Ştiri expresIndemnizaţii pentru deportaţi

216 ungheneni, foşti deportaţi şi deţinuţi politici, vor primicîte o indemnizaţie de 500 de lei, aşa cum a promis GuvernulRepublicii Moldova. Lista persoanelor respective a fost apro -bată recent de către Consiliul de administraţie al Fonduluilocal de susţinere socială a populaţiei Ungheni. Cei mai mulţibeneficiari ai indemnizaţiei respective sînt din oraşul Ungheni– 54 la număr, după care urmează Pîrliţa cu 23 de persoane.Cîte 500 de lei vor primi şi 16 persoane din oraşul Corneşti,13 din Todireşti, cîte 10 din Rădenii Vechi şi Cetireni. Cîte unsingur beneficiar al acestei indemnizaţii este la Buciumeni,Bumbăta şi Cornova.

În total, din Fondul local de susţinere socială a populaţieivor fi alocate 108 mii lei, iar cele 216 persoane îşi vor primibanii prin oficiile poştale. Un ordin în acest sens – „Cu privirela acordarea ajutorului material foştilor deportaţi şi deţinuţipolitici” - a fost emis pe 21 iunie curent.

Prima roadă de roşii şi castraveţi la Colegiul Agroindustrial

Elevii şi profesorii Colegiului Agroindustrial din Ungheniau motive serioase de satisfacţie: ei sînt la prima lor roadă deroşii şi castraveţi. Acum cîteva luni, la iniţiativa directoruluicolegiului, Victor Colin, aici au fost construite două sere. Ast-fel, consideră dînsul, elevii vor fi mai bine pregătiţi, căci voravea unde să aplice cunoştinţele teoretice, vor avea unde să ex-perimenteze noile tehnologii de creştere a roşiilor şi castrave -ţilor. De acum înainte, viitorii agricultori vor vedea pe viu cumse pregăteşte răsadul, cum se îngrijesc plantele, ca să creascăsănătoase şi să dea roada scontată. Profesorii consideră că e unprim pas în dezvoltarea unei afaceri pentru fiecare elev în parte.Ieşind de pe uşile Colegiului, ei vor avea deja şi cunoştinţelenecesare, şi abilităţile practice. Construirea celor două sere acostat 60 mii de lei.

Interviuri la bucătăriePostul local de televiziune EuroNova a iniţiat o nouă emi-

siune: „Interviuri la bucătărie”. Deşi ideea nu este nouă, esteoriginal formatul. Emisiunea va avea doi prezentatori: AdrianCojocaru, care este şi redactor TV, şi Mark Zweig, administra-torul ÎM „AVE” Ungheni, care va veni cu suportul financiarnecesar. Or, invitaţii vor avea o misiune dublă, să prezinte oreţetă şi să răspundă la întrebările celor doi prezentatori. Şi can-tina, şi produsele alimentare vor fi asigurate de Mark Zweig.„Discuţiile vor fi neformale, astfel ca telespectatorii să afle cîtmai multe lucruri interesante despre invitaţii noştri”, amenţionat Adrian Cojocaru. Potrivit dînsului, la bucătăria TVvor fi invitate, în primul rînd, persoane publice. Deja a fostrealizată prima emisiune, de probă, care poate fi vizionată şi pesite-ul Expresul.com. Mark Zweig propune telespectatorilor oreţetă cu o denumire curioasă: pui în dormitor.

Premiile au ajuns la destinatariDupă două luni de la organizarea concursului republican

„Cîntecele credinţei, speranţei şi iubirii”, ediţia a XIV-a, premi-ile au ajuns şi la tinerii interpreţi ungheneni care au impre-sionat şi juriul, şi publicul spectator din Chişinău. Este vorbade Adrian Cibotaru din Costuleni, Cristina Morcov şi AdrianaPopovici din Ungheni. Cu toţii au fost remarcaţi de spectatorişi au cules nu doar aplauze, ci şi simpatia acestora. Toţi trei sîntmembri ai Studioului „DoReMicii” de la Palatul culturii dinUngheni. Un premiu special a obţinut şi Organizaţia vetera ni -lor, care a contribuit la deplasarea şi participarea tinerilor un -gheneni la acest festival care şi-a făcut deja un nume.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 8 iulie 2011 Anul IV, nr. 27 (182)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Bucurie pentru sute de persoane necăjite din raion

De data aceasta, ajutoarele au mers la Todireşti, Grăseni,Chirileni, Valea Mare, Floriţoaia Veche, Grozasca, Cetireni.Lista persoanelor vulnerabile a fost alcătuită de către primăriilelocale. Graţie Programului „Crăciun de două ori”, iniţiat departea elveţiană, au putut fi ajutate şi două familii din Poianaşi Mînzăteşti care au avut de suferit în urma unor incendii. Nuau fost trecute cu vederea nici familiile defavorizate din oraşulUngheni. Suma totală a ajutoarelor a constituit 38 mii 211 lei.

„Este un program foarte necesar şi binevenit. Mă bucur că

am reuşit să readucem zîmbetul pe feţele multor persoane,inclusiv copii şi bătrîni”, a subliniat Elena Gavrişov, direc-toarea Crucii Roşii din Ungheni. Dînsa şi-a exprimat certi-tudinea că această campanie, numită sugetiv „Crăciun dedouă ori”, se va desfăşura la Ungheni şi în anii următori. Do -vadă sînt şi vizitele recente ale unor reprezentanţi ai CruciiRoşii din Elveţia la Ungheni. Aceştia şi-au exprimat disponibi -litatea să contribuie şi în continuare la realizarea unor prog -rame umanitare aici.

Pag. 3Alegerea preşedintelui raionului – în termeni rezonabili Deşi fusese stabilită ordinea de zi a primei şedinţe anoului consiliu raional, prin care se preconiza ale ge -rea preşedintelui raionului, dar şi a vicepreşedinţilor,consilierii au decis să amîne discuţiile la acest subiectpentru... Data nu a fost concretizată. S-a menţionatdoar: pe un termen rezonabil.

Pag. 4Un sat uitat, la doar şapte kilometri de UngheniSuprafaţa - 0,57 kilometri pătraţi, perimetrul – 3,91km. Populaţia – 186 de oameni (conform recensă -mîn tului din anul 2004). Este vorba de Novaia Nicolaevca. Aici nu există nici şcoală, nici grădiniţă,nici măcar un bar, nemaivorbind de un cămin cul-tural, de un oficiu poştal sau de o bibliotecă

Pag. 5Matvei Levenzon, sculptor german, şi dădaca sa din Ungheni Priveşte cu admiraţie fotografia sculptorului. „Mă uit la el şi îmi pare că seamănă cu taică-său”. Tace puţin, apoi continuă zîmbind: „Da o crescut, o crescut mărişor... Doamne...”. Amintirile o copleşesc. „Şedeam cu băieţelul acesta la fereastră. Era cumincior, da tare rău mînca…”.

Pe 4 iulie curent, la Ungheni a fost pus punctul final la cea de a şaptea ediţie a campaniei „Crăciun de două ori”, desfăşurată de către Crucea Roşie locală, cu suportul Crucii Roşii elveţiene. 482 de persoane, printre care 15 copii orfani, 43 de mame solitare, 154 de persoanecu dizabilităţi, au beneficiat de ajutoare sub formă de încălţăminte, îmbrăcăminte, produse alimentare şi igienice, rechizite şcolare şi dulciuri.

Șansele R. Moldova de a se integra în Uniunea Europeană sînt mai mari decît ale Ucrainei. Declarația aparține ambasadorului polonez la Kiev, Henryk Litwin. "Ucraina și Moldova sînt prea diferite. Moldova este o ţară mică, o economie mică, astfel de state mult mai uşor se integrează în UE. Chişinăul, fără îndoială, va fi mai rapid pe calea integrării în unele aspecte decît Kievul", a spus diplomatul care a mai remarcat că negocierile atestă progrese în toate domeniile, după ce la putere în R. Moldova a venit coaliţia pro-europeană. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 8 iulie2

Oaspetele veselAvem o deschidere totală (Vlad Filat)Se discută, chiar şi cum fac treabă,Ce mai, e-o deschidere totală,Doar că totul este în zădar,Căci în Alianţă nu-i comunicare.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

De ce oare nu trebuie să ne socotim şi cu oamenii?

De două zile, Ungheniul a rămas fără gaz. Cică, dincauza unor lucrări, ajustări, verificări. Nu ştiu de ce însănimeni nu a prevenit locuitorii că li se va „închide” gazulpînă şi în orele de seară. Ei şi ce dacă omul vine de la ser-viciu flămînd şi descoperă că nu are unde să-şi prepareceva de-ale gurii. E vară, dragă Doamne, şi poate să se li-miteze la o salată, la un măr sau un piersic.

Probabil, cineva a considerat că populaţia este obiş-nuită cu tot felul de lipsuri şi nu se mai întîmplă nimicgrav dacă nu va avea vreo două-trei zile gaz.

E cam aşa. Nu mai moare nimeni. Au fost vremuri şimai complicate, cînd am stat ore în şir fără curent electric,fără căldură în lunile de iarnă. Şi? Am supravieţuit. Pe dealtă parte, şi gazul, şi curentul electric, şi apa trebuie săfacă parte din cotidianul nostru. Să nu mai mire pe nimenică uite, ai apă fierbinte şi îţi poţi permite să faci un duş înfiecare dimineaţă sau seară. Nu e un lux. E o necesitate şide asta ar trebui să ţină cont cei ce se înghesuie la treucaputerii: să construiască drumuri, conducte de gaze în fie-care localitate, apeducte, canalizări şi tot aşa.

Din păcate, cei ce se înghesuie la treuca puterii au cutotul alte scopuri. Să se răzbune. Vin democraţii - îi pun larespect pe comunişti. Vin comuniştii – îi pun la respect pedemocraţi. De om, de omul simplu, nimeni nu-şi amin-teşte.

Apropo, de gaze. Unii ungheneni susţin că au primitavertizări acasă. Mă întreb atunci: de ce nu le-au primittoţi? Nu m-aş mira deloc dacă cineva ar încerca să măconvingă de faptul că au fost trimise tuturor avertizărilerespective şi că, poate, acestea nu au ajuns la destinaţie. Seprea poate. Dar de ce atunci ajung la destinaţie conturilede plată?

Nu mă pricep în toată maşinăria asta cu verificările şiajustările, dar îndrăznesc să întreb: oare chiar nu se puteasă fie făcute astfel ca spre seară, gazul să revină în caseleoamenilor? Ziceam: nu e un moft. Şi nici un lux. E o nece-sitate şi atunci de ce oare nu trebuie să ne socotim şi cuoamenii?

Şi mai am o întrebare, la care nu cred că se va grăbi ci-neva să-mi răspundă. Şi nici nu e nevoie. Oare în Germa-nia, Franţa, Marea Britanie au loc asemenea practici, cîndoamenii sînt lăsaţi zile în şir fără apă, gaz sau curent elec-tric?

Potrivit lui Octavian Troş cenco, direc-tor interimar al Co legiului, planul de învă -ţă mînt a fost elaborat în comun cu Misi u-nea Europeană de Asistenţă la FrontieraMoldovei şi Ucrainei (EUBAM), în con-formitate cu standardele europene. “Lamomentul actual, planul şi programele deinstruire în Co legiul de grăniceri se mo di -fică în conformitate cu curricula de bază apregătirii grănicerilor în statele europene,acordată de Agenţia Europeană FRON-TEX”, a menţionat dînsul.

Pentru anul 2011, admite rea în ColegiulNaţional de Gră niceri din Ungheni se vaefec tua în baza concursului actelor de stu -dii medii de cultură ge ne rală şi liceale.

O condiţie la admiterea în Colegiu estetrecerea comisiei medicale şi susţinereaunui test de inteligenţă la disciplinele deprofil real şi umanitar. De ase menea, can -di daţii vor susţine şi unele probe la pregă -ti rea fizică care, ulterior, vor confirma sta - rea bună a sănătăţii şi aptitu di nea de a îm -brăţişa profesia de grănicer.

Procesul instructiv-educativ se organi -zează prin învăţă mîn tul cu frecvenţă la zi.Sistemul educaţional îmbină şedinţelepractice cu cele teoretice.

Pe parcursul studiilor, elevii desfăşoarăstagii practice în subdiviziunile ServiciuluiGră niceri, iar la finalizarea studiilor aceştiaobţin şi permis de conducere.

O atenţie deosebită se acor dă pregătiriifizice a elevilor. “Avem convingerea că vi-itorii grăniceri care păşesc pragul in stituţieinoastre de învăţămînt vor reuşi să îndepli -nească obiec tivele propuse cu profesiona -lism, abnegaţie şi onestitate”, a accentuatOctavian Troşcenco. “Sperăm ca pe viitor,numărul celor care poartă cu cinste uni-

forma de grănicer se va mări, iar Serviciulde Grăniceri va ocupa mereu un loc de cin-ste in ierarhia instituţiilor statale”, a maiadăugat dînsul.

Prin hotărîrea Guvernului RepubliciiMoldova nr.23 din 10 ianuarie 2007, înoraşul Ungheni a fost creat Colegiul Naţi -o nal de Grăniceri ca unitate militară încadrul Serviciului Grăniceri din RepublicaMoldova. La data de 3 septembrie 2007, aavut loc deschi de rea solemnă a Colegiului.În perioada 1 martie - 20 august a activatprima comisie de admitere, ca rezultat fi -ind în mat ri culaţi primii 50 de elevi.

Viitorii grăniceri pregătiţi la Ungheni UNGHENIUL STUDIOS (Rudrică realizată de Natalia Chiosa)

De-a lungul anilor, a pregătit peste 2500de specialişti – asistente medicale. Eleviisînt din aproape o treime din raioanele Re-publicii Moldova. Vin aici, pentru că ştiucă vor beneficia de o instruire de calitate.„Există o tradiţie: cei care au absolvit odi -ni oară colegiul le transmit prietenilor, fra -ţilor, surorilor „ştafeta”. Vorbind doar debine instituţia noastră, sigur că-i fac pub-licitate”, spune directorul Valeriu Jardan. Înplus, specialitatea obţinută le permite

absolvenţilor Colegiului de medicină să seangajeze atît în instituţiile medicale dinrepublică, cît şi din străinătate.

Mulţi absolvenţi îşi continuă studiile şiîn instituţiile de învăţămînt superior, ceamai solicitată fiind, cum e şi firesc, Univer-sitatea de Medicină şi Farmacie din Chi şi -nău. Numai anul trecut, cinci absolvenţi aiColegiului de medicină din Ungheni audevenit studenţi ai universităţii respectivela buget, dintre care unul la stomatologie,unde, se ştie, concursul este foarte mare.

Activitatea didactică se desfăşoară încadrul a trei catedre, cu studierea discipli -ne lor clinice, preclinice, dar şi generale. Pro -fesorii sînt specialişti foarte buni, dovadă fi -ind şi faptul că 83% din cei 30 de pedagogititulari sînt deţinători de grade didactice.

Elevii beneficiază de condiţii foartebune de studii, au la dispoziţie laboratoare,o bibliotecă dotată, sală de sporturi. Cole -giul are şi un cămin al său, unde există con -

di ţii bune de trai. Studiile se efectuează în limba română şi

durează cinci ani (în baza studiilor gimna -ziale), cu posibilitatea de a susţine bacalau-reatul după anul III. În baza diplomei deba calaureat sau a atestatului de absolvire aşcolii medii durata studiilor este de trei ani.

„Este o profesie nobilă”, susţine ValeriuJardan. E nevoie doar de dorinţă şi foartemultă dedicaţie.

De aproape 20 de ani, la Ungheni sînt pregătiţi specialişti în medicină

Colegiul de medicină din Un-gheni are aproape vîrsta indepen-denţei Republicii Moldova. A fostevacuat din Bender, cu 19 ani înurmă, din cauza conflictuluiarmat de pe Nistru, aici, în oraşulde pe malul Prutului. În 2005,printr-o hotărîre de Guvern, ob-ţine statut permanent la Ungheni.

Începînd cu anul 2007 şi pînă în prezent, Colegiul Naţional de Grăniceri din oraşul Ungheni a pregătit în total 352 de inspec-tori pentru pichetele de grănicerişi punctele de trecere ale frontie-rei de stat.

În anul de studii 2011-2012, colegiul vapregăti specialişti în domeniul contabilita -te, merceologie, mecanizarea agriculturiişi, mai nou, agronomie şi tehnologia pre -lucrării fructelor şi legumelor.

Potrivit lui Valeriu Primac, director ad-junct pe problemele didactice, în acest an,de altfel ca şi în anii precedenţi, admitereala colegiu se face pe baza concursului acte -lor de studii. Studiile se fac cu frecvenţă lazi, atît la buget, cît şi pe bază de contract,acestea variind între 3 şi 5 mii lei. Ter-menul de studii este de patru ani cu drep-tul de susţinere a examenului de bacala u re-at la finele anului trei de studii.

“În prima săptămînă, de cînd comisia

de admitere şi-a început activitatea, sînt în-registrate deja peste 48 de cereri la toatecinci specialităţi. Din punctul meu de ve -de re, este un număr destul de bună”, a re-marcat Valeriu Primac. Cele mai solicitatespecialităţi sînt contabilitatea şi merceolo-gia. În ceea ce priveşte mecanizarea agri-culturii şi agronomia, sînt mai puţin soli ci-tate. “Deşi Republica Moldova este o ţarăagrară, cele mai solicitate totuşi sînt spe ci -alităţile cu motivaţie financiară”, a remarcatdirectorul adjunct al Colegiului.

Pregătind viitori specialişti, o atenţiesporită se acordă specificului profesiei re-spective. „Se pune mare accent pe discipli -nele fundamentale şi de specialitate, sîntmoduli specifici la care se atrage atenţia înprimul şi în primul rînd”, susţine ValeriuPrimac. Ca instituţie medie de specialitate,colegiul prezintă o ofertă viitorului solici-tant. Potrivit lui Valeriu Primac, atît bazatehnico-materială, cît şi cea didactică estebună. „Noi oferim specialităţi, într-un felsau altul, de perspectivă”, a accentuat dîn-sul. „Chiar dacă există anumite prejudecățiîn ceea ce priveşte agricultorii sau mecani -

zatorii, vreau să spun că avem numeroaseexemple cînd foşti absolvenţi au fost anga -jaţi în Europa în baza studiilor de la noi”, amai adăugat Valeriu Primac.

Colegiul dispune de un cămin pentrustudenţi cu peste 300 de locuri. Elevii sîntatraşi în diverse cercuri de interese, colec-tivul de profesori este unul numeros, cucapacităţi şi abilităţi, dar şi cu calităţi for-mate în relaţia profesor-elev. „Avem multeatu-uri pentru care un elev ar face alegereaîn favoarea colegiului nostru”, a conclu zi -o nat directorul adjunct.

Au multe atu-uri, pentru care un elev ar face alegerea în favoarea Colegiului Agroindustrial

Începînd cu anul 2003, de la reor-ganizare şi pînă în prezent, Cole-giul Agroindustrial din Ungheni a pregătit 331 de specialişti în do-meniile: marketing, mecanizareaagriculturii, tehnologii agricole,agronomie, contabilitate şi mer-ceologie.

3Expresul de UngheniVineri, 8 iulie

Știri din Primăria Ungheni

Clipe de neuitat la Tabăra de odihnă „Plus Armonie”

Zîmbete şi bună dispoziţie se reflectă pe feţele copiilor cese odihnesc în aceste zile în Tabăra „Plus Armonie” din Un-gheni. Şi asta, datorită implicării active a cadrelor didactice,coordonatorilor Centrului Regional de Resurse pentru Tineri,care oferă servicii prietenoase copiilor de aici.

Potrivit Ludmilei Pancu, educator-metodist, în turul I, cares-a încheiat pe 22 iunie, s-au odihnit 131 de copii, majoritateaavînd foile achitate de către sindicatele din educaţie, medicină,precum şi de către Consiliul Raional. Condiţiile de cazare şialimentare sînt foarte bune, încăperile sînt dotate cu televi-zoare, frigidere, ceea ce le permite copiilor să se simtă ca acasă.

Pentru vara 2011 se preconizează organizarea a patru ture,în care se vor odihni 560 de copii din Ungheni, dar şi din alteraioane, cît şi de peste hotare.

Cei ce s-au odihnit aici susţin că s-au simţit minunat şi cătabăra din Ungheni diferă de celelalte.

Aici odihna copiilor poate deveni o perioadă de neuitat,pentru că raţional şi cu profesionalism se realizează atît pro-iectarea, cît şi organizarea şi desfăşurarea activităţilor orientatespre recreere şi întremarea sănătăţii copiilor. Aici are loc dez-voltarea armonioasă a personalităţii pentru care sînt antrenaţicoordonatorii Centrului pentru tineri, educatorii, părinţii.Această armonie se caracterizează prin valorile care domină:coooperare, muncă în echipă, respect reciproc, voluntariat,profesionalism – normele după care se conduc educatorii şicopiii, modul în care managerul conduce tabăra în organizareaodihnei copiilor.

La tabăra „Plus Armonie” uşile sînt deschise pentru toţi cop-ii.

Premieră la Ungheni. Ai idei?Primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a acceptat iniţiativa

Expresul.com şi Ungheni.tv de a crea o tribună pub lică, unde fie-care cetăţean are posibilitatea să vină cu ideile sale, cu opiniilesale, cu nemulţumirile sale, dar şi cu propu neri. Pentru aceasta,este necesar să accesaţi: idei.ungheni.md şi să vă lăsaţi mesajul.

Va fi iniţiată, în premieră, o platofrmă de selecţie a celor maibune idei prin votul direct al comunităţii. De asemenea, vor fipropuse subiecte pentru discuţii.

Ideile cu care vor veni utilizatorii vor fi supuse votului pu-blic, astfel că cele ce vor acumula cel mai mare număr de voturivor fi premiate.

De notat că Primăria Ungheni a oferit spaţiu pe site-ul său, ve-nind astfel cu suportul tehnic pentru acest proiect şi cu premii-surpriză pentru cei mai activi utilizatori. Primele premii vor fiînmînate oficial la festivitatea prilejuită de Zilele oraşului Ungheni.

CONSULTĂRI PUBLICEEvaluarea de mediu şi socială a construcţiei centurii de ocolire a oraşului Ungheni

FŞP „Universinj” SRL şi Kocks Consult GmbH, în conluc -ra re cu Administraţia de Stat a Drumurilor, vor desfăşura con-sultări publice axate pe evaluarea de mediu şi socială a con -strucţiei centurii de ocolire a oraşului Ungheni în cadrul pro-iectului de susţinere a Programului sectorului de drumuri dinR.Moldova.

Consultarea publică va avea loc pe data de 14 iulie, ora13.00, în incinta Primăriei Ungheni, în sala de şedinţe. Invitămtoţi doritorii.

P

Atenţie, concurs!Fiind situat în imediata apropiere a Uniunii Europene, Ungheniulîşi propune să preia don experienţele pozitive ale oraşelor din Eu-ropa. E timpul să aibă un slogan al său, bine definit şi o emblemăpe măsură care, cu timpul, ar constiui un brand al Ungheniului. Reieşind din cele expuse, Primăria Ungheni lansează un concurspen tru cel mai bun şi mai ingenious slogan şi emblemă. Propune-rile pot fi trimise pe adresa de e-mail: primar.ungheni@gmail.comsau pot fi plasate pe idei.ungheni.md. Termenul limită: 15 august.

Sînt amintirile EugenieiPo povici, secretar al consiliu-lui local Cetireni. Nici nu bă -nuia atunci că se va afla în pri -mele rînduri ale mişcării deeliberare naţională la ea în sat.A fost unica femeie din loca -litate care s-a inclus cu toa tăfiinţa şi a participat la toateac ţiunile din acei ani. „Cole -ge le din alte primării chiar măîntrebau: „Nu-ţi interzice pri-marul?”. Niciodată nu am fostoprită, chiar dacă Sergiu Ti -mofti era pe atunci nu doarprimar, ci şi secretar al comi -te tului partidului comunist”,povesteşte Eugenia Popovici.Dînsa recunoaşte că nu i-afost frică, deşi situaţia era, demulte ori, incertă. „ Mă aflamîntre bărbaţi şi asta, probabil,îmi dădea putere”, explică.

La Cetireni se constituiseo echipă din adevăraţi bărbaţiai neamului, printre care fraţiiGheorghe şi Toader Stratulat,Valeriu Lazăr, Vasile Lăptea -nu. Mergeau la adunări, laChi şinîău, reveneau cu noiforţe şi înaripaţi.

Eugenia Popovici îşi amin -teşte foarte bine acea MareAdunare Naţională din 27 au-gust 1989, care a impulsionatdecizia Sovietului Supremdin RSSM de a declara limbaromână limbă de stat, fiindadoptat şi alfabetul latin. „Oa-menii erau atît de însetaţi delibertate, de adevăr, încît auvenit cu sutele de mii, stăteauurcaţi pînă şi în copaci. Atîtalumea era acolo, că nu găseaiunde să bei o gură de apă”, îşiaminteşte dînsa.

Revenind acasă, peste cîte -va luni au decis să facă toatedemersurile necesare ca stra -

da principală a satului să fie nu -mită 31 august. Iniţiativa i-aaparţinut regretatului Gheo-rghe Stratulat, consilier localpe atunci. Iar consiliul a adop -tat în acest sens şi decizia derigoare.

Astfel, la un an de la adop -tarea Legii cu privire la limbade stat, strada principală a satu -lui Cetireni a fost numită 31august. Domnea un entuzi-asm de nedescris. Aurica Go -rincioi a copt din fîşii împle -tite ca pentru colaci toateliterele din sintagma „Limbanoastră”. Au fost adunate dinsat covoare şi icoane vechi,pentru o expoziţie. Ca oame -nii să fie liniştiţi că nu se va în-tîmpla nimic grav cu lucrurilelor, fiecăruia i-au fost date, dinpartea colhozului, cîte 5 rubleîn calitate de ga ranţie. Le îm -părţea profeso rul Vasile Gri -go re, pe atunci şeful sindi ca-telor în colhoz. A fost o expo -zi ţie extraordinară.

Şi şcoala a fost pregătită desărbătoare. „Împreună cu pro -fesorul Constantin Stratulatam stat pînă la ora trei denoapte şi am instalat un cadril(ţesătură din lînă) pe fron-tispiciul şcolii, pe care am scrisun citat din Lucian Blaga. Adoua zi trebuiau să vină eleviila şcoală”, îşi aminteşte Euge-nia Popovici.

Ce a rămas dinacel entuziasm?

„Acum sînt dezamăgită.Cred că nici Vlad Filat, niciMarian Lupu nu au fost, înacele zile, pe Piaţa Marii Adu -nări Naţionale. Dacă erau,aveau în prezent un alt fel de

comportament. Am sperat săreuşim mai multe, dar încă nue tîrziu. 20 de ani de inde -pendenţă e o vîrstă mult preamică. Trebuie să se adunetoate forţele sănătoase, aşacum s-au adunat atunci”, afir -mă Eugenia Popovici.

Lucia Bacalu

Întîmplăriadevărate,povestite de EugeniaPopovici

În 1989, am fost invitaţi laTeatrul etnofolcloric „Ion Crean- gă” din Chişinău pentru a pre -zenta tradiţiile şi obiceiurilenoastre. Sigur, am apelat labătrînii satului, adevăraţi păs -trători ai folclorului. Ne-amgîndit să venim cu un obiceistrăvechi: săpatul fîntînilor.Am copt colaci, am făcut şi omasă de pomenire, exact aşacum s-a făcut şi se face pe lanoi. Ceea ce m-a şocat a fost

faptul că am fost avertizaţi:„Luaţi seama, să nu aprindeţinici o lumînare”. Aşa erau tim-purile: nici pentru pomenireamorţilor nu aveai voie să ap -rinzi o lumînare. Odată ci in -dependenţa, s-a revenit lace le sfinte.

19 august 1991. La Mos -co va are loc vestitul puci dinaugust. Îmi amintesc bineace le zile. În una dintre ele,sună telefonul. Un sunet caremi s-a părut strident. Ridic re-ceptorul. La celălalt capăt alfirului era Elena Cuzmiciova,pe atunci secretar al consiliu-lui raional Ungheni. „Du-te şispune-i lui Serghei (SergiuTimofti, primarul satului –nota red.) să se ascundă ca sănu vină cineva să-l omoare”,aud în receptor. Îi telefonezimediat dînsului. El însă îmirăspunde calm: „Nu mă temde nimic, eu sînt în satul meu,la casa mea”. Nu puteau oa-menii noştri din sat să facă unasemenea lucru, iar SergiuTimofti îi cunoaşte foartebine pe consătenii săi.

„Anul 1988. Abia începea mișcarea de eliberare naţio-nală. Eram nași și am decis să mergem la Chișinăudupă cumpărături. În tren, ne-am întîlnit cu TimofeiBlănaru, în prezent reporter la Radio Moldova. Atunciel ne-a spus: „Începînd de la anul, vom scrie cu grafielatină”. „Cum? Noi? Dar nu vom putea”, am exclamat.„O să ne învăţăm”, a răspuns dînsul”.

CALEA SPRE INDEPENDENŢĂ

Probabil, nici Vlad Filat, nici Marian Lupu nu au fost, în acele zile, pe Piaţa Marii Adunări Naţionale

Totul s-a limitat la înmîna -rea legitimaţiilor de consilier.Evenimentul s-a produs pe 30iunie şi au participat la el 33de consilieri din cei 35 aleşi.Reprezentantul ComisieiElec torale Centrale, Alexan-dru Semionov, a anunţat de-cizia Judecătoriei despre le gi- timitatea alegerilor şi valida -rea mandatelor de consilier. Înaplauzele celor prezenţi, aufost înmînate legitimaţiile derigoare. Oficialul chişinăuean

a ţinut să menţioneze că dinactualul consiliu fac parte şicîţiva foşti deputaţi. „Să apli -caţi toate bunele practici dinParlament în activitatea dum -neavoastră locală”, li s-a adre -sat dînsul.

Preşedintele Consiliuluielectoral raional, Vasile Mănă -scur tă, a remarcat, la rîndulsău: „Ar fi de dorit ca aceştifoşti deputaţi să lucreze maibine ca în Parlament, că noicunoaştem cum se lucrează

acolo”. Şedinţa a fost condusă de

cel mai în vîrstă consilier,Efim Medviţchi (PCRM). Auluat cuvîntul reprezentanţiituturor celor patru formaţiunipolitice care au reuşit să ac -ceadă în noul consiliu raional.Petru Langa (PD) a subliniatcă actuala componenţă a con-siliului este capabilă să con-tinue cele începute, iar Hara -lambie Chirilov (PCRM) şi-aexprimat speranţa că va existao mai bună conlucrare întrenoii consilieri. „În următoriipatru ani, consiliul să aibă otraiectorie a evoluţiei lucru -rilor şi nu o involuţie a celorîncepute”, a menţionat şi Ana-tol Arhire (PL). „Consiliul

Raional trebuie să înceapă sămuncească chiar de azi, fiind -că lumea aşteaptă, iar noi amfăcut promisiuni şi trebuie săle respectăm, astfel ca dupăpatru ani să aibă de cîştigatdoar oamenii”, a subliniat şiIu rie Toma (PLDM).

La aceeaşi şedinţă a fostanunţată şi constituirea frac -ţiunilor: PCRM – din 14mem bri, preşedinte Haralam-bie Chirilov; PLDM – din 12membri (inclusiv candidatulindependent Natalia Chirin-ciuc-Munteanu), preşedinteIurie Toma; PD – din 6 mem-bri, preşedinte Sergiu Caţer.

Data următoarei şedinţe vafi anunţată suplimentar.

Ina Landa

Deși fusese stabilită ordinea de zi a primei ședinţe anoului consiliu raional, prin care se preconiza alege-rea președintelui raionului, dar și a vicepreședinţilor,consilierii au decis să amîne discuţiile la acest subiectpentru... Data nu a fost concretizată. S-a menţionatdoar: pe un termen rezonabil.

Alegerea preşedintelui raionului – în termeni rezonabili

Carnea este scumpă din cauza monopolului. Declaraţia aparţine ministrului Agriculturii, VasileBumacov. Potrivit oficialului, în pieţele agroalimentare preţurile sînt stabilite, prin înţelegere, decătre comercianţi, iar din această cauză, produsul costă de patru ori mai mult decît la producător.Pentru ca să poată ieftini carnea, Ministerul Agriculturii insistă asupra creării centrelor agroali-mentare, la care să fie acţionari asociaţiile de producători. (Publika.md)

Expresul de UngheniVineri, 8 iulie4

Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne vor desfăşura pînă la sfîrşitul verii operaţiunea „Grija”, scopul căreia este monitorizarea copiilor pe timp de vacanaţă. Pe durata verii, poliţia va inspecta, împreună cu reprezentanţii altor structuri abilitate, taberele de odihnă. Poliţiştii, în comun cu medici de familie şi studenţi din Moldova, vor citi în tabere lecţii gen: „Dauna fumatului, alcoolului şi drogurilor”, „Drepturile şi obligaţiile copiilor”, „O viaţă fără violenţă”, „Securitatea la trafic” etc. (Hotnews.md)

Spitalul raional – cu acte în regulă

După aproape un an de muncă intensă, deperseverenţă şi insistenţă, Spitalul raional dinUngheni a obţinut certificatul de acreditare. „Estecel mai important examen pe care l-am susţinut înaceastă perioadă”, a menţionat directorulinstituţiei, Lidia Crăciun.

Evenimentul s-a produs pe 24 iunie curent, deciziaprivind acreditarea spitalului fiind luată unanim. „ Fără cer-tificatul de acreditare serviciile noastre medicale nu pot ficonsiderate de calitate”, explică Lidia Crăciun. În lipsa acre -ditării, spitalul risca să nu mai poată activa la maximum.

„A fost greu, iar rezultatele nu depindeau doar de mine,ci de toţi angajaţii. Consider că acreditarea instituţiei esteun succes al întregului colectiv”, a subliniat directorul.

Lidia Crăciun a fost numită în funcţia de director al Spi-talului raional Ungheni pe 22 iulie 2010. Pînă atunci, luniîn şir, spitalul a fost condus de directori interimari. Perioadade incertitudine şi-a lăsat amprenta asupra pregătirii insti tu -ţiei către acreditare. Deşi s-au făcut multe lucruri pînă în lu -na noiembrie 2010, cînd urma să sosească la Ungheni co mi -sia de acreditare pentru a-şi spune verdicutul, nu s-a reuşit to -tul. Astfel, spitalul a fost acreditat condiţionat, dîndu-i-se po -sibilitatea să înlăture neajunsurile timp de jumătate de an.

„Recunosc, li s-a impus tuturor un ritm sporit de lucru,pentru că era foarte puţin timp ca să pregătim instituţia. Im-portant este că am reuşit şi astăzi dispunem de un certificatde acreditare valabil pentru cinci ani”, a subliniat Lidia Cră -ciun. (L.B.)

Citiţi în numărul următor un interviu cu Lidia Crăciundespre succesele spitalului, problemele, proiectele de viitor.

O rază de lumină la grădiniţa din Mănoileşti

„O rază de lumină” – aşa este numit proiectul careare la bază sloganul „Unde intră soarele prin geam,nu intră medicul pe uşă”. Aşa gîndeşte Grupul deiniţiativă „Speranţa” de la grădiniţa-creşă „Licurici”din satul Mănoileşti, care pune în prim-plansănătatea micuţilor din grădiniţă.

Nu este întîmplător faptul că proiectul a fost depus sprefinanţare la Fundaţia Comunitară din Ungheni. A fost depusşi acceptat. Astfel, în locul celor trei geamuri astupate cu for-tan din grupa „Nouraş”, acum luminează trei geamuri dintermopan. „S-a făcut cald şi lumină”, spun micuţii. Imple-mentarea proiectului a fost posibilă, datorită partenerilornoştri fideli: Fundaţia Comunitară Ungheni, care a con-tribuit cu 5000 lei; primăria Mănoileşti, care a alocat sumade 700 lei; părinţii, care au venit cu o contribuţie de 3300lei; tinerii din localitate, care au donat 1000 de lei.

Transmitem mulţumiri tuturor celor care ne-au susţinutfi nanciar, moral şi cu forţe de muncă. „Sîntem foarte bucu -roşi că şi tineretul din localitate participă şi contribuie la scri -erea şi implementarea proiectelor. Asta înseamnă că satul areviitor”, a menţionat Nicoleta Diaconu, directoarea grădiniţei.

Uliana Popa, educator

Continuă să-şi ducăzilele de azi pe mîine

Deşi are o istorie de ap roa -pe un secol, deşi are o aşezaregeogrrafică de invidiat – chiarprin preajmă trece atît caleaferată, cît şi drumul naţionalChişinău-Ungheni – satulcontinuă să-şi ducă zilele deazi pe mîine. Nu există nicimăcar un magazin. Pentru acumpăra o pîine, oamenii sîntnevoiţi să parcurgă kilometriîntregi pînă în satele vecinesau pînă în oraş. La Nicolaev -ca nu există nici şcoală. Nuexistă grădiniţă. Nu există nicimăcar un bar, nemaivorbindde un cămin cultural, de unofi ciu poştal sau de o biblio -tecă. Unica instituţie care maiactivează este un punct medi -cal – în casa celei pe care lu -mea o dezmiardă cu multdrag “naşa feldceriţa”, OlgaLanda. Acel loc este, practic,tot ce are satul şi unde seadună oamenii nu doar să-şirezolve problemele medicale,ci şi să mai schimbe cîte ovorbă. Cei mai tineri au şi eiun loc de întîlnire: un pod delîngă calea ferată, peste rîu le -ţul Delia. Este unica legăturăcu lumea. Acolo, pe pod, ei îşipetrec timpul liber.

Olimpiada de laMoscova şi NovaiaNicolaevca dinraionul Ungheni

Noroc de anul 1980, cîndla Moscova fuseseră organiza -te Jocurile Olimpice de vară.Nu-şi puteau permite pe atunciconducătorii statului sovieticca străinii să vadă sate pe ju -mătate pustiite, fără garduri,fără drumuri. Şi cum multe de -legaţii urmau să vină cu trenulpe calea ferată, pe lîngă No-vaia Nicolaevca, aici au fostconstruite garduri de toatăfrumuseţea, a fost construit şiun drum, şi podul... „Trebuiasă se vadă că e un sat care tră -ieşte, care are un aspect fru-mos”, povestesc sătenii. Acelaa fost, se pare, unicul lor no -roc.

Scurtă incursiune în istorie

Primele familii s-au aşezatîn aceste locuri la începutulsecolului tecut. Veniseră dinUcraina, din regiunea Hmel -niţk şi erau 12 la număr, spunlocalnicii. De aici şi denimireaslavonă a satului. De ce nu o fitradus specialiştii, mai tîr ziu,cuvîntul „Novaia” în „Nouă”,aşa cum s-a procedat cu Bo -ghenii Noi, sat înfiinţat la felde colonii ucrainene, nu seştie. Cert e că în Nomencla-torul localităţilor din Repub-lica Moldova satul figureazăcu numele Novaia Nicolaev -ca, chiar dacă, în conformita -te cu datele recensămîntuluidin 2004, aici locuiau 65,05%moldoveni şi 34,95% de ucra -i neni. De atunci, structura et -nică nu a prea suferit marischimbări.

Cel mai în vîrstă locuitor alsatului, Ecaterina Landa, ajun -să la 86 de ani, îşi aminteştecu nostalgie de satul copilă ri -ei şi tinereţei sale. „Oameniierau tare buni şi săritori la ne -voie. Cînd se construia o casă,sărea tot satul în ajutor”, spu -ne bătrîna. Acum nu mai arecine să sară în ajutor. Satul arămas pustiu. Populaţia adul -tă, în marea ei majoritate, mun -ceşte la Moscova sau la... Un -gheni. În sat nu are ce să facă.Nici măcar terenuri agricolenu sînt.

Primăria e laMănoileşti, restul –la Ungheni

Deşi Novaia Nicolaevcaaparţine comunei Mănoileşti,oamenii de aici preferă sămeargă la Ungheni să-şi re-zolve problemele. Copilaşiimerg, şi la grădiniţă, şi laşcoală, tot la Ungheni. Pînă şibătrînii preferă să meargă labiserică la Ungheni. E maicomod. S-au urcat în tren şi încîteva minute, cu doar 2 lei,sînt în oraş. E rău doar cătrenurile au un orar fix şi nupoţi merge atunci cînd îți do -reşti, ci trebuie să aştepţi ora

sosirii lor. Dacă e vorba de ourgenţă, ai ieşit la traseul cen-tral şi „prinzi” uşor o maşinăspre Ungheni. La Mănoileştioamenii merg doar dacă auvreo trebuinţă la primărie.„Noi nu existăm, sîntem ai ni -mănui”, spun ei cînd vine vor -ba despre relaţiile cu primăriaMănoileşti. Primarii care s-auperindat în ultima perioadăau cam uitat de Novaia Nico-laevca. Se arată doar în preaj -ma alegerilor. Se întîlnesc cualegătorii... Unde credeţi? Peşes, acolo unde pasc vacile. Iarsecţia de votare, de fiecare da -tă, este amenajată în casa uneilocalnice.

A fi sau a nu fi?Satul ar fi putut fi mai ma -

re, dacă se dădeau aici locuride casă pentru tineri. Nu s-audat de ani buni. De aceea, nueste întîmplător faptul cămulţi îl consideră un sat fărăde perspectivă. O fi aşa sauba, nu putem şti. Dar cele 70de case sînt, în marea lor ma-joritate, îngrijite. În utlimaperioadă, s-au stabilit cu tra -iul aici famili tinere. O casăcostă 3000-5000 dolari şi nue foarte complicat să-ţi creezi

confortul minim. Problemacea mare este apa potabilă. Înfîntîni apa e sărată şi lumea enevoită să meargă kilometriîntregi, pentru a o aduce dinsatul vecin Elizavetovca, de la„Mioriţa” – o zonă de agrementdin apropiere, sau de la „Glo-dul alb”, o regiune din preaj -mă. O altă mare problemăsînt drumurile. Dacă plouă,practic nu mai intri în sat.

În rest, sînt condiţii bunepentru a ţine o gospodărie,spun cei ce au ales să rămînăla Novaia Nicolaevca. Ei credcu toată fiinţa lor că, într-obună zi, cineva îşi va amintide satul lor şi lucrurile vor luao altă întorsătură.

Este imposibil ca la doarcîţiva kilometri de Unghenisă dispară un sat întreg, fie şimic la ora actuală.

Ina Landa

Suprafaţa - aproximativ 0,57 kilometri pătraţi,perimetrul – 3,91 km. Populaţia – 186 de oameni(conform recensămîntului din anul 2004). Estevorba de Novaia Nicolaevca, localitate situată la doar şapte kilometri de oraşul Ungheni.

Un sat uitat, la doar şapte kilometri de Ungheni

Proiectul prevede dotareasălii de sport a grădiniţei cuechipament sportiv, de carevor beneficia ulterior atît co -piii, cît şi părinţii acestora, dar

şi angajaţii. „În cel mai apro -pi at timp, vom achiziţiona totutilajul sportiv de care avemnevoie pentru ca discipoliinoştri să crească mari şi voi -

nici”, a remarcat directoareagrădiniţei, Claudia Sîrbu. Maiapoi, va urma o nouă etapă –evaluarea celor întreprinse, pen -tru a vedea cu toţii cum s-aschimbat sala de sport.

Lansarea oficială a proiec-tului a avut loc pe 30 iunie, înprezenţa copiilor, părinţiloracestora, dar şi educatorilor.Claudia Sîrbu nu a pregetat săle mulţumească tuturor pen-

tru implicare şi susţinere. Pot -rivit dînsei, suma totală a pro -iectului este de 13 mii 590 lei,dintre care Fundaţia Comu -ni tară din Ungheni a oferit ungrant în valoare de 8900 lei.De notat că e al treilea proiectimplementat de Grupul deiniţiativă „Claudia Sîrbu” şi fi -nanţat de către Fundaţia res -pectivă.

(N.Ch.)

Copilaşii de la grădiniţa nr.2 „Tereza Sobolevschi”din oraşul Ungheni au toate şansele să creascăsănătoşi şi voinici. De ce? Pentru că au educatorifoarte buni, dar şi, mai nou, graţie proiectului„Antrenează-te de mic, să creşti mare şi voinic”, im-plementat de Grupul de iniţiativă „Claudia Sîrbu”.

Vor să crească şi ei mari şi voinici

Căminul cultural de odinioară

Pe uliţa satului

Podul, unica legătură cu lumea

5Expresul de UngheniVineri, 8 iulie

În luna iunie a anului curent, piersicele au fost vîndute pe diverse pieţe din R. Moldova cu pînă la 49% mai scump decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit bursei agricole AgraVista,această majorare a fost influenţată de producţia de import, care a predominat în prima jumătate alunii iunie. Operatorii de piaţă susţin că producţia de origine autohtonă va ocupa în curând nişa de pe piaţă locală, iar preţurile vor avea o tendinţă de reducere. (Unimedia.md)

Cine-i Matvei Levenzon?Am început căutările. În primul rînd,

ne-a interesat cine este Matvei Levenzon.Am reuşit să aflăm că este născut la 31 mai1946, la Ungheni, deşi multe surse men -ţio nează locul naşterii oraşul Bălţi. Este unsculptor apreciat, stabilit de foarte multtimp în Germania. Printre ocupaţiile salemai sînt: grafica, actoria, fotografia. De maibine de un sfert de secol este membru alUniunii Artiştilor Plastici din RepublicaMoldova. Chiar dacă locuieşte în Germa-nia, nu a uitat de ţara în care s-a născut şis-a educat. Ceea ce-l leagă de Ungheni esteaminitirea despre dădaca sa, Aniuta, care afost imortalizată în cîteva fotografii dinanul 1949.

Am făcut un apel cître cititorii noştri, însperanţa că cineva o va recunoaşte pe aceatînără de acum 62 de ani.

„Am găsit-o pe Aniuta”Peste trei zile, am primit un telefon la

redacţie. „Am găsit-o pe Aniuta”, am auzitde la celălalt capăt al firului. Ne suna LidiaSinghin, şefa bibliotecii din cartierul Dă -nuţeni.

„Imediat ce am citit în ziar despre dă da -ca din Dănuţeni, mi-am zis: o găsesc eu.Am mers la oficiul poştal – nimeni de aco -lo n-a recunoscut-o. Am mai întrebat oa-menii din preajmă, nimeni nu ştia nimic.Mă întîlnesc cu Gheorghe Ambroci, fostuldirector de şcoală. I-am arătat şi lui ziarul.„Domnule Ambroci, aţi fost ani mulţi di-rector, trebuie să cunoaşteţi mulţi părinţişi poate că şi această femeie vă este cu nos -cută”, i-am zis”, povesteşte Lidia Singhin.

Nu a recunoscut-o, dar s-a angajat săpună şi domnia sa umărul pentru a o găsi.A luat ziarul şi a mers la casa unor femei pecare ştia că le cheamă Aniuta...

„Cum m-am uitat la fotografii, m-am re-cunoscut imediat. N-am putut să mă reţinşi am început a plînge”, avea să recunoascămai tîrziu mătuşa Aniuta Secrieru, cea pecare o căutam.

Doamne, ce surpriză... Deşi ploua cu găleata, am pornit la drum.

Ardeam de nerăbdare să o cunosc pe ceacare i-a fost dădacă sculptorului Mat veiLevenzon acum 62 de ani.

O căsuţă modestă, pitită între pomi şiviţă-de-vie. La poartă, nişte flori de toatăfru mu seţea, ne făceau din ochi. Deschi-dem încet poarta. Facem cîţiva paşi. Neiese în întîmpinare o femeie vioaie, cu ochijucă uşi. Imediat ce aude despre scopul vi -zi tei noastre, faţa i se luminează, ne zîm -beşte larg şi ne pofteşe în casă.

„Doamne, ce surpriză... Nu degeaba sezice: deal cu deal se ajunge, darmite om cuom. Niciodată nu m-am gîndit că am sămai aflu ceva despre el, despre acel băieţel

pe care l-am ţinut de mînuţă, l-am spălat şil-am hrănit”, spune mătuşa dintr-o ră sufla -re, după care contunuă: „Ce-o fi zis: au tre-cut atîţia ani... Iaca, eu am împlinit 80”.

Îi întind „Expresul de Ungheni”. Ia zia -rul şi începe a povesti: „Iaca, o vecină dincolţ îmi spune: chioche Aniută, am un ziarşi parcă eşti matale acolo. Da eu unde fac:da du-te de aici, de unde pot eu să fiu pusăîn ziare?”.

Ea era. Acum e mîndră şi ne spune:„Cînd am văzut ziarul, am fugit la noră-mea, Tamara, să i-l arăt. Am telefonat-o şipe fata cea mare a mea, Liuba, şi i-am spus:eu îs în gazetă. Am să mă duc la piaţă şi amsă le arăt tuturor. Numaidecît”.

Fotografii de la... CarabetÎşi aminteşte de acele fotografii făcute

în anul 1949. „Era un Carabet şi noi ne fo-tografiam la el”, spune. Să fi fost numeleacelui fotograf, să fi fost o poreclă? Nu ştie.Susţine că el stătea chiar în centru, avea un„cabinet” şi un „aparat astupat”. Ieşea afară,îşi aşeza clienţii într-un loc sau altul şi-i fo-tografia. Nu mai ţine minte exact loculunde s-a fotografiat atunci cu băieţelul decare avea grijă. Îşi aminteşte doar că ieşisela plimbare şi se întîlnise cu o prietenă, Ma -rusica. „Nu mai ştiu cum a fost. Am s-o în-treb pe ea”, spune cu voce sigură.

Priveşte fotografiile şi îngînă: „Doamne,Doamne... Să-i dea Dumnezeu sănătate, căm-a căutat, săracul...”.

Mesajul lui Matvei Levenzon i-a răscolitamintirile.

Viaţa nu i-a fost deloc uşoarăA rămas de mică orfană de părinţi. „Tă -

ţica a murit de bombe aici, la Ungheni”,spune. Era linia frontului şi mulţi s-auprăpădit atunci. „Mama, cînd a auzit cătăţica a murit, una şi bună a ţinut: gata,copiii mei îs prăpădiţi”, îşi continuă mătuşaAniuta firul amintirilor. Erau cinci copii lapărinţi, iar cel mai mic avea doar 9 luni. Laun an a murit şi mama. „Ţin minte tot, pînăşi cum vecinii ne aduceau mîncare custrăchinile. Da pe mama şi pe tăţica nu-i ţinminte”, recunoaşte femeia. Să fi avut peatunci 13-14 ani. Dumnezeu nu a lăsat-ode izbelişte.

O mătuşă, soră de a mamei sale, cu nos -cînd familia Levenzon, a recomandat-o peAniuta să aibă grijă de feciorul lor, născutla un an după sfîrşitul războiului, pe 31 mai1946.

Familia Levenzon a salvat-o de la foame

„Nu-mi plăteau nici o rublă, dar măhrăneau. Tata lui era bugalter (contabil) lapîine. Atunci pîinea se dădea pe cartele”,povesteşte mătuşa Aniuta. Erau anii groaz -nici ai foametei. Aniuta însă avea parte de

mîncare bună, gustoasă. „Buţea, mama lui,făcea mîncare. Tare femeie bună era. Şigospodină. Niciodată nu am mîncat apar -te”, spune. Chiar şi în ospeţie cînd mer -geau, o luau cu ei pe Aniuta. Şi acum, dupăatîţia şi atîţia ani, îşi aminteşte de bucatelepe care le mînca. „Făceau carne cu fasole,se numea iuh. Mîncam întîi fasolea, apoizeama”, explică dînsa, după care conclu zio -nează: ”Eu am dus-o bine la ei”. Mai multdecît atît, familia Levenzon, practic, i-a sal-vat de la moarte şi pe fraţii ei. Ca să numănînce buruiene, le dădea pîine.

Timp de un an şi jumătate, nu a venitniciodată acasă, la Dănuţeni. „Ei îmi zi -ceau: Aniuta, nu te du acasă, căci acolomănîncă oameni”, povesteşte, după careface o remarcă: „Da drept că şi se întîm-plau în timpul foametei fel de fel de luc -ruri”.

Amintirile o copleşescPriveşte cu admiraţie fotografia sculp-

torului. „Mă uit la el şi îmi pare că seamănăcu taică-său”. Tace puţin, apoi continuăzîmbind: „Da o crescut, o crescut mări -şor... Doamne...”. Amintirile o copleşesc.„Şedeam cu băieţelul acesta la fereastră.Era cumincior, da tare rău mînca. Da pă -rinţii, ca părinţii, numai atîta băiat aveau şivroiau ca el să mănînce. Da eu ştiţi ce fă -ceam? Nişte pozne. Vărsam din farfurie şispuneam că a mîncat tot”.

Priveşte din nou fotografiile. „Frumuşelera de tot... Era cuminte. Deştept băieţel”,tot spune. „Noi îi ziceam Mişulică, nu ştiude ce acum îi Matvei. L-am crescut pînă lavreo cinci ani”.

Să-şi mai amintească el de dînsa? „Nupoate să mă ştie pe mine. De unde avea sămă ţină minte un copil? Cred că părinţiii-au spus cine l-a crescut, i-au spus că-s dinDănuţeni. Mă închipui că aşa o fost, altfelnu”.

Mătuşa Aniuta îşi mai aminteşte că fa-milia Levenzon locuia în centru, faţă în faţăcu un magazin „unde se dădea pîinea pecartelă”, în regiunea fostei pieţe. „Eu vor-beam moldoveneşte. Ei ştiau bine moldo ve -neşte, chiar dacă erau evrei. Tare bine ştiau. Şicu băiatul vorbeam moldoveneşte”, spune.

O întîlnire peste 62 de ani?Cum s-ar înţelege acum? „L-aş întreba

de mama lui, de tata. I-aş povesti mai mul -te...”, spune. Zîmbeşte ştrengăreşte: „Eu niciacum nu am uitat limba lor. Ştiu cum sespune la ceaun, la cratiţă”. Deja îşi imagi -nea ză întîlnirea: „Am să-i arăt cum îl legă -nam pe picioare. Îi spuneam poveşti pînăadormea. Bodogăneam, mai născoceam şieu, cu Făt-Frumos, cu Ileana Cosînzeana”.

Priveşte din nou fotografiile. „Da chiaraşa surpriză, Doamne fereşte. E interesanttare”.

Lucia Bacalu

VIAŢA DE LÎNGĂ NOI

Matvei Levenzon, sculptor german, şi dădaca sa din UngheniO SĂPTĂMÎNĂ A PATIMILOR ÎN ZILE DE POST

Omor la Morenii Noi În noaptea spre 1 iulie, la Morenii Noi s-a produsun omor. Potrivit poliţiei, crima a avut loc după oceartă generată de… mai multe pahare de alcool pecare le-au consumat patru amici.

Cei patru s-au întîlnit seara şi au tot băut, pînă nu au maiştiut ce fac. Luîndu-se la harţă, unul dintre ei s-a repezit cutoporul spre ceilalţi. În replică, a fost omorît în bătăi. Pro -babil, speriindu-se de ceea ce au făcut, l-au îngropat larepezeală în grădină. Peste cîteva zile, cineva anunţa poliţiade suspiciunea pe care o avea: cică în sat s-a produs otragedie.

Grupul operativ s-a deplasat imediat la faţa locului, undea depistat urme de singe. În scurt timp, au fost stabiliţi şifăptaşii. Cadavrul a fost deshumat şi trimis la expertizamedico-legală. Bărbatul care se presupune că şi-ar fi omorîtamicul, a fost arestat. A fost reţinut şi un al doilea“petrecăreţ”. Cel de-al treilea este cercetat în libertate, pen-tru că s-a dovedit a fi mult mai cooperant.

A fost pornită o cauză penală. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi,făptaşii riscă o pedeapsă cu închisoarea pînă la 20 de ani.

Bătaie la MăcăreştiO femeie din Măcăreşti riscă ani grei de puşcărie,pentru că a atacat-o pe o vecină de-a sa cu un hîrleţ.Acum, pentru fapta sa, agresoarea este cercetatăpenal de oamenii legii.

Potrivit organelor de drept, femeia a intrat în curteavecinei sale şi, în scurt timp, s-a luat la harţă. Pusă rău de totpe ceartă, ea nu şi-a putut stăpîni nervii şi i-a aplicat vecineimai multe lovituri cu pumnii, dar şi cu un hârleţ.

Victima s-a ales cu multiple traumatisme şi a avut nevoiede îngrijiri medicale.

Spălătorie şi curăţătorie chimică ecologică

Curat, rapid, eficientOferim servicii - de curăţire a pernelor, costumelor, paltoanelor, - de spălare a textilelor, a plapumelor şi altor articolede uz personal sau casnic.Adresa: Ungheni, str. Mihai Eminescu 24 ATel.: 94200

Totul a început de la oscrisoare pe care am primit-ola redacţie şi prin care eramrugaţi să ajutăm un sculptorgerman să-şi găsească dădacaungheneancă. „Matvei Leven-zon, născut la Ungheni, înprezent stabilit în Germania,vrea să dea de urmele dădaceisale, pe care a avut-o pe vremeacînd avea 2-4 anişori. Nucunoaşte multe amănunte,doar că o chema Aniuta, fiindnăscută între anii 1933 şi 1935,şi că era din Dănuţeni...”, scriaîn acel mesaj.

Luni, 11 iulieTVM6.00 Cinemateca universală 6.15Focus TV 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20Bună dimineaţa! 9.10 Abraziv 9.40,13.15, 17.10 Desene animate 10.05Reporter de gardă 10.30 Baştina11.00 Gala premiilor literare aleUniunii Scriitorilor 12.30 Docu-mentar 13.40 “Ultimul zbor” 17.40Portrete în creaţie 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40Moldova în direct 21.40 “Legăturiinvizibile” 23.30 “Afaceri matrimo-niale”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Harry Potter şi camera se-cretelor” 14.00 „Crimă de un milionde dolari” 16.15 „Tînăr şi neliniştit”17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour 19.50,22.25 Profit 20.30 “Hidra ucigaşă”23.00 „CSI New York”.

Marți, 12 iulieTVM6.05 Portrete în creaţie 7.00, 8.00,9.00, 13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10,8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10,19.40 “Insula misterioasă” 9.35,13.10, 17.10 Desene animate 10.00Videoteca copiilor 10.20 Accenteeconomice 10.50 Moldova în direct12.00 Portrete în timp 12.30, 17.35Documentar 13.45, 21.40 “Legăturiinvizibile” 18.05 Găgăuz ogea 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00 Me -sa ger 20.05 Cinemateca universală20.25 Dor 23.30 “Afaceri matrimo-niale”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15”Crimă de un milion de do -lari” 12.00, 16.15 „Tînăr şi neliniştit”14.00 „Legenda Căutătorului”17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour 19.50,22.25 Profit 20.30 „Solomon Kane”23.00 „CSI New York”.

Miercuri, 13 iulieTVM6.00 Program muzical 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 23.20 Ştiri 7.10, 8.15,15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40“Insula misterioasă” 9.35, 13.15, 17.10Desene animate 10.00 Ghidul sănătă -ţii tale 10.30 Focus TV 11.00 Festi-valul cîntecului folcloric 12.00, 12.30,17.35 Documentar 13.45, 21.40“Legături invizibile” 18.05 Russkii mir18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 20.05 N. Stănescu. Porţile lu-minii. Film Tv 20.25 Portrete în timp23.30 “Afaceri matrimoniale”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Apropo TV 11.00 România,te iubesc 12.00, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Legenda lui BruceLee” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Unicul”23.00 „CSI New York”.

Joi, 14 iulieTVM6.00 Documentar 6.30 Studio Artplus 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,23.35 Ştiri 7.10, 8.15, 15.20 Bunădimineaţa! 9.10, 19.40 “Insula mis -te rioasă” 9.35, 13.15, 17.10 Deseneanimate 10.00 Videoteca copiilor10.15 O seară în familie 11.30 Găgă uzogea 12.00 Natura în obiectiv 12.30,17.35 Documentar 13.40, 21.55 “Le -gături invizibile” 18.05 Ştiinţă şi in-ovare 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 20.05 Reporter degardă 20.30 “Un sfert de vorbă” cuIlona Spătaru 20.50 Super-loto 5 din35 21.40 Fabrica de ferestre “Prima”23.45 “Afaceri matrimoniale”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15„Legenda lui Bruce Lee” 12.00, 16.15“Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Ginereleideal” 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Frăţii per-iculoase” 23.00 „CSI New York”.

Vineri, 15 iulieTVM6.00, 12.30, 20.05 Documentar 6.30Natura în obiectiv 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 23.15 Ştiri 7.10, 8.15,15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40“Insula misterioasă” 9.35, 13.15, 17.10Desene animate 10.00 Videotecacopiilor 10.20 Casa mea 10.50 La noiîn sat 11.30 Russkii mir 12.00 Moldo -venii de pretutindeni 13.45, 23.25“Legături invizibile” 17.40 “Un sfertde vorbă” cu Ilona Spătaru 18.00 Accen -te economice 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 20.20 Fo cus TV21.40 Fii tînăr 22.30 Cultura azi.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Gi -nerele ideal” 12.00, 16.15 „Tînăr şi

neliniştit” 14.00 „Dorinţe de adoles-cent” 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chi -şi nău 17.45 Happy Hour 19.50 Profit20.30 „Justiţia viitorului” 22.30 „Alien”.

Sîmbătă, 16 iulieTVM6.05, 8.10, 15.00 Documentar 6.40,21.35 “Legături invizibile” 9.05 “Aven-turile lui Huckleberry Finn” 10.00Magazinul copiilor 10.30 Natura înobiectiv 11.00 Ghidul sănătăţii tale11.30 Casa mea 12.05 Festivalul“Steaua Chişinăului” 13.25 Desen an-imat 14.15 Cuvintele Credinţei 15.30Artelier 16.00 Studio Art plus 16.30La mulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri 17.10Templul muzicii 17.50 Erudit cafe18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.40 O seară în familie23.20 “Afaceri matrimoniale”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping10.15 „Dorinţe de adoloescent”12.00 Pro Motor 13.20 „Nouă luni”15.15 „Legenda leului alb” 17.00„Din junglă în junglă” 20.00 ŞtirilePro Tv Chişinău 20.30 „IndianaJones: În căutarea arcei pierdute”23.00 Gala Lokal Kombat.

Duminică, 17 iulieTVM6.00, 12.00 Documentar 6.25, 20.40Cinemateca universală 6.40 “Legăturiinvizibile” 8.10 Erudit cafe 9.00 Leg-endele muzicii 9.10 Desene animate10.00 Ring Star 11.10 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru 11.30 Moldo -venii de pretutindeni 12.50 “Aven-

turile lui Huckleberry” 13.45 Respiro14.00 Baştina 14.30 Legendelemuzicii 14.45 “Lumea e minunată”16.30 La mulţi ani! 17.00, 23.10 Ştiri17.10 Cultura azi 17.55 Programmuzical 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 19.40 Vedete labis 21.35 “Taina, o aventură în Ama-zonia...” 23.20 O seară în familie.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00„Cu un pas înainte” 11.00, 13.05,15.45 Teleshoping 11.15 „Dinjunglă în junglă” 13.20 „IndianaJones: În căutarea arcei pierdute”16.00 „Harry Poter şi prizonieruldin Azkaban” 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 20.45 Super Cupa Româ -niei: Steaua-Oţelul 22.45 „Răzbuna -rea sacră”.

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂDacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. John F. Kennedy

PROGRAME TV

Luni 11.05 „Два билета на дневнойсеанс”. Film (РТР„Планета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Jur-nal TV)21.30 „Свадебная вечеринка”.Film (СТС)

Marţi21.00 „Красавчик”. Film (ТНТ)21.30 „Необыкнавенные при-ключения Адель”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (JurnalTV)

Miercuri12.30 „Tsotsi”. Film (NIT) 21.00 „Временно беременна”.Film (ТНТ)21.30 „Скалолаз”. Film (СТС)

Joi11.05 „Огарева, 6”. Film (РТР„Пла-нета”)12.30 „Русская игра”. Film (NIT).21.00 „Дом вдребезги”. Film (ТНТ)

Vineri20.30 „Большой Стен”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)22.50 „Курортный роман”. Film(NIT)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show(Jurnal TV)19.00 „Силач Санта Клаус”. Film(СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică20.00 „Бой с тенью-2. Реванш”.Film (ТНТ)21.00 „Такси”. Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM!

Sincere condoleanţe contabilei-şefe a Spitalului raional Un -gheni, Elena Gavriliuc, în legătură cu decesul soţului. Dum-nezeu să-l odihnească în pace.

Comitetul sindical şi administraţia IMSP Spitalul Raional

Colectivul Consiliului raional Ungheni exprimă sincere con -doleanţe Rodicăi Manole, şefa secţiei administraţie publică,în clipele grele, pricinuite de moartea tatălui-socru Mihail.Dumnzeu să-l odihnească în pace.

CONDOLEANŢE

Vînd casă la Ungheni

(Kurkuliovka). Toate comodităţile.

Tel.: 34614, 069647097

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Vînd casă în Zagarancea.

Tel.: 068212158,069507341

Primesc în gazdă, la Iaşi,un cuplu familial (tineri)

sau doi tineri.Tel.: 61470

Tînără, discretă, aşteptsunetul dumneavoastră

la numărul 0740876680.

7O tînără de 23 de ani din Marea Britanie era atît de speriată de banane, încît a refuzat să le mănînce timp de 20 de ani. Ea suferă de bananofobie. Simpla prezenţă a fructelor în aceeaşi cameră îi producea greaţă. Teama ei devenise atît de mare, încît nu suporta să simtă mirosul unei banane. Acum, a reuşit, în sfîrşit, să cîştige lupta cu frica din copilărie. Vindecarea a fost posibilă cu ajutorul unui specialist în psihoterapie printr-o metodă numită programare neuro-lingvistică. (Jurnal.md)

Expresul de UngheniVineri, 8 iulie

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheniîn format text, video, audio şi foto

Care este starea naţiunii,vorba scriitorului, la Ungheni?Răspunsul am încercat să-laflăm de la şeful maternităţii,Veaceslav Groza, medic gine-colog-obstetrician. „Compara-tiv cu anii precedenţi, rata na -ta lităţii este în uşoară scădere”,a menţionat dînsul. Dacă înprima jumătate a anului trecuts-au născut 598 de copii, în acestan, în aceeaşi perioadă, s-aunăscut 582. „Decizia de a naşteal doilea copil este rar luată decuplurile tinere. Situaţia finan -

ci ară este problema majoră”, aremarcat doctorul. „Cum tine -rii preferă să plece peste hotarepentru un trai mai decent, sta-bilindu-se acolo cu traiul, lanoi încep să predomine per-soanele vîrstnice”, a mai spusdînsul.

În prima jumătate a anului2011, cea mai tînără mămică aavut vîrsta de 16 ani, iar cea maiîn vîrstă - 40 de ani. În aniipre cedenţi, am avut mămici şide 12 ani, şi de 47. „În prin-cipiu, pentru a concepe un co -

pil, nu este niciodată tîrziu, de -oarece viitoarea mămică estepregătită din timp şi sarcina nueste atît de riscantă. Unica prob -lemă ar putea fi rata mai înaltăa anomaliilor genetice la copil”,explică Veaceslav Groza.

Cresc naşterile în afara ma -ternităţii. În 2009 s-au înregis-trat cinci asemenea naşteri, în2010 au fost 13, iar în primajumătate a acestui an s-au în-registrat deja 11 naşteri. „Un -ghe niul este printre lideri înceea ce priveşte naşterile înafara maternităţii”, a accentuatmedicul. Acestea se întîmplămai des în rîndurile păturilordefavorizate, în zonele rurale,în special în satele mai înde păr -

tate, cum ar fi, spre exemplu,zo na Culei.

Anual, în raionul Unghenise nasc peste 1200 de copii,ceea ce ar însemna că zilnic senasc în medie 3-4 copii. Pot ri -vit medicului ginecolog, vîrstabiologică normală pentru pri -ma naştere este de 18 ani, dar dinpunct de vedere social este de20-25 de ani. „Femeile în ziuade azi sînt nişte fiinţe emanci-pate şi este bine ca, pentru în-ceput, să-şi facă o carieră, apoisă dea naştere unui copil”, a re-marcat Veaceslav Groza. Statis-tica arată că procentajul este de50 la 50 în ceea ce priveşte sexulcopiilor nou-născuţi.

Natalia Chiosa

Care este starea naţiunii, vorba scriitorului, la Ungheni? Începînd cu anul 1987, pe 11 iulie, în întreaga lume sesărbătoreşte ziua mondială a populaţiei. Data nu a fostaleasă întîmplător. La 11 iulie 1987, populaţia lumiiatinsese cifra de cinci miliarde de locuitori.

Astmul bronşic este o inflamaţie cronică a căilor respiratorii,condiţionată de sensibilitate sporită a bronhiilor faţă de diferiţialergeni.

Factorii cauzali ai astmului bronşic sînt:- Alergenii, cum ar fi: praful menajer, praful de bibliotecă, bla -

na animalelor, penele de pasăre, insectele şi alergenii lor, polenulplantelor; alergeni alimentari, cum ar fi: laptele de vacă, miereade albine, ouăle, peştele, coloranţii, conservanţii, ciocolata.

- Medicamentele: aspirina, antibioticele.- Fumatul activ şi pasiv.- Nocivităţile casnice (detergenţii chimici, produsele cosmeti -

ce, materialele de construcţie).- Fumul, gazele de eşapament.- Condiţiile meteo (aerul rece, ceaţa, umiditatea înaltă).- Infecţiile virale bacteriene.- Efortul fizic.- Factorii de stres.Manifestările astmului bronşic:- Respiraţia şuierătoare;- Respiraţia dificilă, îngrelată în special expiraţia.Profilaxia astmului bronşic:- evitarea contactului cu alergenii;- excluderea obiceiurilor vicioase (fumatul, băuturile alcoolice,

factorii profesionali dăunătorii, substanţele chimice, praful,gazele);

- dieta hipoalergică, alimentaţia raţională a gravidelor şimamelor care alăptează;

- prevenirea infecţiilor respiratorii;- formarea monoclimatului igienic optim în locuinţă;- evitarea autotratamentului, în special cu antibiotice.

Svetlana Şişcanu, medic alergolog la Spitalul raional Ungheni

Despre astm, boala care acaparează tot mai multe persoane Astmul este una din cauzele principale alemorbidităţii cronice din întreaga lume. OrganizaţiaMondială a Sănătăţii estimează că în lume există la ora actuală 300 milioane de persoane cu astmbronşic. În Republica Moldova ar fi peste 160 mii de astmatici (4% din populaţie). Este în creştere astmul bronşic şi la copii. În raionul Ungheni se află în evidenţă 218 persoane, o treime din acestea fiind copii între 2-18 ani.

Un avocat din Ungheni a fostreţinut de ofiţerii anticorupţie,fiind bănuit de trafic de influ -en ţă. Acesta ar fi extorcat 6 miide lei de la un cetăţean, pro mi -ţîndu-i că va contribui la înce -

tarea urmării penale pornităîmpotriva lui pe faptul comi-terii unui accident rutier.

Potrivit denunţătorului, avo -catul susţinea că „are influenţăasupra angajaţilor Comisariatu -

lui de poliţie şi ai ProcuraturiiUngheni” şi că-i poate deter-mina să ia o decizie favorabilă.

Avocatul a fost reţinut acumcîteva zile în biroul său de servi -ciu. În momentul reţinerii, su made 6000 de lei, marcată „mităCCCEC”, a fost depistată în

masa de lucru a dînsului.Cu două săptămîni în urmă,

avocatul ar fi primit un avans însumă de 850 de lei. Dacă va figăsit vinovat, omul legii riscă pî -nă la 6 ani de închisoare sau oamendă în mărime de pînă la60 de mii de lei. (HotNews.md)

Acuzat de trafic de influenţă

Colegiul Agroindustrial din UngheniAnunţă admiterea pentru anul de studii 2011-2012

cu frecvenţă la zi pentru absolvenţii gimnaziilor, şco -li lor de cultură generală, şcolilor profesionale (pe ba -za studiilor de 9 clase) la specialităţile:

- Contabilitate- Merceologie- Mecanizarea agriculturii- Agronomie- Tehnologia prelucrării fructelor şi legumelor.Colegiul pregăteşte cu finanţare bugetară şi pe ba -

ză de contract. Termenul de studii – 4 ani (cu dreptulde susţinere a examenului de bacalaureat la finele anu -lui III de studii).

Adresa: or. Ungheni, str. Decebal 38.Tel: 0(236)20057; Fax: 0 (236)20056E-mail: colagroind@mtc-un.md.

Uniunea Conducătorilor Auto Ungheni, anunţăprimirea la cursuri de şoferi categoriile ,,ABCDE” cupreţ redus:

600 lei - teoria, 65 lei - ora de conducere. Adresa: Ungheni, str. Decebal, 40Tel. 2-57-84

Colegiul de Medicină UngheniAnunţă admiterea pentru anul de studii 2011-

2012 la specialitatea: Medicină generală, cali-ficarea Asistent medical.

Studiile se fac în baza studiilor gimnaziale – 5ani, cu posibilitatea susţinerii bacalaureatului lafinele anului III, şi în baza studiilor liceale, mediide culură generală – 3 ani.

Studiile se efectuează în limba română cu fi -nan ţare bugetară sau prin contract.

Elevii înmatriculaţi sînt asiguraţi cu cămin şiprimesc bursă.

Termenul depunerii actelor: 1-31 iulie 2011.Adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 73. Tel.: 0 (236)22108; Fax: 0 (236)24459; E-mail: colmedun@gmail.com

Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită pre zen ţa

cetăţeanului Corei Svetlana Nicolae, domiciliată în satul

Morenii Noi, raionul Ungheni în şedinţa judiciară fixată pentru

data de 20.07.2011, ora 8.00, pe cauza ci vi lă la cererea lui

Carei Ghenadie Vladimir, privind desfacerea căsătoriei.

Judecător, Vasile Lupu

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind

barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferă

consultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate

şi profesionalism.

Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie,

experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Internet Adevărat

Acum şi în oraşul TĂU!Fii parte a comunităţii StarNet!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂAtunci cînd spălaţi perdelele, e bine să adăugaţi în sineală puţin lapte. Astfel, perdelele vor deveni ca noi.

BerbecUn început de săptămînă promiţător, cu noi provocări în do-

meniul carierei. Toate proiectele vor fi finalizate în timp util, astrelefiind favorabile de asemenea şi călătoriilor în interes de afaceri.

TaurO săptămînă mai bună decît cea precedentă. Calculaţi din

fire, nu veţi întîmpina dificultăţi deosebite în rezolvarea proble-melor financiare care, de altfel, nici nu sînt atît de mari pe cît par.

GemeniSăptămîna care vine va fi o încununare a efortului depus. Fi-

nanciar, este o perioadă propice investiţiilor şi este bine să văconsiliaţi cu o persoană de încredere înainte de a acţiona.

RacO săptămînă plină de evenimente pozitive. Partenerul de

viaţă vă pregăteşte o surpriză. O atenţie deosebită ar trebui săo acordaţi familiei, de care v-aţi cam îndepărtat în ultima pe-rioadă.

LeuAveţi nevoie în această săptămînă mai mult ca oricînd de re-

cunoaşterea şi aprecierea celor din jur, căci sînteţi predispuşi ladepresii. Persoana iubită vă este alături oricît de dificili aţi fi.

FecioaraÎn săptămîna care urmează, vă puteţi aştepta la mari pro-

bleme la serviciu. Astfel, nu trebuie sub nici o formă să lăsaţiproblemele personale să vă afecteze munca. Perseveraţi.

BalanţaÎn această săptămîna, cuvîntul de ordine poate fi oricare

altul, mai puţin echilibrul. Din punct de vedere financiar, staţifoarte bine, tocmai de aceea vă puteţi permite orice vă doriţi.

ScorpionO săptămînă favorabilă dezvoltării unor relaţii de partene-

riat. Mai puţin bine este aspectat domeniul financiar. Partenerulde viaţă aşteaptă mai multă atenţie faţă de problemele de cuplu.

SăgetătorVă daţi în sfîrşit silinţa, în această săptămînă, să vă faceţi da-

toria aşa cum trebuie, cu simţ de răspundere şi maturitate. Sim-ţiţi nevoia acută de schimbare chiar şi în domeniul sentimental.

CapricornAveţi mult de lucru. Nu vă interesează deocamdată nimic

mai ales cînd vine vorba de concediu pentru că mai aveţi deacoperit unele datori. Aveţi parte de înţelegerea parteneruluide viaţă.

VărsătorSînteţi predispuşi la accidentări uşoare, deci atenţie sporită!

La serviciu vă veţi simţi coplesiţi de numeroasele sarcini ce văsînt atribuite, dar pe care le veţi finaliza pe toate cu brio.

PeştiSe prevede un început de săptămînă destul de relaxat din

punct de vedere profesional. În dragoste e posibil să apară cevadiscuţii legate de planul financiar. Atenţie sporită la sănătate.

Horoscop 11 – 17 iulie

11-17 iulieLuni Sf. Mc. Chir şi Ioan; Cuv. Serghie şi Gherman.Marţi Sf. Apostoli Petru şi Pavel.Miercuri Soborul Sf. Slăviţilor 12 Apostoli. Sf. Irh. Sofronie.Joi Sf. Mc. Cosma şi Damian, Doctori fără de arginţi; Sf. Anghelina.Vineri Aşezarea în raclă a Cinstitului Veşmînt al Maicii Domnului. Sf.

Irh. Fotie, Iuvenalie; Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt.Sîmbătă Sf. Mc. Iachint; Sf. Irh. Filip, Vasile; Cuv. Anatolie.Duminică Duminica V. Sf. Irh. Andrei Criteanul; Cuv.

Marta; Cuv. Andrei (Rubliov); Sf. Mc. Nicolae, Alexandra,Alexie, Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia.

Expres ortodox Interesele funcţionarilor de stat, scoase la vedere

Acum câţivaani, mai mulţideputaţi şi mi-niştri din Litua-nia au de misio-nat sau au fostdemişi, fiindacu zaţi de conflict de interese. În Polonia, demnitarii de statsunt obligaţi prin lege să publice pe paginile web din Internetşi în Monitorul Oficial declaraţiile cu privire la conflictul deinterese, în caz contrar riscând să fie amendaţi, demişi sau traşila răspundere penală dacă se depistează că s-au aflat în conflictde interese la luarea deciziilor. Legislaţia României de aseme-nea prevede răspundere penală, civilă sau administrativă pen-tru astfel de încălcări. Şi în R. Moldova există o normă le gisla-tivă cu privire la conflictul de interese, adoptată la 15 februarie2008, însă, potrivit experţilor, aceasta nu funcţionează, iardemnitarii nu se grăbesc să-şi facă publice interesele.

Pentru a promova respectarea Legii nr.16-XVI privind decla -rarea intereselor personale, Asociaţia Presei Independente(API) şi Alianţa Anticorupţie iniţiază campania media „Inte-rese la vedere”. Astfel, API îşi propune să-i determine pe func-ţionarii care cad sub incidenţa acestei legi să-şi declare in te re-sele. La prima etapă a campaniei, se va monitoriza dacă func-ţionarii de stat respectă prevederile legii şi au depus declaraţiiprivind interesele personale. Ulterior, API va verifica corecti-tudinea celor declarate de funcţionari. Rezultatele vor fi trans-mise mass-media şi vor fi publicate pe site-ul www.api.md

API şi Alianţa Anticorupţie fac apel către cetăţenii carecunosc cazuri de conflict de interese cu implicarea func-ţionarilor de stat să ne anunţe la numărul de telefon:022/21-06-02 (persoană de contact: Diana Lungu).

Şi “Expresul de Ungheni”, fiind membru API, va relata des-pre unele cazuri ce ţin de anumite interese.

Fotografia săptămînii

La carte, moldoveni!

Bancuri Un beţiv iese din bar, se împie -

dică de o piatră şi cade. Se ridi -că, însă iar cade. Supărat, spune:

- Dacă ştiam că o să cad iar,nu mă mai ridicam!

Un tip îşi revine dintr-o comăprofundă de 7 luni. În tot acest timp,soţia lui a stat zilnic lîngă patul lui.

La cîteva zile după ce şi-a re-venit, îşi cheamă soţia:

- Draga mea, ai fost alături demine în toate nenorocirile princare am trecut: cînd am fost con-cediat, m-ai sprijinit enorm; cîndafacerea mea a dat faliment, ai fostlîngă mine; cînd am fost împuş-cat, ai stat alături de mine; cîndne-am pierdut casa, ai fost totlîngă mine; cînd sănătatea mea s-a şubrezit, m-ai sprijinit perma-nent. Ştii ceva?

- Ce să ştiu, dragul meu? întrea -bă ea zîmbitoare, în timp ce inimaîncepe să îi bată mai repede.

- Cred că îmi porţi ghinion!

Un moldovean e condamnatla moarte prin electrocutare.Este aşezat pe scaunul electricşi întrebat care e ultima lui do-rinţă. Moldoveanul răspunde:

- Să mă ţineţi de mînă!

VEACESLAVGROZA, BĂRBATUL CARESE TEME DE INVIDIAOAMENILORFuncţia actuală: şeful maternităţii Un-

gheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: perseverenţa.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: să fie bărbat din toate punctele de ve-dere.

Calitatea pe care o prefer la o femeie:să fie feminină, să aibă sentimentul demamă, să fie ocrotitoare a casei, gingaşă.

Ce apreciez cel mai mult la prieteniimei: capacitatea de a prieteni necondiţionat.

Ocupaţia mea preferată: pentru uniiar putea fi o obligaţiune sau o deprindere,dar pentru mine principala ocupaţie, şi nuştiu dacă este chiar o ocupaţie, sînt copiiimei. Mă strădui să dedic cît mai mult timpfamiliei.

Principalul meu defect: adesea las une -le lucruri pentru a doua zi. Este adevărat că,pînă la urmă, le duc la bun sfîrşit pe toate.

Visul meu de fericire: îmi dorescfoarte mult să-mi văd copiii realizaţi.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să rămîn singur.

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce sînt.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: ţara încare trăiesc, deşi aici este greu de trăit.

Culoarea preferată: roşie, negru, alb,verde. Mai puţin prefer culorile combinate.

Floarea preferată: îmi plac foarte multtrandafirii şi crinii.

Pasărea preferată: porumbelul, pentrucă din copilărie îl asociez cu o pasăre gin-gaşă, care ştie să iubească.

Scriitorii preferaţi: cîndva, eram aca-parat de literatura fantastică, dar de la untimp încoace îmi place Ivan Turghenev,precum şi alţi scriitori străini.

Eroul preferat: eroul din filmul “Gla-diator”, Maximus, care a fost generalul luiMark Antonio.

Eroina preferată: soţia mea.

Eroii din viaţa reală: soţia mea şimama.

Băutura şi mîncarea preferată: apa,cînd sînt foarte însetat; laptele, ceaiul. Pre-fer mîncarea pe care o prepară soţia mea,dar şi mîncarea din peşte pe care o pregă-tesc eu personal duminica.

Ce detest cel mai mult: invidia.

Calitatea care aş vrea s-o am din naş-tere: să fiu puţin mai perseverent.

Cum aş vrea să mor: fericit şi împlinit.

Starea de spirit actuală: puţin camobosit după garda de noapte.

Greşeli care îmi inspiră cea maimultă indulgenţă: neatenţia pe care o ma-nifestăm zi de zi faţă de alţii.

Deviza mea: nu mă tem de lucruri noi,nici idei noi, dar mă tem de invidia oame-nilor.

Se mîndreşte cu meseria pe care oare, se mîndreşte cu ceea ce ştie săfacă. Ca orice medic, se simte bineatunci cînd îi redă sănătatea unuipacient. Fericirea lui este dublă,pentru că el ştie să dea un nou înce-put de viaţă unui omuleţ mic. Pe 11iulie, este marcată Ziua mondială apopulaţiei, iar dînsul are o legăturădirectă cu soluţionarea problemeidemografice. Ne-am gîndit că estepersoana indicată de a fi, de dataaceasta, oaspetele rubricii noastre.

Contactat telefonic, a acceptat fără ezitare să răspundă la întrebările “Chestionarului...”.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine