Ce este EQ?

Ce este Inteligenta Emotionala?

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale

Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

Auto–Constientizarea

* Determinarea punctelor forte si a limitarilor* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si impactul acestora asupra celorlalti.* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

Managementul Emotiilor

* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Auto–motivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.

Abilitati sociale

* Ascultare activa* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare* Asertivitate* Gestionarea conflictelor

Beneficiile Inteligentei Emotionale

* Performante marite* Motivatie imbunatatita* Inovatie sporita* Incredere* Leadership si management eficient* Munca in echipa excelenta

Originile conceptului de „Inteligenta Emotionala”

Termenul „inteligenta emotionala” a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui Socrate (470 – 399 iHr)„Cunoaste-te pe tine insuti”. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament „Nu fa altuia ce tie nu-ti place” si „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” pot fi vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: ”Inteligente Multiple”. El argumenta ca exista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : „ Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti”. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.

Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

* Inteligenta Matematica–Logica(IQ)* Inteligenta Interpersonala(IE)* Inteligenta Spatiala* Inteligenta Ritmic–Muzicala* Inteligenta Intrapersonala(IE)* Inteligenta Kinestetica* Inteligenta Lingvistic–Verbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu coeficientul IQ. Principalele dileme le-au reprezentat tntrebarile: „Este cineva innascut cu un anumit IQ si nimic nu poate modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si antrenata?” si „De ce anumite persoane inteligente au performante scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite?”. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum stresul si aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata nu de cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se pune problema si in cazul Inteligentei Emotionale. Decat sa se masoare anumiti coeficienti, este mai util sa se identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care exista si de a invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient. Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.

A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele :

Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie:

* Sa remarce emotiile* Sa simta emotiile* Sa sesizeze ce anume transmite emotia* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii

Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de Inteligenta Emotionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. In realitate ambele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala stabileste importanta emotiilor in viata de zi cu zi.

Importanta EQInainte de a se defini termenul de Inteligenta Emotionala caracteristile sale erau definite prin termeni precum „caracter”, „personalitate”, „abilitati fine” sau „maturitate”. In Statele Unite ale Americii companiile de varf au introdus Inteligenta Emotionala ca o componenta vitala a filozofiei de conducere a oricarei organizatii de succes. In gereral este acceptat ca Inteligenta Emotionala este o conditie esentiala pentru toate training-urile manageriale. Angajatii realizeaza rapid ca oamenii inteligenti emotional sunt o avere pentru orice companie deoarece emotiile sunt o parte integranta a naturii umane.Emotiile ne conduc viata; uneori scapa de sub control si nu avem dispozitia necesara sa le controlam. Multe persoane isi traiesc viata fiind infirmi emotional; nefiind capabili sa inteleaga complet si /sau sa exprime ceea ce simt. Zona emotionala nu este un subiect tabuu.

. Felul in care emotiile noastre functioneaza reprezinta o stiinta in adevaratul sens al cuvantului. Inteligenta Emotionala implica un proces indelung de dezvoltare personala continua.

Putine persoane recunosc cat de neantrenati sunt cand vine vorba de comunicare intima si exprimarea sentimentelor, cine suntem cu adevarat, si de ce simtim cu adevarat. Pana recent, activitatile si procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante ca cele emotionale. In realitate ambele sunt de importante egale. Inteligenta Emotionala implica readucerea emotiilor la adevaratul lor loc in viata noastra de zi cu zi, utilizarea ei este relevanta pentru oricine si este aplicabila in toate mediile si profesiile.

Descoperiri in urma cercetarilor

Se pune urmatoarea intrebare: Este inteligenta emotionala o predictie mai buna pentru succes decat abilitatile tehnice si intelectuale?Daniel Goleman a condus un studiu in 1998 in care a aplicat 15 chei de competenta managerilor. Patru din acestea erau legate de abilitati tehnice si intelectuale, unde restul ar putea fi privite ca si competente emotionale.

Rezultatul a indicat ca 67% din abilitatile care duceau la performante au fost competente emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale. Inteligenta Intelectuala este esentiala cand vine vorba despre conducere. Cu cat urci pe scara ierarhica a unei organizatii cu atat mai importanta devine inteligenta emotionala. In acelasi timp importanta abilitatilor tehnice pare sa descreasca. Totusi, doar o singura abilitate tehnica a facut diferenta intre cei cu ganduri inalte si managerii obisnuiti: gandirea de ansamblu. Cu alte cuvinte, mult mai sus in ierarhia unei organizatii, managerul trebuie sa aibe gandire conceptuala si indemanare de planificare strategica.

La corporatia Pepsi Cola, competentele emotionale care prevad succesul managerial au fost: adaptabilitate, empatie, incredere de sine, si dorinta de a dezvolta si invata pe ceilaltii. Managerii care poseda aceste calitati si-au intrecut obiectivele cu 15 pana la 20 la suta, iar managerii care nu le poseda au o performanta cu pana la 20 la suta mai mica. Pentru a doua categorie, cele mai importate caracteristici au fost rigiditatea si slaba relatie interpersonala. Managerii ineficienti au dat dovada de comportamente precum:

Slab auto-control - Au fost incapabili sa faca fata eficient presiunii si au fost predispusi la impulsivism capricii si izbucniri emotionale agresive.

Excesivism in ambitie - De multe ori au obtinut succesul prin sacrificiul altor persoane. Slabe abilitati sociale - Au aratat lipsa de sensibilitate si empatie. Fiind abraziv creeaza frecare la un nivel

social. Cum ne manevram emotiile, au consecinte pentru normalitatea noastra psihica.

Descoperiri stiintitifice recente

Intr-un studiu efectuat pe un esantion de cateva sute de studenti la medicina la University of North Carolina cu varsta cuprinsa in jurul celei de douazeci de ani, li s-a analizat nivelul de ostilitate fata de societate. Dupa o perioada de 25 de ani, numarul celor cu nivelul cel mai ridicat de agresivitate care nu au mai fost in viata a fost de sapte ori mai mare decat al celorlaltora.

Din 100 de pacienti pregatiti sa treaca peste o operatie de transplant de maduva la universitatea din Minnesota (o procedura de risc foarte mare) 12 din 13 cei mai deprimati au fost morti in mai putin de un an. Dar dintre cei 87 care nu au fost deprimati, 34 au fost inca in viata la sfarsitul anului.

Noua stiinta ce se ocupa cu imunitatea neuro psihica ne arata ca exista legaturi neuro chimice intre creier – in special centrii emotionali – si sistemul imun. Intr-un studiu efectuat la Harvard, 122 de persoane care au suferit de un prim atac de cord au fost evaluati in functie de optimism. Opt ani mai tarziu, dintre cei 25 de barbati cu cel mai mare grad de pesimism, 21 au murit; iar dintre cei 25 cu gradul cel mai ridicat de optimism, doar 6 au murit. Howard Friedman de la Universitatea din California a descoperit ca emotiile disruptive sunt un factor de risc medical la fel de puternic ca si fumatul.

In partea pozitiva, managementul inteligent al emotiilor dificile pare sa ajute corpul in lupta impotriva bolilor. Medicii au fost invatati ca sistemul imunitar si creierul sunt organe complet separate si de aceea au desconiderat impactul emotiilor. Noua stiinta despre imunitate neuro-psihica ne arata ca sunt legaturi bio-chimice intre creier - in special centrii emotionali - si sistemul imunitar, deschizand astfel calea catre explicarea modului in care emotiile afecteaza sanatatea. Emotiile functioneaza ca semnale, atragand atentia asupra zonelor care necesita examinare si dezvoltare

Constientizarea EQ

Mariti gradul de constientizare pentru a spori Inteligenta Emotionala

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (EQ)

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor, interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial, experientele anterioare, sistemele de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (EQ) ajuta la intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie de diverse situatii.

„Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent ” – Doc Childre

Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile:

1. Foloseste propozitii ce incep cu „Eu cred”2. Folosind constient declaratia „Eu cred” se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o persoana responsabila

pentru propriile estimari3. Regulat angajaza-te in dialoguri si analize interioare4. Constientizeaza mesajul pe care ti-l transmiti inconstient. Alege un anumit moment pe zi in care sa pornesti

un dialog interior5. Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta6. Gandeste-te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur

7. Acorda-ti cateva minute dupa ce te-ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau prietenul, in care incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate. Asigura-te ca esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. Fiind calm vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil si rational si poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au tendinta sa fie inexacte, chiar irationale.

8. Intreaba pe alti despre opiniile lor. Orice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr-o alta perspectiva. Pentru o obiectivitate maxima intreaba-i pe ceilaltii cum au perceput sau au apreciat un anumit moment sau o anumita situatie.

Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sau evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru. Facand aceasta distinctie, se asuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile, sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine in contact.

Constientizarea informatiilor senzoriale

Prin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar.

Urmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:

Zilnic o Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosurio Fii atent la cat mai multe suneteo Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau

In timpul intalnirilor o Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu-te doar pe perceptiile senzorialeo Remarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele:o Mentin sau evita contactul vizual?o Un vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea?o Participantii zambesc sau se incrunta?o Membrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea?o Persoanele vorbesc tare sau atenuat?o Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?

Repetand aceste exercitii poti deveni constient, cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa realizezi estimari corecte.

Constientizarea sentimentelor

Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza informatii importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Uneori avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina

oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica.

„In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor si pozitiilor” – Margaret Wheatley

Urmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:

Fii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor Sentimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. Tinzand spre aceste simptome, se poate intelege ce

reflecta sentimentele respective (de exemplu daca transpiri probabil esti speriat). Monitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vorba (de exemplum

inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa) Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica sentimentele

ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.

Tinerea unui jurnal al sentimentelor

Se pot face notatii zilnice care sa urmareasca:

Evenimente semnificative ce au avut loc Ce emotii au aparut? Ce factori le-au cauzat? Care au fost reactiile si comportamentul? Ce efect au avut asupra celorlalti?

Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt cele mai frecvente. Prin aceasta metoda se constientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate.

Prin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase se pot gasi modalitati de reactie in astfel de cazuri. Printr-o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o privire alternativa asupra respectivului sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din care se poate trage cele mai multe concluzii.

Constientizarea intentiilor - Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu adevarat constient de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa influentezi cursul unei anumite actiuni. Uneori confundam o intentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe cea care este in spatele acesteia.

Constientizarea actiunilor - Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai atitudinilor si sentimentelor noastre. Modul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non-verbal sunt indicatori ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa analizam si sa monitorizam actiunile celorlalti pentru a descoperi sabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii. Prin constientizarea lor poti sa schimbi cursul actiunii.

Imaginea proprieCheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla, rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul sau o percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.El descopera metode ingenioase

pentru a se autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire. Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului. Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele, dorintele – trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu cine suntem, sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.

Cand parerea despre propria persoana este una pozitiva, ne simtim plini de viata si capabili de a ne asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta, incordata, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredere in altii, se retrage si evita conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.

Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv si speranta ca altii vor veni si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizante, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.

Auto deceptiaAUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea slabiciunilor si evitarea realitatii.

*Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec.

Exemplu:Intr-o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii :„Sunt foarte atent”; „Incerc sa rezolv”; „Am sa lucrez la ea”

Intr-o relatie negativa:„El niciodata nu asculta”; „Ea este atat de iritata”; „El todeauna vrea numai cum stie el”; „Ea este atat de neprevazuta”

De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de a ne supraestima propriile puteri si importanta(orgoliul). Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare contributie in familie, 70% afirma, „Eu”. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti.

*Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu

Exemplu:In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.

*Inventam scuze pentru esecul nostru

Exemplu:Studentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura, drogurile, etc. Aceste suze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de rezultate bune daca ar fi fost incercat.

Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori.

Auto motivarea

Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba o referinta interna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au o referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul.

O persoana cu o referinta exterioara atribuie esecul unei anumite actiuni, unor factori pe care nu ii poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii lor, psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.

O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare. Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu referinta interna sunt predispuse sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.

Barierele EQSunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul dezvoltarii Inteligentei Emotionale este intelegerea emotiilor si invatarea modului in care sa le administram.

Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. Toate cele 3 aspecte se leaga intre ele, dar se diferentiaza doua zone particulare: Managementul Stresului si Managementul Furiei. Dupa cum se va vedea aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Daca reusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim semnificativ calitatea vietii.

Controlul Emotiilor

Auto-controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. Auto-controlul emotional nu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care pot supune la risc, gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice.

Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de cum isi exprima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:

Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale Cum sa manipulezi impulsurile agresive

Aceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei Emotionale.

AsertivitateaCa si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.

Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei dintre tine si acea persoana, ci si o distantare emotionala adecvata. Neimplicarea in intimitatea unei persoane presupune de

exemplu evitarea intrebarilor personale sau oferirea de sfaturi nesolicitate. O atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.

Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere atat interesele lor, cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.

Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte, ci reprezinta o exprimare increzatoare si controlata, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent emotional). Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducere in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata de persoanele din jur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.

Suportul emotionalSuportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce descrii in cuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum alte lucruri.

Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

Respectul Loialitatea Toleranta Incurajarea Atitudinea pozitiva Empatia Flexibilitatea

Intr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla „comportamentul non-verbal” al unei relatii. Cum mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce exprima o persoana. Carl Rogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai bine: ”atitudine pozitiva neconditionala ”.

Abilitatile SocialeAbilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedera psihologic este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand propriile nevoi. Trebui sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win).

„Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata ” – Stephen Grellet

Acceptarea Celorlalti

Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.

In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super–generalizari. Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. Levi–Straus, un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie de diferentele pe care le observam. „Sunt mai puternic deci sunt mai bun”. Este important sa intelegem ca a fi diferit nu implica a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.

Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana „rea” ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.

Shakespeare a spus : „Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi.” Ar trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.

Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si fata de noi se datoreaza a doua credinte eronate:

Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens.

A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita care a modelat aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu. Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam: „Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care le intalnim?”.

IncredereaIncrederea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul emotional cu cealalta persoana.

Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea persoana sa fie mahnita, iritata, nervoasa si cinica.

Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de incredere la nivel inalt, membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict intr-o maniera constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile defense, competitia nesanatoasa si sabotajul.

Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e caracterizata de onestitate, respect si credibilitate. O persoana competenta este cea care isi face bine treaba pe care spune ca o poate face. Covey pune o intrebare interesanta: „Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent.” Defapt ne dorim si caracter si competenta.

AscultareaExista mai multe stiluri de ascultare si de asemeni exista diverse tipuri de ascultare care se potrivesc unor situatii diferite. Persoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa asculte cu jumatate de ureche. Uneori conversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din situatii similare nu necesita toata atentia celui care asculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este faptul ca in special persoanele carora le e greu sa inteleaga si sa exprime propriile sentimente se folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase. Important este sa ascultam si cu o ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul, sa percepem si sentimentele si sa ne punem intrebarea: „Aceasta persoana oare incerca sa-mi spuna cu totul alceva?”.

Modurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:

ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba decat la cuvinte ascultare tehnica - discutie interactiva din campul propriu de expertiza ascultare empatica - ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am fi in locul ei ignorare sau simulare a interesului interesat

Toate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general exista tendinta de a pica in anumite tipare. Cand apare un astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor situatii. Destul de des reusim sa nu fim suficient de empatici precum cere conjunctura.

„EMPATIE” vine din cuvantul german „einfulling” care literar inseamna „simtire interioara”. Empatia este abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a comunica aceasta intelegere persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu inima cat si cu capul si implica experimentarea sentimentelor celorlalti pastrandu-se distanta si identitatea fiecaruia. O persoana empatica va raspunde corect la durerea sufleteasca a celui de alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane sunt simtite si intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale partenerului de conversatie.

Apatia

Apatia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. Persoana apatica nu se implica, nici nu-si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte persoane. In societatea moderna, un anumit grad de apatie este necesar pentru supravietuirea fizica si mentala. Daca relationam cu toate persoanele empatic circuitele noastre inter-personale se vor supra-incarca si energia acumulata va refula. Aceasta poate afecta relatiile in mod nedorit.

Neutralitatea

Neutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. O atitudine de lipsa de grija poate face pe cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. O atitudine neutra si o lipsa de interes din partea unui manager este transmisa de multe ori angajatilor, datorita tendintei generale de a ne feri de emotii. Multi manageri se simt amenintati de propriile emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit-o fiind aceea de a le ignora. Aceasta ii determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr-o astfel de situatie, atitudinea neutra face dificila comunicarea.

Empatia

Empatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente par sa se contrazica intre ele. Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu duce la afectarea identitatii. Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie. Empatia poate fi descrisa ca o implicare detasata in raport cu o alta persoana si sentimentele acesteia.

Empatia poate fi descrisa prin:

Mentinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. Persoana empatica trebuia sa simta sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a sentimentelor acesteia

Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si acceptarea sentimentelor, chiar daca s-ar raspunde diferit intr-o situatie similara

Facilitatea verbala a comunicarii printr-un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate persoane. Persoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi intensitate

Simpatia

Simpatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. Ea este definita ca manifestandu-se prin „sentimente pentru cealalta persoana” si nu prin „sentimente alaturi de cealalta persoana” ca in cazul empatiei. Prin super-identificarea cu cealalta persoana, persoana isi pierde propria identitate si nu mai poate sa acorde asistenta. O persoana caracterizata de simpatie poate deveni complesita de compasiune, iar persoana care trebuie sustinuta poate fi cuprinsa de un sentiment de disconfort.

Simpatia poate avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau i se plange de mila in momentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.

Ascultarea Empatica

Empatia este o atitudine apropiata celei cu care experimentam si ii acceptam pe ceilalti. Modul in care empatizam se realizeaza cu ajutorul limbajului non-verbal si prin modul in care noi ascultam si raspundem. Stephen Covey spune ca o persoana empatica este „translatorul credincios”. Translatorul nu poate sa-si puna propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar trebui sa se spuna, el trebuie sa spuna exact ceea ce cealalta persoana a spus in alta limba. Ascultatorul empatic trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa exprime gandurile lui in cuvinte care sa reflecte starea acestuia.

3 inteligente necesare unui lider

1. Inteligenta lingvistica

E absolut necesara pentru a putea comunica eficient si a fi capabil sa isi exprime clar si persuasiv parerile.

2. Inteligenta interpersonala

. Pe scurt, este vorba despre EQ, empatie, aspiratii. IQ + EQ+ SQ.

3. Inteligenta existentiala

“Liderii necesita o doza considerabila de inteligenta existentiala. Trebuie sa se simta in largul lor in fata unor intrebari fundamentale. Acest gen de inteligenta este ceea ce George Bush Sr. a desconsiderat, in mod gresit, numind-o “o chestiune vizionara”. Din contra, liderii n-ar trebui sa se fereasca sa-si impartaseasca viziunile, furnizand propriile raspunsuri la intrebarile fundamentale despre viata, moarte, sensurile trecutului, proiectele viitorului.”

Teoria inteligentelor multiple

Intrand direct in subiect, Gardner vorbeste despre nu mai putin de 8 tipuri de inteligenta.

1. Inteligenta lingvistica

E vorba, asa cum probabil v-ati imaginat, de usurinta pe care unii dintre noi o au in a ne exprima corect si coerent, atat in scris cat si oral. Ne putem da seama usor cam in ce situatii te ajuta acest tip de inteligenta: stii cum sa adresezi intrebari, te descurci mai bine decat altii in situatii ce necesita skill-uri de comunicare, poti convinge mai usor oamenii in legatura cu ideile in care crezi etc. Un tip de inteligenta apreciat in primul rand in vanzari, negocieri si afaceri.

2. Inteligenta logico-matematica

Aici putem vorbi, de fapt, de 2 subtipuri de inteligenta. Pe de-o parte, inteligenta logica, folosita in general de strategi si problem-solver-i si care creeaza manageri geniali capabili sa puna la punct sisteme complexe. E acel tip de inteligenta pe care il folosesc sahistii, de exemplu, si care e foarte des confundata cu inteligenta matematica.

Pe de alta parte, oamenii cu o inteligenta matematica iesita din comun sunt buni la cifre. Foarte buni. In general cei care sunt experti in domeniul investitiilor, contabilitate sau managerii ce se ocupa cu previziuni financiare.

Inteligenta logico-matematica e cea care se apropie cel mai mult de conceptul de IQ.

3. Inteligenta muzicala

Nu vreau sa intru foarte tare in detalii aici. E vorba despre oamenii care sunt foarte sensibili la muzica. Sigur, acum toti cei care iubesc muzica se vor simti… Nu e chiar asa. Oamenii cu o inteligenta muzicala deosebita sunt cei ce pot recunoaste timbre, tonalitati, ritmuri, persoane care lucreaza in general in zona artelor (nu neaparat muzica). In general cei care stau foarte bine la capitolul inteligenta muzicala au un nivel destul de ridicat si in ceea ce priveste inteligenta lingvistica insa nu e o regula.

4. Inteligenta spatiala

De la capacitatea de a iti imagina foarte usor obiecte 3D la abilitati native de orientare in spatiu, anticipare mentala a miscarilor pe tabla de sah sau estimarea foarte precisa a distantelor. Intre inteligenta spatiala si cea logico-matematica e o legatura foarte stransa insa nu destul de stransa pentru a le amesteca pe cele doua. Foarte utila arhitectilor, constructorilor, designer-ilor etc.

5. Inteligenta corporalo-kinestezica

Lucreaza foarte bine impreuna cu inteligenta spatiala si este probabil inteligenta ce si-a pus cel mai serios amprenta pe dezvoltarea civilizatiilor de-a lungul timpului. Denumita si “inteligenta tehnologica” a fost folosita in trecut de pescari, vanatori sau in construirea de adaposturi iar in prezent o putem observa la sportivi, chirurgi si, in general, oameni despre care spunem ca sunt indemanatici, ca se folosesc foarte bine de corpul lor.

Evident, nu e vorba de cati muschi ai pe tine ci, mai degraba, de cat de bine iti coordonezi miscarile.

6. Inteligenta naturalista

Inteligenta naturalista e o inteligenta mai…speciala. Ca si cea corporalo-kinestezica ea incepe sa conteze din ce in ce mai putin, odata cu trecerea timpului. Eu i-as fi spus “survival instinct“. Poate ghizii sau salvamontistii sa se mai foloseasca de inteligenta naturalista pura, cea care se refera la capacitatea de a deosebi intre diferite tipuri de plante, animale si care, teoretic, ne ajuta sa ne folosim mai bine simturi precum vazul, auzul.

E un tip de inteligenta care datorita modernizarii nu mai este foarte solicitata in forma ei initiala dar de care se mai lovesc cei ce lucreaza mai aproape de natura cum ar fi agricultorii, fermierii. Sigur, e foarte posibil ca elemente ce tin de inteligenta naturalista sa apara, de exemplu, atunci cand concepem un spot publicitar pentru niste produse cum ar fi “uleiul de canepa” sau cand incercam sa ne facem de lucru prin gradina din spatele casei.

7. Inteligenta interpersonala(EQ)

Inteligenta interpersonala, echivalentul inteligentei emotionale (EQ) a lui Goleman ne ajuta sa observam diferente intre oameni, sa lucram mai usor si mai bine cu ei, intelegandu-i. Ne ajuta sa actionam mai bine in echipe, sa anticipam mai usor reactiile celorlalti punandu-ne in locul lor si sa mediem conflicte. Aici, un rol important il are empatia, capacitatea de a recunoaste usor emotiile celorlalti si a rezona cu ele. Unul dintre putinele tipuri de inteligenta care ne este util indiferent de domeniul in care activam, indiferent daca suntem condusi sau conducem.

8. Inteligenta intrapersonala

Am lasat special la urma inteligentele mai cu greutate. Inteligenta intrapersonala ne foloseste in cautarea noastra constanta de a identifica propriile puncte slabe sau tari, sentimente, de a formula scopuri personale si, in general, de a ne intelege si dezvolta continuu. Pe scurt, e vorba de introspectie si, in general, oameni introverti, care prefera sa lucreze singuri, desi nici asta nu este o regula.

Oamenii cu o inteligenta intrapersonala iesita din comun se cunosc si inteleg foarte bine pe ei, au o predispozitie spre ceea ce se numeste “gandire filosofica”, capacitati extraordinare de focus-are si “sufera” adesea de perfectionism.

9! Inteligenta existentiala

Gardner explica inteligenta existentiala, simplu, ca fiind capacitatea de a exprima si analiza asa numitele intrebari “existentiale” precum: cine suntem noi? de ce murim? de ce suntem aici? what is the purpose of life? mentionand ca acest concept de “existenta” e la fel de strans legat de cel de “credinta” ca si de cel de “identitate“.

IQ + EQ + SQ

IQ (Intelligence Quotient)

Se refera in primul rand la capacitatea de invatare si dezvoltare mentala si s-a dovedit ca poate fi corelat cu performantele profesionale, salarii sau statutul social. Insa faptul ca poate fi corelat nu inseamna si ca IQ-ul determina toate aceste lucruri. Partea proasta este ca IQ are o componenta ereditara destul de mare, variaza foarte putin de-a lungul vietii si e extrem de greu de crescut.

EQ (Emotional Quotient)

EQ-ul, adus in discutie Wayne Payne si mai apoi de Goleman, se refera la capacitatea de a percepe si manageria propriile sentimente, emotii, capacitatea de a empatiza cu cei din jurul tau si se presupune ca este tipul de inteligenta care influenteaza gradul de fericire si succesul unui om.

Capacitatea de a schimba perspectivele, de a renunta atunci cand e nevoie, de a identifica si a iti controla teama, rezistenta la stres sau prioritizarea activitatilor si time managementul tin de inteligenta emotionala.

Partea excelenta este ca EQ-ul poate fi imbunatatit oricand, la orice varsta, de catre oricine. Adica, da! Spre deosebire de IQ, nivelul EQ-ului nostru nu ne ofera nicio scuza, fiindca depinde de noi. Daca EQ-ul e jos, cineva nu a muncit suficient de mult. Bine, unii mai inventivi ar putea gasi si scuza “habar n-aveam ca exista asa ceva”.

SQ (Spiritual Quotient)

“Spiritual Intelligence means that you take 100 % responsibility for your life, your situation, and for yourself. You recognize that you are the creator of your life and that your thinking, your beliefs, and your assumptions create your world. This means no blaming!”

Daca EQ-ul a fost popularizat destul de mult in ultimii ani, cu SQ-ul lucrurile nu sunt la fel de roz. Asta si fiindca e un concept destul de greu de explicat. Majoritatea stim de prezenta lui dar nu constientizam faptul ca ar putea avea vreo legatura cu ceea ce numim, vag, “inteligenta”.

SQ-ul nu este masurabil, e 100% nativ si nu poate fi imbunatatit. Si atunci, veti intreba, de ce sa il mai luam in calcul? Fiindca poate fi constientizat si inteles. E vorba de a gasi acea pace interioara, a fi un om mai bun, a ierta, a evita sa judeci si a constientiza faptul ca nimeni nu este si nimeni nu trebuie sa fie perfect. Da, este un concept destul de vag care insa se leaga foarte bine de celelalte doua, in special de EQ. De fapt, Bob Gottfried considera ca un nivel ridicat de constientizare si intelegere a “inteligentei spirituale” poate facilita si grabi dezvoltarea inteligentei emotionale (EQ).

Howard Gardner, psiholog care activeaza în domeniul psihologiei stadiale, a formulat o teorie cu privire la natura inteligentei, care vine în contradictie cu perspectiva psihometrica anterioara (Gardner, 1993). Aceasta teorie a inteligentelor multiple, enuntata în cartea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences(1993), a insistat asupra faptului ca inteligenta nu trebuie conceputa ca un construct unidimensional, ci ca o serie de sapte inteligente independente. Aceasta perpsectiva permite individului sa „manifeste transformarile si modificarile perceptiilor individuale” si sa „recreeze aspecte ale propriilor experiente” (Gardner, 1993, p.173). Cele sapte tipuri de inteligenta originale sunt: Inteligenta verbala/lingvistica – aceasta reprezinta capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligenta va agrea în mod deosebit sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca, sa faca jocuri de cuvinte (Armstrong, 2000). Elevii care poseda acest tip de inteligenta au abilitatea de a opera cu: structurile si regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuatia cu valoare stilistica), nivelul fonetic al limbajului (aliteratii), nivelul semantic

(sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (functia retorica), în scopul de a rememora informatia (functia mnezica), în scopul de a explica ceva (functia peripatetica), în scopul de a furniza informatii despre limbajul însusi (functia metalingvistica). Inteligenta logica/matematica – aceasta include capacitatea de a utiliza rationamente inductive si deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a întelege relatiile complexe dintre concepte, idei si lucruri. Deprinderea de a emite rationamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoasterii si include, de asemenea, capacitatea de utiliza gândirea logica în stiinta, studii sociale, literatura etc. (Bellanca, 1997).

Acest tip de inteligenta cuprinde si capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili prioritati, a formula ipoteze stiintifice si a întelege relatiile de cauzalitate. Scolarul mic îsi dezvolta aceste capacitati prin activitati concrete, prin întelegerea relatiei de corespondenta biunivoca, prin operatiunea de numarare. Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt prezente în programele majoritatii scolilor, însa trebuie fixate prin activitati corespunzatoare. Inteligenta vizuala/spatiala – aceasta inteligenta a „imaginilor si tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjuratoare pe cale vizuala, precum si capacitatea de a recrea propriile experiente vizuale. Acest tip de inteligenta începe sa se dezvolte odata cu acutizarea perceptiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, gradinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu totii transfera imagini mentale asupra unui obiect pe care îl creaza ori îl îmbunatatesc. Perceptia vizuala se combina cu un set de cunostinte prealabile, cu experienta, cu reactiile emotionale, cu imagini preexistente pentru a crea o noua viziune oferita celorlalti ca experienta. Elevii cu inteligenta spatiala au capacitatea de a percepe cu deosebita acuitate culorile, liniile, formele, spatiul, pot percepe relatiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spatiu, pot sa-si înteleaga propria pozitie într-un spatiu matriceal. Inteligenta corporala/kinestezica – inteligenta la nivelul corpului si al mâinilor ne permite sa controlam si sa interpretam miscarile corpului, sa manevram obiecte, sa realizam coordonarea (armonia) dintre trup si spirit. Acest tip de inteligenta nu se regaseste numai la atleti, ci poate fi întâlnit în miscarile de finete ale chirurgului care realizeaza o operatie pe cord sau la un pilot care îsi regleaza cu finete aparatura de bord. „Acest tip de inteligenta include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forta, flexibilitatea, viteza, precum si deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil si cutanat”(Armstrong, 2000). Inteligenta muzicala/ritmica – acest tip se contureaza prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet si prin capacitatea de a raspunde emotional la acest tip de stimuli. Pe masura ce elevii îsi dezvolta constiinta muzicala, îsi dezvolta si fudamentele acestui tip de inteligenta.