1 EURO..............................15.23581 Do lar ame ri can ............. 12.26071 Leu românesc ................ 3.42341 Ru blă ru sească ............... 0.3702Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Cea mai mare cruzime e să strici nebunului mândria

nebuniei sale și prostului bucuria prostiei sale”.

Nicolae Iorga

Cursul valutar 29.06.2012STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 29 iunie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

29.06.2012

Soare, 15 29 0C

30.06.2012

Soare, 15 30 0C

Sf. Tihon, Ep. Amatundei; Sf. Mc. Marcu Episcopul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Va ajunge Plahotniuc un oligarh „de stânga” şi ce înseamnă stânga la moldoveni?

În toată lumea, mai mulţi „păpuşari” s-au pomenit după gratii. E rândul Moldovei?

Universităţile din România şi-au deschis uşile pentru tinerii români din afara graniţelor

FĂRĂ PRECEDENT. Investitorii străini îl acuză pe ministrul Finanţelor că nu combate contrabanda

22

33

6-76-7

55

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

POLITIC

ADMITEREA 2012

ECONOMIC

Pe 24 iunie, s-au împlinit 100 de zile din momentul în care Parlamentul l-a ales pe Nicolae Timofti în funcţia de preșe-dinte al ţării. Bineînţeles, toată lumea s-a dat cu părerea despre prestaţia acestuia. Un șir lung de comentarii lingușitoare la adresa președintelui, a puterii, în totali-tatea ei, dat fi ind că Timofti este emana-ţia lui Filat și Plahotniuc, mai puţin a lui Ghimpu. M-am întrebat mirat cum poţi să apreciezi pozitiv, laudativ, activita-tea cuiva, mai ales a primei persoane în stat, dacă aceasta este ca și inexistentă. Faptul că Timofti are două mâini, un nas și două fese este evident, dar că el este președintele Republicii Moldova nu este evident. Deși este șeful statului, el, prac-tic, rămâne a fi un anonim, nici măcar nu toată lumea îl cunoaște, nu toţi îl pot recunoaște dintr-o fotografi e de grup. Oamenii nu știu cum gândește preșe-dintele ţării (dacă acesta, în general, gândește), cum vede el această ţară în următorul an al mandatului său, în al doilea, la sfârșit de mandat.

Un lustruitor al imaginii actualei pu-teri, unul un pic mai zelos decât ceilalţi (dar care, în același timp, și-a dat sea-

ma că activitatea șefului statului este, practic, inexistentă și, respectiv, nu poţi să spui că Timofti e ok), a emis o tâmpe-nie, în încercarea sa disperată de a jus-tifi ca prestaţia sub nivel a președintelui în primele 100 de zile de mandat. „Con-silierii lui Timofti nu știu cum să-l scoată în lume”, a spus acesta. Auzi prostie: con-silierii sunt vinovaţi pentru faptul că Ti-mofti este ca și invizibil, că este lipsit de personalitate și, mai ales, nu are nici un mesaj pentru poporul pe care îl condu-ce. Și cum ar trebui să-l scoată consilierii pe Timofti în lume, că n-au să-i pună un belciug și un lanţug în nări și să-l scoa-tă în centrul târgului ca să-l vadă lumea, așa cum altădată ţiganii scoteau ursul de sărbători ca să câștige un pitac? Păi, Ti-mofti și așa se plimbă din ţară în ţară, nu reușește să revină dintr-o deplasare că deja pleacă în alta. Problema este alta, președintele nostru este lipsit de orice personalitate, este un tip incolor, inodor și insipid, astfel că nimeni nu-l observă. Pot să se dea de-a dura consilierii lui Ti-mofti, acesta oricum va rămâne un ano-nim, pentru că așa e natura lui.

Să nu uităm că Timofti vine din sis-

temul judecătoresc, cel mai corupt din Republica Moldova. Cei care au ajuns să aibă de furcă cu justiţia, mai bine zis, cu injustiţia moldovenească, pot lesne să schiţeze profi lul judecătorului moldo-vean. Acesta este, de regulă, un tip, dacă nu incult și brutal, atunci, cel puţin, unul foarte mărginit și necioplit, dar, în mod obligatoriu, cinic, rapace, care poate să facă orice nedreptate, să meargă pe ca-davre, să distrugă viaţa oricărui neno-rocit, doar ca să pună în buzunar câteva sute sau câteva mii de euro. Dat fi ind că judecătorul moldovean ia deciziile și hotărârile judecătorești nu în sala de ju-decată, ci pe ascuns, la întuneric, la mica înţelegere cu procurorul și avocatul, cu teancul de euro pe masă, el, bineînţeles, are un fel de fobie pentru apariţiile pu-blice, el nu iese niciodată la rampă. Mai repet o dată, nu toţi judecătorii sunt așa, dar majoritatea lor este. Și, în mod sigur, că și Nicolae Timofti suferă de această deformare profesională. Nu vreau să afi rm aici că, în timpul carierii sale de ju-decător, acesta a luat mită, n-am de unde să știu asta, poate da sau poate nu, dar este evident că a luat și decizii strâmbe,

făcând jocul unor grupări mafi ote. În fe-bruarie 2003, Timofti a luat o asemenea decizie chiar în privinţa publicaţiei noas-tre, condamnând-o într-un caz care mai apoi a fost câștigat la CEDO. Și acesta nu este singurul caz care i se poate reproșa lui Timofti.

Deci, Nicolae Timofti este produsul sistemului judecătoresc corupt din Re-publica Moldova. El a fost omul tene-brelor, al întunericului, al înţelegerilor mercantile și dubioase și continuă să fi e așa, chiar dacă nu mai este judecător, ci ditamai președinte de ţară. Rușii spun: „горбатого могила исправит”, adică pe cocoșat doar mormântul îl îndreaptă. Un echivalent românesc ar fi : „lupul păru-și schimbă, dar năravul – ba”. Timofti și-a schimbat părul, adică jilţul, dar năravul i-a rămas același. Chiar președinte fi ind, acesta nu s-a debarasat de ticul hoţului de buzunare de a privi pe furiș în părţi. Cât nu l-ai scoate în lume, Timofti tot Ti-mofti rămâne.

de Sergiu PRAPORŞCICEDITORIAL

100 de zile la preşedinţie sau Timofti tot Timofti rămâne

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1776TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 24 (852)

„Nu mai putem tolera „Nu mai putem tolera politicile anticreștine ale politicile anticreștine ale

autorităţilor”autorităţilor”Câteva sute de credincioși au decis să protes-teze non-stop în centrul capitalei împotriva autorităţilor. Enoriașii, însoţiţi de un grup de preoţi și de reprezentanţii unor organizaţii creștine, au instalat mai multe corturi în preaj-ma Palatului Republicii, unde au loc ședinţele Parlamentului, și s-au rugat la Dumnezeu să-i înţelepţească pe legiuitorii moldoveni, astfel încât aceștia să renunţe la legile care contrazic tradiţia creștin-ortodoxă a poporului nostru. Fostul jurist al Mitropoliei Moldovei, Elena Bâtcă, a ex-

plicat că protestul vine după ce, pe 22 iunie, Legislativul a votat în primă lectură modifi cările cu privire la actele de identitate din sistemul naţional de pașapoarte. Noul proiect de lege anulează formularul numărul 9, care se elibera la dorinţă în schimbul actelor de identitate biome-trice, care înlocuia buletinul de identitate. Totodată, noile reglementări legislative includ obligativitatea deţinerii unui cod numeric personal pe actul de identitate, ceea ce nu era valabil în cazul formularului numărul 9. Precizăm că formularul numărul 9 a fost elaborat special pentru persoanele care, din motive religioase, nu doreau să-și perfecteze acte de identitate biometrice.

„Prin acest proiect de lege, de fapt, se modifi că ideea și principiul de documentare a populaţiei, și anume a ce-lor care deţin formularul numărul 9 din motive religioase, fără cod de identifi care. În cazul în care vor fi adoptate modifi cările respective, cei care deţin formularul numărul 9 vor fi documentaţi în mod automatizat, fapt ce nu va fi niciodată primit de creștini”, a menţionat Elena Bâtcă.

Continuare în pag. 2

Creştinii ortodocşi protestează non-stop în centrul capitaleiCreştinii ortodocşi protestează non-stop în centrul capitalei

UN NOU ATENTAT ÎN CAPITALĂ

Maşina unui avocat a fost aruncată în aer

Explozie în sectorul Botanica al Capitalei. Mașina unui avocat a fost aruncată în aer chiar lângă scara blocu-lui unde locuia. Din fericire, victima a rămas în viaţă. Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Eugen Onică, defl agraţia s-a produs ieri, în jurul orei 13.30.

Femeia, care este de meserie avocat, se afl a la volanul au-tomobilului său când acesta a explodat. To-tuși, ea a supravieţu-it. Una dintre versiuni este că ar fi un atentat la viaţa avocatului. Poliţia investighea-ză cazul.

Cazuri asemănă-toare au mai avut

loc în Capitală. La 7 iunie 2011, președintele Federaţiei de Tenis, Igor Ţurcan, a fost grav rănit, după ce o mașină lângă care se afl a a explodat. Ţurcan a decedat, ulterior, în spital, iar făptașii așa și nu au fost depistaţi și trași la răspundere până în prezent. Poliţia presupunea atunci că ar fi vorba despre o tentativă de omor.

Un alt posibil atentat a avut loc recent, în noaptea de 10 spre 11 aprilie curent. Mașina directorului ANRE, Nicolae Răileanu, a explodat, el fi ind la volan. Din fericire, Răileanu s-a ales doar cu arsuri ușoare.

Sursa: publika.md

Premierul Vladimir Filat, care este și pre-ședintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, a avut mier-curi, 27 iunie 2012, o întrevedere cu preșe-dintele Partidului Po-pular European, Wilfri-ed Martens. Am citit cu atenţie comunicatul de presă difuzat de Gu-vernul de la Chișinău despre întrevederea celor doi. Numai vor-be bune și frumoase, laude și elogii aduse Guvernului Filat pentru promovarea reformelor în Republica Moldova. „Wilfried Martens a apreciat

progresele înregistrate de ţara noastră în implementarea refor-melor și a încurajat Guvernul să-și continue activitatea în același ritm”, se arată în comunicat. Eu înţeleg că PLDM face parte din PPE și Martens are obligaţia să-și sprijine partenerii din Republica Moldova, așa o fac toţi. Cu toate acestea, este oarecum jenant să-l

vezi pe bătrânul lider popular, care este un personaj onorabil, care se bucură de respect pe în-treg continentul european, cân-tându-i osanale unui profi tor mă-runt cum este premierul nostru. Și asta nu e tot. Ca să poată să-i aducă laude, Martens a mai fost nevoit și să mintă, căci să vor-bești de „progresele înregistrate de Republica Moldova în imple-mentarea reformelor” înseamnă să minţi de îngheaţă apele. Nu știu dacă Martens a făcut această afi rmaţie doar de dragul lui Filat, fi ind conștient că minte, sau așa i s-au prezentat lucrurile și el cre-

de sincer în ceea ce vorbește, dar oricum liderul PPE arată destul de ridicol în această ipostază.

Și, mai ales, în ce context a fă-cut Martens această afi rmaţie? Nici vorbă de creștere economică. Experţii spun că această creștere nu poate fi mai mare decât 1-2 procente din PIB, până la sfârși-tul acestui an. Și de unde crește-re economică, dacă în economie nu s-a promovat nici o reformă. La fel cum nu s-au făcut reforme nici în Justiţie, Sănătate, Educa-ţie. De trei ani se tot vorbește de reforma de la Interne, Grăniceri, Vamă și doar se vorbește. Iar par-

tenerii străini aplaudă. În același timp, lumea continuă să plece în masă peste hotare, se micșorea-ză numărul locurilor de muncă, iar corupţia înfl orește. Chiar și investitorii străini, care sunt mai delicaţi în a da aprecieri critice autorităţilor, au ajuns să decla-rare cu text deschis că Guvernul Filat nu face nimic pentru a com-bate contrabanda. Și cum ar pu-tea să o facă, dacă protejatul lui Martens este considerat contra-bandistul numărul unu în Repu-blica Moldova.

Și, în general, cum poate pre-ședintele PPE „să încurajeze Gu-vernul Filat să-și continue activi-tatea în același ritm”, în condiţiile în care, conform datelor Minis-terului Sănătăţii, 10 la sută din populaţia Republicii Moldova suferă de foame. E cam lugubră și satanică această încurajare ve-nită din partea fruntașului creș-tin-democraţiei europene.

Singura „realizare” palpabilă a actualei guvernări este adopta-rea Legii egalităţii de șanse, prin care sunt promovate practicile homosexuale în Republica Mol-dova. Poate pentru asta bătrânul Martens îl laudă pe Filat?

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Şef din Procuratura Generală: complicii omorurilor la comandă –

angajaţi ai MAI şi ai SISDe ce bătrânul Martens îl laudă pe Filat?

„Marea majori-tate a omorurilor la comandă sunt comise cu impli-carea unor foști și chiar actuali angajaţi ai MAI și SIS”. Declaraţia a fost făcută de Corneliu Bratu-nov, șeful Secţiei urmărire penală în cauze excep-ţionale a Procu-raturii Generale, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă.Potrivit lui Corneliu Bratunov, în com-

paraţie cu anii precedenţi, s-au schim-bat metodele de comitere a infracţiunii, iar infractorii s-au făcut mai “deștepţi”. “În mai multe crime sunt implicaţi și unii dintre actualii sau foștii colaboratori ai organelor de drept, de la Interne sau de la SIS. De aceea, și descoperirea crime-lor respective e mai complicată”, susţine acesta.

Șeful Secţiei urmărire penală pe cazuri

excepţionale nu a vrut să spună despre ce crime este vorba: “Despre cele care se investighează nu pot să spun nimic, pentru a nu prejudicia ancheta”.

Bratunov a precizat însă, că “majorita-tea omorurilor la comandă, adică 99,9%, sunt comise cu implicarea unor foști sau chiar actuali colaboratori ai Poliţiei sau ai Securităţii”.

Sursa: publika.md

29 IUNIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Sergiu MOCANU:

NIT a fost închis cu acordul familiei Voronin

Familia Voronin a știut din timp și chiar și-a dat acordul pentru ca licența postului de televiziune Nit să fi e retrasă. Acest lucru s-a întâmplat pentru că Vo-ronin nu a mai fost în stare să susțină fi nanci-ar activitatea postului,

declară liderul Mișcării Antimafi e, Sergiu Mocanu.

„Voronin, după ce a fost strâmtorat de Plahotniuc, nu mai are bani să întrețină acest canal de televiziune cu 150 de mii de euro pe lună. În plus, Voronin își va scoate foloase politice. Acest intrigant bătrân, când va da din nou mâna cu Plahotniuc, că asta încearcă să facă, o să găsească posibilități să fi e redeschis NIT-ul care să activeze în benefi ciul familiei Voronin și Plahotniuc”, a declarat Mocanu, în cadrul emisiunii sale de pe Antimafi e.md.

Sergiu Mocanu a mai declarat că europenii își vor spune cuvântul ca NIT să fi e redeschis din principiu.

Anterior, Vladimir Voronin spunea că PCRM nu va reveni în Parla-ment și nu va avea niciun dialog cu guvernarea până când nu va fi re-deschis NIT. După plecarea recentă a trei comuniști din partid, Voronin s-a răzgândit și fracțiunea PCRM s-a întors în Parlament.

Licența Nit a fost retrasă la 5 aprilie curent. CCA și-a motivat decizia prin lipsa pluralismului de opinie la NIT. Închiderea NIT a stârnit reacții de tot felul. Reprezentanța ONU în RM s-a arătat îngrijorată și a cerut autorităților RM să întoarcă urgent licența postului de televiziune. Pe de altă parte, Uniunea Jurnaliștilor din RM a califi cat drept corectă decizia CCA și a acuzat NIT de propagandă și promovare a urii și xenofobiei. Și UE a emis o declarație prin care arată că este de acord cu retragerea licenței NIT, pe motiv că pluralismul de opinie în mass-media are un rol de bază.

Sursa: jurnal.md

Publicaţia „Moskov-skii Komsomoleţ” de la Moscova publică un articol în care sus-ţine că federalizarea Republicii Moldova este un mijloc de a o menţine în sfera de infl uenţă a Rusiei. „Pentru a nu admite apropierea Moldovei de România, trebu-ie ca aceasta să-și păstreze statutul de neutralitate, să nu adere la NATO și să se unească cu Transnis-tria în condiţii dure – să nu poată face nici un pas fără acceptul Tiraspolului”, scrie ziarul citat.

„Între unifi carea Germaniei și posibila re-integrare a Moldovei există o mare diferenţă: Transnistria, care are o populaţie preponderent slavă, nu a făcut parte niciodată din așa-zisa Basarabie, ci a fost alipită forţat în perioada Uniunii Sovietice”, se mai conţine în materialul publicat în „Moskovskii Komsomoleţ”.

Portalul Romanian Global News a scris recent, cu referinţă la surse de la Chișinău și Berlin care au participat la întâlnirile de la Rottach-Egern ale premierului Vlad Filat și liderului separatist Evgheni Șevciuk, că Ger-mania și Rusia ar insista asupra unei formule de federalizare a Republicii Moldova.

Potrivit sursei, în cadrul discuţiilor a fost

invocată inclusiv Găgăuzia, care ar putea fi parte a procesului de federalizare. „Diplomaţii germani merg astfel mai departe în aplicarea planului ruso-german de transnistrizare a în-tregului teritoriu al R. Moldova. Sub acoperirea unor discuţii de interes economic și social, cum ar fi restabilirea de urgenţă a rutelor de pasageri prin Tiraspol spre mai multe orașe din Rusia și Ucraina, dar și reluarea circulaţiei pe podul peste râul Nistru, în apropierea satelor Bâcioc și Gura-Bâcului, esenţa discuţiilor a fost procesul de federalizare, proces care, în opinia strategilor de la Moscova și Berlin, ar împie-dica reunirea celor două state românești și ar menţine infl uenţa Moscovei asupra întregului teritoriu al R. Moldova”, scrie portalul.

Sursa: 24h.md

Stânga mută şi câştigăÎn această ordine de idei, ar

trebui menţionată, în primul rând, victoria socialistului Francois Hol-lande la alegerile prezidenţiale din Franţa, dar și faptul că Par-tidul Socialist condus de acesta, împreună cu stânga radicală și cu alte forţe politice de stânga, au obţinut o majoritate absolută în parlamentul francez.

Stânga a înregistrat o ascensi-une neașteptată și în Grecia. Chiar dacă dreapta a ieșit învingătoare la alegerile repetate, aceasta a câștigat la o diferenţă foarte mică de stânga radicală.

Și în Germania alegerile pentru parlamentele regionale din trei landuri federale au demonstrat o creștere substanţială a popu-larităţii social-democraţilor. În Westfalia, regiunea germană cu cea mai numeroasă populaţie, partidul condus de Angela Merkel a fost învins categoric de Partidul Socialiștilor. Potrivit analiștilor, acest rezultat denotă că Merkel ar putea pierde, peste un an și ju-mătate, alegerile pentru cel de-al treilea mandat.

Și ultimele alegeri locale din Italia au arătat că stânga câștigă teren, cel puţin la conducerea instituţiilor din administraţia locală.

Procese similare au loc în Slova-cia și România. În Slovacia, alegeri-le parlamentare din martie au fost câștigate categoric de socialiști. În România, Uniunea Social-Liberală a reușit să formeze un nou guvern, după votarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu și a câștigat categoric la alegerile locale din iunie curent.

Democraţii moldoveni, invidioşi pe succesele stângii europeneFenomenul nu putea să treacă

neobservat de politicienii de la noi. Iată de ce, pe segmentul de stânga agitaţia și înghesuiala este tot mai mare, iar unele formaţiuni care până mai ieri se postau, cel puţin declarativ, mai pe cen-trul eșichierului politic, acum se deplasează, cu pași mari, spre

stânga și chiar își revendică rolul de partid dominant pe respecti-vul segment. Singurul în măsură să-i facă concurenţă Partidului Comuniștilor.

Vorbim, evident, despre Parti-dul Democrat, afl at acum în plin proces de reformare. Artizanul reformei, Vlad Plahotniuc, afir-ma la ultimul congres al PD că partidul care „privește în viitor” trebuie să observe „ce succese înregistrează partidele de stânga din Europa”. Dar pentru ca toată lumea să fi e liniștită, el a explicat că „a fi de stânga nu înseamnă că ești comunist. Nu înseamnă că te îndepărtezi de la obiectivele europene”.

Animat de setea de „euro-penizare” este și Marian Lupu, care consideră că PD „trebuie să devină cel mai puternic partid de centru-stânga din Moldova”, pentru că în Europa, social-de-mocraţia redevine curentul politic principal. „Așa vom câștiga și noi”, gândește Lupu. Mai mult decât atât, el consideră că misiunea democraţilor este de a consolida stânga fragmentată a „politicului moldovenesc”.

„Ușile Partidului Democrat sunt deschise pentru toţi cei care vor dori să ni se alăture și care împărtășesc valorile noastre”, i-a îndemnat pe reprezentanţii „stân-gii fragmentate” și Plahotniuc.

Consolidarea stângii, o misiune imposibilă?Prin urmare, democraţii își

propun să-i unifi ce și să-și si adune sub aripa lor protectoare pe toţi cei care orbecăiesc prin hăţișurile stângii. Încercarea nu este nouă. În preajma alegerilor anticipate din 2009, am mai asistat la o ten-tativă de regrupare și consolidare a polului social-democrat, având în prim-plan doi foști șefi de gu-

verne (Braghiș și Tarlev) și doi foști președinţi de Parlament (Diacov și Lupu). Element catalizator în ope-raţiunea alchimistă de consolidare a acestui pol era proaspătul eva-dat din PCRM, Marian Lupu. Dacă vă mai amintiţi, situaţia devenise chiar ridicolă, pentru că unii pre-ședinţi de partide nu-și dădeau rândul în a-i oferi lui Marian Lupu nu doar un loc de frunte pe lista electorală, dar și funcţia de șef de partid. Atunci, Braghiș și Diacov s-au învinuit reciproc de lipsă de sinceritate, Lupu a acceptat oferta democraţilor, iar consolidarea stângii a fost amânată pentru vremuri mai bune.

Acum, când democraţii s-au săturat să se tot bâţâie fără rost „pe centru”, dar și pentru că, după trei ani de guvernare dezastruoa-să, după confl ictele interminabile din Alianţă, după epopeea „can-didatului veșnic” la președinţie, după scandalurile de corupţie în care a fost vehiculat constant nu-mele celui mai reformator dintre democraţi, iar șansele electorale ale formaţiunii au început să se topească văzând cu ochii, ideea de partid dominant și de consolidare a stângii a fost reanimată.

Vor încăpea oligarhii din PD, cu tot cu averi, pe stânga?Întrebarea este dacă poate

un partid de felul celui condus și reformat astăzi de Plahotniuc, Lupu și Diacov să fi e de stânga. Și ne gândim la principalele poziţii asociate acestui segment al spectrului politic, cum ar fi economia controlată sau parţial controlată de stat, atitudinea revoluţionară faţă de ordinea politică actuală, susţinerea in-tereselor muncitorilor și nu pe cele ale proprietarului etc. Se re-găsește oare Partidul Democrat

în respectivele deziderate? Câtă „stângă” poate să încapă în unul ca Plahotniuc, Guma, Diacov, Candu sau alţii? Cum se leagă grija pentru cei mulţi și săraci cu fastul și etalarea ostentativă a luxului de la ultimul congres marca PD, de exemplu, unul „simplu și în stil european”, cum l-a caracterizat Marian Lupu. Și crede oare Vlad Plahotniuc că a fi de stânga înseamnă să umbli cu împărţitul sacoșelor cu daruri pe la potenţialii alegători? Sau poate că acesta are de gând să-și împartă și proprietăţile?

Valori de stânga, versus valori moldoveneşti de stângaO altă chestiune este câte din-

tre partidele care se poziţionează astăzi pe stânga vor dori să se lase „consolidate” de Plahotniuc. Proaspătul plecat de la comuniști, Vadim Mișin, a și declarat deja că este pe cale să-și facă un partid, de stânga, evident. Și că ar avea chiar și „sponsori” gata să-l susţină. „Pentru partid este necesar în jur de 20 000 de euro pe lună, pentru noi este sufi cient”, a spus acesta cu modestie la un post de televiziu-ne. Deocamdată, Mișin a precizat că este dispus să colaboreze doar cu fostul său coleg de partid, lide-rul socialiștilor Igor Dodon.

La rândul său, Dodon i-a criti-cat dur pe democraţi după con-gres, afi rmând că nu a văzut nici o teză prin care acest partid „să se asocieze cu valorile de stânga moldovenești”. Acesta scrie pe blogul său că în Republica Mol-dova, „a fi de stânga înseamnă, în mod specifi c, să-ţi asumi câteva valori foarte clare, printre care identitatea moldovenească a ţării, predilecţia pentru parteneriatul strategic cu CSI, protejarea religiei și tradiţiilor autohtone și protecţia

socială a oamenilor muncii”. La moment, Dodon este de părere că PD-ul își asumă aceste valori doar declarativ.

Am mai adăuga la cele enume-rate de Igor Dodon și faptul că în Republica Moldova a fi de stânga mai înseamnă și să aperi „dreptu-rile vorbitorilor de limbă rusă”, așa cum intenţionează să o facă Mișin. Respectivele valori de stânga par să fi e împărtășite și de șeful Partidului Social Democrat, Victor Șelin, un apărător înflăcărat al intereselor vorbitorilor de limbă rusă, care vrea și un referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eurasiatică. De asemenea, Victor Stepaniuc, liderul Partidului Po-pular Socialist, l-a invitat pe Vadim Mișin în uniunea politică pe care a creat-o împreună cu Partidul Social Democrat din Moldova.

Liderul Partidului Moldova Uni-tă, ex-comunistul Vladimir Ţurcan, ar vrea și el ca forţele de stânga să se unească, dar consideră că

pentru aceasta nu este nevoie să mai „naștem” și alte partide.

În ce condiţii, oferta lui Plahotniuc ar putea fi una atractivă?Prin urmare, în acest context se

impun câteva întrebări. Prima este dacă misiunea democraţilor „de a consolida stânga fragmentată” pe care au formulat-o Lupu și Plahot-niuc, este una posibilă. Apoi, ne întrebăm dacă celelalte partide de stânga, care au și început un soi de consolidare, vor dori să accepte rolul de partid dominant pe care încearcă să și-l asume democraţii. Este gata PD-ul, declarat proeuro-pean, să-și asume valorile de stân-ga, în varianta moldovenească, pe care le-a formulat Igor Dodon și să facă în așa fel, încât „procesul de integrare a Moldovei în Uniunea

Eurasiatică să fi e ireversibil”, așa cum vrea Vadim Mișin? Și, în cele din urmă, care sunt acele „valori de stânga” pe care le împărtășesc democraţii și pe care le-ar putea împărtăși partenerii-ţintă? Ar mai fi și alte întrebări de formulat, dar ne rezumăm, deocamdată, la acestea.

Altfel, oferta partidului „cel mai bogat” (și nu numai în oameni, cum a afi rmat reformatorul Vlad Plahot-niuc într-un acces de modestie) este una extrem de atractivă și, cu puţin efort (fi nanciar?), ar putea fi chiar convingătoare. Și cum zicea cel mai romantic dintre democraţi, Dumitru Diacov, la congresul for-maţiunii: „Am făcut în patru zile o sală plăcută și frumoasă. Am făcut-o intenţionat pentru a arăta că PDM știe cum să facă mai multe locuri frumoase și plăcute în aceas-tă ţară”. Așa că, welcome to PD. Welcome to Moldova albastră.

Ioana FLOREA, FLUX

Asociaţia Producătorilor de Sfeclă de Za-hăr din Republica Moldova își exprimă în-grijorarea în legătură cu majorarea cotei TVA la producţia agricolă primară de la 8 la 20 la sută, prevăzută în proiectul Po-litici fi scale, adoptat recent de Guvernul Republicii Moldova. Într-un comunicat de presă semnată de președintele asociaţiei, Nicolae Moraru, se spune că creșterea TVA la zahăr a fost inclusă în proiectul de lege fără a fi discutată în prealabil cu agricultorii și cu alte părţi interesate.

„Guvernul a ignorat decizia Consiliului pe pro-dus „Sfeclă de zahăr, zahăr și derivate din zahăr”, adoptată încă la 6 iunie 2012, și argumentele pre-zentate de nenumărate ori de către membrii Aso-ciaţiei noastre în anii trecuţi, atunci când Guvernul iniţia discuţiile asupra unor eventuale majorări ale cotei TVA la zahăr”, se spune în comunicat.

Totodată, Asociaţia Producătorilor de Sfeclă de Zahăr califi că public drept iraţională decizia Guvernului și solicită Parlamentului Republicii Moldova să nu admită degradarea situaţiei, ceea ce ar genera falimentarea gospodăriilor producă-torilor de sfeclă de zahăr și prăbușirea industriei zahărului în Moldova.

„1. Majorarea TVA la zahăr până la 20 la sută va favoriza contrabanda cu zahăr și produse agricole preponderent din Ucraina prin Transnistria. Sta-tul nostru nu va putea opune rezistenţă acestui fenomen, iar zahărul moldovenesc nu va putea concura cu cel de contrabandă. Asta înseamnă că producătorii de zahăr vor pierde piaţa internă și nu vor putea produce zahăr din sfeclă de zahăr.

2. În cazul în care cota TVA la zahăr va fi majorată, producătorii nu vor putea majora preţul la zahăr, deoarece asta va provoca creșterea contrabandei. Singura soluţie pentru ei va fi micșorarea preţului de achiziţie a materiei prime, ceea ce este fatal pentru gospodăriile producătorilor de sfeclă, mai ales în situaţia în care asupra Moldovei se abat anual secete excesive.

3. Majorarea TVA la producţia agricolă primară cu restituirea ulterioară a 60 la sută din sumele achitate, idee promovată de Guvern, denotă nu doar un înalt potenţial corupţional, dar duce și la decapitalizarea întreprinderilor agricole. Noi vom fi supuși lunar unor controale istovitoare operate de organele fiscale, devenind ostatici ai unor funcţionari corupţi de care va depinde restituirea mijloacelor noastre. Banii noștri și resursele credi-tare nu vor lucra pentru întreprinderile noastre, ci vor rămâne blocaţi în buget pentru lungi perioade de timp.

4. Așa cum arată calculele făcute de experţi, bugetul nu are de câștigat din majorarea cotei TVA la zahăr și la producţia agricolă. Mai mult ca atât, în următorii 2-3 ani unele întreprinderi producătoare de zahăr din sfeclă își vor redisloca capacităţile, ceea ce poate aduce pierderi considerabile pentru buget; multe gospodării vor falimenta, iar mii de locuitori ai satelor din nordul ţării vor rămâne fără un loc de muncă.

Pe parcursul ultimilor ani, noi, producătorii de sfeclă de zahăr, împreună cu partenerii noș-tri – producătorii de zahăr, am investit mijloace colosale în modernizarea ramurii, am procurat tehnică performantă de cea mai înaltă calitate. Noi am învăţat să opunem rezistenţă condiţiilor climaterice neîndurătoare și concurenţei dure din partea producătorilor din UE și CSI. Dar în cazul în care TVA la zahăr și la producţia agricolă va crește până la 20 la sută, toată această tehnică specială va lua calea bazelor de fi er vechi. Iar împreună cu ea, și speranţele noastre de renaștere a agriculturii Moldovei”, se arată în apel.

Asociaţia producătorilor de sfeclă de zahăr declară în mod public că este gata să desfășoare un marș public, acţiune în cadrul căreia tehnica agricolă va parcurge în mod organizat drumul ce leagă nordul ţării de capitală. „Sperăm că această acţiune publică, organizată spre a atrage atenţia conducerii ţării asupra problemelor noastre vitale, va determina Parlamentul și Președinţia Republicii Moldova să nu admită degradarea situaţiei conform unui scenariu fatal pentru industria producătoare de sfeclă”, se mai menţionează în comunicatul Asociaţiei Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Republica Moldova.

Amintim că, acum câteva zile, ministrul Finan-ţelor, Veaceslav Negruţă, a declarat că Guvernul intenţionează să impună, începând cu anul viitor, o taxă pe valoare adăugată unică de 20 la sută pentru toţi producătorii agricoli, inclusiv în ceea ce privește producţia de zahăr. Până acum, TVA-ul la

zahăr era de aproape trei ori mai mic în raport cu taxa plătită de producătorii de ulei sau sucuri, ceea ce, potrivit guvernanţilor, este inechitabil în raport cu ceilalţi. Mai mulţi experţi au fost însă de părere că lipsurile din buget nu se completează prin împovărarea producătorilor, iar singurul efect al acestora ar putea fi sporirea contrabandei și evaziunii.

FLUX

Urmare din pag. 1

Enoriaşii au cântat psalmi şi s-au rugat până după miezul nopţiiImediat după adoptarea în prima lec-

tură a respectivului proiect de lege, pe 26 iunie, Mitropolia Moldovei a convo-cat Comisia sinodală pe probleme mo-rale și de etică, care s-a pronunţat îm-potriva modifi cărilor operate, solicitând menţinerea posibilităţii documentării alternative fără colectarea automatizată a datelor personale.

După prima zi de protest, la care au participat peste 300 de persoane, câ-teva zeci de enoriași care au rămas să înnopteze în faţa Palatului Republicii, unde au cântat Psalmi și au înălţat rugă-ciuni către Dumnezeu, până după mie-zul nopţii.

Dacă miercuri seară, în preajma Pala-tului Republicii erau în jur de 10 corturi, noaptea, numărul acestora s-a dublat. Enoriașii și-au adus provizii, pături și haine groase. Pentru un minim de co-moditate, au fost instalate și două toa-lete mobile. „Oamenii s-au pregătit din timp, pentru că au știut că nu o fi e auziţi

de către autorităţi. Au fost pregătite din timp corturi, saltele și mâncare”, susţin protestatarii.

Cei care nu au avut loc în corturi, s-au culcat pe iarbă. În timp ce unii s-au echi-pat cu toate cele necesare, alţii spun că, pentru ei, acest lucru contează mai puţin. „Să ajungem până dimineaţă și, dacă o să ne fi e foame, o să ne ajutăm, pentru că lumea e unită. Nu se va pierde nimeni”, au spus încrezuţi câţiva protes-tatari.

Credincioșii spun că se vor retrage doar după ce le vor fi îndeplinite cerin-ţele. „Vom demonstra rezistenţă și curaj până ce nu obţinem ceea ce solicităm. Din acest motiv trebuie să trecem și la eliminarea sintagmelor homosexuale din Legea privind asigurarea egalităţii. Avem și alte scopuri, dar vom face totul treptat”, a declarat președintele Asocia-ţiei Pro Ortodoxia, Ghenadie Valuţă.

Pe parcursul întregii nopţi, ordinea publică a fost menţinută de 4 poliţiști. Șeful Poliţiei Municipale, Silviu Mușuc, a menţionat că în cererea prealabilă, de-pusă la Primărie, organizatorii au anun-ţat că intenţionează să protesteze timp de o lună, iar unii dintre ei urmează să instaleze corturi în preajma Palatului

Republicii, în perimetrul străzilor Maria

Cibotari și Nicolae Iorga. Elena Bâtcă a

confi rmat informaţia, spunând că eno-

riașii intenţionează să stea până când

deputaţii se vor răzgândi și vor modifi ca

legea.

Lupu vrea grup de lucru creat din deputaţi care să discute cu protestatarii În cadrul ședinţei de ieri a Legislativu-

lui, spicherul Marian Lupu i-a îndemnat

pe deputaţi să discute cu enoriașii adu-

naţi în faţa Palatului Republicii. De ase-

menea, el a propus să fi e creat un grup

format din câte unul sau doi membri de

la fi ecare comisie parlamentară, care să

negocieze cu protestatarii. „Referitor la

enoriașii care protestează, propunerea

a fost să fi e creat un grup, câte o per-

soană, două, se va decide, să formăm

un grup reprezentativ care, într-o pauză

a ședinţei Legislativului, să discute cu

cetăţenii. La solicitarea mea a avut loc

o întrevedere cu grupul de iniţiativă la

nivelul comisiei de profi l, dar deciziile la

care s-a ajuns urmează a fi aduse la cu-

noștinţa enoriașilor”, a declarat Marian

Lupu.

FLUX

Va ajunge Plahotniuc un oligarh „de stânga” Va ajunge Plahotniuc un oligarh „de stânga” şi ce înseamnă stânga la moldoveni?şi ce înseamnă stânga la moldoveni?

La vreme de criză, stânga este iarăși la modă. Situaţia economică difi cilă din lume nu putea să nu genereze și schimbări de ordin politic. Noile tendinţe se manifestă prin revenirea la putere a partidelor de stânga în mai multe ţări europe-ne, după o perioadă îndelungată în care acestea au avut conduceri de centru-dreapta. Alegerile din ultimul timp arată că procesul respectiv ar putea continua și în perioada următoare.

Producătorii de zahăr ameninţă cu proteste„Majorarea TVA la zahăr şi la producţia agricolă primară va genera falimentarea gospodăriilor producătoare de sfeclă şi

prăbuşirea defi nitivă a industriei zahărului”

Creştinii ortodocşi protestează non-stop în centrul capitalei

Ruşii vorbesc deschis despre federalizarea Republicii Moldova

şi „ştreangul transnistrean”

29 IUNIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Victor Bodiu și Liliana Palihovici

sunt persoane care nu au nici o le-

gătură cu Convenţia Europeană, de

aceea, nu trebuie să facă parte din

Comisia de nominalizare a candi-

daţilor la funcţia de judecător din

partea Republicii Moldova la CEDO.

Declaraţia aparţine președintelui

Curţii Constituţionale, Alexandru

Tănase, exprimată într-un interviu

pentru portalul allmoldova.md.

„În comisie au fost incluse persoane fără studii juridice, precum sunt Victor Bodiu și Liliana Palihovici, și persoane care nu au nici o legătură cu Convenţia Europeană. Sunt niște persoane care a priori nu pot verifi ca cunoștinţele unui candidat. Pentru ca să verifici cunoștinţele în materie de Convenţie trebuie să cunoști prevederile ei, iar la noi în ţară doar câţiva oameni au experienţa necesară”, a declarat Tănase.

El spune că dacă asemenea persoane vor stabili lista candidaţilor, atunci există riscul ca lista să fi e respinsă.

„Consecinţele ar putea fi foarte urâte: trimiţând o lista comodă guvernării, dar ne-pregătită profesional, riscăm ca aceasta să ne fi e returnată”, a menţionat președintele Curţii Constituţionale în interviu.

Acesta a reamintit că situaţii de acest gen au avut loc în perioada guvernării comuniste.

„Acest lucru s-a întâmplat în timpul comuniștilor. De atunci a apărut un fi ltru suplimentar, și anume Comisia de la Paris, care verifi că nu doar cunoașterea limbii

străine, dar și cunoașterea Convenţiei. A fost întoarsă lista Croaţiei în care fi gura un judecător cu experienţă de o viaţă în domeniu, fost președinte al Curţii de Apel și al Curţii Supreme de Justiţie! În cazul în care la noi lucrurile continuă de aceeași manieră ca în prezent, nu-mi rămâne decât să constat cu regret că se calcă pe aceeași greblă. Poate c[ eu sunt prea pesimist. Să vedem întâi ce va selecta comisia”, afi rmă Tănase.

El mai cere demisia persoanei responsa-bilă de coordonarea întregului proces de selecţionare a judecătorului pentru CEDO, dar nu a specifi cat la cine se referă.

„Un lucru este cert: în caz dacă Republica Moldova va fi penalizată pentru incapacita-

tea de a forma o lista potrivită de candidaţi, atunci persoana responsabilă de gestiona-rea întregului proces trebuie să-și depună demisia”, susţine Alexandru Tănase.

Actualităţi.md precizează că până la data de 15 iunie curent, cinci persoane și-au depus dosarele de participare la concursul pentru selectarea candidaţilor la postul de judecător din partea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este vorba de Valeriu Griţco (avocat), Ilie Rotaru (avocat, conferenţiar universitar), Eduard Servenco (avocat), Veaceslav Zapo-rojan ( judecător asistent Curtea Constituţi-onală) și Mihai Buruiană (lector universitar superior, avocat).

Sursa: actualitati.md

Situaţia economică a evolu-at în acest an nu chiar așa cum s-a planifi cat din start. Am ur-mărit diminuarea prognozelor privind creșterea economică raportată la PIB, care iniţial era planifi cată la nivel de 5 la sută, pe urmă s-a diminuat la 4,5 la sută, după care s-a ajuns la 3 la sută. Nu este de exclus că până la fi nele anului vom ajunge la o creștere economică de 1-2 la sută și încă va fi bine. Impactul mare asupra economiei noas-tre l-a avut criza economică din zona euro. Problemele cu Grecia încă nu au fost solu-ţionate, acum Germania are cea mai mare participare la soluţionarea crizei, dar și acolo sunt multe probleme, de aceea

infl uenţa descendentă asupra

economiei moldovenești va

continua.

Pe la începutul anului am

fost mai optimiști, dar situaţia

a luat o altă turnură. Acum singurul lucru la care sper este să nu intrăm în minus până la fi -nele anului curent. Rectifi carea bugetului este o procedură nor-mală, ea s-a făcut întotdeauna, doar că dacă anii trecuţi toate rectifi cările se făceau datorită faptului că veniturile erau mai mari decât cele planificate, atunci în anul curent procedura este inversă. Pe lângă infl uenţa factorului extern, este și o parte de vină a Guvernului moldove-nesc. Din analiza veniturilor, vedem că diminuarea acestora se datorează și administrării fi s-cale actuale. În 2012, colectarea impozitelor este mai proastă, evaziunea fiscală este mare, rata economiei tenebre este

mare, or, aceste lucruri trebuie să fi e rezolvate.

Totuși, nu cred că se va ajun-ge la situaţia în care Guvernul va intra în incapacitate de plată și vom avea restanţe la achita-rea salariilor. Chiar dacă sunt probleme, Guvernul are spaţiu de manevră și are instrumente pentru a-și respecta anga-jamentele sociale. Guvernul poate îngheţa anumite proiecte investiţionale, investiţii capitale pot fi amânate pentru anul viitor, iar din mijloacele care le rămân vor achita salariile. Gu-vernul poate respecta cheltuie-lile sociale și trebuie să o facă, pentru că oamenii astfel percep mersul lucrurilor în ţară.

Sursa: allmoldova.com

Iurie Roşca: Timofti nu face regulă la SIS pentru că este infl uenţat de AIE

Vina pentru faptul că până acum nu a fost numit un șef al Serviciului de Informaţii și Securitate o poartă președintele ţării, Nicolae Timofti.

Afi rmaţia vine de la fostul vicepremi-er Iurie Roșca, responsabil în ultimul guvern Greceanâi pentru activita-tea structurilor de forţă. Potrivit lui Roșca, actualul conducător interimar

al SIS, Valentin Dediu, este o persoană care vine din sistemul sovietic.

Fostul lider creștin-democrat consideră că președintele Nico-lae Timofti poate să propună o candidatură pentru această

funcţie, dar nu vrea fi indcă este infl uenţat de AIE. „Trebuie să întrebăm: Moșulică, dar tu de ce nu propui o candidatură competentă?… Timofti nu-și exercită atribuţiile pentru a face regulă în SIS. Este un impotent fi zic, profesional și moral”, a spus Roșca în cadrul emisiunii „Fabrica” de la Publika TV.

De aceeași părere este și deputatul Mihai Godea, care a pre-cizat în aceeași emisiune că reforma SIS nu este permisă pentru că o instituţie puternică înseamnă ieșirea de sub controlul poli-ticului, lucru pe care nu și-l dorește Alianţa.

Reamintim că șeful Serviciului de Informaţii și Securitate, Ghe-orghe Mihai, a fost demis în octombrie, cu voturile deputaţilor din PLDM și PCRM.

Sursa: www.eurotv.md

„Plahotniuc pregătea pentru luna august un nou atac raider”

Dezvăluirile făcute de Cur-tea de Justiţie din Londra l-au potolit pe Vlad Plahot-niuc, care pregătea un nou atac raider, afi rmă liderul Mișcării Antimafi e, Sergiu Mocanu.

„Prin dezvăluirile de la Londra am reușit să-i mai potolim un pic poftele lui Plahotniuc, care punea la cale un nou atac raider pentru luna august curent”, susţine Mo-canu, în emisiunea sa de miercuri, 27 iunie, pe Antimafi e.md.

Totodată, Mocanu a criticat autorităţile pentru că nu au reacţionat după ce Curtea de Justiţie de la Londra a făcut publice o serie de documente care arată că benefi ciarul atacurilor raider din 2010 și până în prezent, în RM, este prim-vicespeakerul Vlad Plahotniuc.

„Au trecut deja două săptămâni. Știam că nu sunt speranţe, dar mă gândeam că măcar vor mima un dosar. Mă gândeam că acest Zubco, măcar din spirit de autoconservare, din instinctul că ar putea ajunge la pușcărie, va întreprinde ceva măcar de ochii lumii. Mă gândeam că măcar cineva dintre deputaţi va ieși și, cât de timid, îl va întreba pe Plahotniuc. Dar nimeni nu scoate un cuvânt, pentru că toţi sunt o apă și un pământ”, a declarat Mocanu.

Sursa: jurnal.md

Preşedinţi şi premieri condamnaţi în 2011-2012Pentru a înţelege drama unor

lideri politici, propunem mai jos o listă a unor dosare penale demarate în 2011-2012. Con-damnarea mai multor lideri cu greutate vine să confirme gândul că democratizarea de-vine un proces paneuropean și global și, în consecinţă, nimeni nu mai poate fi , la infi nit, mai presus de lege. În special, în spaţiul european și la hotarele lui. Democratizarea este un răs-puns al elitelor europene la criza economică, prin care se încearcă minimalizarea protestului social al maselor.

Astfel, Silvio Berlusconi, ex-premierul Italiei, a fost acuzat pe cazul dansatoarei Ruby, pentru că a întreţinut relaţii sexuale contra cost cu o minoră. Tot Berlusconi poate încasa 3 ani și 8 luni de detenţie pentru mașina-ţiile fi nanciare prin procurarea drepturilor de transmisie la trustul media „Mediaset”.

Nicolas Sarkozy, la fel, este acuzat pe câteva dosare. Un dosar e conectat de vinderea submarinelor către Pakistan. Altul este dosarul Bettencourt, după numele miliardarei Lilia-

ne Bettencourt, moștenitoarea firmei L’Oréal, care în 2007 a oferit jumătate de milion de euro, bani gheaţă, pentru pre-zidenţialele de acum cinci ani. Al treilea dosar ţine de clanul Gaddafi . Campania din 2007 a lui Sarkozy ar fi fost fi nanţată cu 50 de milioane de euro de provenienţă libiană.

Astăzi, cel puţin câţiva pre-ședinţi de state își ispășesc pedeapsa în pușcărie. Ex-preșe-dintele Israelului, Mose Katav, e întemniţat pe 7 ani pentru violul unei subalterne.

Fostul președinte francez Jacques Chirac a fost găsit vino-vat și condamnat în decembrie 2011 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru “confl ict de interese”, “deturnare de fonduri publice” și “abuz de încredere”. Acesta achita salarii unor per-soane fantomă, pretinzând că ar activa în cadrul primăriei.

Ex-liderul Egiptului, Hosni Mubarak, a primit un termen de detenţie pe viaţă pentru coparticipare în omorul demon-stranţilor pașnici.

Ex-premierul Ucrainei, Iulia Timoșenko, ispășește din oc-tombrie 2011 o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru „abuz de putere” la procurarea și tranzitarea gazelor rusești.

În Tunisia, la 13 iunie 2012, ex-președintele ţării Zine El Abi-

dine Ben Ali a fost condamnat, în absenţă, la închisoare pe viaţă de către un tribunal militar, din cauza rolului său în represiunea violentă din Thala și Kasserina.

În România, ex-premierul, ex-președintele Senatului, ex-pre-ședintele PSD, Adrian Năstase, a fost condamnat, la 20 iunie 2012, la doi ani de închisoare cu executare. Procesul a durat ani în șir, fi ind aproape imposibil de fi nisat cu succes. Năstase a fost condamnat în dosarul „Trofeul calităţii”, în care era acuzat de strângeri ilegale de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat la preșe-dinţie din partea PSD. Verdictul magistraţilor Curţii Supreme este defi nitiv și urmează să fi e pus în executare. Aflând de verdict, Năstase a încercat să se sinucidă. De fapt, verdictul se pare că era, pe de o parte, o răz-bunare personală a lui Băsescu, pe de altă parte, un produs al presiunilor UE, care cerea pre-staţie la capitolul reforma justi-ţiei. Încarcerarea unui individ de o asemenea greutate politică va fi un sacrifi ciu important pe al-tarul sacerdoţilor europeni, care de la fi ecare stat cer asemenea „ofrande”.

Amintim, în acest context, că mai puţin de o lună în urmă (28 mai 2012), Ioan Avram Mureșan, ministru român al Agriculturii în perioada 1998-2000, a fost condamnat la 7 ani de închi-soare cu executare, o pedeapsă extrem de severă în comparaţie cu procesele similare.

Tot în iunie 2012 a fost con-damnat și temutul oligarh și pă-pușar român SOV, Sorin Ovidiu Vântu. Vântu va face un an de în-chisoare în dosarul de șantaj în care a fost implicat și Sebastian Ghiţă. Un oligarh care controla TV, partide, întreprinderi, poli-ticieni, părea de neînvins. Iată că a fost învins.

Tot așa, cum anterior au fost zdrobiţi în Rusia așa oligarhi multimiliardari ca Boris Berezov-ski ( ЛогоВаз), Mihail Hodorkov-ski (Роспром Груп, Менатеп), Vladimir Gusinski (Мост Груп)

și alţii. Aceștia au supus întreaga economie, mass-media și elita politică. Dar au fost totuși striviţi de către Putin.

Când vor fi judecaţi baronii criminali din Republica Moldova?Cred că nu voi greși mult dacă

voi afi rma că PD este partidul cu cei mai corupţi lideri politici din Moldova. Un președinte al acestui partid proteja, prin canale administrative, afacerile propriilor copii, fi ind în relaţii strânse cu miliardarul Stati. Alt președinte e legat cu domnul păpușar, fiind implicat în mai multe decizii dubioase, pe când era spicher comunist. Un vice-președinte e miliardar, fi ind pe timpuri casierul PCRM. Un mi-nistru al Economiei era implicat atunci, dar și acum în scheme dubioase.

Dar justiţia, deși anevoios, ajunge și la ei. Ce-i drept, de peste hotarele Moldovei, fi indcă aici aceasta e la cheremul lor.

La începutul lunii iunie 2012, deputatul moldovean Valeriu Guma a fost condamnat de Tribunalul București la 2 ani de închisoare cu suspendare într-un controversat scandal de corupţie. Guma, care are o fabrică în judeţul Buzău, este acuzat că a mituit un funcţi-onar public român ca să fie scutit de plata unor penalizări de sute de mii de dolari. Din păcate, Guma nu poate fi pus în detenţie, din cauza imunităţii parlamentare și protecţiei din

partea AIE! Avocatul lui Guma, pierzând defi nitiv contactul cu realitatea, a încercat să invoce imunitatea acestuia în fata jus-tiţiei din România, acuzându-i pe anchetatori (culmea!) că nu ar fi cerut avizul Parlamentului de la Chișinău pentru judeca-rea alesului moldovean. A uitat însă că Valeriu Guma nu este cetăţean român, așadar nu se bucură de imunitate. De altfel, Guma nu se lasă, având tupeul să ajungă la Curtea Supremă de la București. De fapt, sunt cunoscute legăturile personale foarte strânse ale lui Dumitru Diacov cu conducerea PSD ro-mân: Geoană, Iliescu, Ponta etc. Poate, aici e toată miza.

La mijlocul lunii iunie 2012, Înalta Curte din Londra a de-monstrat că Vlad Plahotniuc este benefi ciarul fi nal al atacu-rilor raider de la Victoriabank, Banca de Economii și compania ASITO. Amintim că acţiunile au fost depozitate în mai multe companii off -shore. O săptămâ-nă mai târziu s-a afl at că prim-vicespicherul Parlamentului Republicii Moldova este cercetat penal în Cipru pentru atac rai-der, iar Ministerul de Externe de la Chișinău încearcă să-l apere pe căi diplomatice.

Aici se impun câteva ob-servaţii. Curtea de la Londra este o instituţie cu o reputaţie incontestabilă. Decizia nu mai poate fi discutată și neglijată. E ca și o condamnare. Decizia curţii este o lovitură sub centură nu doar lui Plahotniuc, dar și AIE per ansamblu. Asta și din considerentul că, în mod nor-mal, Procuratura Generală ar fi trebuit să deschidă un dosar pe-

nal pentru a elucida tranzacţiile dubioase descoperite de Curtea de la Londra. Deci, observăm și aici mușamalizare și acoperire politică, ceea ce prin defi niţie este un delict.

Or, nu poţi ascunde la in-finit adevărul. Chiar dacă îţi cumperi partide, justiţie, „prai-muri”, „timpi”, „ghimpi”, avocaţi, președinţi, jurnaliști, analiști, forumiști… Desigur, toţi acești mercenari vor boci, ţipa, mușa-maliza, manipula, acuza, turna zoi pe cei care le critică stăpânul. Vor scrie sute de articole despre cât de răi sunt Filat, Smirnov, Șevciuk, Dodon, Putin, Gubin… Și asta cu un singur scop: să sustragă atenţia de la cel care i-a cumpărat cu 30 de arginţi și care-și face capital pe sărăcirea sutelor de mii de cetăţeni.

Dar chiar dacă nu cântă un cocoș, soarele oricum răsare. Atât UE, cât și SUA, tot mai in-sistent cer toleranţa zero faţă de corupţie. Și vor rezultate. AIE, pentru a părea imaculată și a primi bani, oricum va fi nevo-ită să sacrifi ce pe cineva. Fie pe Guma, fi e pe domnul Păpușar, fi e pe altcineva, din grei, cum a făcut-o România cu Năstase.

Deci, epilogul se va produce oricum. Oligarhii, mai devreme sau mai târziu, pierd războiul. Așa a fost în toate statele CSI. Așa a fost în UE. Așa se produce azi în România. Așa se va pro-duce, după 2015, și în Republica Moldova, dacă AIE nu va acţiona categoric și în termen restrâns. Doar că în 2015, banca acuzaţi-lor ar putea fi mai largă…

Bogdan ŢÂRDEA

Sursa: bogdantsirdea.eu

Mihail Ghefter a propus un model intere-sant: desfi inţarea Republicii Sovietice Federa-tive Ruse și crearea unei confederaţii de state europene și asiatice suverane, cu posibilitatea aderării altor state din spaţiul european și asia-tic. În acest fel, Uniunea ar urma să depășească situaţia de izolare de restul lumii, pentru că anume izolaţionismul, dacă ne amintim bine, a și determinat falimentul URSS.

Această idee a fost preluată peste 12 ani de către academicianul Andrei Saharov, împreună cu Galina Starovoitova și Anatoli Sobceak, care reprezentau fracţiunea liberală, orientată spre modelul occidental în cadrul Congresului Deputaţilor Poporului. Ei propuneau o „con-vergenţă” dintre sistemul economic capitalist și socialist, fapt care era dictat de dorinţa evidentă a unei părţi a elitei sovietice în frunte cu Mihail Gorbaciov de a intra în clubul elitei globale. De altfel, textul „Constituţiei Uniunii Europeano-Asiatice” a lui Saharov conţine direct o referire la înfiinţarea unui Guvern Mondial („Политическим выражением конвергенции в перспективе должно быть создание Мирового правительства”).

Acest proiect a eșuat, probabil, din cauza rezistenţei structurilor de forţă sovietice, precum și din cauza tărăgănării reformelor care trebuiau să transforme rapid Rusia într-o democraţie și economie de tip occidental.

Opoziţia liberală, occidentalizarea Rusiei şi integrarea eurasiaticăEste interesant faptul că

Anatoli Sobceak (care ajunsese în calitate de lider al opoziţiei prooccidentale) a fost patronul lui Vladimir Putin, actualul președinte al Federaţiei Ruse, iar fi ica lui Sobceak, Xenia, este unul dintre liderii actualei „opo-ziţii liberale”. Pe lângă aceasta, Xenia a fost o perioadă înde-lungată sub protecţia lui Putin, amicul familiei Sobceak.

Un alt element semnifi cativ care ne-ar face să gândim la esenţa actualei „opoziţii liberale ruse”: un alt lider al protestelor, Aleksei Naval-nâi, deţine un pachet de acţiuni la compania Gazprom, iar principala instituţie media de opoziţie – „Eho Moskvî”, se afl ă în proprietatea Gazprom Media. Straniu, nu?

Activizarea opoziţiei liberale are loc pe fundalul lansării de către Vladimir Putin a ideii înfi inţării unei Uniunii Eurasiatice, iar puterea este pusă în situaţia de a iniţia un proces de liberalizare a regimului sub presiunea străzii. Într-un anumit fel, actuala situaţie poate fi asemănată cu perioada 1987-1991, când elita sovietică a lansat așa-numitele „Fronturi Po-pulare” care urmau să justifi ce reformele prin „voinţa populară”, într-un cuvânt, proces de „democratizare dirijată”.

Se prea poate că actuala opoziţie liberală reprezintă acel instrument al puterii în dema-rarea unor procese de reformare profundă a sistemului politic, a căror realizare nu a fost posibilă în anii 80-90, dar care ar permite alăturarea actualei elite ruse la turta elitei globale.

Revenind la proiectul Uniunii Eurasiatice, care ne amintește de proiectul lui Andrei Sa-harov, Anatoli Sobceak și Galina Starovoitova, trebuie să atragem atenţia că ideile expuse în articolul publicat de Putin în ziarul „Izvestia”, noile procese integraţioniste ar avea drept

scop ralierea spaţiului ex-sovietic la princi-piile și valorile europene. De facto, Putin nu propune renașterea URSS și nici restabilirea dominaţiei în spaţiul CSI, cât lansarea unui proces de extindere a proiectului integrării eu-ropene pe cuprinsul întregului bloc eurasiatic, care ar transforma Rusia într-un jucător global. Limitarea politicii ruse la spaţiul ex-sovietic ar menţine acest stat la nivelul unei puteri regio-nale, în timp ce Kremlinul dorește să participe la jocurile „celor mari” prin intermediul așa-numitului „proiect eurasiatic”. De altfel, fără o integrare rapidă a Rusiei în sistemul economic global, acest stat are puţine șanse de supravie-ţuire în următoarele decenii.

Potrivit expertului Centrului pentru Studii a Societăţii Postindustriale, în cazul unei uni-fi cări rapide, PIB-ul noii Uniuni ar depăși PIB-ul Rusiei doar cu 14,8 la sută, iar potenţialul tehnologic lipsește cu desăvârșire în statele din spaţiul ex-sovietic. Luat per ansamblu, PIB-ul unei eventuale „Uniuni Eurasiatice” (2,7 trilioane de dolari) nu se poate compara cu PIB-ul unor așa jucători globali cum ar fi Uniunea Europeană (15,6 trilioane de dolari) și China (11,2 trilioane de dolari). Din totalul tranzitării mărfurilor din Asia în Europa, doar 1 la sută au revenit teritoriului Rusiei în anul 2010, ceea ce spulberă mitul „Rusiei – o punte între Europa și Asia”.

Putin vorbește deschis despre o Uniune de la „Vladivostok la Lisabona”, ceea ce ar însem-na că pentru el reprezintă o mai mare valoare un parteneriat strâns cu UE și China, decât cu așa state ca Tadjikistan sau Moldova, spre exemplu. În condiţiile unei economii globale, e un lucru fi resc. Pe termen lung, o Uniunea Eurasiatică nu poate fi percepută în afara Uni-unii Europene. Iată de ce, mai devreme sau mai târziu, Rusia va fi nevoită să accepte „reformele democratice”, precum și să forţeze derularea acestor procese și în spaţiul ex-sovietic, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anilor 80.

În cazul în care lucrurile vor urma în această logică, cei mai mari critici ai politicii externe a administraţiei Putin ar putea deveni anume promotorii ideii eurasianismului, care privesc versiunea putinistă drept o „profanare a ideii eurasianiste”. Pentru adepţii săi, eurasianismul

presupune transformarea Rusiei într-o alternativă civilizaţiei occi-dentale și o evoluţie spre o lume multipolară, nicidecum integra-rea Rusiei în spaţiul occidental și unipolarizarea globală. De altfel, ideile „eurasianiste” nici nu se regăsesc în articolul programatic al lui Putin.

În acest context, radicalizarea opoziţiei liberale se integrează perfect în acest scenariu de reconfigurare a hărţii politice a lumii și occidentalizare a sis-temului politic și economic al Rusiei.

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Anii 2011-2012 au fost triști pentru mai mulţi lideri politici. Din momentul în care și-au pierdut funcţiile, deci și imu-nitatea, mai mulţi premieri și preșe-dinţi europeni și nu doar, au nimerit pe banca acuzaţilor. Alţii, gen Muammar Gaddafi , nu au mai

avut norocul de a fi judecaţi, fi ind omorâţi pe loc de către rebeli. Căderea acestora confi rmă justeţea afi rmaţiei că de la glorie până la decă-dere e un singur pas.

În toată lumea, mai mulţi „păpuşari” s-au În toată lumea, mai mulţi „păpuşari” s-au pomenit după gratii. E rândul Moldovei?pomenit după gratii. E rândul Moldovei?

Uniunea Eurasiatică – o şansă pentru coparticiparea elitei ruse la guvernarea globală

Dacă facem abstracţie de istoria eurasia-nismului a exilului rus din Europa, precum și proiectele geopolitice eurasianiste ale radicalilor europeni, ideea formării unei „Uniuni Eurasiatice” (Uniunea Republicilor din Europa și Asia) în URSS a fost defi nită pentru prima dată de către evreul Mihail Ghefter în anul 1977, în timpul dezbate-rilor publice în jurul proiectului noii Con-stituţii a URSS. Este adevărat că aceeași idee o regăsim mai devreme și la Vladimir Ulianovici Lenin, însă fără a fi dezvoltată până la nivelul unui proiect.

Alexandru TĂNASE:

Din cauza incompetenţei, Palihovici şi Bodiu nu pot alege judecătorul din partea Republicii Moldova la CEDO

Alexandru MURAVSCHI:

Nu cred că Guvernul va intra în incapacitate de platăCum aţi caracteriza situaţia economică din ţară?Cum aţi caracteriza situaţia economică din ţară?

29 IUNIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Rectifi carea bugetului, bazată pe un scenariu prea optimistCreșterea PIB-ului cu doar 1% în trimestrul

întâi este o evoluţie descurajatoare, dar nu și neașteptată, având în vedere că Indicatorul Compozit Anticipator elaborat de Centrul Ana-litic Independent EXPERT-GRUP (http://expert-grup.org/?go=biblioteca&n=269) a fost pe pantă negativă din toamna anului 2011 și prevedea un asemenea scenariu. Mai mult ca atât, evoluţiile sectoriale pentru trimestrele unu și doi nu sunt deloc mai optimiste: condiţiile climaterice în lunile mai-iunie au fost extrem de nefavorabile, în mare măsură similare cu cele din 2007, și vor afecta semnifi cativ volumul și calitatea produc-ţiei agricole; volumul producţiei industriale a rămas pe pantă negativă și în luna aprilie; in-certitudinile pronunţate pe pieţele europene au determinat contracţia exporturilor către această destinaţie. Evoluţia bună din sectorul transpor-turi și construcţii nu a fost sufi cientă pentru a contracara pesimismul economic general.

Aceste trenduri creează presiuni suplimentare asupra executării bugetului de stat, chiar și în cazul în care modifi carea bugetului propusă de Guvern va fi aprobată de Parlament. Credem că bugetul propus spre rectifi care are la bază un scenariu economic prea optimist. Totodată, considerăm că tăierea cheltuielilor trebuie să fi e însoţită de măsuri aspre pentru optimizarea acestora și pentru îmbunătăţirea efi cienţei în utilizarea resurselor publice. După cum confi rmă rapoartele Curţii de Conturi, rezervele pentru o atare optimizare și efi cientizare sunt, cu adevă-rat, imense.

Migraţia – opţiunea preferată de moldoveniSpre deosebire de anul 2009, de data aceasta

evoluţiile economice nefaste s-au transpus mult mai rapid asupra indicatorilor pieţei muncii. În primul trimestru, ocuparea forţei de muncă a revenit din nou pe pantă negativă, iar veniturile populaţiei din activitatea salarială au scăzut cu cca. 10% faţă de anul precedent. Nu este clar, deocamdată, dacă aceasta este doar impactul reducerii salariilor și a ocupării sau, ca și în cazul crizei din 2009, acest fenomen este susţinut și de trimiterea forţată a angajaţilor în concediu ne-plătit. Efectele scăderii ocupării asupra emigrării nu s-au lăsat mult timp așteptate, emigrarea atingând în primul trimestru nivelul anului 2008. Astfel, în lipsa unor alternative pe piaţa locală a muncii, emigrarea revine, din nou, ca opţiune preferată a moldovenilor, cu multiple efecte sociale și economice negative.

Perspectivele rămân nefavorabile Reducerea activităţii economice se refl ectă și

asupra calităţii portofoliilor de credite bancare. Difi cultăţile fi nanciare ale mai multor companii debitoare, precum și restrângerea activităţii de creditare au condiţionat creșterea ponderii creditelor neperformante în totalul portofoliilor bancare. Aceasta a determinat băncile să-și ma-joreze primele de risc, și, ca urmare, au crescut ratele reale ale dobânzilor la creditele bancare. În condiţiile reducerii activităţii economice, aceasta este o barieră suplimentară pentru revitalizarea economiei naţionale.

Situaţia pe pieţele globale de mărfuri rămâne incertă și poate prezenta atât avantaje, cât și dez-avantaje pentru Republica Moldova. Reducerea preţurilor globale la carburanţi ar putea avea impact pozitiv asupra consumatorilor fi nali, însă ieftinirea acestora refl ectă și riscurile majore din economia globală. Mai mult ca atât, impactul

ieftinirii carburanţilor asupra Moldovei poate fi unul minor, având în vedere că preţul gazului importat din Rusia întârzie să scadă și că impor-tatorii moldoveni sunt foarte reticenţi în ceea ce privește ieftinirea carburanţilor pe piaţa locală (cauzele acestui fenomen puteţi să le vedeţi la http://expert-grup.org/?go=biblioteca&n=246). Pe de altă parte, reducerea preţurilor globale la produse agroalimentare va dezavantaja produ-cătorii și exportatorii naţionali. În primul rând, multe dintre produsele moldovenești nu sunt competitive pe pieţele internaţionale, și chiar pe cele naţionale, iar noile preţuri fac și mai puţin competitive aceste produse. În al doilea rând, povara asupra producătorilor agricoli locali va crește, pierderile cauzate de condiţiile climate-rice nefavorabile urmând a fi multiplicate și de preţurile de desfacere mai mici.

Indicele Compozit Anticipator a rămas pe pantă negativă în luna aprilie, sugerând că cel puţin pe termen scurt creșterea economică va rămâne supusă unor mari riscuri. Deși ultimele date disponibile pentru luna mai trimit sem-nale contradictorii – banii în circulaţie și marja bancară s-au stabilizat, în timp ce creditele noi au continuat să scadă – perspectivele rămân, în linii mari, nefavorabile și cheamă autorităţile moldovenești la precauţie în domeniul politi-cilor fi scale și monetare și la mai mult curaj în înlăturarea barierelor instituţionale care fac ca economia să respire din greu.

Sursa: www.expert-grup.org

Datoria celor din stânga Nistrului pentru gazele consumate a ajuns la 3,5 miliarde de dolari – da-torie com-parabilă cu restanţele

întregii Federaţii Ruse faţă de Gazprom. La moment, 15 regi-uni din Rusia au o datorie faţă de furnizorul de gaze de 3,76 de miliarde de dolari.

De facto, datoria Transnitriei reprezintă o restanţă a consumatorilor faţă de compania Moldova-Gaz, al cărei acţionar majoritar este Gazprom cu 50% din acţiuni. Chișinăul deţine 35,33%, iar Transnistria – circa 13,44%.

În condiţiile în care Moldova-Gaz este o societate pe acţiuni, Gazprom este în drept să pună sub sechestru orice proprietate care aparţine Guvernului de la Chișinău sau admi-nistraţiei de la Tiraspol. De la acţiunile deţi-nute la Moldova-Gaz sau alte întreprinderi de stat, până la clădirea Guvernului de la Chișinău sau a Sovietului Suprem de la Tiraspol.

În prezent, Executivul Republicii Moldova negociază delimitarea datoriilor pe care tre-buie să le plătească Chișinăul – circa 320 mln USD, și Tiraspolul – 3,5 mlrd USD.

Liderul transnistrean Evgheni Șevciuk a confi rmat, oral, deocamdată, că Transnistria este gata să-și asume datoria, dar numai după semnarea unui acord direct cu Gazpromul. Altfel spus, întreprinderea Moldova-Gaz să fie dezmembrată în două întreprinderi mixte autonome. Semnarea acestui acord, pe plan internaţional, nu va fi altceva decât confi rmarea faptului că Transnistria este un stat independent și recunoscut. De ce nu? În condiţiile în care Federaţia Rusă oferă cu regularitate suport fi nanciar Transnistriei, un astfel de acord poate fi semnat cu ușurinţă,

dar în cel mai scurt timp, probabil, nu se va întâmpla.

Datoria Transnistriei continua să fi e o „sa-bie a lui Damocles” atârnată de un fi r de păr deasupra „capului” Republicii Moldova. Un AS din mânecă, utilizat ori de câte ori va fi nevoie de “pus la loc” pe cei de la Chișinău.

Pentru ca Guvernul moldovean să nu-și uite locul, din când în când, câte un arbitraj economic mai obligă Moldova-Gaz să achite din datoriile Transnistriei.

Recent, Curtea de Arbitraj Comercial In-ternaţional de pe lângă Camera de Comerţ și Industrie a Federaţiei Ruse a decis că SA „Moldova-Gaz” urmează să achite concernului rus „Gazprom” datoria istorică de 296,8 mil. USD pentru gazele naturale livrate în anul 2008 Transnistriei.

Este a șasea decizie de acest fel, prin care valoarea datoriei Tiraspolului, achitată forţat, s-a apropiat de 680 de milioane de USD, din-tre care doar 54 mln USD au fost generate de consumatorii de pe malul drept.

Iulian BERCU Sursa: iulianbercu.profi le.md

Actual

A fost vândută Viori-ca, Viorica Cosmetic. Un nume ușor caco-fonic, dar totuși un nume. Mai ales pen-tru moldoveni. Între-barea care se impune în aceste caz este de ce? De ce a trebuit să fi e vândută Viorica? De ce aţi vândut-o, fl ămânzilor, căpcău-nilor de la putere?

Cifrele acestei afaceri sfi dea-ză logica businessului și a bunu-lui-simţ. În primul rând, vorbim de numărul impresionant de moldoveni care cunosc brandul, respectiv au încredere în el. Căci atunci când cumperi o între-prindere, o linie de producţie, nu achiziţionezi niște aparate, dar și un nume cu renume (dacă mi se permite jocul de cuvinte). Lumea dă bani pe produsele de la Viorica pentru că știe: sunt produse moldovenești, ieftine, dar, foarte important, de nădejde. Spre deosebire de turcismele și chinezismele care au invadat piaţa și ne pun în pericol sănătatea. Deci, de ce nimeni din Ministerul Economiei de la Chișinău nu a pus un preţ și pe marca înregistrată Viorica Cosmetic? Incredibilă lipsă de simţ practic, căci, din punct de vedere al marketingului, marca înregistrată este lucrul cel mai de preţ al companiei vândute pe 51 de milioane de lei moldo-venești. O nimică toată.

Altă cifră care ne surprinde

este profi tul companiei. Nu știu dacă vă este cunoscut faptul că Viorica, până și pe criză, a făcut bani buni. Profi tul scos în 2011, un an în care toată Europa a suferit de pe urma seismelor economice, a fost 17 milioane de lei. Nici mai mult, nici mai puţin. O simplă aritmetică de clasa a doua ne arată că noii patroni nu trebuie să schimbe nimic în fabrică, doar să aștepte 3 ani pentru ca investiţia să li se amor-tizeze. O afacere cum nu se poa-te de bună, în condiţiile în care, în recesiune, orice om de afaceri își face cruce cu ambele mâini când banii se întorc după 6-10 ani. În schimb, cumpărătorul Vioricăi este asigurat. După trei anișori, banii pot să vină gârlă, el o să-i întoarcă doar cu lopata. Ce afacere idioată a Guvernului de la Chișinău! In-cre-di-bil!

Bine, bine, veţi comenta voi, susţinătorii orbi ai acestor ne-sătui de la putere, dar nu se știe dacă Viorica va avea profit în continuare, căci roata se poate întoarce. Vă dau dreptate. Mai ales că, deocamdată, nu-mi este clar dacă noul patron chiar își dorește să menţină vie una dintre puţinele întreprinderi moldovenești care aducea bani ţărișoarei. De pildă, poate foarte simplu să-i dea pe angajaţi afară, să vândă la fi er vechi utilajele, să ridice niște bloculeţe pe cele 4,5 hectare de teren, să transforme clădirea companiei într-un alt bloc de birouri, iar toate acestea îl vor umple de bani. Experţii imobiliari susţin că doar terenul și clădirea ar face cel puţin 61 de milioane de lei. În aceste condi-

ţii, cine îl poate încurca pe noul acţionar majoritar al Vioricăi să o falimenteze, să trimită oame-nii în șomaj și să transforme un brand cunoscut într-o “afacere imobiliară de succes”? Deștepţii din Executivul ţării s-au gândit oare să pună niscaiva condiţii cumpărătorului? Incredibilă fâstâceală și lipsă de viziune guvernamentală!

Apropo de fâstâceală? Este strigătoare la cer atitudinea celor din Guvern. Chiar ne consi-deră de proști? Acești domni pe care îi plătim să ne facă viaţa mai ușoară au decis că noi, moldove-nii, cei care i-am pus în fotoliile lor comode, nu avem dreptul să știm cine este cumpărătorul Viorica Cosmetic. De ce? Pentru că avem o clauză de confi denţi-alitate în contract, fu răspunsul absolut năucitor. Cuuuuuuum? Voi ne vindeţi bunurile și nu avem voie să știm cine a dat doi bănuţi pe ele? Este inadmisibil ca să acceptaţi clauze de confi -denţialitate atunci când efectiv vindeţi ţara, stimabililor! Dom-nule ministru Lazăr, nu-i mai lu-aţi de proști pe moldoveni, nu-i mai trataţi ca pe niște nimicuri și nu mai faceţi afaceri păguboase în numele lor! Este șocant să vezi bătaia de joc și să-ţi dai seama că pe hămesiţii din Guvern îi doare în cot de părerea ta. Cum așa? Nici în al doisprezecelea ceas, când presa a afl at pe surse nu-mele cumpărătorului, să nu ne confi rme identitatea acestuia? De ceeeee? Cum vă permiteţi, lihniţilor? Incredibil tupeu și mare meșteșug de tâmpire a cetăţenilor.

Domnule prim-ministru Filat,

dumneavoastră nu aveţi cum

să nu cunoașteţi dedesubturile

acestei vânzări. Dacă nu faceţi

nimic, dacă nu zădărniciţi afa-

cerea, atunci să știţi, riscaţi ca

peste 10, 15, 20 de ani să re-

petaţi soarta domnului Adrian

Năstase. În această ordine de

idei vă întreb, cum vă veţi simţi

în situaţia de a fi primul premier

moldovean ce va fi intrat la puș-

cărie pentru acte de corupţie?

Căci, domnule prim-ministru,

este deranjant să vezi cum ni se

toarnă gogoși când sunt vându-

te cele mai profi tabile companii

ale statului. Citiţi cu atenţie de-

claraţia domnului Tudor Copaci,

directorul Agenţiei Proprietăţi

Publice, referitor la Viorica: „Este

o întreprindere profi tabilă, însă

aceasta are nevoie de investiţii

pentru modernizarea procesului

de producţie, dar și a creșterii

calităţii managementului cor-

porativ”. Okey, dar de ce nu face

actuala conducere acest lucru?

Este o stupizenie să vinzi ceva

ce produce bani pe care să-i in-

vestești anume în modernizare

și în creșterea calităţii. Și apoi,

n-am auzit ca noul acţionar ma-

joritar să se fi obligat la investiţii

masive, culmea, nici n-am auzit

ca statul să fi introdus o astfel de

condiţie în contractul plin ochi

de clauze de confi denţialitate.

Ce mai urmează, domnilor Filat

și Lazăr? Franzeluţa, Bucuria,

Cricova? Nu m-ar mira. Am văzut

că Aeroportul Internaţional din

Chișinău ar putea fi concesionat.

Terminalul de la Giurgiulești

este și el în mâini bune… pri-

vate. La sfârșit am și eu un sfat,

după ce vindeţi toată Moldova,

nu uitaţi să daţi mâncare la câini,

să închideţi geamurile ca să nu

se facă curent în ţărișoară și să

stingeţi lumina. Vă mulţumim

că știţi să administraţi ţara atât

de profi tabil… pentru conturile

domniilor voastre. La revedere!

Ne mai vedem pe la alegeri.

Vitalie COJOCARI Sursa: cojocari.ro

Of, Viorică, te-au vândut pe o nimicăOf, Viorică, te-au vândut pe o nimică

Șeful Serviciului Grăniceri, Roman Revenco, este acuzat de spălare de bani. Acesta ar fi sustras 130 de mii de euro dintr-un grant european desti-nat pentru instalarea reţelelor mobile și fi xe pentru securiza-rea frontierelor de stat.

Managerul proiectului, Vladimir Volcov, povestește că tenderul a fost câștigat de compania suedeză Ericsson, care a delegat pentru lu-crări compania Ericsson România. Aceasta trebuia să livreze echipamentul secret de supraveghere.

„Arhitectul mecanismului corupţionar, motorul și creierul a fost unica persoană Roman Revenco, director general al Serviciului Grăniceri, care are complici prin diferite companii, inclusiv și Ericsson România”, acuză Vladimir Volcov.

Pentru lucrări de construcţie a antenelor GSM pe te-ritoriul R. Moldova au fost alocate 2,5 milioane de euro, din totalul de 10,2 milioane de euro donaţi de Europa.

Roman Revenco ar fi implicat în proiect o companie locală pe care o controlează, care urma să construiască 7 obiecte (antene GSM).

„Eu am transferat la compania lui 2 milioane 580 de mii de lei și Ericsson România circa 400 mii de euro. Com-pania s-a eschivat de la lucrări, a făcut doar proiectele obiectelor, care s-au dovedit a fi false. Eu am insistat ca proiectul să fi e fi nisat.

Domnul Revenco a venit la mine fi indcă eu ca manager gestionam fi nanţele. Suma care mi-a spus că trebuie să vină cadou este de 300 de mii de euro. Eu am refuzat și i-am spus că proiectul falimentează auto-mat dacă este luată această sumă și atunci au apărut problemele”, dezvăluie Volcov.

Pentru a-l scoate din joc, organe-le de forţă au intentat câteva dosare penale pe numele bărbatului și chiar

l-au ameninţat cu moartea.„De la 6 aprilie, contra mea Procuratura a pornit mași-

năria de stat, MAI este în frunte. Eu am zeci de probe. Se fabrică dosare penale unul după altul. Sunt urmărit și se ascultă telefoanele de un an și jumătate. Am informaţii că voi fi lichidat. Costul comenzii nu este mare - 10 mii de euro”, a dezvăluit Volcov.

Bărbatul vrea să blocheze acest mecanism de spă-lare de bani deoarece proiectul este necesar pentru R. Moldova și are continuare.

„S-a lucrat până acum pe traseul Ungheni-Giurgiu-lești-Galaţi, dar urmează și faza doi – de la Horești, la Otaci – și nu trebuie să se întâmple același lucru. Euro-penii trebuie să afl e cum sunt gestionaţi banii lor în R. Moldova”, a conchis Volcov.

Amintim că la 22 mai a fost lansată faza a doua a pro-iectului „Reţeaua de Comunicaţii Fixe și Mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova”, fi nanţat de Uniunea Europeană.

Aceasta prevede extinderea “ariei de responsabilitate”, inclu-zând 44 de locaţii, pe o distanţă de-a lungul graniţei de aproximativ 385 km, între localităţile Horești și Otaci.

Atunci Roman Revenco s-a lău-dat că prima fază a fost fi nisată cu succes, fi ind instalate 27 de turnuri GSM și dotate cu utilaj și infrastruc-tură IT subdiviziunile Serviciului Grăniceri Cahul, Leova și Ungheni – în total, 40 de locaţii.

Informaţia vine în contradicţie cu dezvăluirile managerului pro-iectului, Vladimir Volcov, care afi r-mă că prima fază a rămas blocată și proiectul riscă să eșueze.

Sursa: union.md

Limba rusă, AMENDATĂ de Protecţia

consumatoruluiAgenţia pentru Protecţia Consuma-torului aplică zilnic amenzi pentru ser-vicii sau produse cu instrucţiuni de utili-zare care nu sunt în limba română. Este vorba despre fi rme de taxi, restaurante sau farmacii care au

fost sancţionate pentru că nu li se adresează clienţilor în limba română sau pentru că produsele nu sunt mar-cate corespunzător, potrivit Radio Chișinău.

Deși aproximativ 30 de agenţii de taxi din Chișinău au fost sancţionate de la începutul acestui an cu amenzi de până la 2.000 de lei, acestea nu se conformează legii și continuă să-și ofere serviciile utilizând cel mai des limba rusă. Comunicarea internă, dar și preluarea comenzilor se face majoritar în rusă, iar unii șoferi nu înţeleg limba română, deși sunt obligaţi prin lege.

Unul dintre administratorii unei agenţii ne răspunde, de ase-menea, în limba rusă, că nu vede o problemă în faptul că șoferii nu cunosc limba română. Alt administrator susţine că limba rusă este mai comodă în comunicare pentru toţi angajaţii săi.

Și unele medicamente ajung în farmacii cu prospecte care nu au instrucţiuni în limba română. Directorul Agenţiei Medicamen-tului, Alexandru Coman, susţine că legea permite ca prospectul să fi e în română sau în rusă, însă este contrazis de Agenţia pentru Protecţia Consumatorului, care avertizează că farmaciile riscă amenzi de 3.600 de lei, iar importatorii pot fi amendaţi cu până la 10 mii de lei.

Directorul Agenţiei, Alexandru Cuzimuc, a declarat că, practic, la fi ecare control sunt depistate nereguli cu privire la respectarea limbii de stat. În ceea ce privește sesizările din partea populaţiei, acestea rămân puţine, pentru că oamenii nu insistă să le fi e res-pectate drepturile, potrivit lui Alexandru Cuzimuc. Anul trecut au fost înregistrate 10 asemenea sesizări, iar de la începutul acestui an – 4.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorului a fost creată la începutul anului curent. Instituţia este o autoritate adminis-trativă, subordonată Ministerului Economiei, responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor și de efectuare a controlului de stat asupra respectării prevederilor legislaţiei în acest domeniu.

Sursa: arena.md

Răcirea economiei pe timp de caniculăCentrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a dat publicităţii cel de-al 29-lea număr al publicaţiei lunare de analiză și prognoză economică – „Realitatea Economică”. Lucrarea informează publicul larg despre evoluţiile, riscurile și oportunităţile în adresa economiei Moldovei și analizează reacţiile Guvernului la noile provocări. În această ediţie, anticipările EXPERT-GRUP privind evolu-ţiile negative ale economiei moldovenești au primit confi rmare prin datele statistice trimestriale și lunare publicate recent. Activitatea economică este în descreștere, iar efectele sociale sunt deja mai mult decât vizibile.

Şeful serviciului Grăniceri, acuzat de spălare de bani sub protecţia MAI şi PG

RĂZBOI POLITIC ÎN ROMÂNIA:

Curtea Constituţională îi dă dreptate lui Băsescu

Curtea Constituţională a decis că Traian Băsescu este cel care trebuie să reprezinte România la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din 28-29 iunie. Această atribuţie poate fi delegată în mod expres de președinte premierului.

Potrivit EVZ.ro, la reuniunea care are loc la Bru-xelles pot merge ambii lideri, însă numai unul are loc la masa discuţiilor. Pentru că, în urma discuţiilor dintre Băsescu și Ponta, nu s-a ajuns la o concluzie pe tema reprezentării României la Consiliu, Curtea Constituţională a avut ultimul cuvânt.

Premierul a atras în confl ict și Parlamentul, care, graţie majorităţii parlamentare a USL, a adoptat o declaraţie ce îi recunoștea premierului calitatea de reprezentant al României la acest summit. Miercurea trecută, Ministerul de Externe a transmis la Comisia Europeană componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European, în care nu a fost inclus și numele lui Traian Băsescu. Pe listă sunt pre-zenţi Victor Ponta, Andrei Marga și Leonard Orban.

Ca reacţie, președintele Traian Băsescu i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta o scrisoare în care îi atrăgea atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea șefului statului echivalează cu o însușire a unei atribuţii constituţionale a preșe-dintelui. În cele din urmă, președintele a sesizat, luni, CCR, cu privire la existenţa unui confl ict de natură constituţională între președinte și premier. În aceeași zi, prin Parlament a trecut o lege care stabilea că, pe viitor, Parlamentul va decide cine reprezintă statul român la reuniunile forurilor UE.

Sursa: arena.md

Un AS de 3,5 mlrd de dolari în mâneca ruso-transnistreană şi riscul transformării Republicii Moldova în Republica Gazprom

29 IUNIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

Investitorii străini spun că Guvernul a supt din deget argumentele pentru creşterea TVAInvestitorii străini sunt ne-

mulţumiţi de faptul că majoră-rile operate de Guvern nu au fost convenite cu mediul de afaceri și susţin că acestea nici măcar nu vor aduce beneficii Bugetului de Stat. „Includerea în mod netransparent, în pro-iectul de politică fi scală pentru anul 2013, a unor prevederi noi, după încheierea procesului de consultări, a developat esenţa defectuoasă a acestuia. Iar în lipsa unei analize cost/benefi -ciu a politicilor propuse, autorii sunt nevoiţi să opereze mai mult cu argumente emotive, decât cu argumente pragmatice, de ordin economic”, se arată în co-municatul de presă al Asociaţiei Investitorilor Străini.

Ministrul Negruţă despre contrabandă, ca despre o normalitate Dar cel mai mult i-a indignat

pe investitorii străini o afi rma-ţie de-a ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, făcută după ședinţa Guvernului din 21 iu-nie, la care au fost aprobate respectivele majorări de TVA.

În cadrul acelei conferinţe de presă, ministrul s-a apucat să combată afirmaţiile antrepre-norilor din industria zahărului precum că majorarea TVA la zahăr, pe de o parte, și importul prin contrabandă a zahărului din Ucraina, pe de altă parte, va duce la falimentul producători-lor autohtoni de zahăr, dat fi ind că aceștia nu vor putea scoate pe piaţă un produs care să reziste la preţ zahărului ucrainean adus prin contrabandă și, respectiv, fără plata oricăror taxe. Minis-trul Finanţelor s-a exprimat de o asemenea manieră încât s-ar putea de înţeles că în Republica Moldova nu există contrabandă sau că aceasta, dacă există, nu este în măsură să pună în peri-col producătorul autohton de zahăr. Iată ce a declarat Negruţă după ședinţa de guvern din 21 iunie: „O chestiune sensibilă ţine de taxa pe valoare adăugată la producţia de zahăr, care va fi aplicată la cota standard de 20 la sută, respectiv, se vor crea

condiţii egale pentru toţi cei care procesează materia primă și produc astfel de produse. Noi, astăzi, în Republica Moldova, plătim taxa standard de 20 la sută și pentru ulei, care este rezultatul prelucrării culturii de floarea-soarelui, și pentru sucuri, care sunt rezultatul pre-lucrării fructelor, de exemplu, a merelor. De ce producătorii din industria zahărului să fi e trataţi diferit. Cineva operează cu anu-mite informaţii precum că există contrabandă. Cererea și oferta determină preţul pe piaţă, nu politica fi scală are menirea să corecteze acele speculaţii se-zoniere care se creează deseori artificial – deficitul de zahăr. Acum un an și jumătate, am avut situaţia în care preţul zahărului a ajuns la 18 lei. Și atunci nu a fost majorare de TVA sau intervenţia statului, dar preţul la zahăr a fost de 18 lei. Acum (după majorarea TVA până la 20 la sută – n.n.) cererea și oferta va face regulă și concurenţa va determina un preţ adecvat la produsul respec-tiv. Dar scopul nostru este de a face regulă în impozitare: reguli egale și echitate fi scală pentru toate sectoarele și în interiorul sectoarelor pentru toţi agenţii economici”.

FIA: Ministrul Negruţă manipulează Investitorii străini consideră

că ministrul manipulează opinia publică atunci când afi rmă că producătorii autohtoni de zahăr se vor putea descurca chiar și în condiţiile în care zahărul este adus în ţară în cantităţi uriașe prin contrabandă. Și, mai ales, investitorii străini sunt revoltaţi de faptul că ministrul de Finanţe vorbește de contrabandă ca des-pre un fenomen fi resc. Iată ce se arată în comunicatul lor de pre-să: „Astfel, la 21 iunie, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, prin declaraţiile sale de după ședinţa Guvernului Republicii Moldova, a indus premeditat în eroare opinia publică, distorsi-

onând rolul instituţiilor statului în crearea unui mediu de afaceri concurenţial sănătos. Invocând principiile economiei de piaţă, ministrul a sugerat că ar fi fi resc ca operatorii locali să facă faţă concurenţei, în condiţiile în care, în realitate, piaţa Republicii Mol-dova este invadată de mărfuri de contrabandă. Acest enunţ este și mai regretabil, atunci când vine din partea unei per-soane în subordinea căreia se afl ă organele responsabile de colectarea impozitelor: Inspec-toratul Fiscal și Serviciul Vamal, funcţia directă a căruia este combaterea contrabandei”.

„O creştere impunătoare a contrabandei cu bunuri de larg consum şi a celor energetice” În același text, oamenii de

afacere care s-au reunit în FIA le reproșează guvernanţilor că în Republica Moldova nu există un stat de drept, care ar proteja investiţiile și ar duce la dezvolta-rea economică. „De rând cu pro-movarea intereselor membrilor

săi, în vederea creării unui climat investiţional favorabil, misiunea FIA mai constă în apărarea prin-cipiilor statului de drept, fără de care nu sunt posibile nici prote-jarea investiţiilor și, prin urmare, nici dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Aceleași principii presupun și deplina funcţionalitate a instituţiilor sta-tului menite să protejeze piaţa de pătrunderea produselor de contrabandă. Or, actualmente atestăm o creștere impunătoare a acestora, în special pe piaţa bunurilor de larg consum, dar și a celor energetice.

Membrii FIA înţeleg situaţia difi cilă în care se afl ă Republica Moldova la această etapă și în-deamnă reprezentanţii autorită-ţilor, responsabili de elaborarea și aprobarea politicilor fi scale, să se abţină de la declaraţii deni-gratoare la adresa companiilor străine – una dintre principalele surse de venituri ale bugetului public. Totodată, FIA are ferma convingere că soluţiile viabile pot fi găsite doar în cadrul unui dialog civilizat și constructiv”, se arată în fi nalul comunicatului de presă al FIA.

Vom menţiona că acuzaţiile aduse guvernanţilor de către

investitorii străini sunt fără pre-cedent, mai ales dacă ţinem cont că aceștia reprezintă companii cu o mare greutate în economia Republicii Moldova. Amintim că Asociaţia Investitorilor Străini a fost fondată în septembrie 2003, azi întrunind 14 cele mai mari companii cu capital străin în Republica Moldova, a căror sumă totală de investiţii depă-șește 950 de milioane de dolari, oferind locuri de muncă pentru mai mult de 15 000 de angajaţi. Iar membrii FIA reprezintă ur-mătoarele companii:

Carmez International,Lafarge Ciment Moldova,Efes Vitanta Moldova

Brewery,Knauf-gips,Leogrant,METRO Cash & Carry,Mobiasbanca – Groupe

Societe Generale,Moldcell,Orange Moldova,PricewaterhouseCoopers,Sudzucker Moldova,Tirex Petrol,RED Union Fenosa,Draexlmaier Automotive,Raiff eisen Leasing,Ernst & Young.

FLUX

Aproape 300 de lucrări de la exa-menele de bacalaureat au fost anu-late. Comisia Naţională de Examene a decis să anuleze 78 de lucrări ale elevilor care au încălcat regulamentul de desfășurare a examenelor și deţi-neau telefoane mobile în momentul descinderii reprezentanţilor Centrului Naţional Anticorupţie și a Ministerului Educaţiei în centrele de bacalaureat. De asemenea, comisia respectivă a decis anularea a 211 lucrări, la recomanda-rea comisiilor de evaluare, pe motiv că acestea s-au dovedit a fi identice (de la două lucrări identice la unele disci-pline de examen, până la 28 de lucrări identice la altele), integral sau parţial. Elevii ale căror lucrări au fost anulate vor susţine examenele la sesiunea de BAC din 2013.

Potrivit ministerului de resort, se mai analizează situaţia a încă 17 absolvenţi ai liceului ”Mihai Viteazul” din Chișinău, ale căror telefoane au fost găsite în căp-tușeala scaunelor, Comisia Naţională de Examene urmând să-și anunţe decizia cu privire la aceste cazuri.

În unele dintre lucrările anulate, evaluatorii au găsit insertate copiuţe, în cazul altor lucrări, răspunsurile la unii

itemi erau de la alt profi l, sau din testul de la altă clasă (de la cl. IX), sau chiar din testul de anul trecut.

Totodată, Comisia Naţională de Exa-mene a dispus comisiilor de verifi care să nu evalueze 61 de lucrări, din motivul că acestea au înregistrat derogări de la metodologia de examinare – numele elevului era scris în alt compartiment decât cel prevăzut, testul era completat cu cerneală neagră, unii candidaţi și-au scris numele sau au făcut alte însemne

pe lucrări etc. Respectivii elevi vor sus-ţine examenele în cadrul unei sesiuni suplimentare.

Amintim că după examenul de bacala-ureat susţinut la limba străină, ministerul anunţa despre anularea a 170 de lucrări. De exemplu, se menţiona că în satul Valea Perjei, raionul Ceadâr-Lunga, au fost anulate toate lucrările la examenul de limbă germană.

Ministrul Educaţiei, Mihai Șleah-tiţchi, afi rma anterior că lucrările mai

multor elevi nu au putut fi anulate din cauza că ofiţerii anticorupţie nu au acţionat în conformitate cu regulamen-tul și nu au întocmit procese-verbale la momentul depistării telefoanelor mobile.

“Dumnealor trebuiau să documen-teze aceste cazuri. După documentare, copilul trebuia să vină cu explicaţia de rigoare și doar după ce avem aceste documente, avem tot temeiul pentru anularea testului”, a explicat ministrul.

Ministerul Educaţiei precizează că va aplica sancţiuni președinţilor centrelor de bacalaureat și va solicita direcţiilor ra-ionale /municipal de Învăţământ, Tineret și Sport să aplice sancţiuni asistenţilor, în centrele și sălile cărora au fost depistate lucrări completate cu derogări de la me-todologia de organizare și desfășurare a examenelor.

Până în prezent pentru încălcări grave ale metodologiei au fost demiși din func-ţie 9 președinţi ai centrelor de bacalau-reat. Alţi 2 președinţi au primit mustrări aspre, iar 3 au primit mustrări aspre și în calitatea lor de directori de liceu. Circa 70 de asistenţi și 2 secretari ai centrelor de bacalaureat au fost demiși.

FLUX

Stimaţi colegi jurnaliști, dragi coabitanţi din blogosfera moldovenească, m-am interesat și am afl at din surse sigure ce s-a întâmplat cu low costul promis. Aveţi voie să preluaţi informaţiile chiar și fără să mă citaţi, numai scrieţi, investigaţi, trageţi de mânecă funcţionărașii cu sala-rii babane să facă ce au promis.

Așadar, Ministerul Transporturilor a semnat un acord (se pare că acesta n-are nicio valoare) cu o companie low cost din România. Ideea era ca Air Moldovioara să aducă moldovenii pe aeroporturile din Bacău și București, iar de acolo va începe ade-văratul low cost la preţuri pe care și le-ar permite oamenii de rând. După semnare urma ca firma românească să se întâlnească cu reprezentanţii Air Moldovioara și să stabilească mai multe condiţii de colaborare. Asta știm cu toţii. Continuarea mi-a fost dezvăluită din surse demne de încredere. Acestea mi-au spus că întâlnirea a avut loc, dar fără niciun rezultat. Și asta pentru că reprezentanţii Air Mol-dovioara au venit cu niște aroganţe de parcă nu ar reprezenta o amărâtă de companie dintr-o ţară uitată de Dumnezeu. Apropo, este vorba de trei inși (de parcă unul nu era sufi cient) pentru care noi, ce-tăţenii simpli, am plătit diurnă, cazare și cine știe ce distracţie. Deci, trei bărbaţi destoinici ai neamului moldovenesc au venit la Bucureșit și s-au întâlnit (atenţie!) cu un singur reprezentant al companiei românești. Dar să revenim la aroganţa domniilor lor. Au cerut (acesta este termenul corect – au cerut) ca fi rma românească să anunţe preţurile biletelor pentru moldoveni, iar mai apoi le va anunţa și Air Moldovioara. Când? Nu se știe, “mai apoi”. “Dar ne-am înţeles să afi șăm un singur preţ”, a fost replica părţii românești. “Negociatorii duri” de la Chișinău au ţinut-o pe-a lor, “compania românească să anunţe preţurile și punctum!” Iată aici s-a terminat negocierea. Tot aici, probabil, s-a terminat și low costul domnului Șalaru…

Practic, ce se întâmplă? Noi, moldovenii, ne-am rugat de o companie românească să vină pe aeroportul din Chișinău. Numai că, în loc să-i permitem să opereze, am dat-o la întors cu o cotârceală aeriană, bulearcă low cost. Adicătelea, facem low cost, dar cu participarea noas-

tră, a companiei aeriene de stat. Ce prostie! E clar ca bună ziua, Air Moldovioara nu are niciun interes să permită altei companii să le ia grosul pasagerilor. Li s-a înăcrit rău borșul, iar acum pun beţe în roţile avioanelor low cost! Air Moldovioara, o companie mamut, cu datorii uriașe – presa de la Chișinău a vorbit despre sume care ar ajunge și la 5 milioane de euro – face tot posibilul ca zborurile ieftine să nu apară curând pe Aeroportul Internaţional din Chișinău. De altfel, nu știu dacă aţi călătorit cu Air Moldovioara, dar vă spun eu, care am câteva zeci de curse la activ: condiţiile sunt inacceptabil de proaste faţă de preţul mult prea mare al biletelor. Avioanele sunt incomode, mult prea vechi pentru aerele lor de Lufthansa!

Acum nu știu dacă cei de la Air Moldovioara sau Ministerul Transporturilor vor fi citit rândurile de mai sus – am cunoștinţa doar că purtătorii de cuvânt o fac. Dar, pentru că aceste instituţii de stat (de stat degeaba, evident) nu mi-au răspuns la soli-citările ofi ciale trimise de mai bine de o săptămână, o să întreb în mod public: stimaţi ofi ciali plătiţi din banii noștri, ce s-a întâmplat cu low costul promis? De ce nu știm nici până la ora asta preţurile bilete-lor? Ce s-a întâmplat în timpul negocierilor de la București? De ce nu aţi ajuns la un numitor comun din moment ce aveţi un acord încheiat? Cine sunt eroii negocierilor de la București cu compania ro-mânească? Și, nu în ultimul rând, de ce avem bilete la fel de scumpe ca cei de la Lufthansa, dar zburăm cu Embraer, un fel de Polikarpov PO-2, adică arhi-cunoscutul Kukuruznik (avion utilitar de producţie sovietică, folosit, în special, în agricultură)? Oricum, la cât de opaci, închistaţi și comuniști sunteţi, este puţin probabil să vă coborâţi la nivelul omului de rând ca să-i explicaţi de ce îl jecmăniţi.

P.S.: În loc să vă certaţi pe mash-urile de pe clădirea primăriei, puteţi scrie despre low cost,

dragi prieteni din mica, dar certăreaţa blogosferă moldovenească.

P.S.S.: Domnu’ ministru Șalaru, când organizaţi o conferinţă de presă ca să vă justifi caţi impotenţa (adică neputinţa, lipsa de vigoare)? Domnu’ ministru Șalaru, când

vă daţi demisia?

Vitalie COJOCARISursa: cojocari.ro

Moldova mai împrumută încă 17 milioane

Republica Moldova a semnat cu Banca Euro-peană de Investiţii (BEI) un acord de împru-mut pentru 17 milioane de euro. Banii vor fi investiţi în îmbunătăţirea sistemului de trans-misie electric, pentru a-l aduce mai aproape de reţeaua europeană de transmisiune a operatorilor de sistem electric (ENTOSO-E). Proiectul va include reabilitarea punctelor-cheie, cum sunt substaţiile, liniile de trans-mitere și transformatoarele care au termenul depășit, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al Guvernului.

Acordul a fost semnat pe 26 iunie, la Luxemburg. Premierul Vlad Filat a spus că împrumutul acordat de BEI va ajuta Republica Moldova să diversifi ce sursele de energie, acest pas fi ind unul prioritar pentru ţară. În context, Vlad Filat s-a referit și la proiectul privind reţeaua electrică Ungheni-Iași, menţionând că Republica Moldova își dorește să construiască interconexiuni cu sistemul energetic european. „Legislaţia în domeniu este bună. Recent am creat Fondul pentru Efi cienţă Energetică și vom continua să depunem eforturi pentru a avansa în realizarea a tot ce ne-am propus în acest sens”, a declarat primul ministru.

Vicepreședintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, a menţionat că apreciază mult faptul că BEI va susţine reabilitarea infrastructurii electrice, pentru că este un domeniu crucial pentru dezvoltarea în continuare a economiei Republicii Moldova. Vicepreședintele BEI și-a exprimat aprecierea faţă de rezultatele obţinute și noile proiecte prioritare pentru Guvernul Republicii Moldova din domenii precum: energia, transportul, infrastructura și agrobusinessul.

Interlocutorii au discutat și despre Programul de restructu-rare a Sectorului vitivinicol, care a fost lansat de către Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană de Investiţii pentru a soluţiona vulnerabilităţile structurale din industria vitivinicolă a Moldovei. Conform Contractului de Finanţare, semnat la 23 noiembrie 2010, BEI a acordat Republicii Moldova un împrumut în mărime de 75 de milioane de euro. În context, vicepreședintele BEI și-a exprimat aprecierea faţă de modul în care a fost elaborat acest proiect, menţionând necesitatea extinderii acestuia și în alte domenii agricole.

„Republica Moldova are potenţial agricol mare. Deja avem rezultate și exemple frumoase, dar mai avem încă foarte multe de făcut”, a declarat premierul Vlad Filat.

Părţile și-au exprimat disponibilitatea de a continua coope-rarea, conducerea BEI fi ind deschisă să susţină și alte proiecte care vor duce la dezvoltarea și reformarea Republicii Moldova. De la începutul activităţii BEI în Moldova au fost iniţiate 9 pro-iecte investiţionale, în valoare totală de 272 de milioane de euro, în domenii precum: infrastructura drumurilor, sectorul vitivinicol, renovarea transportului public în orașul Chișinău, aprovizionarea cu apă și canalizare a mai multor orașe din ţară și creditarea ÎMM.

Sursa: hotnews.md cu referire la Info-Prim Neo

FĂRĂ PRECEDENT

Investitorii străini îl acuză pe ministrul Investitorii străini îl acuză pe ministrul Finanţelor că nu combate contrabandaFinanţelor că nu combate contrabanda

Asociaţia Investitorilor Străini, pe scurt FIA (abreviere care vine din denumirea engleză a asociaţiei – Foreign Investors Association), a difuzat un comunicat de presă prin care își manifestă profunda indignare faţă de ultimele acţiuni ale guvernanţilor în materie de politică fi scală. Este vorba de creșterea taxei pe valoare adăugată în agricultură (TVA) de la 8 la 20 la sută (cu restituirea a 12 la sută) și, cea mai im-portantă și mai scandaloasă majorare, creșterea TVA, de la 8 la 20 la sută, pentru producţia de zahăr, fără nici un fel de restituire.

Veaceslav NegruţăVeaceslav Negruţă

S-a pus cruce pe low cost? Negocierile dintre moldoveni

şi români în impas

300 de lucrări de la bacalaureat au fost anulate. Numărul acestora ar putea să mai crească

românească să ă aici s-a terminat erminat și low

moldovenii, ânească să

Numai că, m dat-nă,m

s-

clădirea primăriei, dragi prieteni din m

moldoveneasc

P.S.S.: Domorganizaţi o cjustifi caţi impde vigoare)? D

vă daţi demis

Mervyn King: Nu am ajuns măcar la jumătatea

crizei fi nanciareÎn timpul unei audieri într-o comisie a Parlamentului britanic, guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a făcut un anunţ îngrijorător: criza fi nanciară globală care a început în 2007 nu a ajuns nici măcar la jumătate, relatează Bloomberg.

“Dacă aţi fi întrebat pe oricine din cadrul băncii, nu cred că cineva ar fi crezut că ne-am fi afl at în toiul crizei după cinci ani. Cred că nu am ajuns nici măcar la jumătate. Suntem într-o criză adâncă, cu provocări enorme pentru a pune pe o traiectorie corectă sistemul bancar, precum și cu provocări apărute din alte regiuni ale lumii”, a spus King, care urmează să se retragă din postul de guvernator în circa un an.

“În ultimele luni am fost îngrijorat de înrăutăţirea din Asia și alte pieţe emergente. De asemenea, colegii din Statele Unite sunt mai îngri-joraţi decât la începutul anului referitor la ce se întâmplă în economia americană. Nu este o poziţie confortabilă”, a explicat guvernatorul Băncii Angliei.

Mervyn King a votat la reuniunea de politică monetară din iunie în favoarea unei extinderi a programului de achiziţii de obligaţiuni, cu 50 de miliarde de lire sterline la 375 de miliarde de lire sterline, însă măsura a fost respinsă.

“Sunt foarte uimit de cât de mult s-a schimbat situaţia” de la publi-carea prognozelor băncii pe 16 mai, a spus King. “Sunt pesimist și sunt îngrijorat în mod special deoarece de doi ani vedem cum situaţia din zona euro se înrăutăţește, iar problemele sunt amânate”, a declarat bancherul britanic.

Liderii europeni vor organiza în această săptămână al 19-lea summit pen-tru combaterea crizei datoriilor suverane de la debutul acesteia în 2010.

Sursa: jurnalul.ro

Este capitolul din Descrierea Moldovei pe care îl recitesc mai des. Câte odată am impresia că în 300 de ani nu s-a schimbat nimic. Vedeţi și voi…

Despre politicieni – Trufia și semeţia este muma și sora lor, căci dacă are vreunul cal bun și arme bune, atuncea gândește că nici un om nu poate să-l întreacă și nu s’ar feri, de ar fi cu putinţă însuși cu Dumnezeu să se lupte.

Despre Alianţă – Și toţi de obște sunt în-drăzneţi și semeţi, foarte înţinaţi de a începe gâlceavă, însă prea lesne să liniștesc și se împacă iarăși.

Despre reforme – Ei nu au măsuri în cugetile lor, când le merge bine sunt semeţi, iar de le merge rău părăsesc bărbăţia și la vederea dintâiu nimic nu li se pare cu greu. Iar dacă li se întâmplă la aceia cât de puţină sminteală împotrivitoare, atuncea cad în uimire și nu știe ce să facă și la urmă, dacă văd că ostenelile lor sunt zădarnice, se căiesc că s’au apucat însă prea târziu.

Despre noi toţiDespre noi toţiBNS a prezentat datele privind veniturile/

cheltuielile populaţiei în trimestrul I, 2012. Date-le confi rmă că suntem săraci în continuare – 2/3

le cheltuim pe mâncare și locuinţă. Iată cum arată structura cheltuielilor:

Doar 1% cheltuim pentru învăţământDoar 1% cheltuim pentru învăţământDe alta, nu numai că moldovenii nu sunt iu-

bitori de știinţi, ci mai la toţi le sunt și urâte. Și așa nici numele știinţelor și ale meșteșugurilor frumoase nu le sunt lor cunoscute; și zic că oa-menii cei învăţaţi își pierd minţea și când voiesc să laude învăţătura cuiva zic că este nebun de știinţa cea multă…

De 3 ori mai mult cheltuim pe De 3 ori mai mult cheltuim pe restaurante, băuturi și tutunrestaurante, băuturi și tutun

Desfătarea lor cea mai mare este uneori a petrece în ospeţe de la 12 ceasuri până la 9 după miază-noapte și alteori și până la revărsarea zilei și beau până ce varsă.

De 10 ori mai mult pe îmbrăcăminteDe 10 ori mai mult pe îmbrăcăminteNăravuri bune sunt rari la dânșii, pentru că nu

au nici creștere cum se cuvine, nici deprindere la năravurile cele bune și pentru aceia cu greu se va găsi vreunul mai împodobit cu năravuri bune decât alţii, de nu va avea vreo fi re bună spre ajutor.

Ei, ce ziceţi? Poate, ca să scăpăm de sărăcie, să cheltuim mai mult pe învăţătură?

Victor CIOBANU

CANTEMIR VS BNS:

Despre năravurile moldovenilor

29 IUNIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAdmiterea 2012

Universităţile din România şi-au deschis uşile pentru tinerii români din afara graniţelorUniversităţile din România şi-au deschis uşile Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului din România a făcut public pe site-ul acestuia, www.edu.ro, proiectul de metodologie privind școlarizarea cetăţenilor din Republica Moldova, a cetăţenilor de origine etnică română din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria și a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul de stat din România, începând cu anul școlar/universitar 2012-2013.

METODOLOGIA DE ŞCOLARIZARE a tinerilor de origine etnică română şi a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, în

învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2012-2013

SECŢIUNEA I. SECŢIUNEA I. DISPOZIŢII GENERALEDISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 (1) Statul român acordă pentru tinerii de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate burse de studii, care se atribuie prin respectarea prioritară a criteriului calităţii.

Pentru anul de învăţământ 2012-2013, cifra de școlarizare este aprobată prin Hotărârea Gu-vernului României nr. 549/2012, capitolul IX stabilește: “Numărul de locuri cu fi nanţare totală sau parţială din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate”.

Tinerii de origine etnică româ-nă și cetăţenii români cu domici-liul în străinătate se pot înscrie la unităţi și instituţii de învăţământ de stat din România, conform art. 224 din Legea Educaţiei Naţionale (L.E.N.) nr. 1/2011.

Locurile cu bursă și cu scutire de taxe școlare subvenţionate de statul român, prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului (M.E.C.T.S.), sunt acor-date tinerilor de origine etnică română și cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate care op-tează pentru înscrierea în unităţile de învăţământ cuprinse în cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, respectiv în insti-tuţiile de învăţământ superior cuprinse în sistemul naţional de învăţământ superior.

Prezenta Metodologie se adre-sează candidaţilor din Republica Moldova, Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Ma-cedonia, Republica Serbia, Repu-blica Ucraina, Republica Ungară, precum și celor din diasporă.

(2) Conform Legii nr. 288/2004, organizarea studiilor universitare în România este următoarea:

a) ciclul I – studii universitare de licenţă;

b) ciclul II – studii universitare de masterat/rezidenţiat;

c) ciclul III – studii universitare de doctorat.

(3) Pentru anul de învăţământ 2012-2013 se stabilesc următoa-rele categorii de bursieri:

a) fără plata taxelor de școla-rizare, dar cu bursă, locuri pen-tru care se asigură următoarele facilităţi:

- Finanţarea taxelor de școla-rizare;

- Bursă lunară (echivalentul în lei al sumei de 65 de euro/lună – pentru elevi și studenţi, 75 euro/lună – pentru masteranzi, medici afl aţi la specializare și cursanţii aflaţi la stagii de specializare/perfecţionare postuniversitară, 85 euro/lună – pentru doctoranzi); pentru elevi, studenţi și maste-ranzi, bursa se acordă pe parcursul anului academic, inclusiv în va-canţele de iarnă și de primăvară, și nu se acordă pe perioada vacanţei de vară. În timpul vacanţei de vară, elevii și studenţii pot primi bursă numai în cazul în care sunt reţinuţi la școală sau la facultate pentru activităţi curriculare. Pen-tru doctoranzi, bursa se acordă pe toată durata anului calendaristic. Pentru cursanţii afl aţi la stagii de specializare/perfecţionare post-universitară, bursa se acordă pe perioada efectuării stagiului.

Bursele pentru elevi se asigură din bugetul M.E.C.T.S., iar celelalte cheltuieli legate de școlarizare se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoria-le, pe a căror rază își desfășoară ac-tivitatea unităţile de învăţământ preuniversitar.

Bursele studenţilor din toate ciclurile de învăţământ se suspen-dă în cazul repetenţiei pentru anul de învăţământ repetat, urmând ca acestea să poată fi redobândite, în anul de învăţământ următor, după promovarea anului repetat, cu condiţia ca numărul anilor de bursă să nu depășească durata ciclului academic. Pe perioada suspendării bursei, studenţii care repetă anul vor suporta cheltuie-lile de școlarizare. Studenţii care benefi ciază de sistemul creditelor universitare transferabile sau sunt înmatriculaţi în anul următor, având aprobarea de a susţine examene din anii anteriori, benefi -ciază de bursă, dar nu mai mult de durata academică a studiilor;

- Cazarea în internatele șco-lare și căminele studenţești, cu fi nanţare de la bugetul de stat, se asigură prin bugetul M.E.C.T.S., în limita subvenţiilor aprobate cu această destinaţie de la buge-tul de stat, după cum urmează; 2000 RON/8luni pentru cazarea elevilor în internatele școlare; 2264RON/10 luni pentru cazarea studenţilor din ciclurile I și II în că-minele studenţești; 2716 RON/12 luni pentru cazarea studenţilor din ciclul III, și în limita locurilor

oferite de unităţile de învăţă-mânt/universităţi în acest scop, eventualele diferenţe urmând a fi suportate de elevi/studenţi.

b) fără plata taxelor de școla-rizare, dar fără bursă, locuri pen-tru care se asigură următoarele facilităţi:

- fi nanţarea taxelor de școla-rizare;

- cazare în internatele școlare și căminele studenţești, cu fi nanţare de la bugetul de stat, prin bugetul M.E.C.T.S., conform art. 1 (3) a) din prezenta Metodologie.

(4) Bursierii statului român benefi ciază de următoarele drep-turi:

a) Asistenţă medicală gratuită în caz de urgenţe medico-chirur-gicale și boli cu potenţial ende-mo-epidemic, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare;

b) Tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de su-prafaţă, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic, pentru elevii din învăţământul obligatoriu și liceal acreditat/autorizat, respec-tiv în timpul anului universitar, pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat acre-ditat.

(5) Bursierii statului român au următoarele obligaţii:

a) Să respecte Constituţia Ro-mâniei și legile în vigoare ale statului român;

b) Să respecte regulamentul intern al instituţiei în care își des-fășoară activitatea;

c) Să suporte cheltuielile de școlarizare pentru anul repetat, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale și aprobarea Senatului universităţii, conform reglementărilor legale în vigoa-re.

Art. 2 (1) Repartizarea burselor de studii, pe niveluri de învăţă-mânt și pe ţări se realizează anual, prin ordinul comun al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, al ministrului Afacerilor Externe, cu respectarea prevede-rilor legale.

(2) Ocuparea locurilor se reali-zează prin concurs.

Pentru a participa la concurs, candidaţii trebuie să parcurgă următoarele etape:

a) depunerea dosarului de con-curs, în funcţie de nivelul de studii pentru care se optează;

b) verificarea dosarului, în-registrat în centrele destinate acestui scop, de către Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P., cu respectarea termenelor prevăzute în „Grafi cul activităţilor Comisiei mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. și ale misiunilor diplomatice în vederea preselecţiei tinerilor de origine etnică română și a cetă-ţenilor români cu domiciliul în străinătate în învăţământul de stat din România, pentru anul de învăţământ 2012 - 2013”;

c) susţinerea concursului or-ganizat la nivelul instituţiilor de învăţământ superior pentru ciclurile de studii universitare de licenţă, masterat și doctorat sau a examenului naţional de rezi-denţiat organizat de Ministerul Sănătăţii, după caz.

(3) În cererea de înscriere pen-tru ciclul I – studii universitare de licenţă, candidaţii vor opta pentru un (1) domeniu fundamental de ierarhizare și maximum trei (3) in-stituţii de învăţământ superior, cu precizarea domeniului de licenţă la care doresc să studieze, sau o singură instituţie de învăţământ superior la care pot opta pentru trei (3) domenii de licenţă din cadrul aceluiași domeniu funda-mental de ierarhizare, în ordinea preferinţelor. Înscrierea candida-ţilor pe locuri de studii care nu se regăsesc în anexa ordinului comun M.E.C.T.S. - M.A.E privind repartizarea numărului de locuri pentru etnicii români de pretutin-deni, conform ofertei instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, atrage automat eliminarea din concurs.

(4) Pentru specializările din do-meniile de studii universitare de licenţă de educaţie fi zică și sport, teologie, artistic, limbi moderne aplicate, arhitectură și urbanism, înmatricularea este condiţionată de susţinerea unor probe de ap-titudini, locurile fi ind distribuite numai celor declaraţi promovaţi la aceste probe, în ordinea des-crescătoare a mediei generale. În cazul nepromovării probelor de aptitudini, candidaţii respectivi pierd locul.

(5) Candidaţii declaraţi admiși la studii universitare de licenţă, masterat și doctorat, ca bursieri ai statului român, au obligaţia să confi rme locul de studii prin depunerea dosarului cu acte de studii în original la instituţia de în-văţământ, conform metodologiei proprii de admitere a instituţiilor

de învăţământ superior. În caz contrar, candidaţii admiși pierd locul de studii prin neprezentarea în termenul menţionat.

(6) După primul an de studii, universităţile pot realoca locurile cu bursă, respectiv locurile fără bursă, cu respectarea numărului stabilit iniţial prin ordinul mi-nistrului și pe baza rezultatelor școlare obţinute de studenţii înmatriculaţi.

(7) Înmatricularea la studii se va realiza pe baza ordinului emis de M.E.C.T.S., care va fi transmis fi ecărei instituţii de învăţământ preuniversitar/superior de stat din România.

(8) Locurile prevăzute pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu pot fi redistribu-ite de către universităţi și rămân neocupate.

(9) Candidaţii declaraţi admiși (ciclurile I, II, III), dar care se retrag de la studii, se pot reînscrie cu taxă în lei, cu condiţia promovării unui nou examen de admitere, în ace-leași condiţii ca și pentru cetăţenii români – vezi Partea a II-a.

(10) Un candidat declarat ad-mis (ciclurile I, II, III) poate benefi -cia de fi nanţare de la buget pentru un singur (1) domeniu pe durata studiilor, un al doilea domeniu de studiu putând fi urmat doar în regim cu taxă în lei, în cuan-tumul prevăzut pentru cetăţenii români, conform prevederilor legale în vigoare și a autonomiei universitare – vezi Partea a II-a. Candidatul declarat admis la mai multe facultăţi optează pentru programul de studii, care va fi fi nanţat, prin depunerea diplomei de bacalaureat sau a diplomei aferente ciclului de studii univer-sitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care dorește să o urmeze.

(11) În cazul în care un student, bursier al statului român, obţine cetăţenia română pe parcursul anilor de studii, va putea să-și con-tinue studiile ca bursier al statului român, dacă actele de identitate indică domiciliul stabil în străi-nătate. În cazul în care domiciliul stabil este în România, va putea continua studiile cu taxa în lei, în cuantumul stabilit de senatul fi ecărei instituţii de învăţământ superior din România.

(12) Procedurile de admitere la studii se finalizează până în prima zi lucrătoare a lunii octom-brie a.c.

(13) Instituţiile de învăţământ superior transmit la M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. dosarele candidaţilor declaraţi admiși până la data de 23 septembrie, în vederea emi-terii ordinului de înmatriculare la studii. Dosarele transmise după termenul stabilit prin prezenta metodologie nu vor fi procesate.

(14) Candidaţii care nu au obţinut media necesară ocupării unui loc de studii universitare de licenţă/masterat/doctorat, ca bursieri ai statului român, se pot adresa instituţiilor de învăţământ superior acreditate pentru a sus-ţine examenele necesare ocupării unor locuri cu taxa în lei – vezi Partea a II-a.

(15) În cazul tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor ro-mâni cu domiciliul în străinătate, aflaţi la studii preuniversitare, transferurile se vor face în confor-mitate cu „Regulamentul de orga-nizare și funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar”.

(16) Transferul studenţilor, de la o instituţie de învăţământ superior de stat la alta, se efec-tuează în conformitate cu pre-vederile ordinului ministrului nr. 4722/29.09.2000 și Notei nr. 36466/04.09.2001, cu păstrarea domeniului fundamental de ierar-hizare și a domeniului de licenţă.

(17) Pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate afl aţi la studii universitare – ciclurile I, II, III – pe parcursul anilor de studii nu se admite schimbarea domeniului fundamental de ierarhizare și a domeniului de licenţă în cadrul căruia au fost admiși în calitate de bursieri ai statului român.

(18) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au benefi ciat de subvenţie din partea statului român, dar au întrerupt studiile, cu excepţia cazurilor medicale aprobate pe baza Cartei Universitare sau au fost exmatri-culaţi, se pot reînmatricula numai cu condiţia promovării examenu-lui de admitere organizat conform metodologiei proprii fi ecărei insti-tuţii de învăţământ superior, pe locuri de studii cu plata taxelor de școlarizare în lei, în cuantum egal cu cel pentru cetăţenii români.

(19) Absolvenţii învăţământu-lui superior de lungă durată, din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri Bologna, au dreptul să

participe la admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat, fără a fi absolvit ciclul studiilor universitare de masterat.

SECŢIUNEA II. SECŢIUNEA II. ȘCOLARIZAREA ÎN ROMÂNIA ȘCOLARIZAREA ÎN ROMÂNIA

A TINERILOR DE ORIGINE A TINERILOR DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNĂ ȘI A ETNICĂ ROMÂNĂ ȘI A

CETĂŢENILOR ROMÂNI CU CETĂŢENILOR ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE*DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE*

Capitolul I – ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR

Art. 3 Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot studia în învăţământul preuniversitar din România, la toate nivelurile, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Înscrierea în învăţământul preuniversitar se realizează după cum urmează:

a) la inspectoratul școlar jude-ţean pe raza căruia se afl ă unitatea de învăţământ, pentru cei care doresc efectuarea/continuarea studiilor preuniversitare în Româ-nia pe locuri fără bursă;

b) la sediul misiunilor diploma-tice ale României din Republica Moldova: Chișinău, Bălţi și Cahul pentru absolvenţii clasei a IX-a din Republica Moldova sau la Inspectoratul Școlar al judeţului Iași, pentru absolvenţii clasei a VIII-a din România și care doresc continuarea studiilor în învăţă-mântul liceal (începând cu clasa a IX-a), pe locuri cu bursă.

Art. 4 Admiterea la studii uni-versitare se realizează în următoa-rele condiţii:

(1) Pentru studii universitare de licenţă:

a) Absolvenţii de studii liceale din România, cu diplomă de baca-laureat sau diplomă echivalentă cu aceasta, se înscriu direct la universităţile din România, care organizează concurs de admitere, pe locurile cu bursă, respectiv pe locurile fără bursă repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop, în aceleași condiţii ca și cetăţenii români, conform metodologiei de admi-tere proprie fi ecărei instituţii de învăţământ superior;

b) Absolvenţii de liceu cu di-plomă de bacalaureat din Repu-blica Moldova, obţinută în urma finalizării a 12 clase, precum și absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat obţinută în alte state și recunoscută de către Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, se înscriu la sediile misiunilor diplomatice ale României din Republica Moldova pe locurile cu bursă, respectiv pe locurile fără bursă, repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop. Fiecare candidat depune un singur dosar la Con-sulatul General al României de la Chișinău, Bălţi sau Cahul. În cazul în care un candidat depune mai multe dosare, acesta este eliminat din concurs.

(2) Pentru studii universitare de masterat/rezidenţiat:

a) Pentru studii universitare de masterat, absolvenţii cu diplomă de licenţă din România sau din-tr-un alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, absol-venţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă a studiilor universi-tare de lungă durată, precum și absolvenţii studiilor efectuate în străinătate și recunoscute de către direcţia de specialitate ca fi ind cel puţin studii universitare de licenţă se înscriu direct la instituţiile de învăţământ superior din România, care organizează concurs conform metodologiei proprii de admitere, pe locurile cu bursă, respectiv pe locurile fără bursă alocate de M.E.C.T.S. în acest scop;

b) Absolvenţii cu diplomă de licenţă obţinută în Republica Mol-dova sau în alte state nemembre ale U.E. se pot înscrie la studii universitare de masterat pe locuri cu taxă în lei, în cuantum stabilit pentru cetăţenii români (vezi Partea a II-a);

c) Pentru studii universitare de rezidenţiat, absolvenţii cu diplo-mă de licenţă – profi l: medicină, medicină dentară și farmacie – din România sau alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elve-ţiene, conform legislaţiei interne de admitere la rezidenţiat pentru cetăţenii proprii se înscriu la concursul naţional de rezidenţiat organizat de Ministerul Sănătăţii, în aceeași perioadă și aceleași condiţii cu cetăţenii români, con-form „Metodologiei privind orga-nizarea concursului naţional de rezidenţiat” valabilă pentru anul curent și elaborată de Ministerul Sănătăţii;

d) Absolvenţii cu diplomă de licenţă – profi l: medicină, medici-nă dentară și farmacie – obţinută

în Republica Moldova sau în alte state nemembre ale U.E. se pot înscrie la studii universitare de rezidenţiat pe locuri cu taxă în valută.

(3) Pentru studii universitare de doctorat:

Absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă din Româ-nia sau dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elve-ţiene, ai studiilor universitare de lungă durată, absolvenţii cu diplo-mă de master ai ciclului de studii universitare de master, precum și absolvenţii studiilor efectuate în străinătate și recunoscute de către direcţia de specialitate ca fi ind cel puţin studii universitare de master se înscriu direct la in-stituţiile de învăţământ superior de stat acreditate din România, care organizează concurs, pe locurile alocate de M.E.C.T.S. în acest scop.

Absolvenţii cu diplomă de licenţă obţinută în Republica Mol-dova sau în alte state nemembre ale U.E. se pot înscrie la studii universitare de doctorat pe locuri cu taxă în lei, în cuantum stabilit pentru cetăţenii români (vezi Partea a II-a).

* Sintagma “în străinătate”, folosită la Secţiunea II, se referă strict la can-didaţii din Republica Moldova.

Capitolul II – DESFĂȘURAREA ADMITERII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ȘI SUPERIOR DE STAT PE LOCURI CU BURSĂ, RESPECTIV PE LOCURI FĂRĂ BURSĂ

Art. 5 Organizarea admiterii în ciclul liceal:

(1) Admiterea în ciclul liceal – pe locuri cu bursă – pentru absol-venţii clasei a IX-a din Republica Moldova și absolvenţii clasei a VIII-a din România, pe baza ofertei de locuri de studii comunicate de către inspectoratele școlare jude-ţene/al ISMB se realizează de către Inspectoratul Școlar Judeţean Iași, desemnat în acest sens de către M.E.C.T.S.

(2) Oferta de locuri de studii a unităţilor de învăţământ din România pentru toţi tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străină-tate, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România sau absolvenţi de gimnaziu din Republica Moldo-va, se comunică de către fi ecare inspectorat școlar judeţean/ISMB la Inspectoratul Școlar al judeţului Iași, care o centralizează și o trans-mite M.E.C.T.S., spre publicare pe site-ul www.edu.ro/relatii interna-tionale/romanii de pretutindeni.

Art. 6 Desfășurarea admiterii în învăţământul liceal, forma de învăţământ zi, pe locuri de studii cu bursă:

(1) a) Pentru absolvenţii de studii gimnaziale din Republica Moldova, admiterea se realizea-ză fără examen, prin concurs de dosare, respectiv prin repartizare computerizată, pe locurile speci-al alocate de M.E.C.T.S., în baza ofertei de locuri a unităţilor de învăţământ preuniversitar din România;

b) Admiterea candidaţilor în învăţământul liceal se realizează luând în considerare media de ad-mitere, după formula de mai jos:

(MEAG + ABS)/2 = MA

Unde:- MEAG = media la examenul de

absolvire a gimnaziului; - ABS = media generală de

absolvire a anilor de studii; - MA = media de admitere. Me-

dia de admitere se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

c) Repartizarea candidaţilor pe filiere, profiluri, domenii de pregătire și specializări/califi cări profesionale se efectuează în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în funcţie de opţiuni și de numărul de burse, pe locurile din unităţile de învăţământ liceal oferite de inspectoratele școlare judeţene/ISMB, prioritar, după cum urmează:

- Pentru absolvenţii de gimna-ziu, clasa a VIII-a din România;

- Pentru absolvenţii de gim-naziu din raioanele de est din Republica Moldova;

- Pentru absolvenţii de gim-naziu din Republica Moldova, cu excepţia raioanelor de est.

d) Comisia de admitere afi șea-ză listele provizorii cu rezultatele admiterii la data de 6 august.

- Inspectoratul Școlar al ju-deţului Iași transmite, în termen de 5 zile lucrătoare de la afi șarea rezultatelor, D.G.R.I.E. din cadrul M.E.C.T.S. listele candidaţilor ad-miși, pe judeţe și licee, cu mediile de admitere, în vederea emiterii ordinului ministrului pentru înma-tricularea și acordarea burselor.

- Comisia de admitere, Inspec-toratul Școlar al judeţului Iași transmite inspectoratelor școlare judeţene listele, pe licee, cu can-didaţii declaraţi admiși, conform opţiunii acestora.

e) La profi lurile artistic, sportiv și teologic, înmatricularea este condiţionată de promovarea pro-belor de aptitudini, iar la clasele bilingve de promovarea probei de verifi care a cunoștinţelor de limbă modernă, susţinute de candidaţi la liceele din România la care au fost repartizaţi. Aceste probe se desfășoară în perioada 10-13 septembrie. Evaluarea probelor de aptitudini/a cunoștinţelor de limbă modernă se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

Elevii respinși la probele de verifi care a cunoștinţelor de limbă modernă sau la probele de apti-tudini vor fi reorientaţi spre alte profi luri de către inspectoratele școlare judeţene.

(2) a) Pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absol-venţi ai clasei a VIII-a din România, care își depun dosarele de candi-datură la Inspectoratul Școlar al Judeţului Iași, conform calenda-rului de admitere, înscrierea în liceele de stat se realizează în baza rezultatelor procesului de admite-re computerizată, fără examen, pe baza mediei de admitere.

b) Media de admitere pentru absolvenţii din promoţia 2012 se va calcula astfel:

MA= (ABS + EN)/2

Unde:- MA = media de admitere.- ABS = media generală de ab-

solvire a claselor a V-a - a VIII-a;- EN = media generală obţinuta

la Evaluarea Naţionala susţinuta de absolvenţii clasei a VIII-a.

Media generală și media de admitere se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

c) Situaţiile speciale – eventu-ale greșeli de operare a codurilor din fi șa de înscriere, redistribuirea gemenilor, a elevilor care au rude de gradul I în România etc. –, apă-rute în urma admiterii, vor fi anali-zate de către Comisia de admitere a Inspectoratului Școlar al judeţu-lui Iași, într-o sesiune specială, în perioada 07-09 august. Comisia de admitere afi șează listele fi nale cu rezultatele admiterii la data de 10 august.

d) Transferul elevilor din Repu-blica Moldova, bursieri ai statului român, se realizează de către cele două unităţi de învăţământ im-plicate, cu aprobarea M.E.C.T.S., conform Regulamentului de or-ganizare și funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

e) În cazul în care doi candidaţi au medii de admitere egale, ei vor fi departajaţi folosindu-se, în ordine, următoarele criterii:

- media generală obţinută la Evaluarea Naţională în România/examenul de absolvire a gimna-ziului în Republica Moldova;

- nota obţinută la proba de limbă și literatură română la Eva-luarea Naţională în România/exa-menul de absolvire a gimnaziului – în Republica Moldova;

- nota obţinută la proba de ma-tematică la Evaluarea Naţională în România/examenul de absol-vire a gimnaziului în Republica Moldova.

Art. 7 Școlarizarea în învăţă-mântul preuniversitar a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care nu participă la concursul de admitere:

(1) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absol-venţi ai clasei a VIII-a din România, respectiv absolvenţi ai clasei a IX-a din Republica Moldova, care nu doresc să participe la preselecţia computerizată, pot studia pe locuri cu scutire de taxe școlare, în limita locurilor oferite de statul român, dacă media lor de admite-re este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea pentru care solicită înscrierea și în funcţie de capacitatea de șco-larizare a unităţii respective de învăţământ preuniversitar.

(2) Dosarul cu acte de studii pentru înscrierea la studii în învă-ţământul preuniversitar pe loc de studii fără bursă pe baza opţiunii părinţilor/tutorelui legal, se de-pune la inspectoratul școlar ju-deţean/al municipiului București pe raza căruia se afl ă unitatea de învăţământ, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului conducerii unităţii de învăţământ; inspec-toratul școlar judeţean/ISMB va transmite dosarele la D.G.R.I.E. din cadrul M.E.C.T.S. pentru aprobare. Dosarele incomplete nu vor fi procesate.

Art. 8 Organizarea admiterii la studii universitare de licenţă:

(1) Admiterea/selecţia la studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, a absolvenţilor de liceu din România se reali-zează pe baza dosarelor depuse conform calendarului de înscriere al fiecărei instituţii de învăţă-mânt superior de stat, direct de către candidaţi la universităţile la care urmează să susţină exa-menul. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 500 de locuri de studii, din care 300 de locuri cu bursă și 200 de locuri fără bursă.

(2) În cadrul metodologiei proprii, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la ad-miterea candidaţilor la programe de studii universitare de licenţă, care au obţinut în perioada studii-lor liceale distincţii la olimpiadele școlare și/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.

Art. 9 Admiterea/selecţia la studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, a ab-solvenţilor de liceu din Republica Moldova se efectuează de Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. prin concurs, pe bază de dosar, după următoarele criterii:

• Performanţele școlare deo-sebite: participarea la concursuri internaţionale;

• Media generală de admitere (MGA);

• Opţiunile candidaţilor;• Numărul locurilor repartizate

de M.E.C.T.S. pe universităţi/do-menii de licenţă.

(1) Admiterea/selecţia se re-alizează pe locurile repartizate fi ecărei instituţii de învăţământ superior pentru tinerii de origine

etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 2300 de locuri de studii, din care 700 de locuri cu bursă și 1600 de locuri fără bursă. Din totalul locurilor fără bursă, 390 sunt alo-cate extensiunilor universitare de la Bălţi și Cahul.

(2) Admiterea pe locurile sub-venţionate de stat, se realizează, în ordinea descrescătoare a me-diei generale de admitere (MGA), pe instituţii de învăţământ supe-rior și pe locurile alocate fi ecărui domeniu fundamental/domeniu de licenţă.

Media generală de admitere (MGA) se calculează după urmă-toarea formulă:

(0,9 x MA)+(0,1 x Bdom)=M.G.A.

MA = (M lic + M bac)/2,

reprezintă media de absolvire, care se calculează cu două zecima-le, fără rotunjire;

- M lic = media generală a anilor de liceu;

- M bac = media examenului de bacalaureat;

- MA =media de absolvire.0,90 și 0,1 sunt coefi cienţi pro-

centuali aplicaţi pentru:- media de absolvire (M bac);- domeniul fundamental de

studii (Bdom).(3) În cazul unor medii egale

(MGA), departajarea se face ţi-nându-se cont de media anilor de studii.

Art. 10 Organizarea admiterii la studii universitare de masterat.

(1) Admiterea/selecţia la stu-dii universitare de masterat, ca bursieri ai statului român, se realizează pe locurile repartizate fi ecărei instituţii de învăţământ superior pentru tinerii de ori-gine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în Republica Moldova. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 550 de locuri de studii, din care 50 de locuri cu bursă și 300 de locuri fără bursă pentru studii în Româ-nia, 200 de locuri cu bursă pentru extensiunile universitare de la Bălţi și Cahul.

(2) Sunt eligibile programele de studii universitare de mas-ter, aprobate de A.R.A.C.I.S. - M.E.C.T.S., conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 11 Organizarea admiterii la studii universitare de doctorat.

Admiterea/selecţia la studii universitare de doctorat, ca bursi-eri ai statului român, se realizează pe locurile repartizate pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate fiecărei instituţii de învăţământ superior. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, 25 de locuri cu bursă și 100 de locuri fără bursă.

Art. 12 Organizarea admiterii la rezidenţiat:

(1) Admiterea la rezidenţiat, ca bursieri ai statului român, se realizează pe locurile repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop. Pentru anul universitar 2012-2013 a fost alocat, la nivel naţional, un număr de 25 de locuri cu bursă și fără plata taxelor de școlarizare.

(2) Repartizarea pe specialităţi se realizează de către M.E.C.T.S. pentru tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, fiind condiţionată de obţinerea punc-tajului minim de promovare a concursului naţional de rezidenţi-at obţinut de cetăţenii români/UE, declaraţi admiși la specialitatea medicală, indiferent de centrul universitar în care s-a susţinut tes-tarea. Dosarele se depun direct de către candidaţi la universitatea/universităţile desemnată/e de Ministerul Sănătăţii.

(3) În situaţia în care un tânăr de origine etnică română sau cetăţean român cu domiciliul în Republica Moldova, absolvent cu diplomă de licenţă în domeniul medical din România/UE, obţine punctajul minim de promovare a concursului naţional de rezi-denţiat, dar nu se încadrează în baremul corespunzător spe-cialităţii pentru care a optat, atunci acesta va fi repartizat la specialitatea medicală cu cel mai mic punctaj, în limita locurilor disponibile.

Capitolul III – REZULTATELE SELECŢIEI/

ADMITERII

Art. 13 Rezultatele admiterii computerizate vor fi comunicate după cum urmează:

(1) Pentru învăţământul preu-niversitar – în data de 06 august, Inspectoratul Școlar al judeţului Iași afi șează rezultatele provizorii ale concursului de admitere; în perioada 07-09 august, Comisia

PARTEA I – BURSIERI AI STATULUI ROMÂN

29 IUNIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Admiterea 2012

Universităţile din România şi-au deschis uşile pentru tinerii români din afara graniţelor pentru tinerii români din afara graniţelor

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot candida pe locuri de studii cu taxă în lei, în cuantum egal cu cel pentru cetăţenii români, conform prevederilor legale în vigoare pentru unităţile școlare postlicea-le și potrivit principiului autonomiei universitare, în învăţământul de stat/particular acreditat, la specializările acreditate din România, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români din ţară, conform metodologiei proprii de admitere a insti-tuţiilor de învăţământ superior cuprinse în sistemul naţional de învăţământ, și a Regulamentului de organizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din România.

(1) Pentru a participa la concursul de admitere, candidaţii trebuie să parcurgă următoarele etape:

a) întocmirea dosarului de concurs, conform cerinţelor instituţiilor de învăţământ.

b) depunerea dosarului cu acte de studii la insti-tuţia de învăţământ preuniversitar sau superior de stat/particular acreditată, după caz.

(2) Ulterior examenului de admitere, instituţiile de învăţământ preuniversitar/superior vor transmite la M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. dosarele candidaţilor admiși la studii, în vederea recunoașterii actelor de studii și a emiterii avizului de înmatriculare.

(3) Recunoașterea studiilor efectuate în ţările de domiciliu de către tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum și emiterea avizului de înmatriculare se vor realiza de către M.E.C.T.S., conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 2 (1) Înmatricularea tinerilor de origine et-nică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate la studii preuniversitare și universitare de licenţă/masterat/doctorat este condiţionată de promovarea concursului de admitere și în baza apro-bării M.E.C.T.S. La înmatriculare, tinerii admiși au obligaţia să-și depună actele de studii în original.

(2) Elevii și studenţii din ciclurile I, II și III, admiși la studii în România, în aceleași condiţii ca și cetă-ţenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare, au următoarele obligaţii:

a) să respecte Constituţia României și legile în vigoare;

b) să respecte regulamentul de ordine internă al instituţiei de învăţământ în care își desfășoară activitatea.

(3) Candidaţii la studii universitare care nu au studiat cel puţin 4 ani limba română și nu doresc să urmeze cursurile Anului Pregătitor (vezi Partea I, Capitolul IV, art. 28, alin. 1) vor susţine testul de limbă română.

(4) Înmatricularea studenţilor este condiţionată de promovarea testului de limba română sau de prezentarea unui certifi cat de competenţă lingvis-tică pentru limba română (vezi Partea I, Capitolul IV, art. 28, alin. 2).

Art. 3 (1) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (cu ex-cepţia candidaţilor din statele membre ale Uniunii Europene, respectiv din statele aparţinând Spaţiului Economic European și Confederaţiei Elveţiene), în-scriși la studii pe cont propriu valutar în România, care nu au susţinut examenul de admitere, pot be-nefi cia de reducerea cu 1/3 a taxelor de școlarizare în baza rezultatelor școlare (la fi nele semestrului I sau al primului an de studii).

(2) Pentru obţinerea reducerii taxei de școlarizare sunt necesare următoarele documente: copii ale ac-telor personale (certifi cat de naștere, buletin, pașa-port), dovada originii etnice române sau a cetăţeniei române cu domiciliul în Republica Moldova sau alt stat nemembru al UE, copie a Scrisorii de Accept la studii pe cont propriu valutar, adeverinţă privind si-tuaţia școlară la fi nele semestrului I, respectiv anului I, și adresa de înaintare a instituţiei de învăţământ superior de stat din România.

(3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere și s-au califi cat pe locuri de studii cu taxă în lei, în cuantumul stabilit pentru cetăţenii români, se vor adresa instituţiilor de învăţământ superior de stat/particular acreditate pentru a confi rma faptul că acceptă să achite cheltuielile de școlarizare în lei.

CAPITOLUL II – DOSARUL DE ÎNSCRIERE

Art. 4 Dosarele de înscriere pentru studii pre-universitare/universitare de licenţă, masterat sau

doctorat se depun direct la unităţile de învăţământ preuniversitar/superior, care pot solicita și alte do-cumente specifi ce. Ulterior admiterii, instituţiile de învăţământ preuniversitar și superior vor transmite dosarele candidaţilor la sediul M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. Dosarele incomplete nu vor fi procesate.

Capitolul III – CONDIŢII DE ȘCOLARIZARE

Art. 5 Școlarizarea în învăţământul postliceal, cu taxă în lei: tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot opta pentru continuarea studiilor în învăţământul postliceal de stat/particular acreditat din România pe locuri de studii cu taxă în lei.

Art. 6 Pentru admiterea la studii universitare de licenţă se pot înscrie tinerii de origine etnică româ-nă și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi cu diplomă de bacalaureat obţinută în străinătate sau în România.

Art. 7 Pentru admiterea la studii universitare de masterat se pot înscrie absolvenţii cu diplomă de licenţă în România/alt stat membru al Uniunii Eu-ropene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene sau alt stat extracomunitar/nemembre ale UE, care au promo-vat concursul de admitere și s-au califi cat pe locuri de studii cu taxă în lei, în cuantumul stabilit pentru cetăţenii români, se vor adresa instituţiilor de învăţă-mânt superior acreditate pentru a confi rma faptul că acceptă să achite cheltuielile de școlarizare în lei.

Art. 8 Pentru admiterea la studii universitare de doctorat în instituţiile de învăţământ superior de stat/particular acreditate se pot înscrie:

(1) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi cu diplomă de licenţă și masterat – sistem Bologna în România/alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene, respectiv alt stat ex-tracomunitar/nemembre ale UE;

(2) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, absolvenţi ai în-văţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna au dreptul să participe la admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat, fără să fi absolvit ciclul studiilor universitare de masterat.

(3) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene, ciclul I și ciclul II, oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la învăţământul de zi, diplomele obţinute sunt echivalente titlului de master.

Capitolul IV – DISPOZIŢII FINALE

Art. 9 Pentru înmatricularea la studii, candidaţii prezintă actele de studii în original.

Art. 10 Transferul în primul și ultimul an de stu-dii universitare nu este posibil. Transferul de la o instituţie de învăţământ superior la alta a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, se efectuează, cu păs-trarea domeniului fundamental de ierarhizare și a domeniului de licenţă. În situaţia în care studentul se transferă de la o universitate din străinătate, aceasta trebuie să fi e recunoscută de statul român.

Art. 11 Candidaţii din ţările membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene vor prezenta la înscrierea în instituţiile de învăţământ superior și/sau centrele de an pregătitor, atât actele originale și copiile traduse și legalizate ale acestora, cât și formularul E106, în vederea obţinerii permisului de ședere în România.

Art. 12 La admiterea în toate ciclurile de studii universitare pot candida și cetăţenii statelor mem-bre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei El-veţiene, în aceleași condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare. Recunoașterea studiilor efectuate de către aceștia în afara României se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul M.E.C.T.S., înainte de înscrierea candidaţilor la concursul de admitere, fi ecare candidat având obligaţia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoaștere a studiilor.

de admitere înregistrează cazurile speciale ivite în urma admiterii; în data de 10 august, Inspectoratul Școlar al Judeţului Iași afișează listele fi nale cu admișii în clasa a IX-a la licee din România, care vor fi postate și pe site-ul M.E.C.T.S.: www.edu.ro/relatii internationa-le/romanii de pretutindeni.

(2) Pentru învăţământul supe-rior de stat acreditat – până la 01 octombrie, după cum urmează:

a) Misiunilor diplomatice ale României din Republica Moldova, respectiv din Chișinău, Bălţi și Cahul, prin intermediul Ministe-rului Afacerilor Externe – Unitatea Publicaţii și Programe pentru Românii din Străinătate;

b) Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din sub-ordinea Guvernului României;

c) Instituţiilor de învăţământ universitar de stat primitoare;

d) postate pe site-ul M.E.C.T.S.: www.edu.ro/relatii internationa-le/romanii de pretutindeni.

SECŢIUNEA III.SECŢIUNEA III.ȘCOLARIZAREA ÎN ROMÂNIA ȘCOLARIZAREA ÎN ROMÂNIA

A TINERILOR DE ORIGINE A TINERILOR DE ORIGINE ETNICĂ ROMÂNĂ ȘI A ETNICĂ ROMÂNĂ ȘI A

CETĂŢENILOR ROMÂNI CU CETĂŢENILOR ROMÂNI CU DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE*DOMICILIUL ÎN STRĂINĂTATE*

Capitolul I – ÎNSCRIEREA

CANDIDAŢILOR

Art. 14 Înscrierea candidaţilor la concursul de ocupare a locurilor subvenţionate de la buget (cu bur-să/fără bursă) se realizează prin preselecţia candidaţilor pentru studii preuniversitare și universi-tare de licenţă, respectiv prin con-curs pentru studii universitare de masterat, rezidenţiat și doctorat, pe baza dosarului de înscriere.

Art. 15 (1) Preselecţia candida-ţilor se realizează din rândul tine-rilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în alte state, respectiv din categoria românilor de pretutindeni: „a) persoanele aparţinând minori-tăţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit; b) românii emigranţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora; c) precum și cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în străinătate”, con-form prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 10/2008, aprobată prin Legea nr. 190/2008 și ale Legii nr. 270/2011.

(2) Candidaţii pe locurile de studii ca bursieri ai statului român vor face dovada originii etnice române prin documente justifi -cative și o declaraţie pe proprie răspundere, pe baza voinţei liber exprimate, că își asumă identita-tea culturală română.

(3) În ţările în care românii nu sunt recunoscuţi ca minoritate, atestarea originii etnice române a candidaţilor se poate face prin documente justifi cative și o de-claraţie pe proprie răspundere, pe baza voinţei liber exprimate, cu respectarea condiţiilor prevă-zute de Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, că își asumă identitatea culturală română, indiferent de denumirea folosită în statul de cetăţenie sau reședinţă pentru desemnarea mi-norităţii sau comunităţii respec-tive și că posedă cunoștinţe de limba română corespunzătoare, conform prevederilor art. 5, alin. 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/2008, aprobată prin Legea nr. 190/2008.

Declaraţia mai sus-menţionată se efectuează la sediul misiunii diplomatice sau ofi ciului consular al României din statul de cetăţenie sau reședinţă, cu sprijinul Depar-tamentului pentru Românii de Pretutindeni, conform prevede-rilor art. 5, alin 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 10/2008, aprobată prin Legea nr. 190/2008. Modelul declaraţiei și modalitatea de cer-tifi care sunt prevăzute în anexa Legii nr. 299/2007.

Adeverinţa eliberată de Depar-tamentul pentru Românii de Pre-tutindeni va fi prezentată Comisiei Mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. după întocmirea listei candidaţi-lor propuși pentru admitere. La declaraţia pe propria răspundere, este necesară atașarea unor docu-mente justifi cative prin care este atestată originea etnică română.

(4) Condiţiile de eligibilitate sunt:

a) depunerea dosarului de concurs în termenul stabilit;

b) existenţa actelor doveditoa-re la dosar.

(5) Criteriile de preselecţie sunt:

a) respectarea condiţiilor de eligibilitate;

b) originea etnică română a candidaţilor.

(6) Preselecţia se realizează astfel:

a) interviu cu candidatul, pe baza ofertei de locuri a instituţi-ilor de învăţământ preuniversitar și superior de stat din România, pentru care acesta poate opta;

b) verificarea dosarului de înscriere de către Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P., la se-diile misiunilor diplomatice ale României din ţările de origine ale candidaţilor.

(7) Preselecţia pentru tinerii de origine etnică română și ce-tăţenii români cu domiciliul în străinătate, se realizează prin verifi carea dosarului de înscriere de către Comisia Mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P., excepţie făcând candidaţii din Republica Ucraina, care vor transmite dosarele, prin poștă, cel mai târziu până la data de 31 iulie, la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale și Europene (Str. G-ral Berthelot nr. 30, sector 1, București, RO-010168).

Notă: Candidaţii din Republica Ucraina vor depune dosarele fi e la misiunile diplomatice ale Ro-mâniei la Cernăuţi și Odesa, fi e le vor transmite, prin poștă, la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului – Direcţia Generală Relaţii Internaţionale și Europene (Str. G-ral Berthelot nr. 30, sector 1, București, RO-010168).

(8) Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să candideze pe locuri de studii preuniversitare/studii uni-versitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, vor depune până la data de 23 iulie, dosarele de candidatură, la sediile misiunilor diplomatice ale României din străinătate.

(9) Pentru candidaţii din statele în care adeverinţa de bacalaure-at se emite ulterior datei de 23 iulie, completarea dosarelor de candidatură cu diploma de baca-laureat/adeverinţă de promovare a examenului de bacalaureat se prelungește până la data de 03 septembrie.

(10) Nu se admite depunerea de noi dosare după termenul limi-tă de 23 iulie, ci numai completa-rea celor deja depuse cu diplomă de bacalaureat pentru ţările unde eliberarea acesteia are loc după data menţionată.

Art. 16 Responsabilităţile misi-unilor diplomatice ale României:

(1) Misiunile diplomatice ale României vor face cunoscute în cadrul comunităţilor românești, indiferent de etnonimul folosit, conform prevederilor Legii nr. 299/2007, modifi cată prin O.U.G. nr. 10/2008 și aprobată prin Le-gea nr. 190/2008, următoarele date:

a) condiţiile și posibilităţile de școlarizare, în calitate de bursieri ai statului român, a tinerilor de origine etnică română și a cetă-ţenilor români cu domiciliul în străinătate, pe locurile oferite în instituţiile de învăţământ din Ro-mânia, prin popularizarea ofertei statului român;

b) modelul de cerere de înscri-ere la concurs;

c) grafi cul/programul de primi-re a dosarelor candidaţilor.

(2) Misiunile diplomatice ale României din străinătate preiau și verifică dosarele tinerilor de origine etnică română și a cetă-ţenilor români cu domiciliul în străinătate, urmând ca acestea să fie transmise prin poștă sau pe canale diplomatice, astfel încât să fi e recepţionate de către M.E.C.T.S. până la data de 31 iulie (data poștei).

(3) Comisia mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. are următoarele atribuţii pentru Republica Alba-nia, Republica Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Serbia:

a) realizează preselecţia can-didaţilor, în conformitate cu prevederile articolului 11 din Ho-tărârea Guvernului nr. 689/1994, cu modificările și completările ulterioare;

b) rezolvă contestaţiile care pot să apară la depunerea dosarelor;

c) întocmește listele candida-ţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor.

(4) Dosarele de înscriere pentru studii universitare de masterat, rezidenţiat sau doctorat se depun direct la unităţile organizatoare de studii de masterat, rezidenţiat sau doctorat, care pot solicita și alte documente specifi ce.

*Sintagma “în străinătate”, folosită la Secţiunea III, se referă la candida-ţii din Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Macedonia, Re-publica Serbia, Republica Ucraina, Republica Ungară și Diaspora.

Capitolul II – DESFĂȘURAREA ADMITERII PENTRU OCUPAREA LOCURILOR

SUBVENŢIONATE DE STAT

Art. 17 Organizarea admiterii în ciclul liceal:

(1) Admiterea la studii preu-niversitare a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străină-tate se face respectând legislaţia naţională în vigoare.

(2) Dosarul cu actele de studii pentru înscrierea în învăţământul preuniversitar/universitar a ro-mânilor de pretutindeni pe locuri cu bursă, se depune individual la sediul misiunilor diplomatice ale României din ţările de reședinţă ale candidaţilor, în perioadele stabilite prin Grafi cul activităţilor Comisiei mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. și ale misiunilor diplomatice ale României.

(3) Dosarul cu acte de studii pentru înscrierea la studii în învă-ţământul preuniversitar pe locuri fără bursă se face pe baza opţiunii părinţilor/tutorelui legal (în cazul elevului minor), și se depune la inspectoratul școlar judeţean/al municipiului București, pe raza căruia se afl ă unitatea de învă-ţământ, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului conducerii unităţii de învăţământ. Tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străină-tate, absolvenţi ai clasei a VIII-a din România, care nu doresc să participe la preselecţia compu-terizată pentru ocuparea unuia din locurile oferite cetăţenilor români în învăţământul liceal, pot studia pe locuri cu scutire de taxe școlare, în limita locurilor oferite de statul român, dacă media lor de admitere este cel puţin ega-lă cu media ultimului admis la specializarea pentru care solicită înscrierea.

(4) Inspectoratul școlar jude-ţean/al municipiului București transmite dosarele la M.E.C.T.S. - D.G.R.I.E. pentru aprobare. In-spectorul școlar judeţean/al mu-nicipiului București își asumă deplina responsabilitate pentru transmiterea dosarelor solicitan-ţilor. Dosarele incomplete nu vor fi procesate.

Art. 18 Organizarea admiterii la studii universitare de licenţă:

(1) Ocuparea locurilor subven-ţionate se realizează prin concurs, în ordinea descrescătoare a medi-ilor candidaţilor, pe universităţi/domenii fundamentale de ierar-hizare /domenii de licenţă.

(2) Admiterea tinerilor de origi-ne etnică română și a cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate se face în ciclul I de studii universi-tare (licenţă) pe baza criteriilor de preselecţie/admitere ale Comisiei mixte M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P.

(3) După analizarea dosarelor, Comisia Mixtă M.A.E. - M.E.C.T.S. - D.R.P. procedează la selecţia candidaţilor după următoarele criterii:

a) Performanţele școlare deo-sebite: participarea la concursuri internaţionale;

b) Media de absolvire a liceului (MA);

c) Opţiunile candidaţilor;d) Numărul locurilor reparti-

zate pe ţări.(4) Admiterea se realizează în

ordinea descrescătoare a mediei generale (MGA) de admitere, în funcţie de numărul de locuri alocate.

Media generală de admitere (MGA) se calculează după urmă-toarea formulă:

(0,9 x MA)+(0,1 x Bdom)=M.G.A.

MA = M lic + M bac /2

reprezintă media de absolvire, care se calculează cu două zecima-le, fără rotunjire;

Unde:- M lic = media generală a anilor

de liceu; - M bac = media examenului de

bacalaureat; - MA =media de absolvire.0,90 și 0,1 sunt coefi cienţi pro-

centuali aplicaţi pentru:- media de absolvire (M bac);- domeniul de licenţă (Bdom).(5) În cazul unor medii egale

(MG), departajarea se face ţinân-du-se cont de media anilor de

studii.(6) Bonifi caţia (Blb) se acordă

astfel:a) pentru studii liceale efec-

tuate în limba română: Blb = 10 puncte.

b) pentru studii liceale efectua-te în alte limbi: Blb = 8 puncte.

(7) Pentru candidaţii cu rezul-tate excepţionale din Republica Macedonia care, în conformitate cu legislaţia naţională, nu mai susţin examenul de bacalaureat, media generală de admitere se calculează ţinând cont de media anilor de studii.

(8) Candidaţii declaraţi admiși la studii universitare de licenţă ca bursieri ai statului român se vor adresa instituţiilor de învăţământ superior pentru înscriere, ulterior transmiterii la sediul misiunilor diplomatice a României din stră-inătate a ordinului ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului de înmatriculare la studii.

Art. 19 Organizarea admiterii la studii universitare de masterat:

(1) Admiterea la studii univer-sitare de masterat, ca bursieri ai statului român, a românilor de pretutindeni, absolvenţi cu diplomă de licenţă în România/alt stat membru al Uniunii Eu-ropene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene se rea-lizează prin concurs organizat de către instituţiile de învăţământ superior de stat, conform me-todologiei proprii de admitere, în aceeași perioadă cu cetăţenii români, pe locurile subvenţio-nate și repartizate de M.E.C.T.S. în acest scop.

(2) Sunt eligibile programele de studii universitare de master, aprobate de A.R.A.C.I.S. -M.E.C.T.S., conform prevederilor legale.

Art. 20 Organizarea admiterii la studii universitare de doctorat.

Admiterea la studii univer-sitare de doctorat, ca bursieri

ai statului român, a românilor de pretutindeni, absolvenţi de studii universitare de licenţă și masterat, absolvenţi de studii de licenţă și masterat – ciclul Bolog-na în România/alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elve-ţiene, se realizează prin concurs, organizat de către universităţi în aceeași perioadă cu candidaţii români, în conformitate cu me-todologia proprie de admitere a fi ecărei instituţii de învăţământ superior, pe locurile subvenţio-nate și repartizate de M.E.C.T.S. în acest sens.

Art. 21 Organizarea admiterii la studii universitare de reziden-ţiat:

(1) Admiterea la rezidenţiat, ca bursieri ai statului român, a tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domi-ciliul în străinătate, absolvenţi de studii de licenţă în România sau alt stat membru al Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confederaţiei Elveţiene se re-alizează prin concurs, organizat de Ministerul Sănătăţii în aceeași perioadă și condiţii cu cetăţenii români, conform „Metodologiei privind organizarea Concursului naţional de rezidenţiat” valabilă pentru anul curent, elaborată de Ministerul Sănătăţii.

(2) Repartizarea pe specialităţi de către M.E.C.T.S. pentru tinerii de origine etnică română și ce-tăţenii români cu domiciliul în străinătate se face ţinând cont de obţinerea punctajului minim de promovare a concursului naţional de rezidenţiat obţinut de cetăţenii români/UE, declaraţi admiși la specialitatea medicală, indiferent de centrul universitar în care s-a susţinut testarea. Dosarele se depun direct de către candidaţi la universitatea/universităţile desemnată/e de Ministerul Să-nătăţii.

(3) În situaţia în care un can-didat, absolvent cu diplomă de licenţă în domeniul medical din România /UE obţine punctajul mi-nim de promovare a concursului naţional de rezidenţiat, dar nu se încadrează în baremul corespun-zător specializării pentru care a optat, atunci acesta va fi repartizat la specializarea medicală cu cel mai mic punctaj, în limita locurilor disponibile.

Capitolul III – REZULTATELE SELECŢIEI (ADMITERII) ȘI ÎNMATRICULAREA

STUDENŢILOR

Art. 22 (1) Începând cu data de 24 septembrie a.c., pe site-ul M.E.C.T.S. vor fi postate listele can-didaţilor declaraţi admiși la studii universitare de licenţă, ca bursieri ai statului român, pe locurile sub-venţionate de stat.

(2) Pe baza admiterii com-puterizate, listele cu rezultate-le candidaţilor admiși la studii universitare de licenţă vor fi comunicate, spre diseminare, instituţiilor abilitate, instituţiilor de învăţământ superior/centre-lor de an pregătitor ș.a., inclusiv Ministerului Afacerilor Externe și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guver-nului României până la data de 28 septembrie a.c.

(3) Listele cu rezultatele cetă-ţenilor de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinăta-te, admiși la concursul naţional de rezidenţiat se vor posta pe site-ul www.edu.ro/relatii internationale/romanii de pre-tutindeni, repartizarea urmând a se realiza de către M.E.C.T.S. conform ”Metodologiei privind organizarea Concursului naţi-onal de rezidenţiat”, valabilă pentru anul curent (2012-2013), elaborată de către Ministerul Sănătăţii.

Capitolul IV – ASIGURAREA CUNOAȘTERII LIMBII ROMÂNE PENTRU

CANDIDAŢII ADMIȘI

Art. 23 Pentru învăţământ preuniversitar: tinerii de origine etnică română și cetăţenii ro-mâni cu domiciliul în străinătate benefi ciază de sprijin din partea unităţilor de învăţământ preuni-versitar de pe raza judeţului în care studiază pentru învăţarea limbii române.

Art. 24 (1) Pentru studii univer-sitare de licenţă – Ciclul I: Pentru învăţarea limbii române, tinerii de origine etnică română și cetăţenii români cu domiciliul în străinăta-te, înscriși la studii universitare de licenţă și care nu au studiat în limba română, urmează „Anul Pregătitor”, în aceleași condiţii fi nanciare în care au fost admiși la studii în ciclul I de licenţă.

(2) După promovarea „Anului Pregătitor”, tinerii vor continua studiile universitare de licenţă la instituţiile de învăţământ superior de stat la care au fost admiși.

Art. 25 Pentru studii universita-re de masterat/doctorat – ciclurile II, III.

Candidaţii la studii universitare de masterat/doctorat care nu cunosc limba română vor urma ciclul de studii pregătitoare la instituţia de învăţământ superior organizatoare de masterat/docto-rat. Durata studiilor pregătitoare este de 1 semestru.

Art. 26 (1) Candidaţii la studii universitare care nu au studiat cel puţin 4 ani limba română și nu doresc să urmeze cursurile Anului Pregătitor, precum și cei care nu au studiat limba română, dar o cunosc, susţin testul de lim-bă română. Studiile universitare cu fi nanţare din partea statului român se desfășoară exclusiv în limba română.

(2) Înmatricularea studenţilor este condiţionată de promovarea testului de limba română sau de prezentarea unui certificat de competenţă lingvistică pentru limba română, eliberat de insti-tuţii abilitate de M.E.C.T.S.

(3) În caz de nepromovare a testului de limbă română candida-tul își pierde locul de studii.

Capitolul V – ALTE

DISPOZIŢII

Art. 27 Prezentarea de date false atrage după sine anularea preselecţiei/concursului pentru candidaţii respectivi.

Art. 28 Dosarele de înscriere incomplete nu se vor lua în con-siderare.

Art. 29 Candidaţii pentru studii universitare de licenţă care iniţial au fost admiși la o specializare și se află în anul pregătitor pot opta pentru o altă specializare numai printr-un nou concurs, după absolvirea anului pregătitor. În cazul nepromovării noului con-curs de admitere, aceștia își pot continua studiile în baza aprobării anterioare.

Art. 30 Pentru studii univer-sitare de masterat, rezidenţiat și doctorat, locurile subvenţionate de stat sunt alocate global, pe instituţii de învăţământ supe-rior.

Art. 31 Candidaţii din ţările membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European și ai Confe-deraţiei Elveţiene vor prezenta la înscrierea în instituţiile de învăţă-mânt superior și/sau centrele de an pregătitor, atât actele originale și copiile traduse și legalizate ale acestora, cât și formularul E106, în vederea obţinerii permisului de ședere în România.

Art. 32 Statutul de bursier al statului român se acordă numai tinerilor de origine etnică română și a cetăţenilor români cu domici-liul în străinătate, care nu deţin buletin de identitate românesc/carte de identitate românească și/sau domiciliu stabil România.

PARTEA a II-a – NEBURSIERI AI STATULUI ROMÂN

29 IUNIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Nu merită să ai libertate, dacă această libertate nu

include şi libertatea de a face greşeli”.

Mahatma Gandhi

G`ndul s=pt=m`nii

Leo BUTNARULeo BUTNARUCALEIDOSCOP

29 iunie EvenimenteEvenimente120: O diplomă militară descoperită la Poro-

lissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj) menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus

1400: Începutul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova (până 1 ianuarie 1432); Alexandru cel Bun a consolidat statul pe plan extern și intern, a aplanat confl ictul cu Patriarhia din Constantinopol, care a recunoscut Mitropolia de la Suceava (1401), a înfi inţat episcopiile din Roman și Rădăuţi și a clădit mănăstirile Moldo-viţa și Bistriţa

1521: Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașo-vului; scrisoarea, datată 29 iunie 1521, reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone care s-a păstrat

1613: Teatrul londonez „Globe” arde în timpul unei reprezentaţii cu piesa lui Shakes-peare Henry al VIII-lea

1713: Petru I al Rusiei vizitează Moldova și face cunoștinţă cu domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir

1880: Franţa anexează Tahiti1866: Parlamentul României adoptă prima

constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.

1941: Al Doilea Război Mondial: Se sfârșește acţiunea trupelor sovietice de măce-lărire a prizonierilor în celulele lor sau prin marșuri ale morţii, acţiune iniţiată în ajunul invaziei naziste în URSS, la 22 iunie. Aproximativ 12.000 persoane (majoritatea polonezi, ucraineni și evrei) au fost uciși.

1986: Argentina câștigă Campionatul Mondial de Fotbal

1995: Navele spaţiale Atlantis (SUA) și Mir (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artifi cial care a orbitat vreo-dată în jurul Pământului

NașteriNașteri1482: Maria de Aragon, regină a Portugaliei (d.

1517)1798: Giacomo Leopardi, poet italian (d. 1837) 1819: Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor și revo-

luţionar român (d. 1852)1837: Petre P. Carp, politician român (d. 1919)1891: Petre Andrei, fi losof, sociolog, politician

român (d. 1940)1893: Demostene Botez, poet român (d. 1973)1900: Antoine de Saint-Exupéry, scriitor fran-

cez (d. 1944)1978: Nicole Scherzinger, cântăreaţă ameri-

cană

DeceseDecese1861: Elizabeth Barrett Browning, poetă brita-

nică (n. 1806)1940: Paul Klee, artist plastic elveţian (n. 1879)1987: Victor Mercea, fi zician român (n. 1924)1990: Irving Wallace, scriitor american (n. 1916)1995: Lana Turner, actriţă americană de fi lm

(n. 1921)2000: Vittorio Gassman, actor și regizor italian

de fi lm (n. 1922)2003: Katharine Hepburn, actriţă americană

(n. 1907)

SărbătoriSărbătoriZiua DunăriiZiua AfriciiRomânia – Ziua PenitenciarelorSeychelles – Ziua Independenţei

17.X.198317.X.1983O seară densă cu Emil Loteanu,

Gr. Vieru, Gheno Kalandia (poet

din Gruzia), Nicolae Sulac și Rudolf

Olșevski. Ospeţie la ultimul, apoi la

penultimul, adică Sulac. Loteanu –

fulminant, plin de vervă, informaţie

și inspiraţie, Vieru – oarecum retras,

îngândurat, conștient sau resem-

nat, trecând pe plan secund. Cică

trudește la un memoriu amplu, sfâ-

șiat de probleme. Duminică, Sulac

pleacă în Danemarca. Personalitate

mereu neîndepărtată de ingeniozi-

tatea poporului, enunţând conclu-

zii și judecăţi precise, diagnosticări

greu de parat, dure în adevărul lor

evident. A suportat o intervenţie

chirurgicală la ochi. Îngrijorat de

evoluţii imprevizibile.

2.VIII.19862.VIII.1986D’ale lui Nicolae Sulac. Într-o

dimineaţă, Sulac se plimbă pe holul

CC. Cine nu-l cunoaște pe Sulac? Se

apropie miliţianul de gardă, intere-

sându-se ce dorește cântăreţul.

– Așteaptă oleacă și ai să vezi, –

răspunde Sulac.

Apare prim-secretarul CC, pre-

zentându-se adică la serviciu. Și

dat fi ind că toţi îl cunosc pe Sulac,

îl recunoaște și mahărul.

– Bună dimineaţa, Nicolai Vasili-

evici, – îl salută secretarul. – Ce te-a

adus pe la noi?

– Mulţumesc… Ce să mă aducă?

Nevoile.

– Adică?

– Am o vorbă cu mata…

Orice ar fi avut în plan prim-

secretarul să facă la început de zi,

nu poate totuși să nu ia în seamă

prezenţa și intenţia popularului interpret.

– Ei, dacă aveţi nevoie, poftim, să intrăm până la mine.

Urcă în birou.– Da, vă ascult, Nic. Vas., – începe

secretarul.Cântăreţul:– Apoi, Simion, cum vă zice, Cuz-

mici, de-amu o să cânţi mata.– Nic. Vas., cum se poate să spu-

neţi una ca asta? Pentru că noi vă stimăm, vă iubim…

– Ap’ mă stimaţi și mă iubiţi, dar toate premiile i le daţi Mariei Bieșu. Iaca de ce, Sim. Cuzm., de azi înainte o să cânţi mata, că eu mă lepăd, nu mai urc pe scenă și radioul și tele-viziunea le dau în judecată, dacă transmit de azi înainte vreun cântec de-al meu. Gata, să nu se mai audă de Sulac, să audă de cine socotești mata…

– Păi, noi ţinem la dumneavoas-tră, vă preţuim…

… Sulac venise cu aluzia la titlul de artist al poporului din URSS… Pentru că din RSSM este deja…

Alta, cu același.În tinereţile sale, pe când era în

culmea gloriei, după un concert la sat a fost pur și simplu… răpit!

Iată cum s-a întâmplat. Un bade mai înstărit cheamă câţiva fl ăcăi, îi cinstește cu un vin zeiesc.

– Vă place? – îi întreabă.Cum să nu le placă?!– Apoi iată ce-i: aveţi din partea

mea două vedre de vin de acesta dacă faceţi ce-am să vă rog.

Flăcăilor nu le cred urechilor: sigur că sunt gata să facă fapte mari!

– Păi, mort-copt, să faceţi ca azi seară Sulac să fi e la mine în casă. Și vedrele-s ale voastre.

Flăcăii cumpănesc, chibzuiesc, găsind cel mai potrivit lucru să-l răpească pe Sulac și să-l ducă la casa gospodarului. Astfel că, spre sfârșitul concertului, după unul din cântecele sale, când se retrage în culise, Sulac se pomenește cu un sac în cap, umfl at pe sus și dus într-un ataș de motocicletă. Flăcăii îl preveniseră că nu i se va întâmpla nimic rău, așa că artistul poporului să fie cumincior și să tacă. Peste

puţin timp, motocicleta trage în curtea omului, Sulac fi ind poftit să intre în casă.

– Mata nu te teme, – îl liniștește gazda, – n-o să-ţi fi e rău la mine. Așa că te rog să ne onorezi o oră, două, mai stăm la masă, mai vorbim de una, de alta, pentru că cine n-ar vrea să te aibă de oaspete?

Masă boierească! Vinul miere, nu alta!

Gospodarul le dă fl ăcăilor vedre-le promise și-i roagă să spună pe la casa de cultură și pe unde vor mai socoti ei că Sulac este oaspetele lui badea cutare. Bun. Aceștia fac întocmai.

Pornirea întâmplării avea ur-mătoarea motivaţie: cam de vreo doi-trei ani, fata badelui era dusă cu zăhărelul de un fl ăcău din sat care nu înţelegea nici fiica, nici tatăl de ce tot amână peţitul și, fi rește, nunta. Așa că vestea pe care o răspândeau flăcăii ajunse și la urechea celui cu amânatul. Acesta vine într-un sufl et la poarta badelui la care găzduia popularul interpret de folclor. Iar prin ogradă se plimbă colo-colo fata cu pricina.

– Nină! – strigă fl ăcăul. – Da ce te plimbi tu prin ogradă?

– Că vreau, – răspunde aţâţător fata.

– Că vrei tu, nu vrei, da răspunde-mi la ce te întreb!

– Ce să-ţi răspund? Stau și eu pe afară, că tata are nu știu ce vorbă cu Sulac și nu pot să le amestec.

– Știu eu ce vorbă au ei! Am auzit, că nu-s surd! Tot amu ia mașina de cusut și mergi la mine! Ce crede el, dacă-i mare artist, se poate lega de fetele altora? Ia-ţi mașina de cusut și hai!

Deci, ca în poveste, curând se tocmi și logodna, se jucă și nunta.

14.I.198714.I.1987 Ne vizitează tot mai des Nicolae

Sulac. Îl ispitim să ne povestească din biografia sa, pe care noi o reconstituim mai mult (dar nu totdeauna corect) din cântecele sale autoreferenţiale. Mama i-a decedat în 1945, tatăl i-a trăit până în 1969. Are un frate și o soră. Un frate i-a murit de mic. Tatăl său

– bulgar. O dată strigase în câr-ciumă: „Trăiască, tovarășul Stalin!” încât mușteriii se împrăștiaseră, – că, adică, nu au fost de faţă. Este chemat la șeful de post. Soţia aces-tuia îl salvează de la urmări foarte grave. În consecinţă, i se cere să se ducă la biserică și să jure în faţa altarului să nu aibă parte de soţie și copii, dacă minte că nu a strigat ceea ce se spusese că a strigat. Pe urmă așa și zicea badea Vasile, că de atâta i s-a destrămat familia, pentru că a jurat strâmb. Detaliu: când vin jandarmii să-l ia la post, nea Vasile nu se pierde cu fi rea, întrebându-i cam ce dispoziţie are șeful. Unul îi răspunde: „Cum să-ţi spun, bădie? Înainte de a ne trimite după mata, ne aliniază și, din senin, ne arde câte o pereche de palme, apoi ne spune ce avem de făcut”. Clar!

Tatăl le povestea copiilor atâtea lucruri despre Rusia, încât Nicolae, la cei 7-8 ani ai săi, chiar caută să afl e cam în ce parte o fi ea, Rusia, pământ al făgăduinţei, pentru ca seara să se culce cu faţa spre ea. Naivitate infantilă în amestec cu religiozitatea.

Vin sovieticii. Nea Vasile știe o brumă de carte și e ales un fel de mai-mare pe sat. Se cere pâine de la populaţie. Oamenii mai ascund câte ceva. Mai-marele dă și infor-maţii, că ce-a putut să se ia, deja s-a și luat. Un alt grup, de verifi care, ca-

ută peste tot. Găuresc cu vergele de fi er ariile. La cineva, pentru care Su-lac se pusese chezășie că a dat tot ce-a avut, se găsește o groapă cu grâne. Mai-marele este ameninţat de upolnomocenâi că va fi dat pe mâna tribunalului militar sovietic. Vasile Sulac își zice să fugă, să se as-cundă. Era cam prin 1946. Își adună copiii în bordeiul său și îl sfătuiește pe cel mai mare, Nicolae, să-i ia pe ceilalţi și să se ducă să doarmă la sovietul sătesc, pentru că tata nu poate să rămână mai mult, au să-l împuște. Iar de la soviet o să nimerească mai ușor la casa de copii. Mai târziu, se arată tatăl și își ia odraslele de la orfelinat. Ajunge în Gura Galbenei, Cimișlia, unde se căsătorește cu o săteancă de acolo. Nicolae zice că nu peste mult timp a murit și mama lor de-a doilea, tatăl mai trăiește pe la două femei (Lodic Olărescu știe câte ceva, el fi ind din Gura Galbenei și satul vorbește), apoi dispare. Mai bine zis, își ia odraslele și se stabilește undeva la periferia Chișinăului, lucrând la o casă pentru un militar oarecare. Vara, cum putea, Nicolae-copilul își ajuta tatăl la construcţie. Trăiau într-o colibă acoperită cu carton gudronat. Toamna, tatăl îi aduce la Chișinău, iar el dispare. Nicolae, care să fi avut 14-15 ani, vine la o casă pentru copii, arătându-și fra-tele și sora, spunând că i-a găsit un-deva prin mahala. Astfel, „străinii”

sunt luaţi la casa de copii. Pentru un sutar-două bani vechi, Nicolae pleacă la tăiat pădure în adân-cul Rusiei. De acolo – armata. Pe urmă – capela corală „Doina”, apoi ansamblul de tineret condus de Lucian Cocea. Tatăl său se oploșise undeva pe la Nistru, poate chiar în satul Tașlâc. Zice: „A fost la un singur concert al meu, la Coșniţa”. Tatăl îl vizita, pe când el, cântăreţul, locuia la căminul fi larmonicii. Cazul amuzant, din 1961, când zburase în cosmos Gagarin. Tatăl său: „Ei da! Ce spuneţi voi? Parcă românii sunt proști să le dea rușilor racheta ceea? Pe naiba!”

Când ne trece pragul, Sulac își cere scuze pentru deranj, pentru că în altă parte, zice, nu are unde se duce, deoarece pretutindeni nu sunt decât proști, iar colectivul nostru redacţional e bravo, deștept etc. Ei da! Măguleli! Ne aduce și o… proză. Trebuie să i-o citesc.

5.VII.-9.VIII.19875.VII.-9.VIII.1987Iar mai înainte, pe 1 iulie, avuse-

se loc seara televizată a lui I. Druţă. De două ori la televiziune, o dată la radio extrase din dialogul cu sala – publicate în „LA”. Lucruri care păreau să nu mai poată fi spuse niciodată aici, la noi.

Ion Druţă ne invită la restau-rantul „Butoiaș”. Suntem vreo 20 de scriitori, plus Nicolae Sulac. Vibrant.

D’ALE LUI NICOLAE SULAC (1936-2003)D’ALE LUI NICOLAE SULAC (1936-2003)(Pagini de jurnal)

Institutul Cultural Român din Londra organizează 22 de eve-nimente în următoarele două săptămâni, ca primă parte a programului românesc din timpul Olimpiadei Culturale. În cadrul programului românesc din timpul Olimpiadei Culturale, unii dintre cei mai cunoscuţi artiști români vor fi prezenţi în capitala Regatu-lui Unit.Potrivit Mediafax, arhitectul Vlad Tenu ex-

pune până pe 3 august la Central Saint Martins (Granary Building). Lucrarea sa, o sculptură-in-stalaţie intitulată “Complexitate minimală” este creată din 2.368 de bucăţi de aluminiu tăiate cu laserul. Proiectul a câștigat concursul de design și fabricaţie digitală Repeat în 2010, organizat de Tex-Fab în Houston, Texas, fi ind selectat dintr-o serie de 95 de propuneri, iar în 2012 a primit premiul pentru Divine Detail, acordat de Archi-tectural International Association din Houston.

Artiștii Dan și Lia Perjovschi susţin ateliere timp de trei zile (27-29 iunie) la Wide Open School, la Hayward Gallery, unul dintre cele mai prestigioase spaţii expoziţionale din Londra. Este pentru prima dată când doi români se alătură unui grup de o sută de artiști din peste 40 de ţări pentru un proiect care își propune să abordeze problemele societăţii contemporane. Dan și Lia Perjovschi se afl ă astfel alături de nume sonore ale artei contemporane internaţionale precum Tracey Emin, Thomas Hirschhorn, Isaac Julien, Aleksandra Mir, Song Dong și Marlene Dumas.

Poeta Doina Ioanid participă, timp de trei zile (28-30 iunie) la cel mai important festival de poezie din Marea Britanie, Poetry Parnassus, des-fășurat la Southbank Centre, pe malul Tamisei.

“FLUX - Video Reconstruction of the Urban Perspective”, un proiect al artiștilor vizuali Ioana Marinescu și Tapio Snellman, ce documentează viaţa din carierele olimpice londoneze, va fi pro-iectat pe 1 iulie, pe una dintre clădirile-emblemă din East End – Dray Walk Gallery, de la The Old Truman Brewery.

Doi Hamlet remarcabili dintre actorii care au interpretat acest rol, Ion Caramitru și Michael Pennington, susţin un recital extraordinar din poezia lui Shakespeare pe scena renumitului Kings Place pe 2 iulie.

Prima piesă românească prezentă la Festivalul Internaţional de Teatru de la Londra în ultimii 20 de ani, “20/20”, de Gianina Cărbunariu, va avea reprezentaţii pe 4, 5 și 6 iulie la Plathform Theatre.

Coregraful și regizorul Arcadie Rusu va susţine două spectacole pe scena Big Dance Festival, cel mai mare eveniment londonez de gen, pe 5 și 7 iulie, în urma colaborării cu English National Ballet.

Regizoarea Ioana Păun debutează la Theatre Royal Standford East (7-11 iulie), cu o montare provocatoare – “Muncitor Eng. Worker”.

Programul evenimentelor românești din ca-drul Olimpiadei Culturale de la Londra (21 iunie - 9 septembrie), intitulat ROlympics, este realizat în parteneriat cu importante instituţii britanice – Southbank Centre, British Library, Opera Holland Park, Teatrul Regal Stratford East, Kings Place – și integrat marilor evenimente culturale londoneze – London Festival, Big Dance Festival, London International Theatre Festival, Poetry Parnassus, Wide Open School, London Festival of Architec-ture, River of Music, Thames Festival.

Mai multe detalii pe secţiunea site-ului ICR Londra dedicată special evenimentelor ro-mânești din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra se regăsesc pe http://www.icr-london.co.uk/rolympics.

Pe 21 iunie 2012, în incin-ta Pinacotecii din Bălţi a fost inaugurată expoziţia de fotografi i „Descope-riri arheologice din Ger-mania”. Expoziţia a fost concepută de profesorul Svend Hansen, director al Eurasien Abteilung de la Institutul Arheologic Ger-man (Deutsches Archäo-logisches Institut - Berlin) și reprezintă o invitaţie la descoperire a universu-lui arheologic din vestul Europei Centrale. Până în prezent, expoziţia a fost

expusă în mai multe orașe din Româ-nia – Iași, Galaţi, Cluj, Sibiu, Alba Iulia – ajungând și în Republica Moldova, la Muzeul Naţional de Arheologie și

Istorie a Moldovei din Chișinău și la

Pinacoteca din Bălţi.

Expoziţia prezintă 45 de obiecte

de o valoare deosebită pentru arheo-

logia Germaniei. Cel mai vechi obiect

din expoziţie este un topor de mână

din epoca de piatră, iar cele mai noi

obiecte aparţin Evului Mediu timpu-

riu. Imaginile expuse aici reprezintă

diferite stiluri de prezentare fotogra-

fi că a unor descoperiri. Ele ne arată

că descoperirile arheologice nu fac

doar obiectul unor clasifi cări știinţifi ce

seci, ci pot fi contemplate din diferite

unghiuri de vedere.

Fiecare descoperire ilustrată în

aceste fotografi i reprezintă în parte

o situaţie istorică proprie și specifi că.

Expoziţia poate fi văzută la Pinacote-

ca din Bălţi între 21 iunie și 15 iulie

2012.

La deschiderea expoziţiei a parti-

cipat atașatul cultural al Ambasadei

Germaniei în Republica Moldova, K. F.

Buschendorf, viceprimarul mun. Bălţi

și directorul general al Muzeului Naţio-

nal de Arheologie și Istorie a Moldovei,

Eugen Sava.

EVENIMENT

Olimpiada Culturală de la Londra: Peste 20 de evenimente româneşti, în două săptămâni

EXPOZIŢIE

„Descoperiri arheologice din Germania” expuse la Bălţi

Duminică, 24 iunie, la Ho-rești, raionul Fălești, a avut loc Festivalul-concurs Naţi-onal „La izvorul Osoiencelor”. Evenimentul, ajuns la a doua ediţie, s-a desfășurat pentru prima dată în 2010 și își pro-pune scoaterea din anonimat și promovarea ansambluri-lor de familie, interpreţilor vocali și instrumentiștilor; susţinerea libertăţii de cre-aţie a tinerelor talente în domeniul muzicii folclorice; valorifi carea și promovarea tradiţiilor strămoșești; culti-varea sentimentelor de res-pect și preţuire a tezaurului folcloric, păstrarea tradiţiilor din zona folclorică de la baștină; perfecţionarea măiestriei interpre-tative; îmbogăţirea repertoriului ansamblurilor de familie; promovarea meșteșugurilor artistice.

La ediţia din acest an a Festivalului-concurs Naţional „La izvorul Osoiencelor” au participat 13 dinastii de familie din diferite zone ale Mol-dovei. De asemenea, mai mulţi meșteri populari și-au expus lucrările în casa-muzeu amenajată de surorile Osoianu.

Mai bine de patru ore, cât a durat concursul, în

scenă s-au perindat artiști din diferite generaţii, dând onorul folclorului autentic. Premiul Mare al Festivalului l-a obţinut familia Popescu din Tartaul, Cantemir. Participanţii au primit diplome de exce-lenţă, iar mai multe dinastii s-au ales cu menţiuni și premii speciale acordate de organizatori și de susţinătorii evenimentului.

Festivalul s-a încheiat cu un emoţionant recital al surorilor și verișoarelor Osoianu, iar Horăștiul a rămas cu porţile larg deschise în așteptarea celei de-a III-a ediţii a festivalului.

FOLCLORUL AUTENTIC LA EL ACASĂ

Horeştiul ne primeşte „La izvorul Osoiencelor”

TABLOUCafeaua i-a asigurat un loc

în Cartea RecordurilorCel mai mare tablou din boabe de cafea a fost realizat în Rusia și a intrat în Cartea Recordurilor. Pentru a-l realiza, sculp-torul și regizorul Arkadi Kim a folosit în jur de un milion de boabe de cafea.Tabloul, expus în Parcul Gorki din Moscova, se numește «Tre-

zire» și reprezintă faţa unei femei și o ceașcă de cafea. Lucrarea măsoară 30 de metri pătraţi, iar pentru a o realiza, artistul a folosit în jur de 180 de kilograme cafea boabe.

Acest tablou este cu 5 metri pătraţi mai mare decât preceden-tul, care fi gura în Cartea Recordu-rilor. Acesta fuse-se realizat de un artist din Albania și se numea «O lume, o familie, un bob de cafea».

29 IUNIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Unul dintre condamnaţi este o fostă victimă a trafi canţilor, care a preluat afacerea după ce capii reţe-lei, rusul Oleg Siviţki și italianul An-drea Pasquini, au fost arestaţi. Aceș-tia s-au ales cu 21 de ani de detenţie fi ecare.

Moldovenii care au ajutat străinii să-și racoleze victimele, Stanislav Șe-vcenko, în vârstă de 40 de ani, și Nico-lae Cănăţui, de 21 de ani, au fost con-damnaţi la 18 și, respectiv, 11 ani de privaţiune de libertate. Cel mai tânăr inculpat, Mihail Bideac, are 19 ani. El va sta în închisoare 10 ani, pentru că nu atinsese majoratul în momentul în care a comis infracţiunea. Sentin-ţele au fost pronunţate pe 29 mai de către Judecătoria Centru și pot fi ata-cate la Curtea de Apel.

„Peştele”, condamnat în baza probelor unei investigaţii jurnalisticeMihail Bideac a fost reţinut de

poliţia de la Chișinău în septembrie 2011, la o lună de la publicarea in-vestigaţiei ”Ucigașii de îngeri. Dem-nitar UE printre membrii unei reţele de pedofi lie”. Lucrarea a fost realiza-tă de reportera Centrului de Inves-tigaţii Jurnalistice, Olga Ceaglei, în colaborare cu Andrei Aștefănesei de la Ziarul de Iași, și demonstra că o reţea de trafi canţi de copii, decla-rată de organele de drept anihilată, continua să activeze. Acţionând cu camera ascunsă, jurnaliștii au reușit să „închirieze” de la „peștele” Mihail Bideac un băiat din Chișinău, în vâr-stă de 15 ani, la preţul de 55 de euro pentru o noapte.

„În urma informaţiilor operative parvenite din partea jurnaliștilor a fost pornită urmărirea penală pe acest caz. Au fost identifi cate două victime”, declara în septembrie 2011

Elena Cazacov, procuror în cadrul Secţiei de Combatere a Trafi cului de Persoane.

„Copiii au ajuns pe mâna reţelei fără să își dea seama. Bărbaţii știau cum să se apropie de ei și ce să le ofere. Ca să-i ademenească, au fost folosite necesităţile elementare ale unui copil. De exemplu, celor care își doreau o carieră în sport li se promi-tea că vor fi ajutaţi. Erau amăgiţi și atrași cu tot felul de cadouri, hrană, îmbrăcăminte, jocuri”, susţine Na-talia Bairam, avocata care a repre-zentat în instanţă interesele a șase victime cu vârstele cuprinse între 12 și 14 ani. Procurorii susţin că, în total, ar fi vorba de aproximativ 150 de victime. Acestea erau racolate de multe ori prin intermediul reţelelor de socializare, în internet-café-uri sau direct în stradă.

Turismul sexual, promovat deschis pe internetRusul Oleg Sivitski, în vârstă de 44

ani, care deţine și cetăţenia Norvegi-ei, a creat o pagină web în limba en-gleză, gaymoldova.livejournal.com, pentru a promova deschis turismul sexual în Republica Moldova. Acest site oferea „pachete turistice” pentru străinii de orientare homosexuală, care aveau ca destinaţii orașele: Chi-șinău, Tiraspol și Odesa, pentru 10 zile, 7 zile și, respectiv, 4 zile. Preţul pachetelor varia între 285 de euro și 800 de euro, în funcţie de durata sejurului.

De fapt, site-ul oferea acces la po-zele a peste 40 de băieţi, care erau trimiși să însoţească străinii pe toa-tă perioada așa-zisului tur turistic pentru doar 100 de euro, indiferent de durata turului. Din acești bani, victima primea între 150-500 de

lei. „Străinii aveau acces la fotogra-fi ile și pseudonimele minorilor. Așa își selectau băieţi. Apoi contactau norvegianul, care le aranja întâlniri cu minorii la Chișinău”, a precizat, în martie 2011, procurorul Eduard Bu-lat, șeful Secţiei Combaterea Trafi cu-lui de Fiinţe Umane.

După pronunţarea sentinţei, Oleg Sivitski a acuzat organele de drept de la noi că ar fi fabricat acest dosar. „Cum poate fi explicat faptul că cinci oameni diferiţi au fost așezaţi pe o singură bancă a acuzării, pe un sin-gur dosar? Nu port nici o vină. Am fost nedreptăţit și hărţuit. Justiţia de la Chișinău folosește metode sta-liniste. Au ajuns la mine pentru că îl cunosc pe italian”, s-a indignat Sivit-ski la ultima ședinţă de judecată.

Potrivit procurorilor, italianul An-drea Pasquini, în vârstă de 48 de ani, se dădea drept sponsorul unei echi-pe de fotbal pentru a racola băieţi. În realitate, el folosea copiii pentru a-și satisface cele mai ascunse fante-zii sexuale. Oamenii legii l-au reţinut chiar în momentul în care ar fi încer-cat să întreţină relaţii sexuale cu un băiat de 13 ani. „Nu a existat nici o dovadă care ar fi probat ceea ce i se incriminează, că a făcut trafi c de co-pii. El se ocupa de turismul sportiv. Aduna copii supercalifi caţi, pe care îi înmatricula în școli sportive. Nici un băiat nu a fost însă abuzat”, i-a luat apărarea clientului său avocata Taisia Cernei. Pasquini este cercetat pentru infracţiuni similare și în Italia.

Munca procurorilor, pe apa sâmbetei. Dosarul demnitarului UE, blocat la ChişinăuPrintre persoanele suspectate ini-

ţial a fost și grecul Nick Georgiadis. Acesta a fost condus până la sediul Poliţiei pentru audieri, însă la scurt timp a fost lăsat să plece pentru că deţinea atunci imunitate diplomati-că. Nick Georgiadis, fost membru al parlamentului elen, a venit în Repu-blica Moldova în 2010, în calitate de consilier al ministrului Economiei în cadrul Misiunii UE de Consiliere în Politici Publice, proiect fi nanţat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD Moldova.

Nick Georgiadis a părăsit Republi-ca Moldova, timp în care i-a expirat imunitatea diplomatică, iar Procura-tura a reînceput urmărirea penală. „Audierile în cazul dosarului cetă-ţeanului grec au fost încheiate. În prezent, dosarul se afl ă în proces de traducere, după care va fi remis au-torităţilor din ţara de origine”, ne-a comunicat cu câteva luni în urmă Iu-rie Podarilov, șeful Secţiei urmărire penală a Centrului de Combatere a Trafi cului de Fiinţe Umane.

Cu toate acestea, dosarul nu a fost remis autorităţilor elene, deși dove-zile adunate de procurori în privinţa cetăţeanului grec sunt sufi ciente și greu de contestat. ”În cazul cetăţea-nului grec nu se mai poate face ni-mic. Avocatul lui a contestat decizia

autorităţilor moldovenești de a reîn-cepe urmărirea penală. Procedural, autorităţile au acţionat nu tocmai legal atunci când au luat decizia de încetare a urmăririi penale ca s-o re-înceapă în câteva luni. Această lacu-nă în legislaţie face ca autorităţile să aibă, pur și simplu, mâinile legate”, susţine avocata Natalia Bairam.

Printre suspecţi, un preot danezUn alt cetăţean străin suspectat

că ar fi parte a reţelei este danezul Dan Petersen. Pe site-ul de socia-lizare odnoklassniki.ru, am găsit poza lui Petersen în compania a doi băieţi, ale căror poze erau publicate și pe gaymoldova.livejournal.com. După mai multe căutări, cu sprijinul colegilor jurnaliști danezi, am afl at că Dan Petersen este preot luteran în ţara sa. În revista bisericii, el po-vestește experienţa sa în Moldova. Amintește și de un băiat pe care îl cheamă Maxim și despre care spune că are o situaţie grea în familie, de aceea îl ajută material. Maxim este una dintre victimele reţelei de pedo-fi lie, iar poza lui a fost publicată și pe gaymoldova.livejournal.com.

De asemenea, Petersen intenţi-ona să deschidă în Moldova o casa pentru copiii străzii și pentru aceas-ta a contactat o organizaţie locală. ”Într-adevăr am fost contactaţi de un danez, Dan Petersen, care ne-a spus că ar vrea să ajute copiii străzii din Moldova și știu că intenţiona să

deschidă pentru ei o casă de copii”,

confi rmă Cezar Gavriliuc, președin-

tele Centrul de Informare și Docu-

mentare privind Drepturile Copilu-

lui din Moldova.

Printre străinii suspectaţi, dar în

cazul cărora nu a fost încetată urmă-

rirea penală, mai sunt un cetăţean

thailandez, specialist în tehnică me-

dicală, și un fost militar german. În

cazul lor, autorităţile refuză să facă

publice alte detalii pentru a nu peri-

clita ancheta.

Pedofi lii vor fi castraţi chimicÎntre timp, Parlamentul de la Chi-

șinău a adoptat o lege care prevede

castrarea chimică a pedofi lilor. Pro-

iectul a fost iniţial respins de preșe-

dintele Nicolae Timofti, dar Legisla-

tivul l-a revotat pe 24 mai.

Autorul legii, deputatul Valeriu

Munteanu, afi rmă că, potrivit datelor

Procuraturii Generale, se constată o

tendinţă de creștere a numărului in-fracţiunilor sexuale cu implicarea minorilor, iar de cele mai multe ori, infractorii sunt condamnaţi la cel mult doi ani de privare de liberta-te. Atunci când sunt eliberaţi, mulţi dintre ei recidivează. ”Un alt motiv de îngrijorare este faptul că minorii din Republica Moldova au devenit o atracţie pentru pedofi lii din străină-tate”, considera deputatul PL.

Cu toate acestea sunt voci care condamnă proiectul de lege și îl con-sideră inefi cient. „Castrarea chimică poate fi considerată o decizie fi reas-că la prima vedere, dar ea totuși este incompatibilă cu drepturile omului”, a declarat directorul executiv Amne-sty International Moldova, Cristina Pereteatcu. Potrivit ei, statul trebuie să combată infracţiunile prin instru-mente legale și adecvate.

Olga CEAGLEI, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Sursa: investigatii.md

Important

La ani grei de pușcărie au fost condamnaţi la Chișinău doi cetăţeni străini și trei moldoveni, care făceau parte dintr-o reţea de trafi canţi de copii. Aceștia ofereau tu-riștilor străini băieţi minori pentru satisfacerea poftelor sexuale. Alţi membri ai reţelei, printre care un demnitar UE, sunt în continuare în libertate. În cazul acestora, autorităţile susţin că au mâinile legate.

Ucigaşi de îngeri după gratii. Cinci sunt condamnaţi, cel puţin patru în libertate

În urma Consiliului de coroa-nă, din 27 iunie 1940, Carol al II-lea scria: „Consiliul are loc și am ieșit din el amărât și dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumfl at. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fi e înscrise cu lite-re de aur în cartea demnităţii românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Trai-an Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”.

Încheierea tratatului de ne-agresiune germano-sovietic i-a deschis calea lui Stalin spre anexarea unor teritorii din răsă-ritul Europei.

Sovieticii nu s-au împăcat niciodată cu ideea că Basara-bia aparţinea României și au depus toate eforturile spre a o recupera. Anul 1940 le-a oferit acest prilej.

La data de 23 iunie 1940,

ministrul de externe sovietic, Viaceslav Molotov, i-a prezen-tat ambasadorului german la Moscova, Friedrich Werner von Schulenburg, o notă prin care se cerea rezolvarea imediată a chestiunii Basarabiei.

Sovieticii însă și-au extins pretenţiile, solicitând să ane-xeze și Bucovina, deoarece ei considerau că ar fi fost locuită de ucraineni. Fiindcă germanii nu erau de acord cu anexarea întregii Bucovine, ei nedorind să creeze o nemulţumire pro-fundă României, ţară impor-tantă pentru naziști datorită cerealelor și petrolului, sovie-ticii au fost siliţi să-și micșoreze pretenţiile.

Astfel, la data de 26 iunie 1940, Viaceslav Molotov i-a prezentat ministrului Români-ei la Moscova, Gheorghe Davi-descu, nota ultimativă prin care sovieticii le cereau românilor să

cedeze Basarabia și nordul Bu-

covinei. La această notă ultima-

tivă, guvernul român a trimis

un răspuns la data de 27 iunie

1940, prin care arăta că era gata

să discute toate propunerile so-

vieticilor.

Dar, la 28 iunie 1940, sovie-

ticii i-au adresat României o

nouă notă ultimativă, prin care

cereau ca evacuarea Basarabiei

și nordului Bucovinei de către

autorităţile române să fi e reali-

zată în 4 zile.

Rămasă fără sprijin interna-

ţional, România a fost nevoită

să cedeze Basarabia și nordul

Bucovinei. Nerespectând ter-

menul pe care l-au impus în a

doua notă ultimativă, sovieti-

cii au ocupat orașele Cernăuţi

și Chișinău încă din data de 29

iunie 1940.

Nota ultimativă a guvernului sovietic din 26 iunie 1940„În anul 1918, România, folo-

sindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea

Sovietică (Rusia) o parte din teri-toriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Ba-sarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.

Uniunea Sovietică nu s-a îm-păcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guver-nul sovietic a declarat nu o dată și deschis în faţa întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul tre-cutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapi-dă a chestiunilor moștenite pen-tru a pune în fi ne bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolva-rea imediată a chestiunii înapoie-rii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basara-biei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritatea de Ucraina Sovietică prin comunitatea soar-tei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compoziţiune naţio-nală. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar reprezenta, este drept că nu-mai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a Ro-mâniei în Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune gu-vernului regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii Sovie-tice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu har-ta alăturată. Guvernul sovietic își exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale U.R.S.S. și că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică confl ictul prelungit dintre U.R.S.S. și România. Guver-nul sovietic așteaptă răspunsul guvernului regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.” (A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfi r, Gh. Bădescu, Relaţii interna-ţionale în acte și documente, vol. II (1939–1945), Ed. Didac-tică și Pedagogică, 1976, p. 49–52)

Consiliul de coroană acceptă cedarea Basarabiei — însemnări din jurnalul regelui Carol al II-lea„Joi, 27 iunie, ora 20Consiliul are loc și am ieșit din

el amărât și dezgustat, toţi acei

care făceau pe eroii la prânz s-au dezumfl at. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru re-zistenţă. Numele lor merită să fi e înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii românești: Nicolae Ior-ga, Victor Iamandi, Silviu Drago-mir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu. Toţi ceilalţi, cu oareșicare nuanţă, au fost pen-tru acceptarea ultimatumului. Au fost impresionaţi de sfaturile ce ne-au venit de peste graniţă, au fost impresionaţi și de ideea că nu vom putea câștiga așa un răz-boi. Unii ai propus rezistenţa și, pe urmă, cedarea; ar fi fost cel puţin un gest.

Un mic incident comico-tragic a fost în cursul atacului lui Iorga împotriva lui Ţenescu și Slăvescu; l-am întrebat cât crede că costă un avion de bombardament, mi-a răspuns că crede că, probabil, vreo 500.000 lei; a rămas extrem de uimit când a auzit că e 30 de milioane.

Discuţii mai îndelungate au fost inutile, deci am încheiat Con-siliul printr-o scurtă cuvântare, în care am spus că este ziua cea mai dureroasă a vieţii mele, această zi în care trebuiam să mă bucur că fi ul meu și-a trecut bacalau-reatul. Că consider că se face o mare greșeală de a ceda fără nici o rezistenţă, aproape un sfert din ţară, dar mă văd copleșit de avizul marii majorităţi a acelora cărora le-am cerut sfatul. Am plecat fără a mai da mâna cu nimeni, adânc amărât și convins că urmările ce-lor hotărâte vor fi foarte rele pen-tru ţară, chiar dacă, cum crede Argetoianu, foarte curând vom recăpăta ce am pierdut.” (Carol al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. II (1939–1940), București, Casa de edi-tură și presă „Șansa“, 1996, p. 203–204)

Răspunsul guvernului român din ziua de27 iunie 1940„Guvernul U.R.S.S. a adresat

guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de către excelenţa sa d-l Molotov, președintele Comisari-lor Poporului al Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru Afa-cerile Străine, excelenţei sale d-lui Davidescu, ministrul României la Moscova.

Fiind însufl eţit de aceeași do-rinţă ca și guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifi ce toate chestiunile care ar putea să producă o neînţelegere între U.R.S.S. și România, guver-nul regal declară că este gata să procedeze imediat și în spiritul cel mai larg la discuţiunea amicală și de comun acord a tuturor proble-

melor emanând de la guvernul sovietic.

În consecinţă, guvernul român cere guvernului sovietic să binevo-iască a indica locul și data ce do-rește să fi xeze în acest scop.

De îndată ce va fi primit un răspuns din partea guvernului sovietic, guvernul român își va desemna delegaţii și nădăjduiește că conversaţiunile cu reprezen-tanţii guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere și pri-etenie între U.R.S.S. și România.” (A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfi r, Gh. Bădescu, Relaţii internaţi-onale în acte și documente, II (1939–1945), Ed. Didactică și Pedagogică, 1976, p. 49–52)

Nota ultimativă a guvernului sovietic din noaptea de 27 iunie 1940„Guvernul U.R.S.S. consideră

că răspunsul guvernului regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primește propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia și partea de nord a Bucovinei. Însă cum ministrul României la Moscova, d. Davidescu, a explicat că răspunsul menţionat al guvernului regal al Românei însemnează accedarea

la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind această explicaţie a d-lui Davidescu, pro-pune:

1. În decurs de patru zile, în-cepând de la ora 14, după ora Moscovei la 28 iunie să evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupele românești.

2. Trupele sovietice, în același timp, să ocupe teritoriul Basarabi-ei și partea de nord a Bucovinei.

3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe urmă-toarele puncte: Cernăuţi, Chiși-nău, Cetatea-Albă.

4. Guvernul regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce privește păstrarea și nede-teriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive și vagoane, podu-rilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzine-lor electrice, telegrafului.

5. Să se numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai gu-vernului român și U.R.S.S., câte doi din fi ecare parte, pentru li-chidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române și instituţiilor din Basara-bia și partea de nord a Bucovinei. Guvernul sovietic insistă ca guver-nul regal al României să răspundă la propunerile sus-menţionate nu mai târziu de 28 iunie ora 12 (ora Moscovei).” (A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfi r, Gh. Bădescu, Relaţii

internaţionale în acte și docu-mente, II (1939–1945), Ed. Di-dactică și Pedagogică, 1976, p. 49–52)

Răspunsul guvernului român din ziua de 28 iunie 1940„Guvernul român, pentru a

evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă și deschi-derea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să accepte condiţiile de evacuare specifi cate în răspunsul sovietic.

Guvernul român ar dori totuși ca termenele de la punctul unu și doi să fi e prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor și inundaţi-ilor care au stricat căile de comu-nicaţie.

Comisia mixtă instituită la punctul 5 ar putea discuta și rezol-va această chestiune.

Numele reprezentanţilor ro-mâni din această comisiune vor fi comunicate în cursul zilei.” (A. Vianu, C. Bușe, Z. Zamfi r, Gh. Bădescu, Relaţii internaţio-nale în acte și documente, II (1939–1945), Ed. Didactică și Pedagogică, 1976, p. 49–52)

După ziuaveche.ro

În urmă cu 71 de ani, guvernul României dădea curs notelor ultimative sovietice din 26 și 27 iu-nie, prin care se cerea „înapoierea cu orice preţ” a Basarabiei și nordului Bucovinei.

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

MARAMURE i BUCOVINA 29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 110/120 eur/pers. Plecarea Sosirea Ziua 1, MUN II CARPA I, Pasul Prislop, M n.Sf.Treime, Mun ii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, M n.Moisei, Bogdan Vod : Acas la Bogdan I, întemeietorul rii Moldova.

Ziua 2, Soborul Sf.12 Apostoli M n.BÂRSANA: Participare la hram, M n. Peri, S pân a: Cimitirul vesel, Sighetu Marma iei: Muzeul-Memorial

Ziua 3, M n.Dragomire ti, M n.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, M n.Moldovi a, M n.Sucevi a, Pasul Ciumârna.

Ziua 4, Sf.Voievod tefan cel Mare M n.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod tefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Drago Vod , Dealul Crucii, SUCEAVA: M n. i Moa tele Sf.Ioan cel Nou, IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, M n.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir i Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui tefan cel Mare i Sfânt.

UCRAINA Crimeea – un paradis la Marea Neagr 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 220/230 eur/pers. Plecarea Sosirea

E M A U S

MARAMURE BUCOVINA 29 iunie – 2 iulie 2012 (4 zile / 4 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 110/120 eur/pers. Plecarea Sosirea Ziua 1, MUN II CARPA I, Pasul Prislop, M n.Sf.Treime, Mun ii Rodnei urcare/coborâre cu telescaunul, Cascada Cailor, M n.Moisei, Bogdan Vod : Acas la Bogdan I, întemeietorul rii Moldova.

Ziua 2, Soborul Sf.12 Apostoli M n.BÂRSANA: Participare la hram, M n. Peri, S pân a: Cimitirul vesel, Sighetu Marma iei: Muzeul-Memorial

Ziua 3, M n.Dragomire ti, M n.Piatra Fântânele, Vatra Dornei: Catedrala Sf.Treime, Râul Moldova, M n.Moldovi a, M n.Sucevi a, Pasul Ciumârna.

Ziua 4, Sf.Voievod tefan cel Mare M n.PUTNA: Participare la hram, Mormântul Sf.Voievod tefan cel Mare, Muzeul, Chilia Sf.Daniil Sihastru, Biserica Drago Vod , Dealul Crucii, SUCEAVA: M n. i Moa tele Sf.Ioan cel Nou, IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, M n.Sf.Trei Ierarhi: Morminterle domnitorilor Moldovei Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir i Alexandru Ioan Cuza, Palatul Culturii, Monumentul lui tefan cel Mare i Sfânt.

UCRAINA Crimeea – un paradis la Marea Neagr 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 220/230 eur/pers. Plecarea: Luni, 9 iulie, ora 19. Sosirea: Sâmb t , 14 iulie, ora 21. Traseu: Chisin u - Simferopol - Ialta - Livadia - Alupka - Foros - Sevastopol - Icherman - Bahcisarai - Simferopol - Odesa - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Pe 28 iunie 1940, Basarabia a fost ocupată de sovieticiPe 28 iunie 1940, Basarabia a fost ocupată de sovietici

29 IUNIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată de pui cu ardei copţi Ingrediente: 700 gr piept de pui tăiat

cubuleţe, 3-4 linguri de măsline negre, sărate, 3 ardei copţi (în oţet), 1 ardei gras mic și roșu, 10 roșii cherry, o ceapă mică, 2 felii groase de brânză feta, jumătate de lingură de busuioc verde, sare, piper, pâi-ne prăjită

Mod de preparare: Bucăţelele de pui se pun în tigaia încinsă și se prăjesc 10-15 min., până devin rumene. În răstimpul ăsta, ceapa o tai solzișori, ardeii copţi îi cureţi de sâmburi și îi tai cubuleţe, la fel și ardeiul gras și brânza. Roșiile le tai în

două. Când carnea e făcută, o lași să se răcească, apoi pui toate ingredientele în-tr-un bol și amesteci. Condimentezi după gust, adaugi busuiocul! Se servește cu pâine prăjită.

Păstrăv afumat şi cartofi noi calziIngrediente: 500g de cartofi noi, 1 legă-

tură mică de tarhon, fără tulpini și cu frun-zele tocate, 1 șalotă (sau o ceapă mică), tocată mărunt, 1 lingură de oţet din vin roșu, 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 6 cepe verzi tocate mărunt, 50g frunze de rucola, 125g de păstrăv afumat picant

Mod de preparare: Se fi erb cartofi i în apă sărată timp de 10-15 min. până când cuţitul pătrunde ușor în ei. Se scurg și,

după ce se răcesc sufi cient pentru a pu-

tea fi manevraţi, se taie în felii groase. Se

amestecă împreună cu tarhonul, șalo-

ta, oţet, ulei, sare și piper. Se toarnă trei

sferturi din dressing peste cartofi i calzi

și se amestecă. Se adaugă ceapa verde și

frunzele de rucola și se amestecă din nou.

Se împarte totul pe două farfurii și se așa-

ză păstrăv deasupra. Se picură restul de

dressing și se servește.

Tortellini de varăIngrediente: 1 pachet de tortellini cu

brânză, 2 linguri ulei de măsline, 100g de

roșii cherry, tăiate pe jumătate, 1 mână

mică de măsline negre, fără sâmburi, 1

lingură de capere în oţet, scurse, 3 fi leuri

de anșoa, mărunţite, câteva frunze de bu-

suioc, pentru decor, 1-2 linguriţe de oţet

balsamic, parmezan ras, pentru servit

(opţional)

Mod de preparare: Se fi erb tortellini cu brânză conform instrucţiunilor de pe pa-chet, apoi se scurg. Într-o tigaie nonade-rentă, se încinge uleiul. Se prăjesc roșiile două minute, până se înmoaie ușor. Se adaugă măslinele, anșoa și caperele, se amestecă și se ia tigaia de pe foc.

Friptură din muşchi de vită cu sos simplu asiaticIngrediente: 2kg de mușchi de vită, 2

linguriţe de Cinci condimente chinezești, 2 linguriţe de zahăr, 2 linguri de ulei de fl oarea-soarelui

Pentru sos: 1 mână de coriandru, 300ml de supă de pui, 1 căţel de usturoi, strivit, 1 rădăcină de ghimbir, tăiată fi n, 100ml sos de stridii, 3 cepe verzi, tăiate felii

Mod de preparare: Se amestecă cele Cinci ingredientele chinezești cu zahărul, sare și piper, apoi se toarnă peste bucă-ţile de mușchi și se lasă la marinat peste noapte. Se presară ulei peste carne și se pune într-o tavă. Se poate face la grătar, se lasă 5-10 min. până ce grăsimea înce-pe să se topească. Se întoarce carnea și se mai lasă 5 min. până se rumenește bine. Apoi, se pune în tavă și se bagă la cuptor (la 200ºC) timp de 30-40 de min. Se aco-peră cu un capac și se lasă la odihnit timp de 15 min. Pentru a pregăti sosul, se pun tulpinile de coriandru într-o tavă împreu-nă cu supa, usturoiul, ghimbirul, sosul de stridii și partea albă din ceapa verde. Se dă în clocot și se mai lasă 10 min. să scadă. Se taie frunzele de coriandru și se pun în sos, împreună cu restul de ceapă verde.

Pui umplut cu spanac şi curmaleIngrediente: 1 ceapă mare, feliată fi n, 2

căţei de usturoi, feliaţi, ulei de măsline, 8 curmale, tocate mărunt, 200g de spanac, tocat, 2 linguriţe de chimion măcinat, 4 piepţi de pui, fără os și piele, 2 linguri si-rop de rodie sau miere fasole verde con-gelată, pentru servit

Mod de preparare: Se prăjesc ceapa și usturoiul într-o tigaie nonaderentă cu puţin ulei de măsline și cu puţină sare pentru 5 min., apoi se adaugă curmalele, spanacul și jumătate din chimion. Se mai lasă pe foc 1-2 min. Se taie piepţii de pui pe lungime, astfel încât să se deschidă ca o carte. Se împarte umplutura între piep-ţii de pui, apoi aceștia se pun într-o tavă puţin adâncă. Se freacă apoi cu restul de chimion și se asezonează. Se stropesc cu siropul de rodie sau cu mierea și se coc (la 200° C) 20 de minute. Se servesc cu faso-lea verde opărită puţin și asezonată.

Mălai dulceIngrediente: 1 cană de mălai, 1 cană de

făină de grâu, 1 cană de zahăr, 1 ou, 1/2 cană smântână, 1 cubuleţ de unt semito-pit, 1 drojdie cât o nucă, 1 lingură de mac, 1 lingură de lisă

Mod de preparare: Lisa este un produs specifi c bucovinean și dă bine în orice cămară printre borcanele de gemuri și za-cuscă. Se prepară așa: se iau câteva porto-cale sau lămâi și li se rade coaja. Se așază un strat pe fundul borcanului și deasupra se pune un strat de miere sau zahăr, dea-supra iar un strat de coajă rasă și iar un strat de miere sau zahăr și tot așa până la buza borcanului, apoi se depozitează. Când lisa capătă o culoare zaharată este numai bună de folosit. Drojdia se topește în apă călduţă și se amestecă totul astfel încât să obţineţi o smântână groasă. Se adaugă acum lisa și macul, cam o lingură de fi ecare. Se lasă la cald un pic să crească făina albă. Se pune în forme de brioșe și se dă la cuptor până se face aurie.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORVinete

Vinetele aparţin familiei Solanaceae, din care mai fac parte roșiile, ardeiul gras și cartofi i. Există numeroase varietăţi de vinete ce diferă atât ca și culoare, cât și ca formă și dimensi-uni (variind de la dimensiunea unei roșii mici până aceea a unui dovlecel mare). Gustul vinetelor poate fi de-scris cel mai bine ca fi ind ușor amă-rui, cu textură spongioasă.

Benefi cii:Precursori ai vinetelor au crescut ca plante

sălbatice în India. Au fost cultivate pentru pri-ma dată în China în secolul al V-lea î.e.n. Au ajuns în Italia în secolul al XIV-lea, de unde a în-ceput expansiunea pe întreg teritoriul Europei și al Asiei. Pe continentele americane au ajuns graţie exploratorilor.

Deși are o istorie foarte veche, vinetele nu au fost întotdeauna apreciate. La începutul perioadei de cultivare, vinetele erau privite cu suspiciune, considerându-se că ar putea cauza afecţiuni psihice, lepră și cancer. Timp de secole după ce au ajuns în Europa, vinetele erau folo-site ca decoraţiuni ale grădinii, nu ca alimente. Abia în secolul al XVIII-lea, când au apărut noi varietăţi de vinete, acestea și-au pierdut renu-mele de alimente amare și s-au poziţionat pe un loc apreciat în bucătăria europeană.

Vinetele și creierulVinetele și creierulCercetările cu privire la benefi ciile pe care vi-

netele le aduc sănătăţii s-au concentrat asupra unui fi tonutrient regăsit în coaja acestor legu-me – nasunin. Acesta este un antioxidant puter-nic ce protejează membranele celulare de orice fel de deteriorare.

AntioxidanţiAntioxidanţiVinetele sunt bogate în compuși fenolici care

funcţionează ca antioxidanţi. Unul din acești compuși fenolici întâlniţi în vinete este acidul clorogenic, care are efecte anticancerigene, antimicrobiene, anti-LDL (colesterol prost) și antivirale.

Sănătate cardiovascularăSănătate cardiovascularăSucul vinetelor s-a dovedit efi cient în reduce-

rea colesterolului din sânge, în relaxarea pereţi-lor vaselor de sânge și în îmbunătăţirea fl uxului sanguin.

DiabetDiabetVinetele sunt recomandate persoanelor cu

diabet de tip 2 datorită conţinutului ridicat de fi bre și de carbohidraţi slab solubili.

NutrienţiNutrienţiVinetele sunt o sursă excelentă de fi bre, vita-

minele B1, B3 și B6, potasiu, cupru, magneziu, mangan, fosfor și acid folic.

Valori nutriţionale pentru 100 g de vinete: Ca-lorii: 35 Kcal, Valoare energetică: 147kj, Grăsimi: 0.23 g, Carbohidraţi: 8.73 g, Zaharuri: 3.20 g, Fi-bre: 2.5 g, Proteine: 0.83 g, Sodiu: 1 mg, Zinc: 0.12 mg, Potasiu: 123 mg, Fier: 0.25 mg, Magnesiu: 11 mg, Cupru: 0.059 mg, Calciu: 6 mg, Vitamina C: 1.3 mg, Vitamina E: 0.41 mg, Vitamina B3: 0.600 mg, Vitamina B6: 0.086 mg, Vitamina B1: 0.076 mg, Vitamina B2: 0.020 mg.

Precauţii:* Vinetele conţin oxalaţi: care, în anumite

concentraţii, pot cauza probleme organismu-lui uman. De aceea, este bine ca persoanele cu probleme renale sau probleme ale colecistului să evite consumul de vinete.

* Alergii la vinete: senzaţia de mâncărime a pielii sau a gurii s-au înregistrat deseori. Derma-tita de contact provocată de frunzele plantei și reacţii de hipersensibilitate la polenul fl orii au fost, de asemenea, deseori raportate.

Există o modalitate efi cientă de a adăuga stil și căldură came-relor dvs. prin încorporarea de culori aprinse, care dau o doză mare de energie. Astăzi vă pre-zentăm un mod efi cient de a da casei dvs. un strop de culoare.

Culorile galben, portocaliu, verde, roșu și turcoaz sunt efi -ciente chiar și în micile detalii, deoarece acestea au o prezen-ţă semnifi cativă, și toate aceste culori sunt prezente și pe podi-umurile de modă, astfel că, prin includerea lor în casele noastre,

se va da un aspect măgulitor și modern.

Deci, putem alege în mod li-ber între aducerea la o culoare totală a camerei noastre sau combinate ori adăugarea de mici detalii, cum ar fi tapiserii, perne, covoare, lămpi și o serie de alte detalii.

Cei care preferă o mișcare mult mai riscantă, poate să includă culori care le plac cu vopsea pe pereţi, tavane și podele sau prin intermediul unui mobilier.

Imagineamea.ro

Femeile sunt obsedate zi de zi de felul în care arată, însă odată cu sezonul cald, obsesia se accentuează. Renunţăm la pantaloni, dresuri și ne îndreptăm aten-ţia spre rochiţele de vară din garderobă.

Și atunci, în faţa oglinzii, suntem din nou faţă în faţă

cu inamicul numărul 1: celulita.

Tristeţea și dezamăgirea trebuie să lase loc energiei

pozitive și perseverenţei care să ne ajute să ducem la

bun sfârșit obiectivul de a scăpa de celulită și a arăta

senzaţional în rochia preferată.

Așadar, picioarele lipsite de celulită se obţin, și, mai

ales, se întreţin, cu ceva efort.

Ce înseamnă asta? Mișcare, mișcare, mișcare – Dacă îţi dorești picioare

tonifi ate, fără celulită, exerciţiile fi zice nu pot da greș.

Mersul pe jos, bicicleta, fi tness, aerobic și câte și mai

câte alternative ai să te simţi și să arăţi mai bine. Iar

vestea bună este că mișcarea provoacă dependenţă,

iar odată ce renunţi la sedentarism în favoarea unei ac-

tivităţi fi zice susţinute, aceasta va face parte din viaţa

ta.

Masaje, masaje, masaje – Pe lângă mișcare, poţi ape-

la cu încredere și la masajele profesionale, care, folosi-

te alături de o cremă cu un efect vasodilatator, deci cu

un aspect de încălzire a pielii care asigură un drenaj, au

efectele mult dorite.

Mâncare sănătoasă – Orice schimbare de stil de viaţă

trece din sala de sport și de la clinica de înfrumuseţare

și prin bucătărie – aici poţi să uiţi de grăsimi și îţi poţi

umple frigiderul cu legume și fructe bogate în vitami-

ne și minerale.

Excesul de alcool, ceai, cafea și tutun este un alt ina-

mic care trebuie înlăturat.

Ele.ro

Zilele caniculare au venit, așa că niște ţinute cu pan-taloni scurţi sunt perfec-te! Iată care sunt cele mai trendy modele și cum le poţi asorta în așa fel încât să fi i stilată!

Pantaloni scurţi pentru varăPantaloni scurţi pentru varăVara aceasta este musai să

bifezi în garderobă niște pan-

taloni scurţi imprimaţi! Fie că

alegi motive fl orale, printuri

grafi ce sau deja celebrul model

aztec, combină pantalonii cu

topuri uni în așa fel încât toată

atenţia să cadă asupra lor.

Pe val sunt și pantalonii scurţi

coloraţi, iar cei albi sunt cei mai apreciaţi!

Pont: o combinaţie câștigă-toare este cea cu cămașă sexy, cambrată, de vară!

Totodată, nu uita de fabuloșii pantaloni scurţi de blugi. Mergi pe varianta celor bleu, cu talie înaltă. Mixează-i neapărat cu platforme și bluze feminine.

Autorităţile caută hormonul de creștere propriu-zis, dar nu au cum să-l găsească. Motivul: industria de creștere a anima-lelor nu îl folosește, de fapt. Faptele rămân: mâncarea este invadată de hor-moni care au rol în creșterea accelerată.

Nu este singura dereglare pe care o provoacă organismului uman. Iar cel mai periculos pare a fi estrogenul – hormonul sexual feminin.

În Spania, o echipă de cercetători s-a încăpăţâ-nat și a detectat într-un pahar de lapte vreo 20 de feluri de analgezice, antibiotice și hormoni sexu-ali feminini. Măcar să știm de ei! În America, nici hormonii de creștere a masei musculare nu fac rău – fi indcă apar în carne în cantităţi foarte mici. Și totuși, europenii nu vor în farfurie asemenea hormoni. Și în ciuda faptului că ne-am ferit de ei, avem probleme tot mai mari cu obezitatea și pu-bertatea precoce.

Endocrinologii cunosc bine efectele hormonale ale mâncărurilor, fi indcă le-au descoperit din gre-șeli de reţetă: la începutul erei fast-food, în Ame-rica, un oraș întreg care a mâncat hamburgeri din gâturi de vite s-a intoxicat cu hormoni tiroidieni. Dovadă că nu e nevoie să pui cu linguriţa hormoni în mâncare.

Iar agricultura modernă tratează și plantele cu hormoni ca să facă mai multe fructe: e dovedit faptul că roșiile ale căror fl ori au fost înmuiate în soluţie hormonală au vârful ţuguiat și mai puţi-ne seminţe. Endocrinologii sunt deja convinși că hormonii feminini din plante – fi toestrogeni – fac rău copiilor.

Hormonii din mâncare sunt puţin studiaţi. Iar realitatea e că zeci de mii de copii devin obezi sau fac sâni de la 5 ani, chiar dacă sunt băieţi, iar la 20 sunt susceptibili de infarct și speranţa lor de viaţă scade cu 25 de ani.

Adică fi cat gras! Iar obezitatea e o boală incu-rabilă. Până nu demult, doar adulţii ajungeau pe masa de operaţie ca să-și micșoreze stomacul, și odată cu el pofta nebună de mâncare. Azi, dom-nul chirurg operează chiar și copii de 10 ani. Și în timp ce chirurgii operează pe bandă rulantă oa-meni care nu-și mai pot stăpâni hormonii foamei – numiţi “grelina” – endocrinologii ne anunţă că bolile hormonale sunt din ce în ce mai ciudate:

În timp se dezvolta cancerele hormonodepen-dente: de sân și uter. Iar azi, fac cancer de sân și bărbaţii. Dar cea mai fantastică este evoluţia fe-meilor din ziua de azi.

Dacă algoritmul rămâne valabil, peste vreo 30 de ani, fi icele noastre vor deveni femei la opt ani, iar băieţii se vor lupta tot mai des cu hormonii feminini care le invadează corpul și îi împiedică să devină bărbaţi? Ce va fi peste 100 de ani? Nu există prognoze.

Cât de periculos este estrogenul – hormonul feminin în exces?În anii ‘60, un profesor a fost trimis într-o fabrică

de medicamente să rezolve tulburările hormona-le ale angajaţilor. Până la acest accident, întreaga

Europă medicală credea că un anume hormon în exces dereglează doar glanda care îl produce.

Au mai trecut 40 de ani până când s-a desco-perit că suntem invadaţi de hormoni feminini din plastic: bisfenol A și ftalati – două substanţe chimice care imită perfect hormonii. Abia anul trecut, Comisia Europeană a hotărât să interzică biberoanele din plasticul cu efect hormonal, ca să protejeze măcar nou-născuţii. Dar ... gândiţi-vă că absolut tot ce mâncăm e ambalat în plastic: până și mâncarea bio.

Și uneori cantităţile mici sunt mai periculoase decât cele mari. De exemplu, atrazina – un ier-bicid permis în culturile de porumb din Europa. Americanii au interzis atrazina după ce au consta-tat că în cantităţi minuscule, imită hormonii femi-nini. Au nimicit o specie de pești într-un lac.

Unii specialiști spun că verifi cările autorităţilor sunt apă de ploaie, că pierd vremea căutând hor-monul de creștere propriu-zis și ignoră complet sutele de substanţe care accelerează creșterea și pot provoca dereglări la om.

Cercetătorii au dovedit că substanţele care imi-ta hormonii se transmit de la mamă la copil. Și nu sunt doar în furaje, pesticide și ambalaje, ci și în sacii și canistrele de E-uri. Iar un om modern mă-nâncă în medie 3 kilograme de E-uri pe an. Și mai e un set de hormoni pe care ni-l servește industria alimentară, cei ai stresului: cortisol și adrenalina.

Animalele crescute în fermele intensive suferă de stres permanent. Cruzimea industriei e evi-dentă: puilor li se taie ciocul, fără anestezie – ca să nu se canibalizele – trăiesc cu o durere perma-nentă, găinile sunt depozitate și pe câte 5 etaje, în cuști înguste. Ouăle cât mai mari, le provoacă du-reri, sug toate resursele din organism, așa că 35% ouătoare au oase rupte, osteoporoză și cancer. Și ele ajung în farfurie.

Pana în 2010, păsările din ferme intensive se în-vârteau captive pe un spaţiu cât o foaie A4. Acum, UE a obligat fermierii să mărească un pic cuștile. Dar păsările trăiesc aceeași zilnică disperare: cău-tând un loc ascuns de ouat, căutând pământ, să scurme, și o cracă pe care să se cocoaţe – pentru somn. Nu degeaba bunicii noștri puneau scân-duri în coteţe.

Nu există coduri care să ne spună cât de fericită a fost vaca de la care bem lapte – fi indcă într-un pahar poate să fi e lapte de la sute, mii de vaci – fără să știm ce medicamente au luat, ce tratamen-te hormonale au făcut, aceeași problemă e și cu carnea și grăsimea animală.

Un studiu făcut în Scoţia pe adulţi, ai căror mame au ţinut în anii 70 diete cu carne în timpul sarcinii, a descoperit că aceștia sufereau de pro-bleme cardiace, din cauza hormonului cortisol, în exces. Studiile sunt la început, iar autorităţile europene au admis voalat că proasta stare a ani-malelor ne îmbolnăvește.

Și miraculoasa licoare cu complex de vitamine sintetice și un pic de acid formic – descoperit în furnici și niscaiva oţet sintetic – a rezolvat proble-ma stresului – măcar prin autosugestie – și doar parţial!

Zeci de mii de copii așteaptă de la industriașii agroalimentari mai puţină ipocrizie și mai multă conștiinţă – chiar cu riscul de a pierde ceva din profi t.

Protv.ro

STUDIUNarcisele şi ghioceii ar

putea trata depresia Narcisele și ghioceii ar putea trata depresia, întrucât anumiţi compuși extrași din aceste fl ori au capacitatea de a trece de bariera hematoencelafi că, mecanismul de protecţie al creierului, informează dailymail.co.uk.

Oamenii de știinţă au descoperit că anumiţi compuși extrași din speciile de ghiocei și narcise din Africa de Sud au capacitatea de a trece de bariera hematoencefalică, care protejează creierul de in-fecţii. Această barieră reprezintă o problemă majoră pentru medi-cii care tratează bolile cerebrale, inclusiv depresia, întrucât ea con-ţine anumite proteine care nu permit medicamentelor să ajungă la creier.

Savanţii consideră că nouă din zece compuși cunoscuţi nu reu-șesc să treacă de această barieră.

Profesorul Birger Brodin de la Universitatea din Copenhaga coor-donatorul studiului, a descoperit faptul că anumiţi compuși extrași din fl orile varietăţilor sud-africane de Crinum și Cyrtanthus reușesc să treacă de bariera hematoencefalică.

Ei ar putea fi folosiţi în viitor pentru a transporta medicamente până la nivelul creierului.

Studiul a fost publicat în revista medicală Journal of Pharmacy and Pharmacology.

Gandul.info

STIL DE VIAŢĂ

Tu ştii ce mănânci? Lista substanţelor cu efecte HORMONALE

şi cât de PERICULOASE sunt pentru organism

FRUMUSEŢE

Cum scăpăm de celulita de pe coapse?

MODĂ

Cele mai cool perechi de pantaloni pentru vară

Atingeri de culoare pentru casa ta

29 IUNIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6 .00, 21.00, 0 .00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Do-cumentar. “Bătăliile

antichității”. 7.00, 13.00 Respiro. Program muzical. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Moldova, te iubesc. Balada Luminiței. 9.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 “Poveste în lanț”. Spectacol pentru copii. 11.30, 4.15 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pre-tutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.40, 5.00 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 “Copii cuminți cu vedete părinți”. Specta-col muzical. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Festivalul Internațional de Saxofon “Sax-Story”. Formația “Alex Calancea Band”. 23.50 Moldova, te iubesc. Tunelul. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film ar-tistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (primul episod) (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (roman-ce) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Came-leonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r)

11:00 Film: Întâlnire cu Făt-Frumos (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Clubul de noapte (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Surf Ninjas 17:00 Film: Frumoasă și dictatorul 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Victime colaterale 22:45 Film: Dispărut în misiune 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Victi-me colaterale (r) 03:00 Film: Dispărut în misiune (r) 05:00 După 20 de ani (r) 06:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:10 Вера Глаголева, Родион Нахапетов в фильме

“Прости нас, первая любовь” 07:15 Полина Кутепова, Леонид Ярмольник в фильме Георгия Данелии “Орел и решка” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:10 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 Премьера. “Карен Шахназаров. Жизнь коротка!” 14:15 Фильм Карена Шахназарова “Курьер” 15:40 “На все ради любви” 16:35 “День семьи, любви и верности”. Праздничный концерт. Трансляция из Мурома 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 “Мульт личности” 23:15 “Yesterday live” 00:15 Наталья Гундарева в фильме “Вас ожидает гражданка Никанорова” 01:45 “DA sau NU” (R) 02:40 “Replica” (R) 04:00 “Vrei să fi i Milionar?” (R) 04:50 “Sinteza săptămânii” (R) 05:20 “Фазенда”

7.00 Bebe m a g i a . 7.25 Să mă aștepți...

9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.10 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 17.10, 20.30 Serial. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Distractis Show. 23.55, 3.00 Teleenciclo-pedia. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero. 4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 PARDONNEZ-MOI 7:56 REFLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WOOFY 10:27 LES LÉGENDES DE TATON-KA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 IRON MAN 11:33 TACTIK 12:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:04 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTER-NATIONALES 20:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:58 LES CHERIS D’ANNE 21:27 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:02 CASQUE D’OR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 1:01 MASCARADES 2:36 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Documentar. “Artă și

mit”. 7.20 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 8.25 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10, 17.40 Reșpiro. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.15 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Selecțiuni. 14.55 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.30, 2.15 Documentar. “Foametea din Basarabia”. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Su-per loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat. 2.40 Muzica și natura. 3.00 Portrete în timp. Alexei Marinat. 3.30 Documentar. “Un drum de oase prin siberii”. 3.45 Program de muzică sacră. 5.10 Respiro. Program muzical.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături ris-

cante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se în-tâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Tânăr și neli-

niștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: A fost odată un băieţel 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4274 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sport sângeros 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.19, an 5 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: Sport sângeros (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Vis de femeie (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

“Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Бриллиантовое дело Зои Федоровой” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Кейт Хадсон в романтической комедии “Он, я и его друзья” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Se-rial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:35 LA GUERRE DES FROMAGES QUI PUENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 16:34 TENDANCE A 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’AMOUR FRATERNEL 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOUR-NAL DE FRANCE 2 22:01 MASCARADES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 DIVERTISSEMENT 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Unda Bugiacului 6.45 Film

pentru copii. “HATHI” (India, 2000). 8.20 Do-cumentar. “Moldova, gură de rai”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Mini-serial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.20 Dansați cu mine. Program muzical. 16.15 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență. 18.00 Svi-tanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Fes-tivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 23.20, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.05 TVMi. 1.15 Fii tânăr! 2.15 Omul de lângă... 2.45 Program de muzică clasică. 3.00 Documentar. “9 zile și 9 nopți care au zguduit Răciula”. 5.15 Music Mania. 5.25 Dor. Program muzical.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Mu-zică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături ris-

cante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (di-vertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Auto-Expert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Lois și Clark, ep.11,12 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4273 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Zbor de noapte 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.18, an 5 00:00 Film: Zbor de noapte (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Lois și Clark, ep.11 anul III (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:15 Serial: Lois și Clark, ep.12 anul III (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

“Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Сьюзан Сэрэндон, Голди Хоун в комедии “Сестрички Бэнгер” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00-14.30 Revizie teh-nică. 14.30,

16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Seri-al. 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 17.20 Zoo show. 17.50 Teleenci-clopedia. 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LÉGITIME VIO-LENCE 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 21:08 FLASH INFO 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:01 JE VOUS AI COMPRIS : DE GAULLE 1958-1962 23:35 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CENTRAL NUIT 2:34 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10, 3.00 “Oltea, mama lui Ștefan

cel Mare”. Spectacol al Teatrului Național “M.Eminescu”. 8.00 Documentar. “Moldova, gură de rai”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Formația “Alex Calancea Band”. Recital. 10.35 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012. 13.10 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 13.40 Film pentru copii. “HATHI” (India, 2000). 15.15 Din fondul TV Moldova-1. Ștefan Petrache. 16.00 Ring Star. Concurs mu-zical. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Festivalul cântecului popular “Maria Tă-nase”. 23.25, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 Templul muzicii. 5.15 La curțile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Po-veștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-dovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (primul epi-sod) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Ca-meleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 Româ-nia, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Te-leshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.9,10 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4272 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Corky - Nătărăul clanului 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Mesaje de dincolo, ep.17, an 5 00:15 Film: Corky - Nătărăul clanului (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Me-saje de dincolo (r) 04:15 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 06.00

до 17.00 в связи с профилактическими работами 17:00 “Женский док тор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Среда обитания”. “Барахолка” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Комедия “ В тюрьму!” 02:55 Фильм “Ехали в трамвае Ильф и Петров” 04:10 “VIP Confi dențe” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Tezaur folcloric. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOUR-NAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 COQUELICOT & CA-NAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCA-PADES DE PETITRENAUD 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 MAORI 14:30 LE JOUR-NAL DE LA RTBF 15:03 CENTRAL NUIT 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LIGNES DE FRONT 21:05 FLASH INFO 21:09 VOIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AMOUR FRA-TERNEL 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 THALASSA 2:49 PARTIR AUTREMENT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Artă și mit”.

6.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 8.15 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Bătăliile antichității”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Un sufl et pentru păpușă”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 12.50, 1.20, 2.15 Din fondul TV Moldova-1. “Cântecul la braț cu gluma”. Serată de creație a lui Pavel Bechet. 15.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Respiro. Program muzical. 17.50 Alternative. Rutele fatale. 18.20 Moldova, te iubesc. Drumul Lenuței. 18.25 Portrete în timp. 19.00 ME-SAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Omul de lângă... 22.20 Film. “BATE TOBA!” (Africa de Sud- SUA, 2003). 0.20 Fii tânăr! 1.05 TVMi. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film ar-

tistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Cristina Show : Invitaţi actorii din “Predestinaţi” (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (ro-mance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ști-rile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Renato sau Leroy? 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Întâlnire cu Făt-Frumos 17:00 Film: Clubul de noapte 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Elektra 22:30 Film: Pe val 00:30 Film: Brokeback Mountain - O iubire secretă (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv din Sport 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Эмма Томпсон, Колин Ферт в комедии “Моя ужасная

няня” 08:00 “Богдан Ступка. Тот еще перец” 08:55 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Бриллиантовое дело Зои Федоровой” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Петр Вельяминов, Нина Русланова, Владимир Самойлов, Борис Новиков, Иван Рыжов, Галина Польских в многосерийном фильме “Тени исчезают в полдень” 14:30 Елена Яковлева, Сергей Жигунов, Сергей Газаров в фильме “Рита” 16:10 “Звезда на час” 17:05 “Вепрь”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Вепрь”. Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “КВН”. Премьер-лига 23:30 “Жестокие игры”. Финал 01:15 Рэйчел Уайз в приключенческом фильме “Агора” 03:10 Евгений Киндинов, Александр Галибин в фильме “Тревожный вылет” 04:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 “Жди меня”

7.00, 13.20 Bebe ma-gia. 7.40

Muzici și tradiții în Cișmigiu. 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Dis-tractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.40 Universul Celibidache. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:34 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WOOFY 10:27 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIA-BLES 11:10 IRON MAN 11:31 C’EST PAS SORCIER 12:04 MATIERE GRISE 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:01 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:59 COUSINADES - CROM 16:25 COUSINADES - CROM 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTI-ONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LES CHERIS D’ANNE 18:33 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 FORT BOYARD 21:26 Y A DU MONDE À..AIX EN PRO-VENCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AIX EN PROVENCE 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:52 TV5MONDE LE JOURNAL

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cu-vintele Credinței. 7.00

Documentar. “Xinjant. Mai aproape de China”. 7.55 Festivalul cântecului popular “Maria Tănase”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Documentar. “Arts 21”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Svitanok. 14.15 Portrete în timp. Alexei Marinat. 14.40 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.10, 1.10 Documentar. “Deținuții politici din Basarabia”. 17.40 Documentar. “Un drum de oase prin siberii”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. “9 zile și 9 nopți care au zguduit Răciula”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Mi-niserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. 2.15 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 2.30 Portrete în timp. Dumitru Mat-covschi. 3.00 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012. 4.15 Omagiu pentru Divă. In memoriam. Maria Cebotari.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (ultimul episod) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și in-ger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Came-leonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: A fost odată un băieţel (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Pe urmele vânătorilor de fi ldeș 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4275 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Unicul 22:15 Film: Brokeback Mountain - O iubire secretă 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Film: Unicul (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:15 Omul care aduce cartea (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Tarziu” 23:15 “Primele știri” (rus) 23:30 Премьера. “Фабрика звезд. Россия - Украина”. Финал 01:10 Закрытый показ. Премьера. Надежда Михалкова, Михаил Пореченков, Сергей Газаров в фильме “Без мужчин” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’AMOUR FRA-TERNEL 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 21:01 FLASH INFO 21:03 PAR-DONNEZ-MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CENTRAL NUIT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 NICOLAS LE FLOCH 1:47 NICOLAS LE FLOCH 2:49 DÎNER À LA FERME 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Fotbal. Euro 2012. 8.00 Baștina. Ma-

gazin agricol. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 In memoriam. Maria Bieșu. 18.30 Documentar pentru copii. “Zeek și lumea animalelor”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.00, 3.00 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului Național “M.Eminescu”. 1.00 TVMi. 1.15 Cultura azi. 2.15 Focus. Magazin TV. 2.45 Medalion mu-zical. Natalia Tcaci. 5.15 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinaţi (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertis-ment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (ultimul episod) (AP) (romance) 00:30 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinaţi (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Doam-ne de poveste (r) 04:30 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv k Ce se în-tâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Aproape eroi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vacanţă în Las Vegas (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4271 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Hap-py Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Serial: Mesaje de dinco-lo, ep.16, an.5 00:00 Film: Centurion 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 După 20 de ani (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:15 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 “ К о н т р о л ь н а я

закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Зоя”. Многосерийный фильм 23:20 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Премьера. Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 “Пионеры глубин” 02:20 Фильм “Первое свидание” 03:45 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 22.30, 2.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Dis-tractis Show. 12.05, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-NATIONALES 6:31 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLEC-TION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 1929 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CENTRAL NUIT 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DANSENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:12 COUSINADES - CROM 23:39 COUSI-NADES - PHOTO SÉVICES 23:48 COUSINA-DES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 ACCUSÉE, LEVEZ-VOUS ! 2:37 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 6 IULIE 7 IULIE 8 IULIE 5 IULIE 2 IULIE 3 IULIE Luni 4 IULIE

Miercuri

29 IUNIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Când privim în urmă și vrem să facem o scurtă evaluare a par-cursului nostru, o recapitulare, descoperim că în dezvoltarea noastră au jucat un rol impor-tant anumiţi oameni, circum-stanţe sau, poate, coincidenţe. Viaţa ta, din adolescenţă până în prezent, a evoluat așa cum ţi-ai planifi cat sau anumite în-tâmplări te-au adus aici unde ești acum?

- Până la vârsta de 19-20 de ani, viaţa decurgea destul de simplu, parcurgând etapele standarde ale dezvoltării monotone, ca după un șablon, a unei persoane simple (școală, liceu, universitate etc.). Nu îmi puneam multe întrebări despre sensul vieţii, despre rolul omului în societate și, cu atât mai mult, nu-mi puteam închipui că fi ecare persoană cu spirit de iniţiativă contează foarte mult la schimbările spre bine a socie-tăţii în ansamblu. La un anumit moment am început să mă întreb tot mai des ce fac și încotro merg, las viaţa să decurgă de la sine sau încerc să fac schimbări radicale. Simţeam nevoia de o revoluţie în propria mentalitate, dar nu pu-tem găsi răspunsurile la propriile întrebări și am hotărât să încep să studiez, de sine stătător, o disci-plină care nu-mi plăcea și pe care nu o puteam înţelege mai deloc în liceu – fi losofi a. Scrierile marilor gânditori ai tuturor timpurilor m-au făcut, încetul cu încetul, să găsesc lămurire pentru multe lucruri pe care nu mi le puteam explica până atunci. Concomi-tent, ca printr-o coincidenţă, au început revoltele, protestele. Eram student și, la un moment dat, m-am simţit de parcă m-aș fi trezit din hibernare. Pe 9 ianuarie 2002 am ridicat întregul torent la o mișcare antisistem, nu-mi prea dădeam bine seama cum trebuie să procedez în fi ecare clipă, dar colegii au început să mă urmeze și să aibă încredere în mine ca într-un lider, astfel, în doar câteva ore, am fost înconjurat de câteva mii de colegi care așteptau de la mine să-i îndrum împotriva sistemului ce se instaura în acea perioadă în Republica Moldova.

- Povestește-ne cum și de ce te-ai alăturat Organizaţiei de Ti-neret „Noua Generaţie” și cum rămâi astăzi alături de priete-

nii și colegii tăi, chiar dacă tră-iești și activezi la Râșcani?

- Odată cu începerea protestelor PPCD din iarna-primăvara 2002, mi-am făcut foarte mulţi prieteni din glorioasa „Generaţie 2002”. Eram un simplu cetăţean care nu era pasionat de valorile politice, mă interesa foarte mult cum reușesc miile de tineri să existe ca o familie foarte unită și ce valori stau la te-meliile acestor tineri, în acest fel am descoperit valorile creștin-demo-crate, tradiţionalimul-conservator, precum și cele mai sfi nte principii de existenţă ale unei societăţi, a unui stat: Credinţa, Istoria, Limba, Familia, Omul. Activând umăr la umăr cu colegii din Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” mi-am dat seama că ei respiră același aer ca și mine, au aceleași valori pe care le purtam în sufl et, dar nu reușeam să le concretizez clar pentru mine, astfel mi-am zis că aici îmi este locul, aici este familia spirituală pe care o căutam. În primăvara 2002 am mers la președintele de atunci al PPCD, Iurie Roșca, și am depus cerere de aderare la cea mai valo-roasă familie politică pe care o are Republica Moldova. În foarte scurt timp am devenit liderul Comitetu-lui de Grevă al UTM și unul dintre organizatorii protestelor pașnice din 2002-2004, care au demonstrat că, protestând civilizat și insistent, se pot obţine rezultate concrete spre care tindeam, reușindu-se apărarea sacrelor valori naţionale: Istoria, Limba și Integritatea terito-rială a Republicii Moldova, respin-gând categoric planurile oligarhice și imperialiste de destrămare a Ţării prin „memorandumul Kozak”. Prietenia și relaţiile strânse de fa-milie spirituală concepute în acea perioada m-au făcut să mă simt legat sufl etește de această echipă de oameni hotărâţi. Revenind după anii de studenţie la baștină, în Râșcani, am hotărât să mă implic activ în viaţa politică și obștească din raion. Astfel, imediat am aderat la echipa locală a PPCD și, în scurt timp, am devenit liderul acesteia, pentru o perioadă de șase ani.

- Experienţa acumulată în peri-oada anilor 2000 în cadrul or-ganizaţiei de tineret te ajută în activitatea ta de acum?

- Bineînţeles că da! Practica acumulată în echipa PPCD mi-a stimulat spiritul și aptitudinile

de organizator și m-au ajutat să-mi organizez efi cient timpul, de asemenea, mi-a fost de mare ajutor experienţa comunicării cu mulţimile de oameni din diverse categorii sociale, astfel mi-am dezvoltat foarte multe aptitudini caracteristice unui lider și unui bun organizator pe care le-am aplicat în toate activităţile pe parcursul anilor, atât politice, eco-nomice, obștești, cât și în impulsi-onarea procesului de dezvoltare a administraţiei publice locale, în care am activat în diferite funcţii în ultimii șase ani. Chiar și astăzi, când activez în sfera businessului în cadrul unei prestigioase com-panii de telefonie mobilă, îmi este foarte utilă practica și aptitudinile acumulate în perioada anilor 2000 în cadrul Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”.

- Octavian Paler spunea: „Poli-tica nu are principii. Are numai interese”. După părerea ta, ce interese ar avea un tânăr, abia ieșit de pe băncile universităţii, să se implice în politică?

- Nu sunt în totalitate de acord cu această maximă, în altă ordine de idei, în ultimii ani, din păcate, politica în Republica Moldova se bazează doar pe interese și aceste interese devin din ce în ce mai meschine. Personal m-am impli-cat în viaţa politică bazându-mă doar pe principiile de viaţă care erau aproape sufl etului meu, care coincideau perfect cu principiile și valorile creștin-democraţilor

din Moldova, deoarece este una dintre puţinele forţe politice doctrinare din ţara noastră. Re-ferindu-mă la tinerii de astăzi, nu pot să fac o generalizare totală la acest subiect, deoarece privesc societatea din prisma fiecărui individ în parte, a aspiraţiilor fi ecărui om și a educaţiei pe care a primit-o, atât în familie, cât și în societatea în care a crescut. To-tuși, aș generaliza două categorii de oameni care se hotărăsc să se implice în viaţa politică. Din pă-cate, cei mai mulţi se orientează doar după interesele subiectiv-personale pentru ca să-și poată promova unele afaceri sub acope-rire politică, pentru a obţine une-le funcţii decisive ca să-și asigure o stabilitate materială personală sau, pur și simplu, doresc să se evidenţieze ca „mari” politicieni. Aceste persoane, de cele mai mul-te ori, ajung a fi călători politici ce se orientează după valurile politi-ce din societate. O altă categorie de oameni își aleg cursul politic în funcţie de trăirile personale și de analiza minuţioasă a pieţei politi-ce, făcând, în cele mai dese cazuri, o alegere sănătoasă și stabilă în viaţă, indiferent de ratingul și infl uenţa politică a unei sau altei formaţiuni politice.

- Din iunie 2007 până în au-gust 2010 ai fost consilier, președinte al fracţiunii PPCD, secretar al comisiei Buget și Finanţe în Consiliul Raional Râșcani, iar din aprilie 2010

până în mai 2012 – director al Centrului de Resurse și Asi-gurare a Durabilităţii Investi-ţiilor în Consiliul raional Râș-cani, deci, știi cum se mănâncă pâinea de funcţionar public. Care este gradul de implicare și de credibilitate al tinerilor în asemenea funcţii?

- Am activat în administraţia publică locală mai mulţi ani, de la început mi-a fost foarte greu să mă afi rm ca un tânăr specialist, să încerc să promovez unele inovaţii în acest domeniu. Referindu-mă, în general, la procesul de dezvoltare a administraţiei publice în ţara noastră, pot să spun că este nevoie de implicarea a cât mai mulţi tineri în acest domeniu, deoarece între-gul sistem este compus, în mare parte, din nomenclatura sovietică care a schimbat doar culoarea steagului, dar nu și năravurile. Există foarte mulţi funcţionari de toate nivelurile care sunt foarte conservatori la schimbările și ne-cesităţile timpurilor de astăzi, iar tinerii specialiști sunt priviţi, de cele mai multe ori, cu neîncredere, iar iniţiativele lor – cu scepticism, tinerii fi ind nevoiţi să aducă mii de argumente că vremurile se schimbă și trebuie schimbate și metodele de lucru, altfel, riscăm să ajungem într-o stagnare pericu-loasă. Perfect ar fi dacă s-ar îmbina entuziasmul și energia tinerilor cu experienţa și înţelepciunea celor mai în vârstă, o astfel de simbioză ar duce la o dezvoltare armonioasă a societăţii în ansamblu.

- Pe lângă activitatea de bază, cunoaștem că ești președintele Asociaţiei Obștești „Generaţia Viitorului”. Cine este și cu ce se ocupă generaţia viitorului la Râșcani?

- De opt ani conduc această organizaţie obștească, implicând tinerii în mai multe activităţi social-culturale a societăţii. Sco-pul nostru este de a demonstra populaţiei că tinerii pot schimba lucrurile. Organizaţia noastră a fost creată la 22 iunie 2005 de către un grup de tineri apropiaţi valorilor general-umane, educaţi în spiritul libertăţii democratice, a apărării patrimoniului cultural-istoric al naţiunii, dornici de a schimba lumea înconjurătoare și a elimina din societate viciile sociale acumulate de timp și haos. Astfel, am devenit prima organizaţie nonguvernamentală înregistrată la nivelul raionului Râșcani cu scopuri bine definite, prioritare fi ind: promovarea valorilor unei societăţi noi, bazate pe principii democrate și creștine; elaborarea și sprijinirea unor programe pen-tru tineret în vederea combaterii drogurilor, criminalităţii și a altor vicii sociale cu care se confruntă societatea modernă; luarea de măsuri concrete în vederea pro-tecţiei mediului înconjurător și

amenajare comunitară; stimularea activităţii creative și participarea tinerilor la soluţionarea proble-melor ce ţin de dezvoltarea do-meniului de administraţie publică; studierea și valorifi carea patrimo-niului cultural-istoric; educarea în rândurile societăţii și, în principal, a tineretului a unui mod sănătos de viaţă; susţinerea persoanelor social-vulnerabile (copii, oameni în vârstă, invalizi etc.); dezvoltarea accesului la sursele de informaţie moderne și înlesnirea accesului la sursele de informaţie publice; educarea în cadrul societăţii și, în special, a tinerei generaţii a unui spirit moralist și a valorilor gene-ral-umane; încadrarea societăţii și a tinerilor în procesul de educare patriotică.

- Dacă ai avea posibilitate să

lucrezi la un proiect de lege,

pentru ce ai opta?

- Deoarece activez de mai mulţi ani în sectorul nonguvernamen-tal aș prefera să îmbunătăţesc legislaţia referitoare la asociaţiile obștești. Au existat mai multe pro-iecte de lege la acest capitol care, din păcate, nu au fost adoptate. Consider că sectorul nonguverna-mental este subapreciat de către stat și societate, foarte mulţi tineri au deschis mii de organizaţii, însă după o perioadă scurtă de timp aceste structuri rămân doar forma-le, nefi ind susţinute de către stat, precum se procedează în multe ţări dezvoltate. Ba din contra, în ul-tima perioadă asociaţiilor obștești li s-a mai pus o piedică – mărind povara fiscală prin introducerea unor impozite noi. Legea unui procent din TVA îndreptat spre susţinerea organizaţiilor active a rămas doar în calitate de proiect de lege. Guvernanţilor le place să se laude de susţinerea unor segmen-te a societăţii civile, dar, din păcate, nu fac, practic, nimic pentru a se dezvolta aceste organizaţii.

- Ce ai prefera să faci dacă tim-

pul și banii nu ar fi o proble-

mă?

- Să petrec cât mai mult timp cu familia și prietenii, timp care este deosebit de preţios. Deseori fi ind implicat în mulţimea de activităţi atât la serviciu, cât și pe filiera politică și obștească, organizând și gestionând foarte minuţios timpul, oricum nu reușesc să ră-pesc sufi ciente momente pentru familie și odihnă. Precum se spune în popor: ne vom odihni la vârsta pensionării.

- Noi îţi mulţumim pentru bu-

năvoinţă și pentru timpul acor-

dat.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecViitorul pare să vină cu mai multă liniște și cu o așezare a lucrurilor care să vă permită să vă recâștigaţi echilibrul. Săptămâna aduce însă și un potenţial de confl ict cu familia, pentru că nu faceţi concesii.

TaurDeplasările sunt mai difi cile acum, din moti-ve legate de cei cu care urmează să vă întâl-niţi. Evitaţi astfel de situaţii sau încercaţi să fi ţi atenţi, ca să nu vă amintiţi din nou de toate vechile supărări.

GemeniSe pot accentua grijile fi nanciare, pe fondul unor nemulţumiri, datorii sau altfel de obliga-ţii. Nu cădeţi în capcana pesimismului, pen-tru că problemele se vor accentua. Fiţi maturi în gândire.

RacVă puteţi lovi de refuzuri sau de reacţii dure din partea superiorilor sau a apropiaţilor. Aveţi de ales între a vă simţi respinși fără mo-tiv sau a accepta ideea că persoanele vizate sunt preocupate de altceva.

LeuEnergia de care dispuneţi nu e sufi cientă pentru sarcinile de la serviciu. Este o perioa-dă delicată pentru sănătate și ar fi bine să vă comportaţi ca atare cu propriul corp. Trebuie protejat de orice exces.

FecioarăSunteţi în formă și priviţi viitorul cu încredere și cu speranţă. Cei la care apelaţi cu diverse solicitări nu au aceeași dispoziţie. Abordaţi fi -ecare situaţie în funcţie de ceea ce observaţi la faţa locului.

BalanţăO perioadă destul de complicată, în care tre-buie să rămâneţi concentraţi pe efi cienţă și să vă dozaţi eforturile în funcţie de importanţa lucrurilor. Există pericolul să vă consumaţi energia rapid.

ScorpionNemulţumirile mai vechi vă dau de gândit, în-trucât cei care le-au provocat vă ies în cale. Soluţia ar fi să înţelegeţi că nu puteţi schim-ba oamenii, dar că puteţi adopta o atitudine nouă faţă de ei.

SăgetătorSe poate vorbi despre un punct culminant al pretenţiilor fi nanciare pe care familia le ridică faţă de voi și nu le puteţi evita. E bine să vă vedeţi de treburile voastre și să refuzaţi dia-logurile absurde.

CapricornUrmează o săptămână cu tensiuni în cuplu, cauzate de contradicţia dintre ce spune și ce face partenerul. Nu e prima oară când obser-vaţi că se teme să pună în aplicare decizii lua-te de comun acord. Afl aţi motivele.

VărsătorCheltuiţi inteligent fi ecare bănuţ și asta vă dublează bucuria de a vă implica în treburi administrative sau gospodărești. Încercaţi să preveniţi complicaţiile gastrice sau o devita-lizare.

PeştiSe accentuează dorinţa voastră de a primi asi-gurări din partea apropiaţilor. Nevoia de sigu-ranţă sentimentală poate deveni o problemă dacă exageraţi și cereţi dovezi materiale de afecţiune.

29 iunie-6 iulie29 iunie-6 iulie

GENERAŢIA 2002

Denis Denis ŢURCANUŢURCANU: „Perfect ar fi dacă s-ar îmbina : „Perfect ar fi dacă s-ar îmbina entuziasmul şi energia tinerilor cu experienţa entuziasmul şi energia tinerilor cu experienţa

şi înţelepciunea celor mai în vârst㔺i înţelepciunea celor mai în vârstă”Invitatul de astăzi al rubricii „Generaţia 2002” este Denis Ţurcanu, un tânăr onest, cu un ascuţit simţ al responsabilităţii și al disciplinei. Denis este inginer licenţiat, dar abilităţile organizatori-ce și pregătirea pe care o are i-au ajutat de-a lun-gul timpului să activeze cu succes în mai multe domenii ale vieţii publice. Este președinte al Aso-ciaţiei Obștești „Generaţia Viitorului”, director al Misiunii Sociale „Diaconia” din Râșcani, director al Centrului de Resurse și Asigurare a Durabilită-ţii Investiţiilor în Consiliul Raional Râșcani.

Jocul tradiţional românesc oina va fi următoarea propunere pentru înscrierea în Lista patrimoniului imaterial UNESCO, anul viitor, când România va participa, alături de alte ţări, ortodoxe și musul-mane, la propunerea sărbătorilor Sfântul Gheorghe - Hıdırellez.

Următoarea sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanităţii va avea loc între 25 și 30 noiembrie, în Grenada, iar propu-nerea României pentru înscrierea în Lista patrimoniului imaterial anul acesta este Ceramica de Horezu.

Totodată, România a trimis în primăvara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul viitor, în care sunt documentate, în vederea înscrierii în Lista patrimoniului imaterial, Colindatul în ceată bărbătească (propunere

comună cu Republica Moldova) și pelerina-jele de la Mănăstirea Moisei (Maramureș) și Șumuleu Ciuc (Harghita).

De asemenea, România participă la alcătuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al cărui titular este Turcia, despre sărbă-torile Sfântului Gheorghe (23 aprilie) și Hıdırellez (sărbătoare musulmană din lumea turcică ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte ţări care vor face documentare pentru această propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova și Libanul.

Denumită și Ederlezi, sărbătoarea Hıdırellez se referă la ziua în care profeţii Hızır (Al-Khidr) și Ilie (Ilyas/ Elijah) s-au întâlnit pe Pământ, marcând și începutul primăverii. Este sărbătorită în Balcani, în special în ţările care au fost sub dominaţia Imperiului Otoman.

Oina este un joc sportiv tradiţional românesc practicat continuu cel puţin

din secolul al XIV-lea, conform cronicilor timpului, fi ind menţionat prima dată do-cumentar în 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă.

Jocul solicită calităţi sportive complexe

și este asemănător cu jocuri sportive comu-ne altor ţări, cum ar fi Schlagball-ul german, palsepool-ul fi nlandez, jocul paume din Franţa și Cluiche Corr-ul irlandez. Oina stă, totodată, la baza baseball-ului american,

fi ind preluată încă din perioada în care nu evoluase îndeajuns, comparativ perioadei contemporane în care reprezintă un joc extrem de complex.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită ofi cial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salv-gardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Lista numără în prezent 166 de opere din 76 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștinţe și practici referitoare la natura și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiţionale.

România apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO cu ritualul călușului, inclus în 2005, și cu doina, inclusă în 2009.

PROPUNERI ROMÂNEŞTI PENTRU LISTA PATRIMONIULUI UNESCO

Oina s-ar putea înscrie în rândul tradiţiilor „luate la dosar”

COMORILE TRECUTULUI IES LA SUPRAFAŢĂ

Doi amatori au descoperit cel mai mare tezaur găsit vreodată în Europa

Una dintre cele mai mari comori desco-perite vreodată în Europa a fost dezgro-pată de doi arheologi amatori, în insula Jersey din Canalul Mânecii.

Tezaurul este alcătuit din monede de aur și argint a căror valoare se ridică la impresionanta sumă de 16,5 milioane de euro, informează „The Guardian”. Monedele descoperite datează din anul 50 î. Hr., fi ind utilizate de un trib celtic care trăia în nordul actualei Bretanii. Potrivit oamenilor de știinţă, fabuloasa sumă ar fi fost ascunsă înaintea invaziei romane. Numărul exact al monedelor nu a fost stabilit încă de cercetători. De-a lungul timpu-lui, metalul și lutul din sol s-au lipit, formând un lingou uriaș.

Ziarul „Daily Mail” scrie că cei doi arheologi britanici au găsit, după 30 de ani de căutări în același loc, cea mai mare cantitate de monede din Epoca Fierului descoperită vreodată, un lot cu până la 50.000 de bucăţi.

Comoara de argint era îngropată la un metru sub pământ, în Jersey, Marea Britanie, de aproape 2.000 de ani.

Autorii descoperirii, Reg Read și Richard Miles, că-utători amatori de metale, au început explorările în urmă cu trei decenii, când au auzit că un fermier a găsit monede de argint pe un câmp din Jersey, în timp ce își lucra pământul.

Pornind de la acest pont și cu ajutorul unui detector de metale, cei doi au căutat tezaurul timp de trei decenii, iar succesul a venit abia săptămâna trecută, după patru zile de săpături.

Experţii spun că monedele celtice ar fi fost ascunse sub pământ în secolul I î.Hr., de către un trib numit Coriosolite, pentru a fi ferite de trupele lui Iulius Cezar, care înaintau în acea perioadă către Franţa.