Știri expresEducaţie patriotică, gen „Zarniţa”

Jocurile militar-patriotice pentru elevi vor fi reanimate.Declaraţia a fost făcută de către ministrul Apărării, VitalieMarinţă, în cadrul unei întîlniri recente cu unghenenii. „Dacăţineţi minte, a fost cîndva Zarniţa. Anul acesta ne punem în plansă organizăm din nou jocuri militar-patriotice”, a spus dînsul.Acestea se vor desfăşura, potrivit ministrului, în trei etape. Pirmava fi cea raională. De organizare, inclusiv finanţarea, se vor pre-ocupa consiliile raionale, în comun cu centrele militare. Va urmaetapa a doua, organizată de centrele militare, în comun cu Minis-terul Apărării. Adică, va fi o competiţie în cadrul fostelor judeţe,a precizat Vitalie Marinuţă. Ultima etapă va fi cea republicană,care va fi desfăşurată de Ministerul Apărării. „Vom dezvolta cevace va fi foarte benefic pentru educaţia patriotică a tinerilor, aelevilor claselor XI-XII”, a concluzionat ministrul. Totodată, dîn-sul a subliniat că nu se va reveni şi la pregătirea militară în şcoală.

Hrană de calitate îndoielnică pentru elevi

Reprezentantul Centrului Sănătate Publică Ungheni, RaisaPopovici, s-a declarat îngrijorată de starea de lucruri în şcoli înceea ce priveşte alimentaţia elevilor. „Continuăm să hrănim copiiicu produse alimentare neautohtone, scumpe. În meniurile zilnicelipsesc fructele şi legumele. În consecinţă, copiii nu primesc ceeade ce au nevoie”, a declarat dînsa în cadrul unei întruniri recentecu primarii din raion. În replică, aceştia au spus că ar achiziţionacu mare drag produse de la producătorii autohtoni, dar nu au deunde. În plus, produsele de import sînt mai ieftine, iar normativulzilnic pentru hrana elevilor în şcoli e de doar şase lei. „La licitaţienu se ţine cont de certificatele de calitate, ci de preţuri. Căutămsă fie cît mai ieftin, cum prevede legea. Iată aşa hrănim copiii”, aexplicat primarul de Alexeevca, Ştefan Sîrghi.

Carabinierii în ajutor poliţiei din Ungheni

Peste 25 de carabinieri au fost dislocaţi la Ungheni, începîndcu 21 martie, pentru asigurarea ordinii publice. Potrivit comisa -rului Iurie Derenev, este un ajutor substanţial pentru serviciulpatrulă şi santinelă al Comisariatului de Poliţie Ungheni. „De obi-cei, noi îi invităm la Zilele oraşului, de Ziua independenţei, atuncicînd avem cea mai mare nevoie de ajutor. Dar m-aş bucura să fieîn permanenţă aici”, a remarcat comisarul. De data aceasta, cara-binierii au venit fără vreo invitaţie specială. Pînă la 31 martie, eivor patrula oraşul alături de poliţiştii ungheneni. La solicitareapoliţiştilor de sector, ar putea să se deplaseze şi în unele localităţirurale, pentru a contribui la menţinerea ordinii publice. Comisa -rul spune că prezenţa carabinierilor la Ungheni este una favorabilăşi un prilej extraordinar pentru un schimb util de experienţă.

O filială a Academiei de şah la Ungheni

Preşedintele raionului, Ion Harea, îşi doreşte la Ungheni ofilială a Academiei de şah din Republica Moldova. La finele luniimartie, aici se va deplasa conducătorul Academiei respective,marele maestru internaţional Viorel Iordăchescu, pentru a luacunoştinţă de condiţiile existente pentru dezvoltarea şahului.„Există şi o bază destul de bună. Sîntem, practic, unicul raion, caream implementat în şcoli proiectul „Şahul în clasa a II-a”. Avem şitradiţii competiţionale la Ungheni”, a remarcat Ion Harea, sub-liniind, totodată, că şahul este un sport ce dezvoltă logica, spiritulde analiză, perseverenţa şi răbdarea, calităţi absolut necesareoricărui tînăr din zilele noastre. Deocamdată, nu a fost stabilit nicistatutul viitoarei filiale, nici unde ar putea fi amplasată. În cazulîn care se va ajunge la o înţelegere, la Ungheni vor veni antrenoride talie internaţională, care ar face cursuri cu tinerii ungheneni.

Abonarea continuă!Nu este tîrziu niciodată să te abonezi la „Expresul

de Ungheni”, ziarul care spune lucrurilor pe numeîn mod expres și profesionist.

Doar cu șase lei pe lună poți fi în pas cu timpul șiîn rînd cu lumea!

Abonamentele se perfectează la orice oficiu poștal,pentru orice perioadă.

Indice de abonare: 21945

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 25 martie 2011 Anul IV, nr. 12 (167)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

O nouă şansă pentru a reda vederea bolnavilor de cataractă

Un utilaj medical performant, destinat intervenţiilor chirugicale oftalmologice, a fost donat, în aceste zile, Spitalului raional din Ungheni. Valoarea donaţiei se ridică la 150 mii euro şi vine din partea unei organizaţii norvegiene de caritate „Help Moldova”.

Pe 16 martie, primii şapte ungheneni ce suferă de ani bunide cataractă, o maladie a ochilor, au fost operaţi de către doc-torul oftalmolog Jan Askvik, venit special pentru aceasta dinNorvegia. „Au fost cazuri foarte dificile. Probabil, pentru că înRepublica Moldova oamenii aşteaptă pînă în ultimul momentsă fie operaţi. În Norvegia, pacienţii sînt operaţi chiar la etapaincipientă a bolii, imediat cum este depistată cataracta”, a de-clarat imediat după operaţii dînsul. De notat că doctorulnorvegian a fost asistat de către medicul unghenean, DumitruGaibu, căruia îi aparţine meritul de a-i convinge pe norvegienide necesitatea utilajului medical performant aici, la Ungheni.

„Am văzut o clinică foarte curată, frumoasă, cu un personalentuziast. M-am convins că era nevoie de utilaj medical mo -dern. E foarte dificil să examinezi şi să ajuţi pacienţii neavîndaparatajul medical necesar”, a remarcat Jan Askvik.

Dacă pînă nu demult, Spitalul raional din Ungheni era cucel puţin 50 de ani în urmă în ceea ce priveşte utilajul medicaloftalmologic, acum situaţia s-a schimbat. „Sîntem la un nivel

destul de înalt şi rămînem în urmă de clinicile din Europa doarcu vreo cinci ani ”, a declarat Dumitru Gaibu.

Sîmbătă, 25 martie, va urma o nouă rundă de intervenţiichirugicale. De data aceasta, ele vor fi efectuate de către doc-torul Dumitru Gaibu împreună cu un coleg de al său dinChişinău. Ulterior, va veni să opreze la Ungheni şi un medicoftalmolog din Bucureşti. Cu timpul, e posibil ca aici să fiecreat un adevărat centru de tratare a cataractei şi nu numai.

Toţi cei şapte pacienţi se simt bine, operaţiile au reuşit.Potrivit doctorului Gaibu, în maximum 10-14 zile aceştia sevor recupera, iar peste o lună-două vor simţi cu adevărat ame-liorarea vederii. „Vreau să le mulţumesc cu această ocaziecolegilor mei şi, în mod special, asistentei majore AngelaCreangă, pentru implicare şi responsabilitate. Vreau să-imulţumeac doamnei director Lidia Crăciun pentru susţinereaşi promovarea tehnologiilor şi metodelor moderne de trata-ment”, a spus în final Dumitru Gaibu.

Citiţi mai multe despre doctorul Dumitru Gaibu în pag. 5.

Pag. 2Oficiul consular de la Ungheni va fi inaugurat. Dar cînd? Potrivit ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, oficiul consular de la Ungheni va fi inaugurat cît de curînd. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întîlniri recente cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.

Pag. 3O binecuvîntare sau un blestem? După un sfert de secol de slujire Domnului în raionul Ungheni, părintele Ioan Porcescu, parohul Bisericii „Sf. Alexandru Nevski”, pleacă. Nu ştie exact nici cînd, nici unde. „Aştept să mi se dea binecuvîntarea. Am devenit un ascultător exemplar”, spune.

Pag. 5În memoria lui Anatol Popovici şi de peste OceanÎnainte de a pleca, la începutul lunii ianuarie,părintele Vladimir Childescu s-a îngrijit să cumpereşi să lase în gimnaziu cupele şi diplomele care urmausă fie înmînate învingătorilor competiţiilor dincadrul Cupei „Anatol Popovici”.

Potrivit ministrului Sănătăţii, Adrian Usatîi, tarifele vor creşte cu aproximativ 40% în toate instituţiile medicale de stat. Ministerul a elaborat deja o procedură de revizuire a preţurilor la serviciile medicale.Adrian Usatîi spune că pînă în prezent instituţiile medicale au prestat servicii la tarife mai mici decît cele stabilite în catalogul naţional de preţuri. Scumpirile sînt cauzate de majorarea preţurilor la combustibil, utilajul medical şi serviciile comunale. Unele servicii medicale s-ar putea scumpi mai mult decît de două ori. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 25 martie2

Oaspetele veselPatriarhului epigramei modloveneşti Petru CărareBătuţi de brumă-s anii meiŞi nu scriu (criticilor mei),Mă consolez ca dumneata:O, cîti poeţi la vîrta mea... (mă conformez)

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Numai bocete în ţara asta

Cu siguranţă, comportamentul japonezilor, în acestezile dramatice pentru ţara lor, nu poate decît să impresio-neze. Să impresioneze pînă la lacrimi. Cît respect trebuiesă ai faţă de tine însuţi, cîtă dragoste trebuie să ai faţă deţara ta, ca să te comporţi cu atîta demnitate în momentepe care atît politicieni, cît şi jurnalişti din lumea întreagăle-au calificat drept apocaliptice.

Japonezii niciodată nu au alergat după faimă uşoară, ni-ciodată nu s-au plîns de greutăţi. Japonezii, pur şi simplu,au muncit. Toţi! Nu am auzit să fi aşteptat vreodată aju-toare, certîndu-se din cauza unui kilogram de orez saupaste făinoase.

Dar, fiţi de acord, au avut parte, în istoria lor, de mo-mente foarte grele, incomparabile cu cele pe care le trăimnoi azi. Să ne amintim doar de atacul cu bombe atomiceasupra oraşelor Hirosima şi Nagasaki din anul 1945. Şi-auplîns morţii, apoi şi-au răsuflecat mînecile şi... la muncă.La fel procedează şi acum.

Ce facem noi? Plîngem, şi tot plîngem de mila noastră:cît de oropsiţi sîntem, cît de săraci sîntem, că, veziDoamne, nimeni nu ne ajută. De la un timp, se aud zilnicvăicărelile politicienilor noştri. Ţi se creează impresia căau uitat pentru ce au venit în fruntea ţării. De dimineaţă,Marian Lupu se plînge că Vlad Filat a declarat sau a făcutnu ştiu ce. Apoi iese la rampă Vlad Filat. Şi el începe aplînge, că nu-l ascultă miniştrii, de exemplu. Apoi plîngeDorin Chirtoacă, plînge Igor Dodon, plînge MihaiGhimpu, plînge Vladimir Voronin. Numai bocete în ţaraasta.

De la un timp, mi-i silă să vizionez posturile noastre deteleviziune, mi-i silă să citesc ştirile de pe site-uri, dinziare. Parcă nu ar mai exista alte subiecte decît cele ce ţinde bocitoare. Ne dorim o populaţie informată. Cum? Şidespre ce?

Oare nu avem cultură? Nu avem educaţie? Nu avemsistem de medicină? Nu avem agricultură? Nu avem in-dustrie? Sau reprezentaţii acestor domenii trebuie să mun-cească. Iar dacă nu muncesc, şi nu bocesc, să tacă.

Apoi vin năpăstuiţii de soartă, care-s foarte mulţi şi toţiplîng, toţi aşteaptă mană cerească. Bocetele lor se audoriunde, la fiecare colţ de stradă, în pieţe, în frizerii şi totaşa mai departe.

Asta e. Dacă avem parte numai de bocete în ţara asta,cînd mai putem şi să muncim? Din păcate, nu sîntem ja-ponezi. Şi nu vom fi niciodată.

„Oficiul este gata, este ope -ra ţional. Nu l-am inauguratde cît din motivul că ne-ampropus să o facem împreunăşi nu am stabilit o dată. Darvom merge cît de curînd aco -lo”, a spus Baconschi.

El a adăugat că toată apa ra -tura necesară funcţionării es -te instalată, sediul este des -chis, dar va funcţiona după ce -remonia de inaugurare. IurieLeancă a remarcat, la rîndulsău, că există o tradiţie a pre -zen ţei miniştrilor de externeai celor doua ţări la inaugura -rea de oficii consulare. “Este otradiţie în acest sens şi nu amvrut să o întrerupem cumva”,

a spus dînsul.Ambasadorul României la

Chişinău, Marius Lazurcă, dec -lara, acum cîteva zile, într-uninterviu acordat radio EuropaLiberă, că la Ungheni va fides chis un birou consular, însubordinea Consulatului ge -neral de la Bălţi. „În momen-tul de faţă, sîntem în faza fina -lă de pregătire a sistemelor desecuritate, obligatorii în spaţi -ul Schengen în aceste situaţii.De îndată ce ele vor fi gata,vom încerca să găsim în agen -da ambilor miniştri de exter -ne o dată comună, prin caresă marcăm deschiderea, inau-gurarea acestui oficiu consu -

lar”, a subliniat dînsul.Totodată, ambasadorul a

făcut o precizare: cel puţin înprimii ani de activitate, com -pe tenţa consulară a acestuioficiu va fi limitată la elibera -rea permiselor de mic trafic.„Ungheniul e un oraş de fron -ti eră, un oraş în care urgenţa nis-a părut a fi eliberarea aces -tor permise de mic trafic”, aexplicat Excelenţa sa.

A fost numit deja consululOficiului consular din Un -gheni. Este vorba de Petru Li -ţiu, fost ministru-consilier lasecţia consulară română.

Anterior, oficialii moldo -veni au promis că Oficiul con-sular din Ungheni va fi des -chis la finele lui decembrie2010. A urmat apoi o altă dată– la finele lunii ianuarie 2011.

(L.B.)

Oficiul consular de la Ungheni va fi inaugurat. Dar cînd? Potrivit ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, oficiul consular de la Ungheni va fi inaugurat cît de curînd. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întîlniri recente cu omologul său moldovean, Iurie Leancă. Nu a fost însă stabilitădata exactă a inaugurării instituţiei respective.

Atenţie la formele verbelor!Foarte răspîndite sînt rostirile „mi-ar

place” (în loc de mi-ar plăcea), „va dis-pare” (în loc de va dispărea) „n-aş tace”(în loc de n-aş tăcea). Greşeala se explicăaici prin faptul că vorbitorii care scriu

sau rostesc astfel, nu ştiu că aceste verbenu sînt de conjugarea a III-a, cu ter mi na -ţia „e”, dar sînt de conjugarea a II-a, careau ca terminaţie „ea”.

Formele: „făcem/făceţi” (în loc de fa -cem/faceţi), „trăgem/trăgeţi” (în loc detragem/trageţi) „bătem/ băteţi” (în locde batem/bateţi) sînt şi ele răspîndite şigreşite. De astă dată, confuzia are loc în

sens invers: se ajunge la aceste forme, de -oarece verbele a face, a trage, a bate (caresînt de conjugarea a III-a) sînt tra tate caşi cum ar fi de conjugarea a II-a.

Olga Răilean, profesoară de limba şi literaturaromână, şefa Centrului Metodic,

DGRÎTS Ungheni

CUM E CORECT?

Pentru a sensibiliza şi mo-biliza opinia publică, SergiuToderaşcu şi Lucia Rusu, co-ordonatori de proiect pentruregiunea centru a Republicii

Moldova, au prezentat un fil -muleţ despre o activitate simi -lară, desfăşurată în Estonia în2008. Atunci şi acolo, într-osingură zi, s-au colectat 10 mii

de tone de gunoi. Potrivit lui Sergiu Tode raş -

cu, scopul proiectului „Hai,Moldova” este de a mobilizacomunitatea de a face cură ţe -nie în toată ţara într-o singurăzi. Iar această zi va fi 16 aprilie.

A fost elaborată şi o hartădigitală, care a fost plasată pesite-ul www.hai.md. „Fiecarecetăţean al republicii poate săintre pe site, să plaseze pe har -ta cu pricina locul oricărei gu -noişti pe care o cunoaşte, fieautorizată sau neautorizată,din localitatea sa”, a menţionat

Sergiu Toderaşcu. Va fi un aju-tor bun pentru organizatori.

Vicepreşedintele raionului,Ludmila Guzun, prezentă laeveniment, a subliniat că „sco -pul nostru este să mobilizămtoată comunitatea, ca să facemcurăţenie şi, mai apoi, să o păs -trăm”. „De fapt, salubrizareaîncepe de la noi înşine şi loculîn care trăim”, a adăugat dînsa.

Primul pas a fost făcut. Ur -mează încă multe alte activi -tăţi de sensibilizare, informareşi mobilizare a populaţiei.

Natalia Chiosa

Să facem curăţenie într-o singură zi. Iar această zi va fi 16 aprilieMai puţin de o lună a rămas pînă la desfăşurarea proiectului ecologic „Hai, Moldova!”, iniţiat de un grup de tineri din Chişinău şi avînd ca sarcină o „curăţenie generală” a republicii. În acest sens, la 17 martie, la Ungheni, a avut loc prima conferinţăde presă, la care au participat atît reprezentanţi ai primăriilor, cît şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, factorii de decizie care ar putea,împreună, decide ce lucrări ar trebui efectuate în ziua de 16 aprilie.

„Am început să lucrăm cucalculatoarele încă de pe vre-mea judeţului”, ne-a spus Ale -xei Pantea, directorul Subs ta -ţiei Asistenţă Medicală de Ur -genţă Ungheni. Toţi lucrătoriimedicali, sută la sută, îl cunoscşi-l utilizează. Inclusiv direc-torul.

Un sistem informaţional mo -del are şi Centrul Medicilor deFamilie (CMF) Ungheni. Pri -viţi imaginea alăturată şi văveţi convinge. Scriam în iunie2010 că „toate cele 16 centrede sănătate din localităţile ru-rale au fost asigurate cu calcu-latoare, cu imprimante, cu alteaccesorii necesare. Toate auacces la internet, iar cores pon -denţa se face deja prin poştaelectronică. Acum a venit rîn-dul celor 20 de medici de fa mi -

lie din Ungheni să fie asi guraţicu tehnică electronică. La oraactuală, CMF are un sisteminformaţional de invidiat – cir -ca 70 de calculatoare”. Totuşi,susţine Lilia Scurtu, direc-toarea CMF, este loc şi pentrumai bine. În curînd, vor avealoc noi cursuri de instruire,astfel ca toţi lucrătorii medicalisă poată utiliza calculatorul lacote maxime.

Situaţia e bună şi la Spitalulraional, susţine directoareaacestuia, Lidia Crăciun. Toatesecţiile spitaliceşti sînt asigu-rate cu calculatoare. La ora ac -tuală, numărul acestora a ajunsla 40. Corespondenţa se facedeja prin internet. Directoareasperă că în scurt timp va fi mo -dernizat sistemul de sănătate,astfel încît şi fişele de evidenţă

a bolnavilor să sefacă pe suport elec-tronic, ca în stateledezvoltate, şi nu pehîrtie. O bună partedin medici cunosccalculatorul, deşi armai fi nevoie şi deinstruiri suplimen ta -re.

Şi medicii de laCentrul SănătatePublică utilizează decîţiva ani buni calcu-latorul. „Nu sîntprobleme în acestsens”, a remarcatSer giu Talmaci, şe fulsecţiei epidemiologia mala -diilor transmisibile din cad rulinstituţiei respective. Cursu -rile de instruire totuşi ar fi bin-evenite, crede dînsul.

Acum cîteva zile, ministrulSănătăţii, Adrian Usatîi, aanun ţat că în timpul apropiatva semna o dispoziţie, prin

care toate instituţiile medicaledin republică să fie dotate cucalculatoare. Medicii vor aveala dispoziţie un an pentru aînvăţa să lucreze la calculator.Dacă nu se vor putea adapta,îşi vor pierde locul de muncă,a afirmat ministrul.

Lucia Bacalu

Cu un pas înaintea dispoziţiei ministrului SănătăţiiMedicii din raionul Ungheni, în marea lor majoritate,nu au motive de îngrijorare: obligativitatea de a utiliza calculatorul în actvitatea lor nu-i sperie.

„E bine ca oraşul Ungheni săfie pionier în toate, e bine să-iobişnuim pe cei din Repub-lica Moldova cu aceasta, săştie toţi că la Ungheni tot tim-pul începe ceva nou”, a remar-cat primarul Alexandru Am -bros, prezent la eveniment.

Ideea a aparţinut drupuluide implementare a proiectu-lui „Cetăţeni activi pentru co -munităţi prospere în regiuneade frontieră cu Uniunea Eu -ro peană” din cadrul CentruluiRegional de Dezvoltare Du -rabilă (CRDD) Ungheni.

„Este ceva deosebit din punctde vedere al formei de lucru.O cafenea publică presupuneo atmosferă mai deschisă, maicaldă, face conversaţia maidinamică, iar cei prezenţi se

axează pe experienţe, tran -smit idei, discută între ei”, aexplicat Svetlana Ciobanu, di -rec torul executiv al CRDD.

Invitaţii, în număr mare dealtfel, au purtat discuţii aprin -se, încercînd să găsească ideinovatoare, să pună accente, săgenereze idei cu privire la so -lu ţionarea celor mai stringen -te probleme cu care se con -frun tă comunitatea. „Am co -lectat opinii şi soluţii foarteimportante”, a subliniat Svet-lana Ciobanu. Acestea vor fisistematizate şi transmise atîtparticipanţilor, cît şi autori tă -ţilor publice locale.

„Este foarte important pen -tru noi să vedem rezultatulacestor întruniri. Or, totul în-cepe de la o discuţie”, a men -

ţi o nat primarul de Ungheni.Dînsul a remarcat că ar trebuica fiecare cetăţean să se im-plice, să-şi vadă locul şi rolulsău în soluţionarea unei saualtei probleme. „Trebuie săfacem tot posibilul ca socie -tatea noastră să fie cît se poatede activă. Sînt sigur că doarîmpreună ne putem atin geobiectivele”, a spus edilul ora -şului.

Anterior, Pirmăria Unghenia încheiat un acord de colabo -rare cu Centrul Regional deDezvoltare Durabilă în cadrulproiectului respectiv.

De notat că acţiuni simila -re au avut loc în toate cele şap -te localităţi în care se imple -mentează Proiectul „Cetăţeniactivi pentru comunităţi pro s -pere în regiunea de frontierăcu Uniunea Europeană”. (L.B.)

3Expresul de UngheniVineri, 25 martie

Știri din Primăria Ungheni

Se deschid noi porţi în lumea afacerilor

În ziua de 18 martie, primarul de Ungheni, Alexandru Am-bros, a semnat un memorandum de colaborare cu Programulitalian „Business Gate”. Înainte de aceasta însă, a avut loc o în-tîlnire a antreprenorilor autohtoni cu reprezentanţii comisieide dezvoltare a relaţiilor economice internaţionale din cadrulunui alt program italian – „Comercial Gate” – aflat sub patro-natul primului.

„Comercial Gate” este poarta spre succes, spre lumea aface ri -lor”, a venit cu o lămurire Mihail Plămădeală, consilier al comi -siei de dezvoltare a relaţiilor economice internaţionale. „Esteo comunitate transnaţională de persoane care au interese comu -ne în lumea afacerilor. Este un teritoriu virtual, unde oameniide afaceri care se confruntă cu probleme le depăşesc prin schim -bul de experienţe şi cunoştinţe noi”, a mai adăugat dînsul.

Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a subliniat, la rîndulsău: „Este un program interesant atît pentru noi, cei din admi-nistraţia publică locală, cît şi pentru antreprenorii mici şi mijlo -cii din Ungheni, şi nu numai. Sper că vom avea doar de cîştigat”.

Programul „Business Gate” întruneşte circa 1800 de întrerpin -deri din mai multe regiuni din Italia, Rusia, Kazahstan şi alte sta -te aflate pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Potrivit lui MihailPlămădeală la program vor adera şi România, Polonia şi Austria.

Fiecare antreperenor are posibilitatea să devină partcipantla programul „Commercial Gate”, completînd un formular departcipare şi achitînd anual o anumită sumă de bani.

Deja cu gîndul la iarna viitoare După ce a întrerupt furnizarea căldurii în apartamentele un-

ghenenilor, întreprinderea de termoficare „Comgaz-Plus” a pur-ces la efectuarea unui sondaj, prin care-şi doreşte o claritate şifinalitate în ceea ce priveşte furnizarea agentului termic unghe-nenilor în iarna următoare. S-ar putea că aceştia să nu mai be-neficieze de încălzire centralizată. Decizia va fi însă luată în vară,după ce vor fi analizate şi sistematizate rezultatele sondajului res-pectiv. Potrivit directorului SA „Comgaz-Plus”, Iurie Marcoci,sînt foarte multe persoane care vor să se debranşeze de la siste-mul de termoficare centralizat, mai ales după majorările de preţdin ultima perioadă. Pînă în prezent, mai bine de jumătate dinnumărul total de consumatori casnici din Ungheni au renunţatla serviciile întreprinderii de termoficare. În cazul în care numă-rul acestora va creşte, nu va mai fi posibilă furnizarea agentuluitermic în apartamentele rămase. Primarul Alexandru Ambrosnu vede nimic ieşit din comun în această tendinţă. La ora ac-tuală, susţine dînsul, marea majoritate a oraşelor-centre de re-şedinţă de raion au renunţat la încălzirea termică centralizatăpentru persoanele fizice. Doar Ungheniul a mai menţinutaceastă practică ce generează, în ultima perioadă, doar pierderi.

În judecată pentru datorii admise faţă de AVE Ungheni

Primele zece dosare pentru datorii faţă de AVE Ungheni aufost deja finalizate şi vor fi transmise în curînd în judecată. Estevorba despre cei care au admis datorii mari la evacuarea guno-iului. Dumitru Bîlici, directorul executiv al întreprinderii, sus-ţine că răuplatnicii vor avea de plătit de cîteva ori mai multdecît datoriile pe care le-au acumulat, pentru că vor fi obligaţisă achite şi pentru cheltuielile de judecată. Astfel, potrivit dîn-sului, cineva care are, la ora actuală, o datorie de 500 de lei, vaplăti, în ultimă instanţă, 2000 de lei.

Primăria Ungheni, Inspecţia Ecologică Ungheniavertizează deţinătorii de terenuri agricole despre interzicerea

arderii resturilor vegetale şi ierbii uscate de pe terenurile agricole,de pe marginea drumurilor şi din fîşiile forestiere de protecţie. Ceicare nu vor da curs acestei solicitări vor fi sancţionaţi în confor-mitate cu legislaţia în vigoare. Codul Contravenţional al Republi -cii Moldova prevede, pentru arderea deşeurilor, resturilor vege -tale şi frunzelor, amendă de la 200 pînă la 600 lei pentru persoanefizice şi de la 1000 pînă la 2000 de lei pentru persoane juridice.

P

Executivul a aprobat modificări în Legea privind actele de stare civilă, prin care s-a propus excluderea menţiunii privind naţionalitatea, în afară de actul de naştere în care să fie scrisă apartenenţa etnică a persoanei, dar numai la cererea persoanei vizate, după ce va împlini 16 ani, sau la cererea a părinţilor, în baza declaraţiei pe propria răspundere. Această prevedere vine să conformeze cadrul legislativ naţional cu standardele internaţionale. (Hotnews.md)

Împreună vom duce oraşul Ungheni în Europa. Este motto-ul unei cafenele publice, care şi-a deschislarg uşile pe 23 martie curent la Ungheni. Potrivit organizatorilor, este vorba de o premieră nu doar pentru Ungheni, ci şi pentru Republica Moldova.

Invitaţi la o cafenea publică, pentru discuţii serioase şi utile

„La Unghenirămîne o părticică din suflet, din viaţa mea”

Sîmbătă, înaintea PostuluiMare, a împlinit 25 de ani decînd e preot în raionul Un -gheni. În 1986, i-a fost în -credinţată parohia Cetireni,iar peste trei ani a venit la Un -gheni, unde avea multe luc -ruri de făcut. După deceniiîntregi, urmau să fie redes -chide uşile Bisericii „Sf. Ale -xandru Nevski”, pe care so -vieticii o închiseseră, ampla -sînd acolo un muzeu de isto-rie. „Am luat stativele, capullui Lenin, tot ce era şi amtran s mis la Palatul culturii,unde trebuia să se deschidămuzeul”, îşi aminteşte părin -tele Ioan Porcescu. A fost multde muncă, dar cu ajutorul luiDumnezeu a reuşit.

Primul serviciu divin s-aprodus într-o zi memorabilă,într-o zi binecuvîntată deDumnezeu. Era 6 mai 1990,cînd zeci de mii de moldoveniau putut trece liber Prutul.Acea zi a rămas în istorie ca„Podul de flori”. Tot atunci,părintele Ioan Porcescu aveasă-l întîlnească pe predece-sorul său, părintele Timotei,care a fugit la 1944, de fricaruşilor, peste Prut. Îşi amin teş -

te şi acum cu emoţii de aceaîntîlnire, de lacrimile preotu-lui, de vorbele dînsului.

Aici, la Ungheni, a trăit mo -mente frumoase, începînd curedeschiderea bisericii, sfin -ţirea ei în prezenţa a mii şi miide enoriaşi, dar şi a preşe din -telui de atunci al statului, Mir -cea Snegur. Dînsul a fost celcare a petrecut la războiul dinTransnistria şi i-a aşteptat pecombatanţi. Dînsul a fost celcare a trebuit să-i petreacă peultimul drum pe cîţiva dintreei Dînsul a fost cel care a con-tribuit la deschiderea unuicol ţişor de carte creştin-or -todoxă la biblioteca „DimitrieCantemir”. Dînsul a fost celcare le-a vorbit ani în şir ele -vilor de la Liceul „Mihai Emi -nescu” despre religie, desprecreştinism, fără să aştepte in-troducerea orelor de religie înşcoală. Dînsul a fost cel care adevenit primul preot militarla Ungheni, fiind mereu ală -turi de ostaşii din Divizionulde artilerie „Prut”.

„Am trăit aici cu poporul.La Ungheni rămîne o păr tici -că din suflet, din viaţa mea.Nu voi putea uita lucrurileacestea”, a spus părintele.

Preotul rebelPărintele Ioan Porcescu a

fost şi mai continuă să fie con-siderat „preotul rebel” de laUngheni. În anul 2006, el s-a

opus numirii lui Petru Mus -teaţă în funcţia de Episcop deUngheni, Nisporeni şi Călă -raşi, lăsîndu-se, în ziua de 5noiembrie, cu bătaie chiar înbiserică. Urmare a acestuicon flict, dînsul, împreună cualţi 30 de preoţi din regiune,decid să adere la MitropoliaBasarabiei. „Am mers la Mit -ropolia Basarabiei cu tot suf -letul, cu toată inima. Acoloînsă am dat peste unele luc -ruri la care nu m-am aşteptat”,a menţionat preotul. Pestedoi ani, în 2008, dînsul se ală -tură grupului de preoţi carecer demisia ÎntîistătătoruluiMitropoliei Basarabiei, ÎPSPetru Păduraru, acuzîndu-l căactivează sub influenţa Par-tidului Popular Creştin De-mocrat. Ulterior, nu i-a rămasdecît să se autoexcludă şi deaici.

„A fost o perioadă cînd nueram nici acolo, nici dincolo”,recunoaşte preotul. A reve -nit, după aproape doi ani, laMitropolia Moldovei. Dar arevenit în fruntea Episcopieide Ungheni şi Nisporeni şiPresfinţitul Petru. „Cred că e

vrerea lui Dumnezeu, iar îm-potriva lui Dumnezeu nupoate merge nimeni”, spuneacum, împăcat cu sine.

De ce, totuşi,pleacă?

„Să nu uităm de evenimen -tele care au fost. Sănătateanu-mi mai permite să stau tottimpul în stres, în nelămu ri -re”, ne-a spus părintele IoanPorcescu, după care a conti -nu at: „Dacă aş rămîne aici, numă voi simţi bine”.

Gîndul de a pleca din Un -gheni i-a venit imediat ce epis -copul Petru Musteaţă a fostreales episcop de Ungheni şiNisporeni. A avut o întîlnirecu Preasfinţitul, nişte discuţiimai bărbăteşti. Într-o dimi -neaţă, părintele Ioan s-a trezitcu gîndul de a pleca, iar pesteo oră era deja în audienţă laepiscop. „Cîndva, vom fi în -trebaţi: ce ai făcut, cum aimers, pe unde ai mers şi aşamai departe. Nu am vrut sămă despart de lume pe o notăurîtă. Cel mai bine e aşa: fru-mos”, a menţionat dînsul,dînd de înţeles că au existat şianumite presiuni. Deciziaînsă a fost luată din proprieiniţiativă. Vine un moment înviaţă, cînd trebuie să te ret -ragi. „Sînt bolnav şi, ca să-miţin în frîu boala, trebuie să fumai liniştit, mai calm. Plec cuinima împăcată. Mă bucur căDumnezeu a avut milă şi m-aadus pînă aici”, a mai spusdînsul, făcînd şi o remarcă:„Nu ştiu ce este: o binecuvîn -tare sau un blestem. Timpulva arăta”.

Lucia Bacalu

În fotografie: părinteleIoan Porcescu în zilele

sale de glorie. Anul 1992.

După un sfert de secol de slujire Domnului în raionulUngheni, părintele Ioan Porcescu, parohul Bisericii„Sf. Alexandru Nevski”, pleacă. Nu ştie exact nici cînd, nici unde. „Aştept să mi se dea binecuvîntarea.Am devenit un ascultător exemplar”, spune.

Dînsul s-a declarat satisfcăut pentru faptul că a pututlua decizia de a se retrage din parohia pe care a avut-osub oblăduire din 1989. „Am simţit că e timpul deja să plec”, a remarcat preotul.

O binecuvîntare sau un blestem?

Luna aprilieAprilie este a patra lună din calendarul gregorian şi una

dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Numele lunii aprilie vine de la cuvîntul latinesc aperio,

ire – a deschide, deoarece în luna aprilie se deschid mugurii.Numele popular al lunii este Prier. În aprilie continuă se -mănăturile de primăvară, se închid ţarinele pentru păşunatuldevălmaş, se formează turmele, se tund oile înainte de a fiurcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şioboarele pentru vite.

În aprilie s-au născut: Serghei Rahmaninov, compozitor, pianist rus, Octavian

Goga, poet, publicist, om politic român, Emile Zola, scriitorfrancez, Rafel, pictor italian, Gheorghe Zamfir, naist român,Steven Seagal, actor american, Barbu Ştefănescu Delavran -cea, scriitor român, Florin Zamfirescu, actor român deteatru şi film, Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al SUA,Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect italianrenascentist, Ecaterina I a Rusiei, Charlie Chaplin, actor, re-gizor şi producător britanic, Nichita Hruşciov, conducătorulPartidului Comunist al Uniunii Sovietice, Împăratul Na po -leon al III-lea al Franţei, Adolf Hitler, conducător al Ger-maniei naziste, Joey Lawrence, actor american, VeronicaMicle, poetă româncă, Vladimir Ilici Lenin, politician rus,Camil Petrescu, scriitor român, William Shakespeare, poet,dramaturg englez, Al Pacino, actor american, Vladimir Jiri-novski, politician rus, Ştefan Augustin Doinaş, poet, mem-bru al Academiei Române, Samuel Morse, inventatorulalfabetului Morse, Sadam Hussein, fost dictator al Iracului,Gala Galaction (Grigore Pisculescu), scriitor român,traducător în 1938, al Bibliei.

Tot în aprilieA fost creat simbolul dolarului american ($), de către

designerul Oliver Pollock (1 aprilie 1778)Are loc tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia,

încheiat la Luţk între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I, ur-mare a căruia Basarabia este anexată la Rusia. (2 aprilie1711)

Decesul papei Ioan Paul al II-lea. (2 aprilie 2005)Iosif Stalin îl succede pe Vladimir Ilici Lenin ca lider al

Uniunii Sovietice. (3 aprilie 1922) Douăsprezece naţiuni: SUA, Marea Britanie, Franţa,

Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia,Islanda, Canada şi Portugalia, semnează Tratatul Nord At-lantic, creînd NATO. (4 aprilie 1949)

Liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldo -va, Vladimir Voronin, a fost ales preşedintele ţării. (5 aprilie2001)

Crearea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. (7 aprilie1948)

Manifestaţii violente la sediul Parlamentului şi Preşe -din ţiei Republicii Moldova din Chişinău, simpatizanţiiopoziţiei contestînd corectitudinea alegerilor din urmă cudouă zile. (7 aprilie 2009)

Georgia îşi declară independenţa faţă de URSS. (9aprilie 1991)

Începutul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova. (14aprilie 1457)

Scufundarea transatlanticului "Titanic" în oceanul At-lantic. (15 aprilie 1912)

Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin (12aprilie 1961)

Declanşarea războiului civil în China (12 aprilie 1930).Femeile din Franţa şi-au câştigat dreptul de vot (21

aprilie 1944)A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova

(23 aprilie 1400)S–a produs accidentul de la Centrala Nucleară de la

Cernobîl (26 aprilie 1986)Adolf Hitler şi Eva Braun s-au sinucis (30 aprilie 1945)

Date remarcabile şi memorabile1 aprilie – Ziua glumelor1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor15 aprilie – Ziua mondială a culturii22 aprilie – Ziua mondială a Planetei Pămînt24 aprilie – Ziua lucrătorului din gospodăria de locuinţe

şi deservirea comunală26 aprilie – Ziua mondială a informaţiei30 aprilie – Ziua televiziunii naţionale.

Expresul de UngheniVineri, 25 martie4

Înainte de anul 700 î.Hr., luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman și avea 29 de zile. După ce Iuliu Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna aprilie avea 30 de zile și devenea a patra lună a anului.

Aprilie începe cu aceeași zi a săptămînii ca și iulie în toți anii și ca ianuarie în anii bisecți.

1 aprilie – Silvia Bordei, secretar al consiliului local din satul Corneşti2 aprilie – Tatiana Talpă, specialist relaţii cu publicul primăriaUngheni3 aprilie – Viorica Ţăranu, specialist economie şi antreprenoriat laprimăria Ungheni4 aprilie – Galina Varvariuc, primar de Valea Mare6 aprilie – Maria Luca, şefa grădiniţei nr. 3 din Ungheni8 aprilie – Gheorghe Ciobanu, consilier raional10 aprilie – Gheorghe Popa, şeful Centrului de Sănătate Sculeni13 aprilie – Adrian Cojocaru, reporter „Euronova” TV Ungheni13 aprilie – Vasile Cociorvă, consilier orăşenesc15 aprilie – Ion Bodrug, primar de Condrăteşti

16 aprilie – Maria Calchei, director Centrul „Casa pentru Toţi”,oraşul Ungheni16 aprilie – Maria Păduraru, şefa Centrului de Sănătate Costuleni17 aprilie – Victor Vorobiov, antreprenor, consilier raional17 aprilie – Maria Rotaru, director-adjunct al Spitalului raionalUngheni23 aprilie – Elena Gavrişov, preşedinta Crucii Roşii, filiala Ungheni23 aprilie – Ludmila Grecu, şefa grădiniţei Nr 47, Ungheni23 aprilie – Iurie Ţurcanu, directorul Liceului „A.S. Puşkin” dinUngheni 24 aprilie – Eugenia Baroncea, şefa Secţiei Cultură27 aprilie – Victor Colin, directorul Colegiului Agroindustrial.

Cine-i născut în aprilie...

Pagină realizată deNatalia Chiosa

„Ziua de naştere pentrumi ne înseamnă totul, înseam -nă că s-a născut o nouă fiinţăpe pă mînt, un mic omuleţ.Este o ocazie cînd pot să măîntîlnesc cu toţi cei apropiaţisufletului, cu prietenii mei,copiii, cu întreaga familie”, amenţionat pentru „Expresulde Ungheni” Gheorghe Popa,şeful Centrului de SănătateSculeni.

La 10 aprilie, Gheorghe Po -pa îşi va sărbători jubileul de 60

de ani. Tot ceea ce îşi doreşte deziua lui de naştere este să-i fiefamilia sănătoasă. Are două fetecu care se mîndreşte mult, pen-tru că ambele au urmat profesiapărinţilor – sînt medici. Are doinepoţi ca două flori şi, spune,parcă şi-ar mai dori unul. Celmai mult însă îşi doreşte şi vi -sează să poată face o reparaţiecapitală a Centrului de Sănătatedin Sculeni, care a fost dat înexploatare cu 25 de ani în ur mă.„Dacă aş face şi acest lucru, atunci

pot să mă duc cu inima împă ca -tă, satiscăcut şi liniştit, la odihnabine meritată”, spune dînsul.

Sînt aproape 40 de ani decînd activează ca doctor la Scu-leni şi aproape 20 de ani de cînde medic-şef al Centrului de Să -nătate de aici. Se declară satis -fă cut de cele realizate. „Îmi do -resc să putem activa în con diţiibune şi în continuare, pentru cănoi sîntem cei care stăm la stra -ja sănătăţii Sculeniului”, a maiadăugat Gheorghe Popa.

De aproape patru decenii stă la straja sănătăţii Sculeniului

Dacă pînă la vîrsta de 20de ani, ziua de naştere era ceamai importantă zi din an pen-tru el, acum o consideră o ziobişnuită pe care o serbeazădestul de modest. „Mă şi spe -rie gîndul că s-a mai adăugatun an la buchetul vieţii mele.Şi, pe timp ce trece, parcă şianii zboară mai repede”, spu -ne Adrian Cojocaru, reporter„Euronova” TV, Ungheni.

S-a născut la 13 aprilie.Pentru mulţi dintre noi acestnumăr inspiră nelinişte, frică,dar nu şi pentru Adrian Co-jocaru. Dînsul are o explicaţiea sa: „Frica de cifra 13 se nu -

meş te triscadecafobie, iar fri -ca de o zi de vineri pe data de13 se numeşte parascavedeca-triafobie”. Adrian recunoaştemîndru că nu are aceste fobii.Ba din contra, cifra 13 îl în so -ţeşte pretutindeni şi chiar îipoartă noroc.

La liceu, întotdeauna a fostsub numărul 13 în catalog, iarla facultate a fost în grupa 13.Sînt şi multe curiziozităţi le -ga te de cifra 13, de care Adri -an Cojocaru nu poate să nuţină cont. Pe dolarul american,piramida are 13 trepte, 13litere şi 13 cifre. Potrivit ca -len darului Maya, anul are 13

luni şi 13 zodii. „Au fost ca -zuri cînd ziua mea de naşterea nimerit într-o zi de vineri.Vă imaginaţi? Vineri, 13 apri -lie! Dar nu s-a întîmplat nimicnecurat sau neobişnuit”, a re-marcat dînsul.

De ziua lui, îşi doreşte săaibă parte de sănătate şi dis -poziţie bună. Şi-o va petrecealături de cei apropiaţi. „De -oarece ziua mea de naştereeste mereu în Postul Mare şimajoritatea prietenilor pos -tesc, este spre norocul meu:pot să o sărbătoresc cu mai pu - ţine consecinţe negative asup -ra sănătăţii mele şi, în special,

ale ficatului meu”, spune Ad -ri an Cojocaru, după care faceo remarcă: „Este o glumă, dar,totodată, şi un adevăr”.

Cifra 13 îl însoţeşte pretutindeni

„Cel mai important lucru pecare mi-l doresc nu-l voi maiavea niciodată. Acum mi-aşdori foarte mult să am par tede linişte sufletească”, a ac cen -tuat Eugenia Baroncea, şe fasecţiei Cultură Ungheni.

Ziua de naştere va fi pentruea o zi ca oricare alta. În trecut,era o zi importantă, cînd se bu -cura împreună cu întreaga fa -milie. Pe 24 aprilie, ziua cînds-a născut, va sărbă tori doar

Învierea Domnului. „Pentruprima dată în viaţa mea, ziuade naştere coincide cu o săr bă - toare atît de im por tantă pen-tru întreaga creş ti nătate. Măbucur mult pentru aceasta.Cine ştie, poate rep re zintă unsemn bun, un semn că pe vii -tor îmi voi găsi confortul suf -letesc de care am nevoie”, amenţionat Eugenia Baroncea.

În anul în care s-a născut,pe 24 aprilie se sărbătoreau

Floriile. Poate că anume dinacest miotiv îi plac foartemult florile. Ni s-a destăinuitcă şi-ar dori mult să se retragăîntr-o poienţă cu flori de cîmp,să se gîndească la viaţa ei, latrecutul frumos şi să prindănoi puteri pentru viitor.

„Ceea ce a fost frumos arămas în trecut. Dar îmi sîntalături copiii mei, care repre -zintă totul pentru mine”, amai spus dînsa.

De ziua ei, îşi doreşte să stea într-o poieniţă cu flori

De Ziua păcălelilor, sărbă -to rită la 1 aprilie, se spune cănu se fac căsătorii, pentru căacestea nu durează, ori că so -ţul se va afla sub „papucul” so -ţi ei. Se mai spune că păcă lealatrebuie făcută pînă la ora 12.00,pentru că celelalte aduc ghini on.Se spune că dacă nu păcă leşti

de 1 aprilie pe nimeni, atuncitu vei fi cel păcălit tot anul.

Sfintele Paşti se sărbăto reş -te, în acest an, la 24 aprilie.Există o superstiţie, potrivitcăreia celui care se împiedicăsau cade atunci cînd se ducela slujba de Înviere, îi va mer -ge rău tot anul. În Săptămîna

Mare, numită şi SăptămînaPatimilor, lucrul încetineştede joi. Se spune că cel care vadormi în Joia Mare va lenevitot anul. În Vinerea Seacă seţine post strict, post negru, fă -ră mîncare sau băutură. Sespune că cine va ţine post înacea zi va fi ajutat de Dum-nezeu să se apere de boli totanul. Se spune că dacă în Vi -ne rea Mare va ploua, atunci

anul va fi unul roditor. Cel ca -re se naşte de Paşti, tocmai înmomentul în care bat clo po -te le, va fi un om norocos. Ci -ne moare în ziua de Paşti, vafi iertat de Dumnezeu şi vamerge în Rai.

Nu e bine să iei sare din sol -niţă în ziua de Paşti, pentru căîţi vor transpira mîinile tot anul.Ouăle se vopsesc în Joia Ma -re, cînd Isus a fost răs tig nit.

Superstiţii şi obiceiuri

A absolvit Facultatea MedicinăGenerală la Bucureşti. Tot acolo a făcut şi rezidenţiatul în oftal-mologie. S-a angajat apoi la o clinică privată din capitalaRomâniei. Ce poate fi mai frumos pentru un tînăr, căruia i se prezisese un viitor mare încă din şcoală?

Dumitru Gaibu însă a decis să lase totul şi să revină acasă, la Ungheni.

„La noi e rău într-un fel, dar e bine înalt fel. Cînd vezi ce e rău în altă parte,apreciezi ce e bun aici”, zice filosofic. Bune faptul că aici este acasă. Simplu de tot.

Bucureştiul îţi oferă, indiscutabil, po -si bilităţi mult mai mari. Dar şi inco ve ni -en ţe. „Haideţi să calculăm. În Bucureştiai nevoie de o casă, ai nevoie de grădiniţăcare costă, în Bucureşti e aglomeraţie, epoluare... Da, salariile sînt, într-adevăr,mai mari. Dar trebuie să munceşti toatăviaţa ca să-ţi poţi permite să iei în creditun apartament cu două-trei camere. Şimai apoi? Ce le laşi copiilor?”, spune.

Sună frumos: doctor în Bucureşti.Dar pentru Dumitru nu contează atît tit -lul sau ambalajul, cît conţinutul: „Con -tea ză satisfacţia, cînd ai cu ce lucra, cîndai unde locui, cînd ai o familie care îţi es -te alături”.

A revenit la Ungheni cu aproape doi aniîn urmă. S-a angajat la Spitalul rai onal,chiar dacă înţelegea perfect că aici nu vaavea mari posibilităţi de a se afirma. „Me -dicina înseamnă tehnologii”, explică. Ti -nerii, învaţînd să lucreze cu tehnologiiavansate, undeva, în Europa, sigur căsimt un disconfort, atunci cînd sînt puşi

în situaţia să lucreze cu ceea ce este. Iarîn Spitalul raional din Ungheni nu eracine ştie ce pentru tratarea patologiiloroftalmologice. Neavînd cu ce lucra, nupoţi avea rezultatele scontate, iar în con -secinţă, motivaţia scade şi nu mai existănici o satisfacţie pentru munca pe care oprestezi. Dumitru Gaibu era conştientde acest adevăr.

Dar a mers înainte. „Intervine pasi-unea, azartul, dorinţa de a face ceva”,spune dînsul, avînd la el şi... cheia succe-sului: să rămîi în permanenţă activ, in-diferent unde te afli.

Acum un an, fiind la o întrunire medi -cală din Chişinău, l-a întîlnit pe doctorulnorvegian Jan Askvik. A discutat cu eldespre problemele oftalmologiei în Mol -dova, despre grautăţile cu care se con frun - tă în tratarea bolnavilor la Ungheni.

Se vede că a fost convingător şi l-a im-presionat pe oaspetele norvegian dinmoment ce peste cîteva luni lucrurile auluat o întorsătură absolut impresionantă.Spitalul din Ungheni avea să primească,sub formă de donaţie, utilaj oftalmologicperformant, valoarea căruia ajungea la 150mii de euro. Mai mult ca atît, la Un gheniavea să vină şi doctorul Jan Askvik, carea efectuat primele operaţii de cataractă.

Cum de a reuşit, într-un timp relativscurt, ceea ce nu au reuşit alţi colegi înani şi ani de zile? „Nu ştiu. Poate că amfăcut studiile la Bucureşti, în UniuneaEuropeană, şi am obţinut cunoştinţe co -respunzătoare standardelor europene.Sigur că, avînd un asemenea „bagaj”, poţisă apelezi oriunde şi să spui: „Sînt pre gă -tit pentru orice metode de lucru, sînt pre -gătit pentru a implementa tehnologiimo derne. Dacă puteţi, ajutaţi-mă”. Cre -di bilitatea unui om, în acest caz, e multmai mare”, explică Dumitru Gaibu.

Recunoaşte că, imediat ce a plecat dela Bucureşti revenind acasă, a avut regre -te. Acum lucrurile se aranjează la locullor. „Sper să am suficientă motivaţie, şipe mulţi ani înainte, de a rămîne aici, laUngheni”, spune.

Chiar dacă a schimbat Bucureştiul peUngheni, valoarea doctorului Gaibu nua scăzut. Nu a ajuns să fie un medic pro -vincial şi nici nu va fi. Dimpotrivă. „Zi dezi, lună de lună, cunoştinţele, experienţa– totul e în creştere”, spune dînsul. Par ti -cipă activ la toate întrunirile medicale, şinu doar din republică, ci şi din străi nă ta -te. Caută să fie în permanenţă la curentcu tot ce-i mai nou, ce-i mai progresist înmedicină. Ambiţiile îi sînt mari, la fel şiplanurile. Este sigur că va ajunge la nu-meroase congrese europene de oftalmo -lo gie, va ajunge la congrese americane.„Dacă stai acasă, nu ai şanse să progre-sezi”, afirmă. Iar Dumtiru Gaibu nu eomul care să se mulţumească cu puţinul.

Lucia Bacalu

Tineri de Ungheni

Doctorul care încearcă să aducă Bucureştiul la Ungheni

Expresul de UngheniVineri, 25 martie 5

„A devenit deja o normă să aflu din presă despre lucruri importante care se întîmplă în ţară”, a declarat iritat Vlad Filat după şedinţa din 23 martie a Guvernului, mulţumind jurnaliştilor pentrumunca pe care o depun. Supărarea premierului a fost provocată de anunţul făcut recent de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, despre scumpirea preţului la energie electrică. Filat susţine că a fost anunţatdespre faptul că expiră contractul de livrare a energiei de la centrala Cuciurgan, dar nu ştia nimic despre adoptarea unei decizii ca urmare a negocierilor care se poartă. (Jurnal.md)

Un bilanţ optimist în cooperaţia de consum Ungheni

Cooperaţia de consum se află pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte realizarea „Strategiei de dezvoltare a cooperaţiei de consum din Republica Moldova în anii 2008-2011”, aprobată la Congresul al XIV-lea al acestei organizaţii.

Acesta a fost şi laitmoti vuladunărilor tradiţionale de da -re de seamă în or ganizaţiilecooperatiste UCOOP Un -gheni, de la începutul anuluicurent. Adunarea con si liu luide administraţie UCOOP, din16 martie 2011, a finali zatacţiunea respectivă, genera -lizînd propunerile, obiec ţii -le expuse în cadrul celor patru adunări premergătoare (dincadrul Consumcoop Sculeni, Pîrliţa, Cetireni şi al Consili-ului de Administraţie a Uniunii Cooperativelor de ConsumUngheni). Au participat 137 de reprezentanţi din cei 153aleşi, precum şi 46 de membri ai consiliului din cei 51 aleşi.

Concluzia tuturor a fost de a aprecia activitatea Coope -ra ţiei de consum ca fiind satisfăcătoare.

De menţionat că 2011 este anul de finiş în realizarea „Strate-giei de dezvoltare a cooperaţiei de consum din RepublicaMoldova în anii 2008-2011”. Ne bucură faptul că şi în aceas -tă perioadă de activitate, Cooperaţia de consum Ungheni a re -alizat la maxim obiectivele preconizate, asigurînd şi păstrîndtendinţa de creştere a indicilor economici-financiari.

Astfel, în 2010, cifra de afaceri pe domeniile de activitatea constituit 37 mln 855 mii lei, asigurînd o creşetere de 108%în comparaţie cu anul 2009. Şi rezultatele în primele douăluni ale anului curent sînt în creşetere pe toate domeniilede activitate, fapt ce ne inspiră optimism.

Important este şi faptul că, Cooperaţia de consum dinraion şi-a păstrat toate domeniile de activitate: comerţul,producerea pîinii şi produselor de panificaţie, mezeluri,prestarea serviciilor de piaţă şi achiziţionarea produseloragricole şi animaliere.

O atenţie sporită se acordă dezvoltării comerţului. Aceas - tă activitate se realizează prin cele 72 de unităţi comerciale.Ritmuri de creştere avansate înregistrează şi în continuareConsumcoop Sculeni (preşedinte Elizaveta Cvas niuc, con-tabil-şef Lidia Sîrghi).

Pe an ce trece, tot mai importantă devine ponderea servi -ci ilor cu plată prestate populaţiei. Am reuşit să facem multelucruri bune pentru amenajarea pieţei şi îmbunătăţireacondiţiilor de activitate a întreprinderii Coopcomerţ.

În activitatea noastră, o atenţie sporită se acordă şiachiziţionării produselor agricole şi animaliere. În pofidatuturor problemelor cu care ne confruntăm, totuşi am reuşitsă obţinem o creştere a volumului de achiziţii în comparaţiecu anul precedent. Un rol important revine şi întreprinderi -lor de producere. Se depun eforturi esenţiale şi în acestdomeniu, însă rezultatele, deocamdată, lasă de dorit. Demenţionat că, deşi posibilităţile financiare sînt reduse, totuşis-a investit, pe parcursul anului, în reparaţii şi reutilareaunităţilor cooperatiste, circa 1 mln 600 mii lei, ceea ce e dedouă ori mai mult decît în anul precedent.

Criza economică financiară din ţară şi-a lăsat amprenta şiîn activitatea financiară a sistemului cooperatist Ungheni, însă,datorită spiritului gospodăresc şi înaltei responsabilităţi atuturor angajaţilor, sistemul UCOOP Ungheni a reuşit săîncheie anul 2010 cu un beneficiu total în sumă de 745 miilei. Organizaţiile şi întreprinderile UCOOP şi-au onoratobligaţiunile faţă de buget şi Casa Naţională de AsigurăriSociale şi medicale în termenii prevăzuţi de legislaţie, achi -tînd în această perioadă, sub formă de impozite, taxe şicontribuţii, suma de 3400 mii lei. Sperăm ca această contri -buţie să fie apreciată la concursul „Cel mai bun contribuabilal anului 2010”.

Datorită rezultatului financiar obţinut ne-am plasat pelocul III în cadrul Moldcoop-ului. În activitatea comerţuluicu amănuntul sîntem pe locul V din 70 de organizaţii şi în-treprinderi. La capitolul achiziţii - pe locul IV din 68 deorganizaţii şi întreprinderi; la activitatea de producere -locul VI din 34 de organizaţii şi întreprinderi; la servicii depiaţă - locul II din 39 organizaţii şi întreprinderi.

Pentru anul 2011, ne-am propus o cifră de afaceri de 39 mln100 mii lei. Ne-am trasat sarcini bine determinate ce vorasigura, indiscutabil, stabilitatea economico-financiară, re-alizarea în practică a problemelor economice şi sociale încooperaţie.

Haralambie Chirilov, preşedinte UCOOP Ungheni

Înainte de a pleca, la în-ceputul lunii ianuarie, s-a în-grijit să cumpere şi să lase îngimnaziu cupele şi diplomelecare urmau să fie înmînateînvingătorilor competiţiilor lajocul de dame, şah şi tenis demasă din cadrul Cupei „Ana-tol Popovici”, iniţiată cu cîţivaani în urmă de preot. „Cu pă -rere de rău, în acest an nu potsă fiu prezent la eveniment,dar cu sufletul vă sînt alături”,a scris domnia sa într-un me -saj adresat colectivului peda-gogic al gimnaziului, ele vilor,mamei eroului, doamnei Nio -nila Popovici, comba tanţilorşi oaspeţilor prezenţi la tra di -

ţi onalul careu solemn, organi-zat cu ocazia zilei de naştere alui Anatol Popovici.

Responsabilitatea pentruorganizarea turneului şi-aasu mat-o feciorul cel maimare al părintelui - Vladimir,precum şi direcţia gimnaziu-lui. Ca şi în anii precedenţi,celor mai buni elevi ai gim-naziului le-au fost înmînatebursele „Anatol Popovici”,care variază între 100 şi 200de lei. Şi aceşti bani, ca defiecare dată, au fost asiguraţide părintele Vladimir Childe-scu.

În acest în însă, s-a impli-cat şi primăria Boghenii Noi,

care a finanţat deplasarea unuigrup de elevi din clasa a IX-ala mormîntul eroului, la Chi -şi nău. “A fost o premieră, darne dorim ca anual să putemajunge cu elevii noştri la mor-mîntul lui Anatol Popovici,fostul nostru elev”, a subliniatRodica Roşca, director edu -cativ la gimnaziul din Bo -ghenii Noi.

La finele evenimentului, afost organizată o masă de po -

me nire, blagoslovită de părin -tele Vladimir Poiană, în grijacăruia au rămas enoriaşii pa -ro hiei Bogheni.

La vară urmează să fie or -ganizată o competiţie la fot-bal, devenită şi aceasta tra diţi-onală, dedicată memoriei ace -luiaşi Anatol Popovici. (L.B.)

În fotografie: tineriiibogheneni la mormîntul

lui Anatol Popovici

În memoria lui Anatol Popovici şi de peste OceanChiar dacă este plecat de ceva timp în SUA, părinteleVladimir Childescu, parohul bisericii „Sf. Arh. Mihailşi Gavriil” din Boghenii Vechi, nu uită de ceea ce a în-ceput în parohia sa. Deşi departe, a fost prezent totuşila omagierea, pe 16 martie curent, a judecătoruluiAnatol Popovici, căzut în luptele de pe Nistru, în anul1992, şi numele căruia îl poartă azi gimnaziul dinBoghenii Noi.

Luni, 28 martieTVM6.00, 17.15 Respiro 6.05, 12.05, 18.35Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.00 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 15.00Desen animat 9.20 “Un preot printrenoi” 11.00 Reporter de gardă 11.20Vector european 15.30 Erudit cafe16.15 Templul muzicii 17.35 Maga-zinele UEFA 18.00 Sub acelaşi cer18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.30, 21.50 Gala PremiilorUNITEV 2011 21.40 “Cum să cîştigibani cu Moldindconbank” 23.10Săptămîna sportivă 23.40 “Cineiubeşte...” Geta Burlacu.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Scăpaţi-mă de mama” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00România, te iubesc! 15.00 ServiciulRomân de Comedie 17.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 21.00În Profunzime 23.00 „Moştenirea”.

Marţi, 29 martieTVM6.00, 17.15, 18.35 Documentar 7.00,8.00, 9.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10 Programul emi-siunilor. Revizie tehnică 18.00 Petaloromano 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.40 Moldova în di-rect 20.40 Linişte, Poporul vorbeşte!21.40 “Legături invizibile” 23.30 Con-cert de cameră. Pianista Natalia Troull.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Misterul chiriaşei” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Im-pactul P.I.” 17.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Vulcanul”23.00 AutoExpert 23.30 „Moşte -nirea”.

Miercuri, 30 martieTVM6.00, 9.35, 15.30,18.35 Documentar7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.15Ştiri 7.10, 8.15, 13.10 Bunădimineaţa! 9.10, 9.20, 14.50 Deseneanimate 10.20 Respiro 10.30 Ştiinţăşi inovare 11.00, 19.40 Moldova îndirect 12.00 Baştina 12.30 Petalo ro-mano 15.00 Magazinul copiilor16.00 Mai în glumă, mai în serios16.50 Legendele muzicii 17.15 Evan-tai folcloric 18.00 Svitanok 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 20.40 Linişte, Poporulvorbeşte! 21.40 “Luna şi lacul” 23.25Concert de cameră. Pianista NataliaTroull.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 AutoExpert 10.45 „Om sărac,om bogat” 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Pericol de moarte”17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour 19.50,22.25 Profit 20.30 „Lara Croft: TombRaider” 23.00 „Moştenirea”.

Joi, 31 martieTVM6.00, 6.55, 14.50, 17.15 Documentar7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 22.35Ştiri 7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10 Desene animate 9.20 “Piţigoiul înpicaj” 10.30 Natura în obiectiv 11.00,19.40 Moldova în direct 12.00 La da-torie 12.20 Respiro 12.30 Svitanok15.00 Artelier 15.30 Fii tînăr! 16.15Cultura azi 17.55 Focus TV 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 20.40 Linişte, Poporulvorbeşte! 20.45 Super-loto 5 din 3521.40 “Cum să cîştigi bani cuMoldindconbank” 21.50 Reporter degardă 22.15 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 22.45 “De la treisprezece latreizeci”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 “Pericol de moarte” 12.15, 16.15“Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Căsnicia, oafacere perfectă” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 HappyHour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „Gardade corp” 23.00 „Moştenirea”.

Vineri, 1 aprilieTVM6.00, 9.20, 9.35, 18.35 Documentar6.55 Respiro 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 Deseneanimate 10.30 Moldovenii de pre-tutindeni 11.00 Moldova în direct12.00 Casa mea 12.30 Studio Art plus15.00 Un sfert de vorbă cu Ilona

Spătaru 15.20 Dor 15.50 Vedete la bis17.10 “Retrovizor umuristic 18.00 Ac-cente economice 18 .40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40Bună seara! 20.40 Linişte, Poporulvorbeşte! 21.40 “Cum să cîştigi banicu Moldindconbank” 21.50 Fii tînăr!22.40 “O seară de umor la ţară” 23.55“Crizantema de argint”. Gala laure -aţilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Căsnicia, o afacere pefectă”12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00Apropo TV 15.00 Land of Jokes17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău17.45 Happy Hour 19.50 Profit 20.30Românii au talent 23.00 „Ştiu ce-aifăcut astă vară”.

Sîmbătă, 2 aprilieTVM6.00, 8.30 Documentar 6.55 “De latreisprezece la treizeci” 8.40 Deseneanimate 9.05 “Chemarea străbunilor”

10.00 Magazinul copiilor 10.30Natura în obiectiv 11.00 Ghidulsănătăţii tale 11.30 Casa mea 12.00Bună seara! 12.45 Videoteca copiilor13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 13.15 Lu-mina adevărului 14.00 Studio Art plus15.00 Preliminariile CampionatuluiEuropean la Rugby 16.40 “Moş Ion încosmos” 17.10 “Trio Haciaturean”17.55 Erudit cafe 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40Prezentare de carte 20.40 Legendelemuzicii 21.40 “Cum să cîştigi bani cuMoldindconbank” 21.50 Balul revis-tei “Aquarelle” 23.25 “Legături invizi -bile”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.15, 16.30 Teleshopping10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00AutoExpert 11.30 În Profunzime13.30 „Gossip Girl: Intrigi la NewYork” 14.15 „Incredibilele aventuri alelui Marco Polo” 16.45 Românii au tal-ent 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău23.00 „Divizia dragonului”.

Duminică, 3 aprilieTVM6.00 “Lina şi lacul” 7.30, 10.50, 12.00Documentar 8.00 O seară în familie9.00 Desene animate 10.00 Ring Star11.10 La datorie 11.30 Portrete întimp 13.00, 17.00, 23.10 Ştiri 13.10Mai în glumă, mai în serios 14.00Baştina 14.30 Respiro 15.00 La mulţiani! 15.30 Balul revistei “Aquarelle”17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.40 vedete la bis 21.35 “Unpreot printre noi” 23.25 Cinematecauniversală 23.45 “Crizantema deargint”. Gala laureaţilor.

7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping10.15 După 20 de ani 11.00 „Incredi-bilele aventuri ale lui Marco Polo”13.20 Apropo TV 14.00 „Gossip Girl:Intrigi la New York” 15.15 Românii autalent 18.00 România, te iubesc! 20.00Ştirile Pro Tv Chişinău 20.45 Land ofJokes 21.45 Serviciul român de come-die 22.45 „Fata din vecini”.

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂOamenii se împart în două categorii: cei care caută sensul vieţii fără să-l găsească şi cei care l-au găsit fără să-l caute. Emil Cioran

PROGRAME TV

Firma de audit “UNSERV-AUDIT” SRLprestează: Servicii de audit şi contabilitate, inclusiv:• Auditul general al agenţilor economici, confirmarea dărilor de seamă fi-nanciare, verificarea şi certificarea evidenţei contabile şi bilanţului contabil (financiar) pentru constatarea autentificării acestora şi confirmării operaţiu -nilor economico-financiare cu actele legislative şi cu alte acte normative;

• Restabilirea, organizarea şi ducerea evidenţei contabile;

• Consultaţii privind evidenţa contabilă, calcularea şi achitarea impozitelor;

• Estimarea situaţiei financiare, analiza activităţii economico-financiare.

• Cursuri şi seminare metodologice ale evidenţei contabile şi a impozitării.

Relaţii la telefon: (236) 2 06 16; 2 06 17

Mob. 079515499; 068733177

Luni 11.05 „В поисках капитана Гранта”.Film (РТР„Планета”)21.00 „Напряги извилины”. Film (ТНТ)

Marţi21.00 „Дети шпионов”. Film (ТНТ)21.30 „Невезучие”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV)

Miercuri21.00 „Шпион по соседству”. Film(ТНТ)21.30 „Ямакаси”. Film (СТС)

Joi21.00 „Пришельцы на чердаке”.Film (ТНТ)21.30 „Ямакаси-2”. Film (СТС).

Vineri20.30 „Любовь и прочие непри-ятности”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)23.00 „Здраствуйте, я ваша тётя!”(РТР„Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show(Jurnal TV)21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Принцесса специй”. Film (СТС).

Duminică20.00 „Телепорт”. Film (ТНТ)21.00 „Вокруг света за 80 дней”.Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

Vînd tractor MTZ-80,autobasculantă (cubic) ZIL-130.

Telefon: 079514660

VĂ RECOMANDĂM!

Internet Adevărat

Ofertă specială pentru doamne şi domnişoare!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8Doamnele şi domnişoarele ce se vor conecta

în perioada 1 februarie – 31 martie vor beneficia de 500 de lei pe contul personal

Sîntem altăuri de AureliaBodrug, doctor-profesor laColegiul de Medicină dinUngheni, în aceste clipegrele, cauzate de trecerea înnefiinţă a soţului Dumitru.Dumnezeu să-l odihneascăîn pace.

Colegiul de Medicină Ungheni

Primăria şi Consiliulorăşenesc Ungheni transmitsincere condoleanţe con-silierului Aurelia Bodrug înlegătură cu decesul soţuluiDumitru. Dumnezeu să-ifacă parte în Ceruri.

Transmitem sincerecondoleanţe Aureliei Bo-drug în legătură cu decesulsoţului Dumitru. Dumnezeusă-l odihnească în pace.

Familia Bulican

CONDOLEANŢE

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru

FRIZERI. Studiile se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.

Durata cursurilor – 5 luni.Tel.: 24697, 069232326

Asigurarea medicală esteobligatorie pentru fiecare!În atenţia persoanelor neangajate în cîmpul munciiDoar pînă la 31 martie 2011 beneficiaţi dereducere de 50% şi cu numai 1239 lei puteţiprocura poliţa de asigurare la oricare oficiupoştal din localitate.

Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă beneficiază de 75% reducere şi cunumai 619,50 lei pot procura poliţa la ATUngheni a CNAM (or Ungheni, str. Romană27A, bir.12, tel: 22736).Dacă nu veţi procura poliţa pînă la data de31 martie 2011, riscaţi să achitaţi suma inte-grală – 2478 lei plus penalităţi şi sancţiunicontravenţionale.

Profitaţi de oportunitatea unică de preţ şi văveţi bucura de beneficiile tratamentului me-dical gratuit.

Telefon AT: 22758, 23461.Linia fierbinte: 080099999 (apel gratuit).

Vînd apartament cu 2 ca-mere, în Ungheni (Dănuţeni).

Telefon: 079459800.

Vînd casă la Dănuţeni, sarai, garaj,beci, 6 ari teren.

Gaz natural, încălzire autonomă. Tel.: 069647097, 34-614

Vînd casă la Năpădeni. 30 ari terenîn jurul casei (viţă-de-vie, pomi fruc - tiferi), sarai, beci, încălzire centrală.Telefon: 61212

Maica stare Sofi a împreuna cu pre-otul Iosif fac minuni dumnezeie ti prin deschiderea c r ii sfi nte.Rezolv orice fel de probleme i prin telefon pe baza zodiei i numelui chiar de la distan . Acum în

luna martie i aprilie lunile dezleg rilor de farmece i blesteme vine în ajutorul

dumneavoastr cu cele mai puternice rug ciuni sfi nte i ap sfi n it f c toare de minuni, pentru a ajuta oameni cu necazuri i probleme.

Elena din Chi in u: sincere mul umiri cu lacrimi de bucurie deo-arece aveam vârsta de 35 de ani i nu m puteam c s tori. Am încercat multe c i dar f r niciun rezultat. Nu suportam ideea singur t ii. Cu puteri miraculoase m icu a Sofi a mi-a dezlegat cununia i acum sunt c s torit i fericit .

Vasile din Rezina: Mul umesc M icu ei Sofi a deoarece aveam dureri îngrozitoare în mâini i în picioare, am fost la foarte mul i doctori dar nu mi-au putut g si leacul. Cu o singur rug ciune ea mi-a scos argintul viu din corp i acum sunt bine i s n tos.

Apela i cu maxim încredere i rezultatul va fi garantat 100%.Telefon: 0040743828144 sau 0040722919763.

Vînd apartament cu 3 odăi,

în Ungheni. Telefon:

27974, 25334, 069454566

Vînd casă în Pîrliţa.

Tel.:069509161

Vînd casă în

Zagarancea. Tel.:

069507341,068537744

Închirieri autoАвтопрокат

Tel.:068867867

Cu 6 puncte din 7 posibile, locurile I şi IIau fost împărţite de Igor Rotaru, antrenor laşcoala sportivă raională, şi, respectiv, feciorulsău, Eduard Rotaru, elev la Liceul „GheorgheAsachi”. Pe locul III, cu 5,5 puncte acumulate,s-a clasat Petru Buga, medic de la Spitalulraional Ungheni.

La fete, cea mai bună a fost Zinaida Costru,

elevă la Liceul „Vasile Alecsandri”, urmată deUlizana Orozova, elevă de la gimnaziul-inter-nat.

La categoria de vîrstă pînă la 14 ani, pelocul I s-a clasat Dumitru Filimon, elev laLiceul „Vasile Alecsandri”, iar la categoria pînăla 18 ani - Irina Rusu, elevă la gimnaziul-inter-nat.

Cel mai tînăr participant la turneu a fostCristian Ghermanschi, elev la Liceul „Gheo-rghe Asachi”, iar cel mai în vîrstă - pensionarulVasile Bacalu.

Învingătorii au fost distinşi cu diplome şipremii băneşti din partea primăriei Ungheni.

Serghei Nicul, arbitrul principal al campionatului,

preşedintele Federaţiei Raionale Ungheni a jocului de dame

Amatorii jocului de dame ies la rampăÎn zilele de 19-20 martie, în sala de şah şi joc de dame a Şcolii sportiveorăşeneşti, a avut loc campionatuloraşului Ungheni la jocul de dame 64.

Au participat amatori cu vîrsta cuprinsă între 9 şi 74 ani. Turneul s-a desfăşurat după sistemul elveţian, în şapte runde.

7În ajunul zilei sale de naștere, premierul Vlad Filat, alături de colegii din Guvern, va avea desusținut un examen. ”5 mai este o dată importantă pentru R. Moldova, pentru că vom avea o eva-luare a implementării angajamentelor noastre în raport cu Comisia Europeană”, a declarat pentrupresă dînsul. Oficialul a spus că la 5 mai ”vom avea șansa sau ne-șansa, de a trece la o nouă etapă în parcursul european, asta în ceea ce privește liberalizarea regimului de vize, accesul la piața europeană în regim de comerț liber și alte lucruri în interesul cetățeanului R. Moldova”. (Arena.md)

Expresul de UngheniVineri, 25 martie

O organizaţie model, o activitate model

Reprezentanţii veteranilor şi pensionarilor din raionul Ungheni, preşedinţi ai organizaţiilorprimare ale veteranilor, s-au adunat, săptămîna trecută, pe 17 martie, la adunarea lor tradiţională,pentru a face bilanţul activităţii lor pe parcursulanului precedent.

Preşedintele Organizaţiei veteranilor din raion, BorisZug ravu, a venit în faţa asistenţei cu un amplu raport, asupracăuia a lucrat cu minuţiozitate şi multă conştiinciozitate.„Este pentru prima dată cînd am auzit un raport atît de amă-nunţit şi bine pus la punct. Să ştiţi că este o muncă enormă”,a menţionat primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, su-bliniind totodată că se observă o schimbare totală a stăriide spirit din cadrul Organizaţiei raionale a veteranilor. Adispărut încrîncenarea, a dispărut politicul. „E cu totul altmediu”, a concluzionat primarul.

„Mă bucură atmosfera care domină în Organizaţia vete-ranilor”, a remarcat şi preşedintele raionului, Ion Harea.Dînsul i-a mulţumit preşedintelui Boris Zugravu pentrueforturile depuse în a schimba situaţia, pentru faptul că „tot-deauna încearcă să găsească căile de soluţionare a proble-melor, fără presiuni, fără conflicte”.

Solidari cu părerea conducerii raionului şi oraşului aufost şi cei prezenţi la adunare – pensionarii noştri. „S-aufăcut multe lucruri bune. Eu am avut norocul să fiu în orga-nizaţia veteranilor de pe vremea Uniunii Sovietice. Amvăzut multe. Fiţi de acord, acum lucrurile sînt cu totul altfel,starea de spirit e una constructivă”, a subliniat AfanasieCreţu, profesor pensionar. „E puţin să apreciem activitateaOrganizaţiei veteranilor bună. Este o activitate-model”, aremarcat Ecaterina Oleinic din Pîrliţa.

„Mă simt ca la o întîlnire de suflet. Cu blîndeţe în vocevorbiţi chiar şi despre problemele cu care vă confruntaţi”, lis-a adresat celor prezenţi în sală vicepreşedintele raionului,Ludmila Guzun.

Se pare însă că de altă părere sînt conducătorii Organi-zaţiei republicane a veteranilor care, de la un timp, îi negli-jează pe colegii lor ungheneni. Nimeni nu a venit nici laadunarea de săptămîna trecută, deşi au fost invitaţi. Motivulprincipal: refuzul unghenenilor de a se implica în politică.

„Doamna Mironic (preşedinta organizaţiei republicanea veteranilor) ar trebui să se ocupe de problemele social-economice ale oamenilor în etate din republică, şi nu de po-litică şi de proslăvirea unui partid. Să activăm aşa cum cerestatutul organizaţiei, şi nu o formaţiune politică”, a declaratBoris Zugravu în cadrul adunării din 17 martie. (L.B.)

Citiţi în numărul următor ce a reuşit să realizeze Orga-nizaţia veteranilor din raion într-un an, cine i-a fost alături,ce planuri şi-a trasat în continuare.

Grăbeşte-te să faci un bine!Mă adresez tuturor oamenilor cu inimă mare, tuturor rădenenilor,tuturor profesorilor care o cunosc pe Maria Şchircă, profesoară lagimnaziul din Rădenii Vechi.

Recent, dînsa a trecut printr-o mare dramă. Un incendiu devas-tator a lăsat-o, practic, fără averea agonisită o viaţă. Durerea e cuatît mai mare, cu cît incendiul s-a produs exact la un an de lamoartea soţului. E singură, fără nici o susţinere de undeva.

Sîntem în Postul Mare şi avem cu toţii ocazia să facem un bine.Orice ajutor este binevenit. Fiecare leu donat o va ajuta pe MariaŞchircă să treacă peste cruntele încercări şi să redevină optimistă.

Doritorii pot transfera banii, atît cît îi lasă inima, la Banca socială,pe numele Şchircă Maria Anton.

Cont bancar: 222581401380.Cod bancar:BSOCMD2X814, c/f 1003601003303BC Banca Socială SA, filiala Ungheni

Cu respect, Tamara Vişnevschi

Prima realizare a vieţiimele este familia. Am avutmarele noroc să am o soţiefoarte bună, trei copiiminunaţi, care sînt azi oa-meni la locul lor, instruiţi,apreciaţi acolo unde se aflăşi activează. Sînt mîndru deei. Cea mai mare bucuriemi-o aduce în prezent ne -potul meu, Alexandru, maiales cînd aud de la celălatcapăt al firului, tocmai dinDanemarca, într-o românăperfectă: „Ce mai faci, bu -nele?”.

Sînt mîndru şi de realizările mele profesionale. Am reuşit sălas acolo unde am lucrat, în calitate de zootehnician, o urmăfrumoasă, pentru că totdeauna mi-am făcut datoria. Am reuşit,cum se spune la moldoveni, să construiesc şi o casă, să sap şi ofîntînă, să sădesc şi un pom.

În calitatea mea de preşedinte de raion, cred că publicul eîn măsură să aprecieze ce am reuşit şi ce nu mi-a reuşit. Mi-aşdori un singur lucru: să am tot atîţia vizitatori-prieteni şi dupăce voi pleca din funcţie, care să mă întrebe cum mai trăiesc,cum mă simt.

Am fost poate, pe alocuri, şi dur, dar nu am făcut-o din reaintenţie. Voi rămîne şi în continuare foarte principial, punctual,aşa cum mi-i firea. Poate nu totdeauna am fost înţeles dinprima. Totuşi, m-am bucurat de fiecare dată cînd, peste operioadă, mi s-a spus: domnule preşedinte, aţi avut dreptate.

Regrete? Am avut soluţii foarte bune şi nu totdeauna amavut curajul să le promovez, să insist asupra acestora. Nu amavut grijă de sănătatea proprie. La vîrsta mea, pe care îmi places-o numesc copilăria bătrîneţii, ar trebui să mă simt mai bine.Celelalte vin şi pleacă; sănătatea, dacă ai zdruncinat-o, nu omai recapeţi.

Niciodată nu am fost lăcomos de bani. Am fost lăcomosdoar de viaţă şi de acţiune. Aşa am fost, aşa şi voi rămîne.

O felicitare cu adevărat sincerăeste una ce nu se pronunță și nu seenunță. O felicitare „acum și aici”plină de sentimente, de gânduri viiși curajoase nu există. Dar existăres pectul, iubirea și admirația – pur-tate necontenit, cu sinceritate. Pen -tru un om, cea mai prețioasă felici -tare este naturalețea, deschi de rea,emoția neprefăcută, arătate și pur-tate tot timpul. Doar astfel de felici -tatori să ai mereu alături.

La mulți ani, drag tată, soț șibunic.

Domnule preşedinte, Vă transmitem, din tot sufletul,

un sincer “La mulţi ani!” cu ocaziaunei aniversări frumoase, cînd poţivedea aevea roadele activităţii de oviaţă. Prin tot ce aţi făcut, aţidemonstrat cu prisosinţă că fiecarezi aţi trăit-o cu rost. Să vă dea Dom-nul multă-multă sănătate în conti -nu are, pentru a crea lucruri fru -

moase şi a vă realiza cele mai tăi nu i te vise. Fie ca zîmbetul oa-menilor din această zi să vă ofere şi mai multă încredere în sine,urările de bine care vor urma să vă facă şi mai optimist.

Să aveţi parte de cît mai multe momente şi surprize plă cute,să fiţi înconjurat numai de prieteni, iar zilele să vă fie pline cusoare.

Cu mult respect, angajaţii aparatului preşedintelui,

secţiile şi serviciile raionale

Stimate colega, Fie ca în această zi deosebită pentru dumneavoastră, în care

aţi văzut lumina zilei, cu 60 de ani în urmă, pe 29 martie, să vătrezească în suflet o dorinţă şi mai arzătoare de a trăi, de a trăifrumos şi cu demnitate, aşa cum aţi ştiut s-o faceţi pînă acum. Vădorim multă sănătate, multe realizări şi succese. Fie ca Soarelesă vă ofere căldură şi lumină, căci, orice s-ar întîmpla, el nu se vastinge aşa uşor şi repede. Norocul şi buna dispoziţie să văînsoţească mereu, alături să vă fie în permanenţă cei dragi, pri-etenii adevăraţi şi colegii. Multe împliniri în continuare şi multăbaftă.

La mulţi ani!Cu deosebit respect,

colegii din organizaţia teritorială AMN

Anual, la 24 martie, Or ga -nizaţia Mondială a Sănătăţiimarchează Ziua Mondială decombatere a tuberculozei.Ziua nu a fost aleasă întîm plă -tor: pe 24 martie 1882, docto -rul Robert Koch a uimit co -munitatea ştiinţifică a vremiicu descoperirea sa - bacilulcare îi poartă numele şi careprovoacă tuberculoza.

Campania din acest an esteo continuare a activităţilor în-cepute în anul 2010 cu generi -cul „Lupta cu tuberculozacontinuă: reorientarea acti vi -tăţilor spre lichidarea tubercu-lozei”.

Ştiaţi că? Tuberculoza este cea mai răs -

pîndită şi mai persistentă boalăinfecţioasă la om. OrganizaţiaMondială a Sănătăţii estimeazăla circa 8 milioane numărul decazuri noi înregistrate anual şi laaproximativ 3 milioane deceseprin tuberculoză.

În raionul Ungheni se înre -gis trează anual aproximativ 100de cazuri noi de tuberculoză şicirca 15 decese.

Tuberculoza este contagioasăşi se răspîndeşte prin aer. Netra -tată, bolnavul cu formă activăpoate infecta, în medie pe an, 10-15 oameni.

Aproximativ o treime din po -pulaţia globului este infectată cumycobacteria tuberculozei. Fie -

care a zecea persoană infectatăsuferă pe parcursul vieţii de for -mă activă de boală. Riscul de îm -bolnăvire a persoanelor cu HIVeste mult mai înalt.

Tuberculoza este cauza prin -cipală a mortalităţii persoanelorcu HIV, care au un sistem imuni-tar slăbit.

Tuberculoza este o pande -mie. Din 15 ţări cu cei mai înalţiindici ai morbidităţii prin tu -berculoză 13 ţări sînt din Africa,o treime din cazurile noi seînregistrează în India şi China.

Tuberculoza cu rezistenţămul tiplă la medicamente se în -tîlneşte practic în toate ţările şinu se supune tratamentului stan-dard.

Tuberculoza: încotro?La nivel global, au fost emise

două obiective importante(Obiectivul de dezvoltare a Mi -leniului şi Obiectivul Parteneri -atului “Stop TB”, care urmează săfie realizate pînă în 2015. Aces-tea prevăd stoparea răspîndiriituberculozei, iniţierea tendinţeide scădere a incidenţei globaleprin tuberculoză şi, respectiv,micşorarea de două ori a nivelu-lui de mortalitate cauzat de tu -berculoză.

În conformitate cu obiectiveerespective a fost elaborat Progra-mul naţional de control al tuber-culozei pentru anii 2011-2015,fiind în curs de elaborare şi un

program analogic pentru raionulUngheni.

Semnele cliniceTuberculoza se manifestă

prin următoarele semne clinice:tuse, expectoraţii de culoare ne -obişnuită sau sanguinolente, feb -ră uşoară, inapetenţă şi scă dereîn greutate, transpiraţii nocturne,dureri în piept la respiraţie sau întimpul tusei, dureri ale coloaneivertebrale sau ale principalelorarticulaţii.

Căile de transmitere Tuberculoza se transmite

prin aer. Bolnavul răspîndeştebacilii cînd tuşeşte, strănută, vor -beşte. Fumatul nu cauzează tu-berculoza, dar fumătorii au unrisc de patru ori mai mare de a seîmbolnăvi.

Factorii de risc - slăbirea rezistenţei organis-

mului uman, datorită unei mal-adii a sistemului imunitar;

- malnutriţia (deficienţa deproteine, vitamina B12, vitaminaD etc);

- vîrsta – copiii şi persoaneleîn etate prezintă un risc crescut;

- frecventarea unor comu ni -tăţi în care se află un număr marede pacienţi cu tuberculoză activă(spitale, închisori).

- gradul de contagiozitate albolnavilor de tuberculoză şi du-rata contactului cu aceştea;

- vizitele în ţările cu mulţibolnavi de tuberculoză.

Ce trebuie să facem pentrua preveni îmbolnăvirea?

Izolarea în spital şi instituireatratamentului antituberculos cîtmai precoce al bolnavului.

Întreruperea transmiterii in -fecţiei prin efectuarea dezin fec -ţiei terminale şi/sau instituireadezinfecţiei curente.

Determinarea hotarelor fo-carului, cercului persoanelorcon tactate şi posibilei surse deinfecţie.

Examinarea medicală prima -ră, în scopul depistării precoce atuturor cazurilor de tuberculozădin anturajul bolnavului recentdepistat.

Izolarea copiilor care au fost încontact cu bolnavii de tuber cu -loză şi tratamentul lor în centrede reabilitare pentru tuber cu -loză.

Crearea condiţiilor optimede trai, de muncă şi instruire.

Promovarea alimentaţieiechi librate.

Respectarea regimului demuncă şi odihnă.

Evitarea fumatului şi a con-sumului exagerat de alcool.

Sergiu Talmaci, şeful secţiei epidemiologia

maladiilor transmisibile a Centrului Sănătate

Publică Ungheni

Lupta cu tuberculoza continuă

LA ANIVERSARE

Monologul preşedintelui raionului, Ion Harea

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂFrunzele de pătrunjel sînt bune pentru a-ţi curăţa gura şi dinţii, clorofila fiind cea care acţionează. De asemenea, morcovii, ţelina şi merele sînt foarte eficiente pentru a îndepărta bacteriile de pe dinţi. Menta, muşeţelul, cuişoarele sînt cîteva dintre plantele din care poţi face un ceai ce îţi va oferi o respiraţie mai proaspătă.

BerbecSînteţi în pericol să comiteţi o gafă care v-ar putea costa o prie-

tenie. Vi se va cere un mic serviciu, cel mai probabil de natură fi-nanciară. Ar fi bine să vă gîndiţi de zece ori.

TaurNu vă bucuraţi de prea mult noroc: tot ce veţi dori, va trebui

să obţineţi singuri şi cu destul efort. În cadrul anturajului, veţi fiţinta unor bîrfe şi acest lucru vă va deprima un pic.

GemeniAstrele vor fi deosebit de generoase, mai ales în cele două

puncte importante: dragostea şi banii. Cu banii, veştile bune vorfi legate de o îmbunătăţire pe termen lung a veniturilor.

RacVeţi fi destul de solicitaţi din punct de vedere profesional şi tot

ce veţi face, veţi face cu spor. Aveţi noroc, deşi sînteţi cam leneşi.Veţi reuşi să duceţi la îndeplinire planul de cheltuieli.

LeuApare o ocazie bună să cîştigaţi rapid ceva bani în plus şi ar fi

foarte bine să acceptaţi, sînt toate şansele să vă iasă aşa cum vreţi.Vor exista nişte discuţii neplăcute în familie.

FecioaraCentrul preocupărilor vor fi profesia şi studiile. Acum vi se vor

oferi nişte oportunităţi care nu pot fi refuzate. Poate nu veţi aveaatît de mult timp pentru voi, dar eforturile vor merita.

BalanţaVă faceţi planuri în privinţa unui eveniment care se apropie şi

pe care îl aşteaptaţi cu mare nerăbdare. Veţi avea parte de multesurprize, toate plăcute. Situaţia financiară va fi una medie.

ScorpionProblema cea mai mare vor fi banii. Nu e cazul să vă supăraţi

din cauza finanţelor, ci să încercaţi să puneţi la bătaie toată crea-tivitatea pentru a compensa lipsa banilor.

SăgetătorVă bucuraţi de o perioadă deosebit de bună, mai ales în ceea

ce priveşte relaţiile interumane. E momentul să vă împăcaţi cu ceicu care sînteţi certaţi. Veţi primi un cadou la sfîrşitul săptămînii.

CapricornÎn ciuda unor probleme de sănătate, veţi simţi că totul vă

merge la maxim. Veţi primi o veste excelentă legată de profesie,cel mai probabil un răspuns pe care îl aşteptaţi de mult.

VărsătorVi se va cere diverse favoruri legate de aspectul profesional. Se

recomandă atenţie mare şi respectarea regulilor, pentru că oriceabatere se va întoarce împotriva dumneavoastră.

PeştiVeţi fi deosebit de vulnerabili în ceea ce priveşte sănătatea.

Atenţie maximă! Cu banii nu veţi sta foarte bine, dar veţi găsi so-luţii ingenioase pentru a compensa lipsa lor.

Horoscop 28.03 – 03.04

28 martie-3 aprilieLuni Sf. Mc. Agapie, Alexandru, Nicandru, Dionisie.Marţi Sf. Mc. Sabin; Sf. Irh. Serapion.Miercuri Cuv. Alexie, Omul lui Dumnezeu; Cuv. Macarie;

Sf. Mc. Marin.Joi Sf. Irh. Chiril; Sf. Mc. Trofim.Vineri Sf. Mc. Hrisant, Daria, Claudiu, Ilaria; Cuv. Vasa.Sîmbătă Cuv. Ioan, Serghie; Sf. Mc. Fotina (Svetlana),

Victor, Alexandra, Claudia, Matroana, Parascheva. Pomeni-rea morţilor.

Duminică Duminica IV. Cuv. Ioan Scărarul. Sf. Irh.Iacob Mărturisitorul; Sf. Irh. Chiril, Toma.

Expres ortodoxAlimentația... un remediu?

De-a lungul veacuri -lor, hrana a fost consi-derată un medicamentcu mari posibilități. Înultimul secol, ea a fost,totuși, înlocuită de pro -dusele farmaceutice. Caurmare, omul a uitat omare parte din cunoș -tintele pe care stră mo -șii săi le dețineau pri -vind utilizarea alimen -tației în scopuri terapeutice.

În urma cercetărilor făcute în întreaga lume, din ce în ce maimulţi oameni de ştiință descoperă în alimente noi „medica-mente” foarte eficiente. Cu siguranță, în compoziția lor se gă-sesc substanțe chimice capabile să aline și să prevină multedintre bolile noastre.

Toți cei care au fost preocupați de acest subiect – legă-tura dintre alimentație și sănătate – au ajuns la următoa-rele constătări:

1. alimentele conţin agenți farmacologici ce acționeazăasup ra organismului întocmai ca un medicament;

2. natura alimentelor ingerate influențează sănătatea corpu-lui nostru;

3. modificînd puțin regimul alimentar, se poate ajuta pre-venirea şi alinarea atît a bolilor acute, cît și a celor cronice.

4. aceste noi descoperiri în domeniul farmacologiei alimentaresînt de natură să provoace o revoluție în obiceiurile noastre alimen -tare și, mai ales, în mentalitățile noastre – ne dovedesc, că esteposibil să utilizezi hrana ca un mijloc de prevenire a bolilor.

Natura ne-a pus la dispoziție, prin alimente, produsele na-turale ce au efecte laxative, tranchilizante, anticoagulante, an-tidepresive, antialergice, antiacide, expectorante, analgezice,antiinflamatoare, hipotensoare etc.

Avantajul acestor remedii naturale este că, pe lîngă rezulta-tele benefice, ele nu au efecte secundare.

Rodica Guţu

Mîncăm corect şi sănătos

Fotografia săptămînii

Viceprimarii de Ungheni. La fel ca la-nceput.

Bancuri Într-o viaţă, aproape normală,

bărbatul trece, în viziunea femeii,printr-o serie de transformărizoologice, unele complet ilogice.La inceput e puişor, puiuţ, iepu-raş, motănel, mieluşel, ursuleţ.Apoi devine armăsar, taur, iepu-roi, dulău, cîrlan, cocoş. Uşor, uşor,se transformă în popîndău, măgă-ruş, berbec şi viţel. Spre final, ajun -ge papagal, gorilă, măgar, porc şi,inevitabil, boul dracului.

Cu totul altfel se pune proble -ma, cînd e vorba de femeie. Porneş -te de la vrăbiuţă, şoricel, pisicuţă,albinuţă şi trece spre porumbiţă,maimuţică, vulpiţă, ajungînd laviespe, viperă, cloşcă, hienă, căţeaşi, evident, vaca Domnului.

Trei colegi de clasă discutăîntre ei:

- Unchiul meu este episcopşi toţi îi spun „Sfinţia Voastră”.

- Al meu este ambasador şilumea i se adreseaza cu „Exce-lenţa Voastră”.

- Ehee, voi sînteţi mici cuunchii voştri! Al meu are 200de kile şi toată lumea cînd îlvede spune „O, Doamne...”.

GRIGORE VLAS, BĂRBATUL CARENU ŢINE PICĂ PE NIMENI

Funcţia actuală: inspector-şef în ca-drul Secţiei Control Ecologic Ungheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: cred că punctualitatea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: să fie un bărbat adevărat.

Calitatea pe care o prefer la o fe-meie: înţelepciunea.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: sinceritatea.

Ocupaţia mea preferată: cred că to-tuşi serviciul rămîne ocupaţia preferată.

Principalul meu defect: uneori, pro-mit ceva şi nu prea mă ţin de cuvînt.

Visul meu de fericire: să am o fami-lie sănătoasă.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să pierd pe cineva apropiat.

Ce-aş fi vrut să fiu: pînă la 15 ani,mi-am dorit să fiu pompier. După 15 ani,mi-am dorit să fiu ecologist.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: sîntde felul meu patriot. Moldova este ţaraîn care aş vrea să trăiesc, pentru că aiciîmi sînt oamenii cei mai apropiaţi sufle-tului meu.

Culoarea preferată: a fost şi este ver -

de. Floarea preferată: nu am o floare

preferată, dar îmi plac florile de cîmp şicele de pădure.

Pasărea preferată: porumbeii, pen-tru că sînt nişte fiinţe frumoase, gingaşe.

Scriitorii preferaţi: Grigore Vieru,Mihai Eminescu.

Eroul preferat: nu am, pot să spundoar că fiecare îşi are specificul săuaparte.

Eroina preferată: nu am o eroinăpreferată.

Eroii din viaţa reală: cît am fost elev,profesorii mi-au fost un exemplu bun înviaţă şi încă rămîn. Acum, eroii din viaţareală sînt părinţii mei.

Băutura şi mîncarea preferată: vi -nul şi berea bună. Îmi plac colţunaşii şipuiul în smîntînă.

Ce detest cel mai mult: trădarea,vicle nia.

Calitatea care aş vrea s-o am dinnaştere: nu m-am gîndit niciodată laasta. Dumnezeu parcă m-a înzestrat cude toate cîte puţin.

Cum aş vrea să mor: repede şi fărăchinuri.

Starea de spirit actuală: normală.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: de fapt, nu sînt o per-soană care ţin pică mult timp pe cineva.O gafă a prietenilor, o greşeală mică oiert uşor, fără ezitare.

Deviza mea: tot ce se face, se facespre bine.

Şi-a dorit încă din copilărie să fie ecologist. Nu şi-a schimbat niciodată direcţia spre o altă specialitate. Peste ani şi-a împlinit visul. Este tînăr şi cu aspiraţii mari.

Contactat telefonic, a acceptat imediat să partcipe la rubrica “Chestionarul lui Proust”. Fără nici un pic de ezitare, a răspunsscurt, clar şi cuprinzător la toate întrebările.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine