important este ca inginerii si ceilalti angajah s i inteleagi modul cumfunctioneazi afacerea. fn 2003, Joe s-a aliturat lui Karen in calitate de coproprietar a1 Business Literacy Institute ~i de atunci a lucrat cu zeci de companii in calitate de formator in domeniul financiar.

Ce intelegem noi prin inteligenti financiari? Aceasta nu este o abilitate inniscuti pe care fie o aveti, fie nu. fn mod categoric, unii oameni se pricep mai bine la cifre decft alyii, iar cftiva oameni renu- miti par s i posede o intelegere intuitivi a domeniului financiar care noui, celorlalti, ne scapi. Dar nu despre asta este vorba aici. Pentru majoritatea oamenilor de afaceri - si aici ne includem si noi - inte- ligenta financiari nu reprezinti altceva decft un set de abilititi care trebuie, si pot fi, invitate. Persoanele care lucreazi in domeniul finan- ciar deprind din timp aceste abilitlii si pe parcursul intregii lor cariere sunt capabili s i vorbeasci unii cu altii intr-un limbaj specializat care, celor neinitiati, ar putea s i le sune ca o limbi striini. Majoritatea directorilor executivi (nu toti) fie renunti la domeniul financiar, fie deprind abilitijile necesare pe parcursul ascensiunii lor citre vfrful ierarhiei, tocmai pentru c i este dificil s i administrezi o afacere daci nu intelegi ce vor s i spuni expertii in probleme financiare. Cu toate aces- tea, de prea multe ori, managerii care nu lucreazi in domeniul finan- ciar au avut ghinioane. Acestia nu au dobfndit abilititile necesare si astfel, intr-un mod sau altul au fost marginaliza~i.

fn mod fundamental, inteligenta financiari se reduce la patru cate- gorii distincte de abilititi, iar cfnd veri termina cartea ar trebuie s i le stipiplniti pe toate patru. Iati-le:

fnplegerea elementelor fundamentale. Managerii inteligend din punct de vedere financiar inteleg elementele fundamentale ale calculelor financiare. Ei sunt capabili s i interpreteze un cont de profit si pierdere, un bilant contabil si situatia unui flux de disponibilititi. Ei stiu care este diferenta dintre profit si dispo- nibilititi. Ei inteleg de ce bilanyl contabil se echilibreaz~ 0:1. - -1- .-! -' A* . . . .... 1 -

fntelegerea artei. Finangele si contabilitatea sunt o arti si in egali misuri o stiinti. Cele doui discipline trebuie s i hcerce s i cuantifice ceea ce nu intotdeauna poate fi cuantificat si de aceea, trebuie s i se bazeze pe reguli, estimiri si ipoteze. Managerii inteligenti din punct de vedere financiar sunt capabili s i observe unde aspectele artistice ale finantelor au fost aplicate cifrelor si stiu ci, aplic5ndu-le in mod diferit, pot ajunge la concluzii diferite. Astfel, atunci ~ 2 n d este cazul, ei sunt preghi~i, s i puni la indoialii cifrele si s i le conteste.

fntelegerea a~alizei. Odati ce intelegeti elementele fundamen- tale si puteti aprecia arta finantelor, puteti folosi informatiile pentru a analiza cifrele in profunzime. Managerii inteligenti din punct de vedere financiar nu eziti s i analizeze indicatorii, ren- tabilitatea investitiilor (ROI)* si a altele asemenea. Ei folosesc aceste analize pentru a-si fundamenta deciziile si de aceea deci- ziile lor sunt rnai bune.

fnrelegerea inzdginii de ansamblu. fn fine, cu toate c i prediim cunostinte pentru domeniul financiar si, d e ~ i suntem de pirere cii toati lumea ar trebui sii inteleagii latura financiari a unei afaceri, suntem in egali mkur i convinsi c l cifrele nu pot si nici nu reusesc s i dezvduie intreaga poveste. Rezultatele financiare ale unei afaceri trebuie intelese intotdeauna in context - cu alte cuvinte, in cadrul imaginii de ansamblu. Factori cum sunt economia, mediul concurential, normele, modificarea nevoilor si asteptirilor consumatorului si noile tehnologii, toate acestea afecteazi modul in care cifrele sunt interpretate si cum ar trebui luate deciziile.

Dar inteligen~a financiari nu se limiteazi la cititul unei cirti. Asemeni tuturor disciplinelor si abilititilor, ea nu trebuie s i fie doar invi~atZ, ci ~i practicati l i aplicati. Din punctul de vedere a1 laturii practice, sperim ~i ne dorim ca aceasti carte s i v i pregiteasci s i actio- nati, dupi cum urmeazi:

Page 5: Inteligenta financiara

Folosiri limbajul. Limbajul financiar este limbajul afacerilor. Fie c i v i place, fie c i nu, singurul lucru pe care organizatiile il au in comun sunt cifrele ~i modul in care ele sunt ordonate in tabele, analizate si raportate. Aveti nevoie sd folosiri acest limbaj pentru a fi tratati cu seriozitate si pentru a comunica intr-un mod eficient. Cum se intBmpli de obicei cu orice limbaj nou, nu v i puteti agtepta s i il vorbiti fluent de la inceput. Nu v i face!i probleme - intrati in discu6e gi incerca~i s i improvizati. Ve~i cBqtiga hcredere pe parcurs.

Puneti intrebiri. Dorim s i v i uitati cu ochi critic la situatiile si analizele financiare. Nu pentru c i am crede c i ceva este neapirat gresit in cifrele pe care le analizati. Pur si simplu credem cg este extrem de important s i htelegeti prin ce, cum si de ce diferi cifrele pe care le utiliza~i in luarea deciziilor. A v k d in vedere c i fiecare companie este diferiti, uneori singura modalitate de a intelege toti acegti parametri, este s i pune$ intrebiri.

Folosi#i informariile. Dupi citirea acestei ciqi, ar trebui s i gti~i foarte multe lucruri. Asadar, utilizati-le ! Utilizati-le pentru a miri fluxul de disponibiliti$, Utilizati-le pentru a analiza urmitorul proiect ambitios. Utilizati-le pentru a evalua rezul- tatele financiare ale propriei companii. Munca voastrii va deveni rnai distractivi si impactul asupra dezvoltirii companiei va fi mult imbunhitit. Aflati in ~oz i t ia noastri avantajati, ne place s i vedem angaja6, manageri 8i lideri care pot observa legitura dintre rezultatele financiare gi munca lor. Dintr-odati, ei par s i gtie si ce fac qi de ce o fac.

Agadar, sperim noi, aceasti carte va fi un sprijin in dezvoltarea inteligentei voastre financiare. Sperim ca ea s i v i ajute s i obtine6 un succes rnai mare, atBt personal, c2t gi profesional. Sperim ca ea s i ajute ca si compania dumneavoastri s i inregistreze un succes rnai mare. Dar rnai presus de toate acestea, credem c i dupii finalizarea lecturii, veti fi putin rnai motivati, rnai interesati si rnai neribditori s i intele- geti un aspect complet nou a1 afacerii.

Arta finantelor (si de ce este ea im~ortanta)

Page 6: Inteligenta financiara

Nu putem avea mereu incredere in cifre

D aci ati citi ziarele cu regularitate, - ati aflat in ultima vreme foartemulte despre modalititile uimitoare pe care oamenii le-au gisit pentru a falsifica evidentele firmelor. fnre- gistreazi vtnziri fictive. Ascund cheltuieli. Unele tehnici sunt sur- prinzitor de simple, cum ar fi cazul companiei de software, care in urmi cu cttiva ani $-a mirit veniturile expediind clientilor sii cutii goale de carton chiar inainte de finele unui trimestru. (Clienlii au trimis cutiile inapoi, bineinteles, dar nu inainte de urmitorul tri- mestru.) Alte tehnici sunt attt de complicate, incft par de nein~eles. (Le-au trebuit ani de zile contabililor si procurorilor s i clarifice toate tranzacGile false ale companiei Enron.) Atfta timp cft existi minci- no$ si ho;i pe acest pimtnt, unii dintre ei vor gisi, fir5 indoiali, modalititi de a comite fraude si deturniri de fonduri.

Poate ayi remarcat insi si altceva legat de lumea rnisterioasi a finan- yelor, si anume, c i multe companii gisesc modalititi perfect legale pentru ca evidentele lor contabile s i arate mai bine dectt ar arita in alte conditii. fn mod categoric, aceste modalititi legitime nu sunt la fel de spectaculoase cum este frauda puri: ele nu pot s i faci o companie falimentari s i par5 profitabili, cel putin nu pentru mult timp. Dar este uimitor ce pot s i realizeze acestea. Spre exemplu, o tehnici mirunti denumiti inregistrare unica' permite unei companii s i adune mai multe informatii negative si s i le inghesuie in documentele financiare ale unui trimestru, astfel incft rezultatele financiare ale urmitoarelor

Page 7: Inteligenta financiara

cont in altul poate imbunitie imaginea cfstigurilor trimestriale ale companiei determintnd mirirea pretplui actiunilor acesteia la bursi. fn timp ce noi scriam aceasti carte, Wall Street Journal publica un articol de fond despre modalitatea prin care companiile isi miresc profitul net reductnd fondurile de pensii - chiar daci acestea nu pot cheltui nici micar un binut pentru aceste ajutoare.

Cei care nu sunt specialigti in domeniul financiar ar putea fi indusi in eroare de astfel de manevre. fn afaceri, orice alt domeniu - marke- ting, cercetare gi dezvoltare, managementul resurselor umane, formu- larea strategiei gi aga mai departe - este evident subiectiv, o chestiune care depinde de experienti, ratiune, precum si de informatii. Dar finantele ? Contabilitatea ? Sigur, cifrele emise de aceste departamente sunt obiective, negru pe alb, de necontestat. fn mod evident, o com- panie a vfndut ceea ce a vfndut, a cheltuit ceea ce a cheltuit, a cfgtigat ceea ce a cfstigat. Chiar si ctnd este vorba despre fraudi, excepttnd cazul in care o companie expediazi cutii goale de carton, cum este posibil ca situatia s6 fie modificati de citre conducerea companiei cu atfta usurinti, astfel inctt aceasta s i arate complet diferit fati de reali- tate? Iar in lipsa fraudei, cum ar mai putea acegtia si-si manipuleze ath de lesne venitul net a1 propriei afaceri ?

ARTA FINANTELOR

Adevirul este ci attt contabilitatea, cft si finantele, asemeni tuturor celorlalte discipline din lumea afacerilor, sunt in egali mburi si arti gi ?tiinti. Aceasti asertiune ar putea-fi numiti secretul ascuns a1 directo- rului financiar sau a1 controlorului financiar, doar ci nu este chiar un secret, el este un adevir pe care toti cei din domeniul financiar il recu- nosc. Necazul este ci toti ceilale tind si-1 uite. Noi credem ci daci o cifri apare in situafiile financiare sau in rapoartele financiare prezentate conducerii, aceasta ar trebui s i reflecte k mod necesar realitatea exacti.

De fapt, lucrurile nu stau intotdeauna astfel, fie chiar gi pentru simplul motiv c i nici escrocii care jongleazi cu cifre nu pot gti totul. Ei nu au de unde s i cunoasci exact cu ce se ocupi fiecare persoani in fiecare zi intr-o companie, gi deci nu pot +ti exact cum s i distribuie cheltuielile. Nu pot gti exact ce durati de viati are un echipament si deci nu au de unde s i ?tie ctt de mult din costul initial a1 acestuia s i inrepistreze Pntr-un anllmit a n Artn mntnhi l i t / i t ; i c; n fiwnwtolnr octo

15 Nu putem avea mereu Incredere In cifre

arta de a folosi date limitatepentru a ajunge czt mai aproapeposibil de o descriere exacta' a modului in care functioneaza' o companie. Conta- bilitatea si finantele nu sunt o realitate, ele sunt o reflectare a realititii gi acuratetea acestei reflectiri depinde de abilitatea profesionigtilor din domeniul contabil si financiar de a emite ipoteze rezonabile ~i de a calcula estimiri rezonabile.

Este o munci dificili. Uneori, acestia trebuie s i cuantifice ceea ce nu poate fi ugor cuantificat. Alteori, trebuie s i realizeze raeonamente dificile cu privire la incadrarea unui anumit element. Niciuna dintre aceste complicatii nu apare pentru ci ei ar incerca s i misluiasci in vreun fel registrele contabile sau pentru c i ar fi incompetenfi. Com- plicatiile apar, deoarece attt contabilii, cft ~i specialigtii in domeniul financiar trebuie s i emiti permanent ipoteze calificate referitoare la aspectele financiare ale afacerilor.

Rezultatul acestor presupuneri si estimiri este, in mod firesc, o abatere a cifrelor. Vi rugim s i nu considerafi ci prin folosirea cuvin- tului abatere punem la indoiali integritatea cuiva. (Unii dintre cei mai buni prieteni ai nogtri sunt contabii- chiar asa este - iar unul dintre noi, Joe, chiar poarti titlul de director financiar - CFO). Cind este vorba despre rezultate f i c i a r e , abaterea hsearnni doar ci cifrele pot hclina ktr-o direc$e sau alta. hseamni doar ci profesioni~tii din domeniul con- tabiliti$i gi finantelor au folosit anumite ipoteze gi estimki h defavoarea altora atunci cind au elaborat situapde financiare. Unul dintre obiectivele acestei ci$ este s i faciliteze kelegerea acestor abateri, d o corecteze atunci c h d este necesar pentru a putea fi folositi in interesul propriu (si al ~ropriei companii). Pentru a kelege acest lucru, trebuie s i gtifi ce ktrebki s i punefi k privinp acestor ipoteze si estimki. fnarmafi cu aceste informatii, veti putea lua decizii adecvate, bine ghdite.

Page 8: Inteligenta financiara

f 7 Nu putem avea mereu incredere In cifre

Am ales ca exemplu una dintre variabilele care este frecvent estimati - una despre care nu v-ati fi gfndit c i ar trebui estimati in vreun fel. Veniturile din v2nza'ri sau v2nza'rile se refer; la valoarea a ceea ce compania a vfndut clientilor sii intr-o anumiti perioadi dati de timp. V i gfnditi probabil c i aceasti variabili este usor de determinat. Dar problema care se pune este cfnd ar trebui inregistrate veniturile (sau ,,recunoscute", asa cum le place contabililor sP spuni)? Iati citeva posibilititi :

Cfnd se semneazi un contract

Cfnd este livrat produsul sau prestat serviciul

C k d este emisi factura

Cfnd este plititi factura

Daci ati spus ,,Cfnd este livrat produsul sau prestat serviciulc', ave;i dreptate; asa cum vom vedea in capitolul 6, aceasta este regula fundamental; care determini momentul cfnd o vSnzare trebuie s i apari in contul de profit si pierdere. Cu toate acestea, regula nu este a t h de simpli. Ca sii poati fi aplicati trebuie emise o serie de ipoteze, iar intrebarea ,,cfnd este o vfnzare considerati vfnzare?" a fost un subiect foarte dezbitut in multe din cazurile de fraud; care au fost inregistrate in ultima parte a anilor '90.

* n o - r . ..PA ... > I . - - -..-I!A-! -:-..J-..- f l L ---I \ f a - -.-J\

SP ne imaginim, de exemplu, c i o companie vinde unui client un copiator, impreunii cu un contract pentru intretinere, totul inclus intr-un pachet financiar unic. S i presupunem c i echipamentul este livrat in luna octombrie, dar contractul de intretinere este valabil pentru urmitoarele douisprezece luni. Cft din pretul initial de cum- pirare ar trebui inregistrat in evidentele contabile pentru luna octom- brie ? fn definitiv, compania nu a prestat inci toate serviciile la care s-a angajat pentru tot anul respectiv. Bineinteles, contabilii pot estima valoarea acestor servicii si pot ajusta veniturile corespunzitor. Dar acest lucru necesiti o decizie importanti.

Iar acest exemplu nu este doar unul ipotetic. Mirturie s t i compa- nia Xerox, care a utilizat jocul recunoasterii veniturilor la o scari atft de mare, incft s-a descoperit mai tfrziu c i a admis in mod eronat veni- turi enorme din vSnziri, de 6 miliarde $. Care era problema? Xerox vindea echipamente in sistem leasing pe 4 ani, incluzSnd service-ul si intretinerea. Asadar, cft din pret acoperea costul echipamentului si ce

P parte din acesta era alocat celorlalte servicii ? De teami c i profiturile in scidere ale companiei puteau determina pribusirea preplui actiu- nilor, conducerea Xerox a decis s i inregistreze contabil de la inceput ~rocentele in crestere ale veniturilor anticipate - impreuni cu profi-

t

turile asociate. fn scurti vreme, aproape toate cfstigurile aferente acestor contracte eraurecunoscute la momentul vSnzirii.

Compania Xerox se simtea pierduti gi a incercat s i se foloseasci de contabilitate pentru a acoperi esecurile propriei afaceri. Dar pute;i inrelege ce vrem s i demonstrim in acest caz: existi destul de mult spa6u de manevrii, chiar gi fPri falsificarea evidentelor contabile, pentru ,, ,:$,,1, ,* ,,,+,L--+, ,., 1-1 --.. ?- -lc..l

Page 9: Inteligenta financiara

Un a1 doilea exemplu a1 laturii artistice a finantelor - gi care a jucat un rol uriq in recentele scandaluri financiare - este acela de a deter- rnina daci o anumiti cheltuiali reprezinti o cheltuiali de exploatare sau o cheltuiali pentru investitii. Vom ajunge la toate detaliile mai tirziu; pentru moment, tot ceea ce trebuie s i stiti este c i o cheltuiali de exploatare reduce profitul net imediat, in timp ce o cheltuiali pentru investitii isi distribuie influenta pe rnai multe perioade con- tabile. Puteti observa care este tentatia in acest caz. Stagipugin! Vreri sa' spuneyi ca' daca' luain toate consumabilele ji le numim cheltuieli pentru investigii, vom putea ma'ri profitul in mod corespunza'tor ? Este modul de gindire adoptat de compania WorldCom si datoriti ciruia a dat de bucluc. Pentru a preveni astfel de tentatii, atit contabilitatea, ca profesie, c h si firmele individuale se conduc pe baza unor reguli care stabilesc ce qi unde trebuie clasificat. Dar regulile lasP destul loc rationamentului individual qi libertilii de ac6une. $i iarisi, aceste rationamente pot afecta in mod dramatic profitul unei companii qi, in consecinti, prep1 de piati a1 acesteia.

Ne-am propus s i scriem aceasti carte, in primul rind, pentru cei care 1ucreazP in companii, nu pentru investitori. Prin urmare, de ce ar trebui s i iqi faci griji oricare dintre aceqtia cu privire la ceea ce am mentionat rnai sus ? Desigur, motivul este c i acegti oameni folosesc cifrele pentru a lua decizii. Chiar si voi faceti rationamente cu privire

19 Nu putem avea mereu Dncredere On cifre

la bugete, cheltuieli de investitii, cheltuieli cu personalul si o multime de alte aspecte- sau qeful vostru se o ~ ~ p i de aceste lucruri - pe baza unei evaluiri a situatiei financiare a companiei sau a departamentului vostru. DacP nu sunteti congtienti de ipotezele gi estimirile care stau la baza cifrelor si de modul cum ele afecteazi aceste cifre intr-o direc- tie sau alta, s-ar putea ca deciziile voastre s i fie gresite. Inteligenta financiari inseamni s i intelegeti unde sunt cifre ,,reale" - bine susti- nute ~i relativ clare - si unde sunt ,discutabile" - cu alte cuvinte, ce depind foarte mult de decizii personale. Si mai mult decit atiit, inves- titorii din afari, bancherii, furnizorii, clien$ gi altii vor folosi datele contabile ale companiei voastre ca subiect a1 propriilor decizii. Daci nu intelegeti foarte bine situatiile financiare qi nu ?titi exact la ce se uiti acegti oameni qi de ce o fac, atunci veti fi la mSna lor.

Page 10: Inteligenta financiara

Sa identificam ipotezele, estimarile si abaterile

s i inaintim deci mai profund in studiul acestui element a1 inteligentei financiare, incercfnd s i inte- legem aspectele ,,arcisticeu ale finantelor. Vom analiza trei exemple si vom pune cfteva intrebiri simple, dar esentiale:

Care sunt ipotezele in cazul unei cifre ?

Existi unele estimiri legate de cifre ?

Care sunt abaterile spre care ne conduc aceste ipoteze si estimiri ?

Care sunt implicatiile ?

Exemplele pe care le vom analiza sunt acumulirile si alocirile de fonduri, deprecierea si evaluarea. Daci acesti termeni suns de parcii ar aparene unei limbi ciudate, trebuie s i stiti CP specialistii din lumea finantelor inteleg si vorbesc aceasti limbi. Veri fi surprinsi cft de repede veti intelege suficient de mult pentru a vii putea descurca.

La o anumiti dati, in fiecare luni, :titi c i persoarra responsabili de controlul financiar in companie se o c u p ~ de ,,inchiderea registrelor ~ n ~ + - L : l a r ' C: ,:k ,~,a- A n - , C . r o n nl n n n i n m X C ; n . r n r ; . r r ~ - A o r o nqro

-. Si identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

f dureazi chiar atft de mult acest proces ? Daci nu lucrati in domeniul i financiar, v-ayi putea imagina c i o zi este suficienti pentru a aduna

: toate cifrele aferente sffrsitului unei luni. Dar d o ~ i - trei sriptdmiini ? 6 Ei bine, o etapi care ia mult timp este calcularea tuturor acumu- i f lirilor si a alocirilor. Nu este nevoie sP intelegeti acum detaliile - .: o vom face in capitolele 10 ~i 11. Pentru moment, cititi definitiile din t

i casete qi concentrati-vi asupra faptului c i toti contabilii folosesc acu- "ulirile si alocirile in incercarea lor de a reda o imagine mai exact; a

afacerii in luna respectivi. La urma urmei, nu foloseste niminui daci situatiile financiare nu ne informeazi exact cft de mult ne costi obti- nerea produselor si serviciilor pe care le-am vfndut luna trecuti. Acest lucru incearci din risputeri si-1 realizeze personalul departa- mentului de control si este unul din motivele pentru care acest proces dureazii atSt de mult.

Deterrninarea acumulirilor si alocirilor atrage dupi sine aproape intotdeauna emiterea unor ipoteze si a unor estimiri. Si luiim ca exemplu salariul vostru. S i presupunem c i ati lucrat in luna iunie la o noui line de produs si c i noua linie a fost introdusii in luna iulie.

Page 11: Inteligenta financiara

Sii identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

fn aceste conditii, contabilul care trebuie s i determine alocirile va trebui s i estimeze cft anume din salariul vostru trebuie s i fie alocat costului produsului (deoarece v-aG cheltuit mult din timpul vostru cu acele produse initiale) pi cft trebuie s i fie alocat costurilor de dezvol- tare (deoarece ati muncit in egali misuri pi la dezvoltarea initiali a produsului). Acesta va trebui totodati s i decidi cum s i inregistreze contabil acumularea din iunie fati de cea din iulie. fn functie de cum va rispunde acestor intrebki, el va putea modifica in mod semnificativ modul in care va arita contul de profit pi pierdere. Costul produsului este inclus in costul bunurilor vfndute. fn cazul in care costurile pro- dusului cresc, profitul brut scade , iar profitul brut este unul dintre indicatorii principali pentru aprecierea profitabilititii produsului. Totugi, cheltuielile de dezvoltare sunt destinate cercetirii si dezvol- tirii, care sunt incluse in sectiunea cheltuielilor de exploatare din cadrul contului de profit qi pierdere qi nu afecteazi in niciun fel pro- fitul brut. Deci, s i presupunem c i ace1 contabil a determinat c i tot salariul vostru ar trebui inclus in cheltuielile de dezvoltare ale lunii iunie, si nu in cheltuielile produsului aferente lunii iulie. Ipoteza sa presupune c i munca voastri nu a fost direct legat% de fabricarea pro- dusului pi in consecinti, nu ar trebui definiti drept cost de productie. Dar de aici rezulti o dubli abatere:

fn primul rfnd, costurile de dezvoltare sunt mai mari decft ar trebui s i fie. Un cadru de conducere care analizeazi ulterior aceste costuri ar putea decide c i dezvoltarea produsului este prea costisitoare pi deci, compania nu ar trebui s i ipi rnai asume aceste riscuri din nou. Daci se intfmpli apa ceva, compania ar putea si-si diminueze dezvoltarea produselor, periclitindu-si astfel viitorul.

fn a1 doilea rfnd, costul de productie este rnai mic decft ar trebui. La rfndul siu, acest aspect va afecta deciziile majore, cum ar fi stabilirea preprilor si angajirile de personal. Poate produsul va avea un pret prea mic. Poate vor fi angajate rnai multe persoane pentru a elimina ceea ce pare a fi un produs profitabil - depi profitul reflect5 unele ipoteze ambigue.

Desigur, salariul unui singur angajat nu va schimba prea mult situatia in majoritatea companiilor. Dar este foarte probabil c i ipo- tezele aplicate unei persoane s i se aplice !n egali misuri tuturor. Ca s i parafrazim un proverb familiar la Washington, D.C., un salariu aici, un salariu dincolo pi cft de cu rhd vorbim de bani adevirati. Oricum, acest caz este suficient de simplu pentru a oferi cu upurinti rispunsurile la intrebirile puse anterior. Ipotezele privind cifrele ? Timpul lucrat de voi a fost destinat dezvoltirii si nu a avut prea mult de a face cu fabricarea produsului care a fost vfndut in iulie. Esti- ma'rile ? Cum ar putea fi impiqit salariul vostru, daci este cazul, intre dezvoltare pi productie. Abaterea ? Costuri rnai mari de dezvoltare si costuri rnai mici de productie. $i implica~iile ? Preocupare in legituri cu costul ridicat de dezvoltare; prep1 produsului ar putea fi prea scizut.

Cine oare a afirmat c i finantele sunt lipsite de pasiune pi subtili- tate? Profesionistii din domeniul contabiliti~ii qi finantelor muncesc pentru a reda cea rnai exacti imagine posibili a performantei unei companii. fn tot acest timp ei ptiu foarte bine c i nu vor reupi niciodati s i evidentieze cifrele exacte.

PRECAUTIE IN PRIVINTA DEPREClERll

Un a1 doilea exemplu este utilizarea deprecierii. Notiunea de depre- ciere nu este complicati. S i presupunem c i o companie cumpiri c2teva utilaje sau mijloace de transport costisitoare pe care se apteapti s i le foloseasci timp de rnai multi ani. Contabilii se ghdesc la un asemenea eveniment in felul urmitor : dec2t s i deducem intregul cost din veniturile unei singure luni - aruncfnd probabil compania sau departamentul In pierdere in luna respectivi - ar trebui s i repartizim costurile pe toati durata de viati a echipamentului. De exemplu, daci ne gindim c i un utilaj va avea o durati de viati de trei ani, putem inregistra (,,depreciaa) o treime din costuri anual sau 1/36 lunar, uti- l i zhd o metodi simpli de depreciere.

Aceasta este o modalitate rnai bung de estimare a costurilor reale ale companiei in orice luni sau an dat, decft daci le-am hregistra pe toate odati. Mai mult decft atft, aceasta coreleazi rnai bine cheltuielile

Page 12: Inteligenta financiara

privind echipamentul, cu veniturile pe care de obicei legenereazi - o idee importanti, pe care o vom analiza in detaliu in capitolul4.

Teoria este perfect logic;. Totusi, in practici, specialistii in con- tabilitate sunt foarte precauti atunci c9nd decid cum se deprecieazi un echipament. Iar aceasti precau6e poate avea un impact considerabil. S i ne gindim la liniile aeriene. Cu cttiva ani in urmi, companiile din domeniu si-au dat seama c i avioanele lor aveau o durati de viati rnai mare dectt anticipaseri. Atunci contabilii acestor companii si-au modificat graficele de depreciere, astfel inctt s i reflecte durata rnai mare de viati a avioanelor. fn consecinti, in fiecare luni au dedus din venituri un volum rnai mic de depreciere. Ghiciti ce s-a intimplat? Profiturile din aceasti industrie au crescut semnificativ, reflectfnd faptul c i liniile aeriene nu erau nevoite s i cumpere avioane la fel de cur9nd cum estimaseri. Dar observati c i ace$ contabili au fost nevoiti sa' presupuna' c i pot anticipa care este perioada utili de exploatare a unui aparat de zbor. De acest rationament - si este, intr-adeviir, un rationament - depindea abaterea ascendenti a cifrelor referitoare la profit. Tot de acest rationament depind toate implicayiile : investitori care decid s i cumpere mai multe ac;iuni, directori din industria de profil care calculeazi daci isi pot permite cresteri salariale rnai mari, si altele.

*" Si identifidm ipotezele, estimarile si abaterile

NUMEROASELE METODE DE EVALUARE

Un ultim exemplu a1 artei finantelor este legat de evaluarea unei com- panii - respectiv determinarea valorii unei companii. Bineinteles, companiile listate la bursa, sunt evaluate zilnic de piata de capital. Valoarea lor este data de prep1 pe acgiune inmultit cu numirul de actiuni h circula~ie, cifri cunoscuti sub denumirea de capitalizare de piata' sau simplu pret de pis@ Dar, in anumite circumstante nici aceasti metodi nu reuseste sii capteze in mod veridic valoarea aces- tora. Ass spre exemplu, un competitor inclinat s i preia o companie, ar putea decide s i pliteasci o prima pentru actiunile acesteia, intrucit compania doriti valoreazi rnai mult pentru acesta dec9t pentru piati. Si, desigur, milioanele de companii care sunt in proprietate privati, nu sunt evaluate deloc pe piati. Cknd sunt cumpirate sau vkndute, cum- piritorii si vznzitorii trebuie s i se bazeze pe alte metode de evaluare.

Pentru c i vorbim despre arta finantelor, mare parte din aceasta ; consti in alegerea metodei de evaluare. Diferite metode determini

rezultate diferite - ceea ce, desigur, conduce la o abatere a cifrelor. I i Si presupunem, de exemplu, c i firma isi propune s i achizitioneze

! o companie cu actionariat restrins, producitoare de valve industriale. 1 Pentru afacerea voastri este o miscare buni - este o achizitie ,,strate- ! gici" - dar c9t de mult ar trebui s i plititi? Ei bine, ati putea s i ana-

lizati cistigurile companiei dorite (acesta este un alt termen pentru i profit), pe urmi s i mergeti pe piata liberi si s i vedeti c9t valoreazi

companiile similare comparativ cu cfstigurile lor. (Aceasta este cunos- : cuts sub numele de metoda ra~ei pret / csstiguri.) Sau a$ putea s i ana-

lizati c h de multe disponibilititi genereazi anual compania respectivii i rf pi sa v i imaginati cii de fapt, cumpirati acest flux de disponibilititi. 5 q Pe urmi, ati folosi o anumiti rati a dobhzii pentru a determina cft

valoreazi astki acest flux de disponibilitiigi. (Aceasta este metoda i , valorii actualizate a fluxului de disponibilititi.) Alternativ, ati putea t

pur qi simplu s% analizati activele companiei - fabrica, echi~amentele, Z

stocurile si asa rnai departe, impreuni cu imobilizirile necorporale, ! cum ar fi reputatia ~i lista clientilor - !i s i estima~i valoarea acestor p

active (metoda evaluirii activelor). 1 k

Este de prisos s i spunem c i fiecare metodii implici un minunchi de ipoteze ~i estimiri. Metoda ratei prel/ c@tiguri, de exemplu, esti-

1 meazi c i piata titlurilor de valoare este intr-un fel rationali si cn

Page 13: Inteligenta financiara

- - - -

S i identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

prevrile pe care le stabileste sunt in consecinti corecte. Dar, desigur, piata nu este in intregime rationali; daci piata inregistreazi o evolutie ascendenti, valoarea companiei dorite va fi mai ridicati dectt in momentele ~ 2 n d piata inregistreazi o evolutie descendents. Mai mult dech ath, aceasti cifri a ,,ctstigurilor", dupi cum vom vedea in partea a 11-a, este ea ins4i o estimare. Asa inch ati putea crede c i ar fi mai bine s i folosim metoda fluxului actualizat de disponibilititi. fntrebarea care se pune in legituri cu aceasti metodi este .Care este cea mai potriviti rati a dobtnzii sau rati de actualizare care ar trebui folositi atunci ctnd calculim valoarea fluxului de disponibilititi?" fn func$e de cum o stabilim, p r e ~ l ar putea varia considerabil, $i desigur, metoda evaluirii activelor este ea insisi doar'o colectie de presupuneri cu privire la valoarea fiecirui activ.

Ca gi cum aceste incertitudini nu ar fi suficiente, amintiti-vi de acea perioadi inctntitoare, scandaloasi, agitati cunoscuti drept avh- tul companiilor de internet de la sfirsitul secolului XX. Companii de internet nou infiintate gi ambitioase apireau peste tot, hrinite de un val entuziast de capital de risc. Dar in clipa in care investitorii, cum ar fi investitorii de capital de risc (VC*) isi investesc banii in ceva anume, ar vrea s i gtie ctt valoreazi investitia lor ~i in consecing, si compania in cauzi. C h d o companie este abia infiintati, aceste lucruri sunt mai greu de stiut. Ctgtiguri? Zero. Flux operational de fonduri? Zero. Active ? Neglijabile. fn vremuri normale, acestea sunt motive care i-ar indepirta pe investitorii de capital de risc de investitiile din faza de inceput. Dar in epoca firmelor de internet, acegtia renuntaseri la pre- cautii, bazhdu-se numai pe ceea ce numim metode neobignuite de evaluare. Au analizat numiid de ingineri de pe statul de plati. Au ana- lizat n u m h l de persoane care consultau lunar un website a1 unei firme. Un director general tfnir si ~ l i n de energie, cunostinti de-a noastri, a ctstigat milioane de dolari numai pentru c i a angajat un mare numir de ingineri de sistem. Din picate, la mai putin de un an in fata biroului aceleiagi com~anii am remarcat anuntul ,De inchiriat".

Metodele de evaluare din perioada avtntului companiilor de inter- net par absurde acum, chiar daci atunci nu pireau deloc rele, avhd in vedere ctt de putin gtiam despre ceea ce avea s i ne rezerve viitorul. Dar toate celelalte metode descrise anterior sunt rezonabile. Necazul

este c i fiecare metodi determini o abatere care conduce citre rezul- tate diferite. Iar irnplicatiile sunt vaste. Companiile sunt cumpirate si vtndute pe baza acestor evaluiri. Tot pe baza lor ele obtin imprumu- turi bancare. Daci detineti actiuni in propria companie, valoarea aces- tora depinde de o evaluare adecvati. Ni se pare echitabil ca inteligenta voastri financiari s i includi si o in~elegere a modului in care aceste cifre sunt calculate.

* VC - venture capital - capital de risc (lb. engl.) (n. red.).

Page 14: Inteligenta financiara

De ce sa ne imbunatatim inteligenta financiara

1 f n i acum discugia noastri a fost destul de abstracti. V-am initiat in arta finantelor si v-am explicat de ce intelegerea ei este un ingredient esential al inteligenrei financiare. Dar cine are totusi nevoie de inteligenri financiari? Ca s i spunem lucrurilor pe nume, de ce meriti s i fie cititi acesti carte ?

Pentru inceput, vrem s i subliniem faptul c i aceasti carte este dife- riti de alte cirti de specialitate. Nu presupune niciun fel de bagaj de cunostinte financiare. Dar nici nu este o alti versiune a celebrei Accounting for Dummies. Nu vom menriona niciodat; notiunile de debit si credit. Nu ne vom referi niciodati la Cartea mare sau la balanra de verificare. AceastP carte se ocupi de inteligenp financiari sau, dupi cum spune si subtitlul, de inpelegerea adeviratei semnz$carii a cqrelor. Aceasti carte nu este scrisi pentru viitorii contabili, ci pentru acei oameni din organizatii - lideri, manageri, angajati - care au nevoie s i inteleagi ce se intfmpli in companiile lor din perspectivi financiari si cine poate folosi aceste informatii, pentru a munci si administra intr-un mod mai eficient. Din aceasti carte veti invita cum s i inter- pretati situatiile financiare si cum s i folositi informafiile continute in aceste documente pentru ca munca voastri s i fie rnai eficienti. Veti invita cum s i calculati indicatori financiari. Veti invita despre ren- tabilitatea investiuei (ROI) si gestionarea capitalului de lucru, doui concepte pe care le puteti folosi pentru a v i imbunitili deciziile,

29 De ce s i ne Imbuniitiitim inteligenta financiarii

producfnd un impact asupra organizatiei din care faceti parte. Pe scurt, inteligenta voastri financiari se va imbunititi simtitor.

fn urmi cu cktiva ani, directorii din cadrul unui esantion de com- panii ai revistei Fortuneli00 au fost supusi unui simplu test de cunos- tinre financiare si au obtinut un punctaj mediu de rispunsuri corecte la intrebiri de 32%.' Daci cititi aceasti carte, veti obline 100%.

Cre~terea abilititii de evaluare critica a companiei unde lucrati

$titi exact daci angajatorul vostru are suficiente disponibilitqi pentru a putea pliti salariile? Stiti realmente cft de profitabile sunt produsele 'sau serviciile la care lucra~i? Atunci cknd se ajunge la pro- puneri pentru cheltuieli de'investilii, analiza ROI se bazeazi pe date temeinice ? fmbunaititi-vi inteligenta financiari si veti avea o per- spectivi mai largi asupra intrebirilor de acest gen. Sau poate ati avut cosmaruri in care lucrati in companii precum Enron, Global Crossing sau poate Sunbeam. Mulu dintre cei care lucrau la aceste companii nu au avut niciun fel de bhuiali despre situatia precari a acestora.

AVANTAJELE INSTRUlRll FINANCIARE

Nu se pune insi problema doar s i treceti cu brio un test; instruirea financiari aduce dupi sine mai multe avantaje practice. Vi prezentim in continuare o list; a avantajelor pe care le ve* obtine.

S i presupunem, de exemplu, c i ati lucrat pentru renumita com- panie de telecomunicayii WorldCom (mai tkrziu cunoscuti ca MCI) la sffr~itul anilor '93. Strategia WorldCom a fost s i se dezvolte prin achizitii. Problema a fost c i acest gigant nu genera suficiente lichi- ditili pentru achizitiile pe care dorea s i le faci, asa incft a folosit drept monedi de schimb capitalul, plitind paqial pentru companiile pe care le-a achizitionat, cu actiuni WorldCom. Aceasta insemna c i trebuia s i men~ini ridicat prep1 pe actiune; aldel, achizitiile ar fi fost prea scumpe. Totodati, insemna mentinerea ridicati a profiturilor, astfel incft analistii de pe Wall Street si-i acorde o evaluare ridicati. WorldCom a plitit pentru achizitii imprumutkndu-se. 0 companie care face multe imprumuturi, trebuie sg isi mentini profiturile ridicate; 31tfpl hinr;lp ~ r r r + :,en+- n~ 2: ;:,;:,,,A, L--: --- +--- ..--- I .

Page 15: Inteligenta financiara

ci, pe doui planuri, WorldCom se afla sub o presiune fantastic5 s i declare profituri ridicate.

Aceasta a fost, bineinteles, sursa fraudei care, ptni la urmi, a fost descoperiti. Compania si-a mhit in mod artificial profiturile ,,printr-o varietate de smecherii contabile, inclusiv diminutnd cheltuielile +i tratfnd costurile de exploatare drept cheltuieli de investitii", asa cum rezuma BuisnessWeek acuzatia Departamentului de Justitie2. CLnd am aflat cu totii c i WorldCom nu era attt de profitabili pe c2t pre- tindea, castelul de c i r ~ i de joc s-a niruit. Dar chiar daci nu ar fi fost vorba despre fraud5, capacitatea companiei WorldCom de a genera 1ichiditit;i era incompatibili cu strategia sa de dezvoltare pe bazi de achizitii. Ar fi putut s i supraviepiasc5 o perioadi pe baza capitalului qi facLnd imprumuturi bancare, dar nu la nesffrsit.

Sau s i aruncim o privire asupra companiei Tyco International. Dincolo de povestile despre Dennis Kozlowski si aniversarea de pomini a zilei sale de nastere si suportul de multe milioane de dolari pentru umbrele, existi o alti poveste care nu a fost niciodati relatat5 pe scari largi. fn timpul anilor '90, Tyco a fost +i ea o mare companie care achizi~iona alte companii. De fapt, a cumpirat in jur de 600 de companii in numai doi ani sau rnai bine spus, rnai mult de o companie in fiecare zi lucritoare. Cu toate aceste achizitii, fondul comercial din b i l a n ~ l contabil a1 companiei a crescut in asemenea misuri, incft

31 De ce sir ne imbunitatim inteligenta financiara

bancherii au inceput s i devin5 nervosi. Bancherii si investitorii nu agreeazi o valoare prea mare a fondului comercial intr-un bilant con- tabil; ei prefers active palpabile (qi care, la nevoie s i poad fi vfndute). Deci, in clipa in care s-a rispLndit zvonul c i ar putea exista unele nereguli contabile la Tyco, acestia pur si simplu au elirninat compania de la urmitoarele achizitii. Astizi compania se concentreazi rnai degrabi pe cregterea organic; qi excelenta operationali, decft asupra achiziqiilor ; imaginea sa financiari corespunde strategiei sale.

Acum, nu dorim s i discutim faptul c i fiecare manager inteligent, din punct de vedere financiar, ar fi putut remarca situatia precarii de la WorldCom sau Tyco. Mul~i dintre analistii aparent priceputi de pe Wall Street au fost piciliti de cele doui companii. Totusi, putin rnai multe cunostinte v-ar pune la dispoziqie instrumentele prin care s i urmiiriti tendintele din cadrul companiei voastre ~i s2 intelegeti rnai multe dintre istoriile din spatele cifrelor. $i daci nu aveti toate ras- ~unsurile, veti putea +ti micar ce htrebiri s2 puneti. fntotdeauna este, important s i evaluali realizhile ?i perspectivele companiei voastre. Veti invPta s i analizati cum se procedeazi qi s i v i dati seama cum puteti sustine aceste obiective si s i aveti propriile reugite.

S i intelegeti rnai bine rolul abaterilor in lumea cifrelor

Am discutat deja despre abaterea care este inclusi ?n multe cifre. $i ce e cu asta ? Ce semnificarie va avea pentru voi inqelegerea acestei abateri ? Una consistenti: v i conferi cunoqtin~ele +i increderea - inte-

Page 16: Inteligenta financiara

financiar-contabilal companiei voastre. Veji fi astfel capabili s i inden- tificati datele corecte, ipotezele si estimirile. Veti $ti astfel - si aljii de asemenea - cfnd deciziile si actiunile voastre sunt corect funda- mentate.

S i presupunem c i lucrati in exploatare si c i propunefi cumpirarea unui nou echipament. Seful spune c i vii asculti, dar ar dori siveniti cu argumente care s i justifice achizitia. Aceasta inseamni s i culegeji date financiare, inclusiv privind analiza fluxului de disponibilitifi pentru echipament, cerinfele privind capitalul de lucru si graficele de depre- ciere. Toate aceste cifre - surprizi! - se bazeazi pe estimki gi ipo- teze. Daci !titi ce reprezinti ele, le puteti examina s i vedeti daci au o anumiti logici. Daci nu, puteti schimba ipotezele, modifica esti- mirile gi puteti concepe o analizii realisti si care (sperim) s i v5 spri- jine propunerea. Lui Joe, de exemplu, ii place s i spuni celor care il asculti c i este un finantist cu multi experienti qi c i poate foarte usor s i realizeze o analizii care s i demonstreze de ce compania lui ar trebui s i ii cumpere un calculator ?n valoare de 5 000 $. Estimeazi c i ar economisi o or i pe zi, datoriti caracteristicilor noului calculator gi a vitezei de procesare; pe urmi ar calcula valoarea unei ore de lucru din timpul siu pe parcursul unui an pi pe scurt, ar demonstra c i achizi- tionarea unui calculator nu este mare scofali. Totusi, un sef inteligent financiar s-ar uita cu atentie peste aceste ipoteze gi ar sustine unele alternative, cum ar fi faptul c i Joe ar putea, de fapt, sa'piarda'o or5 din ziua de munci pentru c i acum i-ar fi mult mai usor s i navigheze pe internet si s i descarce muzic;.

E umitor, de fapt, cft de usor poate un manager bine informat din punct de vedere financiar, sii schimbe termenii discutiei, astfel incat s i ia decizii mai bune. CBnd lucra pentru Compania Ford Motor, Joe a avut parte de o experienti care i-a intirit intocmai aceasti lectie. El si alti finantisti prezentau rezultatele financiare unui director gene- ral din departamentul de marketing. Dupi ce au luat loc, directorul s-a uitat fix la ei si le-a spus: ,,fnainte s i deschid aceste situatii finan- ciare, as vrea s i stiu . . . pentru c8t timp si la ce temperaturi ?" Joe si ceilaltj nu iqelegeau despre ce era vorba. Pe urmi le-a picat fisa pi Joe a rispuns: ,,Da, domnule, au stat acolo timp de doui ore si la o tem- peraturi de 350°," Directorul ii didu replica: ,OK, acum c i gtiu c8t de mult v-a trebuit sii aranjau documentele, putem s i incepem." De fapt, le spunea acelor oameni c i stia de existenla i~otezelor si a estimirilor

c

"'

!. .. i!, i $ y

p t'

1, @ ij

S' # 8'1 6: g $ 1: $;

qi c i avea de g8nd s i le puniintrebiri. C8nd a intrebat in timpul gedin- lei c8t de solidi era o anumiti cifri, specialigtii i-au explicat conforta- bil de unde venea acea cifri gi ipotezele din spatele ei daci era cazul. Astfel, directorul a putut sii ia in considerare acele date gi s i le folo- seasci pentru luarea unor decizii de care s i fie mulpmit.

D a d aceste cunogtinte ar lipsi, ce s-ar int8mpla? Simplu: specia- listii din domeniul contabiliti$i gi finantelor ar controla deciziile. Folosim termenul control, intrucit atunci cBnd deciziile sunt luate pe baza cifrelor qi c8nd cifrele se bazeazi pe ipotezele gi estimirile con- tabililor, atunci oamenii care lucreazi in domeniul financiar-contabil deen controlul efectiv (chiar daci nu incearci s i controleze chiar totul). Iati de ce trebuie s i ?ti@ ce intrebiiri s i puneti.

Capacitatea de a folosi cifre $i instrumente flnanciare pentru a lua decizii $i a le analiza

Care este valoarea ROI a unui proiect ? De ce nu putem cheltui bani atunci, c8nd compania este profitabili ? De ce trebuie s i fiu atent la creante, daci nu fac parte din departamentul contabilitate ? V i punee singuri aceste intrebiri gi multe altele in fiecare zi (sau poate altcineva pi le pune - si presupune c i voi cunoagteti rispunsurile!). Este de presupus c5 veti folosi cunostintele financiare in luarea deciziilor, pentru coordonarea subordonatilor gi pentru a planifica dezvoltarea viitoare a departamentului vostru. V i vom arita cum SK faceti acest lucru, v i vom oferi exemple pi vom discuta cum s i folositi rezultatele. Pe parcurs, vom incerca s i folosim cat mai putin posibil termeni spe- cifici limbajului financiar.

De exemplu, s i acordim putjni atentie motivului pentru care departamentul financiar v-ar putea spune s5 nu cheltuiti niciun ban, chiar daci firma este profitabili.

Vom incepe cu lucrul esential si anume, c i disponibilititile si pro- fitul sunt doui notiuni diferite. fn capitolul 15 v i vom explica de ce, dar pentru moment, s i ne concentrim pe diferentele fundamentale. Profitul se bazeazi pe venituri. Dacii aji retinut, veniturile din v8nziiri sunt recunoscute atunci cfnd un produs este livrat sau un serviciu este prestat, nu c8nd este plititi factura. Deci rhdul de sus din contul de profit ~i pierdere, rgndul din care s r a r l ~ r n rh~lt~l;-l;l=- -

Page 17: Inteligenta financiara

determina profitul, nu este de multe ori nimic altceva decft o promi- siune. Clientii inci nu au plitit, deci cifra veniturilor nu reflect6 banii reali si in aceea~i situarie este si rfndul profitului. Daci totul merge bine, compania va incasa, in cele din urmi, creantele pi va avea dispo- nibilitiii corespunzitoare profitului. fntre timp nu are.

Acum s i presupunem c i lucra6 intr-o companie de servicii pentru afaceri, in plini dezvoltare. Compania vinde o multime de servicii la un prei bun, astfel c i atft veniturile si profiturile sunt ridicate. Com- pania angajeazi personal intr-un ritm cft rnai alert gi, desigur, trebuie si-i pliteasci de indati ce intri in companie. Dar intregul profit pe care acegti oameni il realizeazi nu se va transforma in disponibilititi rnai devreme de 30 sau poate 60 zile, dupi ce a fost emisi factura! Acesta este un motiv pentru care chiar gi directorul financiar a1 celei rnai profitabile companii poate spune uneori s i nu cheltuiti imediat banii, intruciit disponibilititile binegti sunt insuficiente.

Desi aceasti carte se concentreazi asupra imbunititirii inteli- gentei financiare in afaceri, puteti foarte bine s i aplicati ceea ce invi- taii si in viala voastri personali. S i luim in considerare decizia de a cumpira o casi, o magini sau o barci. Cunogrintele pe care le veti dobindi le puteti aplica si acestor decizii. Sau gfnditi-vi la planurile voastre de viitor si decideti cum sii investiti. Subiectul acestei cirti nu este cum s i investiti, ci s i intelegeti aspectele financiare ale com- paniei, ceea ce v i va ajuta s i analizati gi posibilele oportunititi investitionale.

-., De ce sb ne tmbunitbtim inteligenta financiari

AVANTAJELE PENTRU COMPANIE

Suntem proprietarii unei organizatii numite Business Literacy Institute. Meseria noastri este s i facem educatie in domeniul financiar, prin urmare (sperim noi), s i imbunitztim inteligenta financiari a liderilor, managerilor gi angajafior care ne sunt studenti. De aceea suntem convingi, firegte, c i este un subiect important pe care studentii nogtri trebuie si-1 studieze. Dar ceea ce am rnai remarcat de-a lungul activititii noastre, este cft de mult sunt avantajate companiile in urma acestei preghiri. VP oferim in continuare o succinti list3 a acestor avantaje.

Putere $i echilibru On intreaga organizatie

Oare finantigtii domini luarea deciziilor? Nu ar trebui. Puterea departamentului lor ar trebui echilibrati de puterea celorlate departa- mente de exploatare, marketing, resurse umane, servicii pentru clienji, informatics si asa rnai departe. Daci managerii acestor departamente nu sunt competenti din punct de vedere financiar, daci ei nu inteleg cum sunt misurate rezultatele financiare si cum s i foloseasci aceste rezultate pentru a evalua critic compania, atunci departamentul finan- ciar-contabil va detine suprematia. Abaterea pe care o poate imprima cifrelor afecteazi si chiar determini luarea deciziilor.

Decizii ma1 bune

Managerii incorporeazi in mod curent in deciziile pe care le iau tot i ceea ce gtiu despre piat$ concurenti, clienti etc. Atunci cind inglo-

beazi gi analiza financiari, deciziile lor sunt rnai bune. Nu suntem partizanii luirii deciziilor exclusiv pe baza cifrelor, dar suntem de pirere c i ignorfnd ceea ce spun cifrele, comitem o mare gregeali. Analizele financiare pertinente oferi managerilor o deschidere spre

" viitor pi ii ajuti s i faci alegeri rnai intelepte, rnai bine documentate. I

i Armonizare mai buni

i,

Imaginati-vi puterea organizatiei voastre d a d fiecare ar intelege $

partea financiari a afacerii. Fiecare ar purea lucra efectiv, aliniindu-se

Page 18: Inteligenta financiara

la strategia pi obiectivele companiei. Toti ar putea lucra ca o echipi pentru a obtine o profitabilitate sinitoasi si un flux de disponibilititi. Toati lumea ar putea comunica intr-un limbaj de afaceri, in loc s i umble cu intrigi pentru a obtine pozi6i privilegiate in companie. Ar fi grozav !

BARIERE IN CALEA COMPETENTEI FINANCIARE

Colaborarea cu foarte multe persoane gi companii ne-a ajutat s i inte- legem ci, in timp ce rezultatatele dorite de fiecare pot fi spectaculoase, acestea nu sunt chiar atit de usor de obyinut. De fapt, int$mpinim rnai multe obstacole personale pi institutionale previzibile.

Un obstacol ar fi faptul c i nu v i place matematica, v i temeti de ea si nu vreti s i aveti de-a face cu ea. Dar toti suntem la fel. Ati fi sur- prinsi s i aflati c i in cea rnai mare parte finantele se bazeazi pe adunki si scideri. Cind incep s i foloseasci inmultirea si impiqirea, atunci finantigtii devin de-a dreptul excentrici. Niciodati insi nu ajungem la derivate de gradul doi sau la determinarea suprafetei (scuze, domnilor ingineri). Asadar, s i nu v i temeti; matematica e simpli. !$i calculatoa- rele sunt ieftine. Nu trebuie s i fiti mari matematicieni pentru a fi com- petenti din punct de vedere financiar.

Un al doilea posibil obstacol: departamentele financiar gi contabi- litate pizesc bine toate informatiile. Sunt finantistii voptri ,,intepeniGU in vechiul mod de abordare a1 domeniului lor - pistritori pi contro- lori ai cifrelor, parteneri de dialog reticen6 in procesul de comuni- care ? Sunt concentrati pe control pi conformitate ? Daci da, inseamni c i este posibil s i intimpinati dificultiti cind este vorba s i aveti acces la date. Dar puteti s i folositi ceea ce cunoagteti despre cifre de la sedintele de management. Pute6 folosi instrumentele care s i v i ajute s i luati d'ecizii sau s i puneti intrebiri despre ipoteze gi estimiri legate de cifre. De fapt, s-ar putea s i ii surprindeCi gi chiar s i ii uirni6 pe con- tabilii vogtri. Ne-ar face plicere s i stim c i se poate intfmpla asa ceva (vi rugim s i ne informati).

0 a treia posibilitate este c i seful vostru nu doreste s l puneti la indoiali cifrele contabile. Daci asa stau lucrurile, nici el nu se impaci prea bine cu finantele. Probabil e i nu ptie rnai nirnic despre ipo- teze, estimiri gi abaterile corespunzitoare. $eful vostru este o victimi

a cifrelor ! Sfatul nostru este s i mergeti rnai departe; de obicei, in cele din urmi, ~efi i vid avantajele personale, ale departamentului pe care il conduc gi ale companiei lor. fi puteti ajuta s i faci acest lucru. Cu cit sunt rnai multi cei care fac asta, cu atit intreaga companie va fi mai competent5 din punct de vedere financiar. Puteti, de asemenea, s i v i asumati unele riscuri. Cunogtintele financiare v i vor conferi noi puteri gi veti putea s i adresati nigte intrebiri incisive. Cind iti pui intrebiri, este o bung modalitate de a descoperi lucruri noi.

A patra posibilitate: nu aveti suficient timp. Faceti-vi timp s i cititi cartea. Daci lua$ avionul in interesul serviciului, luatj cartea cu voi intr-una sau doui delegatii. fn numai citeva ore veti deveni mult rnai bine informati dech ati fost pin5 acum in ceea ce priveste domeniul finantelor.. Altfel, pttrati cartea undeva la indemzni. Capitolele sunt in mod deliberat scurte si puteti citi cite ceva oricind aveti putin timp liber la dispozitie. Ocazional, am presirat cBteva istorioare despre trasn&le financiare fanteziste realizate de unii gmecheri corporatigti, la sfirpitul anilor 1990, tocmai pentru a face lectura cirtii mai antre- nanti - gi s i v i aritim cit de alunecoase pot fi unele dintre aceste pante. Nu vrem s i sugeriim c i toate companiile sunt ca acelea; dim- potrivi, marea majoritate fac tot ce este posibil s~ prezinte o imagine corecti pi onesti a performantei lor. Dar intotdeauna e amuzant s i citepti despre biietii rii.

Daci puteti depigi aceste obstacole, ve$ avea de cigtigat o apreciere sinitoasi a artei finantelor gi v i ve6 imbunititi inteligenta financiari. Nu veti dobindi ca prin farmec un MBA in finante, dar veti fi un apreciat client a1 cifrelor contabile, cineva care este capabil s i in~eleagi gi s i aprecieze ceea ce prezinti un finaqist qi si-i puni intrebiri per- tinente. Cifrele nu v i vor rnai speria.

Nu va dura mult, este relativ nedureros gi va insemna mult pentru cariera voastri. SP incepem.

Page 19: Inteligenta financiara

Explicatii

CUM SA OBTlNETl CEEA CE DORCl

Imaginati-vi gocul pe care 1-ar suferi qeful vostru daci ati ridica pro- blema creqterii salariului qi o parte a discursului ar include o analizi detaliati a situatiei financiare a companiei, arithdu-i exact care este contributia compartimentului din care faceti parte.

Vi se pare exagerat? Nu chiar. Odati ce aji citit aceasti carte, veti !ti cum s i culegeti gi s i interpretati date cum sunt cele care urmeazi:

Cre~terea veniturilor companiei, crefterea profitului ~i imbu- nititirea marjelor pe parcursul ultimului an. Daci afacerea merge bine, conducerea poate concepe planuri qi oportuniti~i noi. Vor avea nevoie de oameni cu experienti, aqa ca voi.

Celelalte provocZrifinanciare ale companiei. Poate fi imbu- nitititi rotatia stocurilor? Ce aveti de spus despre marjele brute sau despre numirul zilelor de incasat ? Daci puteti sugera rnodalititi specifice de a imbuniti~i performanla financiari a afacerii, atht voi, cht gi geful vostru veti pkea nigte persoane inteligente.

Situaria fluxului de disponibilititi a1 companiei voastre. Poate ve$ fi in misuri s i aritati c i fluxul de disponibilititi al com- paniei voastre poate fi eliberat intr-o oarecare misuri, iar acea parte poate fi folositi pentru creqteri salariale.

Acelaqi lucru poate fi valabil si ~ 2 n d solicitati un nou loc de munci. Expeqii spun intotdeauna persoanelor care cauti un loc de munci s i puni intrebiri celui care le ia interviul - si daci puneti intrebiri financiare, veti demonstra c i intelegeti partea financiari a afacerii. fncercati cu intrebiri ca acestea:

Este compania profitabili ?

Are capital pozitiv ?

Are o rat5 a lichiditiei curente care poate sustine statul de plati ?

Veniturile au o tendinti ascendenti sau descendents ?

Daci nu ?ti$ cum s i evaluati toate acestea, cititi mai departe si veti

Care sunt responsabilii cu finan~ele qi contabilitatea ? Titlurile si res- ponsabilititile diferi de la o companie la alta, dar v i prezentim in continuare cine sunt cei care se afli la conducerea egaloanelor aflate

. in aceste departamente qi cu ce se ocupi ei:

Directorulfinanciar (CFO). Acesta este implicat in manage- mentul gi strategia companiei din perspectiva financiari. El supravegheazi toate functiunile financiare; lui ii raporteazi controlorul financiar intern gi trezorierul. El este de obicei membru a1 cornitetului executiv qi deseori ia parte la consiliul director. fn ceea ce priveqte aspectele financiare, rgspunderea se opreqte aici.

$

Trezorierul. Trezorierul igi concentreazi indatoririle atht in , afara companiei, cht qi in interiorul acesteia. El este responsabil & de construirea gi mentinerea relatiilor cu bhcile, administrarea d k fluxului de disponibilititi, realizarea previziunilor si luarea

deciziilor legate de capitalul propriu si structura de capital. I k" Tot el este responsabil de relatiile cu investitorii gi deciziile r legate de capitalul pe actiuni. Se poate spune c i trezorierul e 4 ideal este un finantist cu personalitate.

Page 20: Inteligenta financiara

Controlorulfinanciar intern. Rolul siu este exclusiv intern. Sarcina sa este sb furnizeze situatii financiare trainice gi corecte. El rbspunde de contabilitatea general9 situatiile financiare, analiza afacerii, planificarea financiarg administrarea activelor qi controalele interne. De asemenea, el trebuie s i se asigure c i tranzac$ile zilnice sunt inregistrate corect gi exact. FPr6 date corecte yi consecvente din partea acestuia, directorul financiar si trezorierul nu ar putea sb $i faci datoria.

(Numeroasele) particularitati ale contului de profit si pierdere

Page 21: Inteligenta financiara

Profitul este o estimare

'i ntr-o frazii bine-cunoscutii, atribuiti indeobgte lui Peter Drucker, profitul este criteriul suveran a1 unei intreprinderi. Utilizarea cuviintului suveran vine de la importanla acordatii banilor. 0 companie profitabilii igi schiteazii propriul traseu. Managerii sii o pot conduce aga cum doresc. C h d o companie ince- teazii s i rnai fie profitabilii, persoane striiine incep SP-gi bage nasul in afacerea respectivk Profitabilitatea inseamni, printre altele gi felul in care voi, in calitate de manageri, este probabil s i fiti judecati. Ati con- tribuit la creperea profitabilititii companiei sau la sciderea ei? Vii ghditi la solu6i care sii ducii la cregterea zilnici a profitabilitiitii sau vii faceti numai datoria, speriind c i totul se va rezolva ?

0 alti sintagmii familiar5 de astii datii apartinand lui Laurence J. Peter, autorul Principiului lui Peter, ne spune ci dacii nu qtim incotro ne indreptiim, vom ajunge in alti parte. Daci nu gtiti cum s i v i aduceti contributia la cregterea profitabilititii, atunci inseamnii cii este putin probabil s i puteti face acest lucru.

De fapt, prea multi oameni din lumea afacerilor nu lqeleg ce inseamni cu adeviirat profitul, ca sii nu mai vorbim de modul in care trebuie calculat. Totodati, nu inteleg cii profitul unei companii, intr-o perioadi de timp datii, reflect2 o serie intreagi de estimiri gi ipoteze. Arta finantelor ar putea fi la fel de bine numitii ~i arta de a face profit - sau, in unele cazuri, de a face astfel incat profiturile sii arate mai bine decit in realitate.

Page 22: Inteligenta financiara

INTELIGENTA FINANCIARA 45

Profitul este o estimare

Vom vedea in aceasti pane a cirrii cum pot face companiile acest lucru, atft legal, cft gi ilegal. Din experienta noastri, majoritatea com- paniilor joaci destul de cinstit, desi exist5 intotdeauna unele care imping prea departe limitele jocului. Ne vom concentra pe in~elegerea elementelor fundamentale ale contului de profit gi pierdere, intrucPt ,,profitula este exact asa cum se oglindeste in acest cont. fnvi~ati sP descifrati acest document ~i veti putea intelege si evalua profitabili- tatea companiei in care lucrati. fnvita~i cum s i gestionti elementele din contul de profit qi pierdere pe care le puteti influenla gi veti !ti cum s i contribui~i la creqterea profitabilititii. invitati miiestria care conduce la determinarea profitului ~i categoric veti reugi s i v i imbo- gititi inteligenta financiari. S-ar putea chiar s i intelegeti incotro v i indreptati.

(FOARTE) PUTINA CONTABlLlTATE

V-am spus mai devreme c i nu avem de gfnd s i v i invit5rn contabili- tate si nici nu o vom face. Existi totugi o idee contabili pe care o vom explica in acest capitol, intrucft de indati ce o veti pricepe, veti inte- lege sensul exact a1 contului de profit gi pierdere gi ce incearci, de fapt, s i transmiti acesta. Mai intfi ins5 vrem sb fim siguri cb nu aveti nein- telegeri.

$titi bine c i acest document ar trebui s i oglindeascii profitul unei companii intr-o perioadi de timp data - de obicei, o luni, un trimes- tru, un an. Printr-un simplu efort de imaginatie putem concluziona cP acest cont de profit si pierdere arati ce disponibilititi a incasat com- pania in perioada de timp luad in discutie, cPt a cheltuit qi cft de mult a rnai r h a s la final. Suma ,,rimas; la final" ar fi profitul companiei, nu-i asa?

Din picate, nu. Cu exceptia unor afaceri de mica anverguri care practici acest gen de contabilitate - asa-numita contabilitate bazati pe lichidititi - aceasti notiune de cont de profit gi pierdere se bazeazi pe un conceptie fundamental gre~iti. De fapt, un cont de profit si pierdere misoari cu totul altceva decft disponibilititile care trebuie incasate, cele care trebuie plitite pi cele care trebuie s i r i m h i . El miisoari vinzzrile sau veniturile din vinzzri , costurile sau cheltu- ielile qi profitul sau venitul.

Orice cont de profit si pierdere incepe cu vfnzirile. Cind o afacere livreazi un produs sau presteazi un semiciu unui cumpiritor, con- tabilii spun c l s-a realizat o vfnzare. Nu are importanti c i ace1 cum- piritor nu a pldtit inci produsul sau serviciul - af~cerea poate contabiliza mirimea vinzirii pe rfndul de sus al contului de profit gi pierdere pentru perioada de timp luati in calcul. Banii nu au trecut de la vfnzitor la cump5rbtor. Desigur, in afacerile care lucreazi pe bazi de numerar, cum ar fi comerciantii cu aminuntul gi restaurantele, vfnzirile si numerarul incasat sunt aproape identice. Dar majoritatea companiilor trebuie s i agtepte 30 zile sau mai mult pentru a incasa contravaloarea vfnzirilor, iar in cazul producitorilor mari, cum ar fi cei din industria aeronautic; pot astepta chiar gi cBteva luni. (Vi pute~i imagina c i administrarea unor mari companii cum este Boeing ar impune existenla unor surse apreciabile de lichidititi pentru a putea acoperi statele de salarii si costurile de exploatare pfni cfnd compania va fi plititi pentru lucririle sale. Dar vom ajunge la un alt concept, cunoscut sub numele de capital de lucru - fond de rulment- , care v i ajuti s i evaluati astfel de notiuni).

Dar rfndul ,,costurilor" din contul de profit gi pierdere ? Ei bine, costurile gi cheltuielile pe care le inregistreazi o companie nu sunt neapirat cele pentru care a emis cecuri in perioada respectivi. Costu- rile 8i cheltuielile din contul deprofit fipierdere sunt celepe care com- pania le-a fzcut pentru a genera v2nzZrile inregistrate fn perioada de timp data'. Contabilii il denumesc principiul conectzrii - costurile specifice trebuie sifie conectabile veniturilor din vfnzirile perioadei de timp reprezentate in contul de profit. gi pierdere - si aceasta este cheia intelegerii modului in care este determinat profitul.

Page 23: Inteligenta financiara

- -- -- -

'ti

Profitul este o estimare

Principiul conectirii reprezinti ace1 ,,stropa de contabilitate pe care trebuie s i il invitati. De exemplu:

Daci o companie specializati pe fabricarea de toner gi inc5rcare de cartuge cumpbg un camion de cartupe in luna iunie pentru a le revinde clientilor sii in urmitoarele c8teva luni, ea nu inre- gistreazi costul acelor cartuge in luna iunie. Mai degrabi va inregistra costul fiecirui cartus c8nd acesta va fi v8ndut. Moti- vul este principiul conect5rii.

$i dacg o companie de transport cumpirg un carnion in ianuarie, si igi propune s2 il foloseasci in urmitorii trei ani, costul camionului nu apare in contul de profit gi pierdere pentru luna ianuarie. Mai degrabi, camionul se depreciazi de-a lungul celor trei ani, astfel inc8t In fiecare luni, in contul de profit gi pierdere s i apari sub forma unei cheltuieli o parte egali cu 1/36 din costul carnionului (presupuniind o metodi directi, simpli de depreciere). De ce ? Principiul conectkii. Camionul este unul dintre multele costuri asociate cu productia lunii respective - productie care apare in v8nzirile lunii ianuarie. ,

Principiul conectkii se extinde si la alte categorii, cum sunt impozitele. 0 companie Gi poate pliti impozitele o dati pe trimestru - dar in fiecare lung contabilii vor include in contul de profit pi piederi o cifri care reflect5 impozitele aferente pro- fiturilor lunii respective.

Principiul conectkii se aplici at8t companiilor care presteazi servicii, precum qi celor care livreazi produse. 0 companie de consultan@, de exemplu, vinde ore facturabile, insemn8nd c2t timp aloci fiecare consultant unui client. $i "i acest caz contabilii trebuie s i conecteze cheltuielile realizate in timpul alocat - costuri de marketing, costuri materiale, costuri de cercetare pi altele - cu veniturile asociate.

Se poate vedea c8t de departe suntem de intririle gi iegirile de disponibilititi. Urmirirea fluxului de di~~onibili t i t i intrate si iegite se realizeazi prin intermediul unui alt document financiar - Situatia flu- xului de disponibilitiiti (partea a IV-a). Puteti vedea, de asemenea, c8t de departe suntem de simpla realitate obiectivi. Contabilii nu pot

doar s i ingire fluxul de fonduri; ei trebuie s i decida'care sunt costurile asociate v8nzirilor. Ei sunt nevoiti s i faci ipoteze gi s6 emiti estimiri. fn acest demers, pot determina abateri ale cifrelor.

SCOPUL CONTULUI DE PROFIT $I PlERDERE

f n principiu, contul de profit gi pierdere incearci s i misoare daci in final produsele furnizate sau serviciile prestate de o companie sunt profitabile. Efortul suprem a1 contabililor este acela de a evidentia v8nzirile pe care compania le-a generat intr-o perioadi de timp dati, costurile determinate de realizarea acestor vhziiri (sunt incluse aici gi costurile de functionare ale afacerii pentru acea perioadi de timp) gi profitul rimas, d a d este cazul. Fic2nd abstractie de orice posibili abatere, acesta este un efort esential pentru aproape orice manager a1 unei afaceri. Un director de v8nziri trebuie s i gtie ce fel de profituri genereazg el gi echipa lui, apa inc8t s i poati lua decizii referitoare la reduceri, condiei, ce cliene s i urmireasci pi aga mai departe. Un director de marketing trebuie s i ptie care produse sunt cele mai pro- fitabile, astfel incBt acelea sg fie scoase In evidenP in toate campaniile de marketing Atunci c8nd recruteazi noii angajati, un director de resurse umane ar trebui s i cunoasci profitabilitatea produselor pentru a gti care sunt priorititile strategice viitoare ale companiei.

Dupi un anumit timp, intr-o companie bine administrati, contul de profit pi pierdere gi situatia fluxului de disponibilitiiti se vor oglindi unul pe celdalt. Profitul se va transformain disponibilita'ti. Totugi, aSa cum am vgzut in capitolul3, faptul c i o companie obtine ~ r o f i t htr-o perioadi de timp dati, nu inseamni c i ea va avea la dispozitie gi lichi- ditiele necesare pli$i facturilor. Profitul este intotdeauna o estimare - pi nu puteti cheltui estimiri.

Dupi ce am tras concluziile acestei lectii, s i ne intoarcem la actiu- nea de decodificare a contului de profit gi pierderi.

Page 24: Inteligenta financiara

- - -

7"

Decodificarea contului de profit $i pierdere

Decodificarea contului de profit si pierdere

0 bservati ce cuvint am folosit in titlul acestui capitol: cod. Din picate, deseori un cont de.profit $i pierderi pare s i fie un cod ce trebuie descifrat.

Iati care este motivul. Multe cirti similare celei de fati prezinti - gi chiar mai tarziu, in aceasti carte ve$ gisi - exemple simpatice, simple de conturi de profit si pierdere. Acestea arati cam aTa:

Venituri din vAnziri $100 Costul bunurilor vindute - 50 Profitul brut 50 Cheltuieli ,30 lmpozite - 5 Profit net &&

Odati ce cunoagte definitiile, p in i si un elev mai istet de clasa a IV-a nu ar avea nevoie de prea mult sprijin ca s i igi dea seama despre ce este vorba. Ar putea face calculele si f i r i un calculator. Dar este momentul s i verifica$ un cont de profit ?i piederi din lumea reali, s i zicem a1 propriei companii sau altul pe care il gisiti in raportul anual a1 altei companii. Daci este un document detaliat, ar putea s i se intindi pe pagini intregi - rinduri intregi de cifre a th de mirunt tipirite, incat abia il puteti citi. Chiar daci este un cont ,,consolidatu, ca acelea pe care le gisiti in rapoartele anuale, este posibil s i contini

multe rinduri cu etichetiri misterioase, cum ar fi ,,investi$ile intre- prinderii/alteleU (acestea sunt extrase din documnetele IBM) sau ,,entititi consolidate aflate in lichidare" (acesta este un extras de la General Electric). Este suficient pentru a face pe oricine s i se resem- neze, exceptind poate un finantist profesionist.

Deci, aveti ribdare p in i cfnd vom parcurge impreuni cfteva pro- ceduri simple de deslu~ire a contului de profit gi pierdere. Pmbuni- t i~irea rapidi a inteligentei financiare nu trebuie s i se bazeze pe dureri de cap, ci pe insugirea acelor pagi care s i indepirteze exact un astfel de pericol.

INTERPRETAREA UNUl CONT DE PROFIT $I PIERDERE

Chiar inainte de a incepe s i examinati cifrele, aveti nevoie de un anumit context pentru a intelege documentul.

Denumirea

Scrie ,,declaratie de venituri" la inceput ? Poate c i nu. Ar putea la fel de bine s i scrie: ,,declaratie de profit $i pierdere" ,,declaratie P&LU, ,,declaratie de operatiuni", ,,simatia operatiunilor", ,,declaratie de ci~tiguri", sau ,,situatia ci$tigurilorU. Deseori, cuvintul consolidat apare in fruntea acestor sintagme. Noi lucrim cu un client a1 cirui cont de profit gi piederi este denumit declaratie de ci~tiguri in rapor- tul siu anual. Totodati, unul dintre principalele departamente ale acestuia ig i intituleazi contul siu de profit gi pierdere ,,declaratie de venituri", iar un alt departament important ?i spune cont de profit qi pierdere. Avand atit de multi termeni la dispozitie pentru acelaqi lucru, cineva ar putea crede c i prietenii nogtri din finante qi contabi- litate nu doresc ca noi s i aflim ce se intimpli in realitate. Sau poate cred c i toati lumea gtie c i toti acesti termeni diferiti semnifici acela~i lucru. Oricare ar fi situatia, in aceasti carte vom folosi termenul de cont de profit ji pierdere.

Apropo, daci vedeti in titlu ,,bilantU sau ,,situa$a fluxului de dis- ponibilititi", aveti de a face cu un alt document. Denumirea ar trebui s i includi una dintre acele expresii De care tocrnai 1e-am r n ~ n t ; n n a +

Page 25: Inteligenta financiara

IN I ~ L I G E N T A FlNANCl ARA

- - - -

I I

Decodificarea contului de profit $i pierdere

Contul de profit si pierdere se referi la intreaga companie? Sau numai la un departament sau unitate de afaceri? Se referi la o regiune anume? Companiile mari realizeazii in general conturi de profit gi pierdere pentru diferite pir$ ale afacerii lor, precum si pentru intreaga organizatie. In cartea lor clasicii Relevanpi pierduti, H. Thomas Johnson si Robert S. Kaplan, relateazi cum a dezvoltat General Motors, in prima jumitate a secolului XX, sistemul divizional - cu cont de profit si pierdere pentru fiecare departament.' Putem s i ne declariim mulprniti c i au ficut acest lucru. Realizarea conturilor de profit gi pierdere pentru unititi rnai mici din cadrul afacerii a oferit managerilor marilor corporatii viziuni nebinuite referitoare la per- formanta lor financiari.

Odati identificatii entitatea relevant%, trebuie sd verificati perioada de timp. Un cont de profit gi pierdere, asemeni carnetului de note de la scoali, se referii la o anumiti perioadii de timp: o lund, un trimestfi sau un an sau cumulat. Unele companii intocmesc astfel de conturi pentru o perioadi scurti de timp, cum ar fi o siptiminit. Ocazional, cifrele care figureazi in contul de profit gi pierdere a1 marilor com- panii sunt rotunjite gi ultimele zerouri nu mai sunt mentionate. Aga- dar, ciutati o mentiune h partea de sus a tabelului: ,,in milioane" (adiiugati gase zerouri cifrelor) sau ,,in mii" (adaugati trei zerouri). Acestea vi se par chestiuni de bun-simt gi chiar aga sunt. fnsi am con- statat c i detalii aparent banale ca acestea sunt deseori trecute cu vede- rea de cei rnai putin experiments$ in domeniul financiar.

,,CurentU versus ,,proformau

Majoritatea conturilor de profit gi piedere sunt ,curenteU ~i daci nu apar alte mentiuni, puteti s i presupuneti c i ceea ce studiati sunt cifre aferente perioadei curente. Aceste documente aratd ce s-a inthm- plat efectiv cu veniturile, costurile gi profiturile h aceasti perioadi de timp, conform regulilor contabile. (Am mentionat ,,curentN pentru a vii reaminti cii once cont de profit gi pierdere include in constructia lui estimiri, ipoteze si abateri pe care le vom lua in discutie in detaliu rnai departe in acest capitol.)

Pe urmii, rnai existi ceea ce se numegte cont de profit gi pierdere proforma. Uneori, acest termen semnifici faptul cd documentul repre- zintii o proiectie, Daci, de exemplu, redactati un plan pentru o noui afacere, puteti proiecta un cont de profit gi pierdere pentru unul sau doi ani - cu alte cuvinte, ceea ce sperati s i realizati din punctul de vedere al vBnziirilor gi cheltuielilor. Aceasti proiectie este numitd pro- formi. Dar proforma poate sii rnai insemne gi un cont de profit gi pierdere care exclude orice cheltuieli neobignuite sau care au loc o sin- gurd datd. si presupunem c i o companie trebuie s i amortizeze o cre- anti majori intr-un anumit an, "iregistrhd astfel in final o pierdere. (Mai multe despre amortizkile de creante rnai tBrziu, in aceasti parte.) Odati cu contul siu curent de profit si pierdere, ar rnai putea pregiiti inci unul care s i evidentieze ce s-a inthmplat cu amortizarea creantei.

Fiti atenti la acest gen de proforme! Scopul lor este sii vi lase sii comparati situatia anului anterior ( ~ 2 n d nu a avut loc nicio amortizare de creante) cu anul in curs (dacd n-ar fi fost aceasti amortizare de cre- ante neplicuti). Dar deseori, existi un mesaj subliminal, ceva care se poate citi printre rhduri, de genul: ,,Hei, lucrurile nu stau chiar atBt de riiu cum par - tocmai am pierdut bani datoriti acestei amortiziri." Desigur, amortizarea a fost reali qi compania a pierdut, intr-adevir, bani. De cele rnai multe ori, doriti s i examinati atBt conturile curente cht gi cele proforma gi dacd ar fi sd alegeti intre ele, cele curente ar fi probabil de preferat. Cinicii descriu uneori conturile pro-forma drept conturi de ~ r o f i t gi pierdere din care sunt excluse toate elementele neplicute, aqa cum se gi i n t h p l i uneori.

Cifrele importante

Indiferent ce fel de conturi de profit gi pierdere studiati, existi trei categorii mari de cifre. Una este cea a vdnzai-lor, care rnai este denu- - mitii a veniturilor din vrinziri (este acelagi lucru). Vhnzirile sau veni- turile sunt intotdeauna pe rhdu l de sus. CBnd specialigtii se referd la ,cre?terea rhndului de sus", la asta se referi: la cregterea ~Bnziirilor. Costurile gi cheltuielile sunt la mijloc, iar profitul in partea de jos. (f n cazul chnd contul de profit gi pierdere este a1 unei firme nonprofit, ,,profitulUpoate fi denurnit ,,surplus/deficitU sau ..venit netcc\ FY;c*;

Page 26: Inteligenta financiara

- -

"W

Decoditicarea contului de profit $i pierdere

subcategorii ale profitului care pot fi inregistrate pe misuri ce avan- sim - profitul brut, de exemplu. Vom explica toate acestea in capi- told 8.

De obicei, se poate spune ce se intfmpli intr-o companie, doar analizfnd cifrele cele mai importante referitoare la vfnziri. De exem- plu, rfndul privind vfnzirile este, in general, urmat de cel a1 ,,costu- rilor bunurilor v2,nduteU (COGS*). Daci vorbim despre o activitate de servicii, rfndul respectiv va fi ,,costul serviciilor" (COS*"). Daci acest rfnd reprezinti o parte semnificativi a v8nzirilor, puteti fi siguri ca managementul acelei companii analizeazi foarte atent COGS sau COS. fn compania unde lucrati, veti dori s i +titi exact ce se include in categoriile relevante pentru postul vostru. Daci sunteti manager de vfnziri, de exemplu, veti dori s i $ti$ exact ce se include in categoria ,,cheltuieli cu vfnzirile". Asa cum vom vedea, contabilii au o anumiti libertate in privinta modului cum clasifici diferite cheltuieli.

Apropo: daci nu sunteti profesionist in domeniul financiar, puteti in mod obignuit s i ignorati elemente cum ar fi: ,,entititi consolidate aflate in lichidare prin transfomarea in garantii". Multe din rfndurile care sunt denumite in mod similar, oricum nu sunt relevante pentru cifra profitului. $i chiar daci ar fi, ele trebuie explicate in subsol.

Date camparative

De reguli, conturile de profit ~i pierdere consolidate, prezentate in rapoartele anuale, au trei coloane de cifre care reflecti evolutia in ultimii trei ,ani. Conturile interne de profit gi pierdere pot avea mult mai multe coloane. Ati putea vedea ceva de felul urmitor:

% efectiv din vinziri % bugetului din vinzif i varialie %

sau :

Efectiv perioadi anterioari modificare $ (+I-) % modificare

Astfel de tabele v i pot descuraja. Dar nu trebuie s i se intfmple asa.

* COGS - Costs of Goods Sold (lb. engl.) (n. red.). ** COS - Cost of Services (lb. engl.) (n, red.).

fn primul caz, ,,procentul din vfnziri" este pur si simplu o modali- tate de a exprima mirimea cheltuielilor comparativ cu veniturile. Categoria veniturilor este luati ca un dat - un punct fix - si orice alt- ceva se compari cu ea. Multe companii stabilesc obiective sub formi de procente din vfnziri gi pe urmi actioneazi in consecinti, daci nu ~i-au atins obiectivul in mod semnificativ. De exemplu, poate direc- torii executivi au decis c i acele cheltuieli de vfnzare nu ar trebui s i depiseasci 12% din vfnziri. Daci cifra depigeste cu mult 12%, departamentul de v8nziri va trebui s i fie mai atent. Acelagi lucru este valabil gi in cazul bugetului si valorile variatiei (,,variatieU inseamni doar diferenti). Daci valoarea efectivi a cifrelor depiseste cu mult bugetul- respectiv daci diferenta este mare - puteti fi siguri c i unele persoane vor dori s i afle de ce. Managerii capabili din punct de vedere financiar intotdeauna identifici diferentele si afli care este motiml.

In a1 doilea caz, contul exprim; pur si simplu performanta com- paniei in comparatie cu situatia ultimului trimestru sau a anului ante- rior. Uneori, termenul de comparatie va fi ,,cu acelasi trimestru a1 anului trecut". Din nou, daci o cifri a inregistrat o abatere intr-un sens gresit de o valoare sesizabili, anumite persoane vor dori s i afle de ce.

Pe scurt, ideea acestor comparatii intre conturile de profit gi pier- dere este s i scoati in evident; modificirile si care cifre sunt sau nu la locul potrivit.

Nate explicative

Un cont intern de profit si pierdere poate sau nu s i contini note explicative. fn cazul in care intilniti astfel de note, vi recomandim sP le cititi cu mare atentie. Ele v i vor dezvilui probabil aspecte pe care contabilii presupun c i toti ar trebui s i cunoasci. Conturile externe de profit si pierdere, cum sunt cele din rapoartele anuale, sunt putin diferite. Ele includ de obicei multe, multe note explicative. Unele pot fi interesante, altele insi nu.

De ce este nevoie de aceste note explicative ? fn cazul in care exist; unele intrebiri, regulile contabilititii cer specialistilor s i explice cum au ajuns la acele cifre totale. Deci multe dintre notele explicative sunt un fel de imagine a modului in care cifrele au fost determinate. Unele

Page 27: Inteligenta financiara

32

Decodificarea contului de profit $i pierdere

sunt simple gi la obiect, cum ar fi cele doui note explicative culese din Formularul 10-K, pe anul 2004, al firmei Dell Inc. (raportul anual solicitat de Security Exchange Act 1934) :

Anul Fiscal - anul fiscal la Dell este o perioadi de 52 sau 53 de siptimfni care se sffrseste in cea mai apropiati zi de vineri de ziua de 3 1 ianuarie. Anii fiscali 2004,2003 gi 2002 au inclus tori cite 52 de siptimfni.

Costuri de transport - costurile companiei Dell pentru transport gi manevrare sunt incluse in costul vBnzirilor din contul consoli- dat de profit gi pierdere atagat pentru toate perioadele pre~entate.~

Dar alte note explicative pot fi lungi gi complexe, cum este frag- mentul urmitor extras din Formularul 10-K, a1 firmei Tyco Inter- national, pentru anul fiscal incheiat la 30 septembrie 2004:

Recunoasterea veniturilor - Compania recunoagte, in principal, veniturile provenite din patru tipuri de tranzac~ii - vfnzarea produselor, vfnzarea sistemelor de securitate, facturarea clientilor pentru servicii de protectie gi pazi gi monitorizare si vfnziri pe bazi de contract.

Veniturile din vfnzirile de produse sunt recunoscute in momen- tul transferului titlului, riscurilor gi beneficiilor de proprietate. Aceasta se produce in general cfnd produsele ajung la punctul de livrare FOB (Free-On-Board - punctul de transport), prep1 de vinzare este fix gi determinabil, iar incasarea este asigurati in mod rezonabil.

Provizioanele pentru anumite rabaturi, stimulente pentru vfnziri, promo$i comerciale, cupoane, retururi ale produselor pi reduceri citre cumpiritori sunt justificate drept reduceri pentru deter- minarea vPnzirilor in aceeasi perioadi de timp in care sunt inre- gistrate si vkziirile. Aceste provizioane se bazeazi pe estimiri care decurg din cerinyele ~rogramului curent gi din experienrele anteri~are.~

abordarea recunoagterii veniturilor. Deciziile legate de momentul cind trebuie recunoscute veniturile sunt un element-cheie a1 artei finanyelor. Dar nici nu trebuie s i presupuneri c i firma Dell are intot- deauna note explicative simple, iar firma Tyco unele complexe. Exemplele noastre au urmirit doar s i ilustreze diversitatea tipurilor de note explicative pe care le pute~i intflni in legitur5 cu un cont de profit gi pierdere dintr-un raport anual. Uneori, veti descoperi unele lucruri foarte interesante despre companii sau v i veri amuza! (V-am spus c i uneori aceste note explicative pot fi amuzante?) Ocazional, daci nu puteti gk i explicariile de care aveayi nevoie, intrebayi-1 pe directorul vostru financiar. Ar trebui s i aibi rispunsurile.

0 REGULA FOARTE IMPORTANTA V-am prezentat regulile pentru a putea citi un cont de profit gi pier- dere. Dar nu omiteri o reguki foarte importanta' pe care ar trebui s i nu o uita~i niciodati atunci cind analiza$ un cont de profit si pierdere. Aceastii reguli spune :

Amintiti-va' cd multe dintre cifrele contului de profit ~i pierdere reflects' estima'ri ~i ipoteze. Contabilii au decis sa' includa' unele tran- zaqii &tr-un anumit loc ~i nu in altul. Au decis sa' emita' estima'ri intr-un anumit mod ~i nu in altul.

Aceasta este arta finanyelor. Daci retineti acest principiu, v i asigu- rim ca inteligenra voastri financiari a depisit-o deja pe cea a multor manageri.

Deci s i ne landm intr-un studiu mai detaliat a1 categoriilor-cheie. Daci nu avet,i la indemini un cont de profit si pierdere, v i puteyi folosi de exemplul de referinyi din Anexa de la sffrsitul cirtii.

Aceasti noti explicativi speciali continui cu alte gapte paragrafe. Nu ne intelegeri gresit: este important faptul c i firma Tyco explic;

Page 28: Inteligenta financiara

ill

Veniturile

Veniturile Esentiali este cunoasterea

v om incepe de sus. Deja am stabilit c i v2nza'rile - rfndul de sus din contul de profit si pierdere - sunt deseori numite venituri din v2nza'ri. Pfni aici este simplu: doar doui cuvinte pentru aceeasi noriune nu e riu deloc si le vom folosi pe ambele, tocmai pentru c i sunt atit de obisnuite. Dar atentie: unele companii (si mulri oameni) denumesc acest r h d venituri. De fapt, popularul program de contabilitate QuickBooks il eticheteazi venit. Acest fapt ne incurcii, deoarece termenul semnifici deseori ,profita, element care se giseste pe ultimul rind a1 contului de profit qi pier- dere. (Evident, avem aici o bitilie dificilt Unde este polilia lingvistici c h d e nevoie de ea?)

0 companie poate tnregistra sau recunoape o vhzare la momentul c h d livreazi un produs sau presteazi un serviciu unui client. Acesta este un principiu simplu. Dar, dupi cum sugeram rnai devreme, pune- rea lui in practici atrage dupi sine aspecte complexe. De fapt, con- troversa pe tema momentului cfnd poate fi ^hregistrati o vhzare reprezinti unul dintre aspectele cele mai artistice ale contului de profit si pierdere. Este unul din acele aspecte fati de care contabilii au o liber- tate sernnificativi si, prin urmare, trebuie cft rnai bine inteles de mana- geri. Asadar, acesta este locul in care abilitiGle voastre k calitate de consumatori instmiti in domeniul financiar, pot fi puse in valoare. Daci lucrurile nu par s i fie in reguli, puneti intrebiri - si daci nu prirniji ris- punsuri satisficitoare, este timpul s i v i faceti probleme. Recunoasterea veniturilor este o zoni obisnuiti pentru fraude financiare.

INDICATII NECLARE

dicatia dupi care se ghideazi contabilii pentru inregistrarea sau cunoagterea unei vfnziri este aceea c i veniturile trebuie s i fi fost pinute. 0 firmi producitoare trebuie s i isi fi expediat produsele. firmi care presteazi servicii trebuie s i iqi fi realizat serviciul.

orect - dar ce facem in situatii diferite, cum sunt cele de mai jos ?

Compania voastri produce sisteme de integrare pentru marii consumatori. Un proiect standard necesiti aproximativ 6 luni pentru proiectarea si obtinerea aprobirii clientului, pe urmi alte 12 luni pentru implementarea sa. Clientul nu beneficiazi de pe urma proiectului pfni cfnd nu e gata intreaga lucrare. Deci, ~ 2 n d se consideri drept realizate veniturile generate

c de acest proiect ?

c' Compania voastri vinde citre comerciantii cu amkuntul. Folo- k sind o metodi cunoscuti ca factureazz-ji-amhza', veti permite $ clienrilor s i cumpere produsul (si zicem, un obiect popular 5 p e n t r u Criciun) cu mult timp inainte de momentul c h d au

efectiv nevoie de acesta. Produsul r i m h e in depozitul vostru, h r m f n d a fi.livrat mai tfrziu. fn acest caz, cfnd se consideri 8, c i ati realizat venitul ? g: P' Lucrati pentru o firmi de arhitecturi. Firma pune la dispozitie g; 7:. g clientilor planuri de constructie, trateazi cu autorititile locale

in domeniul constructiilor si supravegheazi constructia sau @:,;< I.'. @ reconstrucyia. Toate aceste servicii sunt incluse in onorariul

firmei care, la rhdul siu este inclus, in general sub formi de k.:, procent, in costurile constructiei. Cum v i dati seama cfnd realixea7.i firma v ~ n i t i i r ; l ~ ca lp ?

Page 29: Inteligenta financiara

59 Veniturile

Nu putem furniza rispunsuri exacte la toate aceste intrebiri, deoa- rece practicile contabile diferi de la o companie la alta. Dar tocmai aceasta este problema: nu existi rispunsuri exacte. Companiile a ciror activitate se desfisoari, in principal, pe bazi de proiecte, au in general reguli care permit recunoasterea partial5 a veniturilor ctnd proiectul indeplineste anumite etape. Dar regulile pot varia. Cifra vhzirilor (primul rPnd dm contul de profit si piedere) reflecti intotdeauna rationamentul contabililor despre momentul ctnd trebuie recunos- cute veniturile. Iar acolo unde sunt rayionamente, este loc pi pentru dispute, si desigur, pi pentru manipulare.

De fapt, presiunea manipulirii este intensi. Si luim ca exemplu o com- panie de software. Si presupunem c i aceasta vinde aplicatii impreuni cu contracte de intretinere pi modernizare valabile pentru o perioadi de cinci mi. Asadar, aceasta trebuie s i decidi ctnd trebuie s i recu- noasci veniturile dintr-o vfnzare.

Acum s i presupunem c i aceasti companie de software este, de fapt, o divizie a unei rnari corporatii pi c i face predictii de ctptiguri pe Wall Street. Conducerea corporatiei dorepte s i men@ satisfactia pi impre- sia buni a analistilor de pe Wall Street. Din picate, insi, in trimestrul curent situatia financiari a companiei-mami arati c i estimirile chgti- gurilor pe actiune ar fi rnai mici cu chriva binuti. Daci aga stau lucru- rile, cei de pe Wall Street nu vor fi inchtati. $i chnd cei de pe Wall Street nu sunt inchtati, actiunile la bursi ale companiei se zdruncini zdravin.

Aha! (Deja auziti personalul din birourile companiei puntndu-si mintea la lucru.) Avem deci divizia de software. Ce ar fi daci am schimba modul de recunoqtere a veniturilor ? Ce ar fi daci am recu- noapte 75% in avans, in loc de 50% ? Logica ar putea fi c i o vhzare in acest domeniu necesiti un volum important de munci in faza initiali, apa incht ar trebui recunoscute costul si efortul de a realiza vPnzarea, precum 9i costul furnizirii produsului pi prestirii serviciului. Inver- sari acum - recunoapteti venitul suplimentar - pi dintr-odati, profi- tul pe actiune este impins acolo unde specialigtii de pe Wall Street se astea~ti sI fie.

Interesant, o astfel de schimbare nu este ilegali. fntr-o noti explicativi la situatiile financiare poate s i apari sau nu o clarificare. S5 ne uitim, de exemplu, la o alta parte a notei explicative a companiei Tyco, mentionatii in capitolul5 :

f n prestarea serviciilor pe b a z i de contract, Infrastructure Services (o unitate din cadrul Engineered Products and Services) determini subcontractarea ~i alte costuri care sunt phtite de Infrastructure Services fi refacturate clien~ilor s& Aceste costuri au fost tratate ca tranzitorii fiprin urmare, nu au fost incluse in veniturile raportate fi cojturile aferente veniturilor companiei Infrastructure Services. fnce- pdnd de la 1 iunuarie 2004, t i retroactiv de la 1 octombrie 2003, com- paniu a inceput sa'inregistreze aceste costuri de subcontractare a t i t la veniturile, dt p' la cbeltuielile aferente veniturilor Infrastructure Services, rezultdnd o creftere a veniturilor ~i a costurilor aferente aces- tora de 739 milioane $pentru anulfiscal incbeiat la 30 septembrie 2004.l ,

fi principiu, orice modificare contabili relevanti pentru profitul net ar trebui insotiti de o astfel de noti explicativi. Dar cine decide ce este relevant si ce nu ? Ati ghicit: contabilii. De fapt, este posibil ca recunoasterea 'de la bun inceput a 75%, s i ofere o imagine mai exacti a realiti~i diviziei de software. Dar modificarea metodei contabile s-a datorat unei analize financiare solide sau reflecti necesitatea unor pre- viziuni privind veniturile? Este posibil s i fie vorba de vreo abatere? Retineti, contabilitatea este arta de a folosi date limitate pentru a ajunge cht rnai aproape posibil de o descriere exacti a performantelor unei companii. Veniturile din contul de profit ji pierdere reprezinti

Page 30: Inteligenta financiara

61 Veniturile

o estimare, cea mai apropiati presupunere. Acest exemplu ne demon- streazi cum pot estimirile s i determine abateri.

Nu doar investitorii sunt cei care trebuie sii fie atenti in privinta acestor abateri; asemenea decizii pot afecta direct munca manage- rului. Si presupunem c i sunteti director de vfnziri gi v i concentrati, impreuni cu personalul, asupra cifrelor reprezentfnd veniturile lunare. V i conduceti oamenii din subordine pe baza acestor cifre. Vorbiri cu ei despre performantele lor. Luati decizii legate de angajiri gi disponi- biliziri gi acorda$ premii gi recompense, tom1 in func~ie de datele pe care le aveyi. Acum, compania voastri face ceea ce a ficut si compania de software: modifici modul de recunoagtere a veniturilor in scopul de a atinge unele obiective ale corpora~iei. Dintr-odati, se pare c i per- sonalul se descurci extraordinar! Premii pentru toati lumea! Dar atentie: cifrele referitoare la venituri ar putea s i nu fie la fel de bune daci ar fi fost interpretate in maniera anterioari. Daci nu ati fi gtiut c i politica firmei s-a schimbat si ati fi inceput s i acordati premii, s-ar putea s i plititi pentru misuri de imbunititire ireale. fn acest caz, inte- ligenta financiari inseamni intelegerea modului in care sunt recunos- cute veniturile, analizarea fluctuatiilor reale ale cifrei vfnzirilor gi plata (sau nu) a premiilor pe baza modificirilor reale ale performanlei.

Ca o parantezi, sursa cea mai comuni a fraudelor contabile a fost qi probabil va rimfne intotdeauna rfndul de sus : vfnzirile. Sunbeam, Cendant, Xerox si Rite Aid au jonglat cu recunoasterea veniturilor intr-o manieri indoielnici. Problema este deosebit de acuti in indus- tria de software. Multe astfel de companii isi vfnd produsele unor distribuitori, care pe urmi vfnd aceleasi produse cumpiritorilor finali. Producitorii, aflati de multe ori sub presiunea s~ecialigtilor de pe Wall Street ca s i le pun5 cft mai rapid la dispozi$e datele finan- ciar-contabile, sunt deseori tentati s i livreze la sftrgitul unui tri- mestru softuri necomandate de citre acesti distribuitori (Practica este cunoscuti sub denumirea de inca'rcarea canalului de distributie.) Una dintre companiile care s-a hazardat in aceasti practici este firma Macromedia, creatoarea Internet Flash Player si a altor produse. Cfnd incPrcarea canalelor de distribute a devenit o problemi serioasi pentru industria respectivi, Macromedia a raportat in mod voluntar stocurile estimate existente in pistrarea distribuitorilor sii, aritfnd astfel c i acele canale destinate produselor sale nu fuseseri incircate

in mod artificial. Mesajul transmis actionarilor ~i angajatilor era clar. Macromedia nu avea s i fie tfrft i in aceasti practicii.

fnsi data viitoare cfnd citiP in ziare despre un scandal, verificali mai intG daci nu cumva cineva s-a jucat cu cifra veniturilor. Din nefericire, este ceva destul de obi~nuit.

Page 31: Inteligenta financiara

Costurile si cheltuielile F8r8 reguii prea stricte

M ajoritatea managerilor au desmli experienti personali in privinta cheltuielilor. Dar gtiati c i existi multe estimiiri gi abateri legate de acestea? S i examinim principalele cate- gorii de chelmiel;.

COSTUL BUNURILOR VANDUTE SAU COSTUL SERVlCllLOR

Asa dupi cum probabil !ti+, cheltuielile din contul de profit si pier- dere se impart 'in douii mari categorii. Prima este cea a costurilor bunurilor vPndute sau COGS. Ca de obicei, existi mai multe denu- miri pentru aceasti categorie - intr-o companie de servicii, de exem- plu, ea va fi denumiti costul serviciilor (COS). Deseori am vKzut gi denumiri de genul costul aferent veniturilor gi costul aferent v h z i - rilor. Pentru a simplifica lucrurile, in cele ce urmeazi vom folosi acronimele COGS si COS. fn orice caz, ceea ce conteazi nu este eticheta, ci ceea ce se afli in spatele ei. Ideea care s t i la baza COGS este aceea cK misoard toate costurile directe asociate cu fabricarea produsului sau prestarea serviciului. Materialele. Forta de manci. Daci suspectati c i aceasti reguli este interpretabili, aveti dreptate. Departamentul contabilitate trebuie s i ia decizii in legiituri cu ce s i includi in COGS si ce s i includi in alte categorii.

W

Costurile $i cheltuielile

Unele dintre aceste decizii sunt ugoare. fntr-o companie de produc- tie, de exemplu, se vor regisi in mod categoric urmitoarele costuri:

Salariile angajatilor de pe linia de productie

Costul materialelor care sunt folosite pentru obtinerea pro-

Si, desigur, multe costuri nu intri in aceasti categorie, cum ar fi:

Costul materialelor folosite de departamentul contabilitate

Sdariul managerului departamentului resurse umane

Dar mai existi gi ,,zona gri" - gi aceasta este uria$L De exemplu:

Ce se poate spune despre salariul persoanei care conduce uzina unde se fabrici produsul ?

Dar despre salariile supervizorilor din uzini ?

Dar comisioanele din vhzari 3

Oare toate acestea sunt legate direct de procesul de produc$e ? Sau pot fi considerate cheltuieli generale de exploatare, cum este salariul managerului de resurse umane ? Aceeagi ambiguitate se regisegte $i in domeniul sewiciilor. fntr-o companie de servicii, COS include in mod normal forta de munci asociati cu prestarea serviciilor. Dar ce putem spdne despre supervizorul grupului ? S-ar putea argumenta c i salariul siu face parte din cheltuielile generale de exploatare gi prin urmare nu ar trebui inclus in rPndul COS. S-ar putea, de asemenea, argumenta ci acesta sus~ine angajatii direct im~licati in mestarea

Page 32: Inteligenta financiara

- - Costurile $i cheltuielile

serviciilor si deci ar trebui inclus impreuni cu ei pe aceea~i linie. Toate acestea reprezinti decizii. Nu existi reguli stricte.

Sincer, faptul c i nu existi astfel de reguli, este oarecum surprinzi- tor. GAAP* - cu alte cuvinte, principiile contabile general acceptate, care guverneazi modul in care contabilii din Statele Unite tin evidenta contabili - se intind pe 4 000 de pagini qi ne explici o mulrime de reguli in detaliu. V i g4nditi probabil c i GAAP face afirmatii de genul: ,,Managed uzinei nu este inclus" sau ,,Supervizorul este inclus". Nici vorbi; GAAP furnizeazi doar indrumiri. Companiile folosesc aceste indrumiri si aplici ceea ce este logic in functie de fiecare situa- tie cu care se codrunti. At4ta timp c4t logics unei companii este rationali si ea este aplicati in mod consecvent, indiferent cum doregte compania s i procedeze, este in reguli.

fn ceea ce prive~te motivul pentru care unui manager ii pasi ce se include in cheltuieli si ce nu, v i rugim s i luati in considerare urmi- toarele scenarii:

Sunte~i conducitorul departamentului de analizi tehnici din cadrul unei firme de arhitecturi si p4ni acum salariile persona- lului au fost incluse in COS. Acum personalul financiar muti toate aceste cheltuieli in afara COS. Este perfect rezonabil- chiar daci departamentul pe care il reprezentati are mult de-a face cu finalizarea unui design arhitectural, se poate construi un caz conform ciruia acesta nu este direct legat de o sarcini

" GAAP - Generally Accepted Accounting Rules (lb. engl.) (n. red.).

anume. Asadar, conteazi aceasti modificare ? Bineinteles. fmpreuni cu personalul pe care il coordonati nu mai sunteti o parte din ceea ce deseori este denumit ,,deasupra liniei". Aceasta inseamni c i veti arita total diferit in evidentele con- tabile. De exemplu, daci firma se concentreazi asupra profi- tului brut, managementul va monitoriza foarte atent COS ~i se va asigura c i acele depanamente care influenteazi COS au tot ce le trebuie pentru a-si atinge obiectivele pe care ~i le-au pro- pus. Din clipa in care sunteti in afara COS - aaa-numitul ,,sub linie" - nivelul atentiei care vi se acordi este semnificativ mai redus.

Sunteti managerul unei fabrici, desemnat s i obtineti un profit brut de 1 milion $ pe lung. fn luna in curs ayi obtinut mai putin cu 20 000 $. Pe urmi v i dati seama c i 25 000 $ din COGS se - regisesc pe linia denumiti ,,administrarea contractelor pe bazi de comenzi". Oare aceasta face parte din COGS ? Cereti con- trolorului financiar s i mute aceste costuri in cheltuieli de exploatare. Controlorul financiar este de acord; modificarea a fost ficuti. vi indepliniti sarcina si toati lumea este mulp- miti. 0 persoani din afari care se uiti la ce se intimpli, si-ar putea imagina c i marja profitului brut se imbunititeste - totul printr-o simpli modificare pe care ati ficut-o in scopul de a v i atinge obiectivul.

Din nou, aceste modificiri sunt legale, at4ta timp c4t ele trec testul ,,rational si consecvent". Puteti chiar s i extrageti o cheltuiali din COGS intr-o luni qi s i solicitati s i fie reintrodusi luna urmitoare.

Page 33: Inteligenta financiara

-- - -. ". Costurile $i cheltuielile

Tot ceea ce v i trebuie este un motiv suficient de bun pentru a con- vinge controlorul financiar (gi auditorul daci modificirile sunt rele- vante pentru situatiile financiare ale companiei). Desigur, modificarea in mod constant a regulilor de la o perioadi la alta, nu ar fi de bun augur. Tot ceea ce dorim de la contabilii nogtri este consecventa.

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE: CE ESTE NECESAR?

Unde ajung costurile c h d sunt scoase din COGS? Unde se afli aga zisa ,,sub linie" ? Aceasta este cealalti categorie de bazii a costurilor gi anume, cheltuielile de exploatare. Unele companii se refer5 la cheltu- ielile de exploatare ca incluzand cheltuielile cu viinzirile, cele generale gi administrative (SG&A* sau doar G&A**), in timp ce altii trateazi cheltuielile generale gi administrative ca pe o subcategorie, ljis8nd vanzirile gi marketingul pe un rand separat. Deseori, o companie face aceasti distinctie pe baza mirimii relative a fiecirei categorii. Micro- soft prefer5 s i $i eviden~ieze vanzirile gi marketingul un r h d separat, intrucat acestea reprezinti o parte importanti a cheltuielilor companiei. Dimpotrivi, firma de biotehologie Genentech include vhziri le si marketingul alituri de G&A, mod mai obignuit de abor- dare. Ambele companii separi costurile de cercetare gi dezvoltare, avtnd in vedere relativa lor importanti Agadar, acordati atentie modului in care compania voastri igi organizeazi aceste cheltuieli.

Cheltuielile de exploatare sunt deseori considerate drept ,cheltu- ieli de regie" fiind chiar numite astfel. Categoria include subcategorii cum sunt chirie, utiliti~i, telefoane, cercetare gi marketing. De aseme- nea, include salariile conducerii gi ale personalului - de la departa- mentele resurse umane, contabilitate, IT gi altele -plus tot ceea ce au decis contabilii c i nu apaqine COGS.

V i puteti g k d i la cheltuielile de exploatare ca gi cum ar fi coleste- rolul afacerii. Un colesterol bun v i face bine, in timp ce un colesterol riu vvi infundi arterele. Cheltuielile bune de exploatare fac ca afacerea voastri s i fie puternici, in timp ce cheltuielile irationale de exploatare duc la sciderea profitului gi v i impiedici s i beneficiati de oportuniti~i

* SG&A - Sales, General & Administrative (lb. engl.) (n. red.). ** G&A - General &Administrative (lb. engl.) (n. red.).

de afaceri. (Un alt nume pentru cheltuielile irationale de exploatare poate fi ,,birocra~ia lipsiti de necesitate" sau ,,balastU. Este posibil s i mai aveti gi voi unele idei.)

tnci ceva legat de COGS gi cheltuielile de exploatare. Pute~i con- sidera COGS ca fiind identic cu ,,costurile variabile" - costuri care variazi odati cu volumul productiei - gi c i aceste cheltuieli -de exploatare sunt costuri fixe. Materialele, de exemplu, sunt un cost variabil: cu cat productia cregte, cu atit sunt necesare mai multe mate- riale. Iar materialele sunt incluse in COGS. Salariile angajatilor din departamentul resurse umane sunt costuri fixe gi sunt incluse in chel- tuielile de exploatare. Din picate, nici aici lucrurile nu stau chiar atat de simplu. De exemplu, daci salariile supervizorilor sunt incluse in COGS, atunci aceasti categorie este fix2 pe termen scurt, indiferent daci produceti 100 000 dispozitive electronice sau 150 000. Sau, s i luim in discutie cheltuielile de viinzare, care sunt in mod normal o parte din SG&A. Daci foqa voastri de vanzare este plititi pe bazi de comision, cheltuielile de vhzare sunt intr-o oarecare misuri varia- bile, dar sunt incluse mai degrabi in cheltuielile de exploatare, decit in COGS.

PUTEREA DEPREClERll $I A AMORTIZARII 0 alti parte a cheltuielilor de exploatare care este deseori inclusi in r h d u l SG&A este deprecierea gi amortizarea. Modul cum este tratati aceasti cheltuiali poate s i afecteze semnifcativ profitul din contul de profit gi pierdere.

Am descris mai inainte in aceasti parte un exemplu de depreciere - cumpirarea unui camion de transport gi repartizarea cheltuielilor pe o perioadi de trei mi, cat vresuvunem c i va fi utilizat camionul. DUD;

Page 34: Inteligenta financiara
Page 35: Inteligenta financiara

Piini la acest punct, depreciaseri camioanele intre 8-10 ani, ceea ce reprezenta o practici normali in industria respectivi. Dar directorii au decis c i perioada nu era suficientg. Un camion bun ar putea avea o durati de viati de 12,13, chiar 14 ani. C8nd adiugati 4 ani la graficul de deprecierere a camionului, puteti realiza lucruri minunate cu pro- fitul; este ca gi cum exemplul anterior s-ar multiplica de mii de ori. Dar conducerea nu s-a oprit aici. $i-au dat seama c% rnai aveau gi alte active cirora puteau s i le aplice aceleagi gmecherii - de exemplu, aproximativ 1,5 milioane tomberoane. Se putea foarte bine miri gi perioada de depreciere a acestora de la perioada standard de 12 ani la, sii spunem, 15, 18 sau 20 ani $i se obtinea o alt5 trangi apreciabilg de ciigtiguri anuale. FalsificPnd cifrele de depreciere ale camioanelor gi tomberoanelor, directorii de la Waste Management au putut s i pom- peze venituri inainte de impozitare in valoare de 716 milioane $. $i aceasta a fost numai una dintre gmecheriile pe care compania le-a folosit pentru a face ca profiturile sii parii mult rnai mari deciit in reali- tate, motiv pentru care, in final, totalul a fost atiit de mare.

Desigur, piini la urmi intreaga retea, oriciit de inciilciti, a fost dez- viluitii, aga cum se intiimpli cu toate schemele frauduloase. fn momentul descoperirii era insi prea tiirziu s i se rnai poatg face ceva. Compania a fost viinduti unei firme concurente, care i-a pistrat numele, dar a schimbat aproape tot. C h despre autorii acestei fraude, nu li s-au adus niciun fel de acuzatii penale, degi s-au stabilit unele amenzi.

Deprecierea este un exemplu foarte bun pentru ceea ce contabilii denumesc cheltuieli fa'ra'implicarea disponibilita'~i1or. Aici este desigur punctul in care nu rnai putem tine pasul cu ei. Cum se poate realiza o cheltuiali fir5 a utiliza disponibilititi 3 Esential pentru a dezlega acest termen este s i retinem faptul c i ~robabil camionul a fost deja liti it. Compania cumpirase deja camionul. Dar cheltuiala nu a fost inregis- trati in luna respectivi, aga Tnciit ea trebuie inregistrati treptat, trep- tat, pe toati durata de viati a camionului. Banii nu pirisesc compania; rnai degrabii, aceasta este numai modalitatea folositi de contabili pentru a artita c i veniturile acestei luni depind de folosirea acelui camion, deci ar fi bine ca in contul de profit gi pierdere s i existe un element care s i reflecte costul camionului. Fiindci veni vorba, este bine s i gtifi c i existi multe metode de a determina modul de depre- ciere a unui activ. Nu trebuie neapirat s i gtiti care sunt ele; puteti lisa

. . Costurlle gi cheltulellle

acest aspect in seama contabililor. Tot ceea ce trebuie s i gtiti este daci modul de utilizare a unui activ este in concordanti cu venitul pe care

dezvoltare care stau la baza realizirii acestuia gi, ulterior, a trebuit s i solicite obtinerea lui. fn momentul de fati brevetul a fost imple- mentat qi contribuie la obtinerea veniturilor. Acum, compania trebuie s i realizeze o corespondenti intre cheltuielile aferente brevetului gi eniturile pe care acesta le genereazi, treptat, in timp. Totugi, ciind

este vorba de un activ necorporal, contabilii denumesc acest proces rnai degrabi amortizare deciit depreciere. Nu suntem siguri de ce - dar oricare ar fi motivul, este o sursi de confuzie.

fn parantezi fie spus, deprecierea economici implici faptul c i un

Page 36: Inteligenta financiara

sfarsitul acestei perioade s i fie zero. Dar el mai poate avea o valoare pe piata liberi. Un brevet poate fi amortizat pe perioada duratei sale de viati, dar daci tehnologia intre timp a avansat, dep4indu-1, valoarea brevetului poate tinde spre zero dupi cativa ani, indiferent ce spun contabilii. Deci, valoarea activelor este rareori aceeagi cu cea mentio- nati in evidentele contabile. (Vom discuta despre valoarea contabili in detaliu h partea a 111-a.)

CHELTUIELI UNlCE - SEMNAL DE AVERTISMENT

Contabilitatea este aseminitoare vietii cel putin dintr-un punct de vedere : sunt o multime de lucruri care nu pot fi clar incadrate in cate- gorii. Asadar, orice cont de profit gi pierdere are o categorie mare de cheltuieli care nu pot fi incadrate in COGS si nu sunt nici cheltuieli de exploatare sau de regie. Fiecare cont este diferit, dar in mod obignuit veu putea vedea rinduri pentru ,,alte venituri/cheltuielia (de obicei, acesta reprezinti cigtig sau pierdere din vanzarea activelor sau din tran- zactii fir5 legituri cu functionarea efectiv~ a afacerii) gi, desigur, ,,impoziteU. Multe dintre acestea nu trebuie s i viingrijoreze. Dar existi un rand care apare deseori dupi COGS si cheltuielile de exploatare (degi este uneori inclus sub cheltuielile de exploatare) - un r h d pe care trebuie neapirat s i il intelegeti, pentru c i uneori este hotkitor pentru profitabilitate. Cea rnai cunoscuti denumire este ,,cheltuieli unice".

V-ati intalnit ocazional cu asertiunea a intra la apa' asa cum apare in Wall Street Journal. Este o referire la acele cheltuieli unice, cunoscute drept categorii extraordinare, amortiz&i complete sau reducerea va- lorii contabile a unui activ sau cheltuieli de restructurare. Uneori, ne intillnim cu amortiziri complete, ca in cazul companiei Waste Mana- gement, ~ 2 n d a ficut o migcare gresiti si a incercat s i refaci registrele contabile. Cel rnai des aceste cheltuieli unice apar ciind un pregedinte executiv preia conducerea unei companii gi doregte s i o restructureze, s i o reorganizeze, s i inchidi uzine gi poate s I disponibilizeze personal. Este incercarea acestuia, bun; sau rea, de a imbunititi activitatea com- paniei baziindu-se pe propriile evaluiri cu privire la nevoile acesteia. fn mod normal, o astfel de restructurare antreneazi multe costuri - achitarea leasingurilor, oferte de pachete pentru disponibilizarea anga- jatilor, vPnzarea unor utiliti6, echipamente gi altele.

- ~ - - - - - . - Costurile gi cheltuielile

Pe de alti parte, contabilii doresc intotdeauna s i fie rnai conserva- De fapt, aga li se cere s i fie. GAAP le recomandi s i inregistreze

tuielile cat rnai aproape de momentul c h d se !tie c i vor fi supor- tate aceste cheltuieli, chiar daci trebuie s i estimeze cifra finali. Deci cBnd apare o restructurare, contabilii trebuie s i estimeze aceste chel-

ieli gi s i le inregistreze. Acesta este un autentic semnal de avertisment gi un loc perfect

nde pot apirea abateri ale cifrelor. La urma urmelor, cum se esti- eazi costul restructuririi 3 Contabilii au foarte multi libertate de

actiune gi se pot abate intr-o directie sau alta. Daci estimarea lor este rea ridicati - respectiv*cind costurile actuale sunt rnai mici dech se stimase - atunci o parte din aceasti cheltuiali unici trebuie ,,inver-

sati". 0 astfel de cheltuiali inversati se adaugi profitului din urmi- toarea perioadi contabili gi astfel profitul din acea perioadi este mai ridicat decat se estimase - si totul din pricini c i o estimare contabili dintr-o perioadi anterioari a fost incorecti! Renumitul presedinte executiv a1 firmei Sunbeam, ,,Chainsaw* Al" Dunlap, se spune c i igi considera propriul departament de contabilitate drept centru de profit, iar aceasta poate sugera de ce. (Ocazional, daci vreodati auziti un director executiv c i se referi la departamentul de contabilitate al companiei sale in aceasti manieri, atunci compania ar putea avea o problemi serioasi.)

Desigur, cheltuielile de restructurare ar putea fi prea mici. Atunci alte cheltuieli ar trebui suportate rnai tarziu. Acest lucru influenteazi cifrele, intruciit cheltuielile nu corespund niciunui venit din noua perioadi. De data aceasta, profiturile sunt rnai reduse decat ar trebui, din nou pentru c6 acei contabili au emis o estimare gregitg intr-o peri- oadi anterioari. La inceputul anilor '90, AT&T asuportat c2te o chel- tuiali unici de restructurare in fiecare an, timp de rnai multi ani. Compania continua s i sustini c i valoarea cagtigurilor inaintea perce- perii cheltuielii unice de restructurare erau crescitoare - aceasta nu insemna mare lucru, intruciit in urma perceperii tuturor acestor chel- tuieli de restructurare, compania nu era intr-o situatie financiari prea striluciti.$i mai mult decit atit, daci o companie igi permite astfel de cheltuieli unice de restructurare timp de rnai multi ani la rind, cat de de extraordinare sunt aceste cheltuieli unice in realitate?

* Chainsaw - drujbi (lb. engl.) (n, red.).

Page 37: Inteligenta financiara

Numeroasele forme ale profitului

i n i acum am luat in discutje catego- P ria vBnzirilor sau veniturilor din vinziri - riindul de sus - pi pe urmi costurile qi cheltuielile. Venituri minus costuri pi cheltuieli egal profit.

Desigur, poate fi egal pi cu cii~tiguri, venit net sau chiar rizarja net2 Destul de surprinzitor, unele companii folosesc toti acegti termeni diferiti pentru profit, uneori chiar in acelapi document. Un cont de profit pi pierdere poate s i includi elemente intitulate ,,marja profi- tului brut", ,,venit din exploatare", ,,profit net" pi ,,ciiptiguri pe ac$uneU, Toate acestea sunt forme diferite de profit, pe care le putem intBlni intr-un cont de profit pi pierdere - iar compania le-ar putea lesne denumi ,,profit brut", ,,profit din exploatare", ,,profit net" pi ,,pofit pe actjune". Ciind folosesc termeni diferiti in cadrul aceluiapi docu- ment, pare cii ar fi vorba despre concepte diferite. Dar nu este aqa.

Deci, v i propunem s i folosim intotdeauna in aceastii carte terme- nu1 de profit, si s i analizim diferitele forme ale sale.

PROFITUL BRUT: CAT INSEAMNA SUFICIENT?

Profitul brut - venituri minus COGS sau COS - este o cifri-cheie pentru majoritatea companiilor. Acesta indici profitabilitatea produ- sului sau a serviciului. Daci aceasti parte a afacerii nu este profitabili, probabil compania nu va supraviepi mult timp. La urma urmelor,

# Y

Numeroasele forme ale profitulul

Dar ce inseamni sa'na'tos ? CBt de mult profit brut este considerat

ai micg (Acesta este un motiv pentru care Wal-Marc poate cere

" In economie se folosegte deseori sintagma latineasd ,,ceteris ~aribus" avznd aceeagi semnificatie (n. red.).

Page 38: Inteligenta financiara

Numeroasele forme ale profitului

Daci scade, trebuie s i v i intrebati de ce. Oare au crescut costurile de productie? Oare compania reduce prep1 produselor vtndute? fnteleg2nd de ce profitul brut se modifici, atunci ctnd este cazul, managerii iqi dau seama incotro s i iqi indrepte atenyia.

Aici insi trebuie din nou s i fim atenti asupra posibilelor abateri ale cifrelor. Profitul brut poate fi intr-o mare ma'sur2 afectat de deciziile legate de momentul recunoa~terii veniturilor ~i de deciziile legate de elementele care trebuie incluse in COGS. S i presupunem c i sunteti directorul de resurse umane a1 unei companii de cercetare a pietei si descoperiti c i tendinla profitului brut este descrescitoare. Analizati cifrele qi, la prima vedere, se pare c i la servicii costurile au crescut. Asadar, impreuni cu echipa incepeti s i anticipati reduceri ale costurilor serviciilor, incluztnd probabil si ctteva reduceri de per- sonal. Dar, in urma unor analize mai atente, aflali c i salariile, care ficeau parte p tn i in ace1 moment din cheltuielile de exploatare, au fost mutate in COGS. Deci, costurile serviciilor nu au tendinti de crestere, iar concedierea personalului ar fi fost o greseali. Este momentul s i discutati cu personalul de la contabilitate. De ce au mutat acele salarii? De ce nu v-au spus nimic? Daci acele silarii ar r i m h e in COGS, atunci poate obiectivul companiei privind profitul brut ar trebui redus. Dar nimic altceva nu ar trebui modificat.

PROFITUL DIN EXPLOATARE: 0 SOLUTIE PENTRU SANATATEA COMPANlEl

Profitul din exploatare - profitul brut minus cheltuielile de exploatare sau SG&A, care includ deprecierea qi amortizarea - este, de aseme- nea, cunoscut prin acronimul EBIT. EBIT* inseamna ctqtiguri inainte de plata dobtnzilor qi a impozitelor. (Retineti, cciftiguri este doar un alt nume dat profitului). Ceea ce nu a fost inci scizut din venituri sunt dobhda si impozitele. De ce? Deoarece profitul din exploatare este profitdpe care fl dobiinde~te o afacere din activitatea sa principal2 - din functionare. Impozitele nu au nimic de-a face cu modul in care v i conduceti compania. Iar cheltuielile cu dobhda depind de felul in care compania este finanlati din datorii sau din fonduri proprii

* EBIT -Earnings Before Interest and Taxes (lb. en&.) (n. red.).

(vom explica mai ttrziu diferenta in capitolul 11). Dar structura financiari a companiei nu spune nimic despre c h de bine este condusi din perspectiva operationali.

Aqadar, profitul din exploatare sau EBIT este un bun etalon a1 modului in care este condusi o companie. Este urmirit indeaproape de toate pirtile interesate, deoarece el misoari attt cererea geneiali de produse sau servicii (vtnzgri) ale companiei, ctt si eficienta aces- teia in livrarea acestor produse sau servicii (costuri). Bancherii si investitorii analizeazi profitul din exploatare pentru a vedea daci o companie este capabili s i isi pliteasci datoriile qi s i ctstige bani pentru actionarii sii. Furnizorii P1 studiazi s i vadP daci acea com- panie poate s i iqi pliteasci facturile. (Asa cum vom vedea mai ttrziu, totuqi, profitul din exploatare nu este intotdeauna cel mai bun etalon.) Clientii mari exarnineazi profitul din exploatare pentru a constata daci acea companie face o treabi buni qi sunt qanse s i se mentini pe piati. Chiar ~i angajatii competenti verifici cifrele profi- tului din exploatare. Un profit din exploatare sinitos si in creqtere sugereazi c i aceasta va fi capabili s i iqi pistreze angajatii si c i ei vor avea oportunititi de avansare.

Totuqi, retineti c i potentiale abateri ale cifrelor pot avea impact si asupra profitului din exploatare. Existi cheltuieli care se produc o sin- guri dati? Care este rsndul care se refer5 la depreciere? Asa cum am vizut, deprecierea poate fi modificati pentru a afecta profiturile btr-un fel sau altul. Pentru un timp, analistii de pe Wall Street au analizat atent profitul din exploatare al companiilor (EBIT). Dar s-a constatat c i unele dintre companiile despre care ulteripr s-a dovedit c i au comis fraude, se jucau cu deprecierea (amintiti-vi de cazul Waste Mana- gement), aqa inctt valoarea EBIT era suspecti. Nu dupi mult timp, anali~tii de pe Wall Street au inceput s i ?qi indrepte atentia spre

Page 39: Inteligenta financiara

INTELIGENTA FlNANClARA Numeroasele forme ale profitului

o alti cifri - EBITDA* sau clgtiguri inaintea dobanzii, taxelor, deprecierii gi amortizirii. Unii consideri EBITDA o unitate mai bung pentru misurarea eficientei func~ionirii unei companii, deoa- rece nu tine seama de cheltuielile fir2 implicarea disponibilititilor, cum ar fi deprecierea.

PROFITUL NET $I CUM POATE FI ACESTA REGLAT

Acum, in fine, s i mergem la randul de jos. Profitul net. Este de obicei ul'timul rand din contul de profit gi pierdere. Profitul net este ceea ce r i m h e dupi ce totul a fost scizut - costul bunurilor vandute sau costul serviciilor, cheltuielile de exploatare, impozitele, dobanda, cheltuielile unice pi cheltuielile f i r i implicarea disponibilititilor cum ar fi deprecierea gi amortizarea. Cfnd cineva intreabi ,,Care este ultimul r b d " acea persoani se referi la profitul net. Cateva din cifrele-cheie folosite in aprecierea unei companii, cum ar fi cagtigurile pe ac$une gi raporml pret/cagtiguri se bazeazi pe profitul net. Intr-ade- vir, este ciudat c i nu se numesc profit pe actiune gi raportul prevprofit. Dar asta este situatia.

Ce se intampli daci profitul net a1 unei companii este rnai scizut deciit ar trebui? fn afari de jongleriile cu evidentele contabile, existi numai trei posibile solutii pentru rezolvarea unei profitabiliti6 reduse. fn primul rfnd, compania poate cregte vanzirile profitabile. Aceasti solutie necesiti aproape intotdeauna o perioadi rnai mare de timp. Trebuie gisite noi piete sau noi clienti, trebuie parcurse ciclurile de vanzare gi aga rnai departe. fn a1 doilea rand, poate concepe o modali- tate de a reduce costurile de productie si de a functions rnai eficient - ceea ce inseamni reducerea COGS. Si aceasti solutie necesiti timp: trebuie studiat procesul de productie, gisite aspectele ineficiente gi implementate modificiri. fn a1 treilea rand, pot fi reduse cheltuielile de exploatare, ceea ce, aproape intotdeauna inseamni misuri privind personalul. Aceasta este singura solu$e viabili pe termen scurt. Este motivul pentru care unii pre~edinti executivi care preiau companii cu probleme incep prin a rnicgora volumul cheltuielilor salariale in total

cheltuieli generale. H acest fel, intr-un timp scurt, cl~tigurile pot arita rnai bine.

Desigur, disponibiliz~ile atrag la randul lor reactii. Persoanele ca- pabile, pe care prepedintele executiv doregte s i le pistreze in companie, hcep s i igi caute de lucru in alti parte. Si nu este singurul pericol. De exemplu, ,,Chainsaw W d e la Dunlap a folosit strategia disponi- bilizarilor de personal de rnai multe ori, pentru a pompa cfgtiguri h companiile pe care le prelua, iar analigtii de pe Wall Street l-au recom- pensat pentru acest lucru. Dar aceea~i strategie nu a mai funqionat c k d a ajuns la compania Sunbeam. Da, a redus drastic numirul de angajati si da, cagtigurile au inflorit. De fapt, cei de pe Wall Street erau atft de entuziasmati in privinta cregterii profitabiliti$i, incat actiunile companiei Sunbeam au fost ofertate la un pret foarte mare. Dar strate- gia lui Dunlap a fost s i ~ 2 n d ~ compania cu profit - iar acum, actiunile vanziindu-se la prepxi majorate, compania era mult prea scumpi pentru potentialii cumpiritori. Fir5 un cumpiritor, Sunbeam a fost foqati s i se tkasci p2ni c b d problemele au iesit la iveali pi ,,Chainsaw Al" a fost foqat de citre consiliul de administratie s i dernisioneze.

Morala ? Pentru cele rnai multe companii, este rnai bine s i urmeze un drum rnai lung pi conducerea s i se canalizeze pe cregterea vbnzi- rilor profitabile pi reducerea costurilor. Desigur, s-ar putea s i fie necesari ajustarea cheltuielilor de exploatare. Dar daci acesta este sin- guru1 vostru scop, nu faceti altceva declt s i qrnlnayi ziua judecitii.

I

-

* EBITDA - Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization (lb. engl.) (n. red.).

Page 40: Inteligenta financiara

Explicat ii

Variatie inseamni, de fapt, diferenti. Ar putea fi diferenta intre buget (plan) si efectiv pentru o luni din an, intre efectivul acestei luni si efectivul lunii trecute si aga rnai departe. Poate fi exprimati in dolari sau in procente sau in ambele. Procentele sunt de obicei rnai mult folosite, intrucft furnizeazi o bazi de comparatie rnai rapidi si rnai facili intre cele doui cifre.

Singura dificultate legati de variatie vine odati cu determinarea caracterului siu favorabil sau nefavorabil. De exemplu, venituri rnai mari dech erau de agteptat inseamni o variatie favorabilii, in timp ce cheltuieli rnai mari decft erau preconizate inseamnii variatie nefavora- bilii. Uneori, specialigtii ne vin h ajutor si anunti intr-o noti explica- tivi c i o varia$e inchisi intre paranteze sau o variatie precedati de semnul minus este nefavorabili. Dar deseori, trebuie s i aflati singuri acest lucru. Vi recomandim s i faceti singuri unele calcule si s i desco- periti daci variatiile indicate sunt favorabile sau nefavorabile pi pe urmi s i verificati cum sunt distribuite. Fiti siguri cii ati ficut calcule ath pe rfndul veniturilor, cft .ti pe cel a1 cheltuielilor. Uneori, paran- tezele sau semnele negative indici diferente matematice, care nu sunt favorabile sau nefavorabile. fn acest caz, parantezele pentru o cate- gorie de venituri pot insemna favorabil, in timp ce parantezele pentru categoria cheltuielilor inseamnii nefavorabil.

Explicatii

CUM SA FACETI CA VENlTURlLE SA EXPLODEZE CU ADEVARAT

Nu incercati in compania voastri tehnica pe care o vom prezenta in continuare: este frauduloasi. Dar arati cft de mult pot unele com- panii s i isi mireasci veniturile si profiturile raportate.

Compania despre care vorbim se numegte Adelphia, marele ope- rator de cablu TV, care a sfirgit printr-un faliment risunhor in urmi cu ciitiva mi. Adelphia a cumpirat un numiir mare de decodoare pe care urma sii le instaleze in locuintele clientilor sii. Decodoarele costau 500 $ bucata. La un moment dat, cineva de la Adelphia a venit cu o idee striluciti: s i "icaseze de la furnizorul de decodoare o taxi de marketing pentru utilizarea lor, pe urmi s i permiti furnizorului s i ridice prepl suficient cft s i acopere aceasti taxi. Astfel, Adelphia a inceput si-1 taxeze e furnizor cu 26 $ pentru fiecare decodor, furni- zorul mirindu-si si el prepl in mod corespunzitor. Nu era nevoie de niciun fel de schimb de lichidititi intre cele doui companii: cfnd a venit factura furnizorului, la valoarea de 526 $ per cutie, Adelphia pur si simplu a redus prepl cu 26 $ pentru a acoperi asa-zisa taxi de mar- keting si pe urmi a plitit diferenta. fntre timp, presupusele costuri ale campaniei de marketing -in realitate, nu existase nicio astfel de cam- panie, a admis rnai tfrziu Adelphia - au fost amortizate pe o perioadi

Asadar, intreaga tranzactie a existat numai pe hfrtie. Dar tocmai in acest fel a putut Adelphia s i inregistreze in acte milioane de dolari drept venituri suplimentare, care nu aveau nimic de-a face cu obtine- rea lor. Deoarece pretinsele costuri au fost amortizate in timp, multe dintre sumele acelea de ciite 26 $/decoder au ajuns direct in cifra ~rofitului net a1 companiei Adelphia. Efectul a fost umflarea cfstigu- rilor companiei cu 33 milioane $, in 2000, si cu 54 milioane $,in 2001.

Desigur, nici nu ne gkdim c i cineva ar putea incerca ceva ase- minitor. Acest fel de smecherie este destul de neobisnuiti. Daci v i intilniti cu un astfel de caz, puneti-i capiit cft mai categoric. Arta finantelor nu se extinde la crearea de venituri si profituri din nimic. fntre timp, fiti vigilenti si atenti la manevrele contabile de orice fel. Aceasti carte nu v i conferi calititi de auditor iscusit, care s i disece

trebui s i v i transforme intr-un manager inteligent din unct de vedere financiar, capabil s i pun5 cel putin cfteva intrebiri.

Page 41: Inteligenta financiara
Page 42: Inteligenta financiara

A

Intelegerea elementelor fundamentale ale bilantului contabil

bi tua t i i le financiare au ceva enig- matic. Probabil c i ati remarcat acest lucru.

Dati situatiile financiare ale unei companii unui manager cu expe- rienti in domeniu gi primul lucru asupra ciruia se va opri va fi contul de profit pi pierdere. Majoritatea managerilor au, sau doresc s i aibi, ,,responsabiliti~ legate de contul de profit si pierdere". Ei sunt rhpunzitori de faptul c i pot face ca diferitele forme ale profitului s i arate bine. Ei gtiu c i in contul de profit gi pierdere se lnregistreazi p h i la urmi performanta lor. De aceea este si primul document pe care ei $1 verifici.

Acum incercali s i dati aceleagi situatii financiare unui bancher, unui investitor cu experien~i de pe Wall Street sau poate unui membru experimentat a1 vreunui consiliu de administratie. Primul document pe care il va analiza va fi invariabil bilanpl contabil. De fapt, se va ocupa de acesta pentru un timp. Pe urm$ va risfoi, csutilnd contul de profit gi pierdere si situatia fluxului de disponibilititi, dar intotdeauna va reveni la bilanpl contabil.

De ce nu procedeazi managerii asemenea profesionistilor ? De ce igi limiteazi atentia numai asupra contului de profit si pierdere ? Ne rezumim doar la urmitoarele trei motive:

Bilanpl este ceva mai dificil de inteles decit contul de profit si pierdere. Acesta din urmi se bazeazi destul de mult pe intuitie.

Page 43: Inteligenta financiara

Nu este cazul bilanplui, cel pu$n nu ping cfnd ajungeli sii ii inlelegeti elementele fundamentale.

Majoritatea proceselor de bugetare a companiilor se concen- treazi asupra veniturilor si cheltuielilor. Cu alte cuvinte, cate- goriile bugetare se aliniazi intr-o misurii mai mare sau mai mici la contul de profit si pierdere. Nu puteti fi manager, fir5 s i gtiji ciite ceva despre elaborarea bugetului - ceea ce inseamnii auto- mat c i sunteti familiarizat cu multe dintre categoriile contului de profit si pierdere. Prin contrast, datele din bilaniul contabil apar foarte rar in procesul de elaborare a bugetului (degi depar- tamentul financiar bugeteazi in mod sigur conturile bilantiere).

Administrarea bilanplui necesiti o mai profund$ intelegere a domeniului financiar deciit administrarea unui cont de profit si pierdere. Nu numai cii trebuie sii stiti la ce se refer5 diferitele categorii, dar trebuie sii gtiti cum relationeazii acestea intre ele. De asemenea, trebuie s i intelegeti cum influenleazb modificirile din bilanpl contabil celelelate situalii financiare gi invers.

,

Presupunem c i si voi sunteti intr-o oarecare mbur i precauli c b d este vorba despre bilanpl contabil. Dar retineti: ceea ce ne-am propus noi in aceast5 carte este s i ne concentriim asupra inteligenlei finan- ciare - s i in;elegem cum sunt misurate rezultatele financiare gi ce puteli face in calitate de manageri, angaja~i sau lideri pentru a imbuni- tili aceste rezultate. Nu vom intra in profunzimea elementelor tainice ale bilanplui contabil, ci vom studia doar acele aspecte de care aveti nevoie pentru a aprecia indemfnarea necesari elaboriirii acestui docu- ment si sii puteli realiza analizele pe care acesta le face posibile.

SA OBSERVAM UNDE NE AFLAM ACUM

Deci, ce este bilanpl contabil ? Este nici mai mult, n i b mai pupin, decit o declararie care exprima' ceea ce derine fi ceea ce datoreaza' o afacere la un anumit moment in timp. Diferen~a intre ceea ce deline o companie gi ceea ce datoreazii reprezinti capitalul propriu. Aga cum unul dintre obiectivele companiei este cresterea profitabilitiitii, cehlalt

lntelegerea elementelor fundamentale ale bilanlului contabil

obiectiv este cregterea capitalului propriu. $i bineinteles, cele douii obiective sunt strins legate unul de celilalt.

Ce este aceasti relatie ? Si luim in considerare o analogie. Profita- ilitatea este un fel de notii care v-ar fi acordatii pentru un curs urmat colegiu. Ati peqrecut un semestru scriind referate $i d h d examene.

a sfirgitul semestrului, profesorul v i apreciazii performanta acor- fndu-vi o anumiti noti. Capitalul propriu este un fel de medie tuturor notelor pe care le-ali oblinut - GPA*. GPA reflectii intot- eauna performanla cumulativi, dar numai intr-un anumit moment

timp. Orice noti o influenteazi, dar nu o determini. Contul de rofit gi pierdere influenteazii bihn~ul contabil cam in acelasi mod in are o anumiti notii poate influenla GPA. ObtineG profit intr-o anu- itii perioadii de timp gi capitalul propriu din bilanpl contabil va dica o cregtere. Pierdeli bani si capitalul propriu va indica o descres- e. fn timp, secliunea capital propriu din bilanl exprimii acumularea ofiturilor sau pierderilor rimase in afacere; rindul este denumit

Sgtiguri (pierderi) retinute sau uneori ciigtiguri (deficit) acumulate. Totugi, gi in. acest caz, inlelegerea bilanplui contabil inseamni

blelegerea tuturor ipotezelor, estimirilor gi deciziilor care il deter- mini. Asemenea contului de profit gi pierdere, b i l a n ~ l este in multe privinle o lucrare de art$ nu numai o muncii de calcul.

* GPA - Grade Point Average (lb. engl) (n. red.).

Page 44: Inteligenta financiara

PERSOANELE FlZlCE $I AFACERILE

fntrucPt bilanpl contabil este atPt de important, dorim s i incepem cu cheva lectii simple. Aveti ribdare - este foarte important in acest caz s i invitati primii pa$ inainte s i pigiti pe propriile picioare.

Si incepem prin a lua in considerare situatia financiarii a unei per- some fizice sau valoarea sa neti din punct de vedere financiar, din nou pentru o anumiti perioadi de timp. Adiugati ceea ce persoana detine in proprietate si scideti ceea ce aceasta datoreazi si veti obtine valoa- rea net2

Delinut in proprietate - datorat = valoare neti

0 alti modalitate de formulare este:

Delinut in proprietate = datorat t valoare neti

Pentru un individ, categoria proprietitii poate s i includi disponi- bilitii~ile din banci, articolele de valoare foarte mare, cum ar fi o casii, o masini gi toate celelate proprietiti asupra cirora cineva poate ridica pretentii. Poate, de asemenea, s i includi active financiare, cum ar fi actiuni la bursi si obligatiuni sau bani intr-un anumit cont (401(k)*). Categoria ,,datoriilor" poate include ipoteca, imprumutul pentru masin$ soldurile c i ~ i l o r de credit gi alte datorii. Observati c i pentru moment evitim intrebarea cum se calculeazi unele dintre aceste cifre. Care este valoarea casei - cPt a pliitit persoana pentru ea si cht ar putea valora aceasta astizi ? Dar magina sau televizorul? Puteti vedea sin- guri cum arta finantelor piindegte - ins5 mai multe pe aceasti temi in curPnd.

Acum s i trecem de la o persoani fizici la o afacere. Aceleagi con- cepte, diferi doar limbajul:

Ceea ce posedii o companie este denumit activ.

Ceea ce datoreazi este denumitpasiv.

Valoarea sa este denumiti capitalpropriu sau capitalul aqionador.

" 401(k) - este un tip de cont de economii pentru pensii din SUA, a cirui denu- mire este dati de subsectiunea 401(k) a Codului Intern de Venituri (Internal Revenue Code) (n. red.).

-- lntelegerea elementelor fundamentale ale bilantului contabil

Iar ecuatia de bazi va ariita acum in felul urmhor :

active - pasive = capital propriu

active = pasive t capital propriu

Dacii ati urmat orice curs de contabilitate, ati fost nevoiti sii invii- lati una dintre aceste formule. Probabil ci instructorul a denumit-o ecua~ia contabila'fundamentalZ. Ati mai invitat, de asemenea, cii cea de-a doua formulare reflect5 cele douii piqi ale bilantului contabil: activele de o parte, iar pasivele si capitalul propriu de cealalti parte. Suma primei pirti trebuie sii fie egali cu suma celei de-a doua; bilanpl trebuie s i se echilibreze. fnainte de a termina de citit aceasti parte a ciqii, veti intelege de ce.

INTERPRETAREA UNUl BILANT CONTABIL

fn primul rhnd, gisiti un exemplu de bilant contabil, fie cel a1 com- paniei unde lucrati, fie unul dintr-un raport anual. (Sau uitati-vii la modelul propus de noi la s&gitul ciirtii.) Deoarece bilanpl prezinti situatia financiarii a companiei la un moment dat, va fi inregistrati o anumiti dati h partea de sus. De obicei este sfhrgitul lunii, al trimes- trului, a1 anului sau anului fiscal. CPnd analizati situatiile financiare ^mpreuni, in mod normal doriti s i vedeti un cont de profit gi pierdere pentru o lunii, un trimestru, un an, impreuni cu bilanpl contabil pentru sfiirgitul respectivei perioade raportate. Spre deosebire de con- turile de profit gi pierdere, bilanprile contabile se referi aproape htotdeauna la htreaga organizatie. Uneori, o mare corporalie creeazii bilanpri subsidiare pentru diviziile sale operationale, dar rareori face acest lucru pentru o singuri unitate. Dupi cum vom vedea, profesio- nigtii din domeniul contabil trebuie sii faci unele estimiri in bilanpl .contabil, asa cum fac gi in cazul contului de profit si pierdere. Vi amin-

exemplul nostru despre afacerea cu camioanele de transport ? Modul care depreciem camionul afecteazi nu numai contul de profit

r pierdere, dar gi valoarea activelor care apar in bilanpl contabil.

Page 45: Inteligenta financiara

Y1 infelegerea elementelor fundamentale ale bilanfului contabil

Se dovedeste cL ipotezele qi abateride din contul de profit qi pierdere ajung intr-un fel sau altul gi in bilanful contabil.

Bilanprile contabile apar in douii formate caracteristice. Modelul traditional stabilegte c i pe partea sttngi se afli activele, in timp ce pe partea dreapti sunt pasivele gi capitalul propriu, pasivele fiind in partea de sus a paginii. Formatul rnai putin tradiGona1 agazi activele in partea superioari, pas ide la mijloc, iar capitalul propriu in partea de jos. Indiferent de format, ,,echilibrulU rPmtne acela$: activele tre- buie s i fie egale cu pasivele plus capitalul propriu. (fn domeniul non- profitului, capitalul propriu sau al actionarilor este uneori denumit ,,active nete".) Deseori un bilant contabil arati cifrele comparative, s i zicem pentru 31 decembrie a1 celui rnai recent an gi 31 decembrie a1 anului anterior. Verificati capetele de tabel pentru a $ti ce perioade sunt comparate.

Ca si in cazul contului de pofit qi pierdere, unele companii au cate- gorii neobisnuite care apar in bilanpl contabil, dar despre care nu vom vorbi in aceasti carte. Retineti c i multe dintre aceste categorii pot fi clarificate in notele explicative. De fapt, bilanprile sunt renumite pentru notele lor explicative. Raportul anual pe 2004, a1 Companiei Ford Motor, continea nu rnai ~ u t i n de 30 de pagini de note explica- tive, multe dintre ele ficind trimiteri la bilanpl contabil. De multe ori, companiile includ o formulare standard "i notele explicative, accentutnd partea subiectivi sau artistici a finantelor, dupi cum am denumit-o in aceastl carte. Ford, de exemplu, spune in felul urmhor :

Situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu principiile de contabilitate general acceptate in Statele Unite. Managementului i se cere sa' faca' estima'ri ji ipoteze care influenteaza' cifrele raportate ,ii informatiile prezentate. Rezultatele efenive pot sa' dfere fa t i de acele ipoteze. Estima'rile ,ii ipotezele sunt revizuite periodic ,ii efectele oricdror revizuiri relevante sunt refectate in situatiile financiare ale perioadei pentru care se constata' ca fiind necesare. ' DacP notele explicative nu furnizeazi clarificiirile necesare, puteti

lisa acele categorii in grija specialistilor in finante. (Totu~i, d a d pro- blema asupra cireia v-ati oprit este importanti, meriti s i v i consultati cu un specialist din departamentul financiar.)

Deoarece bilanpll contabil este o notiune noui pentru cei rnai multi manageri, dorim s i v i punem in temii cu cele rnai obignuite cate- gorii pe care le contine. Unele pot pirea stranii la inceput, dar nu v l ingrijorati, trebuie doar s i retineti mereu distinctia intre ,,delinut in proprietate" 9i ,,datoratU . Ca si in cazul contului de profit gi pierdere, ne vom op;i asupra acelor rtnduri care sunt rnai uqor de fraudat.

Page 46: Inteligenta financiara

Activele Alte estimiri si ipoteze

(exceptind disponibilititile)

tivele reprezinti ceea ce deune compania in proprietate: disponibilititi si valori mobiliare, instalatii si echipamente, clidiri si teren, gi altele. Activele curente sau n'rcu- lante, care de obicei apar primele in bilant, includ tot ceea ce poate fi transformat 'in lichiditiu in mai puun de un an. Activele pe termen lung sunt cele care au o durati utili de viati mai mare de un an.

TlPURl DE ACTIVE

fn aceaste categorii mari de active se gkesc, desigur, mai multe subca- tegorii. Ne vom referi la cele mai cunoscute - cele care apar in aproape orice bilant contabil al unei companii.

Disponibilititi si echivalente ale disponibilititilor

Aici este punctul forte. Banii din banci. Banii din conturile de pe piala monetari. De asemenea, actiunile si obligauunile tranzactionate public - acelea pe care, daci aveti nevoie, le puteti transformain lichi- dititi ktr-o zi sau chiar rnai putin. 0 alti denumire pentru aceasti categorie este de active lichide. Aceasta este una dintre putinele cate- gorii care nu sunt la discreua contabililor. C h d compania Microsoft spune c i are disponibilititi si investitii pe termen scurt in valoare de

- - .

Activele

6 de miliarde $ sau oricare ar fi ultima cifri, inseamni c i exact atft e ?n binci, fondxi monetare si titluri de valoare tranzacuonate blic. Desigur, companiile pot s i minti. Gigantul italian Parmalat a

rtat in bilanpl siu c i avea miliarde intr-un cont deschis la Bank merica. De fapt, nu avea.

Conturi de creante sau AIR*

Acestea reprezinti suma pe care clientii o datoreazi companiei. Retineti c i veniturile reprezinti o promisiune de plati, deci creantele includ toate promisiunile care nu au fost onorate p3ni acum. De ce reprezinti acestea un activ? Pentru c i toate sau multe dintre aceste

gajamente se vor transforma in 1ichiditi;i si in curind vor apartine paniei. Este un fel de imprumut pe care compania il acordi clien-

r sii -in timp ce compania detine obligatiile clientilor s&. Crean- e clientilor sau contul de creante reprezinti o categorie pe care nagerii trebuie s l o analizeze cu multi atentie, in special datoriti tului c i investitc~rii, analistii si creditorii sunt gi ei foarte interesati aceasta. Vom spune mai multe despre cum trebuie administrati asti categorie in partea a VII-a, dedicati capitalului de lucru.

Uneori, un bilant contabil include o categorie denumiti ,,provi- ane pentru creante nerecuperabile", care se scade din contul de ante. Aceasta reprezinti estimarea contabililor - de obicei, bazati

* AIR - Accounts Receivable (lb. en$) (n. red.).

Page 47: Inteligenta financiara

pe experienta acumulati - cu privire la suma datorati de clientii care nu igi plhesc facturile. fn multe companii, sciderea unui provizion aferent unei creante nerecuperate oferi o imagine mai exact2 a valorii acestor creante. Dar obsevati cu atentie: estimirile deja igi fac loc. De fapt, multe companii folosesc rezerva creantelor nerecuperabile ca pe un instrument de ,omogenizareK a ciigtigurilor. Atunci ciind crep t e ~ i rezerva creantelor nerecuperabile din bilant, trebuie s i hregistrati o cheltuiali pe seama profitului in contul de profit gi pierdere Aceasta determini sciderea c2stigurilor raportate. fn mod similar, ciind des- cre f te~i rezerva creantelor nerecuperabile, ajustarea miregte profitul din contul de profit gi pierdere. Deoarece rezerva de creante nerecu- era bile este intotdeauna o estimare, subiectivitatea igi poate face sim- titi prezenya.

Stocurile

fn mod normal, companiile care presteazi servicii nu au stocuri semnificative, dar aproape orice alti companie - producitori, angro- sisti, comercianti - se afli in situatia inversk 0 parte a cifrei stocu- rilor este alcituiti din valoarea produselor care sunt preghite pentru a fi viindute. Aceasta alcituiegte stocul produselor finite. 0 a doua parte, de obicei relevanti doar pentru producitori, este valoarea pro- duselor care sunt in curs de fabricatie. Contabilii rnai numesc aceasta stocul produselor in curs de fabrica~ie sau pe scurt, WIP*. Pe urmi, rnai este, desigur, gi stocul materiilor prime care vor fi folosite in fabricarea produselor. Acesta este stocul materiilorprime.

Contabilii pot petrece zile intregi (gi chiar o fac!) vorbind despre modaliti$ de evaluare a stocurilor. Nu ne propunem s i zibovim deloc asupra acestui subiect, deoarece nu influenteazi prea mult munca managerilor. (Desigur, daci activitatea voastri este legati de adminis- trarea stocurilor, discu$ile contabililor v i afecteazi in mare misuri gi ar trebui s i consultati o carte specializati pe acest subiect.) Totusi, diferitele metode de evaluare a stocurilor pot deseori s i modifice in mod semnificativ partea activelor dintr-un bilant contabil. Daci o companie isi modifici metoda de evaluare a stocurilor in decursul

* WIP - Work In Progress (lb. engl.) (n. red.).

- - Activele

unui an, acest lucru ar trebui s i apari intr-o noti explicativi la bilan- p l contabil. Multe companii explici In detaliu modul in care au intoc- mit stocurile in notele explicative, aga cum a procedat gi compania Barnes & Nobte Inc. in raportul siu anual pe 2004:

Stocurile de ma$$ sunt declarate la valoarea cea rnai mica' dintre cost ji valoarea de piu@ Costul este determinat, in primul rrind, prin metoda stocului cu amJnuntulprin metodaprimul - intrat, primul- iejit (FIFO)* pentru 92% ji 90% din stomrile de ma$Jale Companiei la 29 ianuarie 2005 ji 31 iunuarie 2004 ji sunt inregistrate pe baza metodei costului mediu. Stocurile de ma$; ramase sunt evaluate dupa' metoda ultimul- intrat, primul- iejit (LIFO)*" .'

Ceea ce trebuie s i retineti ca manager, totugi, este faptul c i toate stocurile costi bani. Ele sunt create cheltuind disponibilititi. (Poate ati auzit expresia ,Toate lichidititile noastre sunt blocate in stocuri", desi sperim s i nu o auziti prea des.) De fapt, aceasta este o modalitate

i pot imbunitzti lichiditatea. Reduciind stocu- e toate celelalte se pzstreazi constante, lichidi-

tatea se va imbunititi. 0 companie igi propune intotdeauna s i detini ciit rnai putine stocuri, cu conditia s i rnai aibi inci materiale pentru procesul de productie, precum gi produse gata de livrare atunci ciind clientii o soliciti. Vom reveni asupra acestui subiect rnai ttrziu in carte.

lmobiliz4ri corporale (PPE*"")

Aceasti categorie din bilanpl contabil include clidirile, utilajele, culatoarele gi toate celelalte bunuri corporale pe oprietate o companie. Valoarea PPE o reprezinti

ma necesari achizitionirii tuturor facilititilor gi. echipamentelor e care compania le foloseste pentru ca afacerea s i functioneze. Reti-

levant este pre~u l de cumpirare. Fir2 evaluiri u poate ?ti exact ciit valoreazi terenul gi clidirile ompaniei pe piaia liberi. Asadar, guvernati de

* FIFO -First In, First Out (lb. engl.) (n. red.). irst Out (lb. engl.) (n. red.).

PPE - Property, Plant and Equipment (lb. engl.) (n. red.).

Page 48: Inteligenta financiara

IN I tL IUENTA FINANCIARA

principiul conservatorismului, contabilii spun, de fapt, ,,Si folosim ceea ce stim, respectiv costul de achizitionare a acestor active."

Un alt motiv pentru care se folosegte prepl de cumpirare se referi la evitarea rnai multor posibilititi de abatere ale cifrelor. S i luim cazul unui bun corporal, de exemplu - terenul - a cirui valoare a crescut. Daci vrem s i il inregistrim "i bilan~ la valoarea lui curenti, va trebui s i inregistrim un profit in contul de profit si pierdere. Dar acest profit se bazeazi doar pe opinia unei persoane cu privire la valoarea de astizi a terenului. Nu este o idee prea buni. Unele com- panii - cum ar fi Enron - merg at2t de departe, inc2t infiinteazi companii fictive, deseori in proprietatea unuia dintre directori sau a altei persoane din interiorul companiei si pe urmi vind active aces- tor companii fictive. Aceasta le permite s i inregistreze profit ca ~i atunci c2nd ar fi v2ndut activul cuiva din afari. Dar nu este genul de profit pe care investitorii sau Comisia pentru Burse gi Valori Mobi- liare ar dori s i il vadi.

Faptul c i aceste companii trebuie s i se bazeze pe pretul de cum- pirare pentru a-si evalua activele poate crea unele anomalii izbitoare. Poate lucrati pentru o companie de divertisment care a cumpirat teren in jurul orasului Los Angeles in urmi cu treizeci.de ani pentru suma de 500 000 $. Astizi acest teren poate valora 5 milioane $ - dar va fi in continuare evaluat la 500 000 $ in bilantul contabil. Inves- titorilor versati le place s i isi bage nasul in bi lan~ri le contabile ale companiilor, in speranta c i vor gisi astfel de ,,bunuri corporale sub- evaluate".

Se scade: depreciere.acumulata

Terenul nu se uzeazi, deci contabilii nu inregistreazi nicio depre- ciere anuali. Dar clidirile si echipamentele se uzeazi. Scopul de- precierii contabile nu este totusi acela de a estima c2t valoreazi in momentul de fati clidirile si echipamentele; scopul este s i se aloce investitia in activ pe perioada in care aceasta este folositi pentru a genera venituri si profituri (amintiti-vi de principiul conectirii de la capitolul4). fnregistrarea deprecierii este o modalitate de a ne asigura c i in contul de profit ~i pierdere este reflectat cu exactitate costul ade- virat a1 bunurilor vhdute sau a1 serviciilor prestate. Pentru a calcula

-~ ~

Activele

ilii aduni pur qi simplu toate sumele trate incepind din ziua ~ 2 n d a fost cum-

V-am demonstrat intr-un capitol anterior cum poate s i se trans- anieri ,,fermecatiU, din neprofitabili in

fitabili, doar modificind felul in care isi depreciazi propriile ve. Magia artei in finante se extinde ~i asupra bilanpllui contabil.

Daci o companie decide c i durati de viati a camioanelor sale poate fi s i de la 3 ani la 6 ani, ea va inregistra an d ~ p a an o cheltuiali cu rnai mica in contul de profit si pierdere. Aceasta inseamni rnai

in bilanpl contabil, o cifri rnai mare PPE net si astfel rnai multe active. Mai multe active, conform ecua- ei fundamentale a contabilititii, hseamni rnai mult capital propriu.

Fondul comercial poate s i apari in bilantul contabil a1 compani- or c;ike au achizitionat alte companii. El este diferenta intre prepl

panie achizitionati si activele nete pe care le achizitionat. (Activele nete, repetam,,

reali de p i a ~ i a activelor companiei care a fost pasivele asumate de compania care achizitio-

Ideea nu este at2t de complexi, pe cit pare. S i presupunem'ci sun- presedintele executiv a1 unei companii care si-a propus s i faci

izi~ii si v-ati orientat spre o rnici afacere bunicici, in domeniul rage, care se potriveste perfect nevoilor

sicumpirati MJQ pentru suma de 5 mili- r contabiliti~ii, daci plhiti din dis~onibi-

ti, activul numit di~~onibili t i t i din bilanpl contabil va descre~te cu ilioane $. Aceasta inseamni c i alte active trebuie s i creasci cu ilioane $. La urma urmelor, bilantul contabil trebuie s i se echili- ze. $i nu ati ficut nimic p h i in acest moment care s i modifice ivele sau capitalul propriu.

* Goodwill (lb. engl.) (n. red.).

Page 49: Inteligenta financiara

Activele

Acum fi$ atenti. fntrucft achizi~ionati o serie intreagi de active fizice (printre altele), ve$ evalua acele active la fel cum ar face orice alt cumpiritor. Poate decideti c i toate clidirile, mobilierul de stivuire, electrocarele si calculatoarele de la MJQ Storage valoreazi 2 milioane $, dupi ce ati scizut acele pasive pe care le-ati preluat. Asta inseamni c i nu ati ficut deloc o afacere proasti. Cumpirati o afacere prosperi, cu un renume, o listi de clienti, angajati capabili gi priceputi qi aceste valori necorporale (intangibile) pot in anumite cazuri s i fie mult rnai valoroase decft activele corporale. (CBt de mult ati fi dispusi s i plititi pentru brandul Coca-Cola? Sau pentru lista de clienti de la Dell Computer?) fn exemplul nostru, cumpirati active necorporale in valoare de 3 milioane $. Contabilii denumesc aceasti sumi de 3 mili- oane $ ,,fond comercial". Fondul comercial de 3 milioane $ qi bunu- rile corporale nete de 2 milioane $ se adaugi celor 5 milioane $ pe care i-afi plitit si cresterii corespunzitoare de 5 milioane $ din activele b i lan~lu i contabil.

$i acum, vrem s i v i spunem o istorioari despre fondul comercial; ea demonstreazi cum se manifest5 arta finantelor.

fn perioada precedents, fondul comercial se amortiza. (Amin- titi-vi, amortizarea este similar5 cu de~recierea, numai c i se aplici activelor necorporale.) Celelalte active- se depreciau in mod normal intr-o perioadi cuprinsi intre 2-5 ani, dar fondul comercial putea fi amortizat intr-o ~e r ioad i de maximum 40 ani sau pe perioada esti- mati de viati utili-a afacerii achizitionate.

Pe urmi regula s-a schimbat. Persoanele care redacteazi principi- ile de contabilitate general acceptate - Comitetul pentru Norme de Contabilitate Financiari sau FASB* - au decis c i daci fondul

* FASB - Financial Accounting Standards Board (Ib.engl.) (n. red.).

comercial consti din reputatie, baza de clienti si alte elemente ale companiei care urmeazi s i fie achizitionati, atunci toate aceste active nu isi pierd valoarea in timp. De fapt, ele pot deveni rnai valoroase in timp. Pe scurt, fondul comercial este rnai degrabi asemenea terenului, decft asemenea echipamentului. Asa incBt neamortizarea sa ii ajuti pe contabili s i realizeze acea imagine exacti a realiti$i pe care ei o cauti mereu.

Dar priviti efectul. Cfnd ati achizitionat MJQ Storage, v-ati trezit cu un fond comercial in valoare de 3 milioane $ reflectat in bilant si s i zicem c i ati estimat durata utilP de viati a MJQ la 30 ani. fnainte de schimbarea regulii, ati fi amortizat fondul comercial de-a lungul a 30 ani, la 100 000 $ pe an. Cu alte cuvinte, ati fi dedus 100 000 $ pe an din venituri,. reducBnd astfel profitabilitatea cu aceeasi sumi. fn acelasi timp, ati fi depreciat activele fizice ale MJQ, s i zicem, pe o perioadi de 4 ani, cu 500 000 $ pe an. Din nou, aceasti sumi de 500 000 $ ar fi fost scizuti din venituri pentru a determina profitul.

Deci, ce se intfmpli? fnainte ca regula s i se schimbe, mentinfnd celelalte elemente neschimbate, doreati s i aveti rnai mult fond comer- cia1 si maipu~ine active corporale, doar pentru c i fondul comercial se amoniza pe o perioadi rnai mare de timp, astfel incft suma care se deducea din venituri pentru a determina profitul era rnai mici (pis- trBnd profiturile ridicate). Ati avut o motivatie s i achizitionati acele companii in care cea rnai mare pane din ceea ce a ~ i cumpirat reprezinti

Page 50: Inteligenta financiara

fond comercial ~i ati avut o motivatie s i subevaluapi activele corporale ale companiei pe care ati cumpirat-o. (Retineti c i evaluarea acelor active este realizati chiar de oamenii vostri!)

Cu noua regulg, fondul comercial rimine in registrele contabile gi nu este amortizat. Nimic nu se scade din venituri ~i profitabilitatea este corespunzitor mai ridicati. fn aceasti situatie, avefi o motivatie in plus s i ciutafi companii care nu au prea multe active corporale gi chiar mai mult decit atit, o motivatie s i subevaluati acele active. Tyco a fost o companie care a fost acuzati de a fi profitat de aceasti reguli. fn anii 2000 ~i 2001, Tyco a cumpirat companii cu o vitezi amefioare - mai mult de 600 numai in ace$ doi ani. Multi analisti au simtit c i Tyco a subevaluat in mod regulat activele acestor numeroase com- panii. Procedfnd astfel, a crescut fondul comercial inclus in toate aceste achizitii si a redus deprecierea. Aceasta, in schimb, ar fi crescut ~rofi tul si ar fi ~ r o ~ u l s a t ~ r e p l de piati a1 actiunilor companiei Tyco.

Dar in cele din urmi, analistii si investitorii au remarcat un fapt la care am ficut deja referire in partea I, si anume c i Tyco avea atit de mult fond comercial in evidentele sale contabile gi atit de putine active corporale (relativ vorbind), incit daci s-ar fi scos fondul comer- cia1 din ecua~a bilanplui contabil, pasivele companiei ar fi fost mai mari dech activele ei. Aceasta nu era o situatie pe placul investitorilor.

Proprietatea intelectualh, brevetele si alte imobilizari necorporale

Cum eviden~iem costul de productie a1 unui nou program soft- ware care urmeazi s i genereze venituri timp de c2tiva ani de acum inainte? Dar costurile aferente cercetirii pentru descoperirea unui medicament rniraculos, care este protejat de un brevet pe 20 ani (de la data aplicirii) ? Evident, nu are niciun sens s i inregistrim intregul cost sub forma unei cheltuieli in contul de profit si pierdere aferent unei perioade de timp date, aga cum nu are rost s i inregistrim intregul cost de cumpirare a1 unui camion. Asemeni camionului, softul si brevetul vor genera venituri si in urmhoarele perioade contabile. Agadar, aceste investitii sunt considerate imobiliziri necorporale gi ar trebui amortizate pe intreaga durati a fluxului de venituri pe care il geneazi. Totusi, din acelasi motiv, costurile de cercetare-dezvoltare

- - .-. Activele

care nu dau nastere unui activ capabil s i genereze venituri, trebuie ^megistrate ca o cheltuiali in contul de profit si pierdere.

Puteti remarca aici potentialul de subiectivitate. GAAP spune c i Cercetarea gi dezvoltarea (R&D)" pot fi amortizate daci produsul in curs de-dezvoltare este realizabil din punct de vedere tehnologic. Dar cine determini daci se poate realiza din punct de vedere tehnologic? Din nou, intrim pe teritoriul artei. Data o companie decide c i pro- iectele sale de R&D sunt realizabile din punct de vedere tehnologic, ea poate amortiza aceste sume in timp si poate face astfel incft profi- turile sale s i par5 rnai mari. Altfel, va trebui s i inregistreze costurile aferente R&D pe misuri ce se realizeazi - o abordare mai conserva- toare. Computer Associates este o companie care a dat de necaz pentru c i a amortizat R&D pe seama unor produse care aveau un viitor indoielnic. Asemenea deprecierii, deciziile privind amortizarea

ri efecte semnificative asupra profitabilititii si capita-

Acumuliri $i active platite anticipat

Pentru a explica aceasti categorie, s i analizim un exemplu ipote- em c i incepeti o afacere de productie de biciclete si c5

iul de ~roductie pe un an intreg cu suma de 60 000 $. ania are un risc de credit ridicat - nimeni nu doreste s i

faci afaceri cu o companie care se afli la ince~utul activititii - pro- prietarul terenului solicit5 plata in avans.

Stim deja de la capitolul legat de principiul conectirii, d . n u are sens s i se ,,inregistreze contabil" intreaga sumi de 60 000 $ in luna ianuarie ca o cheltuiali in contul de profit gi pierdere. Aceasta este chiria pentru un an intreg. Trebuie ca suma s i fie imp5qid de-a lungul intregului an, astfel incit costul chiriei s i corespundi venitului deter- minat. Deci, in luna ianuarie, veu inregistra 5 000 $ in contul de ~ r o f i t gi pierdere pentru chirie. Dar unde merge restul sumei de 55 000 $ ? Trebuie sii tineti eviden;a acestei sume. Ei bine, chiria plititi in avans este un exemplu de activ plitit anticipat. A$ cumpirat ceva - detineti

" R&D -Research & Development (Ib. engl.) (n. red.).

Page 51: Inteligenta financiara

drepturile de proprietate pentru spatiu timp de un an - agadar, este un activ. $i tineti evidenta activelor in bilanpl contabil.

Desigur, in fiecare lung va trebui sn plimbati cei 5 000 $ de pe rindul activelor plitite anticipat din bilant gi s i ii evidentiati in contul de profit ~i pierdere ca o cheltuiali aferenti chiriei. Aceasta Anregis- trare contabili se numegte acumulare, iar ,contul" din bilanpl con- tabil in care se inregistreazi ceea ce nu a fost cheltuit inci este denumit cont de active acumulate. D e ~ i termenii par greoi, notali cii inci avem de a face cu o practici destul de conservatoare: rjnem evidenta tuturor cheltuielilor cunoscute gi, de asemenea, tinem evidenta pentru ceea ce am plitit in avans.

Dar arta finantelor se poate rispandi gi aici foarte bine, intruch este loc pentru rationamente referitor la ce se acumuleazi gi ce se repartizeazi intr-o perioadi de timp dati. S i zicem, de exemplu, c i firma voastri desfi~oari o vast; campanie de publicitate. Toati munca se desfigoari in luna ianuarie gi se ridici la 1 milion $. Contabilii ar putea decide c i de aceasti campanie va beneficia compania timp de doi ani de zile, aga c i vor inregistra contabil 1 milion $ ca un activ plitit anticipat gi vor repartiza in fiecare luni 1/24 din cheltuieli in ~ 0 n t u l de profit gi pierdere. 0 companie care se confrunti cu o luni rnai dificili poate decide c i aceasta este cea rnai buni modalitate - la urma urmelor, este rnai bine s i scazi 1/24 dintr-un milion de dolari din profituri, dec& intreg milionul. Dar daci ianuarie este o luni gro- zavi? Atunci, compania ar putea decide s i ,,repartizezea suma afe- renti intregii campanii - o suporti pe toati pe seama veniturilor lunii ianuarie - doarece, ei bine, nu sunt siguri c i aceasta va conduce la obtinerea de venituri in urmitorii doi ani. Acum au o campanie de publicitate pentru care s-a plitit integral, iar profiturile in lunile care urmeazi vor fi corespunzhor rnai ridicate. fntr-o lume perfect5 con- tabilii nostri ar trebui s i aibi un glob de cristal in care s i ghiceasci c h timp va genera venituri aceasti campanie de publicitate. fntrucat nu au la dispozitie un asemenea dispozitiv, trebuie s i se bazeze pe estimiri.

Deci acestea au fost activele. Le adunati pe toate, impreunii cu indiferent ce alte categorii mai gisiti gi veti obtine randul ,,total active" in partea de jos stanga. Acum este momentul s i ne mutim pe cealalti parte - cea a pasivelor gi capitalului propriu.

De cealalta parte Pasivele si capitalul

afirmat anterior c i pasivele .

nt ceea ce datoreazii o companie, iar capitalul propriu este valoarea eti. Existi o alti modalitate - ugor diferiti - de a vizualiza aceasti arte a bilanplui contabil, si anume c i el oglinde~te modul cum au fost btinute activele. Daci o companie imprumuti fonduri in orice fel,

m i sauimodalitate pentru a obtine un activ, imprumutul va apirea unul sau altul din randurile pasivelor. Daci vinde actiuni pentru.a ine un activ, acest aspect va fi oglindit pe unul din randurile aflate

categoria capital propriu.

r s i incepem cu inceputul, ceea ce pe aceasti parte a bilanplui con- il inseamni pasive, respectiv obligatiile financiare pe care le are pania fati de alte p i ~ i . Pasivele sunt intotdeauna impirtite in a categorii principale. Pasivele curente (datorii pe termen scurt) t acelea care trebuie pliitite in rnai putin de un an. Datoriile termen lung sunt cele care ajung la scadenti dupi o perioadi rnai e de timp. Pasivele sunt de obicei listate in bilanpl contabil, de la

e pe termen scurt la cele pe termen lung, astfel incat chiar prezen- ea acestuia oferi indicatii cu privire la structura datoriilor.

Page 52: Inteligenta financiara

Viirsiimiintul curent al datoriei pe termen lung

fn cazul c2nd compania datoreazi 100 000 $ unei binci, in cadrul unui imprumut pe termen lung, probabil c i din acesta 10 000 $ tre- buie plhiti in cursul anului curent. Deci aceasta este suma care va apirea in sectiunea pasivelor curente din bilanpl contabil. R h d u l va fi numit ,,viirsim2ntul curent a1 datoriei pe termen lung". Restul de 90 000 $ urmeazi s i apari in cadrul categoriei pasive pe termen lung.

~mprumuturi pe termen scurt

Acestea sunt linii de credit pe termen scurt reimoite. Aceste linii de credit pe termen scurt sunt de obicei garantate de active circulante, cum ar fi creante gi stocuri. fntregul sold a1 creditelor curente este oglindit aici.

Datorii citre furnizori

Aceasti categorie exprimi suma pe care compania o datoreazi furnizorilor sii. Aceasta primegte zilnic bunuri si servicii de la furni- zori gi, in mod normal, nu plitegte facturile timp de cel putin 30 zile. De fapt, furnizorii au imprumutat companiei bani. Datoriile citre furnizori arati c2t datora aceasta la data "itocmirii bilanwlui contabil. Orice sold al ciqilor de credit este de obicei inclus in aceasti categorie.

Cheltuieli acumulate si alte pasive pe termen scurt

Aceasti categorie atotcuprinzitoare include tot ceea ce mai dato- reazi compania. De exemplu, statele de plati a salariilor. S i presu- punem c i ati fost plititi la 1 octombrie. Are vreun sens sii repartizati aceasti plati ca pe o cheltuiali aferenti contului de profit si pierdere din luna octombrie? Probabil c i nu - salariul primit in luna octom- brie este pentru munca prestati in septembrie si deci mai bine reparti- zali aceste cheltuieli pe luna septembrie. Asadar, contabilii vor calcula sau vor estima c2t vii datoreazi compania pe data de 1 octombrie pentru munca prestatii in septembrie si vor repartiza aceste cheltuieli pe luna septembrie. Aceasta este o cheltuiali acumulati. Este un fel de

, ""

De cealalti parte

octombrie. Aceste pasive acumulate fac pirte din principiul conectiirii -

Pasive pe termen lung

Majoritatea pasivelor pe termen lung sunt "iprumuturi. Dar mai sunt gi alte pasive care se pot regisi aici. Exemplele cuprind prime

inate sau compensiri, impozite aminate gi datorii privind pensiile. aci volumul altor pasive este consistent, aceasti sectiune a bilanplui ebuie s i fie atent supravegheati.

APITALUL PROPRIU

sfiirgit! Vi mai amintiti ecuatia? Capitalul propriu este ceea ce mBne dupi sciderea pasivelor din active. Acesta include ca~italul

furnizat de investitori si pofiturile retinute de companie in decursul timpului. Capitalul propriu este cunoscut sub mai multe denumiri, cum ar fi capitalul actionarilor sau capitalul deginitorilor de acciuni. Categoria capitalului propriu din bilanprile unor companii poate fi destul de detaliati si complicati. fn mod normal, acesta include urmi-

Page 53: Inteligenta financiara

Actiuni privilegiate

Acriunile privilegiate - cunoscute si ca actiuni sau titluri preferen- $ale - sunt un tip special de actiuni. Persoanele care detin actiuni pri- vilegiate primesc dividende pentru investilia lor inainte ca detin~orii actiunilor ordinare s i primeasci vreun ban. Dar actiunile privilegiate sunt purtitoarele unor dividende fixe, astfel incft p r e d lor nu fluc- tueazi la fel de mult ca si pretul actiunilor comune ale companiei. Este posibil ca investitorii care detin actiuni privilegiate s i nu beneficieze pe deplin de cresterea valorii unei companii. Cfnd compania emite actiuni privilegiate, ea le vinde investitorilor la un anumit pret initial. Valoarea mentionati in bilant reflects acest pret.

Multe dintre acuunile privilegiate nu sunt purtitoare de drepturi de vot. fntr-un fel, ele se aseamini rnai mult cu obligatiunile, decft cu actjunile ordinare. Diferenta ? & cazul obligatiunii, proprietarul pri- meqte un cupon fix sau o lat ti a dobfnzii, iar in cazul actiunii privile- giate, proprietarul primeste un dividend fix. Companiile folosesc actiunile privilegiate pentru a obtine fonduri, deoarece acestea nu au aceleasi im~licatii legale ca o datorie. Daci o companie nu poate pliti un cupon a1 unei obligatiuni, detinitorii de obligatiuni pot foqa com- pania s i intre in faliment. fn mod normal detinitorii de actiuni privi- legiate, nu pot s i faci aqa ceva.

Ac!iuni ordinare sau actiuni comune

Spre deosebire de cele mai multe actiuni privilegiate, actiunile ordinare sunt de cele mai multe ori purtitoare de drepturi de vot. Persoanele care le detin pot s i voteze membrii consiliului director (de obicei, o actiune, un vot) si orice subiect adus in discutie in fata actionarilor. Actiunile ordinare pot sau nu pot fi purtitoare de divi- dende. Valoarea acestor actiuni din bilanpl contabil este in mod normal ,,valoarea nominali", care este valoarea actiunii desemnati de citre emititor. Valoarea nominali este de obicei o sums foarte mici si nu are nicio legituri cu pretul de piat4 a1 actiunilor. Bilanpl nostru contabil ales ca model oglindeste actiuni ordinare cu valoare nomi- nali de 1 $.

. -. De cealalti parte

Prima de emisiune

Aceasta este suma peste valoarea nominal;, pe care investitorii au plitit-o initial pentru actiuni. De exemplu, daci actiunile sunt vfndute

de emisiune se adaugi sumei existente.

Profiturile rerinute sau rezervele sunt profiturile care au fost rein- vestite in afacere, in loc s i fie plitite ca dividende. Cifra reprezinti totalul venitului dupi impozitare, care a fost reinvestit sau cumulat pe perioada de functionare a afacerii. Uneori, o companie care detine multe profituri pistrate sub form6 de disponibilititi - Microsoft este un exemplu - ajunge sub presiunea de a pliti o parte din bani actio- anarilor s&, sub formi de dividende. De fapt, ce actionar qi-ar dori s i vadi c i banii sii stau in seifurile companiei, in loc s i fie reinvestiti

active productive ? Desigur, ayi putea observa un deficit acumulat - o cifri negativi - care indici faptul c6 acea companie a pierdut bani

Deci, capitalul actionarilor este ceea ce acestia ar primi daci acea companie ar fi vfnduti, nu-i aqa? Ei bine, nu ! Aminti$-vii toate acele reguli, estimiri qi ipoteze care influenteazi bilanpl contabil. Activele sunt inregistrate la prep1 achizitionirii lor mai putin deprecierea acumulati. Fondul comercial se acumuleazi cu fiecare achizitie pe care o face compania qi nu este niciodati amortizat. $i desigur, com- pania are valori necorporale proprii, cum sunt marca gi lista de clienti, care nu apar deloc "i bilanpl contabil. Morala: valoarea de piati a unei companii nu corespunde aproape niciodata' ca~italului

Page 54: Inteligenta financiara

siiu sau valorii contabile din b i l a n ~ l siiu. Valoarea efectivii de pialii a unei companii este ceea ce un cumpiiriitor ar pliiti pentru aceasta. fn cazul unei companii listatii la bursii, aceastii valoare este estimatii prin calculul valorii de pialii sau a numiirului de actiuni emise inmul- lit cu prep1 aqiunii la un moment dat. Pentru societiiule private, valoarea de pialii poate fi estimatii printr-una din metodele de evalu- are descrise in partea I - cel pulin pentru inceput. se echilibr bila

i ati i~

ntul

nviitat ! ecuatia contabilii fundamentalii, instructorul spunea probabil ceva de

enul: ,Se numeste bilan; contabil pentru cii se ech i l ibvea~~. Activele totdeauna sunt egale cu pasivele plus capitalul propriu." Dar chiar acii ati scris corect acest riispuns la examen, sunteti probabil, incii eliimuriti de ce un bilanl se echilibreazi Vii prezentiim in cele ce

yrmeazii trei modalitiili de inlelegere a acestui aspect.

'MOTIVE PENTRU CARE BILANTUL SE ECHILIBREAZA L i

!;In primul r5nd, sii ne intoarcem la persoana fizicii. Puteu examina ilanpl contabil la fel cum ali analiza valoarea netii a unei persoane. raloarea netii tvebuie sii fie egalii cu ceea ce aceasta degine in propri- tate minus ceea ce datoreazii acea persoanii, pentru cii asa am definit ermenul. Prima formulare a ecuatiei ,,individuale" in capitolul9 este

lceea ce este decinut - ceea ce este datovat = valoave neti. Este la fel ~i $entru o afacere. Capitalul propriu este definit ca active minus pasive. 8 In a1 doilea riind, analizati ce exprimii bilanpl contabil. Pe o pane

e aflii activele, care reprezintii ceea ce de6ne compania in proprietate. >e cealaltii parte sunt pasivele si capitalul propriu, care exprimii cum oblinut compania ceea ce detine. fntruciit nu puteu obtine ceva din

* fn lb. engl. este un joc de cuvinte: ,,It is called a balance sheet because it dances." (n. red.).

Page 55: Inteligenta financiara

De ce se echilibreaza bilantul contabil

nimic, partea ,ceea ce deJinecc gi cea ,,cum a obJinutU se vor afla intot- deauna in echilibru. Asa trebuie s i fie.

fn a1 treilea rind, luati in considerare ce se intiimplii cu bilanpl in timp. Aceasti abordare ar trebui s i v i ajute s i vedeti de ce existi intotdeauna un echilibru.

Imaginati-vi o companie care tocmai si-a inceput activitatea. Pro- prietarul siu a investit 50 000 $ in afacere, astfel inch detine 50 000 $ in disponibilitiili, pe partea activelor din bilanpl contabil. Nu are incg pasive, deci va avea 50 000 $ capital propriu. Bilanpll se echilibreazi.

Acum, compania cumpiri un camion in valoare de 36 000 $ pe care il achiti din disponibiliti~i. Daci nimic nu se modifici - gi asta daci intocmi$ bilanpll imediat dupi tranzaqia de cumpirare a camio- nului - partea activelor din bilan~ va arita in felul urmitor :

Active Disponibiliti!i 14 000 $ lmobiliziri corporale 3k!xu

Adunindu-le avem 50 000 $, iar de cealalti parte a bilanplui se afli in continuare 50 000 $ reprezentind valoarea capitalului propriu. Bilanpl inci se echilibreazi.

S i ne imagingm c i proprietarul decide c i are nevoie de mai multe di~~onibilitili. Merge la banci gi imprumuti 10 000 $, crescgnd astfel volumul total al lichidit~tilor la 24 000 $. Acum bilanpll arati in felul urmitor:

Disponibiliti!i lmobiliziri corporale

Uau! Adunindu-le obtinem 60 000 $. Proprietarul a mirit acti- vele. Dar bine$eles, gi-a mgrit gi pasivele in acelagi timp. Peci cealalti parte a bilanplui va arita in felul urmitor :

AdunBnd, gi acestea fac tot 60 000 $. Observati cum capitalul propriu r i m h e neschimbat de-a lungul

acestor tranzactii. Capitalul propriu se modifici doar cind compania ia bani din fondurile proprietarilor sii, pliiteste bani proprietarilor sau inregistreazi un profit sau o pierdere.

fn acest timp, orice tranzaqie care influenteaza'o parte a bilantului va influen~a $i cealalta'parte in egala'ma'sura'. De exemplu:

0 companie foloseste 100 000 $ in disponibilititi pentru a-si achita un imprumut. Riindul disponibiliti$lor din partea acti- velor descregte, iar riindul pasivelor din cealaltg parte descreyte cu aceeayi sum& Deci bilanpl se echilibreazi.

0 companie cumpgri un echipament in valoare de 100 000 $, plitiid 50 000 $ pe loc gi restul constituindu-se ca datorie. . Acum rBndul disponibilititilor scade cu 50 000 $ - dar noul echipament apare pe partea activelor cu suma de 100 000 $. Deci totalul activelor a crescut cu 50 000 $. fn acest timp, cei 50 000 $ datorati pe echipament apar pe partea pasivelor. Din nou bilanpl se echilibreazi.

Atita timp c2t retineti aspectul fundamental c i tranzactiile influ- enteazi ambele laturi ale bilanplui contabil, totul este in reguli. Este motivul pentru care bilanpl se echilibreazi. fntelegerea acestui aspect este piatra de temelie a inteligentei financiare. N u uitati, daci ac6vele nu sunt egale cu pasivele plus capitalul propriu, atunci nu putem vorbi de un bilant contabil.

Pasive si capital propriu imprumut bancar lQlX!Q$ Capital propriu 5QQ!X!$

Page 56: Inteligenta financiara

Contul de profit $i pierdere influenteati bilantul contabil

Contul de profit si pierdere influenteaza bilan'tul contabil

i t n i acum am analizat bilanpl con- tabil in mod individual. Dar existi unul dintre cele mai bine pistrate secrete in lumea situatiilor financiare: o modifcare intr-o situatie financiara' aproape intotdeauna are impact asupra celorlalte situatii financiare. Deci, c h d v i ocupati de contul de profit si pierdere, veti influenta totodati si bilanpl contabil.

EFECTUL PROFlTULUl ASUPRA CAPlTALULUl PROPRlU

Pentru a vedea care este relatia dintre profitul din contul de profit si pierdere si capitalul propriu din bilant, vom analiza cheva exemple. Iati un bilant contabil foarte mult simplificat pentru o companie nou-infiin~ati ( ~ i foarte mici!):

Disponibilitili Creanle Total active

Pasive si capital propriu Datorii citre furnizori Q$ Capital propriu 25$

Si presupunem c i aceasti companie functjoneazi timp de o luni. Cumpiri de 50 $ piese si materiale pe care le foloseste in productie si vinde produse finite in valoare de 100 $. Mai face si alte cheltuieli de 25 $. Contul de profit si pierdere a1 lunii respective arati astfel:

Venituri din vinziri I00 $ Costul bunurilor vindute ELL$ Profit brut 50 $ Total cheltuieli a$ Profit net 25$

Acum: ce s-a schimbat in bilanpl contabil?

fn primul riind, s-au cheltuit toate disponibilititile pentru . a acoperi cheltuielile.

fn a1 doilea r h d , valoarea creantelor de la clientii companiei este de 100 $.

fn a1 treilea riind, s-au ficut datorii de 50 $ reprezenttnd obli- gafii citre furnizori.

Astiel, bilanpl contabil la sftrsitul lunii va arha in felul urmitor:

Disponibilitili Creanle Total active

Pasive si capital propriu Datorii citre furnizori a$

a$ Capital propriu Pasive $ capital propriu 1Pe$

Dupi cum vedeti, cei 25 $ profit net devin 25 $ capital propriu. fntr-un bilant mai detaliat, acesta va apirea la capitolul capital propriu in categoria csgtiguri nerepartizate. Acesta este un adevir in orice afacere: profitul net se adaugi capitalului propriu, excepttnd cazul in care acesta este plitit ca dividende. Din acelaqi motiv, o pierdere neti

Page 57: Inteligenta financiara

IN I t l l l iENTA FINANCIARA

descregte capitalul propriu. Daci o afacere pierde bani luni de luni, pasivele vor depigi pQni la urmi activele, creQnd un capital negativ. Astfel compania va deveni candidati la faliment.

De notat inci ceva legat de acest exemplu simplu: compania a incheiat luna in curs fir; lichiditi$! A cistigat bani si capitalul a crescut, dar fir5 a avea nimic in banci. Deci, un bun manager trebuie s i fie atent cum interactioneazi disponibilititile gi profitul in bilanpl contabil. Acesta este un subiect asupra c h i a vom mai zibovi in partea a IV-a, cQnd vom discuta despre situatia fluxului de disponibilititi.

$I MULTE ALTE EFECTE

Relatia intre profit gi capitalul propriu nu este singura legituri intre modificiirile din contul de profit gi pierdere si modificirile din bilan- wl contabil. Nici pe departe. Fiecare vinzare inregistrati in contul de profit gi pierdere genereazi o cregtere fie a di~~onibilititilor (daci este o v4nzare cu plata din disponibilititi), fie in creante. Fiecare stat de salarii inregistrat in capitolul COGS sau cheltuieli de exploatare reprezinti o reducere a disponibilititilor sau o cregtere a cheltuielilor acumulate din b i l a n ~ l contabil. 0 achizitionare de materiale se adaugi la datoriile fati de furnizori gi asa mai departe. $i desigur, toate aceste modificiiri au o influenti asupra totalului activelor si pasivelor.

fn general, daci sarcina unui manager este s i imbunititeasci pro- fitabilitatea, el poate avea o influenti pozitivs asupra bilanplui, tocmai pentru c i profiturile duc la cresterea capitalului. Dar lucrurile nu sunt chiar atiit de simple, deoarece conteazi cum sunt obtinute profiturile gi conteazi ce se inttmpli cu celelalte active gi pasive din bilantul contabil. De exemplu:

Managerul unei fabrici aude despre o afacere buni cu o materie primi importanti gi soliciti departamentului achizitii s i cum- pere o cantitate insemnati din aceasti materie prim& Sung logic, nu ? Nu neapiirat ! Rhdul stocurilor din b i l a n ~ l contabil creste. RQndul datoriilor cregte cu o sumi corespunzitoare. PQni la urmi, compania va trebui sii foloseascii o parte din disponibilititi pentru a acoperi datoriile citre furnizori - posibil cu mult inainte ca materiile prime s i fie folosite pentru

. -- Contul de profit $i pierdere influenteazi bilantul contabil

a genera venituri. fn tot acest timp, compania trebuie s i pli- teasci pentru depozitarea stocurilor gi va avea nevoie s i impru- mute bani pentru a acoperi sciderea disponibiliti6lor. Ca s i v i da$ seama daci o astfel de tranzactie este opormni trebuie

, realizats o analizi detaliati. Asigurati-vi c i v i gdnditi la toate aspectele financiare c h d luati astfel de decizii.

Un director de vhzi r i are in vedere creqterea veniturilor si a profitului si decide s i se indrepte spre rnai multi clienti mici. Este o idee buni ? Poate nu. Riscul de credit a1 clientilor mici ar putea s i nu fie la fel de bun ca a1 clientilor mari. Contul de cre- ante poate ss creasci dispropoqionat, deoarece clientii fac pliti intr-un ritm mai lent. Contabilii ar trebui s i creasci toleranla ,,fati de datoriile neincasabile", ceea ce duce la reducerea profi- tului, a activelor si astfel ~i a capitalului. Un director de vtnzzri inteligent din punct de vedere financiar va avea nevoie s i inves- tigheze posibilititile de stabilire a prepxilor: poate el s i mkeasci marja brut2 pentru a compensa riscul mirit a1 v h z i - rilor &itre clientii mici ?

Un manager din domeniul IT ia decizia s i cumpere un nou sistem de calculatoare, incredintat fiind ci noul sistem va imbu- nhi t i productivitatea gi astfel va contribui la cregterea profi- tabilititii. Dar cum va pliti noul echipament ? Daci aceasti companie este supraindatorati - in cazul in care are datorii mari in comparatie cu capitalul siu - ideea de a se imprumuta pentru a pliti sistemul, nu pare a fi prea buni. Poate va fi nece- sar s i faci o noui emisiune de actiuni si astfel s i creasci inves- titia in capitalul propriu. Luarea unor decizii legate de obtinerea capitalului necesar pentru functionarea unei afaceri este sarcina CFO qi a trezorierului gi nu a managerului IT. Dar intelegerea situatiei in care se afli compania din punctul de vedere al disponibilititilor gi a1 datoriilor ii va folosi managerului pentru fundamentarea deciziei de a cumpira noul echipament.

Pe scurt, orice manager ar putea dori s i se distanteze din cQnd in cQnd pentru a fi in misuri s i priveasci imaginea de ansamblu. Gin- diti-vi nu numai la categoria oglinditi pe un singur rQnd in contul de profit si pierdere asupra cireia v i concentrafi, ci si la bilanpl contabil

Page 58: Inteligenta financiara

-- ..

Contul de profit si pierdere influen!eazi bilantul contabil

(si la situatia fluxului de disponibilititi, la care ne vom referi in curfnd). Daci veti proceda astfel, modul vostru de gfndire, munca voastri, deciziile luate vor fi rnai ,,profunde" - cu alte cuvinte, ve$ lua in calcul rnai multi factori si veti fi in misuri s i vorbiti despre impactul lor la un nivel rnai profund. Pe lhga acestea, imaginati-v6 vorbind cu propriul CFO despre impactul profitului asupra capita- lului: foarte probabil c i va fi impresionat (chiar socat).

EVALUAREA SANATATII UNEl COMPANll

Retineti, am spus la inceputul acestei pirti c i in mod normal investi- torii inteligenti cerceteazi cu atentie, in primul rfnd, bilaqul contabil a1 unei companii. Motivul este c i bilanpl rispunde unei multitudini de intrebiri - intrebiri de genul :

Este compania solvabila'? Daci da, activele sale sunt rnai mari decft pasivele, astfel incft capitalul propriu s i fie o cifri pozi- tivi ?

Poate compania sa' i~ipla'teasca'facturile? fn acest caz cifrele importante sunt activele circulante, in mod special disponibi- lititile, in cornparalie cu pasivele curente. Mai multe despre acestea k partea a V-a, despre indicatori.

A crescut in timp capitalulpropriu ? 0 comparatie intre doui bilanpri contabile ale unei anumite perioade de timp va arita daci acea companie a evoluat in directia corecti.

Acestea, sunt desigur, intrebiri simple, elementare. Dar investitorii pot invita mult rnai mult dintr-o examinare detaliati a bilanplui si a notelor explicative anexate, precum si din comparatiile dintre bilant si alte situaui financiare. C t t de important este fondul comercial pentru rfndul ,,total active"? Ce ipoteze s-au folosit pentru a determina deprecierea si cft de importanti este aceasta ? (Amintiti-vi exemplul companiei Waste Management.) Rbdu l ,disponibilitiulorC' este cres- cstor in timp - de obicei, este un semn bun - sau este descrescitor? fn cazul in care capitalul propriu are o tendinti crescitoare, aceasta

se datoreazi faptului c i acea companie a solicitat o infuzie de capital sau faptului c i aceasta a generat venituri ?

Pe scurt, bilanpl contabil arati daci o companie este dniitoasi din punct de vedere financiar. Toate situatiile financiare contribuie la emiterea acestei concluzii, dar bilantul - un GPA cumulativ a1 com- paniei - poate fi cel rnai important dintre toate.

Page 59: Inteligenta financiara

Explicatii

fn orice caz, companiile nu sunt proprietarele angajatilor. Deci ei nu pot fi considerati active din punct de vedere contabil.

Explicatii

,,ANGAJATII SUNT ACTIVUL NOSTRU CEL MA1 VALOROS" (CHIAR A$A?) y

Tot timpul auziti aceste cuvinte spuse de directorii executivi: ,,Oamenii nostri sunt activul nostru cel mai valoros." Dar vedeli c i unii pre~edinyi executivi ac~ioneazi de parci angajatii nu ar fi deloc un bun valoros. V i puteti imagina o companie care reduce numiirul sau concediazi orice alt activ - aruncandu-1 in stradi in speranta c i va dispirea? CPnd directorii executivi spun c i trebuie s i scadi cheltu- ielile, ceea ce vor s i spuni de obicei, este c i sunt pe punctul de a con- cedia angajati.

Cum se pot reconcilia aceste doui viziuni? Din perspectiva bunului-simt, angajatii reprezinta'un activ. Cunogtintele lor gi munca pe care o depun adaugi valoare unei companii. C b d o companie achizitioneazi o alti companie, valoarea angajatilor este recunoscuti ca parte a fondului comercial.

Altminteri, valoarea angajatilor nu se oglindegte in bilanpl con- tabil. Exists doui motive pentru care se intfmpli aga:

ExceptPnd o achizitie, nimeni nu gtie cum s i evalueze angajatii. Care este valoarea cunostintelor acestora? Nu existi niciun contabil in lumea asta care s i doreasci s i abordeze acest su- biect. Iar FASB nu are de gPnd s i se complice din acest punct de vedere, modificfnd GAAP.

Angajatii reprezinti, intr-adevai; o cheltuial;: statul de plat4 ktr-o formi sau alta, este de cele rnai multe ori una dintre cele rnai sernni- ficative categorii din contul de profit si pierdere. Dar ceea ce spun directorii executivi are rnai mult de a face cu atitudinea gi cultura cor- poratist;, decPt cu partea contabili. Unele organizatii chiar par s i igi priveasci angajatii ca pe nigte active: ii instruiesc, investesc in ei, au griji de ei. Altele insi, se concentreazi asupra aspectului cheltuielilor, pl~tind oamenii cPt rnai putin gi solicitQndu-le s i munceasci foane mult. Oare a doua strategie este rnai valoroasi? Multi (inclusiv noi) cred c& tratQnd oamenii corect, aceasti strategie determini in general o stare de spirit rnai bung, o calitate superioari si in final o satisfactie rnai mare a clientului. LisQnd celelalte aspecte deoparte, aceasta con- duce, in final, la imbunitifirea pe termen lung a profitului, ame- liorind astfel valoarea afacerii. Desigur, rnai existi multi alti factori care influenteazii succesul sau esecul unei companii. Deci, foarte rar existi o corelatie unu-la-unu intre cultura si atitudinea unei companii, pe de o parte, gi performanta sa financiarb pe de alti parte.

CHELTUIELI? SAU COSTURl PENTRU INVESTITII?

C2nd o companie cumpiri un utilaj sau un echipament, costul aces- tuia nu apare in contul de profit gi pierdere; rnai degrabi noul activ apare in bilant gi numai deprecierea apare in contul de profit si pierdere, sub forma unei cheltuieli care afecteazi profitul. Afi putea g b d i cii distincfia intre ,,cheltuielia (care apar in contul de profit si pierdere) si ,costuri pentru investi~ii~(care apar in bilant) ar putea fi clari gi simpli. Bineinales c i nu este ava. fntr-adeviu; avem de a face cu o tesaturi de cea rnai buni calitate pentru arta finantelor.

Gfnditi-vi c i daci scoateti din contul de profit si pierdere o cate- gorie importanti gi o aduceti in bilanpll contabil, astfel incPt numai deprecierea s i apari ca o cheltuiali care afecteazi profitul, acest lucru poate avea efectul unei cregteri considerabile a profitului. Si luim cazul companiei WorldCom. 0 mare parte dintre cheltuielile insemnate ale acestei mari companii de telecomunicatii constau in asa-numitele

Page 60: Inteligenta financiara

costuri de linie. Acestea erau taxe pe care compania le plitea unor companii de telefonie locale pentru ale folosi liniile telefonice. Costu- rile de linie au fost tratate in mod normal ca si cheltuieli de exploatare obisnuite, dar s-ar putea argumenta (fir; a avea dreptate) c i unele dintre acestea erau investitii pe piete noi si ar fi durat ani de zile pfni c h d ar fi inceput s i se arnortizeze.. Aceasta a fost si logica lui Scott Sullivan, CFO, care a inceput s i ,,capitalizezeU costurile de linie ale companiei sale in ultima pane a anilor '90. Reugiti totalii: aceste chel- tuieli au dispirut din contul de profit si pierdere, iar profiturile au crescut cu rniliarde de dolari. Anali~tilor de pe Wall Street li s-a pirut cii WorldCom a inceput s i genereze brusc profituri intr-o industrie epuizati - si nirneni nu si-a dat seama dech mai tirziu, cfnd intreaga construc$e din cirti de joc s-a pribusit.

WorldCom a avut o abordare prea agresivg in ceea ce privegte capitalizarea costurilor sale ~ i , in consecin~i, a intrat intr-o mare hcurcituri. Unele companii ins5 vor trata elementul dubios ocazio- nal drept o cheltuiali de investitii doar pentru a - ~ i umfla putin @ti- gurile. Cum ar proceda firma voastri ?

Disponibilitatile sunt cele mai importante

Page 61: Inteligenta financiara

Disponi bilitatile reprezinta o verificare a realitatii

, c ompaniile incep s i aibi probleme din tot felul de motive", scriau, in mai 2002, Ram Charan gi Jerry Useem in revista Fortune, intr-o perioadi in care multe companii incepuseri s i aibii probleme, ,dar un lucru anume le omoarii in final: rimin fir5 disponibiliti~i." Majoritatea managerilor sunt prea pre- ocupati ficindu-gi probleme cu privire la indicatorii contului de profit si pierdere, cum ar fi EBITDA, pentru a mai acorda atenlie disponibiliti~ilor. Consiliile de conducere si analigtii din afara com- paniilor se concentreazi uneori prea mult asupra contului de profit si pierdere sau asupra bilanvlui contabil. Dar, tot ei au reamarcat, existi un investitor care supravegheazi indeaproape disponibilitifle: Warren Buffett. Motivul? ,El gtie ci disponibilitiele sunt greu de falsificat."'

Warren Buffett este probabil singurul mare investitor a1 tuturor timpurilor. Compania say Berkshire Hathaway, a investit in nenumi- rate alte companii gi a obtinut rezultate surprinzitoare. Din ianuarie 1994 pin5 in ianuarie 2004, actiuoile Class A ale Berkshire Hathaway au inregistrat o uirnitoare rati compusi de cregtere anuali de 17,9%; cu alte cuvinte, au crescut in medie cu aproximativ 18% anual, timp de zece ani. Cum procedeazii Buffett ? Mul~i au scris ciqi intregi in incercarea de a gisi o explica~ie a filozofiei sale de a investi si a abor- diirii sale analitice. Dar dupii pirerea noastri, totul se rezumi la trei percepte simple. Primul, el evalueazi o afacere mai degrabi pe baza perspectivei sale pe termen lung, deciit din perspectiva sa pe termen scurt.

Page 62: Inteligenta financiara

h a1 doilea r b d , el se orienteazi intotdeauna citre afaceri pe care le intelege. (Acest lucru 1-a ficut s i evite investitiile in companii de internet.) $i in a1 treilea rtnd, ctnd analizeazi situatiile financiare, el accentueazi cel mai mult asupra unui indicator a1 fluxului de dispo- nibilititi pe care il denumeste cii~tigul propnetarului. Warren Buffett a dus inteligenta financiari la un nou nivel, iar valoarea lui net5 reflect2 acest lucru. Extrem de interesant, pentru el di~~onibi l i t i~i le sunt cele mai importante.

DE CE SUNT DISPONIBILITATILE CELE MA1 IMPORTANTE

Si aruncim o privire mai detaliati asupra celui de-a1 treilea element a1 situatiilor financiare, disponibi1it;itile. De ce s i urmirirn fluxul de dispo- nibilitiiG ca pe o unitate de mkuri-cheie a performaqei afacerii ? De ce s i nu luimin considerare doar profitul, aqa cum se giseste el in contul de profit si piederi ? De ce nu avem in vedere doar activele sau capitalul pro- priu, asa cum se reflect5 in bil-1 contabil ? Credem c i Waren Buffett ?tie c i attt contul de profit gi pierdere, ciit gi bilanpl contabil, orich de folositoare ar fi ele, contin tot felul de abateri potentiale, ca rezultat a1 tuturor ipotezelor si estimiirdor care stau la baza lor. DisponibilitiitiIe sunt ins5 altceva. Examina6 situatia fluxului de disponibiliti6 a unei companii si vedeti, de fapt, conturile sale bancare. Astizi, dupi explozia companiilor de internet si revelatia fraudelor financiare din ultima

-- ~- ~ .-- Disponibilita\ile reprezinta o verificare a realitatii

si inceputul anilor 2000, fluxul de disponibilit@i te din nou preferatul celor de pe Wall Street. Acesta a devenit un indi-

cator remarcabil prin care analistii evalueazi companiile. ~ a r Warren Buffen a avut dintotdeauna ?n vedere disponibiliti;ile, pentru c i el ?tie c i acestea sunt cel mai putin influentate de arta finantelor.

Atunci, de ce oare managerii nu acordi atentie di~~onibilititilor ? Existi multe motive. In trecut, nimeni nu le cerea acest lucru (degi situatia a inceput s i se schimbe). Unor directori generali este posibil s i nu le pese de disponibilititi - cel putin, pfni nu este prea tirziu - si deci nici rapoartele lor financiare nu se concentreazi asupra aces- tuia. Persoanele din organizatiile financiare deseori consider2 c i disponibilititile sunt preocuparea lor si numai a lor. Dar adesea, moti- vul este pur si simplu, lipsa inteligentei financiare. Managerii nu inte-

pe baza cirora se determini profitul, aga inctt este aproape acelasi lucru ca si disponibilitit9e . Unii nu cred c i actiunile lor influenteazi situa- propria companie; altii ar putea crede c i da, insi

n alt motiv, de asemenea, care este acela c i limbajul intr-o situatie a fluxului de disponibilititi este ceva mai putin fami- ar. In articolul lor, Charm si Useem pledau pentru un antidot mplu im~otriva fraudelor financiare: un ,,raport detaliat, usor de

lizat privind fluxul de disponibiliti;icc, care s i fie inmtnat consi- ui director, angajatilor si investitorilor. Din picate, nimeni, din

a luat in considerare aceasti sugestie. Asa inctt am e traditionale ale fluxului de disponibilit~ti. Majori- a, oricft de detaliate, sunt greu de citit si mai greu de

teles de citre o persoani nespecializati. Dar s i vorbim despre o investitie care se amortizeazi: daci aveti

roblema disponibiliti;ilor, veti putea trece din- use de artigtii financiari din compania voastri. Ve;i ri ce treabi bun5 face compania ctnd transformi ibilitiiti. Veti observa avertismentele timpurii ale

r posibile necazuri gi veti ?ti cum s i vP organizati d ave;i un flux nitos. Dis~onibilul este o verificare a realit5;ii.

Unul dintre noi, Joe, a invitat cit de importante sunt disponibi- itile pe vremea c h d era analist financiar intr-o companie mici, la ceputul carierei sale. Compania se lupta s i supravietuiasca si toati mea stia acest lucru. fntr-o zi, CFO si controlorul financiar iucau

Page 63: Inteligenta financiara

impreuni golf si nu se intelegeau prea bine. (Se htfmpla pe vremea cand nu toat6 lumea avea celular, ceea ce v i face s i intelegeti cft de b 6 u b este Joe.) Bancherul a sunat la birou si a vorbit cu pre~edintele executiv. Evident, acesta nu prea a fost incfntat de ceea ce i-a spus bancherul si a simtit c6 ar fi mai bine ca acesta s i stea de vorbi cu cineva din departamentul contabilitate sau finante, aFa c i pregedintele i-a transferat convorbirea lui Joe. Joe a aflat de la bancher c i linia de credit a companiei fusese miriti la maximum. ,,Avfnd in vedere c i mfine este ziua de plat6 a salariilor", spuse bancherul ,,suntern intere- safi s i ~ t i m care sunt planurile voastre de acoperire a salariilor anga- ja;ilorU. Gfndind repede (ca intotdeauna), Joe ii rispunse, ,,Hm - pot s i revin eu?" fncepu s i cerceteze si afli c i un client important datora companiei o sums mare de bani qi c i cecul- intr-adevir - era trimis prin post6. Revenind, 5 spuse bancherului toad povestea, iar acesta accepti s i suporte statul de plat6 a1 salariatilor, cu conditia ca Joe s i aduci la banci cecul de la client, in clipa cind acesta va sosi.

De fapt, cecul a sosit chiar in ziua respectivi, dar dupi ce banca se inchisese. Ass ci primul lucru pe care il ficu a doua zi Joe, a fost s i meargi la banci cu cecul in mfnii. Ajunse dimineata, cu cfteva minute inainte de deschiderea bincii, si observi c i in fata bincii se formase deja o coadi. Erau mai multe persoane de la propria companie, care stiteau la coad6 si asteptau cecurile de plati a salariilor. Unul dintre ei il acosti pe Joe si ii spuse, ,,Deci, pin6 la urmi si tu ti-ai dat seama, nu?" ,,Ce si-mi dau seama?", rispunse Joe. Tipul se uiti la el parci mai mult cu mils. ,,Si-ti dai seama de tot. Noi ne luam cecurile de salariu cu noi in fiecare vineri, la prima pauzi. Le transformim in numerar pe care il depunem in bincile unde avem deschise conturile noastre. Aqa puteam fi siguri c i cecurile noastre nu rimfn firs aco- perire - si dac6 banca nu le incaseazi, putem s i petrecem toat6 ziua in ciutarea unui nou loc de munci."

Aceasta a fost una din zilele in care inteligenta financiari a lui Joe a inregistrat un mare salt. Asa a realizat ceea ce Warren Buffett gtia deja: disponibiliti$le sunt cele care $n o companie in viati, iar fluxul de di~~onibili t i t i reprezinti o dovadi decisivi a sinititii sale. E'ste nevoie de oameni care s6 conduci afacerea - orice afacere. Este nevoie de un spa;iu pentru afacere, de telefoane, electricitate, calculatoare, aprovizionare etc. Si nu putem pliti pentru toate acestea cu profituri, pentru ci profiturile nu sunt bani adevirati. Di~~onibilititile sunt.

Profit z disponi bilitati (si este nevoie de amlndoua)

D e ce nu este profitul identic cu ( pponibiliti$le incasate? Unele 'motive sunt evidepte: di~~onibi l i t i~i le @;pot proveni din imprumuturi sau de la investitori qi nu se vor oglindi 1, ,;!'niciodati in contul de profit qi pierdere. Dar chiar qi fluxul de disponi- 'biliti$ operationale, pe care il vom explica h detaliu rnai tarziu, in capitolul 16, nu este acelasi cu profitul net. Si asta din trei motive

Veniturile sunt inregistrate in momentul vznzai-ii. Un motiv este aspectul fundamental pe care 1-am explicat c b d am vorbit despre contul de profit pi pierdere. 0 vfnzare se inregistreazi de fiecare dati cfnd o companie livreazi un produs sau un serviciu. Ate Printing Company livreazg unui client broguri in valoare de 1 000 $; Ace Printing Company inregistreazi venituri de 1 000 $ si teoretic ar putea inregistra un profit in urma sciderii din acele venituri a costurilor si cheltuielilor sale. fnsi disponibilit~tile nu ~ i -au schimbat proprietarul, deoarece clientii companiei Ace urmeazi si-si achite facturile peste cel putin 30 zile. fntrucit profitul porneste de la venituri, el va reflecta intotdeauna promisiunile de plati ale clientilor. Fluxul de disponibilititi, dimpotrivq reflecti intotdeauna tranzactiile cu lichidititi.

Page 64: Inteligenta financiara

.-

Profit z disponibilitiji ($i este nevoie de amindoui)

Cbeltuielile trebuie sa" corespunda' veniturilor. Scopul contului de profit ~i pierdere este s i inregistreze toate costurile ~i chel- tuielile asociate veniturilor generate intr-o perioadi de timp. Totusi, asa cum am vizut in partea a 11-a, acele cheltuieli pot s i nu fie cele care au fost suportate in perioada de timp luati in discuue. Unele au fost suportate rnai devreme (ca in cazul companiei nou-infiintate, despre care am vorbit si care a fost nevoiti s i pliteasci anticipat chiria pe un an). Multe vor fi suportate rnai tfrziu, cfnd vin la scadenti facturile furnizorilor. Deci cheltuielile din contul de profit si pierdere nu reflecti disponibilitilile care sunt plitite. Totusi, situatia fluxului de disponibilititi misoari intotdeauna disponibilititile intrate si iesite in perioada de timp analizati.

Cheltuielile pentru investitii nu influenteaza"profitw1. V i amintiti Explicatiile de la sffrsitul pirtii a 111-a? 0 cheltuiali pentru investitii nu apare in contul de profit si pierdere in momentul efectuirii; numai deprecierea influen~eazi veniturile. Deci, o companie poate cumpira camioane, echipamente, cal- culatoare etc., iar cheltuielile urmeazi s i apari in contul de profit si pierdere treptat, pe toad durata de viati utili a fiecirui bun. Disponibilititile sunt, desigur, o alti poveste: toate aceste bunuri sunt deseori achitate cu mult inainte de a se deprecia in totalitate, iar lichidititile folosite pentru achitarea lor se vor reflecta in situatia fluxului de disponibilititi.

Probabil, v i gfnditi c i pe termen lung, fluxul de disponibilitafi va urmiri in mare misuri profitul net. Creantele vor fi incasate, deci vfnzirile se vor transforma in disponibilititi. Datoriile vor fi achi- tate, asa incft, de la o perioadi contabili la alta, cheltuielile se vor ega- liza rnai mult sau rnai putin. !ji cheltuielile de investitii se vor deprecia, asa c i in timp cheltuielile aferente veniturilor din depreciere vor fi rnai mult sau rnai putin egale cu disponibilititile utilizate pentru achizifionarea unor active noi. Toate acestea sunt adevirate pfn i la un punct, cel putin pentru o companie maturi, bine condusi. Dar diferenta intre profit si disponibilititi poate crea intre timp tot felul de neajunsuri.

Vom ilustra acest aspect comparfnd doui companii simple cu pozi$i zomplet diferite in ceea ce priveste profitul si disponibilititile.

Sweet Dreams Bakery este un producitor nou de prijituri si biscuiti =re aprovizioneazi magazinele specializate in articole de bicinie. Patroana a primit deja comenzi pentru retetele sale speciale de casi si este gata s i porneasci activitatea incepfnd cu 1 ianuarie. Vom presu-

are in supun

banci .e c i in

10 000 $ disponibilititj b i primele trei luni vfnzirile

.nesti sale

~ i , de asemenea, sunt de 20 000 $,

30 000 $ sib5 000 $. ~os tur i le bunurilor reprezinti 60% din vfnziri, iar cheltuielile de exploatare lunare sunt de 10 000 $.

Doar aruncfnd o privire acestor cifre, putem constata c i in curfnd ~ompania va inregistra profit. De fapt, contul de profit si pierderi sim- plificat pentru primele trei luni va arita in felul urmitor:

ianuarie februarie Vinziri 20 000 $ 30 000 $ 45 000 $

COGS EQQQ lUX!Q 2ul!J Profit brut 8 000 12 000 18 000

Cheltuieli l!u@J l!UNQ uu!X! Profit net (29M)$ 29PP$ BMP$

0 situaiie simplificati a fluxului de disponibiliti$ ne-ar spune totusi o alti varianti. Sweet Dreams Bakery are o intelegere cu furnizorii s i i s i pliteasci in termen de 30 zile pentru ingrediente si alte provizii necesare pe care le achizitioneazi. Dar cum procedeazi magazinele de specialitate cirora compania le vinde produsele ? Acestea sunt rnai 'fragile si au nevoie de o perioadi de 60 de zile ca s i isi pliteasci fac- prile. Deci, iati ce se intfmpli cu situatia disponibilititilor la Sweet preams :

fn ianuarie, Sweet Dreams nu hcaseazi nimic de la clienfii sii. ( La sffrsitul lunii, tot ce are sunt creante din vhzirile sale in sumi

de 20 000 $. Din fericire, nu trebuie s i pliteasci nimic pentru i ingredientele pe care le foloseste, deoarece furnizorii asteapti s i

fie

Pel

de zile. (Vom presupune c i nte, avfnd in vedere c i pro]

cifra 3riet;

COGS este toati ira pregiteste

Page 65: Inteligenta financiara

singuri prijiturile.) Dar compania tot are de ficut o serie de cheltuieli - trebuie s i pliteasci chiria, utilitqile gi altele. Asadar, toate disponibilititile initiale de 10 000 $ sunt utilizate pentru suportarea cheltuielilor, iar Sweet Dreams r i m h e f ir i disponibilititi in banci.

fn februarie, Sweet Dreams tot nu a incasat nimic. (Retinep, clientii plitesc in decurs de 60 zile.) La sfirgitul lunii, compania are creante in valoare de 50 000 $ - cei 20 000 $ din ianuarie plus suma de 30 000 $ din februarie - dar incd nu are dispo- nibilit?ii binegu. & acest timp, Sweet Dreams are de plitit pentru ingrediente si aprovizionare pe ianuarie (12 000 $) qi rnai are cheltuielile aferente unei noi luni (10 000 $). Deci, acum are un minus de 22 000 $.

Poate proprietarul s i schimbe situatia? Desigur, in martie aceste profituri in crestere vor imbunititi imaginea disponibilitililor ! Din picate, nu.

fn martie, Sweet Dreams incaseazi, in fine, viinzirile lunii ianuarie, asa inciit are disponibilititi in valoare de 20 000 $, riimfniind astfel doar cu un minus de 2 000 $ fati de situatia disponibilititilor de la sfPrgitul lunii februarie. Dar acum tre- buie s i pliteasci si COGS aferente lunii februarie in sumi de 18 000 $ plus cheltuielile aferente lunii martie in sums de 10 000 $. Astfel, la sfiirsitul lunii martie, compania va inregistra un minus de 30 000 $ - o situatie ~i rnai proasti decgt la sf%-- gitul lunii februarie.

De fapt, ce se intiimpli ? Rispunsul este c i Sweet Dreams se miregte. Vhziirile sale cresc luni de luni, ceea ce inseamni c i trebuie s i pli- teasci rnai mult in fiecare luni penm ingredintele pe care le folosegte. fn cele din urmi, cheltuielile sale de exploatare vor cregte ~i ele, intmc$ proprietarul va trebui s i rnai angajeze personal. Cealalti problemi este discrepany htre faptul c i Sweet Dreams trebuie s i pliteasci furnizorii In 30 de zile, in timp ce penm incasarea banilor de la clien$i sii asteapti 60 de zile. De fapt, trebuie s6 pliteasci disponibilititile in avans cu 30 de zile - ~i at2ta timp Qt vAnza'ri2e cresc, nu vaputea niciodatdsd-~i

Profit'&disponibilititi;($i este nevoie de ambdoui)

ntare de drsponibilitd~i.0riciit de a$a companiei Sweet Dreams,

ct aga dau faliment qi cele rnai profitabile companii. Este unul dintre tivele pentru care kompaniile mici se pribqesc in primul lor an de clionare. Pur gi simplu, r i m h f k i disponibilititi.

acum s i examinim un alt gen de neconcordanti htre profit ti

hops este o alti companie nou-infiintati. Ea vinde tra- umpe gi este localizatii intr-o zoni a orqului frecven- de afaceri ai turigti instiri6. Vbzirile sale in primele

50 000 $, 75 000 $ si 95 000 $ - din nou, o tending stere. Costurile aferente bunurilor reprezinti 70% heltuielile de exploatare lunare sunt de 30 000 $ (o ederea comparaliei, vom spune ci aceasti companie

ia inceput perioada analizati cu 10 000 $ in banci. Deci, contul de profit si pierdere a1 companiei Fine Cigar pentru

februarie martie 75 OOO$ 95 000 $ 52 500 WQ!l 22 500 28 500

rn rn m$ =$

ilitate, desi pierde tot rnai pulini timp, cum arati imaginea disponibi- erciant, compania hcaseazi, desigur, ziri, Si sipresupunem c i Fine Cigar ile cu furnizorii sii, in sensul c i le

$ la care se rnai adaugi 50 000 $ ar. Nu trebuie deocamdati s i

Page 66: Inteligenta financiara

suporte niciun cost a1 bunurilor vfndute, asa incft nu suporti decft cheltuielile in sumi de 30 000 $. Soldul disponibi1iti;ilor la banci la sffrsitul lunii: 30 000 $.

fn februarie, compania mai prime~te 75 000 $ d' in vfnziri cu plata in numerar ~i in continuare nu este necesar s i suporte niciun cost a1 bunurilor vfndute. Deci soldul lunar net a1 dis- ponibilitiitilor dupi cheltuiala de 30 000 $, va fi de 45 000 $. Acum soldul disponibilititilor de la banci este de 75 000 $.

f n martie, compania primeste 95 000 $ din vanziri cu plata in numerar, achiti aprovizionarea aferenti lunii ianuarie (35 000 $) Ti suporti cheltuielile lunii martie (30 000 $). fn acest caz, disponibilititile nete aferente aceastei luni sunt de 30 000 $, iar soldul disponibilititilor de la banci este acum de 105 000 $.

Afacerile bazate pe numerar - comercianti, restaurante etc. - pot avea si ele o imagine,la fel de distorsionati a situatiei lor. fn acest caz, soldul contului bancar a1 companiei Fine Cigar creste in fiecare luni, chiar daci aceasti companie nu este profitabili. Totul este bine pentru cftva timp si va continua s i fie bine atfta timp cft compania va men- tine cheltuielile la un nivel redus, astfel incft s i poati depisi pragul si s i devini profitabili. Dar proprietarul trebuie s i fie atent: daci este lini~tit ca afacerea merge foarte bine si creste cheltuielile, poate con- tinua pe cii neprofitabile. Daci nu reuseste s i devini profitabil, in cele din urma' va ra'mdne fa'ra' disponibilitq.

Fine Cigar are si corespondentii sii in lumea reali. Orice afacere bazati pe numerar, de la micu~ele magazinele de pe Main Street pfni la giganti cum ar fi Amazon.com si Dell, isi permit luxul sd accepte banii clientului inainte de a fi nevoie s i achite contravaloarea propri- ilor costuri si cheltuieli. Se bucuri de ,,rigazulU oferit pentru reali- zarea operatiunilor - iar daci firma se va miiri, acest rigaz va fi si el mai mare. Dar pfni la urmi, compania trebuie s i fie profitabili con- form normelor contului de profit si pierdere; pe termen lung fluxul de di~~onibilitiri nu ii poate asigura protecria impotriva lipsei de profi- tabilitate. fn cazul magazinului de trabucuri, pierderile din registrele contabile vor conduce pfni la urmg la un flux negativ de disponibi- lititi; exact asa cum profiturile determini crearea de d i~~onib i l i t i~ i ,

Profit % disponibilititi ($i este nevoie de amindoui)

la consumarea disponibilititilor. Ceea ce incercim s i telegem aici este sincronizarea acestor fluxuri de disponibilititi. fn;elegerea diferentei intre profit si d i~~on ib i l i t i~ i este esentiali

pentru imbunititirea inteligentei financiare. Acesta este un concept de bazi, unul pe care mulu manageri nu au avut ocazia s i il invete. Si

ocazie pentru a pune intrebiri si a lua decizii inyelepte.

Gajirea competentelor corespunza'toare. Cele doui situarii pe care le-am descris in acest capitol presupun abilititi diferite. Daci o companie este profitabili, dar lipsiti de di~~onibilititi, atunci ea are nevoie de persoane competente din punct de vedere financiar - respectiv de cineva capabil s i ob+i finan- tiiri suplimentare. Daci o companie are disponibilititi, dar IU

fitabili, ea are nevoie de persoane competente din punct operational - respectiv de cineva capabil s i dimi-

nueze cheltuielile sau s i genereze venituri suplimentare fir% a mai crea noi costuri. Deci, situatiile financiare ne ajutl nu doar s i intelegem ce se intfmpli in cadrul companiei, ci ne indici si ce fel de cunostinte de specialitate trebuie s i aibi per- soanele pe care trebuie s i le angajim.

Luarea unor decizii corespunza'toare in privin~a sincronizai-ii. Deciziile documentate care s i ne spuni cdnd s i intreprindem o actiune pot imbuniititi eficienta unei companii. S i luim ca exemplu Setpoint. C b d Joe nu predi lectii oamenilor despre initierea in afaceri, el este CFD la Setpoint, o companie care produce echipamente pentru parcuri de distractii si sisteme de automatizare pentru fabrici. Managerii com~aniei Ttiu c i primul trimestru a1 anului, atunci cfnd vin multe comenzi pentru sis- temele de automatizare, este cel mai profitabil pentru afaceri. Dar di~~onibilitiiile sunt aproape htotdeauna insuficiente pentru c i Setpoint trebuie s i cumpere componentele ~i s i pli- teascii furnizorii. fn mod obisnuit, in trimestrul urmitor, fluxul de di~~onibi l i t i f i a1 companiei Setpoint se imbunititeste, deoa- rece se incaseazi creantele din trimestrul anterior, dar ritmul de crestere a1 profitului se incetineste. Managerii companiei au invitat c i este rnai bine s i cumperi echipamente pentru

Page 67: Inteligenta financiara

dezvoltarea afacerii h a1 doilea trimestru qi nu h primul, chiar dacii cel de-a doilea este in mod traditional mai putin profitabil, tocmai pentru ci atunci volumul disponibilitafilor este mai mare.

Lectia final5 aici eae aceea cii orice companie are nevoie a t2 de profit, ci3t ~i de disponibilitii+. Sunt noliuni diferite, dar o afacere sPnitoasii are nevoie de amhdouii.

Limbajul fluxului de disponibilitati

ii ghditi probabil cii o situatie- a v fluxului de disponibilitiiti este uqor de examinat. Deoarece disponibi- litiirile inseamnii bani reali, nu exists estimiiri sau ipoteze care s i fie kcorporate in cifre. Disponibilitiitile care intrii reprezintii o cifrii tivii, disponibilitiitile care ies reprezintii o cifrii negativii, iar disponi- bilitftile nete reprezintii, simplu, suma celor douii. De fapt, constatiim cii oriciirui manager care nu este specialist in domeniul financiar ii tre- buie ceva timp p h f sii inteleagii situatia fluxului de dispohibilitii~. Un motiv este acela cii el este intotdeauna impiiqit in douii categorii fi denumirile acestor categorii pot fi derutante. A1 doilea motiv ar fi acela cii cifra pozitivii ti cea negativi nu sunt mereu clare. (Pe un rf nd ar putea figura, sii zicem, ,,(creqterea)/descreqterea creantelor", urmat de o cifrii pozitivii sau negativii. Este o creqtere sau o descreftere?) Un ultim motiv este acela cii relatia dintre situatia fluxului de disponi- bilitii$ qi celelalte douii situatii financiare este dificil de sesizat.

Vom aborda ultima problem2 "in capitolul care urmeazii. Acum, ne propunem sii hvii~iim notiunile de bazii avhd in fati situatia fluxului de disponibilitiiti.

Documentul exprimii disponibi1it;irile care intrii intr-o afacere, numite intriiri qi disponibilitii+le care ies dintr-o afacere, numite iesiri. Acestea se impart in trei categorii principale.

Page 68: Inteligenta financiara

INTELIGENTA FlNANClARA Limbajul fluxului de disponibilitirti

Disponibilitati provenite din sau folosite pentru activitati operationale

Uneori, veti remarca usoare variatii ale acestui limbaj, cum ar fi: ,,disponibilititi provenite din sau folosite pentru activititi operatio- nale". Indiferent de specific, toate acestea apartin limbajului contabil: prea multi contabili nu pot spune ,,operatiuni", ci spun ,,activititi operationale". Dar oricare ar fi limbajul folosit, aceasti categorie include toate fluxurile de disponibilititi, intrate pi iepite, care au legi- turi cu operatiunile efective ale afacerii. Ea cuprinde disponibilititile intrate de la clientii care isi plitesc facturile. Include disponibilititile pe care compania le pliteste sub forma salariilor, a contravalorii fac- turilor de la furnizori a chiriei terenului, precum si disponibilititile pe care le foloseste in diferite alte situatii care s i permiti functionarea afacerii sale.

Disponibilitati provenite din sau folosite pentru activitati de investitii

Relineti c i aici activitZrile de investitii se referi la investitiile ficute de companie, nu de proprietarii ei. Cea mai mare subcategorie aici este repezentati de disponibilititile cheltuite pentru investitii de capi- tal - ceea ce inseamni achizitionarea de active. Daci o companie cumpiri un camion sau un echipament, disponibiliti~ile cu care achiti apar in aceasti parte a documentului. Dimpotrivii, daci o companie vinde un camion sau un echipament (sau orice alt activ), disponibi- lititile pe care le primeste se vor oglindi aici. ,

Disponibilita!i provenite din sau folosite pentru activitati de tinantare

Aici finantarea se referi la luarea cu imprumut si rambursarea imprumuturilor, pe de o parte, si tranzactiile intre companie gi actio- narii sii, pe de alti parte. Apadar, daci o companie primeste un impru- mut, procedura se va oglindi Tn aceasti categorie. Daci o companie primeste o investitie de capital din partea unui actionar si aceasta va fi oglinditi in aceasti categorie. Daci o companie restituie rata aferenti unui imprumut, isi riscumpiri propriile actiunile sau daci plite~te dividende actionarilor sii, aceste pliti vor apirea in categoria sus-men- tionati.

Puteti observa imediat c i existi o multime de informatii utile cuprinse in situatia fluxului de disponibilititi. Prima categorie ex- primi un flux de disponibilititj operationale, care in multe privinte este singura cifri importanti care indici sinitatea afacerii. 0 com- panie cu un flux de disponibilitiq sinitos in mod constant esteproba- bil profitabili si reupegte si-pi transforme profiturile in disponibilititi. Mai mult decBt atst, o companie cu un flux sinhos de disponibilititi operationale isi poate finanta mai mult dezvoltarea din resurse interne, f i r i a fi nevoie s i se imprumute sau s i - ~ i viindi o parte din actiuni.

A doua categorie exprimi cat de multe disponibilititi cheltuie compania pentru a investi in viitorul siu. Daci cifra este mici in com- paratie cu mirimea companiei, inseamni c i nu investeste foarte mult; este posibil ca managementul s i trateze afacerea ca pe o ,,vaci de muls" disponibilitiqle pe care le poate genera, f i r i s i investeasci prea mult in dezvoltarea sa viitoare. Daci cifra este mare, acest lucru poate sugera c i mangementul isi pune mari sperante in viitorul companiei. Desigur, ceea ce conteazi, indiferent de cifri, depinde de profilul companiei. 0 companie de servicii, de exemplu, investeste in mod normal mai putin in active deczt o companie producitoare. Deci analigtii vostri ar trebui s i reflecte imaginea de ansamblu a companiei pe care o evaluati.

A treia categorie exprimi in ce misurd compania este dependenti de finantarea din exterior. Exarninati retrospectiv aceasti categorie si veti vedea daci acea companie este un debitor net (imprumuti rnai mult dec8t ramburseazi). Puteti vedea totodati daci a vBndut acgiud noi unor investitori externi sau gi-a riscumpirat propriile actiuni.

Page 69: Inteligenta financiara

fn skgit , situatia fluxului de di~~onibili t i t i v i permite s i calculati faimosul ,,cfgtig a1 proprietaruluiual lui Warren Buffett: vedeti expli- catiile de la sffrgitul acestei pkti.

fn ultimii ani specialigtii de pe Wall Street s-au concentrat din ce in ce rnai mult asupra situatiei fluxului de disponibilititi. Aga cum Warren Buffett gtie deja, in acest document existi i a i putin 1oc de manipulare deczt in altele. F k i indoiali, ,,mai putin locu nu inseamni ,,delocu. De exemplu, daci o companie incearci s i reflecte un flux de disponibilititi pozitiv intr-un anumit trimestru, ea s-ar putea s i intfr- zie plata furnizorilor sau a primelor pentru angajati p h i in trimestrul urmitor. Doar daci acea companie intlrzie cu plitile in mai multe rfnduri - gi p h i la urmi, furnizorii care nu au fost plititi vor inceta s i mai aprovizioneze compania cu bunuri gi servicii - efectele devin sernnificative numai pe termen scurt.

.17

Conexiunile dintre disponibilitati si celelalte categorii

O dati ce ati invitat s i examinati situatia flwului de disponibilititi, puteti s i luati pur gi simplu docu- mentul ca atare gi s% analizali ceea ce v i poate spune despre situatia disponibilititilor companiei voastre. Pe urmi v i puteti imagina in ce fel o puteti influenta - cum voi, in calitate de manageri puteti imbu- n i t i ~ i situatia disponibilititilor propriei afaceri. Vom prezenta clteva

intre aceste posibilititi in capitolul care urmeazk Dar daci sunteti genul de persoani cireia ii plac enigmele - cireia

place s i hqeleagi logica lucrurilor pe care le analizeazi - atunci mati-ne acest capitol, pentru c i v i vom demonstra un aspect teresant : puteti calcula situatia unui flux de disponibilititi doar pri- nd contul de profit ti pierdere ti doui bilanturi contabile. Calculele pe care trebuie s i le faceti nu sunt dificile; trebuie s i

folosti numai adunki gi scideri. Dar este ugor s i v i pierdeti pe par- curs. Motivul este c i specialigtii in domeniul contabil nu numai c i au un limbaj special gi folosesc un set de instrumente gi tehnici speciale, ei au gi un anumit mod de ghdire, doar al lor. Ei inteleg c i profitul, ga cum este reflectat in contul de profit ~i pierdere, este rezultatul plicirii unor anumite reguli, ipoteze, estimiri gi calcule. Totodati, i inteleg c i activele nu au in realitate valoarea reflectati in bilanpl ontabil, din nou din pricina regulilor, ipotezelor gi estimirilor care onuibuie la evaluarea lor. Dar contabilii inteleg totodati c i arta finan- lor, aga cum am denumit-o noi, nu existi la nivel abstract. fn fine.

Page 70: Inteligenta financiara

I.) I

INTELIGENTA FINANCIARA Conexiunile dintre disponibiliti\i $i celelalte categorii

toate aceste reguli, ipoteze si estimiri trebuie s i furnizeze informatii utile despre lumea reali. $i cum in domeniul finanyelor lumea reali este reprezentati de disponibilititi, bilanpl contabil si contul de profit si pierdere trebuie s i aibi o relatie logici cu situatia fluxului de disponibilititi.

Puteti vedea legitura in tranzac$le obisnuite. De exemplu, amin- titi-vi ci o vfnzare pe credit in valoare de 100 $ se evidentiazi atit ca o crestere de 100 $ in contul de creante din bilant, cdt ~i ca o crestere a vinzirilor cu 100 $ in contul de profit si pierdere. Cfnd clientul ph- teste factura, crean~ele descresc cu 100 $, iar disponibilitztile din bilanr cresc cu 100 $. Si pentru c i sunt implicate disponibiliti~ile, va fi afectati in egali misuri si situatia fluxului de disponibilititi.

Amintiti-vi, totodati, c i atunci cind o companie cumpiri stocuri in valoare de 100 $, bilanpl inregistreazii doui modificiri: contul teea ce va avea ca efect descresterea rtndului AIR. Vom face, totodati, datoriilor fat5 de furnizori creste cu 100 $, iar stocurile cresc si ele cu 100 $. Cfnd compania pliiteste factura, contul datoriilor fati de furni- zori descreste cu 100 $ si disponibilititile descresc qi ele cu 100 $ - din nou, ambele in bilanpl contabil. Cfnd stocul respectiv este vtndut (fie complet, ca in cazul detailistilor, fie incorporat intr-un produs realizat de un producitor), valoarea de 100 $ a costului bunurilor v2n- dute va fi inregistrati in contul de profit si pierdere. Din nou, partea de disponibilititi a tranzacriei va fi reflectati in situatia fluxului de disponibilititi.

Deci, in final, toate aceste tranzactii au o influenti asupra contului de profit si pierdere, a bilanplui contabil si situa~iei fluxului de dis- ponibiliti;i. De fapt, majoritatea tranzactiilor isi gisesc drum citre toate cele trei situarii financiare-contabile, Pentru a v i demonstra mai multe conexiuni de acest gen, vii propunem s i ne urmati in demersul nostru de v i arita cum folosesc contabilii contul de profit si pierdere 1

si bilanpl contabil pentru a calcula fluxul de di~~onibilititi.

REGULARIZAREA PROFlTULUl $I A DISPONIBILITATILOR Primul exerciriu in acest proces este s i regularizim profitul in functie de disponibilitiri. fntrebarea cireia ii ciutim un rispuns aici este foarte simplg: avSnd in vedere c i avem un profit de X $, ce efect va avea acesta asupra fluxului de disponibilititi ?

Page 71: Inteligenta financiara

~ ~

.7-

INTELIGENTA FINANCIARA Conexiunile dintre dispo"ibilitb\i qi ulelalte catego$

0 alti ajustare este deprecierea. Deprecierea este dedusi din pro- cazul pasivelor, contrarul este adevirat. Daci pasivele cresc, dispo- fitul operational in cursul calculirii profitului net. Dar deprecierea deci vom udiugu cresterea la venitul net. este o cheltuiali fir5 implicarea di~~onibilititilor, aga dupi cum am invitat; aceasta nu are nicio influenti asupra fluxului de disponibi- lititi. Deci va trebui s i o adiugim din nou. Seincepe cu profitul net 25 $

Se scade cresterea in AIR (1 00) Se aduni cresterea in A.P 3

0 COMPANIE NOU-~NFIINTATA 1P Egal: modificare net i a disponibiliti$lor (2) $

Este clar? Probabil c i nu. Deci, s i ne imaginim o companie simplii, nou-infiintati, care a inregistrat vhz i r i de 100 $ in prima lung. Costul Pute~i vedea ci,aceasti situa~ie este adevirati, deoarece singura bunurilor vfndute este de 50 $, alte cheltuieli sunt in sum5 de 15 $ si ti$ pe care a avut-o compania in aceasti peri- deprecierea este de 10 $. Contul de profit si pierdere pentru aceasti (cheltuieli). Totusi, intr-o afacere reali nu pute~i luni va arita in felul urmitor : firma rezultatele doar aruncfnd o privire, fiind necesar s i calculati

disponibilititi in mod minutjos, conform acelorasi

Contul de profit si pierdere 100 $ Vinziri

COGS 5Q Porfit brut 50

15 Cheltuieli i sP incercim cu un exemplu mai complex. (Pentru ugurin$i) 1P Depreciere contul de profit si pierdere gi b i l a n ~ l contabil a1 unei com-

Profit net - - 25 $ aginare ale cirei situatii financiare apar in anexi:

S i presupunem c i vfnzirile sunt toate creante - nu s-au incasat I de profit si pierdere (in rnilioane) inci di~~onibilititile - si COGS este in intregime pe credit. Folo- Sfergit de an 31 dec. 2005 sindu-ne de aceasti informaue, putem construi doui bilanpri con- 8 689 $ tabile paruale : Costul bunurilor vindute 6756

1 933 $ Active inceputul lunii SfArsitul lunii Modificare Vinziri, generak si adrn. (SG&A) 1 061

0 100 $ 100 $ Contul de crean!e 239 1 9 ' .

Pasive 652 $ Contul de datorii 0 50 $ 50 $ - 191

a3 Acum putem face un prim pas in construirea unei situafi a flu=- iB$

lui de di~~onibilititj. Regula de bazi aici este c i daci un activ crefte, d i ~ ~ o n i b i l i t i ~ l e descresc - deci vom deduce cresterea din venitul net.

Page 72: Inteligenta financiara

INTELIGENTA FINANCIARA Conexiunile dintre disponibilitiili $i celelalte categorii

:

@ 3' .; i:'

fu ;

Bilant contabil (in rnilioane) 31 dec. 2005

Active Disponibilitip si elernente echivalente 83 $ Contul de creante fap de clienti 1312 Stocuri 1 270

Alte active circulante si acurnuliri & Total active curente 2 750

lrnobiliziri corporale 2 230

Alte active pe terrnen lung 2x3 Total active 5A $

Pasive Contul de datorii fa!i de furnizori 1 022 $ Linie de credit 100

Virdrnintul curent al datoriei pe terrnen lung 2 Total pasive curente 1 174

Datorie pe terrnen lung 1 037 Alte datorii pe terrnen lung 525

Total pasive - 2 736 $

Capitalul propriu Aqiuni ordinare, I $ valoare norninali (1 00 000 000 autorizate, 74 000 000 existente in 2005 si 2004) 74 $ Prima de ernisiune 1 110 Rezerve 1 273

Total capital propriu H Z $

Total pasive si capital propriu 519_3 $

Note explicative 2005: Depreciere 239 $ Numiir de actiuni ordinare (mil.) 74 Profit pe actiune 3,35 $ Dividend pe ac,tiune 2% $

Aceeasi logici se aplici si in exemplul pe car devreme :

31 dec. 2004

72 $ 1 204 1 514

!3z 2 857 2 264

232 5354 $

1 129$ 150 51 -

1 330 1 158 m

2 m $

74 $ 1 110 1 191

m$ 5 354 $ -

-am oferit m

Uitati-vi la fiecare modificare de la un bilany contabil la urmi- torul.

Analizayi daci modificarea s-a finalizat cu o crestere sau des- crestere a disponibilitiyilor.

Pe urmi aduna~i la sau scideli suma din venitul net.

Iati care sunt pasii care trebuie urmayi:

Observatie Decizie incepeli cu profitul net, 248 $

Deprecierea a fost de 239 $ Adunati aceasti cheltuiali f i r i irnpli- careadisponibiliti?ilor la profitul net

Crean!ele au crescut cu 108 $ Scide!i aceasti crestere din profitul net

Stocurile s-au dirninuat cu 244 $ Adunati aceasti dirninuare la profitul net

Alte active curente au crescut cu 18 $ Scideti aceasti crestere din profitul net

PPE a crescut cu 205 $ (dupi ce au fost Scideti aceasti crestere din profitul ajustate cu deprecierea de 239 $ - vezi net nota 1)

Alte active,pe terrnen lung s-au dirninuat Aduna?i aceasti dirninuare la profitul cu 20 $ net

Datoriile &re furnizori s-au dirninuat cu 107 $ Scideti aceasti dirninuare din profitul net

Linia de credit s-a dirninuat cu 50 $ Scideti aceasti dirninuare din profitul net

Virsirnintul curent al datoriei pe terrnen Aduna!i aceasti crestere la profitul lung a crescut cu 1 $ net

Datoriile pe terrnen lung s-au dirninuat cu 121 $ Scideti aceasti dirninuare din profitul net

Alte datorii pe terrnen lung au crescut cu 34 $ Aduna!i aceasti crestere la profitul net

Dividende plitite - 166 $ (vezi nota 2) Scideli aceasti platii din profitul net

Page 73: Inteligenta financiara

IN I t ~ l u t N A FINANCIARA Conexiunile dintre disponibilitdti $i celelalte categorii

Nota 1 : De ce trebuie s i facem ajustarea cu deprecierea cBnd ana- lizim modificarea din PPE ? Retjneli c i in fiecare an, PPE din bilanpl contabil este diminuat cu valoarea deprecierii aferente activelor inre- gistrate in cont. Deci, daci ati a n t un parc de camioane care au fost achizi~ionate cu 100 000 $, imediat d ~ p i achizitionare, bilanpl con- rabil va include pe rhdul PPE 100 000 $ pentru camioane. Daci deprecierea aferenti camioanelor a fost de 10 000$ pe an, atunci la shsitul celor 12 luni, rhdul PPE pentru camioane va fi de 90 000 $. 3 a r de~recierea este o cheltuiali care nu implici disponibilititjle gi avhd in vedere c i ne propunem s i ajungem la o cifri a acestora, tre- buie ca aceasta s i fie din nou adunati.

Nota 2: A;i remarcat men~iunea despre dividende de la sfkyitul bilanplui contabil ? fnmulfiti dividendele cu numirul de ac~iuni exis- tente si vefi obtine aproximativ 166 milioane $ (pe care ii reprezentiim prin 166 $). Venitul net de 248 $ minus dividende de 166 $ egal cu 82 $ - exact valoarea cu care a crescut capitalul propriu. Aceasta este suma retinut2 din profit sub forma rezervelor. Daci nu se plitesc dividende sau nu se vBnd noi actiuni, atunci disponibilititjle generate sau folosite de finaqarea prin vhzarea de ac~iuni va fi zero. Capitalul ra creste sau descreyte cu valoarea profitului sau pierderii din peri- oada respectivk

Acum putem construi o situatie a fluxului de disponibiliti?i, pe baza acestor etape (vedetj tabelul urmitor). Desigur, avhd un astfel de bilan~ contabil complet ca cel prezentat, va trebui s i incadratj nodificarea di~~onibilitiitjlor in categoria corecti. Tot ce am mentio- rat in coloana din dreapta indici de unde vine fiecare cifri. ,,Suma disponibilititilor de la sfhyitU, va fi desigur egali cu soldul de casi de la sfirgitul bilanplui contabil.

Este un exercitiu complicat ! Dar veti constata c i existi o parte de frumusete yi subtilitate in toate aceste conexiuni (poate doar daci sun- teti contabil). Mergeti dincolo de ce vedetj la suprafat5 - sau, ca s i arnestecim metaforele, cititi printre rhduri - gi vetj vedea cum rela- tioneazi toate cifrele intre ele. Inteligenta financiari aspiri spre un nivel superior, la fel ca gi aprecierea pe care o acordati de acum artei finany elor.

Situatia fluxului de disponibilititi (In milioane) Sfhrsitul anului financiar la 31 dec. 2005

Disponibilititi din activititi de exploatare Profit net 248 $ profit net din contul de profi si pierdere Depreciere 239 $ depreciere din contul de profit si pierdere Creanie (108) modificare in AIR Tn 2005 fa@ de 2004 Stocuri 244 $ rnodificarea stocurilor Alte active curente (1 8) modificarea pozivei alte active curente Datorii fati de furniziori (1QZ) modificarea poziliei AIP

Disponibilitati din operatiuni M $

Disponibilititi din activititi de investitii lmobiliziri corporale (205) $ modificare PPE ajustati cu deprecierea Alte active pe termen lung modificare din bilaniul contabil

Disponibilititi din investitii

Disponibilititi din activitati de finan!are Linie de credit (50) modificarea creditului pe terrnen scurt Virsimintul curent al datoriei pe termen lung 1 modificarea datoriei curente pe termen lung Datoria pe termen lung (121) modificare din bilanlul contabil Alte datorii pe termen lung 34 modificare din bilantul contabil Dividende plitite (166) dividende plitite actjonarilor

Disponibilititi din finantare 13021$

Modificarea disponibilitivlor 11 adunatj cele trei s@iuni lrnpreuni Disponibiliti\i la inceput 72 din bilanlul contabil pe 2004

Disponibilititi la sfir$it 8_3 $ modificarea disponibiliti!ilor t disponibili- t i v la inceput

Page 74: Inteligenta financiara

De ce sunt importante disponibilitatile

T n mod sigur, piini acum v-ati pus intrebarea ,,Ei gi ? Toate astea sunt atht de greu de inteles, de ce-mi bat eu capul ?"

Pentru incepitori, s i vedem ce ne spune situatia fluxului de disponibi1iti;i din exemplul pe care 1-am ales. Din punct de vedere operational, rezultatul a fost categoric unul bun, intruciit s-a finalizat cu generarea de disponibilititi. Fluxul de disponibilititi operationale este in mod considerabil rnai mare deck venitul net. Stocurile s-au diminuat, deci este rezonabil s i presupunem c i aceasti companie igi i-tensifici operatiunile. Toate acestea conduc la o pozitie mai puter- r k i a disponibiliti$lor.

Mai putem constata, totugi, c6 nu s-au ficut prea multe investitii. Deprecierea a depisit noile investitii, ceea ce ne face s i ne intrebim c h i incredere are conducerea companiei in viitorul acesteia. fn tot asest timp, ea plitegte actionarilor dividende sinitoase, ceea ce poate sugera c i ei o apreciazi mai mult pentru potentialul de a genera disponibilititi, dec2t pentru dezvoltarea sa viitoare. (Multe companii in ascensiune nu plitesc dividende consistente, deoarece retin cfgti- gaile pentru a investi in afacere. fntr-adevir, multe chiar nu plitesc ddoc dividende.)

Desigur, toate acestea sunt supozitii; pentru a afla adevirul, ar trebui s i stim rnai multe despre acea companie, i'n ce domeniu i ~ i desfi$oari activitatea, dar ;i imaginea de ansamblu, parte a inteligentei

De ce sunt importante disponibilititile

financiare. Iar daci gtim aceste lucruri, situatia fluxului de disponibi- lititi va fi extrem de revelatoare.

Ajungem astfel la pozitia voastri de manager si situatia fluxului de disponibilititi din compania voastri. Credem c i existi trei motive principale pentru a analiza ~i incerca s i intelegem situatia fluxului de disponibilititi.

PUTEREA !NTELEGER~~ FLUXULUI DE DISPONIBILITATI fn primul rfnd, cunoscfnd situatia disponibilititilor propriei com- panii, ve$ putea intelege ce se petrece in prezent, in ce directie se indreapti afacerea si care sunt posibilele priorititi ale conducerii. Aveti nevoie s i $titi nu numai daci situatia disponibilititilor pe ansamblu este sinitoas2, dar in mod deosebit, de unde provin dispb- nibilitilile. Provin din operatiuni? Ar fi foarte bine - ar insemna cl afacerea genereazi disponibilititi, Fluxul de disponibilititi aferent investitiilor reprezinti o cifri negativi semnificativi? Daci nu, ar putea inseamna c i acea companie nu investegte in viitorul siiu. Dar fluxul de disponibilititi pentru finantare ? Daci se primesc fonduri de investitii, acesta va fi un semn favorabil pentru viitor sau poate insemna c i acea companie incearc5i cu disperare s i isi v b d i actiunile pentru a supraviepi. Analiza situatiei fluxului de disponibilititi poate ridica o multime de intrebiri, dar trebuie s i v i opriti la cele perti- nente. Rambursim imprumuturile? De ce da sau de ce nu? Cumpi- rim echipamente ? Rispunsurile la aceste intrebiri vor dezvilui multe despre planurile pe care le are conducerea pentru propria companie.

fn a1 doilea rhnd, inflttenrari disponibilititile. Dupa cum am spus mai inainte, majoritatea managerilor se concentreazi asupra profi- tului, c h d , de fapt, ar trebui s i se canalizeze in egali misuri asupra profitului gi disponibilititilor. Desigur, im~actul lor este de obicei limitat la flwul disponibiliti$lor operationale - dar aceasta este una dintre cele rnai importante unitili de masuri. De exemplu:

Contul de creanre fapi de clien~i. Daci lucrati in vhnziri, vindeti clieniilor care igi achiti facturile la timp ? Aveti o relatie sufi- cient de s t rks i cu clientii, astfel incht s i discutati cu ei despre termenele de plats ? Daci lucrati ?n domeniul servirii clientilor,

Page 75: Inteligenta financiara
Page 76: Inteligenta financiara

FLUX LIBER DE DISPONIBILITATI

EBITDA, asa cum am remarcat mai devreme, nu mai este unitatea de misuri favoriti urmiriti pe Wall Street. Acum este la modi fluxul liber de disponibilititi. Unele companii s-au ghidat dupi acesta ani de zile. Compania Berkshire Hathaway, a lui Warren Buffett, este cel mai bun exemplu, desi Buffett il denumeste cfstigul proprietarului.

Cum se calculeazi fluxul liber de disponibilititi ? f n primul rgnd, ob~ineti situatia fluxului de disponibiliti5i a companiei. Pe urmi, luati disponibiliti~ile nete din operaGuni si scideG suma investiti in imobi- liziri corporale. Cam asta ar fi tot - fluxul de disponibilititi liber este simplu, disponibilitiJile generate din functionarea afacerii minus banii investiti pentru mentinerea lui in stare de functionare. Odati ce v-ati ghdit la el, este logic c i este o unitate de misuri a performanlei. Daci incercau s i evaluati disponibiliti~ile generate de companie, ceea ce dori~i s i afla~i sunt di~~onibilititile provenite din afacere minus disponibiliti~ile necesare pentru a mentine afacerea sinitoasi pe o perioadi cft rnai mare de timp.

Companiile listate la bursi nu trebuie s i divulge fluxul liber de disponibilititi, dar multe il raporteazii, mai ales in ultima vreme, de cPnd analistii de pe Wall Street acordi o atentie sporiti disponibili- ti~ilor. Acest lucru ne-ar fi ajutat in urmi cu cftiva ani, pe vremea nzbuniei cu companiile de internet, cfnd atft de multe dintre acestea avreau disponibilitiu operationale negative si investitii uriase. Fluxul

~.~~ . ~-

I I"

Explicatii

r liber de disponibilititi era o cifri negativi mare, iar nevoile de hidittiti fuseseri acoperite numai datoriti faptului c i investitorii ncau in joc sume uriage de bani. Buffett, care pe atunci era aproape

za pe fluxul liber de disponibilititi, nu a investit odati In vreuna din acele companii. n orice caz, daci fluxul liber de disponibilititi al companiei voas-

tre este sinztos ~i in crestere, probabil cunoasteti cel putin urmitoa-

nia voastri are optiuni. Ea poate folosi fluxul liber de disponibilitiu pentru a-si pliti datoriile, a cumpira o firmi

nti sau a pliti dividende proprietarilor.

legii vostri v i puteti concentra asupra afacerii, nu pe ea de state de plati a salariilor sau- obtinerea de fonduri

Wall Street va arunca o privire favorabili asupra portofoliului de actiuni a1 companiei.

Page 77: Inteligenta financiara

ata - ata L LC 0

Page 78: Inteligenta financiara

-

, Puterea indicatorilor

chii pot sau nu s i fie oglinda 0 etului, cum sugera Immanuel Kant, dar indicatorii sunt in mod

solut oglinda situaliilor financiare ale unei companii. Ele ofera o ale rapid5 spre inlelegerea semnificaliei acestora. Analistul Andrew

ore de la Paine Weber* gtia acest lucru gi gi-a folosit talentul de analiza indicatorii pentru a povesti presei despre o companie adrni- istrati fraudulos - Sunbeam, pe vremea cfnd la conducerea sa se afla lebrul ,Chainsaw Al" Dunlap. Am mai menlionat compania nbeam mai inainte in aceasti carte, dar acum am dori s i reladm va mai mult din tristele detalii. Dunlap a venit la conducerea firmei Sunbeam la inceputul anului

997. Cfnd a ajuns la aceast; companie, avea deja o reputatie foarte uni pe- Wall Street gi un modus operandi standard. Ghea o companie dificultate, concedia echipa de conducere, i ~ i aducea proprii oameni incepea imediat s i reduci drastic cheltuielile prin inchiderea sau vfn- ea unor fabrici gi concedierea a rnii de angaja~. Curhd compania

jungea s i inregistreze profit datoriti acestor misuri, chiar d a d nu ra bine pozilionati pe termen lung. Atunci Dunlap aranja vhzarea ompaniei, de obicei cu ceva peste valoarea nominal; - ceea ce in- eamni c i era deseori salutat ca un campion al valorii pentru ac~ionari.

* Paine Webber and Company - firma americani de brokeraj qi management a1 ivelor care a fost achizitionati, in 2000, de banca elvetiani UBS AG. Firma a fost iintati, in 1880, in Boston, Massachusetts (n. red.).

Page 79: Inteligenta financiara

- -

Puterea indicatorilor

Ca urmare, actiunile Sunbeam au crescut cu peste 50% doar la vestea c i fusese angajat in calitate de pregedinte executiv.

La Sunbeam, totul mergea conform planului, pfni c h d Dunlap a inceput s i pregiteasci firma pentru vfnzare in trimestrul a1 IV-lea a1 anului 1997. PBni in ace1 moment, redusese la jumitate foqa de munci, de la 12 000 la 6 000 angajati si raportase profituri mari. Cei de pe Wall Street erau atit de impresionati, incft pretul de piati a1 actiu- nilor Sunbeam urcase spectaculos - ceea ce, cum am remarcat mai devreme, s-a dovedit a fi o mare problemi. C h d bancherii specia- lizati in investitii gi-au propus s i vindi compania, pre~ul era atit de mare, inch au avut probleme s i identifice potentialii cumpiritori. Singura speranti a lui Dunlap era s i intensifice vhziri le si cistigurile la un asemenea nivel, incft s i justifice acea prim; pe care un cumpiri- tor ar fi putut s i o ofere pentru actiunile Sunbeam.

ARTlFlCll CONTABILE

$tim acum c i Dunlap si Russ Kersh, CFO au folosit o multime de smecherii contabile in cel de-al IV-lea trimestru al anului 1977, pentru a face ca Sunbeam d pari cu mult rnai puternici gi rnai profitabili decBt era in realitate. Una dintre aceste gmecherii era o pervertire a tehnicii numite factureazz-ji-amdna'.

Aceasti tehnici este esenGalmente o modalitate de a satisface comerciantii care vor s i achiziuoneze cantititi mari de produse pentru a le vinde la un moment dat in viitor, dar amini plata acestora pPni cfnd produsele vor fi efectiv vhdute. S i presupunem c i detineti un lant de magazine de jucirii gi vreti s i v i asigura6 c i veti avea un stoc apreciabil de pipusi Barbie pentru sezonul Criciunului. Cfndva in primivari, s-ar putea s i mergeti la Matte1 s i propuneti o intelegere prin care achizitionati un numir de pipusi Barbie, receptionati marfa si chiar ii permiteti lui Matte1 s i v i factureze - dar nu plititi pipusile pin5 cfnd se apropie sezonul Criciunului si incepeti s i le vindeti. fntre timp, le ~ineti in depozit. E o afacere bung, deoarece contati s i intrati in posesia pipusilor cfnd aveti nevoie de ele gi puteti s i amfnati plata pfni cind aveti la indemfni fluxul de disponibilititi. Este o afacere buni pentru voi si pentru c i puteti conta pe pipugi atunci cfnd aveti nevoie de ele si este totodati o afacere buni si pentru Mattel,

care poate face si inregistra vfnzarea imediat, chiar daci trebuie s5 agtepte cfteva luni pentru a-si incasa banii.

Dunlap si-a imaginat c i o variatie a metodei factureazi-gi-amfni va fi un rispuns la problema sa. Trimestrul a1 IV-lea nu era o perioadi foarte buni pentru Sunbeam, care pregitea o multime de produse pentru sezonul de vari - gritare pe gaz, de exemplu. Asa c i Sunbeam s-a indreptat spre marile magazine, cum era Wal-Mart gi Kmart si s-a oferit s i le garanteze c i vor avea toate gritarele pe care le doreau pentru vara urmitoare, cu conditia s i cumpere marfi la mijlocul iernii. Acestia erau facturati imediat, dar nu erau nevoiu sti pliteasci p h i in primivari, cfnd aprovizionau magazinele cu produsele res- pective. Comerciantilor le-a plicut ideea. Nu erau obligati s i pistreze marfa in depozite gi nici nu trebuiau sg suporte costurile depozitirii stocurilor pe perioada iernii. ,,Nicio problemi", a spus Sunbeam. ,Ne ocupim noi de aceasti problemi. Vom inchiria spa+ l h g i sediile voastre gi vom acoperi noi costurile depozitirii."

Comerciantii au agreat ideea in acegti termeni, degi un audit reali- zat dupi ce Dunlap a fost concediat nu a reusit d scoatii la ivealii toate documentele in acest sens. fn orice caz, Sunbeam a mers mai departe gi a raportat suplimentar 36 milioane $ venituri din vhz i r i in tri- mestrul al IV-lea pe baza intelegerii factureazi-gi-amfni, pe care au initiat-o. Smecheria a functionat suficient de bine pentru a picdi majoritatea analigtilor, investitorilor gi chiar consiliul director de la Sunbeam, care la inceputul lui 1998 1-a risplitit pe Dunlap si pe alti membri ai echipei executive cu contracte noi de anagajre. Degi fuse- serii in funtie de mai putin de un an, au primit premii in actiuni de aproximativ 38 de milioane $, pe baza opiniei eronate c i firma tocmai avusese un trimestru remarcabil.

Dar Andrew Shore, un analist specializat in companii ce fabricau produse de consum, a urmirit evoluua companiei Sunbeam de la sosi- rea lui Dunlap, iar acum ii studia cu atentie situatide financiare. A observat cBteva ciuditenii, cum ar fi un volum a1 vfnzirilor mai mare decft ar fi fost normal pentru trimestrul al IV-lea. Pe urmi, a calculat un raport numit viteza de rotatie a debitelor-clienti (DSO) si a constatat c i acesta era urias, departe de ceea ce ar fi trebuit s i fie. De fapt, acesta arita c i volumul creantelor companiei bituse toate recordurile. Acesta era un sernn riu, aga c i a chemat un contabil de la Sunbeam s i il intrebe ce se intfmpli. Acesta i-a relatat lui Shore despre

Page 80: Inteligenta financiara

o

3 5 a .2 ' 5 a ,d ., @ a E 0 cd . g o 2 us

0 E m 3; s 0 o 4 .e .- . - z a & 'Cd a $ z o 8 g g 4- 8:. .s 'cf A > C d $ S 'Cd 5 'g -5 - 7 . z 3 .A 0,- E $ rn o = & 2,. .2 a 9 z.s "3 " 0 Cd a .ze -z .c

:Z t r d E a & 6 2 ' 2 g, d & C d .g 22 2 " " - - C a -

L Z $ G a = s 0

Q ' td 9 3 a s -d '3 E 0 o @ r 4 t d Cd o 2 o

% 3-a .9 &- .2 ,Cd g 4 2 o a g -' g 8 5 .E- .d

o 8;: .- 8 3 .A

.5 .5 2 a, 3 .2 2 2 2 .- o a Y- 'C Cd - 0 .4 9 rn- Cd A .- a a, ., & - 4 & : z 5 & $ a & U

Page 81: Inteligenta financiara

Acest nivel de analizi poate dezvilui unele tendinte puternice - gi unele avertismente daci indicatorii au luat-o intr-o directie gresitk

Puteti, de asemenea, s i comparati indiqatorii cu ceea ce era preconizat. Ca s i ne referim la un raport pe care il vom examina in aceasti parte, daci randamentul stocurilor este rnai prost dech v i astepta~i, trebuie s i afla~i care este cauza.

Puteti compara indicatorii cu mediile din domeniu. Daci aflati c i indicatorii cheie ai propriei companii sunt rnai slabi dectt ai concurenlei, in mod sigur veti dori s i aflati motivele. Ca s i fiti siguri, nu toate rezultatele indicatorilor pe care ii vom analiza vor fi sirnilare de la o companie la alta, chiar si in cadrul aceleiagi ramuri. Pentru multe, existi o marji rezonabili. Numai atunci c h d indicatorii depisesc acesti ma+, cum s-a Tnttmplat cu DSO la Sunbeam, situatia meritii atentie.

Existi patru categorii de indicatori pe care managerii si actionarii le folosesc in mod uzual in afacere pentru a analiza performanta com- paniei: profitabilitatea, efectul de ptrghie, lichiditatea si eficienta. Vi vom oferi exemple pentru fiecare categorie. Rei$neti, totugi, c i multe dintre aceste formule pot fi modificate de citre finani$gti pentru a obi$ne abordiri specifice. Acest gen de modificki nu inseamni insi c i cineva incearci s i falsifice evidentele contabile, ci doar c i acegtia igi folosesc priceperea pentru a obtine cele rnai folositoare informa~ii in situatii specifice (da, existi art; chiar gi in formule). Ceea ce v i vom pune la dispozitie, sunt formule fundamentale, acelea pe care trebuie s i 1e invlitati, in primul rind. Fiecare v i furnizeazi o imagine diferiti - ca si cum v-ati uita intr-o casi prin geamurile de pe toate cele patru laturi ale acesteia.

Indicatori de profitabilitate Cu ciit sunt rnai mari, cu atiit rnai bine

(in general)

I ndicatorii de profitabilitate ne ajutii sii evaluim capacitatea companiei de a genera profituri. Existi zeci de astfel de indicatori, ceea ce ii tine ocupati pe finantisti. Dar aici ne vom ocupa de cinci dintre acegtia. Ei sunt cu adevirat singurii pe care majoritatea managerilor trebuie sii ii inteleagii si sii ii foloseasci. Indi- catorii profitabilititii sunt cei rnai obi~nuiti. D a d ii *elegeti, veti avea un inceput bun in privinta analizei situa6ilor financiare.

Totupi, inainte s i ne apucim de treabi, v i rugim s i vli reamintiti aspectele ,,artisticea ale elementelor pe care le analizim. Profitabili- tatea este misura capacitiitii companiei de a genera venituri din vtn- ziri gi de a-si controla cheltuielile. Niciuna dintre aceste cifre nu este perfect obiectivli. Vhzkile sunt supuse regulilor privind momentul ctnd trebuie inregistrate incasirile. Cheltuielile sunt deseori o pro- blemii de estimare, ca s i nu spunem de presupunere. Ipotezele sunt integrate in ambele grupe de cifre. Deci profitul, asa cum este raportat in contul de profit si piederi este un produs a1 artei finantelor ~i orice indicator bazat pe aceste cifre va reflecta toate aceste estimki si ipoteze. Nu ne propunem s i arunciim o lumini nefavorabili asupra lor - indicatorii sunt inci folositori - numai c i trebuie sli tineti minte c i estimiirile si ipotezele pot orictnd s i se modifice.

Acum, s i ne ocupim de cei cinci indicatori de profitabilitate, pe care vi i-am promis.

Page 82: Inteligenta financiara

IR I E L I U ~ N ! A FINANCIARA

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl BRUT

Profitul brut inseamni venituri minus costul bunurilor vfndute. Procentul marjei proftului brut, adesea denumit marja bruti, se cal- cnleazi, de fapt, impirtind profitul brut la venituri, iar rezultatul este exprimat in procente. Analizai exemplul de cont de profit si pierdere din anexi, unde sunt calculate exemple ale tuturor acestor indicatori. In cazul de fati, calculul este:

profit brut 1 933 $ rnarja bruti = -= - = 22,2% venit 8 689 $

Marja bruti indici profitabilitatea de bazi a produsului sau servi- ciului, inainte s i fie adunate cheltuielile generale sau cheltuielile de regie. Ea exprimi ctt anume din fiecare dolar vfndut este folosit in afacere - in cazul nostru 22,2 centi - si (indirect) cft de mari sunt costurile directe (COGS sau COS) pentru a obtine produsul realizat sau serviciul prestat. (COGS sau COS este de 77,8 centi pe dolar rsndut in acest exemplu). Astfel, acesta este un indicator a1 sinititii financiare a companiei. La urma urmelor, daci nu v i puteti livra pro- dusele sau presta serviciile la un pret care s i depiseasci suficient de mult costul, pentru a sustine si restul companiei, nu aveti sansa s i rea- lizati un profit net.

Tot atft de importante sunt si tendintele marjei brute, deoarece ele indici problemele potentiale. Nu demult, IBM anunta un volum mare de vinziri intr-un trimestru - mai bine decft se estimase - dar, de fapt, actiunile companiei scizuseri. De ce? Analistii au remarcat c i procentul marjei profitului brut avea tendinta de scidere ~i au presu- pus c i IBM kcuse probabil reduceri considerabile de pret pentru a inregistra un asemenea volum de vfnziri. f n general, o tendinti nega- t i ~ i a marjei profitului brut indici cel mult doui lucruri (uneori ambele). Fie compania este sub o presiune foarte mare din punctul de vedere a1 p r e ~ r i l o r si responsabilii cu vtnzirile sunt fortali s i faci reduceri de pret, fie costurile materialelor si fortei de munci incep s i creasci, ducfnd la mirirea COGS sau COS. Marja bruti poate fi in acest fel un semnal timpuriu de avertizare, indicfnd tendintele favo- rabile sau nefavorabile ale pietii.

--

lndicatori de profitabilitate

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl DIN EXPLOATARE

Procentul marjei profitului din exploatare sau marja operalionali este un indicator rnai cuprinzitor al capaciti~ii companiei de a genera profit. Profitul din exploatare sau EBIT, daci v i amintiti, este profi- tul brut minus cheltuielile de exploatare, aqa incft nivelul profitului din exploatare exprimi cft de bine isi conduce o companie intreaga afacere din punct de vedere operational. Marja operationall re calcu- leazi impiqind profitul din exploatare la venituri, iar rezultatul este exprimat in procente:

marja opera!ionali = profitul din exploatare (EBIT) 652 $

=- = 7,5% venituri 8 689 $

Marja operational; poate fi o unitate de misuri-cheie pe care managerii o pot analiza ~i nu numai datoriti faptului c i multe com- panii leagi plata primelor de indeplinirea obiectivului privind marja operationali. Motivul este c i managerii care nu lucreazi in domeniul financiar nu au prea mult control asupra celorlalte categorii de chel- tuieli - dobfnzi si impozite - care se scad in final pentru a obtine marja profitului net. Deci marja profitului din exploatare este un bun indicator pentru a +ti ctt de bine ~i-au ficut treaba managerii in cali- rate de grup. 0 tendinti descrescitoare a marjei ~rofitului din exploa- tare' ar fi un semnal de avertizare. Aceasta indici faptul c i atft costurile, cit si cheltuielile, cresc rnai repede decit vfnzirile, ceea ce este foarte rar un semn de sinitate financiari. Ca si in cazul marjei profitului brut, este mai usor s i vedem tendinlele rezultatelor din exploatare atunci ctnd analizim procente dec% atunci cfnd analizim cifre absolute. 0 modificare procentuali indici nu numai direc~ia modificirii, dar ~i c h de mare este modificarea.

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl NET

Procentul marjeiproftului net sau marja net; arati cft de mult poate pistra o companie din fiecare dolar vfndut, dupi ce a achitat toate cheltuielile - angaja~, furnizori, creditori, stat etc. Mai este cunoscut si

Page 83: Inteligenta financiara

lndicatori de profitabilitate

ca rentabilitatea vfnzirilor sau ROS*. $i aceasta se calculeazi similar doar prin impiqirea profitului net la venituri, iar rezultatul este exprimat in procente :

profit net 248 $ marja neti = - = - = 2,8% venituri 8 689 $

Profitul net este proverbiala cifri de pe ultimul r b d , deci marja ned este un raport a1 ultimului riind din contul de profit gi pierdere. Dar aceasta variazi foarte mult de la un sector de activitate la altul. Marja neti este redusi in multe domenii ale comerplui cu aminuntul, de zxemplu. fn cazul ramurii industriei prelucritoare, poate fi relativ ridcati. Cel mai bun punct de comparatie pentru marja neti este per- formanta companiei in perioade de timp anterioare qi performanta ei relativ la companii similare din acelagi sector de activitate.

Tori indicatorii pe care i-am studiat pfni acum folosesc doar cifre din contul de profit gi pierdere. Acum, am dori s i introducem doui unit;iti de mkuri diferite pentru profitabilitate, care provin atft din cortul de profit gi pierdere, cit si din bilanpl contabil.

Rentabilitatea activelor sau ROA** arati ce procent din fiecare dolar investit in afacere a fost restituit sub formi de profit. Acest indicator nu este la fel de semnificativ ca cele deja mentionate, dar ideea de bazi nu este complicati. Orice afacere pune activele la lucru: disponibilitii- tile, dotirile, instalajiile gi echipamentele, vehiculele, stocurile gi toate celelalte. 0 companie de productie poate avea mult capital investit in fabrici gi echipamente. 0 afacere in domeniul serviciilor poate avea calculatoare gi sisteme de telecomunicatii costisitoare. Comerciantii au nevoie de stocuri. Toate aceste active se oglindesc in bilanpl con- tabil. Totalul activelor arati cfti dolari si sub ce form% utilizeazi afa- cerea pentru a genera profit. ROA exprimi cft de eficient utilizeazi compania aceste active pentru a genera profit. Este o unitate de misuri

* ROS - Return on Sales (lb. engl.) (n. red.). tt ROA -Return on Assets (lb. engl.) (n. red.).

care poate fi folositi in orice sector de activitate pentru a compara performanta companiilor de diferite mirimi.

Formula (gi modelul de calcul) arati pur gi simplu astfel:

profit net 248 $ rentabilitatea activelor = - = - = 43%

total active 5 193 $

ROA are o alti particularitate, in comparatie cu indicatorii contu- lui de profit ~i pierdere mentionati deja. Este dificil ca marja brut; sau marja net; s i fie mult prea ridicate; in general,.vi doriti s i fie c8t mai mari posibile. Dar ROA poate fi prea ridicati. 0 valoare a acestui raport 'EU mult peste media sectorului respectiv, poate sugera c i acea companie nu $i reinnoieste baza de active pentru viitor - cu alte cuvinte, nu investegte in magini ~i echipamente moderne. Daci este adevirat, perspectivele sale pe termen lung vor fi compromise, indi- ferent cft de bun poate pirea ROA pentru moment. (Totugi, in eva- luarea ROA; refineti cii normele variazi mult de la un sector de activitate la altul. Afacerile din domeniul serviciilor gi ale comeqlui cu aminuntul au nevoie de mai putine active decft companiile de pro- ductie; insi, acestea genereazi in mod normal qi marje rnai coborite.)

0 alti sernnificatie a valorii ridicate a ROA poate fi jocul rapid a1 directorilor care duce la pierderi din bilant si utilizarea unor diferite gmecherii contabile pentru a reduce baza activelor ceea ce face ca ROA s i arate mai bine. Enron, de exemplu, a stabilit o mul~ime de

Page 84: Inteligenta financiara

p~rteneriate partial detinut de CFO Andrew Fasrow ~i alti directori generali, pe urmi a ,,viinduta active acestor parteneriate. Partea care se cu7enea companiei din profiturile parteneriatelor apirea in contul de profit si pierdere, dar activele nu se regiseau in niciun fel in bilanpl '

contabil. ROA a1 companiei Enron arita grozav, dar Enron nu era o companie siniitoasii.

Reltabilitatea capitalului propriu sau ROE* este puen diferit: acesta exprimii ce procent de profit se obtine pentru fiecare dolar reprezen- tiind capital propriu investit in companie. Amintiti-vi diferenta intre active si capitalul propriu: activele se referi la ceea ce de$ne compa- nia, iar capitah1 propriu se referi la valoarea netii asa cum este ea determinati dupi regulile contabile.

Ca si in cazul celorlalti indicatori de profitabilitate, ROE poate fi folosit pentru a compara o companie cu concurentii sii (precum si cu firme din domenii diferite de activitate). Cu toate acestea, comparatia nu este intotdeauna simplu de realizat. De exemplu, Compania A poate avea un ROE rnai ridicat deciit Compania B, deoarece a impru- mutat rnai multi bani - aceasta 'inseamnni c i are pasive rnai mari ~i in mod proportional, rnai putin capital propriu investit in companie. Este un lucru bun sau r iu? Rispunsul depinde de modul cum consi- deri Compania A s i procedeze -isi asumi rnai mult risc sau foloseste banii imprumuta<i in mod judicios pentru a-si imbunPti$ rentabili- tatea. Aceasta conduce spre al$ indicatori, cum este raportul datorie / capitalul aceonarilor, pe care il vom analiza in capitolul urmiitor.

fi orice caz, iati formula si exemplul de calcul pentru ROE:

rentabilitatea capitalului propriu = profit net - 248 $ - - = 10,1%

capital propriu 2 457 $

Din perspectiva unui investitor, ROE este un indicator esential. fn functie de ratele dobiinzii, un investitor poate probabil s i ciistige 3% sau 4% dintr-un bon de tezaur, ceea ce este o investitie lipsiti

ROE - Return on Equity (1b.engl) (n. red.).

lndicatori de profitabilitate

de risc. A~adar, daci cineva are de giind sii inves~eascii n i~ te bani intr-o companie, acea persoani isi dore~te n i~ te ciistiguri substantial rnai mari pentru propriul siu capital. ROE nu specific; volumul disponi- bilititilor pe care acea persoani il va obtine, deoarece acesta depinde de decizia companiei in legituri cu plata dividendelor si ciit de mult se vor aprecia actiunile piin6 in clipa ciind vor fi viindute. Dar este un bun indiciu cu privire la capacitatea companiei de a genera un venit suficient care s i merite riscurile pe care investiiia le presupune, ori-

Din nou, v i rugim s i remarcati un lucru legat de acegti indicatori : numiritorul este o formi a profitului, care este intotdeauna o esti- mare. ~ u A t o r u 1 este ~i el bazat pe estimk-i si ipoteze. Indicatorii sunt folositori, in mod special ~ 2 n d sunt analizati 'in decursul timpului, pentru a stabili tendintele. Dar nu trebuie s i ne mulprnim cu ideea eronatii c i sunt insensibili la eforml artistic.

Page 85: Inteligenta financiara

Indicatorii efectului de plrghie Un proces de echilibrare

I ndicatorii efectului de pfrghie v i permit s i observa~i cum - si cft de mult - foloseste o companie dato- riile. Datoria este un cuvfnt cu o incircituri speciali pentru multi oameni: el evoci imaginea cirtilor de credit, a plitii dobfnzii, a unei intreprinderi inglodati in datorii fati de banci. Luati in considerare analogia cu proprietatea asupra unei case. Atfta timp cft o farnilie ia un credit ipotecar pe care il poate pliti, acest lucru ii permite s i locu- iasci intr-o casi ai ciror proprietari nu ar fi deveni in alte condilii. Mai mult, proprietarii de case pot deduce din venitul lor impozabil dobhda aferenti datoriei, costul proprietitii devenind astfel rnai scizut. La fel se intfmpli si in cazul unei afaceri: datoria permite unei companii s i se dezvolte dincolo de ceea ce i-ar permite doar capitalul siu propriu si chiar sii dobiindeasci profituri care ii miresc volumul capitalului. De asemenea, gi o afacere poate deduce contravaloarea dobhzii aferente datoriilor din venitul siu impozabil. Termenul folosit de analistii financiari pentru datorie este acela de pzrghie. Acest termen sugereazi ci, pentru desfqurarea activititii sale, o afa- cere poate folosi o sumi modesti de capital pentru a-gi forma un volum considerabil de active prin intermediul datoriilor, la fel cum o persoani foloseste o pfrghie pentru a deplasa o greutate rnai mare decft si-ar permite in mod normal.

f n afaceri, termenul pzrghie este definit in doui moduri -pPrghie operationala' si pzrghiefinanciara'. Cele doui idei au legituri intre ele, dar sunt diferite. Pfrghia operationali este raportul dintre costurile

fixe gi costurile variabile; cresterea pfrghiei operationale inseamni adiugarea de costuri f i e ?n scopul reducerii costurile variabile. Un comerciant care O C U ~ ~ un magazin mai mare, mai eficient ~i un pro- ducitor care construieste o fabrici rnai mare, rnai productivi - amfn- doi inregistreazi costuri fixe mai mari. Dar ei speri in reducerea costurilor variabile, deoarece noile active sunt mult rnai eficiente decft cele existente. Acestea sunt exemple de pfrghii operayionale. Dimpotrivi, pfrghia funclionali exprimi in ce misuri activele com- paniei sunt finanlate din datorii.

Pfrghiile, indiferent de felul lor, dau companiei posibilitatea s i ci~tige rnai multi bani, dar contribuie si la cregterea riscului. Dome- niul liniilor aeriene constituie exemplul unei activititi cu pfrghii operationale mari - toate acele aparate de zbor ! - fi pfrghii financiare mari, deoarece multe dintre avioane sunt finantate pe bazi de datorii. Combinatia creeazi riscuri enorme, intrucft daci veniturile scad din diverse motive, com~aniile nu reusesc prea ugor s i reduci volumul costurilor fixe. Cam asa s-a intfmplat dupi 11 septembrie 2001. Liniile aeriene au fost foqate s i isi opreasci activitatea timp de cfteva siptimini, iar industria a pierdut miliarde de dolari htr-un timp foarte scurt. (Si multe dintre ele nu sunt nici acum intr-o situalie prea bung.)

f n cele ce urmeazi ne vom concentra numai asupra pfrghiei finan- ciare gi vom analiza doar doi indicatori: raportul datorie / capital pro- priu si rata de acoperire a dobfnzii.

INDICATORUL DATORIE - CAPITAL PROPRIU

Indicatorul datorie - capital propriu este simplu ~i direct: acesta arati cft de mare este datoria companiei pentru fiecare dolar din capitalul propriu. Formula si modelul de calcul vor fi dupa cum urmeazi:

raport datorie I capital propriu = total pasive 2 736 $ = - = 1,11

capital propriu 2 457 $

(Remarcau ci, ?n mod obisnuit acest raport nu se exprimi in pro- cente.) Ambele cifre provin din bilanpl contabil.

Ce inseamni un raport bun datorie / capital propriu? La fel ca in majoritatea indicatorilor, rispunsul depinde de domeniul respectiv

Page 86: Inteligenta financiara

de activitate. Dar foarte multe companii au un raport datorie 1 capital propriu mai mare de 1 - ceea ce inseamni c i au mai multe datorii decft capital propriu. Avfnd in vedere c i dobfnda aferenti datoriei este deductibili din venitul impozabil a1 companiei, multe firme folo- sesc datoria pentru a-si finanla cel purin o parte a propriei afaceri. De fapt, companiile a1 ciror raport datorie / capital propriu este redus, pot deveni linte ale cumpiritorilor de acliuni pe datorie, prin care managementul sau alji investitori folosesc datoriile pentru a cum- para pachetul de acyiuni.

Bancherii agreazi acest indicator. fl folosesc pentru a decide daci acordi sau nu un imprumut companiilor. Ei stiu din experien~i care este nivelul rezonabil datorie / capital propriu pentru o companie de o mirime data dintr-un anumit domeniu de activitate (si, desigur, verifici profitabilitatea, fluxul de disponibilititi si altele). Pentru un manager, cunoaqterea acestui raport si a modului cum acesta se com- para cu cel a1 concurentei este un indicator pe care conducerea supe- rioari a unei companii il are la indemfni pentru a ?ti exact cft de mult s i se indatoreze. Daci valoarea raportului este ridicati, obGnerea unor disponibiliti;i suplimentare pe calea imprumuturilor ar putea fi dificili. Asa incft dezvoltarea ar putea necesita o investitie mai mare de capital.

RATA ACOPERlRll DOBANZII

Bancherii indrigesc si aceasti rati. Este un indicator a1 ,,expunerii la dobfndi" a unei companii - c h i d o b h d i are de plitit compania in fiecare an - comparativ cu profitul pe care il obtine. Formula qi cal- culul arati astfel:

profit din exploatare acoperirea dobfinzii =

652 $ = - = 3,41

cheltuieli anuale cu dobinda 191 $

Cu alte cuvinte, indicatorul acesta arati cft de q o r va fi pentru companie s i isi pliteasci dobinzile. 0 rati care se apropie prea mult de 1 este evident un semn riu: majoritatea profitului companiei va fi folosit pentru plata dobfnzii. 0 valoare mare a acestui indicator sem- nifici in general faptul c i acea companie isi poate permite si-si mai asume datorii - sau cel purin c i poate s i faci fati plitilor.

-- - -

I I U

lndicatorii etectului de pirghie

Ce se intfmpli cfnd ambii indicatori mentionati au valori care indici faptulxi se indreapti intr-o directie gresiti - cu alte cuvinte, raportul datorie / capital propriu are o valoare prea ridicat4 iar rata acoperirii dobfnzii o valoare prea redusi ? Ne-ar plicea s i credem cii rispunsul managementului companiei este de a se concentra asupra rambursirii datoriei, asa incft ambii indicatori s i revini la un nivel rezonabil. Dar artistii din lumea finantelor au deseori idei diferite. Existi o mici si minunati inventie, denumiti leasing operaGona1, care este rispgnditi in domeniul liniilor aeriene si in alte domenii. Decft s i cumpere echipament, cum ar fi un aparat de zbor, o companie il inchi- riazi de la un investitor. Plilile de leasing sunt inregistrate sub forma cheltuielilor in contul de profit si pierdere, dar nu existi niciun activ ~i nicio datorie legati de vreun activ in actele contabile ale companiei. Unele companii care sunt suprdindatorate sunt gata s i pliteasci o primi pentru inchirierea echipamentului, tocmai pentru a mentine ace$ doi indicatori in limitele rezonabile pe care le agreazi bancherii si investitorii. Daci doriti s i aflali gradul de indatorare a1 companiei voastre, v i sfituim s i calculati aceste rapoarte - dar intreba~i un spe- cialist de la departamentul financiar daci nu cumva compania folo- seste vreun instrument cum este cel al leasingului operational.

Page 87: Inteligenta financiara

lndicatorii de lichiditate Ne putem pl i t i facturile?

I ndicatorii de lichiditate exprimi ca- pacitatea unei companii de a face fa@ obligatiilor financiare - nu numai datoriilor, dar si ph$i salariilor, furnizorilor, impozitelor gi altele. Aceqtia sunt in mod deosebit importanti pentru rnicile afaceri - acelea care sunt deseori in pericol s i r i m h i f i r i disponibilititi -, dar devin importanti de fiecare dati c h d o companie rnai mare se con- frunti cu dificultiti financiare. Nu vrem s i dim prea multe exemple din domeniul liniilor aeriene, dar din nou ele le furnizeazi si aici. PuteG fi siguri c i incepfnd cu 2001, adeviratii investitori si derinitorii de obligatiuni supravegheazi cu mare atentie indicatorii de lichiditate ai unor mari linii aeriene.

$i aici, ne vom limita la analiza a doi dintre cei rnai obisnuiti indi- zatori.

RATA LICHIDITATII GENERALE

Rata lichidititii generale misoari raportul dintre activele curente si 3asivele curente. V i amintiti de la capitolele despre bilantul contabil jpartea a 111-a) c i termenul curent in limbajul contabil inseamni o perioadi rnai mici de un an. Deci activele curente sunt acelea care pot fi convertite in disponibilititi in rnai putin de un an; cifra in mod normal include creantele, stocurile $i disponibilititile. Pasivele curente

lndicatorii de lichiditate

sunt acele datorii care trebuie plitite in rnai putin de un an, cele rnai multe fiind datoriile citre furnizori gi imprumuturile pe termen scurt.

Formula si modul de calcul pentru rata lichidititii generale sunt prezentate mai jos :

active curente 2 750 $ rata lichidititii generale = = - - - 2,34 pasive curente 1 174 $

Aceasta este o alti rat5 a1 ckei nivel poate fi ori foarte redus, ori foarte ridicat. f n multe domenii de activitate, aceasti rati are un nivel prea redus atunci cfnd se apropie prea mult de 1. La acest nivel, com- pania abia daci pdate s i acopere pasivele care apar cu disponibilititile ce urmeazi a se incasa. Multi bancheri refuzi s i rnai imprumute bani unei companii care are o rat5 a lichidititii generale apropiati de I.. Un nivel subunitar a1 acestui raport, desigur, insearnni un nivel prea scizut, indiferent de volumul disponibilititilor existent in banci. Cu o rat; a lichidititii generale rnai rnici de 1, :titi c i este posibil s i r imbeti fir5 disponibilititi chdva in cursul anului urmitor, excep- t h d cazbl in care veti gb i o modalitate de a genera mai multe dispo- nibilititi sau s i atrageti rnai mult din partea investitorilor.

0 rati a lichidititii generale este considerati prea ridicati cfnd sugereazi actionarilor c i firma nu-$ utilizeazi disponibilititile pro- prii. Microsoft, de exemplu, adunase disponibilititi considerabile, de aproape 60 miliarde $ (da, miliarde), p h i cfnd, in 2004, a anuntat acordarea unor dividende unice actionarilor sii in sumi de 32 mili- arde $. V i puteti imagina care era rata lichidititii generale inainte de acordarea dividendelor! ($i rimfnea probabil foarte buni si dupi acordarea dividendelor.)

RATA LICHIDITATII MEDIATE

Rata lichidititii imediate rnai este cunoscuti si sub denurnirea de testul acid, ceea ce v i oferi o idee despre importanta ei. Iati care este formula gi modelul de calcul :

rata lichiditigi irnediate = - - active curente - stocuri 2 750 $ - 1 270 $ = ,26 - pasive curente 1 174$

Page 88: Inteligenta financiara

Remarcali c i rata lichidititii imediate este o rat; a lichidititii care deduce din calcul stocurile; Care este semnificalia deducerii din calcul a stocurilor ? Aproape totul din categoria activelor curente reprezinti disponibilitili sau elemente care se pot transforma foarte ugor in dis- ponibilititi. De exemplu, majoritatea creantelor vor fi incasate htr-o luni sau douii, deci sunt la fel de bune ca si disponibilititile. Rata lichidititii imediate exprimi cft de uSor este pentru o companie s i isi ramburseze datoriile pe termen scurt, far2 a fi nevoie s i agtepte s i isi vCndi stocurile sau s i le transforme in produse. Orice afacere ale cirei disponibilititi sunt in majoritate blocate in stocuri, trebuie s i ?tie cii furnizorii si creditorii vor analiza aceasti rats gi c i se agteapti (in multe cazuri) ca aceasta s i fie supraunitarL

lndicatorii de eficienta Exploatati activele la maximum

I ndicatorii de eficienti ne ajuti s i evaluim eficienta administririi anumitor active si pasive esenyiale, din bilanpl contabil.

Exprimarea ,,adrninistrarea bilantului contabilcc poate avea o re- zonanli special% ihruc% majoritatea managerilor sunt obipuiti s l se concentreze doar asupra contului de profit si pierdere. Dar gfn- dili-vi la un lucru: bilan~ul contabil prezinti activele si pasivele, iar acestea sunt intr-o schimbare permanenti. Daci puteti reduce stocu- rile sau miri viteza de incasare a creantelor, veti avea un impact direct gi imediat asupra situaliei di~~onibilititilor companiei. Indicatorii de eficienti v i permit s i observali in ce pozitie v i aflati tocmai din punctul de vedere a1 unor astfel de indicatori de performanti. (Vom avea mai multe de spus despre administrarea bilanplui contabil in partea a VII-a.)

VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR $I ROTATIA STOCURILOR

Acesti indicatori pot fi oarecum derutanti. Ei se bazeaza pe faptul c5 intr-o companie stocurile au un anumit flux si se pot roti cu o vitezi mai mare sau mai mici. Mai mult, viteza lor de circula~ie este foarte importanti. Daci tratim stocurile ca pe n i ~ t e ,,disponibiliti~i inghe- late", atunci, cu cft reusim s i le lichidim mai repede si s i incasim disponibilititile aferente. cu atft va fi mai bine.

Page 89: Inteligenta financiara

I I Y

lndicatorii de eficientii

Deci, s i incepem cu un indicator care poarti o denumire usor de rqinut, respectiv viteza de rotatie a stocurilor sau DII*. h principiu, acesta misoari cite zile r i m b stocurile in sistem. La numkitor este previzuti valoarea medie a stocurilor, respectiv stocurile de la incepu- tul perioadei plus stocurile de la sffrgitul perioadei (care pot fi gisite in bilant) impirtit la 2. (Unele companii utilizeazi numai valoarea stocurilor de la sffrgitului perioadei.) La numitor apare costul zilnic a1 bunurilor vdndute (COGSIzi), care misoari cantitatea zilnici de stocuri utilizate. Formula gi modelul de calcul sunt:

DII = stocul mediu (1 270 $ + 1 514 $)I2 = 74,2 - - COGS1 zi 6 756 $1360

(Finantigtii au tendinta s i foloseasci cifra 360 pentru zilele unui an, tocmai datoriti faptului c i este o cifri rotundi.) fn acest exemplu, stocurile au rimas in sistem timp de 74,2 zile. Dacg acest aspect este bun sau nu, depinde bineinteles de produs, de domeniu de activitate, concurenti etc.

Rotatiu stocurilor, celilalt indicator al stocurilor, misoari numirul de rotatii a1 stocurilor pe parcursul unui an. Daci fiecare element a1 stocurilor a fost procesat exact in acelagi ritm, rotatia stocurilor sem- nifici de c2te ori pe an au fost vfndute ~ i , respectiv, inlocuite stocurile. Formula si modelul de calcul sunt :

rotava stocurilor = 360 = 360 = 4,85 DII 74,2

in exemplul nostru, stocurile se rotesc de 4,85 ori pe an. Dar de fapt ce misurim aici ? Ambii indicatori reprezinti o misuri a eficien- tei utilizirii stocurilor de citre companie. Cu c h este rnai mare rotatia a stocurilor - sau rnai redusi viteza de rotatie a stocurilor - cu atit rnai ferm este managementul stocurilor din firma voastrii qi rnai bun; situatia disponibilititilor. Atfta timp cft aveti suficiente stocuri la indemfni pentru a satisface cerintele clientilor, eficienta voastri se va imbunititi. fn 2002, Target Stores a inregistrat o rotatie a stocurilor egali cu 6,5 - o cifri buni pentru un mare comerciant. Dar Wal-Mart

a inregistrat o rotatie gi mai buni, respectiv de 8,l. fn comequl cu arnhuntul, o modificare a vitezei de rotatie a stocurilor poate face diferenta dintre succes si egec; atft Target, cft si Wal-Mart sunt firme de succes, degi Wal-Mart se afli in frunte. Daci intr-o companie ris- pundeti de administrarea stocurilor, trebuie s i urmkiti cu mare aten- tie acesti indicatori. ($i chiar dacii nu aveti astfel de responsabiliti$i, nimic nu v i impiedici s i ridicati o astfel de problemg: ,,Hei, Sally, cum se face c i recent a crescut~DI1 ?") Acegti doi indicatori reprezinti piirghii importante de care managerii inteligenti financiar se pot folosi pentru a crea o organizatie rnai eficienti.

VITEZA DE ROTATIE A DEBITELOR=CLIENTI

Indicatorul viteza de rotatie a debitelor-clienti sau DSO* rnai este cunoscut gi ca perioada medie de tncasare sau zile creante. Este un indicator a1 duratei medii necesare pentru incasarea veniturilor din viinziiri - cu alte cuvinte, cft de rapid igi plhesc clientii facturile.

La numilritorul acestui raport se afli valoarea creantelor la sffr- gitul perioadei, luati din bilanpl contabil corespunzitor. Numitorul este reprezentat de veniturile zilnice din incasiri - respectiv valoarea vfnzirilor anuale impwit i la 360. Formula gi exemplul de calcul se prezinti astfel:

Sold mediu dien? viteza de rotajie a debitelor-clienji = - 312$ = 54,4 - 8689 8360

Cu alte cuvinte, clientilor acestei companii le sunt necesare in medie circa 54 zile pentru a-gi pliti facturile.

Desigur, aici existi o posibilitate pentru imbunittafirea rapidi a situatiei disponibilititilor. De ce dureazi a th de mult ? Oare clientii sunt nemulpmiti din pricina defectelor produsului sau a servicilor necorespunzitoare ? Oare angajatii de la departamentul vhzi r i sunt prea blznzi cfnd negociazi conditiile ? Functionarii din departamen- tul clienti sunt ineficienti sau demoralizayi? Se lupti toati lumea cu programe de management financiar invechite ? DSO tinde s i varieze

* DII - Days in inventory (lb. engl.) (n. red.). * DSO - Days Sales Outstandinn (lb. end) (n, red.).

Page 90: Inteligenta financiara

lndicatorii de eficienti

in buni misuri in functie de domenii de activitate, regiuni, economie si sezonalitate, dar chiar si asa, daci acest indicator ar putea cobori sub 45 sau chiar 40 zile, compania si-ar imbunititi semnificativ situa- tia disponibilititilor. Acesta este un foarte bun exemplu a1 unui feno- men semnificativ gi anume, c i un management atent poate imbunititi imaginea financiari a unei afaceri, chiar si f i r i s i modifice veniturile sau costurile acesteia.

DSO este totodati un indicator esential pentru cei care realizeazi toate demersurile privind o potential5 achizitie. 0 valoare ridicati a DSO poate fi un semnal important, sugerfnd c i existi clienti care au obiceiul s i nu $i pliteasci facturile la timp. Poate clienrii N i s i au probleme financiare. Poate operatiunile companiei analizate si mana- gementul financiar a1 acesteia sunt nesatisficitoare. Poate, ca si in cazul companiei Sunbeam, existi o tesituri financiari de smecherii. Vom reveni asupra DSO in partea a VII-a dedicati administririi capi- talului de lucru; pentru moment, notati doar c i aceasta este prin defi- nitie o medie ponderati. Deci este important ca persoanele care se ocupi de due diligence" ?n companie s i analizeze vechimea creantelor - altfel spus, cft de vechi sunt anumite facturi si cft de multe sunt. Este posibil ca uneori, cfteva facturi neobisnuit de mari sau de vechi s i deformeze valoarea DSO.

Indicatorul viteza de rotatie a creditelor-furnizor (DPO"") exprimi numirul mediu de zile care ii sunt necesare unei companii s i igi pli- teasci facturile scadente. Este reversul indicatorului DSO. Formula este sirnilari: valoarea contului de datorii la sffrsitul perioadei se imparte la valoarea COGS/ zi:

viteza de rotatie a creditelor-furnizor = sold mediu furnizori 1 022 $ = 54,5 - COGSlzi 6 756 $1360

* Due diligence - cercetarea si analiza unei companii intreprinsi cu ocazia pre- gitirii unei tranzacrii majore, cum ar fi o fuziune corporatist; sau o achizitie de titluri de valoare (Ib. engl.) (n. red.).

"* DPO -Days Payable Outstanding (Ib. engl.) (n. red.).

Cu alte cuvinte, furnzorii acestei companii asteapti o perioadi indelungata' pentru a fi plititi - aproximativ tot atfta timp ciit ii ia companiei si-si inczseze creantele.

$i ce este cu asta? Nu este rnai degrabi problema furnizorilor decft a managerilor companiei si-si faci probleme din acest punct &e vedere ? Ei bine, si da ~i nu. Cu c h este rnai ridicat DPO, cu at2t com- pania are o situatie rnai buni din punct de vedere a disponibilititilor, ins2 furnizorii vor fi cu at2t rnai nefericiti. 0 companie cu reputatia unui plititor lenes, poate constata c i furnizorii cei rnai buni nu rnai concureazi pentru afacerea sa la fel de agresiv ca de obicei. Preprile ar putea fi putin rnai mari, conditiile de plati rnai rigide. 0 companie cu reputatia unui plititor prompt, va beneficia la 30 de zile exact de scenariul opus. Urmirirea DPO este o modalitate de a v i asigura c i firma respecti echilibru dorit intre conservarea disponibilititilor si rnentinerea mulpmirii furnizorilor.

ROTATIAIMOB~LIZARILOR CORPORALE

Acest indicator exprimi c2t de mu16 dolari din v2nziri obtine compa- nia pentru fiecare dolar investit in imobiliziri corporale (PPE). Este un indicator care m$soari eficien~a generirii veniturilor din active f i e , cum sunt clidirile, vehiculele si echipamentele. Calculul este simplu: veniturile totale din vfnziri (din contul de profit si pierdere) impirtit la yaloare PPE de la sffrsitul perioadei (din bilanpl contabil) :

venituri 8 689 $ - - =. 3,90 rotalia PPE = - - PPE 2 230$

Interpretat separat, 3,90 $ din v2nziri pentru fiecare dolar din PPE nu spune prea mult. fnsi comparat cu performanta anterioari si performanta concurentei poate insemna mult. 0 companie care genereazi o rotafie rnai scizuti a PPE, in conditiile ~ 2 n d celeleate elemente rimfn neschimbate, inseamni c i nu isi foloseste activele la fel de eficient ca gi o companie a cirei rotatie este rnai ridicati. Asadar, verificafi tendintele si mediile aferente domeniului de activi- tate pentru a vedea unde se situeazi compania voastri.

Page 91: Inteligenta financiara
Page 92: Inteligenta financiara

Explicatii

CARE SUNT CEI MA1 IMPORTANTI INDICATORI PENTRU AFACEREA VOASTRA?

Anumiti indicatori sunt, in general, considerati ca fiind esenfiali pentru unele domenii de activitate. Comercian+i, de exemplu, supravegheazi foarte atent rotaria stocurilor. Cu cft reusesc s i mireasci rotatia stocu- rilor, cu atft isi utilizeazi rnai eficient celelalte active, cum ar fi, de exemplu, magazinul propriu-zis. Dar companiile individuale preferi s i isi creeze proprii indicatori importanti, ?n funcue de imprejuriri si de situatia concurenuali. De exemplu, compania lui Joe, Setpoint, este o afacere mic$ care functioneazi pe bazi de proiecte, care trebuie s i fie vigilenti $i s i controleze ath cheltuielile de exploatare, cft .ti disponi- bilititile. Deci care sunt indicatorii pe care .ii urmiresc indeaproape managerii de la Setpoint ? Unul este creat de aceasti firmi: profitul brut impiqit la cheltuielile de exploatare. Urmirind acest indicator, firma se asiguri ci, in comparatie cu profitul brut in dolari pe care il gene- reazi compania, cheltuielile de exploatare nu depisesc pragurile stabi- lite. Celilalt raport este rata lichiditiui generale, care compari activele curente cu pasivele curente. Acest indicator arati daci o companie are suficiente disponibiliti~i pentru a-si onora obligauile.

Ar trebui s i ?ti$ deja care sunt cei mai importanti indicatori ai pro- priei companii. Daci nu, intrebayi-l pe CFO sau pe cineva din perso- nalul acestuia. Suntem convinsi c i vor :ti s i v i rispundi foarte usor la aceasti intrebare.

Veti observa deseori un fel de raport construit chiar in cadrul contului de profit si pierdere a1 companiei: fiecare element va fi exprimat pe rfndul siu nu numai in dolari, dar si ca procent din vfnziri. De exem- plu, COGS ar putea fi 68% din vfnziri, cheltuielile de exploatare 20% si asa rnai departe. Acest procent din vfnziri va fi el insusi urmirit pe parcurs pentru a observa tendinta. Companiile pot urmki aceasti analizi in detaliu - de exemplu, se urmireste ce procent din vhz i r i revine fiecirei linii de produs sau ce procent din vhz i r i acu- muleazi fiecare magazin sau regiune din lanpl total de magazine. Aceste procente sunt importante intrucft ele oferi managerului mult mai multe informatii decft cifrele absolute. Procentele din vfnziri permit managerului s i urmireasci cheltuielile in relarie cu vfnzirile. Altfel, este greu pentru un manager s i :tie daci este in concordan~i cu toate cele propuse atfta timp cft vfnzirile cresc sau descresc.

fn cazul in care compania voastri nu defalci procentul din vfnziri, incercati acest exercitiu: luati contul de profit si pierdere pe ultimele trei perioade si calculati procentul din vfnziri pentru fiecare categorie majori. Pe urmi urmiri~i evolutia acestora in timp. Daci observati c i unele categorii au tendinte descreschoare, iar altele tendinte cresci- toare, intrebau-vi ce s-a intfmplat - si daci nu ?titi, incercati s i gisiti pe cineva care ?tie. Exerciuul v i poate invita multe despre ~resiunile concurentiale (sau de alti naturi) la care este supusi compania.

RELATIILE ~NTRE INDICATOR1

Asemeni documentelor financiare, indicatorii corespund din punct de vedere matematic. N u vom intra prea mult in detaliu, avfnd in vedere c i aceasti carte nu este destinati profesionistilor in domeniul finan- ciar. Dar o anumiti relatie intre acesti indicatori meriti s i fie amintiti, deoarece oglindeste ceea ce am afirmat si anume, c i managerii pot influenta performanta. unei afaceri pe mai multe c2.

S i incepem cu faptul c i unul dintre obiectivele esenuale ale profi- tabilitig unei afaceri este rentabiitatea activelor sau ROA. Este un indicator important, ktruc2t capitalul investitional reprezinti combus- tibilul unei afaceri si daci o companie nu poate prezenta un indicator

Page 93: Inteligenta financiara

ROA satisficitor, fluxul siu de capital va seca. Stim din aceasti parte a ciqii c i ROA este egal cu venitul net imp&$t la total active.

Dar o alti modalitate de a exprima ROA este prin doi factori dife- riti care, inrnu1;iti intre ei conduc la venitul net impktit la total active. Iat5 formula:

venit net venituri venit net - - = : X- -

venituri active active ROA

Primul termen, venitul net impiqit la venituri este, desigur, pro- centul marjei profitului net sau rentabilitatea vhzgrilor (ROS). Cel de-a1 doilea termen, venituri impklit la active reprezinti randamentul activelor, analizati in capitolul23. Deci marja profitului net inrnultiti cu rotqia activelor este egal' cu ROA.

Ecuaua arati explicit c i existi doug mi~ciri in cerc, ,,cerculcc fiind valoarea mai mare a ROA. Una dintre miscki este cresterea marjei profitului net fie prin cresterea preturilor, fie prin livrarea mai efi- cienti a bunurilor sau serviciilor. Acest lucru poate fi dificil daci piata liberi pe care opera~i este foarte competitivi. Cea de-a doua miscare este cresterea vitezei de rotatie a activelor. Aici sunt posibile alte actiuni de reducere a unor indicatori: reducerea stocurilor medii, reducerea zilelor vfnzki neincasate si reducerea cumpiririi de PPE. Daci nu puteti imbunititi marja profitului net, actiunea asupra acestor indica- tori - respectiv prin administrarearea bilanplui - ar putea fi cea mai bun5 metoda pentru a v i invinge concurenta si a v i "imbunatiti ROA.

Cum sa calculam (si sa inpelgem cu adevarat) rentabilitatea unei investitii

Page 94: Inteligenta financiara

Elementele de baza ale indicatorului rentabilitatea investitiei (ROI)

I nteligenta financiari inseamni SP

intelegem modul cum functioneazi latura financiari a unei afaceri si cum se iau deciziile financiare. Principiile analizate in acest capitol reprezinti fundamentul modulgi in care sunt luate unele decizii in companiile din America, cum ar fi cele privind investi~iile de capital.

Majoritatea dintre noi nu are nevoie de o introducere deosebiti in prezentarea principiului fundamental a1 finantelor cunoscut drept valoarea banilor in timp. Motivul este c i profitim in fiecare zi de pe urma acestui principiu in viata noastri financiari personali. Luim credite ipotecare si imprumuturi pentru ma+. Acumulim solduri bancare semnificative in cirtile de credit. Cfnd datoria devine prea mare, le refinantim. fntre timp, depunem economiile in conturi de depozite purtitoare de dobfnzi, conturi de economii, fonduri de pe piati monetari, bonuri de tezaur, portofolii de ac$uni si obligatiuni si probabil o multime de alte genuri de investitii. Suntem o natiune de indivizi care se imprumuti, dar si o natiune care ecomiseste, d i cu imprumut si investeste. Deoarece toate aceste activiti~i reflect5 valoa- rea banilor in timp, este clar c i cea mai mare pane dintre noi are o intelegere elementari a acestei idei. Cei care nu inteleg este posibil s i se pomeneasci de partea perdanti a situatiei, lucru care ar putea, intr-adevir, si-i coste.

Pe scurt, principiul valorii banilor in timp spune in felul urmitor : un dolar pe care il aveti azi este mai valoros decft un dolar pe care

Page 95: Inteligenta financiara

credeu ci il veti incasa mfine - si este cu mult rnai valoros decft un dolar pe care sperati s i il incasaji peste zece ani. Motivele sunt evi- dente. $titi c i aveli un dolar astizi, iar dolarul pe care il asteptati mfine (cu atft rnai putin peste zece ani) este oarecum indoielnic. Existi si un risc. Mai mult decft atft, azi puteti cumpira ceva cu dolarul pe care il aveti. Daci doriti s i cheltui~i dolarul pe care spera~i s i il aveti, va trebui s i asteptati pfni cfnd il veti avea. Conform principiului valorii banilor in timp, oricine d i cuiva bani cu imprumut, aqteapti s i pri- measci o dobfndi si oricine ia bani cu imprumut se agteapti s i pli- teasci o dobfndi. Cu cft perioada de timp este rnai lungi, si riscul rnai mare, cu atft vor fi rnai mari cheltuielile cu dobtnda.

Principiul este, desigur, acelaqi, chiar daci nu dob2nda' este ter- menu1 folosit si chiar daci nu existi niste asteptiri fixe cu privire la profitabilitate. Si presupunem ci ve~ i cumpira actiuni intr-o com- panie nou-infiintati din domeniul high-tech. Nu veti primi nicio dobfndi si probabil nu veti primi niciodati un dividend - dar sperati c i veti putea vinde actiunile la un pret rnai bun decft cel plitit initial. De fapt, imprumuta~i companiei bani, in speranta recuperirii propriei investitii. Cfnd si daci aceasti recuperare se va materializa, puteti s i calcula$ singur in procente ca ~i cfnd aceasta ar fi o dobfndi.

Acesta este principiul fundamental care sti la baza deciziilor unei afaceri cu privire la investitiile de capital, despre care vom vorbi in aceasti parte. Afacerea trebuie s i cheltuiasci disponibilititile pe care le are in prezent, in speranta realizirii unei recuperiri la o dati viitoare. Daci sunteti responsabili cu pregitirea unei propuneri finan- ciare pentru cumpirare unui nou echipament sau pentru deschiderea unei noi agen$ - sarcini despre care ve~i invita in urmitoarele pagini - v i veti baza pe calcule care implici valoarea banilor in timp.

VALOAREA VllTOARE $I VALOAREA ACTUALIZATA

fn timp ce valoarea in timp a banilor este principiul de bazi, cele trei concepte importante pe care le vom folosi in analiza cheltuielilor de investitii sunt valoarea viitoare, valoarea actualizata' ~i rata rentabi- litirii necesare. Poate la inceput vi se par derutante, dar niciunul nu este prea complicat. Ele sunt pur qi simplu modaliti~i de calcul a valorii banilor in timp. DacP puteti intelege aceste concepte gi le puteti folosi

Elementele de bazB ale indicatorului rentabilitatea investijiei (ROI)

in deciziile pe care le luati, ve~ i descoperi c i puteti gfndi rnai creativ - poate ar trebui s i spunem rnai artistic -in legituri cu aspectele finan- ciare, la fel cum fac profesionigtii.

Valoarea viitoare

Valoarea viitoare reprezinti valoarea pe care o va avea o anumiti sumi de bani in viitor, daci este acordati ca imprumut sau investiti. fn domeniul veniturilor personale, acesta este un concept deseori uti- lizat in planificarea planurilor de pensie. Poate aveti in banci 50 000 $ la vtrsta de 35 ani si vreti s i stiti ctt va insernna suma de 50 000 $ la vtrsta de 65 ani. Aceasta este valoarea viitoare a celor 50 000 $. fntr-o afacere, un analist din domeniul investitiilor poate proiecta valoarea actiunilor unei companii peste doi ani daci profitul creqte cu'un anumit procent pe an. Acest calcul a1 valorii viitoare ii poate fi de folos pentru informarea clien~ilor cu privire la calitatea investi~iei in acea companie.

Aflarea valorii viitoare o f e r ~ fianantistilor o largi paleti de op~i - uni. Gfndi~i-vi la planul de pensii, de exemplu. Estimati o recuperare medie de 3% ?n urmitorii 30 ani sau estimati o medie de 6% ? Dife- renta este substantiali: la 3%, suma de 50 000 $ va depisi pu$n suma de 121 000 $ (si nu are importanti cum va fi afectat intre timp inflatia valoarea unui dolar). La 6% suma va creste peste valoarea de 287 000 $. Alegerea ratei dobhzii este o decizie dificili: cum ar putea $ti cineva ce rate ale dobfnzii vor predomina in urmitorii 30 ani ? fn cel mai bun caz, calcularea valorii viitoare pfni la un moment atft de indepirtat in viitor reprezinti un pronostic bazat pe anumite informatii - un exer- citiu de miiestrie artistic;.

Analistul pietei de capital se afli intr-o situatie ceva mai buni, deoarece analizeazi doar doi ani. Cu toate acestea, el trebuie d se lupte cu rnai multe variabile. De ce crede c i acele cfstiguri ar putea cregte cu 3 sau 5 sau 7% sau cu alte rate de crestere? Si ce se intfmpli daci asa va fi ? Daci acele cfstiguri cresc numai cu 3%, de exemplu, investitorii si-ar putea pierde interesul si vor vinde actiunile, iar indi- catorul pre; I cfgtig a actiunilor ar putea s i scadi fn cazul c h d cisti- gurile cresc cu 7%, investitorii ar putea deveni interesati sii cumpere rnai multe actiuni, determinfnd creqterea ratei. $i bineNeles, piata

Page 96: Inteligenta financiara

153

Elementele de bazi ale indicatorului rentabilitatea investitiei (ROI)

insisi va influenla prep1 actiunilor si nimeni nu poate prezice cu cer- titudine tendinla generali a pielei. Din nou, ne-am intors la un pro- nostic bazat pe anumite informatii.

De fapt, orice calcul a1 valorii viitoare implici o serie de ipoteze cu privire la ceea ce se intfmph intre momentul prezent si momentul din viitor pe care ll avem in vedere. Daci schimbim ipotezele obtinem o valoare viitoare diferiti. Diferenta dintre ratele de recuperare repre- zinti o formi de risc financiar. Cu cft este rnai indelungati perspec- tiva investitionali, cu atft sunt necesare rnai multe estimiri, riscul fiind si el rnai mare.

Valoarea actualizata

Acesta este conceptul cel rnai des folosit in analiza cheltuielilor de investitie. El reprezinti reversul valorii viitoare. Si presupunem c i sunteti convinsi c i o anumiti investitie va genera un flux anual de disponibiliti6 de 100 000 $ in urmitorii 3 ani. f n cazul in care vreti s i gtiti daci aceasti investitie isi meriti banii, trebuie s i stiti care este valoarea sumei de 300 000 $ in prezent. La fel cum folositi o anumiti rat2 a dobhzii pentru a afla valoarea viitoare, tot aga folositi o rati a dobhzii pentru a aplica o reducere a valorii viitoare si a reveni la valoarea actualizatg. Pentru a lua un exemplu simplu, valoarea actua- lizat5 a sumei de 106 000 $ de peste un an, la o dobfndi de 6% inseamni 100 000 $. Am revenit la notiunea c i un dolar azi valoreazi mai mult decft un dolar mfine. fn acest exemplu, suma de 106 000$ de anul viitor valoreazi azi 100 000 $.

Conceptul de valoare actualizati este folosit pe scari largi in eva- luarea investitiilor in echipamente, domeniul imobiliar, oportunititi de afaceri si chiar fuziuni si achizitii. Dar si aici puteti constata in mod zvident prezenta artei finantelor. Pentru a stabili valoarea actualizati, trebuie construite ipoteze atrit cu privire la disponibiliti~ile pe care investitia le va genera in viitor, crit ~i cu privire la tipul de rati a dobhzii ce poate fi folosit in mod rezonabil pentru a reduce aceasti valoare viitoare.

Rata rentabilititii necesare

Cfnd stabiliti care este rata dobfnzii ce trebuie utilizati pentru cal- cularea valorii actuale, trebuie s i retineti c i lucrati in sens invers, intorchdu-vi in timp. Presupune@ c i investiGa se amotizeazi in1 viitor intr-o oarecare misuri si doriti s i :ti$ cht meriti s i investiti acum ca s i obtineti la o data viitoare suma previzionati. Asadar, decizia voastri'cu privire la rata dobhnzii sau de actualizare este in mod esen~ial o decizie cu privire la rati dobhzii necesare, daci rnai face$ aceasti investilie. Ati putea s i nu invest$ cei 100 000 $ acum pentru a obtine 102 000 $ anul viitor - la o rati de 2% - ci ati putea la fel de bine s i investiti cei 100 000 $ acum pentru a obtine 120 000 $ peste un an - la o rat; de 20%. Diferite companii fixeazii limita sau bariera la diferite niveluri si, in mod obisnuit o fixeazi rnai sus pentru proiectele cu riscuri rnai mari decft pentru cele cu riscuri rnai reduse. Rata de care au nevoie inainte de a face o investitje este denurnit% rata rentabiliti~ii necesare sau ,,rata obstacol".

fntotdeauna existi un rationament implicat in stabilirea unei rate obstacol, dar ra~ionamentul nu este in intregime arbitrar. Unul dintre factorii implicati este costul de oportunitate. Compania are doar un anumit volum de disponibiliti;i gi trebuie s i judece cum poate s i isi foloseasci rnai bine fondurile. Ace1 randament de 2% nu este atractiv, deoarece compania ar putea inregistra ~erformante rnai bune daci ar cumpira bonuri de tezaur, care i-ar putea aduce 4-5%, fiind aproape lipsite de risc. Randamentul de 20% poate fi atractiv - este greu s i obtii 20% pentru cele rnai multe investitii - hi, in mod evident, depinde de cft de riscanti este speculatia. Un a1 doilea factor implicat este costul capitalului ~ r o ~ r i e i com~anii. Daci imprumuti bani, tre- buie s i plheasci dobfndi. Daci foloseste ca~italul actionarilor, actio- narii se asteapti la un profit. Investitia propusi trebuie s i adauge suficienti valoare companiei, astfel incft datoriile s i poati fi plitite, iar actionarii s i fie multumiti. O investitie care are un randament rnai mic decht costul capitalului companiei nu va inde~lini aceste doui obiective - deci rata rentabilititii necesare trebuie sii fie mereu mai mare decft costul capitalului.

Page 97: Inteligenta financiara

Elementele de baz i ale indicatorului rentabilitatea investitiei (ROI)

Acestea fiind spuse, deciziile legate de rata obstacol sunt foarte rar o chestiune de respectare a unei formule. CFO sau trezorierul com- paniei vor evalua c$ de riscanti este o investitie, cum poate fi finan- @ti gi care este situatia de ansamblu a companiei. Acegtia gtiu c i actionarii se agteapti ca firma s i faci investitii pentru viitor. Ei gtiu mtodati ci actionarii se asreapti ca aceste investitii s i genereze un profit cel putin comparabil cu ceea ce ei ar putea obtine in alti pane la un nivel similar de risc. Ei ~ t i u - sau cel putin sperati ci gtiu - c2t de delicati este poziPa disponibilititilor, ciit de mare este riscul pe care directorul executiv gi consiliul director il agreazi gi ce se intiimpli in continuare pe piay unde opereazi compania. Pe urmz acegtia fac rationamente - ipoteze -in legaturi cu ratele obstacol care ar trebui folosite. Companiile care au un ritm alert de dezvoltare folosesc in mod normal o rati obstacol ridicati, deoarece trebuie s i igi inves- t~asc i banii acolo unde cred c i vor obtine nivelul de dezvoltare de care au nevoie. Companiile cu o crestere rnai lenti, rnai stabili, folo- sesc in mod normal o astfel de rati rnai scizuti. Daci nu gtiti deja, cineva din companie v i poate spune ce rats a rentabilititii necesare fdosepe aceasta pentru proiectele in care este posibil s i fiti implica~i.

Ckeva lucruri de mentionat despre calculele care au in vedere aceste concepte. fn urmitorul capitol v i vom arita c2teva formule. Dar r u este nevoie s i faceti aceste calcule manual; puteti folosi un calcula- tar financiar, gisiti o carte cu tabele, sau intrati pur ~i simplu online. De exemplu, tastati in Google ,calculator valoare viitoare"" qi veti avea la dispozi~ie rnai multe site-uri unde puteti stabili valori viitoare simple.

* Future value calculator (lb. engl.) (n. red.).

Firi indoiali, calculele din lumea reali nu sunt intotdeauna a t2 de simple. Poate v i ghditi ci investitia pe care o aveti in vedere va genera diiponibilititi de 100 000 $ in primul an gi cu 3% rnai mult in fiecare din urmitorii ani. Acum, trebuie s i aflati cregterea, s i faceti ipoteze daci rata corespunzitoare de actualizare ar trebui s i se modifice de la un an la altul gi aga rnai departe. Managerii care nu lucreazi in dome- niul financiar nu ar trebui s i se preocupe de realizarea efectivi a aces- tor calcule; oamenii de la financiar le vor face pentru ei. Acestia au de obicei un program de lucru tabelar cu formule incluse, in care doar trebuie s i adauge cifrele. Dar trebuie s i cunoasteti conceptele si ipotezele pe care le folosesc in acest proces. Daci introduceti doar cifrele, f i r i s i intelegeti logics, nu veti intelege de ce rezultatele sunt asa cum sunt si nu veti gti cum s i obGneti altele, pornind de la ipoteze diferite.

Acum s i punem la lucru aceste concepte.

Page 98: Inteligenta financiara

.-.

Determinarea ROI

Determinarea ROI Aminunte esentiale

eltuieli pentru investitii. Investitii de capital. Cheltuieli de capital. Buget de investitii. Si, desigur, renta- bilitatea investitiei sau ROI. Multe companii folosesc acelti termeni de multe ori in sens larg sau chiar alternativ, insi de obicei se refer5 la acelasi lucru, respectiv la procesul prin care decid ce investitii de capi- tal sunt necesare pentru a imbunititi valoarea companiei.

ANALIZA CHELTUIELILOR PENTRU INVESTlTll

Cheltuielile pentru investitii sunt proiecte ample care necesiti plasa- mente semnificative de disponibilititi. Fiecare organizatie definepe nopunea de semnijlcativ in mod diferit; unele trag linie dupi 1 000 $, altele dupi 5 000 $ sau mai mult. De regul& proiectele de investitii tre- buie s i contribuie la generarea de venituri sau la reducerea de costuri pentru o perioadi mai mare de un an. Categoria este ampli. Ea include achizitionarea de echipamente, extinderea afacerii, achizitii ~i dezvol- tarea unor noi produse. 0 campanie noui de marketing poate fi con- siderati o cheltuiali pentru investitii. La fel poate fi considerati renovarea unei clidiri, modernizarea unui sistem de calculatoare pi cumpirarea unei noi masini pentru companie.

Cheltuielile de acest gen sunt tratate diferit de simplele achizitii de stocuri, provizii, utilititi si asa mai departe din cel putin trei motive. Unul este faptul c i ele au nevoie ca firma s i plaseze un volum mare

(gi uneori nedeterminat) de disponibilititi. Un a1 doilea este acela c i in mod normal se a~teapti ca ele s i furnizeze venituri pentru mai multi ani, deci intri in joc valoarea in timp a banilor. A1 treilea motiv este c i ele implici intotdeauna si un anumit grad de risc. 0 companie poate s i nu ;tie daci acele cheltuieli vor ,,functions“ - cu alte cuvinte, daci vor determina rezultatele preconizate. Chiar daci totul va merge asa cum fusese planificat, compania nu poate gti exact ce volum de disponibilititi va determina investilia. Vom scoate in evidenti etapele importante ale analizei cheltuielilor pentru investitii dupi care v i vom invita cele trei metode pe care le utilizeazi, in general, specialigtii in domeniul financiar pentru a calcula daci o anumiti cheltuiali merit2 s i fie facuti sau nu,

Dar vi rugim: retineti c i pi acesta este tot un exercitiu specific artei finantelor. Este, de fapt, uimitor: profesionistii in domeniul financiar pot gi chiar analizeazi proiecte propuse si fac recomandiri folosind o multime de ipoteze si estimiri, iar rezultatele se dovedesc bune. Chiar le place provocarea de a folosi aceste date necunoscute gi a le cuantifica intr-un mod care contribuie la succesul companiei lor. Cu putini inteligenti financiari, puteti s i v i folositi cunogtintele de specialitate in acest proces. Cunoagtem o companie a1 ciirei CFO isi face o datorie din implicarea inginerilor gi tehnicienilor in procesul de planificare a investitiilor, tocmai datoriti faptului c i acestia cunosc multe despre ce poate produce, de fapt, o investitie, s i zicem htr-o uzini de producere a otelului. Acestuia ii place s i afirme c i preferi si-i invete pe oameni un pic de finante, dec2t s i invete el metalurgie.

Deci, iati cum vom continua:

Pasul 1 in analiza cheltuielilor pentru investitii este determi- narea plasamentului ini~iul de disponibiliti!i. Chiar pi acest pas implici estimiri gi ipoteze: trebuie s i faceti rationamente cu privire la costul probabil a1 unui echipament sau proiect inainte ca acesta s i inceapi s i genereze venituri. Costurile pot include echipamentul achizitionat, instalarea acestuia, acordarea riga- zului necesar ca oamenii s i invete s i il foloseasci gi aga rnai departe. fn mod normal, majoritatea costurilor sunt suportate in cursul primului an, dar unele se vor extinde in cursul celui de-a1 doilea sau chiar celui de-a1 treilea an. Toate aceste calcule

Page 99: Inteligenta financiara

trebuie ficute h functie de volumul de disponibilitili iepite pi nu de sciderea profitului.

Pasul2 se referi laprevizionarea viitor&l&iflux de disponibi- lit+ din investiqie. (Din nou, veti dori s i $titi intriirile de disponibilitili, nu profitul.) Este un pas delicat - in mod cate- goric un exemplu a1 artei finanplor - atit din pricina faptului ca viitorul este dificil de previzionat, cit pi pentru c i sunt mulli factori care trebuie luafi in considerare. (Vedeli explicafiile la sfirgitul acestei piqi.) Managerii trebuie s i r i m h i conserva- tori, chiar precauti, ciind previzioneazi fluxurile viitoare de disponibilititi in cadrul unei investilii. Daci o investilie are un randament rnai mare decit fusese planificat, toati lumea va fi mulpmiti. Daci randamentul siu este semnificativ rnai mic, nimeni nu va fi fericit pi compania $i va fi pierdut banii.

Pasul3, in fine, se referi la evabarea fl&x&rilor viitoare de dis- ponibilitifi - determinarea rentabilitifii investiliei. Sunt oare acestea suficient de insemnate inciit s i merite ca investilia s i fie realizati ? Pe ce b a d putem face aceastii determinare ? Profesioni~tii in domeniul financiar folosesc in mod normal trei metode diferite - singure sau ?n combinalie - pentru a decide daci o mumiti cheltuiali meriti ficuti: metoda rambursirii, metoda valoarii nete actualizate (NPV") pi metoda ratei interne de rentabilitate (IRR*'). Fiecare furnizeazi informalii diferite gi fiecare are propriile puncte forte pi puncte vulnerabile.

Veli observa imediat c i intr-o buni bugetare a cheltuielilor pentru investilii cel rnai mare volum de munci si inteligenfi este absorbit de estimarea costurilor ~i randamentelor. Trebuie adunate pi analizate o multime de date - o munci grea in sine. Ulterior, datele trebuie transformate in proiectii privind viitorul. Managerii competenti din punct de vedere financiar inleleg c i acestea sunt procese dificile gi vor pune intrebki, punhd la indoialii ipotezele.

** * NPV - Net Present Value (lb. engl.) (n. red.).

IRR - Internal Rate of Return (lb, engl.) (n. red.).

Determlnarea ROI

SA lNVA7AM CELE TREl METODE

Ca sii v i putem ajuta s i vedeli acegti trei pagi in acliune gi s i Tnlelegeli cum funclioneazi, vom lua un exemplu simplu. Compania se g2.n- depte s i cumpere un echipament in valoare de 3 000 $ - s i zicem un calculator special. Se presupune c i durata lui de viati va fi de 3 ani. La sfiirpitul fieciruia din cei 3 mi, fluxul de disponibilitiili care se obline de pe urma acestui echipament este estimat la 1 300 $. Rata rentabilitalii obligatorie pentru companie - rata obstacol - este de 8%. Mai cumpirali sau nu acest calculator ?

Metoda ramburslrii

Metoda ramburskii este probabil cel rnai simplu mod de a evalua fluxul viitor de disponibilitiili ce rezulti dintr-o cheltuialii de inves- tilii. Aceasta misoarii timpul necesar fluxului de disponibilitili din proiect pentru a rambursa investilia initial5 - cu alte cuvinte, arati ciit dureazi pin5 ciind se ramburseazi banii investid Evident, perioada de recuperare trebuie s i fie rnai scurti dec$ durata de viati a proiec- tului; altfel, nu existi niciun motiv pentru a face aceasti investitie. h exemplul nostru, pentru a obPne perioada de recuperare, luim investilia initials, de 3 000 $ si o impiqim la fluxul anual de disponi- bilitili, astfel:

Deoarece gtim c i durata de via* a echipamentului va fi de 3 ani, perioada de recuperare corespunde primului test: este rnai scurti deciit durata de via@ a proiectului. Ceea ce nu am calculat p h i acum este volumul de disponibilitili pe care I1 va genera proiectul de-a lungul intregii sale durate de via(%

Aici se pot observa atiit punctele forte, cit pi cele vulnerabile ale metodei rambursirii. h partea punctelor forte, este simplu de calcu- lat gi explicat. Ea furnizeazi o verificare rapidi gi usoari a realitilii. Daci un proiect pe care il aveli in vedere are o perioadi de recuperare rnai lungi dec$ durata de viati a proiectului, probabil trebuie s i vii opritj aici. Daci perioada de recuperare este rnai scurtii, este bine

Page 100: Inteligenta financiara

Determinarea ROI

probabil s i faceti mai multe investigatii. Aceasta este metoda deseori folosita in intdniri pentru a determina rapid daci un proiect meriti s i fie analizat.

fn privinp punctelor wlnerabile, metoda rambursirii nu spune prea multe. La urma urmelor, o companie nu numai c i dore~te s i atingi pragul de rentabilitate a1 unei investilii; ea dore~te s i genereze si un profit. Aceastii metodi nu ia in considerare fluxul de disponibiliti$ dincolo de pragul de rentabilitate si nu oferi un profit global. Mai mult, metoda nu ia in considerare nici valoarea in timp a banilor. Ea compari cheltuielile de azi cu f lwr i l e de disponibiliti~i previzute pentru m h e , dar este ca si cum ar compara de fapt, mere cu portocale, deoarece banii de azi au o valoare diferiti fati de banii de pe parcurs.

Din aceste motive, metoda rambursirii ar trebui folositi numai pentru a compara proiecte (ca s i pute$ $ti care dintre acestea va ram- bursa mai repede investilia iniriali) sau pentru a reqinge proiecte (acelea care nu vor acoperi niciodati investitia initial&). Dar relineti, ambele cifre folosite in calcul sunt estimiri. Aici arta consti in asocie- rea cifrelor - cSt de aproape puteti fi de cuantificarea unei necu- noscute ?

Deci metoda rambursirii este rnai mult o metodi empirici qi nu o analizi financiari serioasi. Daci recuperarea pare promititoare, s i trecem rnai departe la urmitoarea metodi, s i vedem daci investitia meriti s i fie ficutii,

Metoda valorii nete actualizate

Metoda valorii nete actualizate este rnai complexii decdt cea a ram- bursirii, dar este si rnai elocventi: Intr-adevir, este prima alegere pe care o fac profesionistii "in domeniul financiar pentru analiza cheltu- ielilor de invest@. Motivele? fn primul rdnd, aceasti metodi ia in considerare valoarea in timp a banilor, diminudnd fluxurile viitoare de disponibiliti~i pentru a. ob$ne valoarea lor actualizati. fn a1 doilea r h d , ia in considerare costul investitiei pentru o afacere sau alte rate obstacol. fn a1 treilea rznd, ea oferi un rispuns la valoarea de astizi, permildndu-vi s i cornparati cheltuielile iniliale cu valoarea actuali- zati a randamentului investitiei.

Cum se calculeazi valoarea actualizati ? Dupi cum am mentionat, calculele efective sunt de obicei parte a unui program de lucru tabelar sau a unui formular elaborat de departamentul financiar a1 companiei voastre. Puteti totodatii s i folositi un calculator financiar, unelte on-line sau tabele din ciir$le de specialitate. Dar v i a r i t h , la rdndul nostru formula - este denumiti ecuatia de actualizare (reducere) - asa incdt vii puteti uita ,dincolo" de rezultat pentru a ?ti exact ce sem- nifici.

Ecua6a de actualizare aratP dupi cum urmeazi:

FV N, FV, pv = 1 + -T + ...- (14) (I +I)~ (hi),

Unde : PV = valoarea actualizati FV = fluxul de disponibiliti$ planificat pentru fiecare perioadi

de timp i = rata de actualizare sau rata obstacol n = numirul perioadelor de timp pe care le analizali

Valoarea neta' actualizati este egali cu valoarea actualizati minus cheltuiala iniGali de disponibi1iti;i.

Pentru exemplul pe care 1-am mentionat, calculele arati dupi cum urmeazi:

In cuvinte, fluxul total preconizat de disponibilitii!i valoreazi numai 3 350 $ in dolarii de azi cdnd actualizarea este de 8%. Daci scidem cheltuiala initiali de di~~onibili t i t i in sumi de 3 000 $ rezulti o valoare neti actualizati de 350 $.

Cum trebuie interpretat acest lucru ? Daci valoarea net; actualizati a proiectului este rnai mare deczt zero, ar trebui acceptati, deoarece

Page 101: Inteligenta financiara

I .:I $ 1

':'I

I b b; 5 . 6 Cij $ 5 I;,$ $ :, ~ . j .,,.' $$

.,*;

<, I r $6 s>

i:' ! ':

$ . 1; . . i; i '

t': i.'

E%, 8: & Bi v>. f; $, , /j: I.

t.

p

[

b. 8 @.

C bi &: I 4.. i..

randamentul este mai mare declt rata obstacol a companiei. Aici, ran- damentul de 350 $ arati c6 proiectul are un profit mai mare de 8%.

Unele companii s-ar putea astepta s6 folosi~i un calcul a1 NPV uti- lizdnd rnai mult decdt o singuri rat6 de actualizare. Daci aSa pro- cedati, veti remarca urm6toarea relatie :

Dac6 rata dobsnzii creste, NPV descre~te.

Dac6 rata dobsnzii descreste, NPV creqte.

Aceast6 relatie se mentine, deoarece rate ale dobsnzii rnai mari inseamn6 costuri de oportunitate mai mari pentru fonduri. Dac6 un trezorier fixeaz6 pragul minim de rentabilitate la 20%, aceasta inseamn6 c i el este increz6tor c6 poate obtine aproape tot atst de mult in alt6 parte pentru niveluri similare de risc. Noua investitie va trebui s6 fie foarte bun6 pentru a reusi s6 obtin6 unele fonduri. Prin contrast, dac6 poate obtine doar 4% in alt6 parte, multe investiei noi pot ?ncepe sb arate mai bine. Aqa cum Federal Reserve stimuleazi economia natio- nal6 prin reducerea ratei dobsnzii, o companie poate s6 stimuleze investitiile interne reducsndu-si rata obstacol. (Desigur, nu ar fi inte- lept s6 urmeze o asemenea politicb.)

Un inconvenient a1 metodei valorii nete actualizate este acela c6 este greu de explicat ~i de prezentat altora. Metoda rambursarii este usor de inteles, dar valoarea net6 actualizat6 este o cifr6 care se ba- zeaz6 pe valoarea actualizata'afluxurilor viitoare de disponibilita'ti - o frazi greu de pronuntat pentru nespeciali~ti. Cu toate acestea, un manager care doreste s6 realizeze o prezentare NPV, ar trebui s6 insiste. Presupunsnd c6 rata obstacol este egali cu sau chiar mai mare decst costul capitalului companiei, orice investitie care trece testul valorii nete actualizate va fi in beneficiul actionarilor ~i orice investitie care nu trece acest test, va prejudicia (in cazul in care este promovatz) compania ~i aclionarii sii.

Un alt inconvenient potential - din nou, arta finantelor - este faptul c6 toate calculele NPV se bazeaz6 pe foarte multe estim6ri ~i ipoteze. Proiectiile fluxului de disponibilititi pot fi doar estimate. Costul initial a1 unui proiect poate fi greu de definit. Iar diferite rate de Qctualizare pot conduce, desigur, la rezultate radical diferite ale NPV. Cu toate acestea, cu cst intelegeti mai bine aceastd metodb,

-w"

Determinarea ROI

cu atit puteP contesta ipotezele'altora - ~i cu at$ rnai usor v6 va fi s6 I

v6 pregatiti propriile propuneri, utilizind ipoteze pe care le putee sustine. Inteligenta voastri financiar6 va fi clar6 pentru ceilale - seful vostru, directorul executiv sau orice altcineva din firm6 -in momen- tul csnd veti prezenta si explica NPV intr-o intslnire pe tema cheltu- ielilor pentru investitii. fntelegerea analizei v6 va perrnite s6 explicati cu incredere de ce sau de ce nu ar trebui ficut6 investitia.

Metoda ratei interne de rentabilitate

Calcularea ratei interne de rentabilitate este similar6 cu calcularea valorii nete actualizate, dar variabila este diferiti. fn loc s i presupuni o anumiti rat6 de actualizare, dup6 care sd analizeze valoarea acsali- zati a investitiei, rata intern6 de rentabilitate (IRR) calculeazi randa- mentul efectiv oferit de fluxurile proiectate de disponibilitie. Aceasti rat6 de rentabilitate poate fi comparat6 cu rata rentabilitiiii necesare a companiei pentru a vedea data investilia trece testul.

fn exemplul nostru, compania isi propune s6 investeasci 3 000 $si va primi un flux de disponibilititi de 1 300 $ la sfirsitul f i e c h i an din urmitorii trei. N u puteli folosi pur si simplu fluxul de disponibilit~li brut total de 3 900 $ pentru a obtine rata de rentabilitate, deoarece aceasta este distribuiti pe parcursul tuturor celor 3 mi. Deci sunt necesare cdteva cdcule.

fn primul rsnd, iat6 un alt mod de a exarnina IRR: rata rentabi- lititii necesare este cea care face ca valoarea net6 actualizat6 s i fie egali cu 0. V6 amintiti afirmatia conform c6reia daci ratele de actualizare cresc, NPV descreste? Dac6 a@ calculat NPV folosind rate ale dobhzii din ce in ce rnai mari, veti constata c i NPV devine din ce in ce mai mic6, psn6 csnd, h find se va transforma intr-o valoare negativg ceea ce inseamni c i proiectul nu va rnai depisi rata rentabilititii necesare. fn exemplul nostru de rnai sus, dac6 ati incercat o rat6 a rentabilita~ii necesare de lo%, a$ fi obenut pentru NPV valoarea de aproape 212 $. Daci ati fi incercat cu 20'33, NPV ar fi negativ2, respectiv -218 $. Deci punctul de inflexiune, respectiv acolo unde NPV este egal cu 0, se situeazi undeva intre 10-20%. fn teorie, puteti s i il micsorati pfni c h d il aflati. fn practic6. puteti folosi pur si simplu un calculator sau

Page 102: Inteligenta financiara

un instrument Web si veti afla c i punctul in care NPV este egal cu 0, este de 14,36%. Aceasta este rata interni de rentabilitate a investitiei.

IRR este o metodi usor de prezentat ~i explicat, deoarece permite o comparatie rapidi a cistigurilor proiectului conform ratei rentabi- lititii necesare. Partea proasti este c i aceasta nu poate determina contributia proiectului la valoarea globali a companiei, asa cum face NPV. De asemenea, nu cuantifici efectele unei variabile importante gi anume c2t de mult se asteapti compania s i se bucure de rata dati a rentabiliti~ii. Daci folosiri exclusiv metoda IRR In cazul proiectelor concurente cu durate diferite, puteti ajunge s i favorizati un proiect cu un ritm rnai rapid de recuperare si c2~tiguri procentuale ridicate cfnd, de fapt, ar trebui s i investiti in proiecte cu o durati rnai mare de recu- perare gi ciistiguri procentuale mai scizute. De asemenea, IRR nu abordeazi problema dimensiunii. De exemplu, un IRR de 20% nu spune nimic despre dimensiunea 31 dolari a randamentului. Ar putea fi 20%/dolar sau 20% /lmil. dolari. Dimpotrivi NPV descrie miri- mea sumei de dolari. Pe scurt, cind miza este ridicati, este logic s i se foloseasci atft IRR, c2t qi NPV.

COMPARAREA CELOR TREl METODE

Am dorit s i facem aici aluzie la doui lectii. Prima este aceea c i cele trei metode pe care le-am analizat pot conduce la decizii diferite, in funcGe de metoda pe care v i bazati. Cea de-a doua este c i metoda valorii nete actualizate este cea rnai bung alegere atunci c h d metodele se contrazic. Si luim un alt exemplu yi s i vedem cum ies diferentele in evident%.

SH presupunem din nou c6 aceeasi companie trebuie s i investeasci suma de 3 000 $. (Lucrhd cu valori rnici, calculele sunt rnai ugor de urmirit). Totodati, compania are trei investitii posibile in diferite sis- teme de calculatoare, dupi cum urmeazi:

Investilia A: genereazi un flux de disponibiliti~i de 1 000 $ pe an timp de 3 ani; - '" - - -nnpr017a un flux de disponibilitqi de 3 600 $

Investitia C : 'genereazi un flux de disponibilititi de 4 600 $ la sf8rgitul celui de-a1 treilea an.

Rata rentabiliti~ii necesari - rata obstacol -in compania voastr5 este de 9% yi toate cele trei investitii au un nivel similar de risc. Daci ati putea selecta numai una dintre cele trei investitii, care ar fi aceea?

Metoda rambursirii exprimi c2t timp este necesar p2n6 ciind inves- titia initials se amortizeazi. Presupun?tnd c i recuperarea are loc la sf2rsitul fiecarui an, iati cum se prezinti lucrurile:

Investitia A: in 3 ani

Investilia B : intr-un an

Investitia C : in 3 ani

Conform exclusiv acestei metode, investitia B este far5 indoiali singura cigtigkoare. Dar daci facem calculele pentru valoarea net3 actualizati, iati ce oblinem:

Investilia A: -469 $ (negativ)

Investilia B: 303 $

Investilia C : 552 $

Acum investitia A a fost eliminati, iar investitia C pare s i fie cea rnai bung alegere. Ce spune metoda ratei interne de rentabilitate?

Investi$a A : 0%

Investitia B : 20 %

Investitia C: 15,3%

Interesant. Daci am folosi exclusiv metoda IRR, am alege inves- tiiia B. Dar calculul NPV inclini citre investifia C - si aceasta ar fi decizia corecti. Dupi cum arati NPV, investitia C valoreazi mai mult azi dec8t investitia B.

Explicalia ? fn timp ce B are un randament rnai bun decit C, ea va genera venituri doar pentru un an. fn cazul investiiiei C, randamentul este rnai mic, dar il obtinem ve o perioadi de trei ani. Si un randament

Page 103: Inteligenta financiara

IN I ~ L I U ~ N T A FlNAHCl ARA

de 15,3% pe o perioadi de 3 ani inseamni rnai mult declt un randa- ment de 20% pe un singur an. Desigur, daci presupunem c i putem continua s i investim la 2O%, atunci investitia B ar fi rnai buni - dar NPV nu poate lua in considerare investitii ipotetice viitoare. Ceea ce presupune aceasta este c i firma continui s i obeni 9% pentru dispo- nibilititile sale. Dar chiar si asa: daci luim cei 3 600 $ ob~inuti la sflrsitul primului an pe seama investitiei B gi ii reinvestim cu 9%, la sfgrsitul celui de-a1 treilea an oricum vom obtine rnai putin declt ne oferi investitia C.

Deci intotdeauna merit5 s5 folosim calculele conform metodei NPV pentru a lua decizii privind investitiile, chiar dacii uneori, pentru discutii si prezendri, decidem s i folosim una din celelalte metode. $i iarisi: cel rnai important pas pe care il poate face un manager cgnd analizeazi cheltuielile de investitii este s i revizuiasci est im~ile flu- xurilor de disponibiliti~i. Aici intri in joc cu adevirat arta finantelor si tot aici majorita~ea companiilor fac cele rnai mari erori. De cele rnai multe ori acum iqi giseste rostul o analiza'a senzitivititii - respectiv, verificarea calculelor folosind fluxurile viitoare de disponibiliti~i care sunt 80%-90% din proiectiile originale pentru a se observa daci investilia inci rnai meriti sau nu s i fie ficuti. Daci meriti, pute~i fi increzitor c i aceste calcule v i conduc la decizia corecti.

Ne dim seama c i acest capitol a inclus o muleme de calcule. Dar uneori veti fi surpringi clt de intuitiv poate fi intregul procedeu. Nu cu mult timp in urmi Joe conducea o gedintii de analizi financiari la Setpoint. Unul dintre directorii generali ai companiei sugera ca Setpoint s i investeasci 80 030 $ intr-un nou centru de echipamente, pentru a produce unele componente pe plan intern qi s i nu se mai bazeze pe furnizori. Joe nu se dsdea in vlnt dupi propunerea r e s~ec t iv~ din mai multe motive, dar Znainte ss ia cuviintul, un tehnician de la de~arta- mentul de asamblare ii puse managerului urmitoarele intrebiri :

Ati calculat care ar fi randamend lunar al fluxului de disponi- bilitii~i pe care I-am obtine pe seama acestui nou echipament ? 80 000 dolari este o sum5 nu glumi!

V-a~i ghdi t c4 suntern intr-o luni de primivari gi c i in mod obisnuit acum afacere merge destul de slab, iar in perioada verii este lipsi de disponibiliti~i ?

- -

a7 Determinarea ROI

V-ati ghdit cam cft ar costa m h a de lucru care ar urma s i opereze aceste echipamente? Noi suntem cam ocupati in departament; probabil c i va trebui s i angajati pe cineva care s i opereze acest echipament.

Existi cumva posibilititi mai bune de a folosi disponibilititile respective pentru a dezvolta afacerea ?

Dupi acest tir de intrebiri, directorul a renuntat la propunerea sa. Probabil c i tehnicianul nu era un expert in calcularea valorii nete actualizate, dar in mod sigur intelesese conceptele.

Page 104: Inteligenta financiara

--- Explicatii

gi cu altii care au cumpirat deja acelagi utilaj, pentru a v i ajuta s i gisiti rgspunsul la aceasti intrebare.

-

Explicatii

UN GHlD DE ANALIZA PAS CU PAS A CHELTUIELILOR DE INVESTlTll

Ati vorbit cu seful vostru despre cumpararea unui nou echipament

pentru fabric9 sau poate despre initierea unei noi campanii de marke-

ting. Acesta incheie sedinta brusc. ,,Sun9 bine", spune el. ,,Fi-mi o propunere cu ROI si s-o am pe birou luni dimineatk"

Nu intrati in panici: iati in cele ce urmeazi un ghid de pregitire a

propunerii voastre, pas cu pas.

1.Reune~i c i ROI inseamni rentabilitatea investitiei - o alti

modalitate de a spune: ,,Pregiteste-mi o analizi a acestei cheltu-

ieli pentru investitii." Seful vrea s i gtie daci investitia merit; s i fie ficuti gi vrea s i vadi calculele care stau la baza ei.

2. Strhgeti toate datele pe care le puteri obtine cu privire la costul

investitiei. fn cazul unui nou utilaj, costurile totale vor include

prep1 de cumpirare, costurile de transport, instalarea, perioa- dele de intrerupere a procesului de productie, depanarea aces-

tuia ~i altele. Acolo unde trebuie s i faceti estimiri, notati acest

lucru. Tratati totalul drept cheltuiala initiali de disponibiliti$.

Va trebui de asemenea s i determinati durata de viati a utilajului,

ceea ce nu este o treabi usoari (dar este partea frumoasi a lucru-

rilor, care ne place ath de mult ! ). Ati putea vorbi cu producitorul

3. Determinati avantajele noii investitii, din punctul de vedere a1 economiei pe care o produce companiei sau a1 veniturilor supli- mentare pe care le genereazi. Calculul pentru un nou utilaj ar trebui s i includi orice economii de costuri ca urmare a vitezei sporite de productie, mai putine repara~ii, o reducerea numirului de angajari de care este nevoie pentru a opera ace1 echipament sau cresteri ale vfnzirilor intruch clientii sunt rnai mulprniri gi aga mai departe. Partea rnai complicati aici este c i trebuie s i aflati cum se transpun toti acesti factori intr-un flux estimat de disponibilitilj. N u v i temeti s i rugati pe cineva avizat de la departamentul financiar - sunt pregititi pentru acest gen de probleme si ar trebui sii fie dispugi s i v i ajute.

4. Aflafi care este rata obstacol a companiei pentru acest gen de investiui. Calculati valoarea net; actualizati a proiectului folo- sindu-vi de aceasti rati.

5. CalculaG perioada de recuperare yi rata interni de rentabilitate. Este posibil ca geful s i v i intrebe ce reprezinti, aga c i va trebui s i aveti rispunsurile preghite.

6. Redacta!i propunerea. Aceasta trebuie s i fie concisi. DescrieG proiectul, scoateti in evidenti care sunt costurile gi avantajele (atit financiare, cft .ti de alti naturi) si descrieti riscurile. Ela- borati pe tema modului cum se potriveste aceasti investitie cu strategia companiei sau cu situatia concurentiali. Pe urmi pre- zentati-vi recomandirile. Includeti NPV, perioada de recupe- rare si calculele pentru IRR in cazul cfnd vor exista intrebiri cu privire la modul cum ati ajuns la acele rezultate.

Managerii sunt foarte entuziagti cu privire la elaborarea propune- rilor pentru cheltuieli de investitii. Asa este probabil natura umani: NtUrOr ne plac lucrurile noi gi de obicei este destul de ugor s i trans- formim cifrele astfel inciit investitia s i arate bine. Sfatul nostru inclini insi citre o atitudine conservatoare si previzitoare. Explicati acolo unde considerati cii estimirile sunt bune gi unde credeti c i acestea sunt

Page 105: Inteligenta financiara

nesigure. Faceti o analizi de senzitivitate gi demonstrati (daci puteti) c i estimiirile sunt logice chiar dac; fluxurile de disponibiliti~i nu se materializeazi la nivelul pe care il speiati. Este posibil ca o propunere conservatoare sii fie finan~atii - fiind una care pe termen lung are cele mai multe game s i adauge valoare companiei.

Inteligenta financiara aplicata: gestionarea capitalului de lucru

Page 106: Inteligenta financiara

Farmecul administrarii bilantului contabil

mentionat fraza administrarea bilantului contabil de rnai multe ori in aceasti carte. Acum ne prop+ nem sii studiem in detaliu cum se face acest lucru. Motivul? Adminis- trarea abili a bilanplui contabil este asemenea unei magii financiare. Ea permite unei companii sii isi imbuniiti~easci performanta finan- ciarii chiar gi in lipsa unor cregteri spectaculoase a vhziirilor sau a reducerii costurilor. Administrarea rnai bung a bilanplui permite unei afaceri sii fie mai eficientii in transformarea intririlor in iegiri ~i in final in disponibilitiiti. Ea griibegte ciclul de conversie a disponibi- litqilor, un concept despre care vom vorbi rnai tirziu in aceastii parte. Companiile care pot genera un volum rnai mare de disponibilititi intr-un timp rnai scurt au o libertate rnai mare de ac6une; ele nu sunt atit de dependente de investitori externi sau de creditori.

Pentru a fi sigur, departamentul finaciar din cadrul companiei este, %I final, responsabil de administrarea in cea rnai mare parte a bilanplui contabil. Ei sunt cei care trebuie sii determine cu cit ar trebui sii se imprumute compania si in ce conditii, trebuie s i aducii investitiile de capital la un numitor comun cind este necesar gi, in general, sunt cei care trebuie s i supravegheze atent toate activele gi pasivele companiei. Dar managerii care nu sunt specialigti in domeniul financiar au un impact uriag asupra unor categorii importante din bilanpl contabil, categorii care, luate in ansamblu sunt cunoscute si sub denumirea de capital de lucru. Capitalul de lucru reprezintii principala zonii de

Page 107: Inteligenta financiara

- 1 1

Farmecul administririi biiantului contabil

dezvoltate pi aplicare a inteligentei financiare. De indati ce ati inteles conceptele, veti deveni un partener valoros al segmentului financiar ~i al conducerii companiei. fnvitati s i administrati rnai bine capitalul de lucru pi puteti avea un efect puternic atlt asupra profitabilititii, cft pi asupra situariei disponibilititilor acesteia.

ELEMENTELE CAPlTALULUl DE LUCRU

Capitalul de lncru reprezinti o categorie de resurse care include disponibilititile, stocurile si creantele minus tot ceea ce detine o com- panie pe termen scurt. El provine direct din bilanpl contabil pi este adesea calculat dupi urrniitoarea formuli:

capital de lucru = active curente - pasive curente

Desigur, aceastii ecuatie poate fi defalcatii in continuare. Apa cum am vizut, activele curente includ categorii cum sunt disponibiliti~ile, creantele si stocurile. Pasivele curente includ contul de datorii ;i alte obligatii pe termen scurt. Dar acestea nu sunt categorii izolate ale bilanplui contabil; ele reprezinti stadii diferite ale ciclului de pro- ductie si diferite forme ale capitalului de lucru.

Pentru a intelege acest lucru, imaginati-vi o companie mici de producyie. Fiecare ciclu de producyie incepe cu disponibilititi, care constituie prima componenti a capitalului de lucru. Compania folo- seste disponibilici@e pentru a cumpira unele materii prime. Acestea creeazi stocurile de materii prime, a doua componenti a capitalului de lucru. Pe u r n 5 materiile prime sunt folosite In productie, crelnd stocurile produselor in curs de executie pi pe urmi stocurile produ- selor finite, de asemenea, parte a componentei ,,stocuria a capitalului de lucru. fn sfiqit, compania vinde bunurile clientilor sii, generhd astfel creante, care reprezinti a treia pi ultima componenti a capita- lului de lucru (figura 26-1). C h d vorbim despre o activitate in dome- niul serviciilor, ciclul este similar, dar mai simplu, De exemplu, propria noastri companie - Business Literacy Institute - este paqial o acti- vitate de instruire. Ciclul siu operational include timpul necesar care trebuie parcurs kcepfnd de la elaborarea initial5 a materialelor de instruire pin5 la finalizarea cursurilor de preghire gi, in final, la

incasarea facturii. Cu cit suntem mai eficienti in finalizarea proiec- tului pi urm*irea incaskilor, cu a th este mai shiitoasi profitabili- tatea noastri pi la fel va fi qi fluxul de disponibilitiiG. De fapt, cea rnai bung modalitate de a clptiga bani dintr-o activitate de servicii este ca acestea s i fie prestate rapid gi in conditii optime si pe urmi banii s i fie incasati c h mai curhd posibil. De-a lungul acestui ciclu, forma capi- talului de lucru se modifici. Cantitatea nu se modifici ins; declt in conditiile in care intri rnai multe disponibilititi in sistem - de exem- plu, din imprumuturi sau din investitii de capital.

Desigur, daci o companie cumpiri pe credit, atunci o parte din disponibilitiiti &mine intacti - dar un rSnd care corespunde ,con- tului de datoriiu este creat in partea de pasive a bilanplui contabil. fn acest caz, pentru a obtine o imagine exactii a capitalului de lucru a1 companiei, acesta trebuie dedus din celelalte trei componente. .

f n general, c2t de mult capital de lucru este necesar unei companii ? Aceasti intrebare nu permite un rispuns upor. Fiecare companie are nevoie de suficiente disponibilitiiG pi stocuri pentru a-pi desfisura acti- vitatea. Cu c k este rnai mare gi cu clt se dezvolti rnai repede, cu atit este posibil s6 aibd nevoie de rnai mult capital de lucru. Dar adeviirata provocare este folosirea eficientii a capitalului de lucru. Cele uei con- turi ale capitalului de lucru care pot fi influentate de managerii care nu au pregiitire financiari sunt contul de creante, stocurile ~i (intr-o rnai mici misuri) contul de datorii. Ne vom ocupa de fiecare in parte.

- -

Capitalul de lucru $ i ciclul de produclie

Creante Stocurile de materii rime

Stocurile de produse finite

Page 108: Inteligenta financiara

fnainte de aceasta, totugi, meriti s i ne intrebim inci o dati c8t de multi ,,artia es;e implicati in toate aceste calcule. fn cazul de fati, cel mai bun rispuns ar fi ,,pu1inia. Disponibilititile reprezinti o cifri solid5 care nu Toate fi ugor manipulati. Creantele ~i datoriile sunt gi ele relativ solide. Stocurile nu rnai reprezinti o cifri la fel de solid;. Diferitele tehnici contabile qi ipotezele permit unei companii s i eva- lueze stocurile in diferite moduri. Agadar, calcularea capitalului de lucru va depinde intr-o oarecare misuri de regulile pe care le respecti compania. Cu roate acestea, puteti presupune, in general, c i cifrele capitalului de lucru nu sunt supuse prea mult rationamentului si liber- titii de actiune, asemenea altor cifre financiare despre care am vorbit p h i acum.

PSlrghiile bilantului contabil

M ajoritatea companiilor ?si foIo- - sesc disponibilititile pentru a finanta cumpirarea de produse sau ser- vicii de citre clientii lor. Acesta este rhdu l ,,contului de creante" din bilantul contabil - suma de bani pe care clientii o datoreazi la un moment dat, in functie de valoarea bunurilor achizitionate inaintea acestei date.

Rata principali care mboari creantele, asa cum am vizut in partea a V-a, este DSO sau viteza de rotatie a debitelor-clienti - reprezen- t h d media numirului de zile necesare pentru incasarea creantelor. C u c2t este rnai mare perioada DSO, cu at& este necesar un volum rnai mare de capital de lucm'pentru funcfionarea acestei afaceri. Clientii detin rnai mult din disponibilititile sale sub formi de produse sau servicii care inci nu au fost achitate, motiv pentru care aceste sume nu sunt disponibile pentru achizitionarea stocurilor, furnizarea rnai multor servicii pi aga rnai departe. Dimpotrivi, cu cSt este rnai scurti perioada DSO, cu atBt rnai puGn capital de lucru este necesar pentru derularea acestei afaceri. Prin urmare, cu c8t sunt rnai multi oameni care inteleg DSO qi contribuie la diminuarea sa, cu atBt rnai multe disponibilititi va avea la dispozitie compania.

GESTLONAREA DSO

Primul pas in gestionarea DSO este intelegerea notiunii ~i a directiei in care se hdreapti. Daci este rnai mare dec8t ar trebui s i i n mnd ~ n ~ r ; a l

Page 109: Inteligenta financiara

L IY

Pdrghiile bilantului contabil

daci are tendinta de a creste (ceea ce se pare c i se intfmpli aproape intotdeauna), managerii trebuie s i iqi puni intrebiri.

Managerii din domeniul exploatirii si cerceta'rii-dezvoltirii, de exem~lu, trebuie s i se intrebe daci nu cumva produsele au vreo pro- blemi care ar putea s i ii determine pe clienti s i fie mai putin binevoi- tori in ceea ce priveste plata facturilor. Oare vinde compania ceea ce doresc si asteapti clientii? Existi cumva pobleme cu livririle ? Proble- mele privind calitatea, precum si intfrzierea livririlor pot s i provoace deseori htfrzierea plitilor, tocmai datoriti nemulvmirii clientilor fali de produsele pe care le primesc qi atunci decid c i pot s i pliteasci atunci c h d doresc. Managerii responsabili cu asigurarea calititii, cer- cetarea pietei, dezvoltarea produselor etc. influenteazi astfel creantele, asa cum o fac si managerii din productie si transporturi. fntr-o com- panie de servicii, angajaui care sunt responsabili cu prestarea servici- ilor trebuie s i Pqi pun; aceleagi intrebiri. Daci beneficiarii acelui serviciu nu s m t mulpmili de calitatea acestuia, ~i acegtia vor intfrzia plitile.

Managerii care vin in contact direct cu clientii - cei de la departa- mentele de v%nziri qi de servicii pentru clienti - trebuie s i isi puni intrebiri similare. Sunt clientii nostri prosperi ? Care este durata nor- mali de plati a facturilor in domeniul lor de activitate? Se situeazi acestia intr-o zoni a lumii unde plitile se fac mai incet sau mai repede? fn mod normal agenfii de vfnziri sunt primii care vin in contact cu clientul, deci este de datoria lor s i semnaleze orice suspi- ciune legati de sinitatea financiari a clientului. Odati realizati vfn- zarea, reprezentantii serviciului pentru clienti sunt cei care trebuie s i preia problema si s i vadi ce se intfmpli in continuare. Care este situatia actuali la magazinul clientului ? Lucreazi peste program ? Concediazi angajati? f n tot acest timp, agentii de vfnziri trebuie s i lucreze cu angajatii de la serviciul credite si cu cei de la serviciul pentru clienti astfel incft toatH lumea s i inteleagi care sunt conditiile de plati si s i observe cfnd clientul intfrzie ~ l a t a . La una dintre com- paniile cu care am colaborat, angajatii de la departamentul livriri stiau aproape totul despre situatia clientilor lor, intruch erau la sediul acestora ^m fiecare zi. Ei ii informau pe agentii de v2nziri si pe colegii din contabilitate in cazul cfnd considerau c i apireau pro- bleme in relatiile cu clientii.

Managerii de credit trebuie s i se intrebe daci termenii oferiti sunt acceptabili pentru companie si daci ei corespund trecutului clientului in materie de credite. Ei trebuie s i judece daci nu cumva compania lor acordi prea usor credit sau daci nu cumva politica lor de creditare este prea stricti. Existi intotdeauna un comprornis intre cresterea vfnzirilor, pe de o parte, qi acordarea unui credit i"n situatji de risc de credit scizut, pe de alti parte. Managerii de credit trebuie s i stabi- leasci exact conditiile pe care urmeazi s i le ofere. Oare 30 de zile net sunt suficiente - sau ar trebui s i acorde 60 de zile net ? Ei trebuie s i determine strategii, cum ar fi s i ofere reduceri pentru pliti in avans. De exemplu, ,2/10 net 30" inseamni c i acei clienu care au plitit fac- tura in termen de 10 zile beneficiazi de o reducere de 2%, iar daci asteapti 30 zile nu beneficiazi de nicio reducere. Uneori, o reducere de 1 % sau 2% poate sprijini o companie cu probleme d-qi hcaseze crean~ele ~i astfel $i-si reduci nivelul DSO - dar bineinteles acest lucru se petrece in pofida profitabilitilii.

Cunoa~tem o companie mici ce utilizeazi o abordare simpli, ela- borati pe plan intern, cu privire la problema acordirii de credit clien- tilor. Compania a identificat trisiturile pe care ar dori s i le aibi clientii sii si chiar $-a botezat clientul ideal Bob. Calititile lui Bob ar fi urmi- toarele:

El lucreazi pentru o mare companie.

Compania sa este recunoscuti pentru plata la timp a facturilor.

El poate intreune qi in~elege produsul furnizat (aceastii com- panie realizeazi produse care presupun o tehnologie complexi).

El este in ciutarea unei relatii de lungi durati.

Daci un client nou indepline~te criteriile de mai sus, acesta va obtine credit din partea micului produciitor menljonat. Altfel, nici nu se pune problema. Ca urmare a acestei politici, compania a fost capa- bili s i mentini valoarea DSO la un nivel destul de redus si a putut s i se dezvolt; fir2 investi~ii suplimentare de capital.

Toate aceste decizii influenteazi intr-o mare misuri contul de creante si prin utmare capitalul de lucru. Ti adevirul este c i pot avea un impact considerabil. Reducerea nivelului DSO chiar ~i cu o sin- guri zi, poate deterrnina economii de milioane de dnlari ne 7; ;ntr-fi

Page 110: Inteligenta financiara

j .. 3 ; 4.1 5 ; 3 -

+ : ,-, ,, : I ,,t : $; ; h: $< k2 3 . : /

g. :

$:( @. i'l ' $.> ,

0: I'. $

f j B:

5~ ;

j : , 5,'

*'.I P.., ti., 6: ;:: I::

t

companie mare. De exemplu, s i ne intoarcem din nou la calculul ratei DSO de la capitolul23 si vom observa c i o zi de vfnziri pentru com- pania h a d de noi ca model inseamni peste 24 milioane $. Reducerea DSO de la 55 zile la 54 zile, conduce la cresterea disponibilititilor cu 24 milioane $. Acest disponibiliti$ pot fi utilizate pentru alte obiec- tive ale afacerii.

GESTIONAREA STOCURILOR

In ultima vreme, multi manageri (si consultan$) se concentreazi asupra problemei stocurilor. Toti incearci s i reduci stocurile acolo unde este posibil. Folosesc cuvinte ciudate, cumm fi produqie de tip lean, ges- tionarea lit timp a stocurilor si cantitate economics' de cornanda' pe loturi (EOQ). Motivul pentru care se acordi atft de multi atentie stocurilor este exact acela despre care vorbim aici. Gestionarea efi- cienti a stocurilor reduce cerintele pentru capitalul de lucru, eliberfnd un volum mare de disponibiliti~i.

Desigur, pentru managementul stocurilor provocarea nu consti in reducerea acestora la zero, ceea ar determina nemulpmirea multor clienti. Provocarea este ca acestea s i fie reduse la un nivel minim care s i asigure totusi suficiente materii prime, si p$i componente dispo- nibile cfnd sunt necesare, precum qi produse gata de livrare atunci cfnd clientul le soliciti. Un producitor trebuie s i comande in mod constant materii prime, s i realizeze produse qi s i le pistreze pentru a fi livrate clientilor. Angrosiqtii si comerciantii cu aminuntul trebuie s i isi completeze stocurile in mod regulat gi s i evite neplgcutul ,stoc nul" - atunci cfnd produsul solicitat de client nu este disponbil. Fie- care produs existent in stoc este considerat ca fiind ,ydisponibilititi inghelate", insernnfnd c i aceste disponibilititi nu pot fi utilizate in alte scopuri. Ei bine, intrebarea de o mie de puncte (qi motivul de reflectie pentru toti acesti consultanti) este exact cfte stocuri ii sunt necesare unei companii pentru a-si satisface clientii, astfel inctt ,,dis- ponibiliti$.le inghetate" s i se mentini la un nivel minim.

Tehnicile de gestionare a stocurilor nu fac obiectul acestei cirti. Dar am dori d subliniem faptul c i multe categorii de manageri influen- teazi modul cum foloseste o companie stocurile de care dispune, ceea

221- Plrghiile bilanjului contabil

ce inseamni c i toti aceqti manageri pot influenta reducerea cerintelor privind capitalul de lucru. De exemplu:

Agenfilor de vlnza'vi le place s i spun; clientilor c i pot obtine exact ceea ce isi doresc (,yFaci-se voia tau, cum spunea Burger King.) 0 vopsea speciali ? Nicio problemk Accesorii qi brizbizuri? Se rezolvi. Dar orice variatie de acest gen implici stocuri suplimentare, ceea ce inseamni si mai multe disponibi- lititi inghetate. Evident, clientii trebuie mulpmiti. Dar acea cerinti a bunului-simt trebuie s i aibi in vedere si faptul c i aceste stocuri costi bani. Cu cft agentii de vfnziri pot vinde mai mult produse standard cu variatii limitate, cu a th mai putine stocuri va avea compania de sustinut . $i inginerii agreeazi aceleasi accesorii si brizbizuri. De fapt ei muncesc in mod constant pentru a imbunkiti produsele companiei, inlocuind versiunea 2,54 cu 2,55 si asa mai departe. Din nou, acesta este un obiectiv liudabil, dar si el trebuie s i aibi in vedere cerintele stocurilor. 0 proliferare de versiuni ale unui produs pune presiune asupra gestionirii stocurilor. Ctnd o linie de productie rimfne simpli, doar cu cfteva op$uni usor interschimbabile, stocurile se diminueazi, iar gestionarea lui devine o sarcini mai pu$n dificilk

Departamentele de productie afecteazi intr-o mare misuri stocurile. De exemplu, care este procentul pauzei de productie a unui echipament ? Opririle frecvente impun companiei un volum mai mare de stocuri de produse in curs de fabrica~ie si de stocuri de produse finite. $i care este durata medie a tre- cerii masinilor de la un produs la altul ? Deciziile privind cft de mult se aloci realizirii unui anumit produs au o mare influenti asupra cerintelor privind stocurile. Chiar si planul unei fabrici influenpazi stocurile: un flux de productie eficient conceput, intr-o fabrici eficienti minimizeazi necesititile privind stocurile.

Printre aceste rinduri este bine s i mentionim c i multe fabrici din Statele Unite functioneazi ' pe baza unui principiu care consumi cantititi uriage de capital de lucru. Cfnd afacerea merge mai greu,

Page 111: Inteligenta financiara

ea continui totusi s i produci pentru a mentine eficienta fabricii. Managerii fabricilor se concentreazi pe mentinerea unor costuri uni- tare cit mai reduse, de cele mai multe ori pentru c i acest scop le-a fost insutlat de foarte mult timp, incit nici nu se mai intreabi de ce. Au fost pregititi in acest spirit, li s-a spus s i procedeze astfel pi chiar au fost plititi (prerniali) pentru a proceda astfel.

Cind afacerea merge bine, obiectivul este perfect logic: menti- nerea cit mai redusi a costurilor unitare este pur qi simplu o modali- tate de a gestiona toate costurile de productie intr-o manieri eficienti. (Aceasta este vechea abordare referitoare la concentrarea exclusivi doar asupra contului de profit qi pierdere, care esa bung at8ta timp cit fur-ctioneazii.) Totu~i, cind cererea este lenti, managed acelei fabrici trebuie s i ia in considerare atit disponibilititile companiei, cit .ti cos- turile unitare. 0 fabrici ce continui s i realizeze produse in aceste cir- cumstante nu face decft s i mireasci stocurile care vor sta pe rafturile din depozit, ocuphd spatiu. Venitul la locul de munci pentru a citi o carte ar putea fi o opliune mai bun5 decit realizarea unui produs care nu este pregitit pentru a fi vindut. Ch de mult poate economisi o companie prin gestionarea inte-

leapti a stocurilor sale? Privi$ din nou compania noastri model: rehcerea cu doar o zi a cifrei DII - de la 74 zile la 73 zile - ar con- duce la cresterea disponibilititilor cu aproximativ 19 milioane $. Orice companie mare poate economisi milioane de dolari din disponibilititi si astfel poate reduce cerintele pentru capitalul de lucru - ficind doar o modesti imbunitiljre a gestionkii stocurilor sale.

Sa ne concentram asupra conversiei disponibilitatilor

1 n acest capitol ne vom ocupa de ciclul de conversie a disponibilititilor, care mboari eficienta companiei h ceea ce priveste incasarea disponibilidfilor sale. fn primul rhd , h s i trebuie s i avem in vedere o mica problemi - cit de repede decide o companie s i plheasci banii pe care ii datoreazi furnizorilor sG.

Datoriile citre furnizori reprezintii o cifri dificil de stabilit. Aici este locul unde finanatele se htilnesc cu filozofia. Simplele considerati financiare ar hcuraja managerii d miireasci zilele de plad scadente (DPO), conservhd astfel disponibilititile companiei. 0 modificare a acestui indicator este la fel de puternici precum orice modificare adusi oriciror alti indicatori despre care am discutat. De exemplu, in cazul companiei model, cresc8nd DPO cu exact o zi, se pot adiuga aproximativ 19 milioane $ la soldul disponibilititilor companiei.

Dar existi si alte consideratii, aqa cum am mentionat in capitolul23. Ce fel de relatie doreqte s i aibi o companie cu furnizorii sii ? Ce fel de reputatie iyi doreqte? Practic, c h i datorie are fat; de furnizorii sii - vor continua aceqtia s i faci afaceri cu un client care "in$rzie plitile? 0 alta consideratie practici este clasificarea Dun & Bradstreet. Scoru- rile D&B se bazeazi, partial, pe istoricul plitilor. 0 organizatie care i*n mod constant pliteqte tarziu, poate constata ulterior cii intimpini dificultiti atunci cind doreqte s i ia un hprumut.

0 poveste personali poate ilustra acest punct de vedere. Compa- nia lui Joe, Setpoint, niciodati nu lasi facturile neachitate s i depiqeasci

Page 112: Inteligenta financiara

30 de zile. Filozofia companiei este c6 plitile tfrzii nu fac o impresie buni. De unde vine aceasti filozofie? Cfnd partenerii lui Joe, ambii ingineri, au infiintat firma Setpoint, tocmai pirhiseri o alti com- panie. Acolo fuseseri manageri de proiect, ocupfndu-se cu elaborarea produselor specializate pentru clienlii firmei. Dar cfnd trimiteau modelele pentru a fi puse in fabrica~ie, nimeni nu se ocupa de ele. Cfnd s-au interesat de ce, au aflat c i patronului lor ii trebuiau peste 100 zile ca s i isi pliteasci facturile. De fapt, inginerii au devenit nego- ciatori doar pentru a-si vedea proiectele puse in practici! CSnd si-au inceput propria afacere, au promis c i nu isi vor pune niciodati ingi- nerii intr-o astfel de situatie. fn timp ce filozofia constrfnge fluxul de disponibilititi, liderii de la Setpoint sunt convinsi c i aceasta are un efect pozitiv asupra reputatiei companiei si a relatiilor cu furnizorii acesteia - iar pe termen lung ajuti la construirea unei comuniti* mai puternice de afaceri in jurul siu.

Managerii care nu sunt specialisti in domeniul financiar nu au in mod normal un impact direct prea mare asupra datoriilor citre furni- zori, aqa incft nu vom intra in detalii. Dar, in general, daci remarca6 ci indicatorul DPO a1 companiei voastre creste - si mai ales daci este mai mare decft DSO - ati putea htreba pe cineva de la departamen- tul financiar ce se intfmpli. La urma urmelor, munca voastri depinde probabil de meqinerea bunelor rela~ii cu furnizorii qi nu dori~i ca acestia s i afecteze relatiile cu furnizorii atunci cfnd nu este necesar.

CICLUL DE CONVERSIE A D ~ S P O N ~ B ~ L ~ T ~ ~ L O R

0 alti modalitate de a intelege capitalul de lucru este studierea ciclului de conversie a disponibilititilor. Acesta este in mod esential un plan care face legitura dintre stadiile de productie (ciclul operational) de investi~ia companiei in capitalul de lucru. Acest plan are trei niveluri si puteri vedea legitura Tntre ele in figura 28-1. !ntelegerea acestor trei niveluri si a indicatorilor lor oferi o modalitate eficace pentru a inte- lege afacerea si a r trebui s i vi sprijine in luarea unor decizii inteligente din punct de vedere financiar.

Pornind de la sthga, compania cumpiri materii prime. Aga incepe perioada datoriilor came furnizori qi perioada stocurilor. fn faza urmhoare, compania trebuie s i pliteascl pentru aceste materii prime.

- -

LL3 S i ne concentrim asupra conversiei disponibilithtilor

Aici incepe ciclul propriu-zis de conversie a disponibilititilor - res- pectiv acum disponibilititile au fost pliitite si este necesar s i urmirim cft de rapid se reintorc ln companie. Cu toate acestea, cornpania este inci in perioada stocurilor; nu a vkdut deocamdati din produsele finite.

In cele din urmii, compania $i vinde produsele finite, sffrsind astfel perioada stocurilor. Intri, asadar, in perioada creantelor; insi pfni acum nu a primit niciun fel de disponibilititi. In final, ea va incasa disponibilititile aferente vhzirilor sale, ceea ce va incheia at2t ~erioada creantelor, cft si ciclul de conversie a disponibi1iti;ilor.

FIGURA 28.1

Ciclul operational

- Perioada , stocurilor

&tre furnizori

, Perioada , creantelor

I

Materii prime Plata pentru Vinzare de Disponibilitilti

produse finite incasate cumpirate materii prime din vanziri

Perioada - datoriilor -

De ce sunt toate acestea atft de importante? Pentru c i astfel putem determina cfte zile sunt necesare in total si pe urmi putem intelege cite zile sunt blocate disponibilitltile unei companii. Este important ca managerii ~i liderii s i cunoasci aceastii cifri. Inarmati cu aceasti informatie, managerii pot gbi modaliti~i potentiale de a ,,economisi" un volum important de disponibiliti~i pentru compania lor. Pentru a afla aceasti cifrii, folositi urmitoarea formuli:

Ciclul de canversie a -

Page 113: Inteligenta financiara

ciclul de conversie a disponibiliti!ilor = DSO + DII - DPO

Cu alte cuvinte, la cifra vitezei de rotatie a debitelor-client, se adaugi cifra vitezei de rotatie a stocurilor si se scade cifra vitezei de rotatie a creditelor-furnizor. Rezultatul exprimi viteza in zile cu care compa- nia isi recupereazi disponibilititile, din momentul in care isi pliteste datoriile pin5 in momentul c h d isi incaseazi creaniele.

Ciclul de conversie a disponibiliti~lor oferi o modalitate de a cal- cula ciite disponibilit~ti sunt necesare pentru finantarea afacerii: se iau vhzirilelzi si se inmultesc cu numirul de zile ale ciclului de conver- sie a disponibilititilor. Iati calculele pentru compania noastri model:

54 zile + 74 zile - 55 zile = 73 zile 73 zile x 24 136 000 $ vbnzirilzi = 1 761 928 000 $

Aceastii afacere are nevoie de un capital de lucru de aproape 1,8 miliarde $ doar pentru finantarea operatiunilor sale. Aceasti cifri nu este neobignuiti pentru o companie mare. Chiar si companiile mici au nevoie de mult capital de lucru comparativ cu vlnzirile lor, daci ciclul de conversie a disponibilititilor lor ajunge la 60 de zile. La ase- menea valori pot avea probleme serioase companii de orice mirime. Tyco International - mentionati rnai devreme in aceasti carte - a fost celebri pentru achizitionarea a 600 companii in numai doi mi. Toate acele achizitii au antrenat multe modificiri, dar in special una dintre ele a implicat cresteri masive ale ciclului de conversie a disponi- bilititilor. Motivul? Tyco achizitiona adesea companii din acelagi domeniu, iar ~rodusele concurente erau adiugate pe lista sa de pro- duse. Avhd multe produse similare in stoc, acesta nu s-a rnai miscat la fel de rapid ca altidati - viteza lor de rotatie scipind de sub con- trol, ceea ce a determinat cregterea acesteia ?XI unele zone ale afacerii cu peste 10 zile, fntr-o companie multinationali cu venituri de peste 30 miliarde $, cresterile la un asemenea nivel pot determina reducerea disponibilitiitilor cu rnai multe sute de milioane de dolari! (Aceasta a fost o problem5 pe care Tyco a trebuit sii o soluiioneze in ultimii ani prin oprirea operatiunilor de achizilii si concentrarea asupra coordo- nkii propriei afaceri.)

227 Sir ne concentrim asupra conversiei disponibilitirlilor

Ciclul de conversie a disponibilititilor poatre fi scurtat prin inter- mediul tuturor tehnicilor discutate in aceasti parte : descregterea DSO, diminuarea stocurilor ~i cregterea DPO. Aflati care este ciclul de con- versie a disponibilititilor din companie si incotro se indreapti. Poate veti dori s i discutati cu colegii de la departamentul financiar. Cine gtie? Acegtia ar putea chiar s i fie impresionati c i stiti despre ce este vorba si care sunt pirghiile ce afecteazi acest ciclu, Mai important insi, este posibil sii incepeti o conversatie care se va concretiza intr-un ciclu rnai rapid de conversie a disponibilititilor, cerinte rnai reduse pentru capitalul de lucru gi un volum rnai mare de disponibilitiili. Aceasti discutie va fi benefici tuturor.

Page 114: Inteligenta financiara

Explicatii

VECHIMEA CREANTELOR

Doriti s i gestionati mai eficient creaniele ? DSO nu este unicul indica- tor spre care s i vii orientati. Un altul este cel denumit vechimea cre- antelor. Deseori, analiza vechimii este cheia intelegerii situatiei reale a creantelor din cornpanie..

Iati de ce. Dupii cum am mentionat mai devreme, DSO este prin defini$e o medie. De exemplu, daci aveu creante in valoare de 1 milion $ cu o rrechime mai mic5 de 10 zile si de 1 milion $ cu o vechime de 90 de zile, valoarea totali a DSO este de aproximativ 50 de zile. Aceasti valoare nu arati prea riu - dar, de fapt, este posi- bil ca firma sii aib; mari probleme, deoarece se pare c5 jumitate din clienei s5i nu prea isi plhesc facturile. 0 alt5 afacere de aceeasi miirirne ar putea avea o valoare a DSO de 50 de zile cu doar 250 000 $ peste 90 zile. Aceasti afacere nu are aceleasi probleme ca ~i afacerea din primul exemplu.

0 analizi a vechimii creantelor ar cuprinde urmitoarele cifre : total creante sub 30 de zile, intre 30-60 de zile si asa mai departe. De obicei, meriti s i verificiim aceastii analizii, precum si valoarea global5 a DSO pentru a avea o imagine de ansamblu a creantelor.

Crearea unui departament (si a unei organizatii) inteligent(e)

din punct de veclere financiar

Page 115: Inteligenta financiara

Instruirea financiara si performanta corporatista

scris aceasti carte in speranta imbunititirii inteligentei voastre financiare gi ci astfel veti putea deveni manageri rnai buni. Suntem convingi c i intelegind situatiile financiare, indicatorii ti tot ceea ce am inclus in carte, veti deveni rnai eficienti in munca pe care o depuneti gi v i veG imbunitiiti perspec- tivele carierei. Credem sincer, totodati, c i intelegkd latura financiari a afacerii, va da rnai multi semnificatie intregii voastre activititi. Niciodati nu veti juca baseball sau table f ir i s i gtiti maiint2i care sunt regulde jocului; de ce a$ proceda altfel h afaceri ? CunoscSnd regulile - cum se stabilepte profitul, de ce rentabilitatea activelor este impor- tanti pentru actionari qi toate celelalte - veti putea avea o imagine a muncii voastre in ansamblul htregii companii, ceea ce nu insearnni altceva dech un grup de oameni care muncesc impreuni pentru a indeplini anumite obiective. Ve6 vedea rnai clar cum functioneazi compania din care faceti parte. Veti dori s i v i aduceti contributia si veti $ti cum s i o faceti. Veti fi capabili s i v i evaluati propriile perfor- mante, rnai bine decit in trecut, deoarece acum puteti intelege ten- diniele cifrelor importante pi puteti btelege de ce se indreapti intr-o directie sau alta.

Pe urmg, desigur, este partea amuaanti a lucrurilor. Aga cum am argtat, indicatorii financiari ai afacerii sunt reflecGi paqiale ale reali- titii. Dar rnai m t - uneori, in mare misuri - gi reflectii ale estimi- rilor, ipotezelor, presupunerilor fundamentate ~i a tumor abaterilor

Page 116: Inteligenta financiara

lnstrulrea tlnanclara $1 pertormanta corporatlsta

care r ~ z u l t i din acestea. (Ocazional, ele pot reflecta si manipularea indiscutabili). Cei din departamentul financiar a1 companiei voastre cunos: toate aceste lucruri, dar nu au ficut bine cfnd si-au impirtisit cunogtinfele cu noi. Acum este riindul vostru s i le puneti intrebki dificile. Cum recunosc o anumiti categorie de venituri ? De ce au ales o anuxiti perioadi de timp pentru depreciere? De ce tendinla DII este de a creste? Desigur, odati depisiti faza socului de a-i auzi pe colegii lor din domeniul nefinanciar vorbind pe limba lor, acestia vor fi in mod sigur dispusi s i discute cu voi despre ipotezele si estimkile lor, precum si a modificirii lor la momentul oportun. Cine $tie? Ar putea chiar s i v i ceari sfatul.

Suntem convingi c i afacerile ob;in rezultate rnai bune atunci cfnd coeficientul inteligentei financiare este rnai ridicat. La urma urmelor, o afacere sinitoasi este un lucru bun. Ea oferi bunuri si servicii valo- roase clien@lor sii. Angajatilor sii le oferi locuri de munci stabile, plitind majoriri salariale si asigurfnd oportunititi pentru avansare. De asemenea, pliteste dividende serioase actionarilor. Una peste alta, o afacere shi toasi contribuie la dezvoltarea economiei, men~inerea unor comuniti$ puternice si 1mbuniti;irea standardului de viati.

Managerii inteligenti din punct de vedere financiar contribuie la sinitatea afacerii, intruciit ei pot lua decizii mai bune. Ei isi pot folosi cunosti~tele pentru a ajuta la progresul companiei. Ei gestioneazi resursele rnai intelept, folosesc cu mai multi pricepere informa~iile financiare si astfel imbunititesc profitabilitatea si fluxul de dispo- nibilititi ale companiei. De asemenea, ei inteleg mai bine si de ce se intiimp12 lucrurile asa $i sunt ca~abili s i faci un efort comun, in loc s i critice ciit de nechibzuiti este conducerea companiei. Ne amintim, de exemplu, cfnd am insuuit un grup de directori executivi responsabili cu vhzirile si in pregitirea cirora am folosit situatiile financiare propriu-zise ale companiei lor. Cfnd am ajuns la situatia fluxului de disponibilitiili - ~i le-am explicat cum rezerva de disponibilititi a companiei lor a fost secati in scopul dezvoltirii companiei prin achizijii - unul dintre directori a ziimbit. L-am ktrebat de ce z2m- beste si acesta a rfs. ,,M-am luptat cu vicepresedintele responsabil cu

viinziirile din divizia mea rnai bine de un an de zile", spuse el. ,,Moti- vul este c i au schimbat planul de comisioane. Pe vremuri eram plitili in functie de vfnziri, iar acum suntem plititi ciind se incaseazi vfn- zirile. fn sffrsit, am inteles motivul schimbirii." A continuat s i ne explice c i a fost de acord cu strategia cresterii prin achizitii si c i nu il deranja faptul c i planul companiei fusese modificat pentru a sustini aceasti strategie. Dar nu a in~eles niciodati de ce.

Inteligenta financiara contribuie si in alt sens la sinitatea unei afa- ceri. 0 multime de companii sunt astizi guvernate de politici si putere. Ele risplitesc oamenii care incearci s i intre in gratiile supe- riorilor si {care construiesc aliante in spatele scenei. Bfrfa qi neincre- derea domnesc; obiectivele comune dispar, in conditiile in care unele persoane fug dupi propriile avansiri. fn cel rnai riu caz, acest gen de mediu devine cu adevirat toxic. La una dintre companiile cu care am colaborat, angaja@i credeau c i distribuirea profitului se realiza numai in anii ~ 2 n d angajatii se plfngeau suficient de mult de faptul c i erau nemulvmiti. Ei credeau c i scopul distribuirii profitului era s i le tini gura inchisi. fn realitate, compania avea un plan foarte clar care ficea legitura dintre eforturile angajatilor si cecurile lor trimestriale de plati a profitului distribuit. Dar politica era astfel giinditi, incft anga- jatii nu au crezut niciodati c i planul era real.

Existi un singur antidot pentru aceste politici: claritate, transpa- rents si comunicare liberk CBnd oamenii inteleg obiectivele compa- niei si muncesc pentru a le atinge, este mai usor s i creezi o organizatie construiti pe un sim; a1 increderii si pe o comuniune de interese. Pe temzen lung, acest gen de organizatie v a avea intotdeauna rnai mult succes decdt companiile a cai-or comunicare este rnai putin des- chis;. Desigur, companii precum Enron, WorldCom sau Sunbeam pot prospera o vreme sub o conducere secretoasi si egoisti. Dar o organizatie care are succes pe o lung5 ~e r ioad i de timp va fi aproape invariabil construiti pe incredere, comunicare ~i un sentiment reci- proc a1 finalititii. Pregitirea financiari - un nivel superior a1 inteli- gen~ei financiare - poate schimba situatia. !n compania unde angajatii credeau c i scopul distribuirii profitului era ca ei s i stea linistiti, cei care au urmat cursuri de pregitire, au inteles ce urmirea, de fapt, planul. Curiind si-au concentrat si ei eforturile asupra cifrelor finan- ciare pe care le puteau influenla - si tot curfnd au inceput s i pri- measci si ei cecuri de plati a profitului trimestrial distribuit.

r

Page 117: Inteligenta financiara

fn final, managerii inteligenti din punct de vedere financiar pot reaqiona mult rnai rapid in fats neprevizutului. Exist6 o carte celebri, Wzzrfighting*, scrisi de membri personalului U.S. Marine Corps, publicati pentru prima oari in 1989 gi care a ajuns de atunci un fel de biblie a fortelor speciale de orice fel. Una dintre temele cirtii este aceea cb atunci ciind sunt angajati in lupti membrii marinei, se con- frunti intotdeauna cu nesiguranli pi condi~ii care se modifici rapid. Rareori se pot baza pe instructiuni din partea superiorilor; in schimb, trebuie s i ia singuri decizii. Deci este absolut obligatoriu ca superiorii sd explice clar obiectivele majore gi pe urmi s i lase in seama ofiterilor t in~ri gi a soldafior asumarea deciziilor de pe teren. Este o lectie la fel de valoroasg pi pentru companiile din climatul comercial de afaceri a1 zilelor noastre. Managerii trebuie s i ia o multime de decizii de zi cu zi f&i s i se rnai consulte cu superiorii. Daci acegtia inteleg parametrii financiari in care lucreazi, deciziile pot fi luate mult rnai rapid si rnai eficient. Performanta unei companii - asemeni performanlei unei unitgti de marini pe uscat - va fi mult rnai ridicati.

Si aici existi, bineinteles, o noui etapi. Daci pentru manageri este important s i inleleagi finantele, imaginati-vi cit de important este ca fiecare angajat, din fiecare depanament - intr-adevir, toati lumea din conpanie - s i inteleagi aspectele financiare.

Aceeapi logic; se aplici qi in cazul oamenilor care lucreazi la birouri, a celor din magazine gi depozite, dar pi a celor de la sediile clienrilor care pot lua decizii rnai intelepte daci gtiu cite ceva despre cum este apreciati din punct de vedere financiar unitatea in care lucreazi, preznm pi despre implicatiile financiare ale muncii lor de fiecare zi. Ar trebui sii refad o pies5 stricatg sau s i foloseasci una noui? Ar trebui s i lncreze rnai repede pentru a realiza rnai mult sau s i lucreze in mod deliberat rnai incet pentru a se asigura ci erorile sunt din ce in ce rnai pu@ne? Ar trebui si-pi petreaci timpul elaborind noi servicii sau ar trebui si-gi mentini clientii existenti, satisfgchd necesititde aces- tora 7 C2t de important este s i ai la dispozitie tot ce gi-ar putea dori un

Lupta in rizboi (lb. engl.) (n. red.).

LUIT

lnstruirea financiara $i performanta corporatist4

client? Asemenea foqelor armate din marina, angaja~ii din prima linie pi supervizorii ar trebui s i gtie in linii mari care sunt nevoile principale ale organizatiei lor, pentru ca munca lor s i fie rnai performant; la locurile lor de munci.

Com~aniile in~eleg aceasti idee, desigur, gi in ultimii ani qi-au coplegit angajatii gi supervizorii cu obiective de performanti, indica- tori esentiali de performanti (KPIs) pi alte uniti6 de misuri. Poate ati fost unul dintre cei care au informat oamenii cu privire la indicatorii conform cProra vor fi evaluati; daci este aga, atunci gtiti bine c i intot- deauna oamenii sunt nemulvrniti rnai ales daci indicatorii de perfor- manti din trimestrul curent diferi de cei din trimestrul precedent. Ce-ar fi ins2 daci angajafii din domeniul respectiv ar intelege logica fianciari a KPIs sau a obiectivelor pentru performanti ? Dar daci ar intelege c i in trimestrul curent se confrunti cu alti indicatori de per- formanti nu pentru c i un director a decis intiimplitor acest lucru, ci pentru c i situatia financiar~ a companiei s-a modificat ? Ca pi direc- torii de vznziiri din grupul pregitit de noi, cei rnai multi oameni sunt dispugi s i se adapteze unei situatii noiii cu condigia ca ei s i inteleagi motivul schimbirii. Daci nu inteleg, atunci se vor intreba daci mana- gementul chiar qtie ce face.

La fel cum inteligenta financiari in riindul managerilor poate imbuniti~i performanta afacerii, la fel actioneazi inteligen~a finan- ciari qi in rfndul angajatilor. De exemplu, Centrul pentru Organizatii Eficiente, a efectuat un studiu care analiza (printre altele) m u l ~ indicatori referitori la implicarea angajatilor.' fn special doi astfel de indicatori, faceau referire la ,,distribuirea informa~iilor despre perfor- manta afacerii, planuri gi obiective" gi la pregitirea angajalilor pentru dobzndirea ,,abiliti~ilor pentru intelegerea afaceriicc. Acegti doi indi- catori erau legati in mod categoric de productivitate, satisfactia clien- tului, calitate, vitezi, profitabilitate, competitivitate ~i satisfactia angajatului. Cu cft aceste organizatii igi pregiteau rnai bine oamenii in domeniul financiar, cu atft situa$a acestor organizalii era rnai buni. Alti cercetitori in domeniul managementului, incluzindu-i pe Daniel R. Denison, Peter Drucker, Jeffrey Pfeffer gi altii au studiat gi sustinut ideea conform cireia cu cit sunt mai multi angajatii care kteleg aface- rea, cu atzt performanla acelei afaceri va fi rnai buni. Toate aceste des- coperiri nu trebuie s i surprfadi. C h d oarnenii inteleg ce se petrece, nivelul de Tncredere in organiza~ie cregte. Fluctua~ia de personal scade.

Page 118: Inteligenta financiara

Motivatia si loialitatea cresc. Se indoiegte cineva de faptul c i o rnai mare incredere, motivatie ti loialitate conduc spre o performanti mai buni ?

Unul dintre noi, Joe, a observat toate aceste fenomene la prima mfnl. El si partenerii lui au petrecut ani intregi construind o afacere, Setpoint, porniti din temelii. Ca orice companie nou-infiintati, s-a confruntat periodic cu dificultiti si crize ~i nu odati contabilul com- paniei i-a spus lui Joe c i nu vor supraviepi unei noi perioade de tur- bulente. Dar intr-un fel sau altul, au reusit. fntr-un tirziu, acesta i-a mirturisit lui Joe, ,,$tii, cred c i motivul pentru care reuqiti de atftea ori s i trece~i peste toate dificultitile, este pentru c i v-ati pregitit anga- jatii qi le-ati impirti~it toate situatiile financiare. Ciind vremurile sunt grele, compania stringe rfndurile qi cauti o cale de a iesi din crizi."

Contabilul avea dreptate: angajatii stiu cu totii exact care este situ- aea companiei. fmpirtisirea informatiilor financiare qi sprijinirea subordonatilor si a colegilor pentru a le intelege reprezinti o modali- tate de a crea un scop comun %-I companie. Acest lucru clideste un mediu in care echipa poate supraviepi si prospera. Mai mult, este foarte greu ca cineva s i poati falsifica situatiile financiare atunci c h d acestea pot fi vizute de toati lumea.

fn afari de incerciri de a influenla in sensul instruirii financiare a tuturor, ce credeti c i puteti face pentru a ajuta compania in care lucrati d atingi acest stadiu? Design: faceti chiar voi aceasti pregi- tire. Instmiti-vi angajatii in privinta unor elemente financiare de bazi. Iniliati-i in aspectele artistice. Ajutati-i sii-si dea seama c i cifrele pot fi instrumente folositoare. Asistali-i in aplicarea cunoStin(elor la locul de munci, in fiecare zi.

Mu16 manageri au facut acest lucru si au descoperit c i investilia de timp a fost risplititi prin productivitate miriti qi satisfactia anga- jatilor. fn definitiv, multor oameni le place s i invete, rnai ales daci vid legitura intre ceea ce au inviitat si impactul pe care $1 au asupra rezul- tatelor companiei. fn continuare, partea aceasta va oferi unele sugestii cu privire la instruire qi cum s i faceti ca aceasta s i dureze.

Strategii privind instruirea financiara

D aci obiectivul vostru este s i aveti un loc de munci sau un departament inteligent din punct de vedere financiar, primul pas pe care trebuie ficut este s i stabiliti o strategie in acest sens. Nu folosim cu uquriqi cuvfntul strategie. Nu puteli s i predati odati un curs sau sii inmfnati un manual cu instructiuni ~i s i v i a~teptati ca toati lumea s i se lurnineze brusc. Oamenii trebuie s i fie antrenati in procesul de invitare. Materialul trebuie s i fie repetat, pe urmi revizuit in diferite moduri. Instruirea financiari trebuie s i devini o parte din cultura unei companii. Acest lucru necesita timp, efort qi chiar o anumitii investitie financiari. Dar se poate face. Vom sublinia in cele ce urmeazii trei abordiri - care nu se exclud una pe celalati - pe care le-am vizut functioniind.

Urmitoarele instrumente si tehnici nu constimie nici pe departe o listi exhaustivi, dar toate sunt abordiri pe care le puteti implementa relativ simplu pe cont propriu.

Pregatire (iar $i iar)

fncepeti prin a organiza trei sedinte scurte de pregitire. Ne referim la nirnic pretentios: chiar si o prezentare Powerpoint cu ciiteva rezu- mate se potrivesc foarte bine (desi v i ~revenim cii Pnnr~rpn;n+-lll

Page 119: Inteligenta financiara

-

L J P

Strategii privind instruirea financiari

nu este ktotdeauna favorabil pregitirii pe termen lung). Fiecare gedinti trebuie s i dureze intre 30 gi 60 de minute. Concentrati-vi in fiecare gedinti asupra unui anumit concept financiar. Joe, de exemplu, orga- nizeazi la Setpoint trei cursuri de czte o or i - pe tema contului de profit si pierdere, a fluxului de disponibiliti;i gi finantirii proiectelor gi a bilanplui contabil. fn funqie de fiecare situa~ie, puteti analiza marja profitului brut, cheltuielile de vfnzare ca procent din vfnziri sau din rotatia stocurilor. Conceptul trebuie s i fie relevant pentru activitatea desfiqurati de echipa voastri gi ar trebui s i le explicati oamenilor cum influenteazi fiecare dintre ei aceste cifre.

Organizali aceste cursuri in mod regulat, poate o dati pe lung. Permitetj oarnenilor s i vini la cursuri de dot15 sau trei ori daci doresc - de obicei, cam atit le ia oamenilor s i inteleagi. fncuraja6 prin rapoar- tele voastre directe, participarea *in propor$e de 100%. Creatj un mediu care sugereazi participantilor c i s u n t e ~ convingi de faptul c i ei sunt o parte importanti a succesului departamentului lor gi c i v i doriti impli- carea lor. La un moment dat, puteti s i cereti gi altor persoane s i sustini astfel de cursuri - este o bung modalitate pentru ca acegtia s i iqi insu- seasci materialul, iar stilul de a preda poate fi diferit de a1 vostru, ~ u t f n d atrage gi alti persoane asupra cirora voi nu ati avut succes.

intllniri saptaminale pe tema ,,cifrelorU

Care sunt cele 2-3 cifre care siptimin?~ de siptimini gi lunii de lun5 m5soar5 performanta unititii voastre? Care sunt acele 2-3 cifre pe care voi ingivi le urmiriti pentru a gti daci faceti o treabi buni in calitate de manager ? Transporturile ? Vgnzirile ? Orele facturate ? Performanta in comparatie cu bugetul ? Sunt ganse ca acele cifre pe care voi le urmirili, s i relationeze intr-un anume fel cu situatiile financiare ale companiei gi, in consecinti, s i influen~eze pin5 la urmi perfor- manta financiari. Aga incit incepeti s i impirtiisiti cu echipa voastri despre aceste cifre in cursul unor intslniri siptimfnale. Explicati de unde provin aceste cifre, de ce sunt importante gi cum le influenteazi fiecare membru a1 echipei. UrmZriti tendintele acestora in timp.

$titi ce se va intfmpla? Foarte curiind oamenii vor incepe s i vor- beasci htre ei despre aceste cifre. Vor incepe si-si dea searna de modul cum le pot indrepta in directia corecti. Odati ce apare acest compor- tament, incercati s i ajungeti la urmhorul nivel: previzionati unde se

vor situa cifrele in urmitoarea luni sau trimestru. Veti fi uimiti cum vor incepe oamenii d puni stipinire pe cifre, de indati ce au ciipitat incredere intr-o previziune. (Am vizut companii unde angajatii ficu- seri chiar pariuri cu privire la nivelul viitor a1 unei anumite cifre!)

Consolidare: panouri $i alte materiale vizuale

Este la modi acum printre liderii corporatigti s i aibi un tablou de bord pe calculatoarele lor, care s i prezinte indicatorii de performanti ai afacerii la un anumit moment dat. Ne intrebgm mereu de ce nu au asemenea tablouri de bord gi uniti~ile operationale, la vedere, pentru ca toti angaja6i s i le poatli vedea. Vi recomandim deci nu numai s i discu- ta6 despre cifrele-cheie in qedinte speciale, dar v i sugerim s~ le gi afiga6 pe un panou special pe care s i comparatj perfomantele trecute cu cele prezente qi cu previziunile viitoare. Cind cifrele sunt expuse astfel kc f t toatii lumea s i le poate vedea, este greu ca oamenii sb le uite sau s i le ignore. RetineG insi, graficele mici pot trece ugor neobservate - qi daci pot fi neobservate nici nu vor fi vizute. Ca qi in cazul tabloului de bord, asigurati-vi c i panoul este clar, simplu si usor de observat.

Ne plac, totodati, qi suporturi vizuale care amintesc oamenilor cum obtine compania lor venituri. Ele asigurl contextul pentru concen- trarea zilnici asupra cifrelor importante. Chiar propria noastri com- panie a elaborat ceea ce noi am numit Harta banilor, care ilustreazi teme cum ar fi sursele de provenienti a profitului. Observati modelul din figura 30-1: harta urmireste htregul proces al afacerii dintr-o companie fictivi, indiciind cft de mult din fiecare viinzare in dolari este utilizati pentru plata cheltuielilor fiec~rui departament, evidentiind pe urmii profitul rimas. Adaptim aceste elemente pentru clientii nogtri, astfel inch toati lumea s i poati observa toate operatiunile propriei companii. Dar putegi chiar voi s i desenaG hiqi gi diagrame, GI cazul cind cunoqte6 foarte bine materialul. Un material vizual este intot- deauna un instrument puternic pentru a consolida procesul de invi- tare. Cfnd oamenii se uiti la el, acesta le amintegte despre modul cum acegtia se hcadreazii in imaginea de ansamblu. Totodati, este gi util. 0 companie mare pe care o cunoagtem, a afigat doui copii ale aceleiagi hiqi. Una indica cifrele planificate ale companiei - ce urma s i rea- lizeze cea mai bung sucursali a sa. Pe cealalti, managerii au inscris cifrele curente ale ~ r o ~ r i i l o r lor sucursale. Astfel. an~aiatii au m~tlit

Page 120: Inteligenta financiara

~~ ~ -

.-.t

Strategii privind instruirea financiari

vedea pentru fiecare element esential ctt de aproape sau de departe se aflau comparativ cu performantele celei rnai bune sucursale.

fn toate aceste abordiri, trebuie s i retineti ctteva notiuni esentiale legate de modul cum invati adultii. Poate cea rnai important; dintre toate este implicarea lor in procesul de invGare. Cel rnai greu invati adultii atunci cfnd li se tin prelegeri; cel rnai bine invati daci o fac sin- guri. Deci, dupi ce le-ati oferit elementele de bazi, rugati-i s i faci ei calculele, discutau impactul si explicati semnificatiile. Suntem siguri c i veti auzi unele lucruri uimitoare, cum ar fi idei noi despre cum s i reduceti timpul de nefunctionare in companie sau s i irnbunitititi fluxul de disponibilititi. Adultii invati deosebit de repede cPnd sunt motivati. Daci inteleg imaginea de ansamblu - si daci inteleg legitura dintre ceea ce invati si munca lor, impactul lor asupra rezultatelor companiei si propria lor situatie financiari (de ex., siguran~a locului de munci, sansele unor majoriri salariale) - atunci vor fi foarte atenti. Dar fiti cu bigare de seami si nu faceu presupuneri referitoare la ceea ce ei stiu deja. (Managerii presupun deseori cP membrii echipei lor stiu rnai mult dectt in realitate.) fn schimb, invitati-i aceste elemente funda- mentale, astfel incPt niciunul s i nu se simti stkjenit de ceea ce nu cunoaste. Menuneti ritmul predirii concentrat, faceti ca orele s i fie amuzante si retie$, nu hcercati si-i transforma$ in contabili !

-

Harta banilor

Desigur, daci sunteti cu adevirat ambiuosi, aceasta ar putea deveni o initiativi organizationali. Veti avea nevoie de un sponsor din con- ducerea companiei (si zicem CEO sau CFO sau un vicepre~edinte operational) si veti avea probabil nevoie de un sprijin din afari care sii vP ajute s i elaborati si s i susuneti pregitirea. Dar daci nivelul cultural din compania voastra este corespunzitor, oportunitatea pentru imbu- nititire este uriagi. fntr-una dintre companiile cu care am lucrat, o parte din procesul educational includea si o modificare a limbajului (care poate fi extrem de important in orice modificare culturali). Aceasta a inceput intr-una din locatii, unde managerul local a inceput s i le spun6 angajatilor sii parteneri de afaceri. Acesti noi parteneri de afaceri au luat in serios modificarea de limbaj, in special pentru c i se petreceau gi alte lucruri care le dideau de inteles c i managementul ii considera cu adevkat drept parteneri si au inceput si-si spun; unii altora parteneri de afaceri. Nu a trecut mult timp si au schimbat si semnele din parcare, astfel incft cuvfntul angajat a dispirut din loca- tia in cauzi. Pe urmi alte locatii au inceput s i adopte aceasti modi- ficare gi in curtnd presedintele acestei companii nalionale vorbea in buletinul informativ intern despre parteneri de afaceri. Surpriza a venit insi rnai tfrziu, cfnd un mare client de-a1 companiei a scris o scrisoare de mulpmire in atentia unuia dintre vicepregediqi, in care A. u numea pe toti angajatii com~aniei parteneri de afaceri. La rtndul

siu, noul limbaj s-a reflectat intr-un angajament rnai mare si o mai profundi implicare a oamenilor, si in rezultate rnai bune.

-- - -

Copyright O Business Literacy Institute. Illustrated by Dave Merrill

Page 121: Inteligenta financiara

- - -

2Wd Scopul nostru final: transparenla financiari

c

Scopul nostru final: transparenta financiara

I 5ni acum ne-am concentrat pe pre- darea unor lucruri relativ simple personalului vostru: cfteva concepte esentiale, unul-doi indicatori importanti de performanti etc. Dar este posibil ca in zilele noastre chiar qi aceste lucruri s i nu fie suficiente.

M o t i d ? Poate c i in ultirnii cftiva ani oamenii nu au invitat prea multe despre finante, insi cu siguranti au invitat c i nu pot lua drept garantati stabilitatea financiari a angajatorului lor. Prea multe com- panii mari au dat faliment sau au fost inghitite de o mare corporalie la un pret de nirnic (de obicei, cu concedieri masive). Prea multe com- panii au fost descoperite falsificfndu-qi evidentele, de obicei cu con- secinte dezastruoase pentru angajatii lor. Angajatii companiei Enron credeau ci totul merge ca pe roate: o companie care se dezvolti, actiuni care se apreciau rapid, planuri solide de tip 401(k), o mul~ime de oportunititi pentru avansare. $i dintr-odati totul s-a n h i t . Cft ai clipi din ochi, aproape toti aceqti angajati s-au trezit in stradi, in ciu- tarea unui loc de munci. Oamenii din intreaga tari si-au invitat lectia: din motive foarte practice, ei ar trebui s i inteleagi cite ceva despre finantele companiei pentru care lucreazi. Ca si investitorii, trebuie s i ?tie cum se comporti.

Deci, gfnditi-vi cit s-ar putea cfstiga prin dobfndirea unei ade- virate culturi a transparenlei qi inteligentei financiare - o cultur5 in care oamenii au vizut si invitat s i inteleagi situatiile financiare. Nu, nu ne asteptim ca toti s i devini analiqti pe Wall Street sau chiar

contabili. Doar credem c i daci situatiile financiare sunt la indemfnii qi conceptele-cheie explicate in mod repetat, fiecare angajat va fi rnai increzitor si rnai loial, iar compania va deveni rnai puternici. Fir i indoiali, companiile pe actiuni, listate la bursa de valori nu pot s i arate situatiile financiare consolidate angaja~ilor decBt o data pe tri- mestru, cand informatiile sunt ficute publice. Dar pot s i isi propuni s i explice aceste situatii atunci c3nd sunt ficute publice. fntre timp, trebuie s i se asigure cii angajatii vid cum se prezinti cifrele pentru departamentul unde lucreazi acestia.

Dupi cum puteti constata, credem cu pasiune in puterea cunoas- terii - qi c5nd vine vorba de afaceri, credem rnai mult decft orice in cunoasterea financia~i si in inteligenta financiari care in mod impe- rios trebuie pus5 la treabi. Informa$ile financiare reprezinti sistemul nervos a1 oricirei afaceri. Ele contin informatii care indici modul cum se dezvolti afacerea - unde sunt ~unctele forte si cele vulnerabile, unde sunt oportunititile si ameninykile qi le trateazi in egali misuri. Prea mult timp, un grup relativ restrins de oameni din fiecare com- panie erau singurii care intelegeau semnificafia datelor financiare. Noi credem c i mult rnai multi oameni ar trebui s i inleleagi aceste lucruri - incepfnd cu manageri, dar qi intreaga fort5 de munci. Cf~tigiind aceasti putere de intelegere atft oamenii, c5t qi companiile se vor afla intr-o situatie rnai bun&

Page 122: Inteligenta financiara

.. .. Explicafii

Explicatii

SA INTELEGEM LEGEA SARBANES-OXLEY

Daci sunteq apropiali ai departamentului financiar din companie, ati auzit de legea Sarbanes-Oxley, cunoscuti qi sub denumirea Sarbox sau doar Sox. Sarbanes-Oxley este o lege emisi de Congresul Statelor Unite, in iulie 2002, ca rispuns la neintreruptele dezviluiri de fraude financiare. Este poate cel mai semnificativ act legislativ care influen- teazi guvernanta corporatist$ publicarea rezultatelor financiare si contabilitatea publici, de ~ 2 n d au fost promulgate in Statele Unite legile ini$ale privind valorile mobiliare, in 1930. Aceasta este meniti s i amelioreze increderea publicului in pietele financiare prin intirirea controalelor asupra raport2ilor financiare qi a amenzilor pentru neres- pectarea legii.

Prevederile legii Sarbanes-Oxley afecteazi aproape orice persoani implicati in domeniul financiar. Prin aceasti lege s-a creat Consiliul de Supraveghere a Contabilititii Companiilor Publice. Acesta inter- zice firmelor de contabilitate s i v k d i clientilor atit servicii de audit, ciit si de nonaudit. El impune consiliilor de conducere corporatiste s i includi cel putin un director care este expert financiar si comite- telor de audit s i stabileasci proceduri prin care angajarii pot in mod confidential s i avertizeze directorii cu privire la practici contabile frauduloase. fn baza legii Sarbanes-Oxley, o companie nu poate dis- ponibiliza, retrograda sau h i rp i angajalii care incearci s i raporteze fraude financiare potentiale. .

Cel mai mult sunt afectati de aceasd lege CEO si CFO. Acestia trebuie s i certifice situatii financiare trimestriale si anuale ale compa- niei lor, s i ateste c i sunt responsabili de actul de publicare a docu- mentelor gi de procedurile de control qi s i confirme c i situatiile financiare intocrnite de ei nu contin denaturiri. Daci se constat; c i rezultatele financiare sunt denaturate intentionat pot fi necesare amenzi si chiar pedepse cu inchisoarea. De asemenea, legea interzice companiilor s i acorde sau s i garanteze imprumuturi personale mem- brilor conducerii sau directorilor acestor companii (Un studiu intre- prins de Grupul nonprofit de cercetare a1 bibliotecilor corporatiste a constatat ci, in 2001, companiile au acordat ?mprumuturi mem- brilor conducerii lor in valoare de peste 4,5 miliarde $, deseori fiiri nicio dobfndi sau la o d o b h d i mici.) Iar legea impune CEO qi CFO s i inapoieze anumite premii ~i profituri din optiuni pe actiuni. daci propria companie este foqati si-qi reformuleze rezultatele financiare datoritl unei adminstriri necorespunzitoare.

Sarbanes-Oxley soliciti companiilor s i isi intireasci controalele interne. Acestea trebuie s i includi in raportul anual un ,raport de control intern" destinat ac~ionarilor, care abordeazi responsabilititile managementului in menunerea unor controde corespunzhoare asupra indicatorilor financiari si soliciti redactarea unei concluzii referitore la eficienta controalelor. Pe liingi acestea, conducerea trebuie s i facZ publice informa~iile referitoare la modificirile de substanti din sim- atia financiari sau operatiunile companiei in mod rapid si permanent.

Sarbanes-Oxley foqeazi companiile ~ublice s i isi asume mai multg responsabilitate pentru situauile lor financiare qi s i diminueze proba- bilitatea fraudelor nedetectate. Totu~i, implementarea ei este foarte costisitoare. Costul mediu pentru companii este de 5 rnilioane $; pentru marile companii, cum ar fi General Electric, poate ajunge si la 30 de milioane $.

Page 123: Inteligenta financiara

V

Modele de situatii financiare

u rmiitoarele consticuie un set de modele de situalii financiare ale unei companii imaginare.

CONTUL DE PROFIT $I PIERDERE (in milioane $)

Vdnzari Costul bunurilor vandute

Profit brut Cheltuieli de vinzare, generale si adm. (SG&A) Depreciere Alte venituri

EBIT Cheltuieli cu dobPnda Impozite,

Profit net

3dJkuaE 3!uaa!B Active

DisponibilitQi si elemente echivalente 83 $ 72 $ Contul de creanie 1 312 1 204 Stocuri 1 270 1 514

or - - Alfe active curentc? si ac11rn1113ri

Page 124: Inteligenta financiara

Total active curente 2 750 2 857 lmobiliziri corporale 2 230 2 264 Alte active pe termen lung 2l2 232

Total active 5 193$ - 5 354 $ - Pasive

Contul de datorii citre furnizori 1 022 $ 1 129 $ Linie de credit 100 150

Virsiirnint curent al datoriei pe terrnen lung 2 5i Total pasive curente 1 174 1 330

Datorie pe termen lung 1 037 1 158 Alte datorii pe termen lung 2 5 @I

Total pasive 2 736 $ - 2 979 $ - Capital propriu (a1 actionarilor)

Acliuni comune, 1 $ valoare nominali (1 00 000 000 autorizate, 74 000 000 existente in 2005 si 2004) 74 $ 74 $

Prime de emisiune 1 110$ 1 110$ Rezerve GE! u!l

Total capital propriu &lm 2375%

Total pasive $i capital propriu 5 - 193$ 5 - 354 $

Note explicative 2005: Depreciere 239 $ Numsir de actiuni comune (mil.) 74 Ci~tiguri per actiune 3,35 $ Dividend per actiune 224 $

SlTUATlA FLUXULUI DE DISPONIBILITATI (in milioane)

Sflrsit an 31 dec. 2003 Disponibiliti!i din activitiJl de exploatare

Profit net 248 $ Depreciere 239 Cont de creante (1 08) Stocuri 244 Alte active curente (1 8) Datorii citre furnizori uu

LYY

'Modele de situatii financiare

Disponibilitqi din exploatare Disponibilititi din actlviti!i de investitie

lrnobiliziri corporale Alte active pe terrnen lung

Disponibiliti\i din investitii Disponibilititi din activititi de finantare

Linie de credit Virsimintul curent al datoriei pe terrnen lung Datorii pe termen lung Alte datorii pe termen lung Dividende plitite

Disponibilititi din finantare Modificare disponibilititi Disponibilititi la inceputul perioadei

Disponibilititi la sfdr$itul perioadei

Page 125: Inteligenta financiara

Capitolul3

1. Andrew Ross Sorkin, ,,Back to Schbol, But This One Is for Corporate Officials", New York Times, 3 sept. 2002.

2. Mike France, ,Why Bernie Before Kennie-Boy ?", Businessweek, 15 martie 2004, p. 37.

Capitolul5

1. H.Thomas Johnson ~i Robert S.Kaplan, Relevance Lost: The Rise and Fall of Management Accounting (Boston:Harvard Business School Press, 1991).

2. Dell, Inc., Form 10-K Vezi nota 1, ,,Description of Business and Summary of Significant Accounting Policies", pp. 35,37.

3. Tyco International, Form 10-K, Vezi nota 1, ,,Basis of Presen- tation and Summary of Significant Accounting Policies", p. 89.

Capitolul6

1. Tyco International, Form 10-K, Vezi nota 1, ,,Basis of Presen- tation and Summary of Significant Accounting Poilicies", p. 90.

Capitolul9

1. Ford Motor Company, Annual Report to Shareholders, 2004. Notele se gPsesc la pp. 61-91.

Capitalull0

1. Barnes & Noble, Inc., Annual Report to Shareholders, 2004. Vezi ,,Merchandise Inventories", p. 26.

Page 126: Inteligenta financiara

1. Ram Charan si Jerry Useem, ,,Why Companies Fail", Fortune, 27 mai 2002, pp. 50-62.

1. Edward E. Lawler, Susan A. Mohrman si Gerald E.Ledford, ,Creating High Performance Organizations" (Los Angeles : Center for Effective Organizations, Marshall School of Business, University of Southern California, 1995).

N oi - Karen si Joe - am lucrat impreunii aproape zece ani. Parteneriatul nostru a inceput cu o intfl- nire din indmplare la o conferin@ si a evoluat in timp, fiind acum coproprietari ai companiei noastre, Business Literacy Institute, iar acum coautori a i acestei c5qi. De-a lungul anilor am indlnit, am lucrat si am impiirtiiqit experienta noastri cu multi oameni care au avut un impact asupra modului nostru de gfndire si asupra muncii noastre. Aceasti carte este o incununare a educatiei noastre, a muncii si expe- rientelor noastre manageriale, a cercetirilor, parteneriatului nostru si a tot ce am inviitat din munca noastri alituri de mii de angajati, man- ageri qi lideri.

Karen 1-a intilnit prima dati pe Joe in timp ce isi fiicea cercetirile pentru disertatie. El era si inci este unul dintre principalii expeqi ai managementului deschis. Am continuat s i ne urmirim reciproc evo- lutia de-a lungul anilor si am fost intotdeauna interesati de munca celuilalt. Karen a fost inc2ntatii ~ 2 n d John s-a ariitat interesat s i facH parte din acest proiect. El a devenit un membru indispensabil a1 echipei.

Multi altii si-au adus contributia pentru ca aceasti carte s5 devini realitate. Printre aceqtia ii amintim pe:

- Bo Burlingham, editor la Inc. magazine ti coautor (cu Jack Stack) a1 minunatelor ciqi The Great Game of Business si A Stake in the Outcome. Bo a impirtit cu generozitate cu noi cercetarile si lucri- rile despre frauda financiarii, pe care el si Joe le-au intreprins pentru un alt proiect. Cartea lui Bo, Small Giants: Companies That Choose

Page 127: Inteligenta financiara

-Joe Cornwell si Joe VanDenberg, copropietari la Setpoint, im- preuni cu Joe Knight. (La Setpoint li se spunea simplu ,,JoesU). Le mulpmim pentru credinta lor in ideea ci putem invita pe oricine finante gi pentru efortul lor neobosit de a incuraja pe toati lumea de la Setpoint s i participe activ la succesul companiei. Le mulpmim ci ne-au permis s i spunem ciiteva istorioare culese de la Setpoint. De asemenea, vrem sii le mulpmim lui Reid Leland, Michael Thompson (CEO la Setpoint) gi tuturor angaja$or de la aceasti com- panie. Daci ajungeti cumva in Utah, ar trebui s i vizitati Setpoint; sis- temul companiei functioneazi gi veti putea vedea attt inteligenta financiari, dar si parteneriatul intelectual in actiune. Presupunem ci veti fi surprinsi s i constata6 ctt de profund inteleg afacerea angajatii si devotamentul lor pentru succesul acesteia.

- Clientilor nogtri de la Business Literacy Institute. Datorid diruirii lor fati de initierea in afaceri, am putut s i risptndim inte- ligenta financiari in r8ndul mai multor organizaGi. Este imposibil sii le rnulpmim tuturor, dar o parte dintre cei care ne-au ajutat qi ne-au insufletit sunt Dan Leever, Stephen Largen. Michael Siegrnund ;i Gary St. Pierre de la MacDermid Incorporated; Shellie Crandall de la Brinks, Inc.; Cheryl Mackie de la Caremark Rx; Erik Rydstrom de la Sanofi Aaventis; Laura Crite qi Marian Johnson de la Homecomings Financial; Janet Gillease de la ETS; Laurie McGraw de la Gulf Coast Regional Blood Center; Mary Ellen Kerr de la Tyco Engineered Products and Services; Beth Ross de la Borders Group Vi Sharon Maas de la Southwest Airlines.

- Colegilor nogtri de la Business Literacy Institute. Prima pe care am intgnit-o a fost Rochelle Martel, pe vremea ctnd era controlor financiar la Syncor International. Ea era convind ci toti pot invita finante qi a ficut parte din echipa care a "icununat acest efort. (A fost condud f ir i odihni de Joyce Douglas gi Sheila Coop.) Rochelle a avansat si a devenit CFO la CMI unde a luptat din nou pentru edu- catie si participare. Rochelle este unul dintre acei unici profesionisti din domeniul financiar care sunt totodati gi profesori foarte buni. fn prezent ea este unul dintre organizatorii ~rogramelor noastre de pregitire financiari adaptate nevoilor clientilor. Aceqtia o adorii. Stephanie Wexler este administrator a1 serviciului clienti, dar acest titlu nu spune totul. Stephanie este o profesionisti care ne ajud ln multe privinte, inclusiv cu programele on-line, in problemele de marketing.

dar si pentru dezvoltarea produselor noi. Totodad, este o inspiraue pentru noi prin capacitatea ei de a avea o atitudine pozitivi qi de a fi curajoasii in fata imprejuririlor dificile.

- Dave Merrill, artistul inventiv care a ilustrat Harta banilor. Capa- citatea sa de a prelua ideile noastre initiale, brute ~i de a le transpune in realitate, reprezinti un adevirat talent.

- Agentul nostru, Susan Barry; Jacqueline Murphy, editorul nostru la Harvard Business School Press gi criticii nostri anonimi. Toti au ficut ca aceasti carte s i fie mai buni.

- $i toti ceilalti care ne-au ajutat pe parcurs, inclusiv Deborah Annes, Helen gi Gene Berman, Kelin Gersick, Stacey Griffin, Cathy Ivancic, Larry si Jewel Knight, Michael Lee, Don Mankin, Kimcee McAnally, Alan Miller, Tom Olivo, Anna Perelman, Jonena Relth, Marlin Shelley, Lucretia Sias, Carolyn Stewart si Roberta Wolff. Mul- ~ m i r i din inimi tuturor.

Page 128: Inteligenta financiara

abateri, 20-28,31-33,62,232,233 definitie, 15 estimirile cheltuielilor de restruc-

turare, 73 im~actul asupra profitului opera-

tional, 77 in bilanpl contabil, 89,96 in contul de profit gi pierdere, 47 in determinarea alocirilor, 22,23 in luarea deciziilor, 35 in metodele evaluirii, 25-27 in profitul brut, 76,77 in venituri, 59-60 si disponibilititi, 124

achiziGi ciclul de conversie a disponibiliti-

tilor, 226 definitie, 98 strategice, 25 WorldCom, 29-31 viteza de rotatie a debitelor-clienti,

179,180 Tyco, 30,31

acid, testul, 175 acordarelneacordare de credite, 150 acordarea de credit clientilor, 219 active curente, 92-94,174-176,214 active lichide, 92 active necorporale, 71,100-102

definitie, 99 active, 92-102

active necorporale, 71,99-101 acumulki si active plathe cu antici-

patie, 101,102

contul de creante (NR), 93 curente, 92-94,174-176,214 depreciere acumulati, 96,97 disponibilititi gi echivalente ale dis-

ponibilititilor, 92,93 efecte asupra profitului/capitalului

propriu, 114-116 fond comercial, 97-100 lichide, 92 metoda evaluirii activelor, 25 nete, 90 plitite anticipat, 101,102 proprietate intelectuali, brevete, 100,

101 proprietate, fabric5 gi echipamente

(PPE), 95,96 randamentul total al activelor, 182,

183 rentabilitatea activelor (ROA),

166-168,185,186 rotatia activelor, 186 stocuri, 94,95 subevaluate, 96,100 termen lung, 92

activititi de finantare, disponibilititi provenite din sau folosite pentru, 136

actiuni comune, 106 acumulati, depreciere, 96,97, 107 acumulate, c%tiguri, 87 acumulate, cheltuieli, 104 acumuliri, 20,21,24,101,144,247

definitie, 21

Page 129: Inteligenta financiara

Adelphia, 81 administrare necorespunzitoare, 245 aeronautici, industria, 45,171,174 afacere pe baza fluxului de disponibili-

tiG (afaceriie bazate pe numerar), 132 agentii de vinzki, 221 alociri, 20-23

definitie, 22 alte veniturii/cheltuieli, 72 amortizare, 67,71,76-78,98,101 analiza cheltuielilor pentru investitii,

vezi cheltuieli pentru investitii angajatii

ca active, 11 8,119 mediul de lucru, 233-236 studii de implicare, 235,236

anul fiscal, definitie, 90 arta finantelor, 9,14-15 AT&T, 73 avantajele iniGerii financiare, 29-36

Bank of America, 93 bariere in calea competentei fianciare,

36,37 bariere in calea initierii financiare, 36,37 Barnes & Noble, 95 Berkshire Hathaway, 123,152,153 Berman, Karen, 7-8 bilant contabil, 85-91

definitie, 31, 85-88 efectele asupra contului de profit gi

pierdere, 112-1 17 egantion, 144 folosirea, calculul fluxului de dispo-

nibiliti;i, 139-147 formate, 90 formula, 88-90 interpretarea, 89-91 managementul, 213-216 motive de echilibru, 109-1 11

brevet, 100,101

E Buffet, Warren, 123-126, 138,152,153

bugetarea, vezi cheltuieli de investitii, randamentul investitiei

Business Literacy Institute, 214,215

calculator, 194 calculayii, vezi formule, calcule canal de distributie, 60 cantitatea economicii pe loturi de

comenzi (EOQ), 220 capacitatea companiei de a-gi plhi fac-

turile, 1 16 capital

capital de lucru, 214-217,220,221, 224-227

costul (capitalului), 193-195 definitieJtipuri, 105 folosirea, 105 prima de emisiune, 107

capital de lucru, 213-228 elemente ale, 214 formula, 214 gestionarea stocurilor, 220-222 gestionarea vitezei de rotatie a debi-

telor-clienli (DSO), 217-220 gi ciclul de conversie a disponibili-

titilor, 223-227 gi ciclul de productie, 214-216 gi zilele de plati scadente DPO, 223,

224 capital financiar, 105 capital fizic, 105 capital propriu

al aqionarilor, 88,89 cregtere, 116 definitie, 87 negativ, 1 14 raport datorie-capital propriu

(a1 actionarilor), 160,171,172 relatia cu profitul, 87,112,113 rentabilitatea capitalului aqionarilor

(ROE ), 168,169 capitalizare de piati, 25

capitalul actio'narilor, 88. Vezi f i capital propriu

c%tiguri (pierderi) retinute, 87,107-108 cigtiguri pe aqiune (profitul pe actiune,

EPS), 59,74 cigtiguri, 26,94. Vezi ti profit categorii extraordinare, 72 Cendant, 60 Center for Effective Organizations

(Centrul pentru 0rganizat.G Efi- ciente), 235

cercetarea gi dezvoltarea (R&D), 101, 21 8

CFO, 39 ,Chainsaw Al", Vezi Dunlap,

,,Chainsaw Al", Sunbeam Charan, Ram, 123,125

' cheltuiali inainte de impozitare (chel- tuiali unici), 69

cheltuieli de investitii, 190-195 ciqtigul proprietarului, 124 cheltuieli versus, 17-1 9 definitie, 18 depreciere, 24 fat5 de profit, 128 ghid pas cu pas, 208-210 investitii de capital, 190 metoda ramburskii, 198-200,205 metode de analizi, comparare,

204-207 i ~rocesul de analizi, 197,198

rata interni de rentabilitate, 198,203, 204

referitor la fraudi qi scandaluri, 17,18, 30

valoarea neti actualizatii, 198,200-203, 205-207

Vezi f i randamentul investitiei cheltuieli de regie, 66 cheltuieli fkii implicarea disponibiliti-

@or, 70 ,la$:";+;a 7i

cheltuieli, 62-74 amortizare, 67-72 costul bunurilor vindute, 62-66 costul vihzirilor, 62-66 depreciere, 67-72 conectare cu vinzirile, 45,46 (cheltuieli) f i r i implicarea disponi-

bilitiflor, 70,71 (cheltuieli) unice, 72,73 (cheltuieli) de exploatare, 17,66,67 (cheltuielile) cu vinzkile, cele gene-

rale gi administrative (SG&A sau doar G&A), 66

rindul cheltuieli cu vinzirile (con- turile, declaraliile interne de profit qi pierdere), 52

conturile (declaraliile) externe de profit qi pierdere, 53

(cheltuieli) pentru investitii, 18,19, 119,120

cheltuielile de exploatare, 66,67 def i t ie , 67

ciclul de conversie a disponibilititilor, 213,223-227

companii de servicii, 46,62-66,137,214, 215

companii listate la bursi, 152,153 companii nou-Ahfiinpti (exemplu), 142,

143 cont de profit gi pierdere consolidat, 16,

vezi fi cont de profit qi pierdere contabilitate pe baza fluxului de dispo-

nibilititi (contabilitate bazati pe lichidititi), 44

controlor intern, 40 contul de profit qi ~ierdere, 44-55

categorii, 51,52 curent versus ~roforma, 50,51 date comparative, 52,53 definitie, 16

Page 130: Inteligenta financiara

efecte1.e asupra biknfului contabil, departamente de contabilitate, 33,36, 112-117 62,63,66,73, 126

exemplu, 143 - . . deprecierea tolosit pentru calcularea fluxului de acumulati, 96,97

disponibilititi, 139-147 ajustarea cu deprecierea in stabilirea indicatii, 57, 58 situatiei fluxului de disponibi- note explicative, 53-55 lititi, 146 scopul, 47 definitie, 24 tipuri de profit, 74 economici, 71

mnturi de creanp (AIR), 93,141, 143, h calculul profitului net, 142 147,179 liberrate de acriune in determinarea,

vechimea creantelor, 180,228 23,24 Vezi ~i viteza de rotatie a debi- mijloace fixe, 18

telor-clienti (DSO) puterea deprecierii si amortizarea, Corporate Library Research Group 67-72

( ~ ~ ~ ~ l de cercetare ~ i b l i ~ ~ ~ - dezvoltarea companiilor de internet, cilor Corporatiste), 245 26,27,124

c ~ s t de capital, 193-195 disponibiliti~i, 123-126, 139-151

costul bunurilor vfndute (COGS), 52, cheltuieli de investi$i gi, 196-198, 62-67,76,78, 164 200,202

csstul serviciilor (COS ), 52,62-67,164 definitie, 34

definitie, 63 f i r i profit (exemplu), 131-134

cssturi fixe, 67 flux liber de disponibilititi, 152,153 importanta, 124-126 c~l tura companiei, 242,243 profit fir5 (exemplu), 129- 13 1 cxmpSrare de acGuni pe datorie, 172 provenite din sau folosite pentru cxrent, 50,5 1

activititi de finantare, 136, 137 provenite din sau folosite pentru date comparative in contul de profit

activititi de investitii, 136 pi pierdere, 52,53

provenite din sau folosite pentru datorie, 104,170-174

activititi operationale, 136 datorii furniz~ri (A/P), lo49 reconcilierea cu profitul, 140-142

113,143,147,180,248 pi profit, 47, 127,128 datorii neincasabile, toleranp pentru versus profit, 47,127, 128

(creante nerecuperabile), 93,94 Vezi ji fluxul de disponibilititi datoriile pe termen lung, 103 disponibilizirile, 79 dzasupra liniei, 65 dividende, 106

dxlaratia operayiunilor, 16, vezi ji definitie, 107 contul de profit pi pierdere ~i situafia fluxului de disponibilititi,

Dell Inc., 54 146 Denison, Daniel R., 235 dobind& 190 departament financiar, 36,39,40 drepturi de vot, 106

Index

Drucker, Peter, 43,235 Dun & Bradstreet ( D &B), scorurile,

223 Dunlap, ,,Chainsaw Al", 73,79,157-160,

* vezi fi Sunbeam

EBIT (profitul de exploatare, ciptiguri inainte de plata dobfnzilor pi a impozitelor), 76, 77, 165

EBITDA (cfgtiguri inaintea dobfnzii, taxelor, deprecierii gi amortizirii), 78,123,152

echivalente de disponibilititi, 92,93 ecuatia contabili fundamentali, 89,

vezi ~i formule/calcule ecuatia de actualizare, 201 eficienta activelor, 182 eficienta fabricii, 222 Enron, 13,29,96,167,168,233,242 estimirile

csgtiguri, 26 cheltuieli de restructurare, 73 contul de profit pi pierdere, 55 folosirea, 91 pot determina abateri, 60 profitul gi, 43-47 ?i analiza cheltuielilor pentru inves-

titii, 196-198 gi valoarea neti actualizat5,202 veniturile din vinziri gi, 16- 19

evaluare, 25-27 expenizi (competenP) financiari, 133,

134

i explicatii Adelphia, 81 alegerea indicatorilor, 184,185 analiza cheltuielilor de investitii,

208-210 angajatii ca active, 118,119 cheltuieli versus costuri pentru

investitii, 1 19,120 I flux liber de disponibilitiyi, 152,153

jucitorii gi cu ce se ocupi ei, 39 obtinerea celor dorite, 38 procentul din vlnziri, 185 rela~iile intre indicatori, 185, 186 Sarbanes-Oxley, legea, 244,245 variatia, 80 vechimea creantelor, 228 .

factureazi-si-ambi, 57,158-160 Fastow, Andrew, 168 Financial Accounting Standards Board

(Comitetul pentru Norme in Con- tabilitatea Financiar;) (FASB), 98, 119

finanyare, 136,137 finantarea din exterior, 137 finantarea unei companii, 137 Fine Cigar Shops (exemplu), 131,132 fluctuatia (personalului), 7, flux liber de disponibilititi, 38,152,153 fluxul de disponibiliti$, 123-126

evaluarea fluxurilor viitoare de dis- ponibilititi, 198,199

flux liber de disponibilititi, 152,153 impactul managerilor asupra, 149-151 intelegerea, 135,149-151 proiectbd viitorul, 198 redus, 25 tipuri de, 135-138 valoarea actualizati a fluxurilor

viitoare de disponibilitgti, 202 Vezi Si disponibilititi; situatia flu-

xului de disponibilititi fondul comercial, 9;7-100,107,116

amortizarea, 98-1 00 definitie, 30

Ford Motor Company (Compania Ford Motor), 32,33,90,91

Form 10-K, 54 formate de bilant contabil, 90 formule/calcule

capitalul de lucru, 214

Page 131: Inteligenta financiara

ciclul de conversie a disponibilitiflor, 226

costul capitalului, 195 ecuaria contabili fundamentali, 89 ecuatia de actualizare (reducere), 201 fluxul liber de disponibilitili, 152 metoda rambursirii, 199,200 procentul din vinziri, 185 procentul marjei profitului brut, 164,

165 procentul marjei profitului din ex-

ploatare (marja operayionall), 165

procentul marjei profitului net (marja neti), 165,166

randamentul activelor totale, 182,183 raport datorie-capital propriu, 171 rata acoperirii dobinzii, 172 rata interni de rentabilitate, 203,204 rata lichidititii generale, 175 rata lichidititii imediate, 175, 176 rata rentabilititii necesare, 193-195 rentabilitatea activelor (ROA), 166,

186 rentabilitatea capitalului propriu

(ROE), 168 rotaria PPE, 181 valoarea actudizati, 180 valoarea neti actualizati, 200-206 valoarea neti individual4 88,109 valoarea viitoare, 191 Vezi 8i indicatori viteza de rotatie a creditelor-furni-

zor (DPO), 180 viteza de rotatie a debitelor-clienti

(DSO), 179 viteza de rotalie a stocurilor (DII),

178 fraudelscandaluri, 18,61

Adelphia, 8 1 Cendant, 60 Enron, 96,167

folosirea deprecierii, 77,78 prin ecunoqterea veniturilor, 56 Rite Aid, 60 Sarbanes-Oxley, legea, 244 Sunbeam, 60,157-160 sursa cea mai comuni a, 60 Waste Manangement Inc., 69,77,116 WorldCom, 18,29-31,119,120 Xerox, 60

fuziune, 98

Genentech, 66 general acceptate, principii de contabi-

litate (GAAP), 64, 69,73, 101, 118 General Motors (GM), 50 generale qi administrative, cheltuieli

(G&A), 66 gestionarea la timp a stocurilor, 220

Harta banilor, 239,240

imobiliziri corporale (PPE ), 96,96,146 rotaria PPE, 181

implicatiile evaluirii, 27 indicatori de eficienyi, 162,177-1 83 indicatori de lichiditate, 162 indicatori de lichiditate, 174,175 indicatori esen~iali de performanti

(KPIs) indicatori financiari, vezi indicatori indicatori, 157-196

degere, 184 -

analizi, 160-162 arta finanleior qi indicatorii de pro-

fitabilitate, 162, 163 categorii, 160 cornparare, 161,162 de lichiditate, 162, 174-176 de profitabilitate, 163,177-183 efectul de pirghie, 162,170-173 procent din v2nziri, 185 procentul marjei profitului brut, 164

procentul marjei profitului din ex- ploatare, 165

procentul marjei profitului net, 165, 166

profitabilitate, 162-169 randamentul activelor totale, 182 raportul datorielcapitalul acriona-

rilor (raport datorielcapital propriu), 160,171,172

raportul preprilciqtiguri, 161 rata acoperirii dobhzii, 173,174 rata lichiditi$i generale, 174,175 rata lichiditiGi imediate, 160,175,176 rela+le intre indicatori, 185,186 rentabilitatea activelor (ROA),

166-168 rentabilitatea capitalului propriu

(ROE), 168,169 rotaria imobilizirilor corporale, 181,

182 rotaGa stocurilor, 177-179 scandalul Sunbeam, 157,158 viteza de rotatie a stocurilor (DII),

176-178 viteza de rotatie a creditelor-furni-

zor (DPO), 180,181 viteza de rotatie a debitelor-clienti

(DSO), 179,180 indicatorii efectului de pirghie, 162,

170-173 inginerii, 221 instruire financiari, 29

qi performanta corporatisti, 231-236 qi strategii, 237-241

inteligenti financiari, 7-11,19,28-37 investitorii de capital de risc (VC), 25 investipi pe termen lung, 18 investi+, activititi de, 136 i~oteze, 15,20-27,31-33,55,107,163

folosirea, 91 importanta intelegerii, 19 lucr2nd cu, 3 1-33

.- Index

qi acumuliri, 20,21 qi alociri de fonduri, 11-13 qi capitalul de lucru, 216 qi deprecierea, 67-71,116 qi metodele evaluirii, 25-27 qi predarea ini$erii fiianciare, 240,241 qi profit, 47 qi randamentul investiriei (ROI), 198 qi rata obstacol, 194,195 vdoarea viitoare qi, 191,192

imbunitilirea inteligenlei financiare avantaje pentru companie, 35,36 avantaje pentru persoane, 29-39 bariere in calea competentei finan-

ciare, 36-39 imprumuturi acordate de firme CEO,

245 imprumuturi, 137-138 inchiderea registrelor, 20 inregistrare unici (cheltuieli unice), 13,

72,73 intdniri, 238,239

Johnson H. Thomas, 50

Kaplan Robert S., 50 Kersh, Russ, 158 Kmart, 159 Knight, Joe, 7,8,15,32,125,126,133,

184,206,223,224,236,238 ~ozlowski; Dennis, 30

leasing opera$onal,173 legi antifraudi, 244,245, vezi 8i legea

Sarbanes-Oxley legislatie, Securities Exchange Act din

1934,54 lucru, mediul de, 233-236

Macromedia, 60,61 manageri de credit, 218-220

Page 132: Inteligenta financiara

manager;; operational, cid~1,224-227 care vin Pn contact direct cu clienGi, operayiona), leasing, 173

218 operationall, competenti, 133 de credit, 2 19 operagonalq pCrghie, 170 din domeniul cercetirii pi dezvol- activiti$, disponibilitP$

tkii, 2 18 provenite din sau folosite pentru, din domeniul exploatirii, 2 18 izc. din fabrici, 221

mznagerii fabricilor, 222 maniiularea veniturilor, 58-61,216 Mattel, 158 mediu de Iucru, 233-236,238 metoda valorii actualizate a fluxului

de disponibilitiiti, 25 metode pentru analizarea cheltuielilor

de investitii, vezi cheltuieli pentru investi~ii

Microsoft, 66,92,107,175 micprarea volumul cheltuielilor salaride,

78 modificare contabila relevanti penm

profitul net, 59

negativ, capital, 114 negative, semne, 80 net, profit, 78, 79

definitie, 79 net, venit, 74 net& actualizati valoarea (NPV), 198,

200-207 ned, marja, procentul marjei profitului

net, 165,166 neti, marji, 74 net& valoarea, 88 nete, active, 90 nonprofit, companii, 51,52 note explicative, 53-55,59,90,91

o singuri tragere nhstacole in calea competentei finan-

I J V

oportunitate, costul de, 194

panouri ~i alte materiale vizuale, 239-241

paranteze, 80 pkghie financiark 170 ptrghie operationali, 170 pzrghie, 170,171 Parmalat, 93 pasive curente, 103-104,175,214 pasive pe termen scurt, 104,105 pasivele, 88,89, 103-105

cheltuieli acumulate pi alte pasive pe termen scurt, 104

curente, 103,104,175,214 datorii care furnizori, 104 imprumuturi pe termen scurt, 104 pe termen lung, 103-105 virsimtntul curent a1 datoriei

pe termen lung, 104 performanta corporatisti, competenta

financiari ~ i , 232-234 perioada medie de incasare, 179 perioade de timp oglindite de contul

de profit ~i pierdere, 50 Peter, Laurence J., 43 Meffer, Jeffrey, 235 pierderi, 51,87 p l f irea furnizorilor, 223 plkite anticipat, active, 101,102 politica unei companii, 233 Dret de cumpgrare, 95,96

" '0 ?E. ,4*

previzionarea viitorului flux de*dispo- nibifititi, 198

prime amfnate, 105 primul intrat, primul ie~i t (FIFO), 95 principiul conecdrii, 45-47,68,101,105,

128 definitie, 45

principiul conservatorismului, 96 Principiul lui Peter, 43 privilegiate, acliuni (actiuni sau titluri

preferentide), 106 procedee de planificare bugetari, 86 procentul din vhziri, 185 procentul marjei profitului brut, 148,

164 procentul ma rjei profitului din exploa-

tare (marja operationalii), 165 producgie de tip lean, 220 productie, ciclul de, 215 productie, departamente de, 221 profit brut, 74-76

definitie, 75 profit ~i pierdere, contul de, 44-47 profit 8i pierderi (P&L), declaratie, 16,

49, vezi fi contul de profit $i pierdere profit, 43-47,74-79,127-134

acumularea profiturilor sau pierde- rilor, 87

brut, 75 cheltuielile pentru investitii nu influ-

enteazi profitul, 128 defini$e, 75 deprecierea in calculare profitului

net, 142 determinarea profitului, 45,46 din exploatare (EBIT), 76,77 disponibitiit; versus (exemplu), 126,

127,129-134 efecte asupra activelor, 114-1 17 forme diferite de profit, pe care le

impactul abaterilor ale cifrelor asupra profitului din exploatare, 77

htr-un cont de profit gi pierdere, 74 lichidititi (disponibilit~ti), 47 net, 78,79 procentul marjei profitului brut

(marja bruti), 160,164 procentul marjei profitului din ex-

ploatare (marja operationalii), 165

procentul marjei profitului net, 165, 166

profit brut, deasupra liniei/sub linie, 65

profit firii disponibilitili (exemplu), 129-131

reconcilierea profitului pi a disponi- bilitiitilor, 140, 141

relatia profit/capital propriu, 112-1 2 6 subcategorii, 52 totalul venitului dupi impozitare, 107

profitabiiitate, indicatori de, 162-169 profitul de exploatare (EBIT), 76-78

definitie, 77 proforma, cont de profit qi pierdere,

50,51 proiecte, comparare/respingere, 200 proprietarului, cistigul, 124,138,152,

153 definitie, 124

proprietate intelectuali, 99,100-102 propriu, capital, 88,89,105-111,146

acfiuni ordinare sau acfiuni commune, 106

actiuni privilegiate, 106 prima de emisiune, 107 profiturile retinute, 107,108

propuneri, 208-210

ramburskii (recuperiirii), metoda, 198, 199,200,202,204-206

Page 133: Inteligenta financiara

rapoarte de control intern, 245 raport datorie-capital propriu, 160,

171-172 raportul preprilciqtiguri, 161 rata acoperirii dobhzii, 172,173 rata dobhzii si valoarea neti actuali-

zati, 202 rata intern5 de rentabilitate (IRR), 198 rata lichidititii imediate, 160,175,176 rata obstacol, 193, 194, vezi qi rata

rentabilititii necesare rata rentabilititii necesare, 190,193-1 95 ratele de recuperare, diferenta dintre,

192 rlscumpirarea de acrjuni, 138 regularizare, 141 regularizarea profitului si a disponibi-

lititilor, 140-142 recunoscute (inregistrate), venituri 16,

17,56-58 manipulare, 58-61

reducerea fondurilor de pensii, 14 relatiile cu clientii qi contul de creante,

149,150 Relevan[a'pierduta' (Relevance Lost),

Thomas Johnson ~i Kaplan, 50 rentabilitatea activelor (ROA), 166-168,

185,186 rentabilitatea capitalului propriu (ROE),

168,169 rentabilitatea investirjei (ROI), 189-210

compararea metodelor, 204-207 definitie, 167 ghid de analizi pas cu pas, 208-210 rata intern5 de rentabilitate (IRR),

198,203,204 recuperarea (rambursarea), 199,200 valoarea actualizati, 192 valoarea banilor in timp, 189,190 valoarea neti actudizati, 200-203 valoarea viitoare, 191,192 Vezi ~i cheltuieli pentru investitii

rentabilitatea vinzirilor (ROS), 186

respingerea proiectelor, 200 responsabilii financiari, 39,40 restructurare, cheltuieli de, 72 Rite Aid, 60 rotatia stocurilor, 178, 179 rotunjirea cifrelor, 50

LL

Sarbanes-Oxley, legea, 244,245 scandaluri, vezi fraudelscandaluri scopul transparenlei financiare, 242,243 Securities and Exchange Comission

(SEC, Comisia pentru Burse qi Valori Mobiliare), 96

Setpoint, 133,184,206,223 Shore, Andrew, 157,159,160 sincronizarea, 133 sistem divizional al contului de profit

qi pierdere (GM), 50 sistemul bancar, 172 situatia fluxului de disponibilitirj,

135-156 ce dezvduie, 124,125 creare, 140-147 disponibilititi provenite din sau

folosite pentru activititi de finantare, 136,137

disponibilititi provenite din sau folosite pentru activititi de investitii, 136

disponibilitiiti provenite dm sau folosite p e n m activit5ti opera- tionale, 136

limbajul, 125 mode1,147 suma disponibilititilor de la sfirqit,

146 Vezi ~i disponibilitiiti, flux de dispo-

nibilitirj situa@ financiare (model), 143,144,147 situatii financiare, exemple, 143,144,

147 software, industria de, 60,61 solvabilitate, 116

stadii de productie, 224,225 stoc (uri)

cuvinte ciudate, 220 de materii prime, 94 de produse finite, 94 de produse In curs de fabricatie

(WIP), 94 gestionare la timp, 220 gestionarea stocurilor, 220-222 indicatori, 177-1 79 reducerea, 150 rotayia, 178,179 tipuri de, 94,95 viteza de rota$e a stocurilor (DII), 178

stoc nul, 220 stocul materiilor prime, 94 stocul poduselor finite, 94,95 stocuri (actiuni)

actiuni qi obligatiuni (titluri de val- oare), 92, 105,189

riscumpirarea de actiuni, 138 vinzare, 103-149

strategii privind instruirea financiari consolidare, 239-241 htiilniri s i p w h a l e pe tema cifrelor,

238,239 pregitire, 237,238

studii, 235,236,245 sub h i e , 65-66 subevaluate, bunuri corporale, 96,100 Sullivan, Scott, 120 Sunbeam, 29,60,73,79,157,158-160,

162,180,233 surse de capital, 105 ,,Sweet Dreams Bakeryu (exemplu),

129-131

Target Stores, 178,179 taxe

ciqtiguri inainte de plata dobinzilor si a im~ozitelor (ERTT) 7h 77

principiul conectkii in cazul impozitelor, 46

totalul venitului dupi impozitare, 107 venitul impozabil, 170

tehnici de instruire financiari, 237-241 testul rational qi consecvent, 65 totale, randamentul activelor, 182 totalul venitului dupi impozitare, 107 Toyota, 150 training (pregitirea financiari), 233-238 transparenti financiari, 242,243 transparenti, 233,242,243 trezorierul, 39 Tyco International, 30,31,54,55,59,

100,226

ultimul rind, 166 unitare, costuri, 222,223 Useem, Jerry, 123,125

,,vaci-de-muls", 137 valoare actualizati, 190,192 valoare nominali, 106 valoare viitoare, 190- 192 valoarea actualizati a fluxurilor

viitoare de di~~onibilititi, 202 valoarea banilor in timp, 189-195 vinzirilvenituri, 57 vhzirile. 51.56-61 . ,

definitie, 16,57 procentul din vinzari, 185 rentabilitatea viinzirilor (ROS), 186 vhzi r i , cheltuieli generale qi admi-

nistrative (SG&A sau G&A), 66 Vezi ~i venituri din vhz i r i viteza de rotatie a debitelor-clienti

(DSO), 151,159,160,179,180, 217-220,227

variabile, costuri, 67 variatia, 53,80, 192 variatie favorabili, 80 x,,,,.;.,t:n .,n$a..m-al.:lx on

Page 134: Inteligenta financiara

venit, 74-79. Vezi ~i profit Wall Street venituri din vkziri , 56-61 vi bilanpl contabil., 85

conectarea costurilor cu vinzirile pi cont de profit si pierdere, 58,60,77, (cheltuielile trebuie s i cores- 79 pundi veniturilor), 45-48, 128 s; disponibilitilile, 125

definitii, 16,57 si EBITDA. 77.78 manipularea, 58-61 1 recunoqterea veniturilor, 16,17,33,

56-61,76,127 reguli pentru recunoavterea venitu-

rilor, 58 sincronizarea, 133 Vezi f i vinziri

viteza de rotalie a stocurilor, 177,178 viteza de rotatie a creditelor-furnizor

(DPO), 180,181 viteza de rotalie a debitelor-clienti

(DSO), 151,159,160,179,180, 21 7-220,228

viteza de rotatie a stocurilor (DII), 178,179

, , ~i fluxul liber de disponibilititi, 152 ~i omogenizarea cZ~tigurilor, 93 pi profitul pe ac@une (EPS), 59 pi situatia fluxului de disponibilititi,

1 1 0 1 J O

Wal-Mart, 75,159,179 Warfighting, 234 Waste Management, 69, 70,72,77,116 web (unelte), calcularea cheltuielilor de

investitii, 301 WIP (stocul produselor in curs de

fabricatie), 94, WorldCom, 18,29-31,119,120,223,

Xerox, 17,60

zile creante, 179

Prefaya': Ce este inteligenra financiara'? .................... .7

PARTEA I ARTA FINANTELOR (SI DE CE ESTE EA IMPORTANTA)

1. Nu putem avea mereu incredere in cifre ................ . 13 2. SP ident;ificPm ipotezele, estimirile si abaterile .......... .2O 3. De ce s5 ne imbuniitiiiim inteligenia financiarii .......... . 28

..................................... Partea I. Explicatii . 38

PARTEA A 11-A (NUMEROASELE) PARTICULARITATI

ALE CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

4. Profitul este o estimare .............................. . 43 ............. 5. Decodificarea contului de profit si pierdere . 4 8

................ 6. Veniturile. EsentialP este recunoasterea .56 7. Costurile si cheltuielile. F i r i reguli prea stricte .......... .62

F ..................... 8. Numeroasele forme ale profitului . 74 1 ................................. Partea a 11-a. Explicaiii . 80 1

i PARTEA A 111-A BILANTUL CONTABIL ESTE CEL MA1 RELEVANT

9. fntelegerea elementelor fundamentale ale bilanplui .......................................... contabil .85

10. Activele. Alte estimiri y i ipoteze (excepthd ................................... disponibilitgiile) . 92

.................. 11. De cealaltg parte. Pasivele si capitalul 103 ................. 12. De ce se echilibreazi bilanpl contabil 109

13. Contul de profit si pierdere influenteazi .................................. bilanpl contabil . I12

Partpa a TTT-9 FunI;r~t;; 4 . - L

Page 135: Inteligenta financiara

INTELIGENTA FINANCIARA

PARTEA A IV-A DISPONIBILITATILE SUNT CELE MA1 IMPORTANTE

14. Disponibiliti~ile reprezinti o verificare a realitilji . . . . . . . 123 15. Profit z disponibilit~ti (si este nevoie de amfndouii) . . . . . 127 16. Limbajul fluxului de di~~onibili t i t i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 17. Conexiunile "intre disponibilititi si celelalte categorii . . . . . 139 18. De CB sunt importante di~~onibilititile . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 Partea a IV-a. Explicatii , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I52

PARTEA A V-A INDICATORI: SA ~NVATAM CE NE SPUN CIFRELE

cu ADEVARAT 19. Puterea indicatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,157 20. Indicatori de profitabilitate. Cu cQt sunt mai mari,

cu atft este mai bine (in general) . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . 163 21. Indicatorii efectului de p&-ghie. Un proces de echilibrare . . . 170 22. Indicatori ide lichiditate. Ne putem pliti facturile ? . . . . . , 174 23. Indicatorii de eficienti. Exploatati activele la maximum . . . 177 Partea a V-a. Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,184

PARTEA A VI-A CUM SA CALCULAM ($1 sA-~NTELEGEM C U ADEVARAT )

RENTABILITATEA UNEI I N V E S T Z ~ I

24. Elementele de bazi ale indicatorului rentabilitatea investitiei (ROI) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,189

25. Determinarea ROI. Amgnunte eseniiale . . . . . . . . . . . . . . ,196 Partea a VI-a. Explica~ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,208

PARTEA A VII-A INTELIGENTA H N A N C I A ~ APLICATA:

GESTIONAREA CAPITALULUI DE LUCRU

26. Farmecul administririi bilantului contabil . . . . . . . . . . . . . .213 27. Pfrghiile bilanplui contabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .217 28. Sii ne concentrim asupra conversiei disponibilititilor . . . .223 Partea a VII-a. Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .228

271 Cuprins

PARTEA A VIII-A CREAREA UNUI DEPARTAMENT

($1 A UNEI ORGANIZA'J'II) INTELIGENT(E) DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR

29. Instruirea financiari pi performanp corporatist5 . . . . . . . . .231 30. Strategii privind inskuirea financiari . . . , . . . . . . . . . . . . . .237 31. Scopul nostru final: transparenla financiars . . . . . . . . . . . . ,242 Partea a VIII-a. Explicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .244

Anexi: Modele de situatii financiare . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . . ,247 Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 1 Multumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,253 Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . ,257