RAPORT: CIA, metode „brutale” şi „inefi ciente” de interogare a suspecţilor de terorism. Închisoare secretă şi în România

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

13.12.2014

Noros, -1 6 0C

12.12.2014

Noros, -2 5 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................19.12471 Do lar ame ri can ............. 15.34451 Leu românesc ................. 4.29641 Ru blă ru sească ............... 0.2807Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în

starea de a le face.

Constantin Brâncuși

Cursul valutar 12.12.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 12 decembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Paramon și Filumen; Cuv. Acachie

Corporaţiile pregătesc lichidarea statelor suverane prin TTIP

Centralitatea României

Doar 0,3% din numărul proprietarilor terenurilor agricole au beneficiat de subvenţii

Ei trei şi funcţii trei. Cum va fi ales viitorul preşedinte?

77

55

66

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

GEOPOLITIC

ECONOMIC

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 46 (971)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Un raport al Comitetului Senatorial pentru Serviciile Secrete al SUA a prezentat marţi, 9 decembrie, în detaliu programul de interogatorii și detenţie aprobat îndată după atentatele de la 11 Septembrie la cele mai înalte nivele ale administrației Bush Jr. și executat de către Agenția de Informații Externe CIA. Documentul de 525 de pagini reprezintă un rezumat al unei analize de 6.700 de pagini făcute de majoritatea Democrată a Comitetului, analiză care rămâne clasifi cată, potrivit rfi .ro.

Continuare în pag. 8

CÂT COSTĂ FOTOLIUL DE DEPUTAT?

Cele mai scumpe mandate revin PDM – 1,8 mln. de lei

şi PLDM – 1,6 mln. de leiCampania electorală din anul curent a fost cea mai scumpă din ultimii cinci ani. Partidele aspirante la forul legislativ au pus în joc zeci de milioane de lei. În cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat șomeri și tineri fără o leţcaie, pensio-nari și milionari. Și-au cumpărat sau nu unii candidaţi locurile în Parlament nu știm. Cert însă este că cei care au făcut donaţii mari au fost plasaţi pe locuri de frunte în lista electorală, fapt ce le-a asigurat mandatul de deputat. Unii dintre aspiranţii la fotoliul de deputat au fost într-atât de generoși, încât au donat partidului tot venitul familiei agonisit într-un an sau în doi, alţii au făcut donaţii mai mari decât bugetul familiei pe doi ani. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiogra-fi at rapoartele fi nanciare ale celor 5 formațiuni politice care au intrat în Parlament și declaraţiile pe avere ale proaspeţilor deputaţi pentru a vedea cât au costat mandatele de deputat pe care le-au obţinut în scrutinul din 30 noiembrie.

Continuare în pag. 4

Cunoscutul geopolitician și excelentul cunoscător al culturii române din Italia, Claudio Mutti, s-a afi r-

mat de mai mulţi ani ca autor al unor cărţi axate pe Tradiţie de o rarisimă valoare. Familia intelec-tuală căreia în aparţine include nume de mare ca-

libru ale gândirii europene. Geografi a sacră, sensul istoriei, realitatea văzută din perspectivă meta-fi zică, acestea ar fi doar câteva direcţii de preo-cupare academică a acestui vechi și consecvent admirator al fenomenului românesc.

Textul pe care îl publicăm mai jos vizează localizarea României dintr-o perspectivă ge-

opolitică bazată pe cunoașterea exemplară a contribuţiei știinţifi ce românești în materie. Claudio Mutti își scrie articolul axându-se în mod explicit pe interesul naţional al acestei ţări, pe care îl vede

profund afectat de înglobarea ei în megaproiectul atlantist. Îi aducem pe această cale sincere mulţumiri autorului pentru onoarea pe

care ne-o face prin oferirea spre publicare în „Flux” a acestui articol.

Iurie ROŞCA

Geopolitica României văzută de un italian

Curtea Constituţio-

nală a validat marţi, 9

decembrie, alegerile

parlamentare din

30 noiembrie 2014

și mandatele depu-

taţilor aleși în noul

Legislativ. Totodată,

Curtea a respins ca

nefondate cererile de

contestare a rezulta-

telor alegerilor depu-

se de PCRM, PSRM,

Partidul Comunist

Reformator, Parti-

dul „Patria”, Blocul

„Alegerea Moldovei –

Uniunea Vamală”.

Continuare în pag. 2

Alegerile au fost validate, resentimentele rămân. Alegerile au fost validate, resentimentele rămân. Cât de solidă este victoria „proeuropenilor”?Cât de solidă este victoria „proeuropenilor”?

12 DECEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat recent că formaţiunea sa este gata să voteze modifi -carea Constituţiei Repu-blicii Moldova. Această disponibilitate a fost impulsionată, probabil, de faptul că partidul pe care-l conduce a obţinut cele mai multe mandate în noul Parlament, iar asta îl face să privească cu mult optimism per-spectiva alegerii preșe-dintelui ţării prin votul direct al cetăţenilor.

„PSRM pledează pentru alege-rea președintelui Republicii Mol-dova de către popor”, a declarat președintele PSRM la postul de televiziune TV 7.

Dodon a precizat că președinte-le trebuie să fi e ales de popor, iar Constituţia trebuie modifi cată în acest sens fi e prin referendum, fi e în Parlament. Socialiștii vor vota ca președintele să fi e ales de po-por, a adăugat el.

Socialiștii nu vor putea înainta în Parlament o iniţiativă în acest sens, deoarece pentru aceasta este nevoie de 33 de semnături, iar ei au doar 25 de mandate. În schimb, ar putea să susţină o iniţi-ativă în acest sens a noii majorităţi parlamentare. Atât liderul PLDM, Vlad Filat, cât și liderul PL, Mihai Ghimpu, au declarat anterior că Legea Supremă ar trebui modifi ca-tă, astfel încât șeful statului să fi e ales prin votul direct al cetăţenilor.

Deși mandatul actualului pre-ședinte, Nicolae Timofti, expiră peste mai bine de un an, în con-

textul negocierilor pentru ela-

borarea Acordului de constituire

a noii coaliţii de guvernare este

pusă în discuţie și modalitatea de

alegere în viitor a șefului statului.

Iar Mihai Ghimpu, care a calculat

că ei „sunt trei” și „funcţii sunt tot

trei”, este aproape sigur că cea de

președinte le va reveni liberalilor.

Atât că partidele din coaliţie vor

trebui să opteze pentru o moda-

litate de alegere a președintelui

pentru a nu se ajunge iarăși în im-

pas în 2016.

În cadrul unei emisiuni la ProTV,

liberalul a explicat cum vede el

partajarea „europenească” a prin-

cipalelor funcţii în stat: „Avem trei

funcţii în stat: premier, președin-

te de Parlament și președintele

ţării. Avem trei partide care vor

fi la guvernare. Noi propunem

să aplicăm practica europeană.

Cel cu mai multe mandate – ale-

ge primul, pe urmă al doilea și al

treilea”.

Sigur de faptul că cei doi parte-

neri de coaliţie nu vor da vrabia

din mână, adică funcţiile de pre-

mier și de spicher, Ghimpu este

gata să se mulţumească cu cioara

din gard, adică cu cea de preșe-

dinte al ţării, chiar dacă va trebui

să mai aștepte ceva timp.

Prin urmare, acordul ar trebui

să stipuleze că viitorul candidat

la președinţie pe care-l va susţine

coaliţia va fi înaintat de Partidul

Liberal. Totodată, liberalii vor să

se asigure că până atunci va fi pus

la punct mecanismul prin care va

fi ales președintele, pentru a nu

se mai repeta epopeea fostului

candidat al alianţei de guvernă-

mânt, Marian Lupu, care nu și-a

mai văzut visul împlinit.

Totuși, după alegerile parla-

mentare din 30 noiembrie, când

partidele așa-zis proeuropene au

obţinut o victorie la limită, mai

mult prin tertipuri judiciare și ma-

nipulare, nu mai este atât de sigu-

ră nici victoria candidatului coa-

liţiei la prezidenţiale. Și atunci,

varianta alegerii șefului statului

în Parlament ar putea fi prefe-

rabilă. Mai ales că și comuniștii

s-au arătat disponibili să le dea o

mână de ajutor în acest sens.

Ieri, comunistul Oleg Reidman

a declarat la postul Publika TV

că, în anumite circumstanţe, ar fi

posibilă o cooperare cu viitoarea

coaliţie de guvernare, „inclusiv în

ceea ce privește alegerea viitoru-

lui președinte al ţării”. Problema

este dacă majoritatea va accepta

„circumstanţele”, adică cerinţele

comuniștilor și dacă, în general,

va crede în bunele intenţii ale

acestora.

Cum, de altfel, nu crede Mihai

Ghimpu nici în faptul că Igor Do-

don a votat în 2012 pentru alege-

rea șefului statului din conside-

rente patriotice. „Dodon a votat

pentru alegerea președintelui din

interes personal, nu pentru că a

vrut binele Republicii Moldova”, a

afi rmat liberalul. Explicând cu oa-

recare regret că dacă nu ar fi vo-

tat, aveau loc alegeri anticipate și

Dodon nu mai era deputat „și nu

avea să aibă ceea ce are azi”.

Acum rămâne să vedem în ce

tabără își vor căuta cele trei com-

ponente ale coaliţiei aliaţi pentru

a soluţiona problema alegerii pre-

ședintelui. Sau vor recurge iarăși

la ași din mânecă și la explorarea

„vidului legislativ”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Ei trei şi funcţii trei. Cum va fi ales viitorul preşedinte?Ei trei şi funcţii trei. Cum va fi ales viitorul preşedinte?

Preşedinte 2012 Preşedinte 2016

„Comuniștii sunt gata

pentru negocieri chiar cu

dracul, dacă asta va fi în folo-

sul Republicii Moldova și po-

pulaţiei ţării noastre. Dacă în

politica acestor partide este

măcar un pic de patriotism

și statalitate, ei vor fi nevoiţi

să ia în considerare opinia

noastră”, a declarat deputa-

tul comunist în cadrul unei

emisiuni la Publika TV.

Anterior, Reidman preciza

pentru presă că PCRM, care

a obţinut 21 de mandate în

noul Legislativ, ar putea să

colaboreze cu viitoarea co-

aliţie de la guvernare dacă

li se va oferi controlul asu-

pra unor instituţii de stat. În

aceasta situaţie, comuniștii

nu exclud că ar putea chiar

să voteze pentru alegerea

președintelui ţării în 2016.

„În anumite circumstan-

ţe, o astfel de cooperare

este posibilă, inclusiv în

ceea ce privește alegerea

viitorului președinte al ţă-

rii. Ușile noastre sunt des-

chise pentru colaborare,

dar pentru aceasta guver-

narea trebuie să respecte

anumite reguli”, a spus el,

citat de noi.md.

Oleg Reidman consideră

că pentru a face posibilă o

astfel de cooperare, opo-

ziţia trebuie să preia con-

ducerea unor organe de

control, între care Curtea

de Conturi, Consiliul Coor-

donator al Audiovizualului

și Comisia Electorală Cen-

trală.

„Anume astfel am pro-

cedat noi când am fost la

putere. În 2005, organele

de control au fost preluate de opoziţie”, a menţionat deputatul.

De asemenea, el nu a exclus posibilitatea unei cooperări mai strânse, inclusiv varianta creării „coaliţiei largi“ cu Parti-dul Liberal Democrat și cu Partidul Democrat. Tot-odată, el a menţionat că „trei partide la guvernare nu reprezintă o coaliţie atât de largă“.

„În acest sens s-au pur-tat anumite discuţii, dar nu avem o propunere ofi cială. Toate aceste subiecte le

vom discuta la plenara de sâmbătă, 12 decembrie”, a mai menţionat deputatul comunist.

Pe de altă parte, liderul PCRM, Vladimir Voronin, preciza la câteva zile după alegeri, că nu vede altă variantă decât afl area în opoziţie. Dar specifi când că deputaţii comuniști nu vor face revoluţie și nu vor ridica lumea pe baricade, ci doar vor critica dur gu-vernarea în contextul pro-blemelor care vor apărea în societate.

Întrebat despre posibili-

tatea unei coalizări cu cele trei partide proeuropene care au acces în Parlament, Voronin a punctat că PCRM nu se va putea uni „cu cei care 5 ani și-au bătut joc de ţară și cetăţeni”.

„Între victimă și călău nu poate fi vorba de compro-mis!” a mai declarat liderul comunist, sigur, de altfel, că în cel mult un an vor avea loc alegeri anticipate. „Vom aștepta alegerile an-ticipate, care vor veni cel mult peste un an, din cauza proastei guvernări”, a pro-feţit Voronin.

Optica șefului PCRM s-ar mai fi putut schimba în-tre timp, mai ales că și unii ofi ciali europeni agreează ideea creării unei coaliţii largi cu participarea PCRM, care, după cum accentu-ează aceștia, s-a debarasat de aripa sa radicală. Prin urmare, după plenara de mâine am putea să afl ăm dacă Partidul Comuniștilor va aștepta alegeri anticipa-te ori va încerca să le facă „proeuropenilor” o ofertă pe care aceștia nu o vor pu-tea refuza.

FLUX

Voronin – ba, Reidman – daComunistul Oleg Reidman nu exclude posibilitatea unor negocieri cu reprezen-tanţii partidelor proeuropene din noul Parlament pentru constituirea unei coa-liţii de guvernământ și afi rmă că Partidul Comuniștilor „lasă ușile deschise” în ceea ce privește o eventuală colaborare cu par-tidele de guvernare.

12 DECEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1În noul Parlament au acces cinci

formaţiuni politice, Partidul Socialiș-tilor obţinând cel mai bun scor și acu-mulând 25 de mandate. Deși cu un vot obţinut la limită, partidele care pledează pentru integrarea europea-nă acumulează în total un număr de 55 de mandate, ceea ce le permite crearea unei coaliţii majoritare care să voteze Guvernul. Acestea însă nu sunt sufi ciente pentru votarea unor modifi cări constituţionale ori pentru alegerea președintelui ţării.

Însă chiar dacă alegerile au fost recunoscute, iar rezultatele validate, niște concluzii pe marginea scruti-nului care este deja istorie nu ar fi în plus. În primul rând, pentru că este îndoielnică legitimitatea acestei ma-jorităţii proeuropene și capacitatea ei de a oferi soluţii pentru probleme-le grave ale societăţii. Inclusiv a celor legate de denaturarea votului dat de alegători. Prin tertipuri legislative, manipulare etc., după principiul sco-pul scuză mijloacele.

Un vot pentru stânga, dus către dreaptaAnalistul de la Institutul de Studii

de Securitate al Uniunii Europene, Nicu Popescu, menţiona într-un in-terviu pentru Europa liberă: „Dacă vă uitaţi la numărul total al voturilor primite, pe de o parte, de centru-dreapta și îl comparaţi cu numărul primit de voturi acum cinci ani, atunci se observă o scădere a numărului to-tal. Și dacă comparaţi voturile care au mers către stânga în aceste alegeri, ne trezim într-o situaţie în care cen-tru-dreapta a câștigat alegerile, dar a pierdut votul popular. Pentru că, dacă adaugi la calculul fi nal electoral acele 5% acumulate de Partidul Comunist Reformator sau acele 3% și ceva acu-mulate de Blocul „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, de fapt, arată că pur matematic mai mulţi alegători au votat în aceste alegeri pentru stânga decât pentru centru-dreapta. Dar, evident, în condiţiile sistemului elec-toral, centru-dreapta a reușit să-și menţină o majoritate în Parlament. Însă, ca să fac o mică paranteză, de această redistribuire de voturi au benefi ciat și comuniștii în 2009 și în 2005. Deci, nu este o premieră în Re-publica Moldova.”

O victorie obţinută prin abuzuri şi şmecheriiÎntr-o amplă analiză publicată pe

platzforma.md, jurnalistul și politolo-gul Vitalie Sprânceană caracterizează victoria celor trei partide drept una obținută prin șmecherii și abuzuri electorale. Iată o secvenţă din acest articol, intitulat „Noi am votat, ei au ales. Alegerile din 30 noiembrie po-vestite altfel”:

„Spusă cinic, istoria votului din 30 noiembrie ar suna așa: partidele ce fac parte din arcul proeuropean au obținut o victorie confortabilă. Nu pentru că ar fi câștigat simpatia po-pulară, ci pentru că au știut să utilize-ze în avantajul lor resursa administra-tivă, golurile din legislația electorală, câteva strategii efi ciente de deturna-re a votului și o eliminare, la limita legalității, a unui concurent electoral pe ultima sută de metri.

E o victorie pur tehnică, obținută,

mai degrabă, „prin șmecherii și abu-zuri electorale”, iar asta spune multe despre legitimitatea democratică a noului guvern.

Dacă nu au știut să-și câștige dra-gostea alegătorilor, partidele zise proeuropene (mă refer, mai ales, la PD și PLDM, întrucât PL a fost într-un fel de opoziție în ultimul an) au știut cum să redirecționeze, pe linie moartă, eventualul vot de protest, să disperseze și să dizolve blocurile de opoziție, să benefi cieze de unele „slăbiciuni” inerente făpturii uma-ne (votul pentru Partidul Comunist Reformator s-a datorat doar asemă-nării siglei sale cu cea a Partidului Comuniștilor).

Cum ar veni, votul popular se du-cea inițial într-o direcție ce nu prea coincidea cu dorințele liderilor PD și PLDM, și atunci aceștia au chemat rapid în ajutor CEC-ul, SIS-ul și MAI-ul. Care instituții au organizat câteva operațiuni foarte discutabile (scoa-terea lui Renato Usatâi, introducerea lui Ruslan Popa, stimularea fricii prin operațiunea anti-„AntiFa”) așa încât votul popular să meargă în direcția „corectă”. Și a mers.

Așa încât alegerile vorbesc, mai de-grabă, de abilitatea unor specialiști din PD și PLDM de a utiliza și construi jocuri electorale complicate, cu im-plicarea mai multor actori, inclusiv a instituțiilor de stat, decât de vreo direcție a votului popular.

Sigur că nu e corect și nici democra-tic, sigur că au fost utilizate proceduri la limita legii – toate acestea împreu-nă, dincolo de faptul că reduc legiti-mitatea noului guvern, mai și creează precedente periculoase ce pot fi fo-losite în alte condiții de alți actori în același scop: menținerea puterii cu orice preț.

Concluzia preliminară a acestor ale-geri e că acestea n-au revelat nimic nou despre sistemul politic din Mol-dova decât se știa anterior. Alianța, care și-a dovedit de multe ori dibăcia în a manevra/manipula/interpreta buchea legii, a știut și de data asta să utilizeze defi ciențele sistemului poli-tic (combinate cu uzul resurselor ad-ministrative) în folosul său.

Partidele și concurenții care se plâng că au fost furați „la vot” au dreptate doar pe jumătate. Mai ales cei care au mai fost la guvernare. Pentru că, chiar dacă e adevărat că la actualele alegeri, unii concurenți au fost nedreptățiți, la fel de adevărat e că majoritatea din ei au contribuit, de-a lungul timpului, la acumularea acestor defi ciențe și la consolidarea unui sistem politic plin de găuri”.

Politicienii, cu aceleaşi moravuri şi năravuriPe de altă parte, la această victorie

„majoră” a contribuit și armata de jur-naliști de curte, analiști și comenta-tori isterizaţi, reprezentanţi zeloși ai „societăţii civile” care ne-au îndemnat să-i alegem pe aceiași „mafi oţi, con-trabandiști, raideri și corupţi”, pentru că nu avem altă alternativă, pentru că suntem ameninţaţi de pericole și de „scenariul ucrainean”, pentru că numai ei sunt capabili să ne ducă în Europa. Și pentru că atunci când vom ajunge în Europa, toţi cei care au pră-dat ţara vor fi băgaţi la dubă.

Adică, chiar își închipuie toţi aceștia că politicienii, odată ajunși iarăși la

putere, se vor băga singuri la închi-soare pentru crimele comise, pentru înstrăinarea bunurilor statului, pen-tru jaful de la BEM, care, de altfel, con-tinuă și astăzi?

Culmea este că acum aceiași jurna-liști, analiști și oengiști par supăraţi pentru că așa-zișii proeuropeni își îm-part iarăși funcţiile „la subsol” și cer să fi e transparenţă în negocieri. De parcă nu am ști cine sunt politicienii care au venit/rămas la putere și nu am fi avut experienţa câtorva „AIE” până acum.

„Deci, ei au revenit la Alianţa pen-tru Integrare Europeană, după ce am avut o pauză de un an și jumătate de înlocuire a așa-zisei Alianţe pentru In-tegrare Europeană cu Coaliţia Pro-Eu-ropeană. Deci, avem aceleași compo-nente, știm moravurile acestor lideri. Nu știu dacă ne putem aștepta la ceva nou, la ceva ce nu știm despre acești lideri, despre capacitatea lor de ne-gociere, despre ambiţiile lor ș.a.m.d. Este adevărat, se spune că nu poţi in-tra de două ori în aceeași apă, dacă e curgătoare, dar dacă e baltă poţi intra și a doua oară, și a treia oară”, astfel a caracterizat actuala situaţie analistul Igor Boţan.

Vor rămâne politicienii cu lecţia neînvăţată?Prin urmare, ce putem aștepta de la

majoritatea nou constituită, care este acum în febra împărţirii comândului. Să-l credem pe Mihai Ghimpu, care le mulţumea alegătorilor pentru „lecţia pe care ne-aţi dat-o” și afi rma că ei „trei” ne vor crea „un viitor demn” în continuare? Să credem că oligarhii de la putere nu-și vor mai subordona în continuare importante instituţii ale statului, că vor fi trași la răspundere cei vinovaţi pentru tranzacţiile frau-duloase de la Banca de Economii și Aeroportul Chișinău? Că va fi realiza-tă reforma în justiţie și în administra-ţia publică locală?

Același Nicu Popescu mai opina în interviul său că „… alegătorii nu au votat atât pentru Europa sau pentru Rusia, cât pentru faptul că au aștep-tat o altfel de Europă și au așteptat un progres mai ferm în apropierea nu doar de Europa prin pași geopolitici, ci prin curăţarea situaţiei de acasă, prin lupta cu corupţia, prin îmbună-tăţirea mediului de afaceri. Probabil, principala cauză a situaţiei electorale actuale, care, de fapt, a dus la o situ-aţie că centru-dreapta a obţinut mai puţine voturi decât stânga se dato-rează, în mare parte, faptului că au existat foarte multe scandaluri, suspi-ciuni, cazuri de corupţie, practic fi eca-re partid de la guvernare a avut mai multe persoane implicate în astfel de scandaluri. Și anume această neclari-tate faţă de gradul de curăţenie a par-tidelor de la guvernare cred că a fost cel mai important factor care a jucat în detrimentul actualei guvernări. Și, prin urmare, lecţia care se impune este că actualele partide de centru-dreapta au nevoie de o reînnoire des-tul de radicală a metodelor de guver-nare, a mesajelor de guvernare, dar și, probabil, a echipelor cu care vor guverna, dacă creează încă o coaliţie.

Uitaţi-vă și la cazul lui Renato Usa-tâi. Renato Usatâi a venit cu un mesaj care, de fapt, repeta mai multe din te-zele PLDM-ului din 2010. Renato Usa-tâi spunea că intenţionează să pună

la pușcărie politicieni corupţi, spunea că intenţionează să închidă Centrul Naţional Anticorupţie, care a devenit un pilon al sistemului corupt din Re-publica Moldova. Or, aceste teze, de fapt, sunt tezele pe care le auzeam pe centru-dreapta acum patru-cinci ani. Însă marea diferenţă este că în 2010 se promitea o ordine și o îmbunătă-ţire a sistemului și lupta cu corupţia de pe o platformă europeană, iar în această campanie, jucători politici ca Usatâi promiteau o curăţenie a siste-mului politic prin metode belaruse, de tip Lukașenko. Și acest lucru, fără doar și poate, a fost remarcat de o populaţie care vede că situaţia cu co-rupţia nu s-a îmbunătăţit, ba chiar s-a înrăutăţit în ultimii ani.”

Ofi cialii occidentali au criticat de nenumărate ori guvernarea pentru lipsa de progrese în lupta cu corupţia și pentru mimarea reformelor în do-meniul justiţiei. Acest lucru nu a dat însă prea mult rezultat și nu a pertur-bat confortul interior al guvernării. Și chiar dacă acum noii potentaţi vor-besc tot mai insistent despre faptul că lupta cu corupţia trebuie să devină o prioritate a noii guvernări, există prea puţine indicii că lucrurile se pot schimba cu adevărat. Asta o putem deduce și din modul în care au pornit negocierile pentru constituirea vii-toarei alianţe, și din faptul că această nouă coaliţie este constituită din ace-leași persoane bănuite de comiterea unor acte de corupţie, de atacuri ne-loiale asupra sistemului bancar, de spălare de bani etc.

În această ordine de idei, este simp-tomatică opinia lui Ion Grosu, care scrie pe blogul său: „Este foarte grav dacă Pirkka Tapiola, Dirk Schuebel și colegii lor, care infl uențează politicile moldovenești ale Uniunii Europene, se vor îmbăta cu apă chioară aido-ma liderilor „AIE-3”. Europenii cunosc foarte bine care este potențialul aces-tor AIE-uri. Noi toți l-am văzut, toți îl cunoaștem, el demult s-a epuizat.

AIE-3 va fi prea fi ravă pentru a-și asuma marile reforme de care are ne-voie Moldova – reformatarea justiției, reforma sistemului de pensionare, reforma administrativă, descentrali-zarea, politici demografi ce curajoase. Toate aceste reforme sunt costisitoa-re, vor fi nepopulare, vor fi efi cient sabotate de o opoziție foarte puter-nică, o opoziție cu suport majoritar popular.

AIE-3 nu va fi în stare să răspundă provocărilor de securitate care stau

în fața Republicii Moldova, din cauza slăbirii instituțiilor statului care sunt împărțite între partide. Moldova va fi profund afectată economic de cri-za care se prefi gurează în Rusia și de diminuarea inevitabilă a acelor 1,5 miliarde de dolari anual remitențe care vin din Est. Liderii „AIE-3”, dar și europenii cunosc foarte bine și alte valuri dureroase economice generate de trecutul de succes al istoriei Repu-blicii Moldova.

AIE-3 în 2-3 ani va aduce suportul pentru Uniunea Europeană în Mol-dova mai jos de 30%. AIE-3 va pierde la scor mare alegerile locale de pes-te un an. AIE-3 va acutiza divizarea societății și creșterea tensiunii sociale.

O alternativă care poate deten-siona situația din Moldova, poate împărți responsabilitatea pentru gu-vernarea extrem de difi cilă care vine și care poate oferi șansa găsirii unor soluții benefi ce pentru întreaga Mol-dovă și poate oferi suport sufi cient de larg pentru reforme profunde este o coaliție largă, cu includerea PCRM.”

Această ultimă propunere a lui Ion Grosu se întemeiază pe experienţa Germaniei, unde „există o profundă înțelepciune în împărțirea victoriei electorale cu principalul contracan-didat”.

„Cei care se uită în bugetul de stat și văd acolo o treucă nu vor înțelege niciodată de ce în Germania deja a treia guvernare la rând este susținută de o largă coaliție SPD-CDU. Asta, în pofi da faptului că, de fi ecare dată, cele două mari partide germane au avut șansa formării unei majorități simple cu partide mai mici”, notează sursa.

Și fi indcă tot vorbim de Germania, mai aducem în încheiere o opinie a fostului ambasador al acestei ţări în Republica Moldova, Matthias Meyer, un critic dur al moravurilor politicie-nilor de pe la noi, care a afi rmat, între altele, pe fi nal de mandat: „Politicienii nu trebuie să se ascundă după deget și nu trebuie să joace teatru în faţa oa-menilor. Oamenii nu sunt proști. Mul-ţi politicieni cred că oamenii nu știu nimic, dar nu e așa, oamenii înţeleg foarte bine ce se întâmplă în Repu-blica Moldova, văd cum unii se îmbo-găţesc, știu cine sunt corupţi. Trebuie să înţelegeţi că, dacă vreţi în Europa, aceste lucruri trebuie să se termine. Prietenia este un lucru, dar sincerita-tea, deschiderea, transparenţa este cu totul altceva”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Alegerile au fost validate, resentimentele rămân. Alegerile au fost validate, resentimentele rămân. Cât de solidă este victoria „proeuropenilor”?Cât de solidă este victoria „proeuropenilor”?

12 DECEMBRIE 201444F L U XF L U X Investiga\ie

Urmare din pag. 1

Fotoliul de deputat – între 170 de mii şi aproape 2 milioane de lei Dacă e să luăm în calcul sursele

fi nanciare puse în joc de formaţiu-nile care au intrat în Legislativ și nu-mărul de deputaţi rezultat, apoi în scrutinul electoral din 30 noiembrie curent costul unui fotoliu de depu-tat a variat între 166 de mii de lei și 1,8 milioane de lei, de 5 ori mai mult decât în scrutinul precedent, din no-iembrie 2010.

Cele mai mari cheltuieli pentru un loc de deputat îi revin, ca și în scrutinul precedent, Partidului De-mocrat, care a cheltuit în campania electorală, potrivit rapoartelor ofi -ciale, peste 35 de milioane de lei, de 3 ori mai mult decât în scrutinul din 2010, când a cheltuit 11,7 mi-lioane de lei. Anul acesta, demo-craţii au intrat în Parlament cu 19 deputaţi. Prin urmare, fotoliul unui deputat i-a costat tocmai 1,8 mi-lioane de lei – de 2,3 ori mai mult decât la scrutinul precedent, când unuia din cei 15 deputaţi îi revenea 780 de mii de lei cheltuiţi în campa-nia electorală.

Și pe liberal-democraţi un loc de deputat în Parlamentul Republicii Moldova i-a costat scump – 1,6 mi-lioane de lei, de cinci ori mai mult decât la scrutinul precedent. PLDM a declarat cheltuieli de circa 37 de milioane de lei în campania din no-iembrie și a obţinut 23 de mandate. Formaţiunea a cheltuit în actualul scrutin electoral de 3,7 ori mai mult decât la alegerile precedente (10 mln. de lei), când a intrat în Parla-ment cu 32 de deputaţi, costul unui fotoliu de deputat în 2010 fi ind de 310 mii de lei.

Partidul Socialiștilor, care intră pentru prima dată în forul legisla-tiv, a cheltuit în campania electo-rală peste 13,2 milioane de lei și a obţinut 25 de mandate. Prin urma-re, costul unui mandat de deputat pentru socialiști este de jumătate de milion de lei.

Liberalii, care au intrat în noul Le-gislativ cu 13 deputaţi, au cheltuit în campania electorală cel mai puţin în comparaţie cu celelalte formaţiuni politice – circa 3 milioane de lei, cu 800 de mii de lei mai puţin decât la scrutinul din noiembrie 2010. Atunci formaţiunea liberală a cheltuit 3,8 milioane de lei și a obţinut 12 man-date de deputat. În acest an, fotoliul unui liberal a costat în jur de 230 de mii de lei, cu 90 de mii mai puţin de-cât la parlamentarele din 2010, când unui mandat de deputat i-a revenit suma de 320 mii de lei.

Cel mai puţin pentru un fotoliu de deputat îi revine, ca și în scruti-nul anterior, Partidului Comuniști-lor. Această formaţiune a cheltuit, conform rapoartelor depuse la CEC, aproape 3,5 milioane de lei și a obţi-nut 21 de mandate. Prin urmare, un fotoliu de deputat i-a costat pe co-muniști 166,5 mii de lei. La alegerile din 2010, PRCM a cheltuit 4,3 milioa-ne de lei și a obţinut 42 de mandate, un loc în Parlament costând 100 de mii de lei.

Socialiştii – săraci în declaraţii şi darnici la donaţiiCel mai generos donator al Par-

tidului Socialiștilor, formaţiunea care a obţinut scorul cel mai mare la parlamentarele din acest an și 25 de mandate de deputat, este frate-le liderului formaţiunii – Alexandru Dodon, care a vărsat în bugetul par-tidului aproape jumătate de milion de lei, mai exact: 442,8 mii de lei. În schimb, șeful socialiștilor, Igor Do-don, a cotizat pentru partidul său cu doar 89,3 mii de lei.

Șefi a partidului i-a prins bine lui Igor Dodon. Cât a deținut funcția de viceministru al Economiei în 2005 și cea de ministru al Economiei în gu-vernul format de Zinaida Greceanâi în 2008, Igor Dodon locuia într-un

apartament de 50,7 metri pătrați. De când politicianul s-a desprins din rândurile Partidului Comuniștilor pentru a prelua conducerea Parti-dului Socialiștilor, averea sa a spo-rit considerabil. Asta în condiţiile în care Igor Dodon a avut doar sa-lariu de deputat – de 7-9 mii de lei, aproximativ 500 de euro lunar. Anul trecut, chiar înainte de a se lansa în campania electorală, Igor Dodon s-a mutat într-o vilă de lux din secto-rului Buiucani al Capitalei. Experţii imobiliari susțin că o asemenea casă valorează pe piaţă peste 5 milioane de lei, în timp ce socialistul declară că aceasta ar valora puțin peste 2 milioane de lei. Venitul pentru doi ani declarat de Igor Dodon din sala-riul de deputat este de 345, 6 mii de lei. Deputatul a mai avut venituri de aproape un milion de lei – din „pri-ma de asigurare, vânzarea unui au-tomobil și a unui apartament”.

Donații generoase a făcut și fos-tul deputat comunist Ion Cebanu, care astfel și-a asigurat poziția a patra în lista candidaților Partidului Socialiștilor și fotoliul de deputat în noul Legislativ. Deși este sărac în declarații, nu are o locuință a sa, Ion Ceban a donat partidului 185,6 mii de lei – sumă echivalentă cu venitul deputatului într-un an de zile. În de-claraţia depusă la CEC, el a indicat un venit total pe doi ani de 363,3 mii de lei – 289,1 mii de lei din salariul de deputat și 74 de mii de lei „din in-demnizaţii”.

Mama politicianului, Eugenia Ce-ban, a donat partidului din care face parte fi ul său 171,6 mii de lei. Aceas-ta a deținut mai mulți ani funcția de director al Fundației „Soluția”, lan-sată de Igor Dodon și Zinaida Gre-ceanâi în 2011, după înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile locale pen-tru funcția de primar al Capitalei.

Trei deputaţi socialiști vin din „Soluţia”Printre cei care vor ocupa o funcție

de deputat sunt trei reprezentanți ai Fundației „Soluția”. Directoarea Alla Dolința, care deține și o afacere în domeniul imobiliar, a vărsat, îm-preună cu soţul său Igor Dolinţa, în visteria partidului peste jumătate de milion de lei (518,2 mii de lei). Alla Dolinţa și-a asigurat astfel poziția a 8-a în lista candidaților din partea socialiștilor.

Ceilalți doi membri ai fundației care vor accede în Parlament sunt Vasile Bolea, numărul 14, și Aleksan-dr Nesterovschi, al 24-lea la număr în lista socialiștilor. Pentru a-și asi-gura fotoliul de deputat, Bolea, care este și șeful departamentului juridic al fundației, a donat partidului 83 de mii de lei, iar Nesterovschi, direc-torul fi lialei Bălți al fundației și care, potrivit declarației de venit, a acu-mulat în ultimii doi ani doar 36 de mii de lei, a donat partidului aproa-pe de trei ori mai mult – 82.450 de lei.

Şomerii cu donaţii de sute de mii pentru socialiști Marina Radvan, în vârstă de 23 de

ani, președinta aripii tinere a socia-liștilor, a obținut un fotoliu de depu-tat în noul Legislativ, fi ind cu numă-rul 16 în lista electorală a partidului. Ea a devenit cunoscută opiniei pu-blice după ce a distribuit pe rețelele de socializare poze în care apărea în ipostaze indecente. Potrivit declara-ţiei de avere, socialista – actriță de profesie, nu a avut niciun venit în ul-timii doi ani. Ea deține doar o treime dintr-un apartament din Chișinău. Cu toate acestea, șomera a donat partidului 160,7 mii de lei (!).

Un alt membru al Partidului Socialiștilor – șomer și el – a contri-buit în visteria partidului cu suma de 253,6 mii de lei. Este vorba des-pre Vladimir Odnostalco, de 30 de ani, psiholog de profesie, care a obținut, astfel, un loc călduț în noul Legislativ pe lista socialiștilor. În declarația pe venit pentru anii 2012 și 2013, depusă la CEC, acesta arată că nu a acumulat niciun venit și are în proprietate doar un lot de teren în Stăuceni. În raportul fi nanciar al formaţiunii se menţionează că Od-nostalco este angajat la Editura „Art Grup Brevet”.

Juristul formaţiunii, Grigore No-vac, care, potrivit declaraţiei depusă la CEC, este sărac, a făcut o donaţie de tocmai 85 de mii de lei, de peste

două ori mai mult decât a agonisit timp de doi ani. Or, în perioada ani-lor 2012-2013, acesta a avut un venit total de 35,5 mii de lei sau 1481 de lei lunar (!).

Și Elena Hrenova, care a deținut funcția de consilier din partea Parti-dului Comuniștilor în Consiliul mu-nicipal Chișinău, a donat socialiștilor 153,7 mii de lei – de 2 ori mai mult cât a obţinut în doi ani de zile. Venitul total al Elenei Hrenova în calitatea sa de consilier municipal, timp de 2 ani, a fost de 69.800 de lei (!).

De unde vin milioanele liberal-democraţilor? Din cei 23 de liberal-democrați

care au câștigat un mandat de de-putat în noul Parlament, 13 au făcut donații în bugetul partidului. Cel mai mult a contribuit liderul liberal-democraților, Vlad Filat. El a vărsat în visteria formaţiunii 1,2 milioane de lei. O sumă frumușică, de 1,15 mili-oane de lei, a donat și Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM. Vlad Filat și-a permis să facă o donație atât de grasă partidului său, întrucât doar din dividende a încasat în ultimii doi ani un venit de peste 7,5 milioane de lei. Deși are din 2006 o casă de 180 de metri pătrați, acesta locuiește, cu chirie, într-o vilă de lux cu trei nive-luri din centrul capitalei. Anul trecut, liderul PLDM i-a cumpărat soției un Porsche Cayenne, care valorează în jur de 100 de mii de euro.

Nici Valeriu Streleț nu este mai să-rac. Compania sa, „Bioprotect” SRL, i-a adus dividende de peste 7 mili-oane de lei. Deputatul deține două apartamente, o casă, mai multe te-renuri și două mașini de lux marca Volkswagen Touareg.

Printre donatorii generoși ai PLDM se înscrie și secretarul partidului, Vic-tor Roșca, care este cumnat cu liderul formaţiunii. Roșca a donat în campa-nia electorală tocmai 1 milion de lei. În declaraţia pe venit depusă la CEC, proaspătul deputat indică la venituri pe doi ani de zile suma de doar 12 mii de lei și astea din „indemnizaţiile”

primite în calitatea sa de consilier lo-cal în Primăria municipiului Chișinău (!). Se pare că indemnizaţia de con-silier local nu i-a ajuns nici pentru a acoperi consumul de motorină – el având în proprietate tocmai trei au-tomobile. Deputatul mai are o casă de 180 de metri pătrați și un teren în satul Grătiești.

Pentru a-și menține fotoliul de de-putat și în noul Legislativ au cotizat cu câte 100 de mii de lei: Tudor Deliu, Iurie Țap, Anghel Agache, Nicolae Juravschi. Chiril Lucinschi a fost ceva mai darnic, donând partidului 200 de mii de lei, iar Anatolie Dimitriu a donat 110 mii de lei. Gheorghe Mo-canu a cotizat în visteria partidului cu 80 de mii de lei, iar viceministrul Finanțelor, Ștefan Creangă, numă-rul 17 în lista candidaților liberali-democrați la funcția de deputat, a donat 100 de mii de lei.

Și-au asigurat un loc în Legislativ, făcând donații generoase și dintre cei care nu au mai ocupat funcția de deputat. Este cazul lui Oleg Balan, rectorul Academiei de Administrare Publică, ce a donat PLDM suma de 100 de mii de lei.

Printre cei mai activi donatori ai Partidului Liberal-Democrat sunt și angajații a două instituții publi-ce: Cancelaria de Stat și Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chișinău. Astfel, donații între 15 mii și 30 de mii de lei au donat 11 angajați ai Cancelariei de Stat, iar alți 8 angajați ai CSP Chișinău au contribuit cu sume între 10 mii și 30 de mii de lei.

Donaţii în sumă totală de 379 de mii de lei au făcut și 14 angajați ai companiei de construcții „Algu Construct” SRL, care aparține omu-lui de afaceri Andrei Țânțari. Acesta a intrat în vizorul public după ce o serie de investigații jurnalistice re-alizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos la iveală o schemă frauduloasă prin care mai mulți demnitari și oameni de afaceri cunoscuți au încercat să pună mâna pe mai multe hectare de pădure la Dănceni și Sociteni, afl ate la doar 5 km de capitală. Schema nu a mai fost pusă în acţiune, fi ind stopată la Guvern. Între timp, autorii schemei, printre care se numără și Andrei Ţânţari, și-a construit ilegal o vilă în apropierea taberei de copii „Poienița Veselă”.

Cea mai mica donaţie pentru PLDM a constituit 4.700 de lei, iar cea mai mare – 1,2 milioane de lei.

(Va urma.)Olga CEAGLEI,

Cornelia COZONAC

Sursa: Centrul de Investigaţii Jurnalistice

CÂT COSTĂ FOTOLIUL DE DEPUTAT?

Cele mai scumpe mandate revin Cele mai scumpe mandate revin PDM – 1,8 mln. de lei şi PLDM – 1,6 mln. de leiPDM – 1,8 mln. de lei şi PLDM – 1,6 mln. de lei

12 DECEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XGeopolitic

Departe de a fi dispărut odată cu vi-ziunea arhaică asupra lumii, această concepţie a supravieţuit de o manieră mai mult sau mai puţin conștientă în contexte istorico-culturale mai recen-te: e sufi cient să ne amintim că China este numită de locuitorii ei Chong-kuo, adică „Ţara Centrului”, și că încă astăzi diverse ţări și regiuni sunt concepute ca centrale faţă de spaţiul geografi c din care fac parte, așa încât avem o Europă centrală (Mitteleuro-pa, Zwischeneuropa), o Italie centra-lă, o Asie centrală, o Americă centra-lă și încă o Republică Centrafricană (République Centrafricaine).

Și România se afl ă între acele ţări cărora le-a fost atribuită o poziţie centrală. Așa, de exemplu, amintim că Vasile Lovinescu a plasat România în centrul ideal al crucii descrise de migraţiunea hiperboreană.

„Geografi a Daciei (...) este domi-nată de o realitate centrală: podișul Transilvaniei, încercuit de lanţul Car-paţilor și de Munţii Apuseni (...) De la Rin și Alpi până la marele zid chine-zesc, indefi nitul domnește din plin: pământuri nemărginite, ţinuturi care încep nu se știe unde și sfârșesc nu se știe unde. În acest ocean de posi-bilităţi, Dacia este singura ţară carac-teristică, defi nită, formând o unitate geografi că. (...) Toate acestea sunt așezate exact pe paralela 45°, adică în mod riguros la jumătatea distanţei între Pol și Ecuator. (...) Dacia a fost sediul Centrului Suprem într-o vre-me foarte îndepărtată. (...) Migraţia hiperboreană a fost verticală până în punctul în care a întâlnit paralela 45°, la jumătatea distanţei dintre Pol și Ecuator. Acolo, ea s-a împărţit în ramuri orizontale. O parte a migraţiei a urmat verticala până în Grecia. Cât despre ramura occidentală, celtică, a Hiperboreii, itinerariul său ne este arătat de simbolismul geografi c, de bunul-simţ, de asemenea: cursul su-perior al Dunării. Și crucea a fost ast-fel desăvârșită”2.

Dacă cineva ar obiecta că reprezen-tarea geografi că lovinesciană este una fantezistă, am putea să răspun-dem, citându-l pe Eliade, că aici „noi suntem în prezenţa a unei geografi i sacre și mitice, singura efectiv reală, nu a unei geografi i profane, „obiecti-ve”, în un anumit fel abstracte și nee-senţiale”3.

Dar nu este vorba numai de „geo-grafi a sacră și mitică” a lui Lovinescu. Dacă analizăm datele provenite de ceea ce Eliade numește „geografi e obiectivă”, putem observa ușor acei factori naturali și culturali care de-a lungul istoriei au determinat impor-tanţa geopolitică a spaţiului româ-nesc.

Principalele elemente naturale ale geografi ei române sunt Mun-ţii Carpaţi, Dunărea și Marea Nea-gră. Carpaţii, Corona montium, închid într-un inel Transilvania, care, în viziunea geopoliticienilor români, reprezintă pentru România acel Kernland („ţinutul sâmbure”) și acel Mittelpunkt („punctul central”) de care vorbesc, respectiv, Rudolf Kjellén și Friedrich Ratzel.

Factori culturali caracteristici sunt identitatea neolatină, prin care popo-rul roman aparţine unei familii ling-vistice care în Europa se extinde până la Oceanul Atlantic și confesiunea or-todoxă, prin care România face parte dintr-o arie cu dimensiuni eurasiati-ce, de la Belgrad până la Vladivostok. Simultana apartenenţă familiei orto-doxe și familiei neolatine constituie o potenţială legătură între confesiunile creștine din Apus și cele din Orient.

Centralitatea României iese în re-lief și dacă ţinem cont de faptul că Transilvania este o regiune mediană sub mai multe perspective. Această regiune, care după bătălia de la Mo-hacs a jucat rol de stat-tampon între imperiul habsburgic și imperiul oto-man, din perspectiva lingvistică este zona spre care se îndreaptă sectoa-rele neolatin, germanic și ugrofi nic,

pe când din perspectiva confesională reprezintă punctul de convergenţă al ortodoxiei, al catolicismului și al cul-tului protestant.

Această poziţie de mijloc a Româ-niei a fost subliniată în diferite feluri de geopoliticieni români și nu numai români.

În deceniul patru al secolului XX, întemeietorul școlii geografi ce româ-nești, Simion Mehedinţi (1869-1962), scrie că România, afl ându-se în lungul diagonalei dunărene, este predesti-nată de însăși poziţia ei geografi că să stabilească relaţii între ţările Europei apusene și ţările din Orientul Apropi-at.

„România se afl ă în lungul unei diagonale de navigaţie cu totul pri-vilegiată, întrucât cel mai important fl uviu european este cu certitudine Dunărea. (...) Dunărea adoptă o cale mediană și parcurge de la Nord-Vest la Sud-Est aproape întreg continentul european. Graţie acestui fapt și veci-nităţii Rhinului, ea pare predestinată de natură să stabilească relaţii între ţările industriale ale Europei Occiden-tale cu cele din Asia Mică, Mesopota-mia, India și Mediterana asiatică”4.

L-am citat pe Simion Mehedinţi, dar în perioada interbelică imaginea unei Românii situate într-o poziţie geogra-fi că centrală era acceptată la scară lar-gă de către geopoliticieni, unii dintre care (ca Giselher Wirsing sau Emma-nuel de Martonne) plasau România în spaţiul central-european. Nicolae Alexandru Rădulescu (1905-1989) analiza poziţia geostrategică a Româ-niei plecând de la statutul geopolitic dunărean și plasa România în Europa centrală, împreuna cu Polonia, Ce-hoslovacia și Ungaria. „Majoritatea lucrărilor geografi ce recente – scrie în 1938 N. Al. Rădulescu – consideră România Mare ca un fragment al Eu-ropei Centrale, părăsind astfel pentru totdeauna ideea de a plasa ţara noas-tră în cadrul Peninsulei Balcanice”5. Și geopoliticianul Ion Conea (1902-1974), care abordează geopolitica drept o știinţă a relaţiilor între state și presiunile reciproce dintre acestea, la începutul celui de-al cincilea deceniu considera substanţial centrală poziţia geopolitică a României. „Poziţia geo-politică a unui Stat și deci a României – scrie Conea – nu este una în raport cu liniile și formele fi zice ale feţii pă-mântului (aceea, am spus, este pozi-ţia geografi că!). O poziţie geopolitică nu se defi nește prin sau în funcţie de

Dunăre, de Tisa, de Nistru – ci prin sau în raport cu formele și conţinuturile politice care îmbracă faţa pământu-lui, în general, și în faţa pământului jur-împrejur de tine, în special. Statul român, în această lumină și în acest sens considerat, nu poate fi defi nit - prin poziţia lui - drept unul de margi-ne, ci unul prin excelenţă în centru”6.

Tot în al cincilea deceniu, Vintilă Mihăilescu (1890-1978) susţine că România ocupă un spaţiu central, deoarece se afl ă în punctul spre care converg liniile de tendinţă proveni-te din Europa centrală, din Balcani și din Rusia. El pune în evidenţă rolul de răscruce geografi că și geopolitică a României și subliniază capacitatea ei de a atenua și a neutraliza con-fl ictele. „Funcţiunile geopolitice ale pământului și poporului carpatic ro-mânesc – după Mihăilescu – derivă din situarea ţării carpatice românești la întreita răspântie dintre domeniile de infl uenţe, interese și tendinţe cen-tral-europene, meridionale și est-eu-ropene”7.

Situarea României „la o răspântie de drumuri”, adică la un punct de intersecţie al marilor imperii, este subliniată și de Gheorghe I. Brătianu (1898-1953); acesta scoate în eviden-ţă funcţiunea geostrategică a celor trei elemente care caracterizează spaţiul geografi c românesc: Carpaţii, Dunărea și Marea Neagră. „Noi – scrie Brătianu – trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi și, din nefericire, la o răspântie de nă-văliri și imperialisme. Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex ge-ografi c care, cum veţi vedea, ne măr-ginește și ne hotărăște destinul, între

cele două elemente care îl stăpânesc, muntele și marea. Ceea ce aș vrea să apară lămurit este că, pentru a ne în-ţelege trecutul, trebuie să înţelegem mai întâi întregul complex geografi c, istoric, geopolitic, din care acesta face parte”8.

Claudio MUTTI____________________

1. M. Eliade, Il sacro e il profano, I, 6 (ed. it.:

Boringhieri, Torino 1967, p. 42).

2. V. Lovinescu, Dacia hiperboreană, Rosma-

rin, București 1996, p. 21, 27, 41.

3. „Nous sommes en présence d’une géogra-

phie sacrée et mythique, seule eff ective-

ment réelle, et non pas d’une géographie

profane, ‚objective’, en quelque sorte

abstraite et non essentielle”. M. Eliade, Ima-

ges et symboles, I, 3 (L’image du monde),

Gallimard, Paris 1988, p. 50.

4. S. Mehedinţi, Le pays et le people roumain:

considérations de géographie physique et

de géographie humaine, București

1937, pp. 99-100.

5. N. Al. Rădulescu, Poziţia geopolitică a

României, „Revista Geografi că Română”

(Cluj), I, 1, 1938, pp. 5-35; republicat în

Geopolitica, Glasul Bucovinei, Iași 1994, pp.

87-98. Pasajul din care am citat a apărut

în „Geopolitica” (București), a. VII, nr. 31

(3/2009), p. 32.

6. Ion Conea, Studiu publicat în „Geopolitica

și Geoistoria”, III, 1942, pp. 64 -100. Pasajul

din care am citat a apărut în „Geopolitica”

(București), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 29.

7. Vintilă Mihăilescu, Unitatea și funcţiunile

pământului și poporului românesc, Bucu-

rești 1943, p. 73. Pasajul din care am citat a

apărut în „Geopolitica” (București), a. VII, nr.

31 (3/2009), p. 35.

8. Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre,

Curs 1941-1942, Universitatea București,

Facultatea de Filozofi e și Litere, editor Ioan

Vernescu, pp. 11-12.

Bazându-se de o sumă de date provenite din culturi „arhaice”, Mircea Eliade a arătat că „omul din socie-tăţi premoderne dorește să trăiască cât mai aproape de Centrul Lumii și știe că ţara lui se afl ă efectiv în centrul suprafeţei terestre”1.

ROMÂNIA ÎNTRE OCCIDENT ŞI EURASIA

Centralitatea RomânieiCentralitatea României

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

12 DECEMBRIE 201466F L U XF L U X Economic

Auditorii și-au propus să stabi-lească dacă sistemul de manage-ment fi nanciar și de control realizat de către cele două entităţi este unul conform și respectă regulile aferen-te gestiunii legale și regulamenta-re a fondurilor publice destinate subvenționării producătorilor agri-coli și dacă acestea sunt direcţiona-te spre susținerea creșterii durabile a ramurii agricole.

Potrivit raportului, subvențiile alocate în 2013 în sumă de 462 de milioane de lei au fost folosite pen-tru compensarea dobânzilor achi-tate la creditele contractate, dar și pentru asigurarea riscurilor în agri-cultură. De asemenea, din contul subvenţiilor au fost plantaţi pomi pe o suprafaţă de 4 mii de hectare și 1,4

mii de hectare de vii. Totodată, be-nefi ciarii au folosit subvenţiile pen-tru construcția și renovarea serelor, tunelurilor și a frigiderelor, pentru renovarea tehnologică a unor fer-me, pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol nou, a animalelor de prăsilă, pentru consolidarea și în-grijirea terenurilor agricole.

Dar, în opinia raportorilor, siste-mul actual de subvenționare este afectat de defi cienţe și iregularități care nu permit realizarea unui im-pact economic și social scontat, re-zultat din sporirea competitivității sectorului agricol. Neregulile depis-tate de misiunea de audit se referă la lipsa prioritizării sectoarelor-che-ie generatoare de plusvaloare și ne-adaptarea strategiilor de dezvoltare

la disponibilitățile efective de su-port fi nanciar.

De asemenea, autorităţile res-ponsabile nu au formulat obiective măsurabile pentru evaluarea im-pactului subvenționării. Resursele alocate nu au fost racordate princi-piilor de cost-efi ciență și de rezulta-te. Auditorii au constatat aplicarea neuniformă a cadrului normativ, precum și vidul de norme, inclu-siv prevederi ambigue și carențe de funcționalitate. Totodată, în unele cazuri este dispusă alocarea subvențiilor în lipsa setului complet de documente stabilite regulamen-tar.

În afară de aceasta, lipsesc proce-durile clare, coerente și standardiza-te privind verifi carea corespunderii cererii de subvenționare a criteri-ilor de eligibilitate, dar se atestă și un defi cit de predictibilitate și transparență a cadrului instituțional aferent procesului de subvenționare per ansamblu.

Auditul a constatat, de aseme-nea, lipsa la MAIA a fundamentă-rilor economico-fi nanciare care au stat la baza selectării domeniilor de subvenționare, precum și absența informațiilor și fundamentărilor care au stat la baza stabilirii meca-nismului de subvenționare, în speci-al al condițiilor de eligibilitate, pla-foanelor de subvenționare și cotei subvenției din valoarea investiției.

MAIA nu deține informații nici despre numărul potențial de bene-fi ciari ai subvențiilor în agricultură și nici despre suprafața terenurilor agricole existente la 01.01.2013, în funcţie de tipul, mărimea și reparti-zarea teritorială a acestora.

Analizele efectuate de audit au relevat că de subvenții au benefi ci-at doar 0,3% din numărul proprie-tarilor terenurilor agricole, ceea ce denotă că de sprijinul fi nanciar acor-dat din partea statului benefi ciază o mică parte a producătorilor agricoli, în special cei care lucrează suprafețe mari de teren agricol.

Pe de altă parte, auditul a stabilit

că benefi ciari ai subvențiilor sunt și întreprinderile de procesare care nu au activități de producere, creștere și cultivare a produselor agricole, dar care în perioada 2011-2013 au obținut profi turi de zeci de milioane de lei.

Cadrul legal-normativ privind subvenționarea asigurării riscurilor de producție în agricultură nu ține cont de condițiile climaterice actua-le și permite acordarea subvențiilor pentru asigurarea unor riscuri mete-orologice care sunt previzibile.

De menționat că, în 2013, benefi -ciarilor de asigurări subvenționate le-au fost achitate de către com-paniile de asigurări despăgubiri pentru producerea riscurilor în sumă de 11,9 milioane de lei, ceea ce constituie doar 28,9 % din suma subvenției acordate, de 41,3 milioa-ne de lei.

Cu toate că are loc subvenționarea asigurării riscurilor în agricultură, din buget continuă să fi e alocate mijloace pentru compensarea da-unelor provocate agriculturii de condițiile meteorologice, care în 2013 au constituit 98 de milioane de lei. În acest sens, MAIA nu a asigurat elaborarea și aprobarea tuturor pro-

cedurilor necesare pentru acordarea echitabilă a compensațiilor parțiale a pagubelor suferite de producătorii agricoli urmare a calamităților natu-rale (secetă, grindină) survenite în anii 2012-2013, ceea ce a determi-nat acordarea neregulamentară a compensațiilor în sumă de circa 1,1 milioane de lei.

Auditul a stabilit defi ciențe operaționale și în activitatea AIPA. Astfel, deși autoritățile publice ur-mau să aplice sistemul de mana-gement fi nanciar și control încă din 26.11.2011, Agenţia se afl ă în prezent doar în stadiul incipient de introducere a acestuia. Drept urma-re, cadrul instituțional de exercitare de către AIPA a atribuțiilor delegate nu este bazat pe reguli și proceduri scrise, care ar ghida procesele de recepționare și acceptare a cererilor de subvenționare, inclusiv în scopul anticipării/diminuării riscurilor de fraudă. Astfel, lipsa unor proceduri corespunzător reglementate și stan-dardizate, abordarea neunivocă pri-vind calcularea subvențiilor a avut ca efect calcularea unor subvenții neregulamentare în sumă de 1,3 mi-lioane de lei.

FLUX

Doar 0,3% din numărul proprietarilor Doar 0,3% din numărul proprietarilor terenurilor agricole au benefi ciat de subvenţiiterenurilor agricole au benefi ciat de subvenţiiSistemul actual de subvenționare este afectat de de-fi cienţe și iregularități, a constatat Curtea de Conturi, care a examinat recent Raportul auditului conformității privind subvenționarea în 2013 a agriculturii în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Agenției de Intervenție și Plăti pentru Agricultură (AIPA). Potrivit raportului, de subvenţii a benefi ciat un număr infi m de proprietari ai terenurilor agricole, în schimb au profi tat întreprinderi cu câștiguri de zeci de milioane de lei.

Potrivit Băncii Na-ţionale a Moldovei, tendinţa de depre-ciere a leului mol-dovenesc faţă de principalele valute de referinţă, care se observă în ultima perioadă pe piaţa valutară a Republicii Moldova, are la bază mai mulţi factori atât interni, cât și externi.

Astfel, comparativ cu 31 de-cembrie 2013, leul moldove-nesc s-a depreciat cu 16,85%

faţă de dolarul american,

ajungând la o cotaţie ofi cială

de 15,25 la data de 10 decem-

brie 2014, și cu 4,85% faţă de

euro, cursul ofi cial fi ind de

18,84. BNM menţionează că

deprecierea leului moldove-

nesc faţă de euro din ultimele

zile a refl ectat, în mare parte,

dinamica EUR/USD pe piaţa

valutară internaţională.

Factori externi și interni

care au condiţionat deprecie-

rea leului moldovenesc sunt,

conform BNM, următorii:

- aprecierea dolarului SUA

faţă de euro pe pieţele fi nan-

ciare internaţionale cu 10,3%

de la începutul anului 2014;

- factorul sezonier legat

de un consum mai mare de

hidrocarburi, care, de regulă,

duce la o cerere sporită de

valută din partea agenţilor

economici;

- gradul de acoperire a ce-

rerii de valută parvenite de la

persoanele juridice (sau oferta

netă de valută parvenită de la

persoane fi zice) este net infe-

rior comparativ cu perioadele

anterioare (gradul de acoperi-

re în primele 10 luni ale anului

2014 a constituit doar 88,6%,

comparativ cu 113,5% în pe-

rioada similară a anului 2013;

totodată, acest indicator a con-

stituit 40,9% în luna noiembrie

2014 și 22,2% în prima săptă-

mână a lunii decembrie 2014);

- efectul psihologic creat

de situaţia geopolitică din

regiune, inclusiv deprecierea

valutelor ţărilor partenerilor

comerciali ale RM: Ucraina și

Federaţia Rusă. Pe parcursul

anului 2014, rubla rusă s-a

depreciat faţă de dolarul SUA

cu cca. 64%, iar hrivna ucrai-

neană – cu cca. 89%. De ase-

menea, deprecierea valutelor

respective a contribuit, în cea

mai mare parte, la aprecierea

leului moldovenesc în ter-

meni reali, cursul real efectiv

fi ind în scădere cu cca 1,7%

faţă de 31.12.2013.

În același timp, Banca Naţi-onala a Moldovei a asigurat că urmărește în permanenţă situaţia din piaţa valutară și utilizează instrumentele dis-ponibile pentru a nu permite fl uctuaţii excesive ale cursului de schimb: „Astfel, pe parcur-sul a 11 luni ale anului 2014, BNM a efectuat intervenţii sub formă de vânzări directe

nete de circa 263 de milioane

de dolari SUA. Totodată, BNM

a oferit în continuare băncilor

licenţiate valută străină sub

formă de SWAP-uri valutare,

instrumente care pot fi utili-

zate de către băncile licenţi-

ate la fi nanţarea defi citului

temporar de valută străină”.

FLUX

BNM explică iarăşi de ce se depreciază leulDe la începutul acestui an, leul moldovenesc s-a depreciat

cu 16,85% faţă de dolar şi cu 4,85% faţă de euro

12 DECEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XEconomic

Începerea negocierilor pentru

TTIP a debutat în luna februarie a

acestui an, în secret și nedemocratic.

Atac al corporaţiilor asupra statelor suveraneAcest tratat reprezintă, potrivit lui

John Hilary, director executiv al gru-

pului de campanie War on Want, „un

atac asupra societăţilor europene și

americane pus la cale de către cor-

poraţiile transnaţionale”.

Agenda TTIP urmărește să coboa-

re standardele UE privind siguranţa

alimentară și a protecţiei mediului

până la cele implementate în SUA.

Reglementările din SUA sunt mult

mai puţin stricte, astfel că 70% din-

tre toate alimentele procesate și

vândute în supermarket-urile ame-

ricane conţin acum ingrediente

modifi cate genetic. De asemenea,

în prezent SUA au restricţii mai pu-

ţin riguroase cu privire la utilizarea

liberă a pesticidelor. În plus, peste

ocean sunt folosiţi fără restricţii hor-

moni de creștere în fermele de ani-

male, restricţionaţi, în bună măsură,

în Europa din cauza legăturii directe

a acestora cu cancerul.

Același lucru este valabil și pen-

tru mediu. În Europa, o companie

trebuie să dovedească faptul că o

substanţă este sigură înainte de a

putea fi folosită; în SUA, în schimb,

se întâmplă exact opusul – orice substanţă poate fi folosită până se dovedește că este, de fapt, pericu-loasă. De exemplu, UE interzice în prezent folosirea a nu mai puţin de 1.200 de substanţe chimice folosite în producerea cosmeticelor, pe când în Statele Unite sunt interzise doar 12.

TTIP prevede, de asemenea, des-chiderea serviciilor de sănătate publică, de educaţie și de apă ale Europei către companiile america-ne. Asta ar putea însemna, de fapt, privatizarea integrală a acestora. În sectorul bancar, tratatul urmărește „îndulcirea” normelor fi nanciar-ban-care, înăsprite după criza fi nanciară din 2007.

Analiștii apreciază că TTIP va eli-mina aceste restricţii, oferind, din nou, bancherilor puteri discreţiona-re.

Tratatul va mai prevede relaxarea legislaţiei cu privire la confi denţiali-tatea datelor personale și restricţia accesului public la studiile clinice ale companiilor farmaceutice.

În ceea ce privește forţa de muncă, UE a recunoscut că TTIP va genera, probabil, șomaj după modelul ame-rican, unde standardele de muncă și drepturile sindicale sunt mai reduse.

Cea mai mare ameninţare a TTIP este, însă, asaltul inerent asupra democraţiei. Unul dintre principa-lele obiective ale TTIP este introdu-

cerea unui program de soluţionare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), care permite companiilor să dea în judecată guvernul dacă poli-ticile guvernelor respective provoa-că pierderi de profi t. În consecinţă, marile corporaţii transnaţionale pot dicta, în mod nedemocratic, politici-le implementate de guvernele alese.

TTIP – cedarea resurselor naţionale către corporaţiiReprezentanţii societăţii civile au

sintetizat la conferinţele AGROstan-dard prevederile acestui tratat.

„TTIP ascunde foarte mari capca-ne sub pretextul că vom face afa-ceri cu Statele Unite. Vom deschide piaţa pentru americani, care vin aici cu preţuri de dumping să ne vândă nouă niște produse proaste, iar agri-cultorii noștri care muncesc foar-te mult nu vor mai avea loc nici pe piaţa locală”, a arătat Lavinia Andrei, președintele fundaţiei Terra Mileniul III.

Potrivit societăţii civile, TTIP cre-ează premisele pentru controlul cor-poraţiilor asupra statelor naţionale.

„Acest tratat are clauze specifi ce pentru marile companii care prevăd că pot da în judecată statul. Și nu vor da statul în judecată oriunde,

ci la niște curţi de arbitraj specia-le, unde, cu siguranţă, vor câștiga. Chiar mandatul de negociere al UE, care, la insistenţele publicului a fost desecretizat, spune că va trebui să ne punem la dispoziţie resursele ne-condiţionat. Deci, noi vă dăm resur-sele, faceţi ce vreţi cu ele”, a punctat Lavinia Andrei.

Oarecum paradoxal, perspectiva implementării TTIP a stârnit reacţii variate în rândul asociaţiilor de fer-mieri din România.

CATAR împotrivă, Pro Agro, susţinător entuziastCea mai vehementă poziţie împo-

triva TIPP este cea a Confederaţiilor Asociaţiilor Țărănești din România (CATAR).

„În principiu, nu ne poate obliga nimeni să aderăm la acest tratat, să acţionăm împotriva interesului naţi-onal. Dacă UE forţează statele mem-bre să adopte acest tratat, acest lu-cru echivalează cu o declaraţie de război”, consideră Bogdan Buzescu, președintele CATAR.

Acesta crede că principalul impact va fi asupra siguranţei alimentare și sănătăţii populaţiei.

„O să fi m forţaţi să mâncăm pui modifi cat genetic, crescut 28 de zile.

În acest fel, vom asista la modifi ca-rea ADN-ului uman și la uniformiza-rea genetică a populaţiei. Iar hrana bună, de calitate, produsă în Româ-nia o vom pune la borcane și o vom exporta în ţările mai bogate, pentru că noi nu ne vom permite să o cum-părăm”, a punctat președintele CA-TAR.

La polul opus, se situează CN Pro Agro, unul dintre cei mai vehemenţi lobby-iști pentru implementarea TTIP.

„TTIP este o necesitate. Practic, OMC a forţat de foarte mult timp libertatea. (…) S-a creat o Europa socialistă, prin diverse mecanisme care nu sunt direct alocate produc-ţiei. În SUA, lucrurile merg puţin altfel, politicul merge în interesul producătorilor și al consumatorilor”, a declarat Alex Jurconi, președinte Pro Agro, într-o întâlnire cu cititorii unei publicaţii on-line.

El s-a arătat entuziasmat de sta-diul pregătirii TTIP.

„Noi am făcut parte dintr-o dele-gaţie europeană, în iulie, o delegaţie de 10 persoane din cadrul organi-zaţiilor europene care a discutat în etapa premergătoare a rundei a șa-sea a TTIP. Transparenţa a fost tota-lă. În aceste întâlniri am putut să văd două atitudini – una a administraţiei Obama, iar acordul de liber schimb este al administraţiei Obama, care își dorește acest lucru, și o abordare a mediului privat, de business. Unde oamenii au spus: dacă nu avem asta, asta, asta, nu ne interesează. (…) Eu-ropa poate consuma OMG-uri, dar nu le poate cultiva. Puiul clorinat e o altă problema ridicată”, a mai spus Jurconi.

Concluzia îi aparţine lui Piero Francisci, un latifundiar care face agricultură în Teleorman – „în ma-xim cinci ani, agricultura va fi doar pentru latifundiari; vom fi cu toţii angajaţi ai multinaţionalelor”.

Sursa: agrostandard.ro

Deși în ţara noastră, ponderea economiei

neobservate a fost în creștere permanentă

în ultimul deceniu și a atins nivelul de 28%

din PIB în 2013, fenomenul, la fel de omni-

prezent ca și taxele, a fost și este un subiect

tabu pentru autorităţile din Republica Mol-

dova, consideră experţii.

Cele aproximativ 28 la sută din PIB deţi-

nute de economia neobservată se reparti-

zează în felul următor: 7,7% vin din sectorul

neformal; 10,9 la sută constituie producţia

ascunsă în sectorul formal; alte 9,1 din eco-

nomia ascunsă provin din producţia gos-

podăriilor casnice. Totodată, nu se știe care

este contribuţia producţiei ilegale la acest

fenomen.

Economia neobservată este caracteriza-

tă de instituţiile publice și private slabe, de

pierderi mari ale veniturilor bugetare și de

o economie rudimentară, primitivă și sub-

dezvoltată. În același timp, se înregistrează

un nivel înalt al ocupării informale.

Astfel, Indicele Competitivităţii Globale

(ICG) ne plasează la capitolul dezvoltării in-

stituţiilor pe locul 121 din 144 de ţări eva-

luare.

Conform ICG, economia rudimentară, pri-

mitivă și subdezvoltată este caracterizată în cea mai mare măsură de un nivel scăzut de inovare și sofi sticare a businessului, de o capacitate redusă de absorbţie a tehnologi-ilor și de o productivitate scăzută a muncii. De asemenea, de ponderea mare în valoa-rea adăugată brută a agriculturii neobser-vate.

Studiul arată că diferenţa dintre venituri-le fi scale potenţiale și cel real este de aproa-pe 9% sau 22% din baza fi scală – totalitatea plăţilor și impozitelor care pot fi colectate la buget. Fenomenele care contribuie în mod decisiv la discrepanţa fi scală sunt munca „la negru” și salariile „în plic”.

Cele mai înalte nivele ale ocupării infor-male, arată studiul, se atestă în agricultu-ră – 66,4%, construcţii – 12,6%, în comerţ, domeniul hotelier și restaurante – 12%, in-dustrie – 3,4%, transporturi – 2,6% și 2,9% în alte activităţi.

Infografi cul a fost elaborat în baza studiu-lui „Discrepanţa fi scală – o realitate invizibi-lă”.

Datele au fost colectate și analizate de Ta-tiana Savva.

FLUX

Corporaţiile pregătesc lichidarea Corporaţiile pregătesc lichidarea statelor suverane prin TTIPstatelor suverane prin TTIP

Una dintre temele ocultate cu mare grijă în România este Tratatul Transatlantic pentru Comerţ și Investiţii, adică, pe scurt, TTIP. Acest tratat reprezintă o serie de negocieri de natură comercială care se desfășoară în secret între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În linii mari, TTIP presupune simplifi carea barierelor comerciale în benefi ciul marilor corporaţii, dar abordează și probleme precum legislaţia privind siguranţa alimentară, cea legată de mediu, reglemen-tările bancare și competenţele suverane ale naţiunilor individuale.

Ce ne spune economia neobservată despre MoldovaLa ce nivel a ajuns economia neobser-vată în Republica Moldova, ce venituri potenţiale sunt pierdute din cauza respectivului fenomen? La aceste și alte întrebări încearcă să răspundă noul in-fografi c propus de budgetstories.md, un proiect implementat de EXPERT-GRUP.

12 DECEMBRIE 201488F L U XF L U X Scandalos

Urmare din pag. 1Faptele cuprinse în raport au

fost săvârșite până în 2006, sub pecetea tainei, acoperite legal de juriști zeloși afl ați în slujba trecutei administrații, prezentate parțial, fals sau distorsionat publicului și structurilor parlamentare de con-trol, fundamentate și supraveghea-te de psihologi care au acceptat să-și vândă conștiința și reputația profesională. În prea multe cazuri, arhitecții programului au fost plătiți să-i evalueze efi ciența.

„Angajați ai statului și misiți parti-culari au abuzat, înjosit și dezumani-zat fi ințe umane, le-au răpit umani-tatea și, astfel procedând, i-au răpit Americii statutul mondial de promo-toare și proteguitoare a drepturilor omului”, a declarat în aula Senatului, democratul Patrick Leahy.

Un număr de 119 inamici în războ-iul antiterorist au trecut prin rețeaua infernală de centre extrateritoriale de detenție desemnate cu nume inocent-cromatice precum Cobalt, Verde sau Albastru, centre situate, conform unor informații afl ate deja în domeniul public, în țări precum Afganistan, Thailanda, Lituania, Po-lonia și România. Majoritatea prizo-nierilor au fost supuși unui tratament dur: încătușați, violentați în felurite chipuri, agresați sonor și ținuți în în-tuneric sau treji zile în șir, înfometați, înghețați și, în ultimă instanță, simulat-înecați.

„Prima concluzie: e vorba des-pre tortură. A doua: programul a fost gestionat lamentabil. A treia: nu a fost efi cient. Și ultima: a fost în permanență prezentat distorsionat”, a opinat senatorul independent An-gus King, care nu a participat la re-dactarea raportului la care s-a lucrat vreme de cinci ani, până în 2012. De atunci și până acum, Executivul și Le-gislativul au discutat, în esență, când și cât trebuie publicat.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „inefi ciente”, pentru intero-garea suspecţilor de terorism, indu-când în eroare constant Președinţia și Congresul privind informaţiile ob-ţinute, se arată în raportul Senatului american, informează dcnews.ro.

Au fost utilizate cele mai agresive tehnici de interogare„În multe cazuri, au fost utilizate

imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie și fără oprire”, in-dică raportul.

„Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar și cu mâini-le legate deasupra capului”, adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut „parţial dezbră-cat” pe o podea de beton.

Potrivit raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi și târâţi pe coridoa-rele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele și pumnii de gar-dieni.

Mulţi deţinuţi supuși tehnicilor brutale de interogare au suferit ha-lucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila.

Abu Zubaydah, unul dintre liderii re-ţelei teroriste Al-Qaida, a devenit in-conștient după ce a fost supus tehni-cii simulării înecului, mai precizează autorii raportului.

CIA respinge parţial concluziile raportuluiAgenția vizată de acest raport, CIA,

a prezentat un răspuns de 112 pagini care respinge parțial concluziile ra-portului, iar minoritatea Republicană a Comitetului Senatorial a intervenit și ea cu o replică.

„Am concluzionat că programul de anchetă și detenție al Agenției de Spionaj Extern a fost efi cient, că a produs informații practice valoroa-se, că aserțiunile Agenției cu privire la utilitatea folosirii tehnicilor dure au fost corecte, și că Parlamentul a fost ținut permanent la curent cu activitățile în desfășurare”, a declarat unul dintre autorii contra-raportului, Saxby Chambliss.

Trebuie spus că programul care face obiectul raportului a implicat un număr limitat de misiți particulari și angajați ai Agenției. Niciunul dintre ei nu a fost penalizat legal sau profe-sional. Implicarea altor instituții sau personalități ale statului nu este dis-cutată în acest raport.

Și fostul vicepreședinte american, Dick Cheney, a afi rmat că raportul privind tortura practicată de CIA în cursul interogatoriilor unor presu-puși teroriști, este „plin de prostii”.

„Cred că raportul este deplorabil. Mi se pare că are lipsuri”, a declarat pentru Fox News Dick Cheney, vice-președinte în administraţia George W. Bush, în perioada 2001-2009, pe când au avut loc interogatoriile for-ţate ale CIA. ”Scuzaţi-mă, dar acest raport est plin de prostii”, a mai afi r-mat el.

„Ei nu s-au deranjat să intervieveze persoanele cheie implicate în acest program”, a adăugat Cheney, afi r-mând că fostul președinte George W. Bush era implicat în program și cu-noștea majoritatea detaliilor.

„Ce presupuneţi că am fi putut face (cu Khalid Sheikh Mohammed, presupusul organizator al atentate-lor din 11 septembrie)? Să-l sărutăm pe ambii obraji și să-l întrebăm: vă rugăm, vă rugăm spuneţi-ne ce știţi? Bineînţeles că nu”, a spus Cheney.

„Am făcut exact ceea ce trebuia pentru a pune mâna pe cei care au planifi cat 11 septembrie și a-i împie-dica să comită alte atentate. Ne-am

îndeplinit cele două misiuni”, a speci-fi cat fostul vicepreședinte american.

Bush, informat peste patru aniFostul președinte al Statelor Unite,

George W. Bush, a fost informat abia în aprilie 2006, adică după patru ani, că deţinuţii au fost supuși torturii în închisori secrete ale CIA, relevă ra-portul Senatului american, potrivit Mediafax.

În Biroul Oval, la 8 aprilie 2006, di-rectorul CIA de la acea vreme, Porter Goss, i-a expus cele șapte tehnici și i-a arătat cel puţin o imagine cu un deţinut care era supus acestora. Pre-ședintele și-a „exprimat jena”, preci-zează raportul.

Un sfert din ţările lumii au ajutat programul de tortură al CIAUna dintre cele mai puternice

încleștări politice legate de raportul privind programul de tortură al CIA, publicat marți de Senatul SUA, este cea referitoare la dezvăluirea nume-lor țărilor care au ajutat serviciile se-crete americane, arată dcnews.ro

Ofi ciali americani au declarat pen-tru Huffi ngton Post că Washingtonul s-a temut în ultimele săptămâni că numele statelor care au sprijinit CIA vor apărea în raportul declasifi cat de Senatul SUA. Însă numele nu fi gurea-ză în raport, o victorie de ultim mo-ment a Casei Albe și a CIA.

Facilitățile din țările străine sunt identifi cate în raport printr-un cod de culori, spart însă de jurnaliștii americani, care au reușit asta făcând comparații cu rapoartele precedente.

Cititorii raportului pot afl a cum agenția administra relațiile cu gu-vernele străine, cărora le cumpărau tăcerea cu bani. În același timp, CIA submina diplomația publică a SUA, spunându-le contactelor externe să nu vorbească cu ambasadorii ameri-cani despre programul de tortură.

Ofi ciali intervievați de publicația citată spun că raportul Senatului pre-supune un risc major, deoarece per-mite identifi carea țărilor complice. Ei au subliniat că respectivele state au participat în condițiile în care aveau garanția unor acțiuni secrete.

Potrivit Washington Post, ţările care au deţinut închisori secrete ale CIA sunt Afganistan (4 locații), Polo-nia, România, Lituania și Thailanda.

Printre ţările cu închisori de proxi-mitate ale CIA (facilități ale partene-rilor externi folosite temporar pentru interogări) se numără Egiptul, Siria, Libia, Pakistan, Jordan, Maroc, So-malia, Uzbekistan, Etiopia, Djibouti și Gambia.

Au fost și ţări care au ajutat într-o oarecare măsură CIA. Ele au oferit informații despre suspecți, inclusiv despre propriii cetățeni, au permis să fi e punct de tranzit în drumul pri-zonierilor spre statele unde existau închisori.

Fostul președinte polonez Aleksan-der Kwasniewski – care a acceptat această „cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii” – a declarat într-un interviu la postul de radio TOK FM, la o zi după publi-carea raportului Senatului american, că la început, Polonia nu știa despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfi inţarea unor facili-tăţi secrete, relatează Mediafax.

Însă interogatoriile brutale ale sus-pecţilor de terorism desfășurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile Poloniei, în 2003, a mai afi rmat Kwasniewski.

„Faptul că americanii desfășoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt și aceste acti-vităţi au încetat, la presiunea Poloni-ei”, a precizat el.

Totodată, Parchetul din Cracovia care anchetează informaţiile despre închisorile secrete ale CIA în Polonia, a anunţat marţi seara că va cere ac-ces la originalul raportului Senatului american.

Milioane de dolari, SUBVENŢIE pentru ofi ciali româniAncheta legislativului de la Wa-

shington asupra activităţilor CIA pe glob a dezvăluit detalii despre modul în care spionajul american și-a asigu-rat colaborarea autorităţilor române pentru funcţionarea „centrului de de-tenţie NEGRU”, ridicând mari semne de întrebare și asupra liderilor de la București, menţionează stirileprotv.ro.

Potrivit informaţiilor obţinute de comisia de anchetă a Senatului SUA, CIA a încheiat în 2002 o înţelegere cu o autoritate din România al cărei nume este cenzurat pentru ca ţara să găzduiască un centru de detenţie al CIA. În 2003, conducerea CIA a invi-tat misiunea CIA dintr-o ţară al cărei nume este cenzurat să identifi ce me-tode prin care poate sprijini autori-tatea din România să „demonstreze la cel mai înalt nivel guvernamental cât de mult apreciem cooperarea și sprijinul lor” pentru programul de detenţie.

Misiunea a răspuns cu o listă de do-rinţe în valoare de câteva milioane de dolari (valoarea exactă este cenzura-tă). Conducerea CIA le-a dat o sumă chiar mai mare în scopul „subvenţi-onării” (în original „subsidy”), iar în toamna lui 2003 a început transfera-rea deţinuţilor CIA în Centrul de De-tenţie NEGRU.

Într-un alt paragraf, care, cel mai probabil, se referă la România, se arată că la jumătatea anului 2003

CIA a decis să-și extindă facilităţile de detenţie de aici și că i-ar fi oferit milioane de dolari pentru a-și „arăta aprecierea” pentru sprijinul acordat programului de detenţie unui ofi cial sau instituţii al cărei nume e cenzu-rat. Ulterior, în cadrul operaţiunilor de lărgire a spaţiului de detenţie, CIA ar fi oferit informaţii false autorităţi-lor române, spunându-le că extinde-rea nu va mai avea loc. Potrivit rapor-tului, misiunea CIA din România era de părere ca autorităţile din această ţară nu știu precis la ce sunt folosite facilităţile de detenţie.

După apariţia primului articol din Washington Post despre închisorile CIA, pe 2 noiembrie 2005, autorită-ţile române au cerut închiderea în termen de ore a centrului de detenţie NEGRU. În scurt timp, CIA a trimis de-ţinuţii care mai rămăseseră în Româ-nia spre alte facilităţi.

Militanţi pentru drepturile omului cer anchete judiciareONU și militanţi pentru apărarea

drepturilor omului au cerut, marţi, anchete judiciare împotriva unor ofi ciali americani după publicarea ra-portului privind tehnicile de tortură ale CIA.

A venit „timpul pentru a acţiona și responsabilii de această conspira-ţie criminală să fi e prezentaţi în faţa justiţiei”, a subliniat Ben Emmerson, raportorul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Programul „a dat undă verde pen-tru a comite nepedepsit ceea ce le-gea internaţională privind tortura și dispariţiile califi că drept infracţiuni”, a notat Steven Hawkins, directorul general al Amnesty International în Statele Unite.

„A venit timpul pentru a cere soco-teală, dar și o anchetă completă, ac-ţiuni în justiţie și compensaţii pentru victime”, a adăugat el.

Directorul general al Human Ri-ghts Watch, Kenneth Roth, a sublini-at, la rândul său, că raportul „arată în mod evident că afi rmaţiile repetate, potrivit cărora măsurile drastice erau necesare pentru a-i proteja pe ame-ricani, nu erau decât o pură fi cţiune”.

Însă începerea unor anchete judi-ciare pare puţin probabilă. Un ofi cial din cadrul Departamentului ameri-can al Justiţiei a anunţat că, din 2009, au fost deschise două anchete pen-tru aplicare de rele tratamente de-ţinuţilor, însă acestea nu au adunat probe sufi ciente pentru inculpare.

Raportul Senatului nu prezintă „vreo informaţie nouă” pentru an-chetatori, a dat asigurări acest ofi cial într-un comunicat.

Pe de altă parte, Coreea de Nord, acuzată de Naţiunile Unite de încăl-cări grave ale drepturilor omului, a cerut miercuri Consiliului de Securi-tate să condamne Statele Unite după publicarea raportului despre folosi-rea torturii de către CIA.

Dezvăluirile din acest raport al Se-natului american despre abuzurile comise împotriva a zeci de deţinuţi care au legături cu Al-Qaida consti-tuie un veritabil test de credibilitate pentru Consiliul de Securitate, apre-ciază regimul nord-coreean.

FLUX

RAPORT: CIA, metode „brutale” şi „inefi ciente” de interogare RAPORT: CIA, metode „brutale” şi „inefi ciente” de interogare a suspecţilor de terorism. Închisoare secretă şi în România a suspecţilor de terorism. Închisoare secretă şi în România

12 DECEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Ucrainei i s-a cerut să în-

chidă spaţiul aerian pen-

tru aviaţia civilă în iulie,

cu câteva zile înainte de

doborârea zborului MH17

al Malaysia Airlines, dar a

ignorat avertizarea, sus-

ţine The Sunday Times, în

ediţia electronică.

Cotidianul britanic The Sunday Times a relevat, pe baza unor surse din Eurocontrol, că Ucraina a ignorat avertismentul și spaţiul aerian a ră-mas deschis și la 17 iulie, data la care a fost doborât avionul cu aproape 300 de persoane la bord, scrie nlti-mes.nl, citată de ziare.com.

Eurocontrol ar fi vorbit direct cu controlorii de trafi c ucraineni cu privire la potenţiala ameninţare la

adresa trafi cului, după ce peste 20 de unităţi ale armatei ucrainene au fost doborâte de separatiștii proruși din estul ţării.

Sursa citată susţine că, pe lângă aceste aparate doborâte, au mai existat două motive „de îngrijorare serioasă” cu privire la situaţia din estul Ucrainei: separatiștii bruiau frecvenţele de comunicare ale trafi -cului aerian și avusese loc o rupere a comunicării între controlul de trafi c ucrainean și cel rusesc.

Cu toate acestea, ucrainenii au continuat să lase avioanele să sur-voleze zona afectată. Sursele citate au declarat că Eurocontrol nu are competenţa de a interveni în decizi-ile ţărilor, precizează Sunday Times, citată de Mediafax.

Potrivit Russia Today, care citează cotidianul britanic, Ucraina a fost de acord doar să crească înălţimea minimă la care puteau zbura avioa-nele civile în regiune de la opt la 9,7 kilometri.

„Învinovăţesc autorităţile ucrai-nene pentru că nu au închis spaţiul aerian și Malaysia Airlines pentru că nu a luat decizia de a evita ţara”, a declarat Robby Oehlers, al cărui văr

a decedat în accident, pentru Sun-

day Times.

Pasagerii avionului malaysian au

murit din considerente fi nanciare și

politice, a declarat Elmar Giemulla,

avocatul familiilor a patru victime

de origine germană.

„Probabil că autorităţile ucrainene

au vrut să evite pierderea veniturilor

din taxele de tranzit – de până la un

miliard de dolari pe an – și din motive

politice, având în vedere că închide-

rea spaţiului aerian înseamnă recu-

noașterea pierderii controlului și a suveranităţii”, a declarat Giemulla.

Boeingul 777 al companiei Ma-laysia Airlines s-a prăbușit în estul Ucrainei pe 17 iulie, în timp ce se deplasa pe ruta Amsterdam-Kua-la Lumpur. Toţi cei 298 de oameni afl aţi la bord – pasageri și echipaj – au murit, cei mai mulţi dintre ei fi ind de naţionalitate olandeză. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru această tragedie.

FLUX

ESTE OFICIAL:

SUA nu mai sunt cea mai mare economie a lumii,

au fost depăşite de ChinaSUA au pierdut titlul de cea mai mare economie a lu-mii, fi ind depășite de China, după puterea de cumpă-rare reală, potrivit datelor publicate în octombrie de Fondul Monetar Internaţional.

„Acest lu-cru tocmai s-a întâmplat și aproape nimeni n-a observat”, notează jurna-listul Brett Aren-ds de la Market Watch, care a scos în evidenţă cifrele publicate de FMI la înce-putul săptămâ-nii trecute.

Economia cal-culată în funcţie de paritatea pu-terii de cumpărare (PPC) arată valoarea comparabilă a unei cafele la New York și la Beijing.

China reprezintă în prezent 16,5% din economia mondială, ţinând cont de paritatea puterii de cumpărare (PPC), faţă de 16,3%, cât reprezintă SUA.

Statele Unite ocupau poziţia de lider necontestat din 1872, când au de-tronat Marea Britanie.

Dacă se măsoară producţia economică naţională de bunuri și servicii în termeni reali, China va produce anul acesta de 17.600 miliarde de dolari, în timp ce SUA va produce de 17.400 miliarde de dolari.

Iar diferenţa va continua să se adâncească. Potrivit previziunilor FMI, China va atinge un PIB real de 26.800 de miliarde de dolari în 2019 faţă de 22.000 de miliarde în cazul SUA.

„Să fi e foarte clar: este un cutremur geopolitic”, avertizează Brett Aren-ds, care mai notează că în 2012, când a scris prima dată despre aceste cifre, FMI-ul a încercat să pună la îndoială importanţa datelor calculate pe baza Parităţii Puterii de Cumpărare. El spune că nu este în interesul FMI-ului ca Occidentul să înceapă să se concentreze prea mult pe dimensiu-nile puterii Chinei. Dar, adaugă el, cifrele vin de la FMI, nu le-a produs el.

Sursa: Ziarul Financiar

Kievul a ignorat avertizarea de a-şi închide spaţiul Kievul a ignorat avertizarea de a-şi închide spaţiul aerian, înainte de prăbuşirea zborului MH17aerian, înainte de prăbuşirea zborului MH17

Noi dezvăluiri au fost publicate marţi, 9 decembrie, de mass-media internaţionale în cazul scandalului LuxLeaks privind sistemul masiv de optimiza-re fi scală din Luxemburg ce a permis unor multinaţionale să se sustragă de la plata unor impozite, sistem aplicat atunci când Jean-Claude Juncker (în imagine) era premierul acestei ţări, relatează AFP, citată de AGERPRES.

Aceste dezvăluiri, care vizează în special Skype și Walt Disney, survin în ajunul depu-nerii ofi ciale a jurământului de către Juncker, în prezent președinte al Comisiei Europene, și întregul nou executiv european.

Sprijinindu-se pe cele 28.000 de pagini din documen-te obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliștilor de Investigaţie (ICIJ), aproximativ 40 de publicaţii au dez-văluit la începutul lunii noiembrie faptul că între 2002 și 2010, atunci când Juncker era premier, Luxemburgul a încheiat acorduri fi scale cu 340 de multinaţionale, între care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon și AIG, cu scopul de a le reduce impozitele, privând astfel state-le europene de miliarde de euro reprezentând încasări fi scale.

Sistemul de „tax ruling” permite unei companii să so-licite în avans informaţii asupra modului în care situaţia sa fi scală va fi tratată într-o ţară și este utilizat de multi-naţionale pentru a realiza o optimizare fi scală.

Potrivit publicaţiei belgiene Le Soir, un nou val de documente vizează 35 de companii, printre care Skype, Walt Disney, Bombardier, Telecom Italia sau Koch Indus-tries, în afaceri datând din perioada 2003-2011.

Publicaţia citată menţionează „împrumuturi hibride (Bombardier), deduceri fi scale spectaculoase (95% din venituri pentru Skype) sau impozite foarte mici (0,28% pentru Walt Disney Luxembourg)”.

Noul val de dezvăluiri Luxleaks îl presează pe pre-ședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să combată evaziunea fi scală în Uniunea Europeană, no-tează Ziarul Financiar.

Adversarii politici ai lui Juncker, unul dintre pionii importanţi în încheierea acordurilor dintre statul lu-xemburghez și companii, spun că „el nu poate fi lăsat să

elucideze singur dimensiunile practicilor companiilor multinaţionale de a evita responsabilităţile fi scale“ și că vor grăbi investigarea practicilor din domeniul fi scalită-ţii europene.

„Obiectiv vorbind sunt slăbit pentru că Luxleaks su-gerează că aș fi participat la scheme care încalcă reguli elementare de etică și de moralitate“, a declarat Juncker pentru publicaţia franceză Liberation.

Reprezentanta organizaţiei militante Oxfam acuză decidenţii europeni că fac prea puţin pentru a combate evaziunea fi scală practicată de companii, scrie Euractiv.

„Continuând să nu facă mai nimic, liderilor europeni pare să nu le pese prea mult că lasă să le scape printre degete venituri de miliarde din taxe. Nici Parlamentul European nu răspunde corespunzător, refuzând să lan-seze o comisie de anchetă într-o chestiune care presu-pune pierderea de bani care ar fi trebuit să intre în bu-zunarul public“, afi rmă Natalia Alonso, director adjunct responsabil de campanii în cadrul Oxfam.

Președintele grupului parlamentar ALDE (Alianţa Li-beral-Democraţilor) din Parlamentul European Guy Ver-hofstadt a declarat că va cere colegilor săi să grăbească redactarea raportului care analizează evaziunea fi scală în Uniunea Europeană. „Noile dezvăluiri arată că aceasta este o problemă europeană care are nevoie de o soluţie europeană. Cetăţenii și micile întreprinderi își plătesc taxele, în timp ce marile corporaţii par să aibă o gamă largă de posibilităţi de a evita plata taxelor.“

FLUX

Noi dezvăluiri în scandalul LuxLeaks

12 DECEMBRIE 20141010F L U XF L U X România

Jocul politic atât de obositor, mediocru, lipsit de o miză generală pare a fi imposibil de amelio-rat. Niciodată în politica post-decembristă nu au fost cunoscuţi adevăraţii învingători. Ei s-au retras undeva în spate, printre regizori, stabilind cursul evenimentelor.

Cei pe care societatea i-a conside-rat culpabili nu sunt decât marione-te, desigur nu lipsite de vină. În par-tea nevăzută a politicii românești se afl ă adevăratul laborator unde se creează realitatea pe care suntem obligaţi să o trăim. Pentru măreţia și efi cienţa acestor studiouri a fost sacrifi cată presa liberă, însăși ideea de libertate. S-a instituit o domina-ţie a dezastrului. Nimic nu mai poate face faţă strategiilor care se resimt drept o fatalitate. Zarva și deruta care au cuprins câmpurile bătăliei pentru putere și infl uenţă nu mai lasă loc niciunui mesaj. România este o ţară în care nu se mai poate comunica, respectiv nu mai există înţelegere între partenerii sociali. Altceva este continuu deasupra a ceea ce se afl ă în discuţie. Ordinea lucrurilor se stabilește în altă parte,

după alte raţiuni, în alte scopuri. So-cietatea funcţionează în gol ca un agregat de expoziţie pentru fami-liarizarea cursanţilor. Înverșunarea propagandistă face din atmosfera zilei teritoriul unor mari cauze, care dispar în tematici conturate tot mai ameninţător.

Alegerea noului președinte al ţă-rii nu a schimbat cu nimic excesul. Câteva zile au fost sufi ciente pen-tru a reface joncţiunile perturbate. Sistemul este într-atât de bine con-solidat, încât nu există nicio soluţie de a-l reduce la ceea ce ar trebui să fi e. Atitudinile antisistem, ele însele, în nenumărate cazuri, sunt o creaţie mediatică a acestuia și au nevoie de o reacţie civică egală discursului. În absenţa acesteia, atitudinile au ajuns să fi e parte a derizoriului și a autosubminării. România este o ţară bolnavă, terorizată, fără lideri de-mocratici. În fi ecare zi apar o lege, un edict guvernamental, o campa-nie prin care respiraţia publică, sen-timentul naţional primesc o limitare drastică. Se construiesc ierarhii ca dictaturile care își permit orice for-mule. În loc să asistăm la o elabora-re strategică a drepturilor colective, garantate, ni se livrează totalitaris-mul prin care se lărgește sfera satra-pilor și profi torilor. Bugetul de stat, caz unic în Europa, este dirijat spre X, spre Y prin lege. Discriminarea este cuvântul de ordine, în timp ce organizaţiile antidiscriminare își mi-mează statutul de funcţionare. Ce face Curtea Constituţională, când nu se ocupă cu tolerarea abateri-lor câte unui membru al clanurilor politice? Cum de nu sunt returnate legi care pun în pericol libertatea,

interesul public, stabilitatea și pro-gresul general? De ce? E greu de cre-zut că o vor face de mâine. Sistemul are drept minus absolut obedienţa funcţionarului, specialistului, ge-nerată de mentalitatea corupţiei. Blocaţi în legi aberante, românii nu au de ce să mai apeleze la justiţie pentru că aceasta, semnifi cativ, sus-ţine abuzul. Nedreptăţile pe care se constituie România postcomunistă își arată capacitatea nimicitoare nu numai în marile cazuri de corupţie, dar și în cazuri limită în care, tot mai des, se afl ă oamenii simpli.

Organizarea instituţională se tot reface în spiritul trecutului atroce. Peste tot, la o privire atentă, redutele cenzurii și disciplinei de tip totalitar își reintră în drepturi. Ceea ce este dramatic, aproape incredibil, ţine de disponibilitatea pentru asemenea scheme de funcţionare. Regăsim aici reziduurile ideologice și secu-ristice, îndreptăţirea de sine pentru a-l distruge pe celălalt. Zilnic, sute, mii de cazuri trec prin agregatele sub presiune ale televiziunilor fără a se ajunge la o schimbare. Punerea în discuţie a sistemului concentra-ţionar, pe un singur plan, duce la o legitimare a lui, prin absenţa rezul-tatelor. Nimic n-ar mai trebui supus analizei și vehemenţei protestului fără a urmări mecanismele amelio-rării. Instituţiile României funcţio-nează într-un regim fals jurnalistic, într-o responsabilitate volatilizată în nuanţe inoportune.

Trecerea de la acest regim la unul solemn, cu nuanţe sumbre, în criză de alte soluţii, ar aduce o altă degradare. Până statutul puterii po-litice nu se reglementează în totali-

tatea lui, constituţional și legislativ, suntem într-o junglă. România este paradisul instituţiilor publice incon-trolabile, al încălcării drepturilor omului. Însăși ceea ce se vrea a fi o parte a culturii contemporane, în fapt un erzaţ comunisto-fascistoid, se situează pe poziţiile reconfi gu-rării totalitarismului. A fi scriitor, jurnalist, militant pentru drepturile publice a ajuns un risc, expunându-i pe protagoniști înscenărilor și agre-siunilor intimidante. Pentru ca toată atmosfera de lagăr să fi e completă, avem și nenumărate ministere ale adevărului, în care șefi i și subalternii se declară între ei genii, oferindu-și reciproc subsidii publice impresio-nante. Ipochimenii lucrează la profi -lul obedienţei și subminării oricui se arată contrariat.

Agenda noului președinte va trebui să cuprindă câteva lucruri simple, de o urgenţă arhimedică. Scoaterea climatului public din sfera tuturor monopolurilor, de la primul la ultimul. De la industria medica-mentului la o reală libertate cultu-rală, eliminând legislativ sistemul mafi ot. Avem sistem mafi ot legalizat în cultură, ceea ce nici în comunism nu s-a întâmplat. Drepturile omului, hulite, ironizate, vor trebui întoar-se neîntârziat spre oamenii afl aţi în difi cultate, drept ecran al tuturor proiecţiilor civice și organizatorice. România este acum la nivelul anilor ‚50. Până și multinaţionalele, din ne-numărate mărturii, prin contamina-re, au ajuns niște colhozuri.

Ioan VIERUSursa: cotidianul.ro

„România, cele mai multe naș-teri din UE la adolescente sub 15 ani. România, pe primul loc la mortalitate infantilă din UE. România, pe primul loc în UE la tuberculoză. România, pe primul loc în UE la mortalitate cancer de col uterin. Și pe astea le-am scris cu ochii închiși, fără să caut pe net…”.

Prietena și colega Sidonia Bogdan, de la

România liberă, a rezumat prea bine situa-

ţia reală și statistică a României: „România,

cele mai multe nașteri din UE la adolescen-

te sub 15 ani. România, pe primul loc la

mortalitate infantilă din UE. România, pe

primul loc în UE la tuberculoză. România,

pe primul loc în UE la mortalitate cancer de

col uterin. Și pe astea le-am scris cu ochii

închiși, fără să caut pe net…”. Fără să disper

și fără să fi u un panicard de cafenea, adaug

și eu: „România, ţara cu cea mai scăzută pu-

tere de cumpărare din Europa”. Să tragem

linie, asta e problema naţională. De aici vin

toate relele – alea care populează ideile

de-a gata ale ideologilor. Lenea, hoţia, tra-

fi cul de infl uenţă și corupţia. Toate, precum

cei patru cavaleri ai Apocalipsei, se întrec

să tragă naţia la fund. Nu vă faceţi iluzii că

a fost vreodată mult mai bine. În perioada

interbelică, triumful Legiunii nu se explică

altfel: sărăcie, inegalitate, corupţie. În pe-

rioada comunistă, deși își putea cumpăra

casă și mașină, cetăţeanul era același să-

răntoc, abonat la mită pentru instituţiile

ţării.

Timpul parcă nici n-a trecut. Suntem în

faţa aceleiași linii de start ca acum o sută

sau două de ani. Partea comică e că, atunci

când se schimbă regimul, vodă sau prima-

rul, lumea se pune pe sperat. Vorbesc de

lumea bună. Cetăţeanul de rând nu are

treabă cu speranţa. El știe, mai bine decât

cel mai fi n ideolog sau cel mai vizionar po-

litolog, că lucrurile nu se schimbă. Copiii lui

știu asta, buzunarele știu, toată familia și

vecinii știu. Pentru a supravieţui, cel puţin

patru milioane de români trebuie să facă

foamea și să se supună celui mai puternic.

Principala lor preocupare e ziua de mâi-

ne și pâinea cea de (aproape) toate zilele.

Mizeria. Promiscuitatea. În faţa acestei al-

ternative dramatice, un sfert din populaţie va ridica din umeri. Niște extratereștri, cu limba despicată, care fac din negru alb și din noapte, zi.

În acest context s-au trezit, că altfel nu pot să le spun, niște notorietăţi mucegăite și experţi ai lui pește prăjit și s-au pus să strige că salariul minim pe economie e un atentat la capitalismul salvator. Pentru ei nu nivelul de taxare (TVA e fruntaș pe ra-mură), nu subdezvoltarea, nu schimburile comerciale debile, nu evaziunea fi scală sunt vinovaţii, ci salariaţii care, la 225 de euro lunar, îl cocoșează pe bunul samari-tean capitalist. Păi, ia să socotim, ca niște buni gospodari: coșul zilnic (în România anului 2013) totalizează 24,8 lei. Înmulţim 24,8 cu 30 și ne dă 744 de lei. În 2014, coșu-leţul e cu 5% mai scump. Suma reprezintă exclusiv mâncarea. Pentru tot restul, 100 de lei vi se pare enorm, necugetat, o risipă monstruoasă, nu-i așa? Sper că își dă sea-ma toată lumea ce absurditate gogonată au susţinut experţii neantului.

Însă, pornind de aici, de la prostia pom-poasă, cu pretenţii intelectuale, va trebui să reanalizăm situaţia României. Ţara noas-tră e una bananieră, o republică a lohn-ului și a resurselor ieftine. De la păduri la petrol, de la aur la sturioni, de la necalifi caţi până la specialiști, totul e exclusiv de vânzare. Clasa medie e o iluzie, capitalismul, victo-rie împotriva cetăţeanului, iar guvernul, un ambasador al FMI. De aceea, nu pot decât să repet, până când se plictisește lumea. Nu cetăţeanul e al statului, ci viceversa. Când va dispărea foamea endemică, poate numai atunci vom redeveni o naţiune.

Florin IARUSursa: adevarul.ro

Agenda de după alegeriAgenda de după alegeri

Sărăcia cu duhul şi cu fapta

12 DECEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Conacul urban Râşcanu-

DerojinschiMonument de arhitectură de în-semnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 62 (colţ cu str. V. Pâr-călab).

Casă cu două etaje, cu subsol, a fost con-struită în anii '70 ai secolului al XIX-lea, după proiectul lui A.I. Bernardazzi. A aparţinut no-bilei Ecaterina Alexandrovna Râșcanu-Dero-jinschi. S-a păstrat o scurtă descriere a casei din 1897: „Casă în două etaje, cu mansardă și subsol. Etajul are 6 odăi, orientate spre stra-dă, două odăi orientate spre curte și o came-ră mică, în mansardă, pentru servitoare. Par-terul este compus din patru odăi, orientate spre stradă, și două camere mici, orientate în curte pentru slugi. O tindă și o scară conduce la etaj. În subsol se afl ă bucătăria, sufrageria, și brutăria. În dependinţe – un corp de casă din piatră, o remiză pentru trăsuri, grajdul pentru cai, camera pentru birjar, șura pentru lemne și cărbune și casa pentru paznic la in-trarea în curte”.

În anii '50 ai secolului ai XX-lea, la această casă a fost adăugată o aripă cu o sală de am-fi teatru, unde aveau loc ședinţele Sovietului suprem al RSSM, mai târziu – societatea re-publicană „Știinţa”.

Este o casă cu două etaje, amplasată la colţul cartierului, mărginită de strada Vlaicu Pârcălab, aliniată la liniile roșii ale acestor străzi. Din partea străzii București conducea intrarea de onoare, poarta de acces se afl ă dinspre Vlaicu Pârcălab. Faţadele iniţiale ale casei au avut compoziţii simetrice, un rezalit central, încununat de un fronton triunghiu-lar, o triplă fereastră la etaj. Intrarea de onoa-re avea loc printr-o logiie în arcuri sprijinite pe stâlpi masivi, la nivelul căreia se urcau pe trepte largi. În faţa casei se afl a o grădină, spre care casa era deschisă cu o terasă soluţi-onată arhitectural ca și intrarea. Planimetria casei este funcţională, cu zonarea încăperi-lor. Intrări secundare conduceau în curtea interioară a casei. Paramentul parterului este în imitaţie de bosaje orizontale, a etajului – neted, pe fundalul căruia se profi lează de-taliile de inspiraţie barocă – ancadramente cu muluri dominate de cornișe pe console, pilaștri ordinului corintic între ferestre, o cornișă cu denticule. Faţada este terminată în partea superioară de un parapet cu tum-be și baluștri în piatră. Partea nouă a clădirii, adăugată în anii '50, a repetat compoziţia iniţială.

Din dependinţele gospodărești a supra-vieţuit poarta de acces.

Sursa: monument.sit.md

12.II.199512.II.1995La USR, Adam Puslojić „se plânge” come-

senilor că, iată, el, mi-a dedicat deja două poeme (unul ar fi cel din vară, de la Dunăre?), iar eu încă nu i-am răspuns pe potrivă. „Dar dacă nu va fi un poem mare, să nu te superi, bătrâne, n-o să-l primesc!” zice.

Pe 5 februarie, pe la 11.00, Adam ne găseș-te, dejunând pe Anghel Dumbrăveanu și pe mine, la restaurantul USR. El vine împreună cu Mariana Ștefănescu, pentru că au, conve-nită, o întâlnire de lucru cu Ion Cocora. Trec orele, se face 15.00, dar Cocorul nu apare, fi -ind cu nedumerire cicălit, „în contumacie”, de Adam și Mariana pentru lipsa lui de punctu-alitate, dar mai ales pentru iresponsabilitate. La un moment dat, brusc, Adam face: „Știi, bătrâne, îţi dau ţie ceea ce era predestinat lui Cocora. Stau eu noaptea întreagă și scriu eseul, dar el, tipul, nu vine”. Cazul e urmă-torul: Cocora i-a solicitat lui Adam, pentru „Literatorul”, câteva pagini despre Gr. Vieru ajuns la 60 de ani. Adam le-a scris, iar Ion – precum am spus deja… „Le iei și le publici în Basarabia! Poate că e chiar mai bine așa! Și, dacă vrei, le citești din partea mea la seara ju-biliară a fratelui Grigore”, spune Puslojić, fără să cunoască înceţoșatele relaţii dintre Grig și mine. Bine. Le iau. Îi promit că le public și chiar le-am publicat în „Caiete de cultură”, su-pliment la „Viaţa satului”. În ce privește citirea acelor pagini la seara omagială…

Apropo, Adam se miră că nu am venit în octombrie trecut la Belgrad. Ne-a făcut, cică, invitaţii, mie și lui Vieru, dar nici eu și nici Grig nu am primit poftirile. Cică nu au primit și alţi colegi, din București. „Și chiar am avut bani mulţi”, face Adam. (Zinovia se îndoiește: „Poate nici nu a trimis invitaţiile…”. Eu însă mă gândesc că o ţară afl ată în stare de război și de embargo internaţional, precum e Ser-bia, nu prea are legături poștale normale cu alte ţări.)

Tur-retur spre / de la București, popas la Focșani, la domnii Topor. Pricop, Panait afl aţi într-o stare belicoasă destul de crâncenă, din cauza neînţelegerii iscate în urma perfi dei replici pe care le-o dă, anonim, tandemul Olteanu-Muscalu în ziarul local „Diplomat”, referitoare la parastasul dedicat scriitorilor trecuţi din viaţă.

Pe 23-24 ianuarie mai fusesem la Focșani, participând la manifestările legate de Ziua Unirii. Atunci – cu Arcadie Suceveanu, Vladi-mir Beșleagă și Vasile Spinei.

Mânăscurtă și pompasurile.La chichiţele viclean-mascate plasate de

V.V. am intervenit cu o replică knock-down: „Dle Vasilache, de ani de zile îi cam tragi la răs-pundere pe alţii – că ce-au făcut, ne-făcut, că ce, ne-ce. Dar ce faci dumneata, dle? Ai accep-tat funcţia de redactor-șef la revista Columna, pentru ca să rămână totul baltă? Acum te-ai înscăunat și șef la cinematografi e! Ce faci (și) acolo, dacă nu faci nimic dincolo? De ce nu ar fi angajaţi la Columna un Galaicu-Păun, să zi-cem? De ce deţii locuri care nu-ţi sunt fi rești?” „Păi, să vină altcineva în locul meu”, abia mur-mură „procurorul” și – dus a fost.

La București, l-am rugat pe Marius Tupan să le trimită dlor Octavian Paler și Mircea Cio-banu dialogurile pe care le-am avut în acea croazieră de pomină din noiembrie anul tre-cut. „Pe Paler, da, îl iau, pe Ciobanu – nu!” zice scurtissim Marius și eu înţeleg ce înţeleg.

Îi telefonez dlui Paler, punându-l la curent unde am lăsat dactilograma. Voce deschisă, clară, în care se resimte vibrând și bucurie, și simpatie. Îmi spune că peste câteva zile are o lansare de carte nouă. „Una din cele 12 pro-iectate”, zic eu, gândindu-mă la cele pe care mi le mărturisise în interviu. „Așa e”, răspun-de râzând în receptor maestrul Paler. Mă roa-gă să iau legătura cu Vasile Gârneţ sau Vitalie Ciobanu, pentru ca ei să-i spună cum să le ex-

pedieze continuarea „Jurnalului american”, pe care-l publică în „Contrafort”. Mai are de lucrat la el câteva zile… (Curios, cum își tran-scrie, rescrie, completează jurnalul dl Paler?)

Ieri, „Europa liberă” a vorbit și despre Adu-narea generală a scriitorilor, și despre lansa-rea revistei „Savremenik”, și despre premiera cărţii dlui Paler.

17.II.199517.II.1995„De ce să te superi pe bărbaţi că femeile nu

sunt savante? Ce legi, ce edicte, ce hotărâri le-au oprit să-și deschidă ochii și să citească, să ţină minte ce au citit și să dea seama de lec-turile lor, fi e în conversaţii, fi e în lucrările lor? Oare nu s-au pus, din contra, ele singure, în situaţia de a nu ști nimic, sau prin slăbiciunea conștiinţei lor, sau din lene, sau îngrijindu-se doar de frumuseţea lor, sau printr-o anumită superfi cialitate ce le împiedică să se apuce de un studiu mai lung, sau din pricina talentului și priceperii ce le au numai pentru lucruri de mână, sau pentru că amănuntele auzite din gura servitorilor le sustrag atenţia, sau fi ind-că în mod natural se îndepărtează de treburi-le grele și serioase, sau poate din cauza unei curiozităţi cu totul diferită de aceea ce sati-sface spiritul, sau printr-un cu totul alt gust decât cel de a-și exersa memoria?” se întreba La Bruyère în „Caracterele”.

25.II.199525.II.1995La destulă vârstă, la destulă – cred – ex-

perienţă și existenţialism, pot constata cu certitudine că nu fac parte dintre oamenii ce au (sau nu au) cele necesare pentru a fi jeliţi, compătimiţi de prea multă lume.

26.II.199526.II.1995Acum câteva săptămâni am procurat de

la librăria „Luceafărul” cartea de anticariat (reiese) a lui Marcel Gafton „Miraria”, apărută în 1977 în 2301 exemplare (tiraj bun pentru o carte de poezie!). În căsuţa tehnică numele lectorului este luat în chenar negru, iar lecto-rul n-a fost altul decât distinsul scriitor Mihai Gafi ţa! Bunul de tipar a fost dat la 16.05.1977, adică după circa două luni de la groaznicul cutremur de pământ care i-a luat viaţa și lui Mihai Gafi ţa… Când am procurat cartea, mă gândeam și la cine ar fi fost posesorul ei, la cel care l-a citit pe subtilul, delicatul, uneori – poetul avangardist Marcel Gafton, moldo-vean din Galaţi. (La naiba! – fostul posesor al cărţii aduse la anticariat nu l-a citit pe Marcel Gafton: acum, când citesc eu cartea, tai mar-ginile fi lelor netăiate la tipografi e! Și nu sunt puţine. Bietul posesor de cândva al acestei cărţi și a altora… Cineva l-ar fi putut crede un iubitor, ba chiar cunoscător de poezie…)

4 sau 5. III.19954 sau 5. III.1995 În somn, s-a stins bietul Nicolae Vieru…

Vineri, pe 3 martie, pe la ora 8 și 10 minute, îmi telefonează A. Burac, vorbindu-mi de o masă rotundă televizată, care avea să în-ceapă la ora 15.00 la B-ca „Ghibu”. „Cine par-ticipă?” întreb. Printre numele pe care mi le dădu Andrei era și cel al lui Nicolae. Doar re-ușesc să las receptorul în furcă, și iar sună te-lefonul. Ce aud?! „Leo! A murit Vieru!” Siderat, eu: „Care… Vieru?!” gându-l ducându-mă, involuntar, spre alţi Vieru, să le dea Domnul ani mulţi înainte. „Colea, Coliușa, care altul?!” zice vocea din receptor și abia după asta îmi dau seama că e glasul Ludmilei. Sărmana de ea, s-a pomenit văduvă…

(Nu pot scrie alte lucruri… Las fi le libere, poate voi reveni…)

27.III.199527.III.1995Alaltăieri și ieri – la Iași. Cu ocazia Zilei Uni-

rii, draga de Ioana organizează și lansarea volumului meu „Spunerea de sine”. La teatrul „Luceafărul”, unde, pentru a face legătură di-rectă cu studioul-radio (dna Gloria Lăcătuș), intrăm în biroul directorului și îl găsim acolo pe omul cu pipă, Mircea Radu Iacoban. (După lansare, aveam să facem cu el și cu alţii o poză de grup.)

Surpriză mare – vorbește prof., academi-cianul Constantin Ciopraga. Doamne, câtă

competenţă, ce referinţă amplă la „Spunerea de sine” și la… autor, câte cuvinte de înaltă preţuire pe care, zău, nu le merit pe toate sau, cel puţin, încă nu le merit pe atâtea, dar, cine știe, le-aș putea merita. Las acele cuvinte doar pentru memoria lui Mihai Cimpoi, care le-a auzit și care, de asemenea, elogios, a vor-bit despre „Spunerea…” în cauză. De altfel, Mihai a publicat în „Literatorul” eseul „Leo Butnaru, poetul iluziei necesare”. Mai las ace-le aprecieri ale lui Constantin Ciopraga pen-tru memoria lui Vasile Spinei și a vreo 80 de persoane prezente la lansare. „Librarul” care a realizat câteva zeci de exemplare a fost pro-fesorul și pictorul Aurel Dascălu.

Un pugilism epigramatic la „Bolta rece”, scutierii fi ind cineva de pe la noi, apoi dl Mur-gu, spiritualul de la agenţia de turism, Ion Cosmei de la Suceava și ego. Turnirul a ieșit cu destule scânteieri de spirit.

Afl ăm că la Chișinău, vigilenţii și înspăi-mântaţii „noștri” de Ziua Unirii au fost atacaţi de studenţii ieșiţi în stradă (bravo lor). Le iese tot mai mult pe mutrele crispate ignoranţa și tâmpenia.

Deci, sâmbătă, 26 martie, în sala pașilor pierduţi de la Universitatea „A. I. Cuza”, admi-ram frescele lui Sabin Bălașa. Tot aici se im-provizează o expoziţie a lui Anatol Mocanu cu familia – Maria și cele două fi ice. Ansam-blul „Busuiocul” nu poate concerta în sala pașilor pierduţi, deoarece în faţa universităţii așteaptă un dric – vede-se, este vorba de o înmormântare. Prin labirint de holuri, o luăm spre partea din jos a Universităţii, unde se și produce „Busuiocul”.

4.IV.19954.IV.1995Șocul pe care mi l-a dat decesul subit al lui

Nicolae Vieru m-a scos pe mai multă vreme din fi rescul existenţei cotidiene. N-am mai frecventat nici jurnalul…

Azi dimineaţă, în drum spre serviciu, am intrat în biserica „Sfântul Nicolae” și am aprins două lumânări. Una pentru sărmănica mea mamă, care, exact acum 20 de ani, s-a stins în spitalul de la Sărăteni, la 8 kilometri de casa noastră…

Aminteam de studenţi. De circa 2 săptă-mâni sunt în grevă: pledează pentru limba și istoria românilor! Luni, 20 martie, pe la 9.20, coborând din troleibuzul nr. 24 lângă Gră-dina publică Ștefan cel Mare, urcând puţin spre strada 31 August, pentru ca s-o iau spre dreapta, spre USM, văd că de sus, pe strada Bănulescu-Bodoni, coboară drapele trico-lore. O coloană de tineri ce scandează, însă nesigur: „Salarii, pensii, burse!”. În semn de solidaritate, îi salut cu braţul stâng ridicat, cu pumnul strâns. Aud: „Domnule Leo, haideţi cu noi!”. Le promit să vin într-o oră și chiar vin în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Astăzi, revendicările sunt mult mai numeroase, mai drastice și le dă fi ori ăstora cu pielea rea și ră-pănoasă, care au început să-i atace bolșevi-cește – pigmei alde Zidu, Senic, Dziubinski și alte rușini ale acestui pământ. Nu le-a mers! Comitetul de grevă inspiră încredere. Baba-cul, alias Snegur, a cam văzut din care parte bate vântul și a luat-o, molcuţ, anunţând un moratoriu asupra deciziei gaugașilor de a introduce în învăţământ istoria Moldovei și de a înlocui în școli obiectul limba română cu limba moldovenească. Se cam scapă în pantaloni acest partid poreclit: partidul de-mocrat argat. Dar mai e mult de luptat de aici înainte…

18.IV.199518.IV.1995Dintr-un blocnotes (de campanie), o noti-

ţă din 29 octombrie anul trecut, de la Bacău.Veneam de la piaţă cu Fănuș Neagu și

Gheorghe Tomozei. Se apropie un bărbat la 50 de ani și, poate, puţin peste ei.

– Mă iertaţi, zice, sunteţi domnul Fănuș Neagu?

– Uneori, răspunde maestrul prozator.– Aș vrea să vă contemplu puţin așa, în to-

talitate, spune băcăuanul.– E cam greu. Dar încercaţi, afl ă replica Fă-

nuș.

Leo BUTNARU

DIN NOU DESPRE ILUZIILE NECESARE(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

12 DECEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Într-un interviu acordat postului BBC, omul de știinţă a spus că acest tip de tehnologie ar putea să evolu-eze foarte repede și să depășească rasa umană, într-un scenariu com-parabil cu cel din fi lmele din seria «Terminator».

„Formele primitive de inteligenţă artifi cială pe care le avem deja s-au arătat foarte utile. Dar eu cred că dezvoltarea unei inteligenţe artifi ci-ale complete ar putea să pună capăt rasei umane”, a declarat profesorul britanic.

„Odată ce oamenii ar crea inteli-genţa artifi cială, aceasta ar «decola» singură și s-ar redefi ni din ce în ce mai repede”, a adăugat el.

„Oamenii, limitaţi de evoluţia lor biologică, care este una lentă, nu ar putea să rivalizeze și ar fi depășiţi”, a continuat Stephen Hawking, con-siderat unul dintre cei mai străluciţi oameni de știinţă în viaţă.

Diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofi că, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer.

Savantul britanic rămâne însă favorabil noilor tehnologii din do-meniul comunicării și a declarat că a fost unul dintre primii oameni de ști-inţă care s-au conectat pe internet, la începuturile acestuia.

Profesorul Hawking spune că internetul a adus, în același timp, pericole și benefi cii, citând un aver-tisment al noului șef al agenţiei de spionaj electronice britanice GCHQ, potrivit căruia internetul a devenit un centru de comandă pentru crimi-nali și teroriști.

„Companiile de pe internet tre-buie să facă mai mult pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, însă difi cultatea constă în faptul ca ele vor trebui să facă acest lucru fără să

sacrifi ce libertatea și viaţa privată”, a adăugat omul de știinţă.

Stephen Hawking a anunţat, marţi, 2 decembrie, că noul lui sis-tem de comunicare, o versiune îmbunătăţită, dezvoltat de grupul american Intel, va fi accesibil gratuit pentru comunitatea știinţifi că înce-pând din ianuarie 2015.

Salutând acest progres tehnolo-gic, profesorul britanic spune că nu dorește să își schimbe vocea roboti-zată, care provine dintr-un sintetiza-

tor vocal conceput iniţial pentru un serviciu de agendă telefonică.

„Această voce este foarte clară, chiar dacă este și puţin robotizată. Ea a devenit semnul meu distinctiv și nu o voi schimba pentru o voce mai naturală și cu accent britanic”, a dezvăluit el pentru BBC. „Se pare că mulţi dintre copiii care au nevoie de o voce sintetizată își doresc una ca a mea”, a adăugat profesorul britanic.

Stephen Hawking a fost dia-gnosticat cu o maladie neuronală

degenerativă (scleroză laterală ami-otrofi că) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de știinţă din lume, fi ind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre și pentru cartea sa „Scurtă is-torie a timpului” („A Brief History of Time”), devenită un bestseller inter-naţional.

Fostul șef al catedrei de matema-tică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut și de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată „The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaș în rândul liderilor religioși, deoarece Hawking susţi-nea în acest volum că nu este nevo-ie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 și este membru al Academiei de știinţe americane.

Sursa: Ziarul Financiar

Avertismentul unuia dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă: Avertismentul unuia dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă: Inteligenţa artifi cială ar putea aduce sfârşitul omeniriiInteligenţa artifi cială ar putea aduce sfârşitul omenirii

Astrofi zicianul britanic Stephen Hawking, care se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer, din cauza unei boli grave, a declarat într-un interviu recent că dezvoltarea inteli-genţei artifi ciale ar putea semnifi ca sfârșitul omenirii, informează AFP.

NOTE DE PRIVITOR

Cartea şi omulCartea şi omulTruismul potrivit căru-

ia noi ne alegem cărţile ar trebui revizuit: sunt zeci de cazuri când lectura s-a dovedit pur și simplu pre-destinată, efect al unei constrângeri de care nu ne-am dat seama. Încep

așa, mistic, pentru că m-a frapat retrospectiv o anume coincidenţă, ba chiar două, dacă număr bine. Mai acum nu demult ne-au vizitat niște poeţi de la Botoșani: Ni-colae Corlat, Gellu Dorian, Vasile Iftime, Petruţ Pâr-vescu și încă vreo câţiva, îmi scapă numele, parte din neglijenţă (mea culpa!), parte din bulibășeala inerentă lansărilor de carte: multă lume, multă vorbă (adesea în paralel, hélas!, cu fondul volumelor). M-am ales, fi rește, cu un braţ, l-am cărat aferat în vizuina mea, dar în ruc-sac, a doua zi, când trebuia să bat un drum mai lung, am descoperit, ca un făcut, doar o singură plachetă: Piramida Ka-zar, de Vlad Scutelnicu. Când l-am întâlnit prima dată? Anul trecut, prin ianuarie, tot cu un prilej goliardic și tot la Bălţi (era și profesorul Mircea Martin, am scris despre asta).

M-am ferit întotdeauna de grupările de scriitori (sunt convins că omul care scrie trebuie să trăiască în alte medii decât cele așa-zicând native, care îl falsifi că), dar atunci, ca și acum, prilejul a fost revelator, deși pe o linie întrucâtva diferită de cea previzibilă. Pentru că există o deosebire certă între lumea literaturii și cea literară. Prima e fi cţiunea la care consimţim, cea de-a doua ne provoacă, de regulă, ulceraţii, e traversată de toate patimile, cu o treaptă de intensitate adesea mult peste medie. Omul nu prea se împacă cu scriitorul. Ei, bine, botoșănenii ne-au arătat că se poate, extrem de bine, și altfel: nu rivalizând meschin, nu cârtind în sine, ci netulburat, aureolaţi de o blândeţe aproape evlavi-oasă. Nu râdeţi: așa i-am văzut nu numai eu. Grupul a părut, de departe, din monahi coborâtori la vale, către o mulţime în așteptare: cu bărbi, majoritatea, vorbind rar, conturându-și preoţește cuvintele, în modulaţii ca și cum de strană. Frumoasă lecţie de cuminţenie și in-teligenţă, n-am mai văzut-o demult la intelectuali.

Închid paranteza și revin la cel în cauză. Curios cât de mult seamănă cartea (tonul ei, ritmul profund, so-

nul adânc, nedeslușit, dar căruia îi prezumi la tot pasul o coerenţă a stării: cuvintele sunt vagul și aproape ne-concludentul ei ecou) cu omul. Tot atât de aproximativ și ezitant (spun asta cu riscul de a pune pe jar, poate, o susceptibilitate), pe cât de concret și palpabil. Poe-mele sunt făcute, s-ar zice, după chipul și asemănarea pedantă a autorului lor: carnaţie deșirată, care acoperă o nebuloasă somnolatoare. Poetul avea exact atitudi-nea din anul trecut (o ţin minte bine: ceva între vag și seninătate, ca o beatitudine inexplicabilă, coborâtă parcă direct din transcendent), după cum și poemele au un ritm egal, nedezminţit, emană, ca și omul, dintr-un singur punct.

Ce de-a doua potriveală, ca să zic așa, se manifestă pe un plan mai larg. Nu vreau să spun vorbă emfatică, dar micul volum al lui Vlad Scutelnicu are valoarea unei tipologii umorale. Cine iese zilnic în târg (nu într-o me-tropolă!) mă înţelege bine. Personajul acestei poezii e un dezabuzat, care își sublimează ratarea în cuvinte, salvându-se pe măsură ce exprimă. Nu debitează, apa-rent, nimic ieșit din comun, e mai curând un fel de pâl-nie care sonorizează de-a valma exterioare și impresii, adunându-și materii de peste tot și bodogănind surdi-nizat, dacă mi se permite acest pleonasm. Nu-i ghicești niciodată proiectul: poate începe de oriunde, într-un ritm sincopat de divagaţie, cu aer de tacla, pentru ca, la un moment dat, să te străbată bănuiala unui plan se-cund, abia el cu adevărat important. Din banal aluneci pe nesimţite în himeric și locurile comune își relevă o latură abisală. Marele pariu al acestor poeme este len-toarea proiecţiei, care face din promiscuitate un mod de a opera și, totodată, un principiu aditiv: dacă ar fi l-tra, ar trebui să dispară. Vlad Scutelnicu e un bacovian verbios: nu ascultă pustiul, ci-l vorbește, continuu, cu o tenacitate de grefi er câteodată (și cu credinţa aces-tuia că amănuntele rentează, dacă nu acum, sigur mai târziu): „uite, de exemplu, tu acum ar trebui să scrii un poem / dar tu nu tu ești în bucătărie și cureţi ardei copţi de / pieliţă sub jet de apă rece în timp ce alţii se coc în tigaia / dry coocker / mai devreme ai mâncat doar tu și tata socru / nevastă-ta e la spital cu mama soacră care / a fost operată și e / la reanimare însă în câteva zile vine acasă / așadar tu nu scrii niciun poem…”.

Ghenadie NICU

Cineastul Manoel de Oliveira, decorat cu Legiunea de Onoare la împlinirea vârstei de 106 aniCineastul portughez Manoel de Oli-veira, care a sărbătorit ieri împlinirea vârstei de 106 ani prin lansarea în cinematografe a unui nou scurtmetraj pe care l-a regizat, a primit decoraţia de Înalt Ofi ţer al Legiunii de Onoare, în cadrul unei ceremonii ofi ciale ce a avut loc marţi, 9 decembrie, în orașul Porto.

În prezenţa apropiaţilor săi, această re-compensă atribuită de Franţa a fost înmânată cunoscutului regizor de ambasadorul francez în Portugalia, Jean-François Blarel, într-o cere-monie organizată la Muzeul Fundaţiei Serral-ves, o instituţie-far a vieţii culturale din Porto, orașul natal al artistului.

Manoel de Oliveira a devenit astfel cel de-al patrulea portughez care a primit medalia de Înalt Ofi ţer al Legiunii de Onoare.

Cel mai recent scurtmetraj al lui Manoel de Oliveira, decanul de vârstă al cineaștilor în activitate, a fost lansat în cinematografele din Lisabona ieri, în ziua în care cineastul a împlinit vârsta de 106 ani. Filmul, intitulat „O Velho do Restelo”, turnat la Porto în primăvară și prezentat apoi la Mostra de la Veneţia, va fi proiectat și la Porto, într-un festival cinematografi c.

Descris de autorul său ca „o refl ecţie asupra omenirii”, acest scurtmetraj de 19 minute se inspiră mai ales dintr-un personaj din poemul epic „Os Lusíadas”, scris în secolul al XVI-lea de Luís de Camões, care relatează marile descoperiri maritime înfăptuite de navigatorii portughezi.

De la primul său fi lm, „Douro, Faina Fluvial”, lansat în 1931, Manoel de Oli-veira a făcut peste 50 de lungmetraje de fi cţiune și documentare, realizând cea mai mare parte a operei sale după ce trecuse de vârsta de 60 de ani.

Începând din 1988, a realizat aproape în fi ecare an câte un fi lm. Printre actorii care au colaborat cu regizorul de-a lungul vremii se numără Marcello și Chiara Mastroianni, Catherine Deneuve, John Malkovich, Leonor Silveira și nepotul său, Ricardo Trepa.

Cel mai recent lungmetraj al său, „O Gebo e a Sombra”, datează din 2012. Această comedie cu accente dramatice, adaptată după piesa omonimă a portughezului Raul Brandao, cu actriţele Claudia Cardinale și Jeanne Mo-reau, a fost prezentată la Festivalul de la Veneţia.

Filmele lui Manoel de Oliveira, cu estetică exigentă, își datorează succesul mai degrabă criticii de specialitate și premiilor obţinute în străinătate decât recunoașterii venite din partea marelui public.

Manoel de Oliveira a primit, în 1999, premiul special al juriului în selecţia ofi cială a Festivalului de la Cannes, pentru fi lmul „A Carta/ Scrisoarea”, iar, cu doi ani înainte, „Viagem ao Princípio do Mundo” a câștigat premiul FIPRESCI la același festival.

Pentru a-i aduce un omagiu artistului de o creativitate uluitoare, născut în 1908, la Porto, în acest oraș a fost inaugurat de curând un muzeu, amena-jat în clădirea Fundaţiei Serralves, consacrat carierei excepţionale a cineas-tului portughez.

Sursa: mediafax.ro

12 DECEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Știință și inovare. 10.50 Bună

seara! Talk show cu Mircea Surdu (reluare). 11.55, 18.00, 2.55 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și

simplu. 13.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”.

14.10 Formația „Millenium”. Concert. 16.00 Art-club (рус). 16.30

Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în

timp. Iraida Ciobanu, artist plastic. 22.20 Săptămâna sportivă.

23.05 World Stories-lumea în reportaje. 0.00 Film. „TIMPURI

SCHIMBĂTOARE” (Franța, 2006). 1.40 Tamara Ciobanu: 100 de ani

de la naștere. Concert festiv. 4.35 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

(r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4886 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară

perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) - Mos Crăciun există!

12:30 Serial: Dădaca ep.12, an 5 13:00 Știrile

PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.65 -

Mos Crăciun există! 14:45 Film: Acasă de Crăciun 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed.22

01:00 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.12, an 2 (ultimul episod)

01:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O seară perfectă (r)

03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima

Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!»

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00

“Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское

/ Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:50 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20

Премьера. Анна Чиповская, Сергей Колтаков, Мария Шукшина,

Игорь Скляр, Алёна Бабенко в многосерийном фильме

“Уходящая натура” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний

Ургант” 01:15 “Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 “Городские

пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд в многосерийном фильме

“Вегас” 03:45 “Мужское / Женское”

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда

с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Радиоволна. Фантастика.

США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле

зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 16 серия 00:30 Сериал

01:30 Știri. 02:00 Радиоволна. Фантастика. США 2000 03:55 Ma-

tinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 16 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURIS-

ME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS

DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES

NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO

10:07 ÉPICERIE FINE 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 EN

VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07

FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:37 FRANCINE

LECA, LE COEUR SUR LA MAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE

GRAND TOUR 16:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:41 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO

19:29 L’INVITÉ 19:40 CANDICE RENOIR 20:30 CANDICE RENOIR 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03 ÉCHAPPÉES BELLES 23:34

MAGAZINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 COMME UN LION 2:38 ARTE

REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00,

8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45,

23.30 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00

Accente economice. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 3.00

Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și

simplu. 13.10 Evantai folcloric. 13.55 Documentar. „Euromaxx”. 14.50

Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: călugării

budiști din Kalmâkia”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45

Program muzical. 22.20 În premieră. 23.20 Documentar. „Când

vacanța devine una de groază”. 0.00 Film. „ARTA SEDUCȚIEI” (SUA,

2003). 1.35 Săptămâna sportivă. 2.20 Moldovenii de pretutindeni.

4.35 Festivalul-concurs „Tamara Ciobanu”. Gala laureaților. 5.30

Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică

apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4887 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară

perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) - Mos Crăciun există!

12:30 Serial: Dădaca ep.13, an 5 13:00 Știrile

PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.66

- Mos Crăciun există! 15:00 Film: Privind în urmă - Vremea 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef,

ed.23 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Generaţia X

01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă (r)

03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima

Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!»

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 “Уходящая натура”. Многосерийный фильм

15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

“Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45

“Время” 22:20 Премьера. Анна Чиповская, Сергей Колтаков,

Мария Шукшина, Игорь Скляр, Алёна Бабенко в многосерийном

фильме “Уходящая натура” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40

“Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Структура

момента” 02:15 “Городские пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд

в многосерийном фильме “Вегас” 03:40 “Мужское / Женское”

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996

10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с

Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Город ангелов. Фэнтези.

Германия США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В

поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 17 серия 00:30 Сериал

01:30 Știri. 02:00 Город ангелов. Фэнтези. Германия США 1998

03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон

II 17 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 LITTORAL

5:56 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORI-

ENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES

IDÉES 10:33 JARDINS KRÉOLS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME

11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 CHRONIQUES D’EN

HAUT 13:36 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CANDICE

RENOIR 15:52 CANDICE RENOIR 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS

PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 L’AUTRE

VERSANT DE GSTAAD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

21:59 MÉMOIRES VIVES 22:42 MÉMOIRES VIVES 23:34 ACOUSTIC 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:46 LE POINT

6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Chișinăul de

ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35

Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25,

13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее

время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50, 4.30 Moldova în direct.

11.55, 18.00, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 1.10 O seară în familie.

14.15 Film. „MEȘTERUL MANOLE”. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.35 Moldova

în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20

Avangaraj. 23.20 Legendele muzicii. 0.00 Serial. „SIMULATORII”

(Argentina). 1.05 O seară în familie. 2.05 Cuvintele credinței. 5.35

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară per-

fectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial:

Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Tele-

shopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4888 18:00 O seară perfectă 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial:

Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra

00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară

perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun

există! 12:30 Serial: Dădaca ep.14, an 5 13:00

Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru

ep.67 - Mos Crăciun există! 15:00 Film: Micuții infractori 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la

cheie, ed.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Pradă

fi arelor 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară

perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00

«Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить

здорово!» 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:45 “Уходящая натура”. Многосерийный

фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. Анна Чиповская,

Сергей Колтаков, Мария Шукшина, Игорь Скляр, Алёна

Бабенко в многосерийном фильме “Уходящая натура” 00:25

“Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные

новости 01:30 “Политика” 02:20 “Городские пижоны”.

Премьера. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас”

03:40 “Мужское / Женское”

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда

с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Безумный город.

Драма. США 1997 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30

В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 18 серия 00:30

Сериал 01:30 Știri. 02:00 Безумный город. Драма. США 1997

03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон

II 18 серия

5:00 T V5MONDE LE JO-

URNAL 5:20 MÉTÉO 5:27

CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN

8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL

DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO

11:02 LITTORAL 11:32 ÉPICERIE FINE 11:59 UN GARS, UN CHEF

! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 JARDINS

KRÉOLS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BELLES 16:46 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU

POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38

LA NUIT DU RÉVEILLON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

MÉTÉO 22:00 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53

MÉTÉO 1:00 LA FORÊT 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:54 MÉTÉO 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05 Свiтанок. 6.40 Cinemateca univer-

sală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00,

2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50

Pur și simplu. 13.10 Cultura azi. 13.55, 1.45 În premieră. 14.55,

22.20 Festivalul-concurs „Steaua Chișinăului 2014”. 15.55 Părinți și

copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.35 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25

Reporter de gardă. 0.05 Serial. „SIMULATORII”. 1.15 Art-club (рус).

2.45 Documentar. „Când vacanța devine una de groază”. 5.35 „Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică

apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară per-

fectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial:

Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Tele-

shopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4889

18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial:

Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Com-

plicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai

iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun

există! 12:30 Serial: Dădaca ep.15, an 5 13:00

Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru,

ep.68 - Mos Crăciun există! 15:00 Film: Eu sunt Moșul 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Goana după

cadou 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Martor și

acuzator 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară

perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00

«Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить

здорово!» 11:00 Пресс-конференция Президента Российской

Федерации Владимира Путина. Прямая трансляция 14:00

Новости (с субтитрами) 14:30 „Фазенда” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 “Уходящая натура”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 19:05 “Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:50 Премьера. Анна

Чиповская, Сергей Колтаков, Мария Шукшина, Игорь Скляр,

Алёна Бабенко в многосерийном фильме “Уходящая натура”

00:55 “Primele știri” (rus) 01:10 Хоккей. Кубок Первого канала.

Сборная России - Сборная Финляндии 03:05 “Вечерний

Ургант” 03:35 “Городские пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд

в многосерийном фильме “Вегас”

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда

с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Майкл.Фэнтези. США

1999 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения.

Детектив. США 2012 Сезон II 19 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri.

02:00 Майкл.Фэнтези. США 1999 03:55 Matinal. 05:40 В поле

зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 19 серия

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21

MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MON-

DE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08

LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00

FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES

GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE

LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 L’ASSIETTE BRÉSILIENNE 13:38

WILLIAM CHRISTIE, LE GESTE BAROQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:01 FORTIER 15:47 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE

21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

22:00 HOME SWEET HOME 23:38 À PEU DE CHOSE PRÈS 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LIBRE ÉCHANGE 2:28 200 MILLIONS DE

CRITIQUES 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 MÉTÉO

15 DECEMBRIE 16 DECEMBRIE 17 DECEMBRIE 18 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

12 DECEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecÎți dorești să faci o mulțime de lu-cruri, însă Jupiter îți spune să stai la locul tău și, mai degrabă, să îți faci ”curățenie” în credințe și prejudecăți. Nu acționa impulsiv zilele acestea!

TaurVrei să găsești noi idei care te vor aju-ta să câștigi câțiva bănuți în plus. Ești tentată să investești în noi cursuri ca să înveți lucruri ce îți vor ajuta cariera. Planurile legate de locuință și familie vor fi încetinite luna aceasta.

GemeniParteneriatele și relațiile tale în-fl oresc frumos odată ce începi să cunoști noi oameni. Vei fi încurajat(ă) din toate părțile, dar încearcă să nu promiți mai mult decât poți face. Soluția este să găsești un echilibru în tot ceea ce faci.

RacDacă ieși din zona ta de confort, ai putea da de niște oportunități pe care nu le-ai mai întâlnit până acum. Ai ocazia să iei o mică pauză și să te concentrezi mai mult asupra ta, ca să îți reîncarci bateriile.

LeuConcentrează-ți energia pozitivă asupra muncii care îți face cu ade-vărat plăcere și înconjoară-te de oa-meni care te inspira. Întâlnirile cu prietenii sunt favorizate.

FecioarăTrebuie să rezolvi anumite proble-me de acasă înainte de sărbători, al-tfel îți va fi mai greu să le soluționezi mai apoi. După ce termini cu acestea, oferă-ți și un pic de intimitate – pe-trece timp singur(ă) ca să te regăsești.

BalanţăSăptămâna se arată destul de bună pentru tine, plină de întâlniri cu pri-etenii și distracții. Vei avea destul timp la dispoziție să te gândești la chestiuni importante pentru tine și chiar să le găsești soluții viabile și efi ciente.

ScorpionȚelurile pe care ți le-ai setat pentru carieră par să fi e mai îndepărtate ca niciodată. Este important să ai răb-dare pentru că va veni și momentul tău. Vei avea ocazia să observi cum îți infl uențează propriile gânduri sta-rea ta de spirit.

SăgetătorResponsabilitățile pe care le ai față de alte persoane par să te limiteze destul de mult și să îți taie entuzi-asmul și energia. Găsește o cale să iei o pauză de la aceste probleme – meditația și sportul te pot ajuta foar-te mult în această perioadă.

CapricornSimți că faptele bune pot face bine sufl etului tău, așa că accepți orice ocazie să faci un bine. Începând cu mijlocul săptămânii, vei avea mai multă încredere în propriile puteri.

VărsătorAi o viață socială plină, dar nu te plângi! Interacțiunile cu persoa-na iubită ar putea deveni un pic mai greoaie, însă perioada aceasta nu durează mult. Dacă te afl i într-o relație de lungă durată, un pic de timp liber ți-ar face bine.

PeştiConcentrează-te mai mult asupra carierei dacă îți dorești un viitor stră-lucit. Vei avea parte de întâlniri so-ciale plăcute, dar îți vei da seama și ce persoane nu ar trebui să mai facă parte din universul tău personal.

12-17 decembrie12-17 decembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1425TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05 Sub același cer. 6.40 Știri pozitive. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineața! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Liturghia

la Cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala

„Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 23.30 Настоящее время.

10.30, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 11.00, 4.30 Moldova

în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Avangaraj. 14.15 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.35 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs

muzical. 16.30 Dor. Program muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show cu Mircea

Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 „Crescendo”. Program

muzical. 0.00 Film. „O VIAȚĂ MAI BUNĂ” (SUA). 1.35 Festivalul-concurs

„Steaua Chișinăului 2014”. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic

01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare

04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cu-

nuna de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r)

09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă

(r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de

lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4890

18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial:

Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea

23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de

Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15

Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) - Mos Crăciun există! 12:30

Serial: Dădaca ep.16, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.69 - Mos Crăciun există!

15:00 Film: Prieteni din dragoste 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 20:45 Vocea României, ed.15 (ultima ediție) 01:15 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima

Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

“Уходящая натура”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское”

16:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:15

“Время” 21:45 “Moldova are Talent 2” 23:35 “ДОстояние Республики”

01:55 “Primele știri” (rus) 02:05 “Вечерний Ургант” 02:50 “Городские

пижоны”. Премьера. “Группа “The Who”. История альбома “Tommy”

03:50 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме “Романс о

влюбленных”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00

Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15

Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35

Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Мэверик. Приключенческий боевик. США

1994 00:40 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:25 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETI-

TRENAUD 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES

JUMELLES 11:32 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE

LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 À LA VIE, À LA MODE 13:37 360° - GÉO

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 QUE D’AMOUR ! 16:15 MAGAZINE

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-

ON 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO

19:29 L’INVITÉ 19:41 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30

LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

22:00 CANDICE RENOIR 22:52 CANDICE RENOIR 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:46 MÉTÉO

0:51 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS

RABELAIS 2:45 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:38

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MÉTÉO 4:07 DOCUMENTAIRE

6.05 Documentar. „Arts 21”. 6.35 Descriptio

Moldaviae. 7.10 Desene animate. „Alba ca Ză-

pada și cei șapte pitici”. 8.00 Bună dimineața

de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas

spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Pânza

albă a lui Edward Hopper”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30

Documentar. „Drumeții”. 14.00 „Păcală și Tândală”. Spectacol a Teatru-

lui de Păpuși din Galați, România. 15.00 Festivalul-concurs „Steaua

Chișinăului 2014”. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Documentar.

„Bijuterii arhitecturale”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans.

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Po-

vestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20

Film. „CITY ISLAND” (SUA, 2009). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj. 1.45

Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Bună seara! Talk show.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și

profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15

Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.

md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără

măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md

20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film

artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cunu-

na de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45

Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15

Serial: Clona 10:15 Teleshopping 10:30 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4891 17:30 Serial:

Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30

Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra

00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT (ultima ediție) 10:45 Ce

se întâmplă, doctore? (ultima ediție) 11:15 Videocli-

puri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00

Știrile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Vocea României (r) 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Singur acasă 3

23:00 Film: Rush: Rivalitate și adrenalină 01:15 O seară perfectă (r) 02:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Анастасия Вертинская,

Василий Лановой в фильме „Алые паруса”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера.

“Валентина Толкунова. “Ты за любовь прости меня...” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 “Идеальный ремонт” 13:35 “И все таки

я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “И все таки я люблю…” Многосерийный

фильм. Продолжение 16:00 Комедия Эльдара Рязанова “Гараж” 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 “Ледниковый период” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:25 “Время” 22:00 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

23:45 “Что? Где? Когда?” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 Хоккей. Кубок

Первого канала. Сборная России - Сборная Швеции 02:50 Хоккей.

Кубок Первого канала. Cборная Финляндии - Сборная Чехии 04:35

Фильм “Продюсер Джордж Мартин”

6:30 Новости. 7:00 Откровенный

разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00

Делай ноги 2. Семейный. Австралия 2011 11:50 Плезантвиль.

Фэнтези. США 1998 14:00 Новости. 14:10 Istorii Incredibile. 14:35

Непокоренный. Биография, Спорт. США 2009 17:00 Știri. 17:10

Непокоренный. Биография, Спорт. США 2009 (продолжение а) 17:40

Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 20:00 Вести недели.

21:00 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 23:00 Știri. 23:30 Шерлок

Холмс. Детектив. США 2009 (продолжение а) 0:00 След. Детектив.

Россия 2012 1:10 Вести недели. 2:20 „Autostrada”. 3:10 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 5:40 След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRA-

NEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:31 MAGAZINE 8:00 THÉ

OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE

ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE

ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE

10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE

DES KIDS - LES SCIENCES 11:43 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES

12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL

13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:00

36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE

MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:01 MAGAZINE 17:30 QUES-

TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS

DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:40 DIVERTISSEMENT 21:25

FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00

LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:46 L’INVITÉ 0:54 MÉTÉO 0:59 LE ROI, L’ÉCUREUIL

ET LA COULEUVRE 2:36 ACOUSTIC 3:04 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documen-

tar. „360 grade GEO: Letiția și lupii ei”. 7.15

Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de

weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00

Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Portrete în timp. 13.45 Profi l de savant. 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar. „Bijuterii

arhitecturale”. 15.30 1989. Toamna Națiunilor. România. Revoluția din

decembrie. 16.30 World Stories-lumea în reportaje. 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.20 Ziua Poliției Naționale. Concert

festiv. 21.25, 5.35 Descriptio Moldaviae. 23.20 Film. „DUBLURA” (SUA).

0.45 Erudit-cafe. 1.30 Film. „O VIAȚĂ MAI BUNĂ” (SUA). 3.05 Acordul

de Asociere de la „A” la „Z”. 3.30 Casa mea. 4.35 O seară în familie.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică

și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale. Relu-

are 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00

Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile Euro

TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală. Melodia ta 20.00

Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55

Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă

(r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30

Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4892 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial:

Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea

23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de

Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15

Doctorul case (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (ultima

ediție) 11:15 MasterChef (r) 13:00 Știrile PROTV

13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film:

Singur acasă 3 (r) 16:00 Visuri la cheie (r) 18:00 România, te iubesc!

(ultima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State

20:45 Film: 007: Partea lui de consolare 23:15 Film: S.W.A.T. - Trupe de

elită 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Știrile ProTv cu Speranța State

(r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Ольга Аросева. Пятьдесят

шляпок для пани Моники” 07:15 „Служу

Отчизне!” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:35 “Пока все дома” 11:25 “Фазенда” 12:00

“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Черно-белое” 13:20

“ДОстояние РЕспублики: Илья Резник” 15:00 “Primele știri”

(rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:25 Любовь Толкалина,

Дмитрий Марьянов в лирической комедии “Как выйти замуж за

миллионера-2” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Комедия “Как выйти

замуж за миллионера-2”. Продолжение 19:00 “Replica” 20:00 “DA

sau NU” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”.

Информационно-аналитическая программа 23:10 “Клуб Веселых

и Находчивых”. Высшая лига. Финал 01:25 “Primele știri” (rus)

01:35 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - Сборная

Чехии 03:20 Хоккей. Кубок Первого канала. Cборная Финляндии

- Сборная Швеции

6:30 Știr i . 7:00 Откровенный

разговор. 9:00 Știri. 9:30 Magazin

UEFA Champions League. 10:00 Плезантвиль. Фэнтези. США 1998

12:30 Делай ноги 2. Семейный. Австралия 2011 14:00 Новости.

14:10 Istorii Incredibile. 14:35 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009

17:00 Știri. 17:15 Непокоренный. Биография, Спорт. США 2009

20:00 Новости. 20:35 Эпидемия. Фантастика. США 1995 23:00 Știri.

23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Новости. 1:10 Эпидемия.

Фантастика. США 1995 3:20 Știri. 3:50 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 5:40 След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 DOCUMEN-

TAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE

ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE

ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE

10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 TACTIK 12:00

JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02

COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00

LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:32

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:26 LE JT

DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ 19:38 PARIS, UNE HISTOIRE

CAPITALE 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

MÉTÉO 22:00 LE TABLEAU 23:17 L’HOMME QUI PLANTAIT DES ARBRES

23:48 LA FIN DE PINKY 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:56 HOME SWEET

HOME 2:35 À PEU DE CHOSE PRÈS 2:53 FOOT! 3:23 FOOT!

19 DECEMBRIE 20 DECEMBRIE 21 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

12 DECEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Obezitatea și obezitatea severă pot scurta cu opt ani speranța de viață și cu până la 19 ani perioa-da în care sănătatea este bună, susține un studiu publicat săptămâna tre-cută și preluat de AFP.

Condusă de profesorul Steven Grover de la Universitatea McGill (Montreal) și publicată în revista The Lancet Diabetes & Endocri-nology, cercetarea este rezultatul unei modelări matematice, pornind de la o vastă bază de date ameri-cane («NHANES» 2003-2010), care conține datele a mii de adulți, cu vârsta cuprinsă între 20 și 79 de ani.

Rezultatele sunt clare: cu cât o persoană este supraponderală de tânără, cu atât impactul asupra

sănătății sale va fi mai important, re-zumă epidemiologul.

Studiul arată că obezitatea este asociată cu un risc crescut de a dez-volta boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidente vas-culare cerebrale, dar și diabet, care reduce semnifi cativ speranța de viață și anii de viață sănătoasă, com-parativ cu persoanele cu greutate normală, explică Grover.

Potrivit studiului, persoanele su-praponderale pierd până la 3 ani din speranța de viață, obezii (cu indice de masă corporală 25-30) între 1 și 6 ani, iar cei cu obezitate severă între 1 și 8 ani din speranța de viață.

Cea mai importantă scădere a speranței de viață la persoanele su-praponderale s-a înregistrat în rân-dul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. De asemenea, la per-soanele care suferă de obezitate se-

veră, perioada trăită într-o stare de

sănătate bună se poate reduce cu

până la circa 19 ani.

Potrivit Organizației Mondiale

a Sănătății, numărul de cazuri de

obezitate s-a dublat din 1980. Su-

praponderabilitatea afectează 1,4

miliarde de persoane cu vârsta de

peste 20 ani, din care peste 200 de

milioane de bărbați și aproape 300

de milioane de femei sunt obezi.

Agerpres.ro

Diverse

STUDIU

Obezitatea poate scurta viaţa cu opt aniObezitatea poate scurta viaţa cu opt aniFARMACIA NATURIIMierea și lămâia,

o combinaţie miraculoasă. Iată de ce boli te scapă

Mierea este un excelent reme-diu natural pentru obezitate și pentru scăderea colesterolului. Mobilizează depozitele de grăsime, permițând corpului să le foloseas-că drept sursă de energie. Cura de miere și lămâie este recomandată pentru combaterea obezității fără să scadă energie și apetitul. Îți poți face acest remediu natural ames-tecând o lingură de miere cu două linguri de suc de lămâie într-un pa-har de apă călduță (nu fi erbinte). Se bea dimineața pe stomacul gol.

Gripă și răcealăGripă și răcealăConsumând sufi ciente alimente

și băuturi bogate în vitamina C îți ajuți sistemul imunitar și te vindeci mai repede. Fierbe o jumătate de litru de apă și adaugă două felii de ghimbir. Pune apoi trei linguri de suc de lămâie și trei linguri de mie-re. Bea acest ceai de trei-patru ori pe zi ca să scapi de răceală și gripă.

Detoxifi ereDetoxifi ereMierea și lămâia sunt pline de

compuși antioxidanți și antibacte-rieni care elimină toxinele din or-ganism. Fiind un diuretic natural, lămâia joacă un rol important în eliminarea excesului de lichide din organism și a toxinelor dăunătoare.

SlăbitSlăbitMierea are zero grăsimi, iar lă-

mâia are puține calorii. Împreună, topesc depozitele de grăsime din organism.

Tuse, astm, bronșităTuse, astm, bronșităAdaugă o lingură de miere și

două linguri de suc de lămâie în apă călduță. Bea de câteva ori pe zi pentru a calma tusea.

Grăsimea abdominalăGrăsimea abdominalăAdaugă o lingură de miere la trei

linguri de suc de lămâie într-un pa-har de apă călduță, amestecă bine și bea în fi ecare dimineață pe sto-macul gol.

Doctorulzilei.ro

De ce ne este poftă uneori de alimente dulci?

Cercetătorii britanici au descoperit un mecanism cerebral despre care cred că ar controla dorinţa de alimente bogate în glu-coză și spun că reușita ar putea duce, în viitor, la un tratament mai bun contra obezităţii, infor-mează Reuters.

Cercetătorii britanici au desco-perit un mecanism cerebral despre care cred că ar controla dorinţa de alimente bogate în glucoză și spun că reușita ar putea duce, în viitor, la un tratament mai bun contra obezi-tăţii, informează Reuters, preluat de Descopera.ro.

Într-o serie de experimente pe șobolani, cercetătorii de la Imperial College din Londra au descoperit un mecanism care pare să „simtă” cât de multă glucoză ajunge la creier și de-termină animalele să caute o sursă suplimentară de glucoză în cazul în care detectează un defi cit. În cazul oamenilor, ar putea avea un rol în controlarea nevoii de dulciuri și ali-mente bogate în amidon.

Glucoza, o componentă a carbo-hidraţilor, este principala sursă de energie utilizată de neuroni.

«Creierul nostru se bazează, în mare parte, pe glucoză pentru energie, dar în trecutul nostru evo-luţionar aceasta ar fi putut fi greu de obţinut. Deci, avem o preferinţă înrădăcinată adânc pentru alimente bogate în glucoză și le căutăm», a declarat James Gardiner, care a con-dus studiul și a publicat descoperi-rile în ediţia de luni, 8 decembrie, a Journal of Clinical Investigation.

Realitatea.net

Chiar dacă în sezonul

rece pielea este mai puţin

expusă, învelișul nostru

extern are nevoie de

îngrijire. Practic, indi-

ferent de anotimp și de

momentul zilei, pielea

“trăiește”, deci are nevoi,

susţin experţii în frumu-

seţe. E timpul pentru mici

schimbări în ritualul de

frumuseţe.

Dacă în anotimpul cald

avem grijă ca pielea să pri-

mească protecţie UV în per-

manenţă, în anotimpul rece

se pune accent în special pe

hidratare. De aceea, este indi-

cat să-ţi achiziţionezi creme cu o cantitate mai scăzu-

tă de apă în componenţă, creme mai grase care să nu

“îngheţe” pe piele, ce asigură o mai bună protecţie la

temperaturi scăzute. Indiferent de tipul de ten, pe pe-

rioada iernii optăm pentru o cremă cu putere mare de

hidratare.

În timpul lunilor de iarnă, pielea este supusă la

efectele de uscare provocate de vremea rece, cu vânt

sau uneori ninsoare, precum și de umiditatea scăzută

datorată încălzirii din interiorul casei. În efortul de a-ţi

păstra căldura corporală ai putea găsi tentantă ideea

unui duș lung și cu apă fi erbinte, sau de a da încălzi-

rea la maxim pe perioade mai lungi de timp. În timp ce

aceste lucruri pot ajuta pe termen scurt, ele reduc, de

fapt, umiditatea din organism și lasă pielea uscată, predispu-să ușor la mâncărime, la iritaţii.

Cei cu pielea sensibilă sau cu probleme ale pielii precum rozacee, eczeme sau dermati-tă atopică sunt afectaţi în mod special de efectele uscării pielii pe timp de iarnă. Când pielea devine prea uscată se poate sparge și sângera, lăsând epi-derma mai deschisă la iritare de la săpunuri și îmbrăcăminte, iar pielea crăpată este, de ase-menea, vulnerabilă și la infec-ţii, rezultând un disconfort și mai mare decât de obicei.

Pielea uscată este lipsită de elasticitate și tonicitate, creea-

ză disconfort care se traduce adesea prin prurit (mân-cărimi) și are un aspect tern, fără strălucire. Este fragilă, cu semne de îmbătrânire prematură (riduri fi ne) și este predispusă iritaţiilor. Privită îndeaproape, se pot ob-serva descuamări mai ales pe pomeţi și aripile nasului – desprinderea neregulată a celulelor moarte și uscate din stratul superfi cial al pielii.

Hidratarea este extrem de importantă mai ales în sezonul rece, când fi lmul hidroplipidic nu mai oferă protecţia necesară, iar pielea devine mai sensibilă la acţiunea factorilor agresori: încălzirea din incinte, băi-le fi erbinţi, frigul, umiditatea, vântul, stresul, radiaţiile UV, diferiţi compuși chimici, diete defi citare.

Csid.ro

Nu s-ar numi sezonul săr-

bătorilor dacă ar lipsi din

garderoba acestei perioade

nuanţe metalizate, sclipitoa-

re! Argintiul, nuanţa prefera-

tă a iernii, face ravagii și de

această dată printre propu-

nerile vestimentare!

După cum ne-am obișnuit, este

momentul anului în care putem

face abuz de nuanţele metalizate,

chiar și în ţinutele de zi. Ținutele

opulente, ce atrag aproape instan-

taneu atenţia, sunt cele care ocupă

un loc fruntaș în această perioadă

în propunerile vestimentare.

Pentru că argintiul nu mai este

rezervat demult doar ţinutelor de

seară, somptuoase – deși să recu-

noaștem, îi stă atât de bine într-un context classy – putem să îl purtăm în aproape orice context.

Astfel, propunerile sezonului de toamnă/iarnă 2014-2015 abundă în piese must have argintii sau cu inserţii argintate. Vorbim despre mantouri, despre rochii, despre fuste și pantaloni, despre top-uri și, desigur, despre accesorii.

În ton cu nuanţele specifi ce se-zonului de iarnă, într-o asortare cel puţin idilică cu zăpada de la fi nal de an, argintiul vine să complete-ze garderobele momentului, într-o notă extrem de chic, mai ales atunci când decorează ţinute casual.

Argintiul se pretează perfect ţi-nutelor de birou, mai ales sub for-ma accesoriilor discrete. Asta nu

înseamnă că nu poţi purta o căma-șă de mătase într-un argintiu es-tompat, alături de o fustă pix nea-gră sau gri petrol.

Preferatele nuanţelor metali-zate, ţinutele de seară, devin scli-pitoare în această perioadă și îm-bracă cele mai diferite tonuri de argintiu.

Rochiile midi și cele maxi, în stil “furou” (“the cami dress”) sunt propuneri stylish ale momentu-lui și pot fi abordate foarte ușor la petrecerile de fi nal de an. Texturi-le fi ne ale acestora se potrivesc de minune cu atmosfera petrecerilor stylish, iar accesoriile aparte, mini-maliste, îţi vor accentua silueta și vor scoate în evident ținuta aleasă.

One.ro

FRUMUSEŢESecretele unui ten perfect hidratat pe timp de iarnă

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Strălucire de argint – poart-o curajos!

12 DECEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg a celebrat 250 de ani de existenţăa celebrat 250 de ani de existenţă

Ermitaj, unul dintre cele mai mari muzee din lume, a sărbătorit cu mare pompă împlinirea a 250 de ani de la înfi inţa-re, prin mai multe expo-ziţii și prezentarea în faţa publicului larg a uneia dintre frizele Partenonu-lui, împrumutată de la British Museum, potrivit Mediafax.

Festivităţile desfășurate pe par-

cursul câtorva zile au inclus și un

spectacol 3D în Piaţa Palatului din

Sankt Petersburg. Spectacolul care

prezintă principalele evenimente

asociate cu istoria muzeului, înfi inţat

de împărăteasa Ecaterina a II-a în se-

colul al XVIII-lea, a fost proiectat de

mai multe ori pe una dintre faţadele

Muzeului Ermitaj.

Miercuri, 10 decembrie, Muzeul Ermitaj și-a deschis porţile gratuit în faţa vizitatorilor

O expoziţie de 25 de tablouri ale pictorului britanic Francis Bacon (1909-1992), ca și una dintre frizele Partenonului de la British Museum, fac parte, la rândul lor, din evenimen-tele ce au fost prezentate în cadrul festivităţilor dedicate Ermitajului.

Sculptura zeului grec al râurilor Ili-sos a fost dezvelită acum o săptămâ-nă la Muzeul Ermitaj, unde va putea fi admirată până pe 18 ianuarie.

Această operă, împrumutată de la British Museum, a provocat un val de proteste la Atena, care revendică, de-ocamdată fără succes, retrocedarea celebrelor frize din marmură, care au fost furate din Grecia în 1803 de un diplomat britanic.

Construit pe malurile Nevei din Sankt Petersburg, Muzeul Ermitaj a fost fondat în 1764 de împărăteasa Ecaterina a II-a, care voia să simboli-

zeze măreţia Rusiei printr-o colecţie prestigioasă.

După Revoluţia din octombrie 1917, colecţiile imperiale au devenit proprietatea statului sovietic. Muze-ul Ermitaj conţine cinci edifi cii: Pala-tul de Iarnă, Micul Ermitaj, Vechiul Er-mitaj (numit și Marele Ermitaj), Noul Ermitaj și Teatrul Ermitaj.

Muzeul rus deţine un număr im-presionant de tablouri europene de mare valoare, precum capodopere ale unor maeștri din Renașterea itali-ană (Fra Angelico, Rafael Sanzio, Leo-nardo da Vinci), capodopere ale unor mari pictori olandezi (Rembrandt), fl amanzi (Rubens, Van Dyck) și fran-cezi (Nicolas Poussin, Jean-Honoré Fragonard, Jean Auguste Dominique Ingres, Eugène Delacroix).

Ziua de naștere a Ermitajului este considerată 7 decembrie, când Bise-rica Ortodoxă din Rusia o prăznuiește pe Sfânta Ecaterina. Muzeul a înce-put cu o colecţie privată a împărăte-

sei Ecaterina a II-a, care, la început, se afl a în schitul palatului imperial (în traducere din franceză ermitage în-seamnă schit), menţionează ruvr.ru.

Primele picturi au fost cumpărate de la Johann Ernst Gotzkowski, un no-bil prusac și un mare iubitor de artă. În acest sens, există mai multe legende. Iar una dintre cele mai neobișnuite legende este cea potrivit căreia Eca-terina l-ar fi invitat pe Gotzkowski să joace o partidă și a pierdut. Pentru că nu a avut suma necesară, Gotzkowski a oferit mai multe picturi din colecţia sa. Numărul exact nu se cunoaște, dar se presupune că au fost 225.

Astfel, colecția inițială a fost for-mată din capodopere ale unor artiști precum Rembrandt, Rubens, Van Dyck, Frans Hals, Raphael, și mulți alții, în principal tablouri de școală olandeză și fl amandă din prima ju-mătate a secolului al XVII-lea. Multe dintre aceste capodopere sunt expu-se și astăzi în Muzeul Ermitaj, afi rmă

Irina Sokolova, specialist în pictura olandeză.

În 1769 a fost cumpărată din Dres-da bogata colecție a contelui Bruhl, ministru saxon – aproape 600 de pic-turi, printre care Fuga în Egipt a lui Ti-ţian. Însă galeria de picturi a devenit impresionantă după ce Ecaterina cea Mare a cumpărat de la Paris, în 1772, colecția baronului Crozat. Este vorba de picturi ale maeștrilor italieni, fran-cezi, fl amanzi și olandezi din secolele XVI-XVIII: Sfânta familie de Rafael, Danae de Tiţian și noi picturi de Rem-brandt, Rubens, Van Dyck.

Ermitajul a apărut datorită carac-terului Ecaterinei, spune istoricul rus Aleksandr Kamenski. „Înfi ințând Ermi-tajul, Ecaterina a II-a a pus bazele unei valoroase tradiții: viitorii monarhi ruși au completat colecția cu noi capodo-pere. Iar în 1852 a luat naștere Ermi-tajul Imperial, care și-a deschis pentru prima dată porțile publicului”.

FLUX

Cercetătorii au reu-șit să descifreze un vechi manual egip-tean, ce dezvăluie o serie de incantaţii și vrăji.

Numit de cercetători „Ma-

nualul de putere ritualică”,

manualul conţine, printre alte

incantaţii, indicaţii pentru

cum să faci vrăji de dragoste,

să exorcizezi spirite malefi ce

sau să tratezi „icterul negru”,

o boală infecţioasă care poa-

te fi fatală.

Cartea este veche de 1.300

de ani și este scrisă în limba

coptă – un stadiu fi nal al lim-

bii egiptene. Este realizată

din foi de pergament legate

– un tip de carte pe care cer-

cetătorii o numesc codice.

„Este un codice [alcătuit]

din 20 de pagini de perga-

ment, ce cuprinde manualul

unui practicant de ritualuri”,

arată Malcolm Choat și Iain

Gardner, profesori la Uni-

versitatea Macquarie și, respectiv, Universitatea din Sydney, în volumul „A Coptic Handbook of Ritual Power”.

Manualul antic „înce-pe cu o lungă serie de in-vocaţii ce culminează cu desene și cuvinte de pu-tere”, arată cei doi autori. „Acestea sunt urmate de un număr de reţete sau de vrăji pentru a-i vindeca pe cei posedaţi de spirite sau a trata diverse afecţiuni, sau pentru a avea succes în dragoste sau în afaceri.”

De pildă, pentru a cuceri pe cineva, codicele spune că trebuie să spui o formulă ma-gică peste două cuie și apoi să le „baţi în tocul ușii celui râv-nit, unul pe partea dreaptă, unul pe partea stângă”.

Cercetătorii cred că acest codice datează din secolul VII sau VIII. În această peri-oadă mulţi egipteni fuseseră creștinaţi, astfel că manualul de vrăji conţine și câteva in-

cantaţii referitoare la Iisus.

Totuși, unele dintre ele par

a fi asociate cu un grup care

uneori este numit „Sethiani”.

Această sectă s-a dezvoltat

în Egipt în primele secole ale

creștinismului și îl venera

pe Seth, considerat cel de-

al treilea fi u al lui Adam și al

Evei. De exemplu, una dintre

incantaţii spune: „Seth, Seth,

Hristos cel viu!”.

La început, cartea face re-

ferire la o personalitate divi-

nă, numită „Baktiotha”, a cărei

identitate este încă un mister.

În manual se spune: „Îţi mul-

ţumesc și te chem, Baktiotha:

cel mare care este foarte de

încredere; cel care este stă-

pân peste cele patruzeci și

nouă de tipuri de șerpi”.

„Baktiotha este o perso-

nalitate ambivalentă. Este o

mare putere și un conducător

al forţelor în lumea materi-

ală”, explică Choat și Gar-dner într-o conferinţă de presă.

Mărturiile istorice ara-tă că liderii bisericii îi ve-deau pe „Sethiani” ca fi ind eretici, iar în secolul VII aceștia deja dispăruseră în anumite zone sau erau pe cale de dispariţie în altele.

Acest manual cuprinde o combinaţie de invoca-ţii de natură „sethiană” și creștin-ortodoxă, așa că s-a considerat că ar putea fi , de fapt, un document de tranziţie, scris înainte

ca toate invocaţiile „sethiene” să fi e eliminate din textele magice, explică cercetătorii. Tot aceștia arată că există și alte texte care sunt asemă-nătoare cu noul codice recent descifrat, dar acelea conţin mai multe referinţe creștin-ortodoxe și mai puţine parti-cularităţi sectante.

Se crede că invocaţiile au fost iniţial separate de cele 27 de vrăji din manual, dar

ulterior au fost combinate pentru a forma un singur „in-strument de putere ritualică”, a declarat Choat pentru Live Science.

Rămâne un mister și pro-fi lul celui care ar fi utilizat un astfel de manual, dar cu sigu-ranţă nu era adresat exclusiv preoţilor sau călugărilor.

„Cred că au existat prac-ticanţi ritualici în afara rân-durilor clerului și monahilor, dar exact cine erau ei ne este necunoscut, căci aceștia nu doreau să fi e etichetaţi ca ma-gicieni”, explică Choat.

Și originea manualului este necunoscută. Universi-tatea Macquarie l-a achiziţi-onat la sfârșitul anului 1981 de la Michael Fackelmann, un negustor de antichităţi din Viena. Dar nu se știe de unde l-a avut Fackelmann. Totuși, stilul scriiturii indică faptul că acesta ar veni din Egiptul su-perior, din vecinătatea orașu-lui Ashmunein-Hermopolis.

Sursa: historia.ro

Cercetătorii au descifrat un manual egiptean antic cu vrăji şi incantaţii