INTELIGENTA (1)

22
INTELIGENŢA . INTELIGENŢA . TEORIA LUI PIAGET TEORIA LUI PIAGET Asist. Univ. Dr. Asist. Univ. Dr. Mădălina Neamţu Mădălina Neamţu

description

este bun

Transcript of INTELIGENTA (1)

Page 1: INTELIGENTA (1)

INTELIGENŢA .INTELIGENŢA .TEORIA LUI PIAGETTEORIA LUI PIAGET

Asist. Univ. Dr. Mădălina Asist. Univ. Dr. Mădălina NeamţuNeamţu

Page 2: INTELIGENTA (1)

INTELIGENŢA: INTELIGENŢA: este o funcţie de sinteză.este o funcţie de sinteză.

Aspecte ale inteligentei-Stenberg(1985):Aspecte ale inteligentei-Stenberg(1985):

Abilitatea de a invata si profita din Abilitatea de a invata si profita din experienta.experienta.

abilitatea de a gandi sau rationa abstractabilitatea de a gandi sau rationa abstract Abilitatea de adaptare la capriciile unei Abilitatea de adaptare la capriciile unei

lumi schimbatoare si nesigure.lumi schimbatoare si nesigure. Abilitatea de a te motiva pe tine insuti, cu Abilitatea de a te motiva pe tine insuti, cu

scopul de a realiza expeditiv sarcini de scopul de a realiza expeditiv sarcini de indeplinit.indeplinit.

Page 3: INTELIGENTA (1)

Tipuri de inteligentă: Tipuri de inteligentă:

lingvisticălingvistică logico-matematicălogico-matematică spaţialăspaţială muzicalămuzicală corporal-kinestezicăcorporal-kinestezică personală:personală: intrapersonală: capacitatea de a intrapersonală: capacitatea de a

monitoriza sentimentele si emoţiile personale, monitoriza sentimentele si emoţiile personale, ghidarea acţiunii personaleghidarea acţiunii personale

interpersonală: observarea, inţelegerea interpersonală: observarea, inţelegerea nevoilor, intenţiilor altor indivizi, capacitatea de nevoilor, intenţiilor altor indivizi, capacitatea de a monitoriza temperamentul si dispoziţiile a monitoriza temperamentul si dispoziţiile psihice, cale de prognozare a felului în care psihice, cale de prognozare a felului în care subiecţii se vor comporta în situaţii noisubiecţii se vor comporta în situaţii noi

Page 4: INTELIGENTA (1)

TESTE DE INTELIGENTATESTE DE INTELIGENTA Testele care măsoară Testele care măsoară abilitatea intelectuală abilitatea intelectuală

generalăgenerală sunt numite şi teste de inteligenţă. sunt numite şi teste de inteligenţă. Primele Primele teste care au aproximat testele de inteligenţă teste care au aproximat testele de inteligenţă contemporane au fost elaborate de psihologul francez contemporane au fost elaborate de psihologul francez Alfred Binet. Binet Alfred Binet. Binet afirma că inteligenţa poate fi afirma că inteligenţa poate fi măsurată prin încercări care necesită mai degrabă măsurată prin încercări care necesită mai degrabă înţelegerea abilităţii de rezolvare a problemei, decat înţelegerea abilităţii de rezolvare a problemei, decat deprinderile perceptual-motorii. deprinderile perceptual-motorii.

Binet a elaborat o scală cu itemii testului, ce Binet a elaborat o scală cu itemii testului, ce sporeau în grad de dificultate şi care măsurau tipurile sporeau în grad de dificultate şi care măsurau tipurile de schimbări din inteligenţa obişnuită asociate cu de schimbări din inteligenţa obişnuită asociate cu creşterea în varstă. Cu cat copilul avansa mai mult creşterea în varstă. Cu cat copilul avansa mai mult răspunzand corect la itemii din scală, cu atat mai mare răspunzand corect la itemii din scală, cu atat mai mare era varsta mentală(VM) a acestuia. Conceptul de varstă era varsta mentală(VM) a acestuia. Conceptul de varstă mentală era definitoriu în metoda lui Binet, utilizand mentală era definitoriu în metoda lui Binet, utilizand aceasta metodă examinatorul poate compara VM a aceasta metodă examinatorul poate compara VM a copilului cu varsta cronologică (VC), determinată prin copilului cu varsta cronologică (VC), determinată prin data naşterii.data naşterii.

Page 5: INTELIGENTA (1)

Testarea abilităţilor mentale specifice:Testarea abilităţilor mentale specifice:

Pentru a testa inteligenţa, testul Stanford-Binet Pentru a testa inteligenţa, testul Stanford-Binet utilizează diferite tipuri de itemi. Un copil se poate utilizează diferite tipuri de itemi. Un copil se poate descurca foarte bine la un test de vocabular, însă descurca foarte bine la un test de vocabular, însă destul de slab la un test care necesită extragerea destul de slab la un test care necesită extragerea formelor geometrice. Aceste forţe şi slăbiciuni formelor geometrice. Aceste forţe şi slăbiciuni intelectuale pot fi observate de către examinator, intelectuale pot fi observate de către examinator, dar nu vor fi reflectate în scorul C.I.dar nu vor fi reflectate în scorul C.I.

Inteligenţa este un compozit de diferite abilităţi, Inteligenţa este un compozit de diferite abilităţi, revizuirea din 1986 grupează testele în 4 tipuri revizuirea din 1986 grupează testele în 4 tipuri principale de abilităţi intelectuale: raţionamentul principale de abilităţi intelectuale: raţionamentul verbal, raţionamentul abstract-vizual, verbal, raţionamentul abstract-vizual, raţionamentul matematic şi memoria de scurtă raţionamentul matematic şi memoria de scurtă durată durată

Page 6: INTELIGENTA (1)

Scalele de inteligenţă Wechsler:Scalele de inteligenţă Wechsler:

Au fost elaborate de către David Wechsler în 1939. Au fost elaborate de către David Wechsler în 1939. Iniţial, Wechsler îşi elaborează testul deoarece considera că Iniţial, Wechsler îşi elaborează testul deoarece considera că testul Stanford-Binet nu este adecvat pentru testarea testul Stanford-Binet nu este adecvat pentru testarea adulţilor şi de asemenea el credea că acesta pune prea adulţilor şi de asemenea el credea că acesta pune prea mult accent pe abilitatea verbală. Scala de inteligenţă mult accent pe abilitatea verbală. Scala de inteligenţă Wechsler (pentru adulţi) sau WAIS( Wechsler Adult Wechsler (pentru adulţi) sau WAIS( Wechsler Adult Intelligence Scale, 1939, 1955, 1981) este divizată în două Intelligence Scale, 1939, 1955, 1981) este divizată în două părţi:părţi: o o scală verbală şi scala de performanţăscală verbală şi scala de performanţă, , care care sunt cotate separat. Un test exista sunt cotate separat. Un test exista şi şi pentru copii (Wechsler pentru copii (Wechsler Intelligence Scale for Children), Itemii din scala de Intelligence Scale for Children), Itemii din scala de performanţă necesită manipularea sau ordonarea performanţă necesită manipularea sau ordonarea blocurilor, imaginilor sau a altor materiale. blocurilor, imaginilor sau a altor materiale. Scalele Scalele Wechsler de asemenea sunt prevăzute cu tabele de cotare Wechsler de asemenea sunt prevăzute cu tabele de cotare pentru fiecare subtest, astfel încat examinatorul are o pentru fiecare subtest, astfel încat examinatorul are o imagine mai clară a „forţelor” şi „slăbiciunilor” intelectuale imagine mai clară a „forţelor” şi „slăbiciunilor” intelectuale ale individului. Diferite probe pot evalua diversele abilitati ale individului. Diferite probe pot evalua diversele abilitati ale inteligentei: de ex. Cat de bine poate o persoană să ale inteligentei: de ex. Cat de bine poate o persoană să rezolve subtestul în condiţii de presiune (unele teste sunt rezolve subtestul în condiţii de presiune (unele teste sunt cronometrate), sau să stabilească relaţia dintre cronometrate), sau să stabilească relaţia dintre deprinderile verbale şi abilitatea de a manipula materialul deprinderile verbale şi abilitatea de a manipula materialul non-verbal.non-verbal.

Page 7: INTELIGENTA (1)

Stadiile dezvoltării cognitiveStadiile dezvoltării cognitive

Jean Piaget (1896-1980)Jean Piaget (1896-1980) a utilizat a utilizat interviul interviul clinicclinic şi şi observaţia naturalăobservaţia naturală.. Referitor la Referitor la teoria dezvoltării cognitive, Piaget a afirmat teoria dezvoltării cognitive, Piaget a afirmat în mai multe rânduri (1962, 1973 că în mai multe rânduri (1962, 1973 că schemele postulate de el conţin atât o schemele postulate de el conţin atât o componentă cognitivă, cât şi una afectivă. componentă cognitivă, cât şi una afectivă. Nu există două tipuri de dezvoltare, una Nu există două tipuri de dezvoltare, una cognitivă şi alta emoţională, respectiv două cognitivă şi alta emoţională, respectiv două funcţii psihicefuncţii psihice

Page 8: INTELIGENTA (1)

a făcut observaţii detaliate ale activităţilor a făcut observaţii detaliate ale activităţilor copiilor, a discutat cu aceştia, i-a ascultat cum copiilor, a discutat cu aceştia, i-a ascultat cum vorbesc unii cu alţii, a elaborat şi prezentat vorbesc unii cu alţii, a elaborat şi prezentat numeroase teste de gândire.numeroase teste de gândire.

ProgramulProgramul său de cercetare a încercat să descrie său de cercetare a încercat să descrie tipurile de gândire caracteristice copiilor de până tipurile de gândire caracteristice copiilor de până la perioada adolescenţei.la perioada adolescenţei.

Interesul lui Piaget nu era orientat catre Interesul lui Piaget nu era orientat catre unicitatea copiilor, ci mai degrabă spre unicitatea copiilor, ci mai degrabă spre asemănările dintre copiii de vârste aproximativ asemănările dintre copiii de vârste aproximativ echivalente.echivalente.

Termenul “cognitiv”, derivat din latinescul Termenul “cognitiv”, derivat din latinescul cognosco cognosco (a cunoaşte), se referă la toate acele (a cunoaşte), se referă la toate acele activităţi implicate în achiziţia, procesarea, activităţi implicate în achiziţia, procesarea, organizarea şi utilizarea cunoştinţelor – cu alte organizarea şi utilizarea cunoştinţelor – cu alte cuvinte, toate acele abilităţi asociate cu gândirea cuvinte, toate acele abilităţi asociate cu gândirea şi cunoaşterea.şi cunoaşterea.

Page 9: INTELIGENTA (1)

STADIILE DEZVOLTARII COGNITIVESTADIILE DEZVOLTARII COGNITIVE

Piaget Piaget a afirmat că pentru a ajunge la a afirmat că pentru a ajunge la capacitatea de a gândi capacitatea de a gândi logic-formallogic-formal, adică de , adică de a dobândi funcţia de atribuire a unei judecăţi a dobândi funcţia de atribuire a unei judecăţi de valoare fiecărui element ce intră în logica de valoare fiecărui element ce intră în logica gândirii, este nevoie de parcurgerea a 4 gândirii, este nevoie de parcurgerea a 4 stadii. stadii.

stadiul senzorio-motor (0-2 ani)stadiul senzorio-motor (0-2 ani) stadiul preoperaţional (2-7 ani)stadiul preoperaţional (2-7 ani) stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani) stadiul operaţiilor formale (11- 16 ani)stadiul operaţiilor formale (11- 16 ani) Copilul, demonstra Piaget, trece prin fiecare Copilul, demonstra Piaget, trece prin fiecare

dintre aceste stadii, succesiv şi la dintre aceste stadii, succesiv şi la aproximativ vârstele menţionate mai sus. aproximativ vârstele menţionate mai sus.

Page 10: INTELIGENTA (1)

Rapiditatea cu care copilul trece prin fiecare stadiu, Rapiditatea cu care copilul trece prin fiecare stadiu, deşi este influenţată de experienţele particulare ale deşi este influenţată de experienţele particulare ale copilului, este în mod esenţial controlată prin procesele copilului, este în mod esenţial controlată prin procesele de maturizare determinate biologic. Procesul nu poate de maturizare determinate biologic. Procesul nu poate fi grăbit – copilul trebuie să fie apt (din punct de vedere fi grăbit – copilul trebuie să fie apt (din punct de vedere al maturizării) să progreseze în următorul stadiu. al maturizării) să progreseze în următorul stadiu.

La fiecare stadiu nou, repertoriului cognitiv al copilului i La fiecare stadiu nou, repertoriului cognitiv al copilului i se adaugă niveluri de gândire mai sofisticate.se adaugă niveluri de gândire mai sofisticate.

Factorii de mediu pot accelera sau încetini dezvoltarea, Factorii de mediu pot accelera sau încetini dezvoltarea, însă ordinea de parcurgere rămâne întotdeauna însă ordinea de parcurgere rămâne întotdeauna aceeaşi; un copil nu poate ajunge într-un anumit stadiu aceeaşi; un copil nu poate ajunge într-un anumit stadiu fără a-l parcurge pe cel anterior. fără a-l parcurge pe cel anterior.

Piaget defineşte structura intelectului în termenii Piaget defineşte structura intelectului în termenii schemelorschemelor şi şi operaţiilor.operaţiilor.

Rezultatul acestor experimente conduc copilul la Rezultatul acestor experimente conduc copilul la elaborarea unor “teorii” pe care Piaget le numeşte elaborarea unor “teorii” pe care Piaget le numeşte scheme cognitivescheme cognitive, despre modul de funcţionare a , despre modul de funcţionare a mediului fizic şi social.mediului fizic şi social.

Page 11: INTELIGENTA (1)

Stadiul senzorio-motor (0-2 ani)Stadiul senzorio-motor (0-2 ani)

copilul sesizează “preajma” prin percepţie şi copilul sesizează “preajma” prin percepţie şi reacţionează motorreacţionează motor

copilul îşi reprezintă copilul îşi reprezintă lumea în termeni de acţiunilumea în termeni de acţiuni (supt, (supt, apucat, privit, aruncat) apucat, privit, aruncat) nu sub formă de reprezentări nu sub formă de reprezentări interneinterne. . Apar şi interiorizează schemele de acţiune de tip Apar şi interiorizează schemele de acţiune de tip cauză-efect.cauză-efect.

Recunoaşterea propriei persoane ca agent al acţiunii şi Recunoaşterea propriei persoane ca agent al acţiunii şi apariţia primelor acte intenţionate ex. tragerea unei sfori apariţia primelor acte intenţionate ex. tragerea unei sfori în vederea mişcării unui obiect sau scuturarea unei în vederea mişcării unui obiect sau scuturarea unei jucării care produce zgomotjucării care produce zgomot

Copiii încep să-şi dezvolteCopiii încep să-şi dezvolte conceptul de sineconceptul de sine ca fiind ca fiind separat de mediul exteriorseparat de mediul exterior

Achiziţia majoră a acestei perioade esteAchiziţia majoră a acestei perioade este permanenţa permanenţa obiectuluiobiectului -conştientizarea faptului că un obiect -conştientizarea faptului că un obiect continuă să existe chiar dacă nu mai este prezent în continuă să existe chiar dacă nu mai este prezent în zona de percepţie. zona de percepţie. Acest lucru implică formarea unei Acest lucru implică formarea unei reprezentări mentale a obiectului absent.reprezentări mentale a obiectului absent.

Page 12: INTELIGENTA (1)

Stadiul preoperaţional (2-7 ani)Stadiul preoperaţional (2-7 ani)

Este denumit în acest fel pentru că un copil de această Este denumit în acest fel pentru că un copil de această vârstă nu înţelege încă anumite reguli sau operaţii. vârstă nu înţelege încă anumite reguli sau operaţii. O O operaţie operaţie este o acţiune mentală de separare, combinare, este o acţiune mentală de separare, combinare, adică de transformare mentală a informaţiei într-o manieră adică de transformare mentală a informaţiei într-o manieră logică. Copilul acţionează şi foloseşte limbajul. Se constituie logică. Copilul acţionează şi foloseşte limbajul. Se constituie funcţia semiotică, posibilitatea de a reprezenta obiecte prin funcţia semiotică, posibilitatea de a reprezenta obiecte prin semne şi simboluri (imagini, cuvinte). semne şi simboluri (imagini, cuvinte). Acest stadiu are 3 Acest stadiu are 3 caracteristici:caracteristici: egocentrismegocentrism – – copilul percepe şi interpretează lumea copilul percepe şi interpretează lumea

simbolică prin raportare la sine.simbolică prin raportare la sine. centrarea centrarea ––copilul tinde să se fixeze pe un singur copilul tinde să se fixeze pe un singur

aspect al unei situaţii sau al unui obiect la un moment aspect al unei situaţii sau al unui obiect la un moment dat. Ex. clasifică obiectele în funcţie de o singură dat. Ex. clasifică obiectele în funcţie de o singură trăsătură (culoare, formă etc.) trăsătură (culoare, formă etc.) Piaget Piaget consideră această consideră această caracteristică a fi prezentă datorită incapacităţii copilului caracteristică a fi prezentă datorită incapacităţii copilului de a-şi centra atenţia asupra mai multor aspecte ale unei de a-şi centra atenţia asupra mai multor aspecte ale unei acţiuni în acelaşi timp.acţiuni în acelaşi timp.

ireversibilitatea-ireversibilitatea- incapacitatea de a reface în sens incapacitatea de a reface în sens invers, în plan mental o serie de paşi ai unui invers, în plan mental o serie de paşi ai unui raţionament.raţionament.

Page 13: INTELIGENTA (1)

Stadiul operaţiilor concrete (7-11ani)Stadiul operaţiilor concrete (7-11ani)

are loc are loc declinuldeclinul egocentrismului egocentrismului prin dezvoltareaprin dezvoltarea abilităţii de abilităţii de decentraredecentrare (copilul acum poate să ia simultan în considerare mai (copilul acum poate să ia simultan în considerare mai multe aspecte ale unei situaţii ).multe aspecte ale unei situaţii ).

Apare şi Apare şi reversibilitatea reversibilitatea adică abilitatea de a înţelege faptul că adică abilitatea de a înţelege faptul că fiecare operaţie asupra unui obiect implică şi reversul ei.fiecare operaţie asupra unui obiect implică şi reversul ei.

Sistemul de gândire este bazat pe operaţii concrete descris de Sistemul de gândire este bazat pe operaţii concrete descris de Piaget în termeni de grupări matematice: ex.Piaget în termeni de grupări matematice: ex. incluziunea datelorincluziunea datelor (A+B=C) şi (A+B=C) şi tranzitivitatea tranzitivitatea (A>B;B>C deci A>C).(A>B;B>C deci A>C).

Este perioada în care se formează aparatul logic, respectiv sistemele Este perioada în care se formează aparatul logic, respectiv sistemele de operaţii care funcţionează împreună şi duc la dezvoltarea de operaţii care funcţionează împreună şi duc la dezvoltarea capacităţii de deducţie. capacităţii de deducţie. Acum apare Acum apare raţionamentul progresiv raţionamentul progresiv (deductiv(deductiv):): de la cauză la efect, de la condiţie la consecinţe. de la cauză la efect, de la condiţie la consecinţe.

Achiziţionarea procesului de conservare a numerelor (la 6 ani), a Achiziţionarea procesului de conservare a numerelor (la 6 ani), a cantităţii (la 7 ani) şi a greutăţii (la 9 ani.)cantităţii (la 7 ani) şi a greutăţii (la 9 ani.)

Copilul rămâne totuşi cantonat în limitele informaţiei prezente şi nu Copilul rămâne totuşi cantonat în limitele informaţiei prezente şi nu se poate detaşa de datele actuale sau ale experienţei imediat se poate detaşa de datele actuale sau ale experienţei imediat anterioare.anterioare.

Page 14: INTELIGENTA (1)

În această etapă copiii sistematizează, adună, În această etapă copiii sistematizează, adună, cataloghează fel de fel de obiecte.cataloghează fel de fel de obiecte.

În activitatea lor confecţionarea ierbarelor, În activitatea lor confecţionarea ierbarelor, folosirea clasoarelor filatelice, etc., sunt repere folosirea clasoarelor filatelice, etc., sunt repere extrem de utile de a se oboşnui cu aspectele extrem de utile de a se oboşnui cu aspectele mai complexe ale proceselor de gândire. mai complexe ale proceselor de gândire.

Comparaţia funcţionează din plin, deşi Comparaţia funcţionează din plin, deşi subiectivist; ea permite totuşi copilului să-şi subiectivist; ea permite totuşi copilului să-şi exprime o părere, să pledeze pentru o exprime o părere, să pledeze pentru o preferinţă, să o motiveze sau să respingă o preferinţă, să o motiveze sau să respingă o propunere.propunere.

Page 15: INTELIGENTA (1)

Stadiul operaţiilor formal-logice (începând cu 11-12 Stadiul operaţiilor formal-logice (începând cu 11-12 ani)ani)

Apare Apare abstractizareaabstractizarea în gândire în gândire Această perioadă este caracterizată prin Această perioadă este caracterizată prin

prezenţa definitivă a proprietăţilor de tip prezenţa definitivă a proprietăţilor de tip IRNC IRNC (identitate, reciprocitate, (identitate, reciprocitate, negaţie,corelaţie)negaţie,corelaţie) proprietăţi implementate în proprietăţi implementate în stadiul anterior, deci gândire de tip logic.stadiul anterior, deci gândire de tip logic.

Se testează sistematic ipotezeleSe testează sistematic ipotezele Acum apar: proporţionalitatea, raţionamentul Acum apar: proporţionalitatea, raţionamentul

prin analogie fără feed-back concret, prin analogie fără feed-back concret, capacitatea de a rezista contrasugestiilor.capacitatea de a rezista contrasugestiilor.

Preocupări în legătură cu viitorul, cu problemele Preocupări în legătură cu viitorul, cu problemele ipotetice şi cele ideologice.ipotetice şi cele ideologice.

Copilul este capabil să opereze asupra Copilul este capabil să opereze asupra operaţiilor, asupra propoziţiilor sau enunţurilor operaţiilor, asupra propoziţiilor sau enunţurilor verbale ca atare, parcurgând cu uşurinţă verbale ca atare, parcurgând cu uşurinţă drumul dinspre trecut spre viitor şi invers.drumul dinspre trecut spre viitor şi invers.

Page 16: INTELIGENTA (1)

Etapa 11-15 ani de formare a independenţei gândirii pe Etapa 11-15 ani de formare a independenţei gândirii pe baza folosirii unui aparat bogat de raţionamente şi baza folosirii unui aparat bogat de raţionamente şi judecăţi, prin elaborarea experienţelor, prin verificarea judecăţi, prin elaborarea experienţelor, prin verificarea teoriilor şi prin însuşirea primelor noţiuni despre lume în teoriilor şi prin însuşirea primelor noţiuni despre lume în mod ştiinţific.mod ştiinţific.

În concluzie, pentru dezvoltare este necesară În concluzie, pentru dezvoltare este necesară interiorizarea acţiunii prin: interiorizarea acţiunii prin: mecanismul semioticmecanismul semiotic-- trecerea de la acţiunea cu obiecte la operaţiile cu trecerea de la acţiunea cu obiecte la operaţiile cu reprezentări, teme, simboluri şi prin reprezentări, teme, simboluri şi prin mecanismul mecanismul operatoriuoperatoriu -compunerea acţiunilor şi a operaţiilor într--compunerea acţiunilor şi a operaţiilor într-un sistem.un sistem.

Etapa 15-18 ani care corespunde cu adolescenţa, Etapa 15-18 ani care corespunde cu adolescenţa, denumită şi etapa creatoare. În această etapă de denumită şi etapa creatoare. În această etapă de cristalizare a stilului personal se conturează preferinţele cristalizare a stilului personal se conturează preferinţele şi antipatiile de durată, se arborează principii şi teorii. şi antipatiile de durată, se arborează principii şi teorii. Adolescentul îşi foloseşte cu vioiciune şi entuziasm Adolescentul îşi foloseşte cu vioiciune şi entuziasm gândirea, poate uneori prea explosiv dar întotdeauna gândirea, poate uneori prea explosiv dar întotdeauna îndreptat spre a rezolva “punctele nevralgice” ale epocii îndreptat spre a rezolva “punctele nevralgice” ale epocii în care trăieşte.în care trăieşte.

Page 17: INTELIGENTA (1)

Stadiile dezvoltarii sociale Erik Stadiile dezvoltarii sociale Erik EriksonErikson

Cele 8 etape de dezvoltare psihosocială sunt :Cele 8 etape de dezvoltare psihosocială sunt :1. Încredere versus neîncredere (de la naştere până la un an);La intrarea 1. Încredere versus neîncredere (de la naştere până la un an);La intrarea

în lume, copilul este complet dependent de alţii. Dacă prima persoană în lume, copilul este complet dependent de alţii. Dacă prima persoană care are grijă de copil (de regulă mama) vine în întâmpinarea nevoilor care are grijă de copil (de regulă mama) vine în întâmpinarea nevoilor copilului, atunci copilul învaţă să aibă încredere în acea persoană şi copilului, atunci copilul învaţă să aibă încredere în acea persoană şi acest fapt se generalizează în capacitatea copilului de a avea încredere acest fapt se generalizează în capacitatea copilului de a avea încredere în alţii şi în sine însuşi.în alţii şi în sine însuşi.

2. Autonomie versus nesiguranţă, incapacitate de asumare a rolurilor (de 2. Autonomie versus nesiguranţă, incapacitate de asumare a rolurilor (de la 1 la 3 ani);De îndată ce capătă controlul voluntar al acţiunilor lor – la 1 la 3 ani);De îndată ce capătă controlul voluntar al acţiunilor lor – învăţând să meargă, să vorbească, să se hrănească etc – copiii devin învăţând să meargă, să vorbească, să se hrănească etc – copiii devin foarte activi şi acest fapt naşte dorinţa părinţilor de a-i controla. foarte activi şi acest fapt naşte dorinţa părinţilor de a-i controla. Rezultatul luptei din această perioadă este în direcţia autonomiei dacă Rezultatul luptei din această perioadă este în direcţia autonomiei dacă copilul îşi însuşeşte un sens pozitiv al autocontrolului. Rezultatul va fi copilul îşi însuşeşte un sens pozitiv al autocontrolului. Rezultatul va fi în direcţia ruşinii şi nesiguranţei dacă copilul îşi însuşeşte faptul că în direcţia ruşinii şi nesiguranţei dacă copilul îşi însuşeşte faptul că orice face este inadecvat sau rău.orice face este inadecvat sau rău.

3. Iniţiativă versus vinovăţie ( de la 3 la 5 ani);Având obţinut controlul 3. Iniţiativă versus vinovăţie ( de la 3 la 5 ani);Având obţinut controlul asupra propriilor acţiuni, copilul va începe să-şi plănuiască acţiunile asupra propriilor acţiuni, copilul va începe să-şi plănuiască acţiunile în avans, ceea ce poate conduce la o criză vis-a-vis de abilitatea de a în avans, ceea ce poate conduce la o criză vis-a-vis de abilitatea de a plănui. O rezolvare pozitivă determină un simţ al iniţiativei (abilitatea plănui. O rezolvare pozitivă determină un simţ al iniţiativei (abilitatea de a plănui şi iniţia noi acţiuni), pe când o rezolvare negativă de a plănui şi iniţia noi acţiuni), pe când o rezolvare negativă determină un simţ al vinovăţiei relativ la propriile planuri şi un simţ al determină un simţ al vinovăţiei relativ la propriile planuri şi un simţ al inabilităţii de a-şi ghida propriul viitor.inabilităţii de a-şi ghida propriul viitor.

4. Încredere în sine versus inferioritate (de la 5 la 12 ani);Copilul devine 4. Încredere în sine versus inferioritate (de la 5 la 12 ani);Copilul devine treptat implicat în rezolvarea de sarcini cum ar fi cerinţele şcolii, treptat implicat în rezolvarea de sarcini cum ar fi cerinţele şcolii, necesităţile casei şi alegerea jocurilor. Dacă învăţarea lecţiei acum va necesităţile casei şi alegerea jocurilor. Dacă învăţarea lecţiei acum va fi „plăcerea muncii terminate prin atenţie susţinută şi stăruinţă fi „plăcerea muncii terminate prin atenţie susţinută şi stăruinţă perseverentă”, atunci aceasta va dezvolta un simţământ al perseverentă”, atunci aceasta va dezvolta un simţământ al competenţei sau al încrederii în sine. Rezolvarea fără succes a competenţei sau al încrederii în sine. Rezolvarea fără succes a sarcinilor va dezvolta la copil un sentiment de inferioritate.sarcinilor va dezvolta la copil un sentiment de inferioritate.

Page 18: INTELIGENTA (1)

5. Identitate versus confuzie de 5. Identitate versus confuzie de identitate(adolescenţă);Identitatea este simţământul identitate(adolescenţă);Identitatea este simţământul cuiva despre cine este şi încotro se îndreaptă în viaţă. cuiva despre cine este şi încotro se îndreaptă în viaţă. Adolescenţii trebuie să-şi piardă identitatea şi să-şi Adolescenţii trebuie să-şi piardă identitatea şi să-şi construiască o nouă identitate corespunzătoare vieţii construiască o nouă identitate corespunzătoare vieţii de adult. Rezolvarea cu succes a acestei probleme de adult. Rezolvarea cu succes a acestei probleme naşte o persoană cu o identitate pozitivă, care va fi naşte o persoană cu o identitate pozitivă, care va fi capabilă să fiinţeze în moduri benefice atât pentru capabilă să fiinţeze în moduri benefice atât pentru sine, cât şi pentru societate. Insuccesul în rezolvarea sine, cât şi pentru societate. Insuccesul în rezolvarea acestei probleme va naşte o persoană cu o identitate acestei probleme va naşte o persoană cu o identitate confuză (lipsa unei identităţi stabile) sau cu o confuză (lipsa unei identităţi stabile) sau cu o identitate negativă (o astfel de persoană este identitate negativă (o astfel de persoană este nesănătoasă sau antisocială).nesănătoasă sau antisocială).

6. Afirmarea identităţii versus izolare socială (începutul 6. Afirmarea identităţii versus izolare socială (începutul perioadei adulte);Afirmarea identităţii este capacitatea perioadei adulte);Afirmarea identităţii este capacitatea de a săvârşi afilieri concrete şi parteneriate şi de a săvârşi afilieri concrete şi parteneriate şi dezvoltarea unui puternic simţământ etic, care să dezvoltarea unui puternic simţământ etic, care să permită să reuşeşti asemenea implicări chiar dacă ele permită să reuşeşti asemenea implicări chiar dacă ele cer sacrificii semnificative şi compromisuri. Începutul cer sacrificii semnificative şi compromisuri. Începutul perioadei adulte este timpul pentru învăţarea perioadei adulte este timpul pentru învăţarea împărţirii sinelui cu o altă persoană . O persoană care împărţirii sinelui cu o altă persoană . O persoană care nu reuşeşte acest lucru va trece prin viaţă cu un nu reuşeşte acest lucru va trece prin viaţă cu un simţământ al izolării, chiar dacă este înconjurată de simţământ al izolării, chiar dacă este înconjurată de alte persoane.alte persoane.

Page 19: INTELIGENTA (1)

7. Capacitatea de a trăi, nevoia de a fi util semenilor 7. Capacitatea de a trăi, nevoia de a fi util semenilor versus stagnare şi sentimentul inutilităţii (mijlocul versus stagnare şi sentimentul inutilităţii (mijlocul perioadei adulte);Criza sau problema celei mai lungi perioadei adulte);Criza sau problema celei mai lungi etape, ce se întinde de la 25 la 65 ani, are de a face cu etape, ce se întinde de la 25 la 65 ani, are de a face cu generativitatea, adică un simţământ al contribuţiei generativitatea, adică un simţământ al contribuţiei proprii la următoarele generaţii, care se poate împlini proprii la următoarele generaţii, care se poate împlini prin grija faţă de copii, învăţarea acestora sau prin prin grija faţă de copii, învăţarea acestora sau prin munca în folosul colectivităţii. Aceia care nu reuşesc munca în folosul colectivităţii. Aceia care nu reuşesc acest lucru vor intra în ceea ce se numeşte stagnare, acest lucru vor intra în ceea ce se numeşte stagnare, adică un simţământ al inutilităţii şi al lipsei de sens.adică un simţământ al inutilităţii şi al lipsei de sens.

8. Integritate versus disperare (sfârşitul perioadei adulte 8. Integritate versus disperare (sfârşitul perioadei adulte până la moarte);Dacă o persoană a rezolvat cu succes până la moarte);Dacă o persoană a rezolvat cu succes conflictele din etapele anterioare, va avea un conflictele din etapele anterioare, va avea un simţământ al împlinirii sau al integrităţii. Trăsătura simţământ al împlinirii sau al integrităţii. Trăsătura cheie a unei astfel de persoane este înţelepciunea, o cheie a unei astfel de persoane este înţelepciunea, o abilitate de a privi viaţa într-un mod detaşat şi a vedea abilitate de a privi viaţa într-un mod detaşat şi a vedea adevăruri complete şi totodată de a oferi sfaturi celor adevăruri complete şi totodată de a oferi sfaturi celor care trec prin etapele precedente. La cealaltă extremă, care trec prin etapele precedente. La cealaltă extremă, eşecul în rezolvarea crizelor din etapele anterioare va eşecul în rezolvarea crizelor din etapele anterioare va duce la disperare, un simţământ al neputinţei şi duce la disperare, un simţământ al neputinţei şi amărăciunii, care vine din senzaţia că viaţa a fost amărăciunii, care vine din senzaţia că viaţa a fost neîmplinită şi se va sfârşi neîmplinită.Ceea ce trebuie neîmplinită şi se va sfârşi neîmplinită.Ceea ce trebuie subliniat în legătură cu etapizarea de mai sus este subliniat în legătură cu etapizarea de mai sus este faptul că dimensiunea personalităţii pentru fiecare faptul că dimensiunea personalităţii pentru fiecare etapă poate fi descrisă ca un continuum între doi poli etapă poate fi descrisă ca un continuum între doi poli opuşi. opuşi.

Page 20: INTELIGENTA (1)

Un pol este pozitiv, întăreşte persoana Un pol este pozitiv, întăreşte persoana şi favorizează o dezvoltare sănătoasă pe şi favorizează o dezvoltare sănătoasă pe termen lung, celălalt pol este negativ, termen lung, celălalt pol este negativ, slăbeşte persoana şi face ca dezvoltarea slăbeşte persoana şi face ca dezvoltarea sănătoasă pe termen lung să fie mult sănătoasă pe termen lung să fie mult mai dificilă. Cel mai adesea, o persoană mai dificilă. Cel mai adesea, o persoană rezolvă un conflict undeva între cele rezolvă un conflict undeva între cele două extreme. De exemplu, un copil două extreme. De exemplu, un copil iese de obicei din primul stadiu undeva iese de obicei din primul stadiu undeva între extremele încredere şi între extremele încredere şi neîncredere, el nu va fi complet neîncredere, el nu va fi complet încrezător, dar nici complet încrezător, dar nici complet neîncrezător. neîncrezător.

Page 21: INTELIGENTA (1)

De menţionat este faptul că, de modul cum se De menţionat este faptul că, de modul cum se rezolvă criza într-o anumită etapă depinde rezolvarea rezolvă criza într-o anumită etapă depinde rezolvarea crizei în etapa următoare. Dar Erikson a considerat crizei în etapa următoare. Dar Erikson a considerat că nu este totul pierdut dacă o persoană nu rezolvă o că nu este totul pierdut dacă o persoană nu rezolvă o criză dată într-o direcţie sănătoasă. Dând un mediu criză dată într-o direcţie sănătoasă. Dând un mediu social corespunzător, este posibil să se schimbe social corespunzător, este posibil să se schimbe rezultatul etapei precedente, dar schimbarea de la un rezultatul etapei precedente, dar schimbarea de la un capăt la altul este dificilă.În cadrul teoriei dezvoltării capăt la altul este dificilă.În cadrul teoriei dezvoltării psihosociale a lui Erikson, interacţiunea este un psihosociale a lui Erikson, interacţiunea este un element de bază care însoţeşte omul în trecerea sa element de bază care însoţeşte omul în trecerea sa prin fiecare dintre etapele postulate de acesta. prin fiecare dintre etapele postulate de acesta. Interacţiunea este, ca şi în cazul modelului propus de Interacţiunea este, ca şi în cazul modelului propus de Freud, interpretată ca o modalitate normală a omului Freud, interpretată ca o modalitate normală a omului de a fi în lume, de a trece prin fiecare etapă de a fi în lume, de a trece prin fiecare etapă postulată, de a rezolva situaţiile problematice postulată, de a rezolva situaţiile problematice apărute într-o modalitate satisfăcătoare sau nu, dar apărute într-o modalitate satisfăcătoare sau nu, dar fără să fie analizată în mod explicit. fără să fie analizată în mod explicit.   Deci, în cadrul Deci, în cadrul teoriei psihosociale, procesul de socializare se teoriei psihosociale, procesul de socializare se desfăşoară de-a lungul vieţii omului, cu o eficienţă desfăşoară de-a lungul vieţii omului, cu o eficienţă mai mare sau mai mică, în funcţie de capacitatea mai mare sau mai mică, în funcţie de capacitatea omului de a rezolva situaţiile problematice apărute în omului de a rezolva situaţiile problematice apărute în cadrul fiecărei etape şi, totodată, în funcţie de cadrul fiecărei etape şi, totodată, în funcţie de modalităţile în care omul este ajutat sau nu să modalităţile în care omul este ajutat sau nu să rezolve respectivele situaţii problematice. rezolve respectivele situaţii problematice.             11 Peter Peter GrayGray, Psychology, Psychology, Worth Publishers, Inc., New York, 1991, , Worth Publishers, Inc., New York, 1991, pp. 450-451pp. 450-451  

Page 22: INTELIGENTA (1)

MULŢUMESC!