UN AJUTOR LA TIMP - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/25-26.pdf · farmacie a fi aproape...
Transcript of UN AJUTOR LA TIMP - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/25-26.pdf · farmacie a fi aproape...
180 UN AJUTOR LA TIMP
Limba – mijloc de integrare socialã
25LECÞIA 25
UN AJUTOR LA TIMP
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Pronumele personalePronumele personalePronumele personalePronumele personalePronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum ne exprimãm mirareCum ne exprimãm mirareCum ne exprimãm mirareCum ne exprimãm mirareCum ne exprimãm mirareaaaaa
Cum ne cerem scuzeCum ne cerem scuzeCum ne cerem scuzeCum ne cerem scuzeCum ne cerem scuze
IV. TEXT-SINTEZÃ
boalã
clipã
comportament
curãþenie
dificultate
duratã
durere
efort
farmacie
febrã
fracturã
indicaþie
luxaþie
pacient
pansament
tensiune
tratament
acut
grav
a se adresa
a consulta
a conta
a depãºi
a se descurca
a fi nevoie de
a indica
a se îmbolnãvi
a se îngrãºa
a prescrie
a salva
a scãpa
a se sprijini
a þine cont de
a þine seama de
a se vindeca
deloc
doar
181
Limba – mijloc de integrare socialã
UN AJUTOR LA TIMP25LECÞIA 25
VOCABULAR
Încercãm
1. Completaþi propoziþiile folosind cuvintele din dreapta.
Pacientul .......... medicul. a þine cont de
Te ...................... piciorul a durea
El ........................ cu succes. a salva
Noi ...................... oameni. a sprijini
Voi ...................... organizaþia copiilor. a consulta
Ei ........................ problemele noastre. a se descurca
2. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de
astãzi. Verificaþi-vã reciproc.
3. Formaþi îmbinãri de cuvinte. Alcãtuiþi cu ele propoziþii.
a se indigna (de) pacient
a se mira (de) tratament
a fi sigur (de) succes
a conta (pe) coleg
a indica fericire
a zâmbi (de) rãspuns
a felicita întrebare
Modificãm
4. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: T T T T Tratamentul este scump.ratamentul este scump.ratamentul este scump.ratamentul este scump.ratamentul este scump.
boalã ieftin
durere bun
farmacie a fi aproape
fracturã grav
comportament mare
tratament acut
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
Dicþionar de contexte minime
fracturã gravã a conta pe cineva (ceva)
tratament scump a se adresa la medic
boalã acutã a se descurca bine
indicaþia medicului a se îmbolnãvi de gripã
a scãpa de probleme
182 UN AJUTOR LA TIMP
Limba – mijloc de integrare socialã
25LECÞIA 25
verb + sã +verb + sã +verb + sã +verb + sã +verb + sã +
pronume personalpronume personalpronume personalpronume personalpronume personal
în acuzativ + verbîn acuzativ + verbîn acuzativ + verbîn acuzativ + verbîn acuzativ + verb
5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile date.
a se adresa dupã ajutor a se îmbolnãvi de hepatitã
a conta pe un prieten a prescrie o reþetã
a depãºi o situaþie de conflict a scãpa de boalã
a indica un lucru
Alcãtuim
6. Puneþi întrebãri la urmãtoarele cuvinte evidenþiate.
Bolnavul trebuie sã consulte medicul.
Omul se poate îngrãºa de multã mâncare.
Tu te vindeci repede de boalã.
Ea are o durere acutã.
Copilul are febrã.
Ea nu trebuie sã facã efort.
7. Continuaþi dialogul.
– Tu trebuie sã consulþi medicul.
– De ce?
– Vãd cã ai febrã ºi cred cã te simþi rãu.
.......................................................
GRAMATICÃ
Observãm
– Vrei sã te ajut?sã te ajut?sã te ajut?sã te ajut?sã te ajut? – Te rog sã mãsã mãsã mãsã mãsã mã vindeci vindeci vindeci vindeci vindeci repede.
– Nu-i nevoie. Mã descurc singur. – Trebuie sã ei medicamente la timp.
– Dar eºti în dificultate. Trebuie sãsãsãsãsã – – – – – Vreau sã mãsã mãsã mãsã mãsã mã scapi scapi scapi scapi scapi de durere acum.
tetetetete ajuteajuteajuteajuteajute cineva. – – – – – Puþinã rãbdare.....
– Situaþia nu este gravã.
Pronumele personale în acuzativ cu verbe la conjunctiv prezent
m ãm ãm ãm ãm ã
t et et et et e
- l- l- l- l- l
El (nu) trebuie sã ooooo ajute
n en en en en e
vãvãvãvãvã
- i- i- i- i- i
l el el el el e
Aplicãm
8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ.
Model:Model:Model:Model:Model: El ºtie cum sã El ºtie cum sã El ºtie cum sã El ºtie cum sã El ºtie cum sã ............................................................salveze.(salveze.(salveze.(salveze.(salveze.(eu)eu)eu)eu)eu)
El ºtie cum sã mã salveze.El ºtie cum sã mã salveze.El ºtie cum sã mã salveze.El ºtie cum sã mã salveze.El ºtie cum sã mã salveze.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
183
Limba – mijloc de integrare socialã
UN AJUTOR LA TIMP25LECÞIA 25
Eu vreau sã .............. sprijin la nevoie. (tututututu) Noi dorim sã .................. ajutãm la timp. (el)el)el)el)el)
Colegul vrea sã............... felicite. (ea)ea)ea)ea)ea) Ei trebuie sã ................ înþeleagã corect. (voivoivoivoivoi) Tu
poþi sã ................. contrazici. (eieieieiei) Tu doreºti sã ................. recomanzi pentru concurs. (ele)ele)ele)ele)ele)
9. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãrile de mai jos.
Vrei sã-l ajuþi? Vrea sã le felicite? Vrea sã vã contrazicã? Doriþi sã-i ajutaþi astãzi?
Puteþi sã le ºtiþi pe toate? Poate sã te vindece? Vrea s-o învingã în competiþie?
10. Înlocuiþi.
Model:Model:Model:Model:Model: TTTTTrebuie sã scriu exerciþiul acesta.rebuie sã scriu exerciþiul acesta.rebuie sã scriu exerciþiul acesta.rebuie sã scriu exerciþiul acesta.rebuie sã scriu exerciþiul acesta.TTTTTrebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.rebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.rebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.rebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.rebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu.
Eu vreau sã studiez istoria þãriiistoria þãriiistoria þãriiistoria þãriiistoria þãrii. Eu vreau sã ............ studiez.
Tu vrei sã înveþi jocul acestajocul acestajocul acestajocul acestajocul acesta. Tu vrei sã ............. înveþi.
El trebuie sã înþeleagã glumele meleglumele meleglumele meleglumele meleglumele mele. El trebuie sã ........... înþeleagã.
Ea trebuie sã arunce pantofii aceºtiapantofii aceºtiapantofii aceºtiapantofii aceºtiapantofii aceºtia. Ea trebuie sã ............. arunce.
Ei doresc sã ºtie tema nouãtema nouãtema nouãtema nouãtema nouã. Ei doresc sã ...............ºtie.
Ele pot sã practice sporturile de iarnãsporturile de iarnãsporturile de iarnãsporturile de iarnãsporturile de iarnã. Ele pot sã ........... practice.
11. Alcãtuiþi propoziþii.
eu a dori m ãm ãm ãm ãm ã a sprijini
tu a vrea t et et et et e a vindeca
el a ºti - l- l- l- l- l a depãºi
ea a trebui sã -o-o-o-o-o a înþelege
noi a putea n en en en en e a întâlni
voi vãvãvãvãvã a învinge
ei - i- i- i- i- i a prinde
ele l el el el el e a apãra
12. Puneþi verbele la conjunctiv prezent.
Model:Model:Model:Model:Model: Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe. Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe. Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe. Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe. Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe.
Mã susþine moral. Te aºteaptã lângã magazin. Îl admirã pentru înþelegere. O anunþã din
timp. Ne primeºte altfel. Vã ajutã întotdeauna. Le invitã la concurs.
13. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Îmi place sã te ascult cum vorbeºti. – – – – – E bine sã te ajute prietenul?
– De ce? – – – – – Cred cã da. Dar nu întotdeauna.
– – – – – Vorba ta e plãcutã ºi liniºtitã..... – – – – – De ce?
– – – – – Prefer sã mã descurc singur.
14. Continuaþi propoziþiile, folosind formele pronumelui personal în acuzativ.
Doar eu ºtiu cum sã............................................... a gãsi (el)
Doar tu încerci sã ......................................................... a crede (ea)
Doar el nu vrea sã .................................................... a ajuta (noi)
Doar ea doreºte sã ........................................................... a anunþa (voi)
Doar noi acceptãm sã ................................................. a aºtepta (ei)
Doar ei promit sã ......................................................... a chema (ele)
Ne place sã .......................................................... a lãuda (voi)
Le place sã .......................................................... a certa (eu)
184 UN AJUTOR LA TIMP
Limba – mijloc de integrare socialã
25LECÞIA 25
verb +sã +verb +sã +verb +sã +verb +sã +verb +sã +
pronume personalpronume personalpronume personalpronume personalpronume personal
în dativ + verbîn dativ + verbîn dativ + verbîn dativ + verbîn dativ + verb
Observãm
– Vreau sã-þi spun sã-þi spun sã-þi spun sã-þi spun sã-þi spun ceva. – Vã rog sã le spuneþiã le spuneþiã le spuneþiã le spuneþiã le spuneþi sã vinã la staþie.
– Ce? – Dar nu putem.
– Vreau sã-þi comunicsã-þi comunicsã-þi comunicsã-þi comunicsã-þi comunic cã nu mai sunt bolnav. – Atunci trebuie sã le telefonaþi.sã le telefonaþi.sã le telefonaþi.sã le telefonaþi.sã le telefonaþi.
– Foarte bine. Sã mergem la plimbare. – Bine. Le telefonez desearã.
Pronumele personale în dativ cu verbe la conjunctiv prezent
-mi-mi-mi-mi-mi
-þ i- þ i- þ i- þ i- þ i
El (nu) vrea sã - i- i- i- i- i spunã
n en en en en e
vãvãvãvãvã
l el el el el e
15. Completaþi spaþiile libere.
Model:Model:Model:Model:Model: Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)Medicul (nu) vrea sã ...........prescrie o reþetã. (tu)Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã.
Studentul vrea sã ... adreseze o întrebare. (el ) Copilul trebuie sã ... spunã tot adevãrul. (noi)
Medicul trebuie sã ... indice tratamentul. (voi) Profesorul trebuie sã ... comunice rezultatul. (ei)
16. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãri.
Trebuie sã le dãruieºti flori? Poþi sã ne promiþi cã vii? Puteþi sã-i aduceþi manualul acesta? Vreþi
sã-mi scrieþi o reþetã? Puteþi sã ne daþi o invitaþie? Poate sã ne împrumute maºina?
17. Urmaþi modelul.
Model:Model:Model:Model:Model: Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare.Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare.
Eu vreau sã-þi comunic o noutate. Dar el? .........................................
Noi vrem sã le expediem o telegramã. Dar tu? ....................................
Tu doreºti sã ne oferi o invitaþie la concert. Dar voi? .................................
El doreºte sã vã povesteascã romanul acesta. Dar ei? ................................
Voi puteþi sã-mi prezentaþi colegul acesta. Dar ea? ...................................
Ei pot sã-mi trimitã un cadou de ziua de naºtere. Dar voi? ............................
18. Utilizaþi formele pronumelui personal în dativ.
Prietenul nu reuºeºte sã (eu) ................. cumpere cartea aceasta.
Colegii vin sã (el) ............... aducã un bilet la teatru.
Veriºorul tãu ºtie cum sã (noi) ............. prezinte programul serii.
Îþi place sã (ele) ......................rãspunzi la întrebãri.
Îi place sã (ea) ........................ interpreteze o melodie.
Studenþii nu vor sã (voi) ............... promitã multe.
Voi mergeþi sã (ei) ................... expediaþi un colet.
185
Limba – mijloc de integrare socialã
UN AJUTOR LA TIMP25LECÞIA 25
19. Puneþi verbele la conjunctiv prezent.
Model:Model:Model:Model:Model: Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix. Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix. Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix. Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix. Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix.
Îmi aratã o clãdire. Îþi comunicã rezultatul. Îi oferã flori. Ne indicã o carte. Vã promite o surprizã.
Le trimite o revistã.
20. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Îmi place sã-i arãt oraºul. – – – – – E bine sã vã acorde multã atenþie?
– De ce? – – – – – Cred cã da. Dar nu întotdeauna.
– Pentru cã eu cunosc bine oraºul – – – – – De ce?
ºi îi pot da multã informaþie. – Prefer sã mã descurc singur.
21. Rãspundeþi la întrebãri
Sã vã rãspund la toate întrebãrile? Sã-þi recomandãm un specialist bun? Sã-i prezentaþi contractul
astãzi? Sã ne aducã manualele acestea? Sã vã dea invitaþiile acum? Sã le comunic ora plecãrii?
INTENÞII COMUNICATIVE
Structuri
Cum ne exprimãm mirarea Cum ne cerem scuze
Nu mai spune! Vai! Mã scuzaþi? Îmi cer scuze.
Utilizãm
22. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– ªtii cã vine unchiul Andrei la noi?
– Nu mai spune!Nu mai spune!Nu mai spune!Nu mai spune!Nu mai spune!
– ªtii cã la varã plecãm în Crimeea?
– Nu mai spune– Nu mai spune– Nu mai spune– Nu mai spune– Nu mai spune!
– Dar ºtii cu cine plecãm? Cu prietenii noºtri din Ucraina.
– V V V V Vai,ai,ai,ai,ai, ce surprizã plãcutã!
– Îmi cer scuzeÎmi cer scuzeÎmi cer scuzeÎmi cer scuzeÎmi cer scuze pentru intârziere.
– Nu-i nimic, totul e în regulã.
– Mã scuzaþiMã scuzaþiMã scuzaþiMã scuzaþiMã scuzaþi. Mã simt vinovat.
– Nu face nimic, e-n ordine.
Alcãtuim
23. Continuaþi dialogurile.
– ªtii cã rezultatele de la examen sunt foarte bune?
– Nu mai spune!...
– Îmi cer scuze pentru întârziere.
– Nu-i nimic, totul e în regulã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
186 UN AJUTOR LA TIMP
Limba – mijloc de integrare socialã
25LECÞIA 25
Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative
– – – – – Nu mai spuneNu mai spuneNu mai spuneNu mai spuneNu mai spune!
––––– VVVVVai,ai,ai,ai,ai, ce surprizã plãcutã!
––––– Mã scuzaþiscuzaþiscuzaþiscuzaþiscuzaþi,,,,, am greºit.
––––– Îmi cer scuzeÎmi cer scuzeÎmi cer scuzeÎmi cer scuzeÎmi cer scuze pentru com-
portamentul meu.
Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale
El ºtie cum sã te te te te te vindece..... E uºor sã lelelelele comunice rezultatul.
Trebuie sã-þi þi þi þi þi scrie o reþetã. Nu e rãu sã vãvãvãvãvã indice
Noi dorim sã-lllll ajutãm la timp. tratamentul acesta.
Poate sã-i i i i i adreseze o întrebare. Vine sã ne ne ne ne ne spunã tot adevãrul.
Colegul reuºeºte sã ooooo vadã. Tu vrei sã le le le le le recomanzi
Nu e bine sã-i i i i i contrazici. pentru concurs.
SINTEZÃ
Un ajutor la timp
Mihai se simte rãu. Crede cã are o luxaþie. Trebuie sã se adreseze medicului. Dar nu poate
merge. Cheamã medicul acasã. Medicul ºtie cum sã-l examineze: cu atenþie ºi rãbdare.
M. – Nu vreau sã-mi indicaþi un tratament de duratã.
D. – Bine. Te vindec acum. Punem un pansament. Nu-i dureros?
M. – Ba da, e foarte dureros.
D. – Atunci situaþia e mai gravã. Poate sã fie o fracturã.
M. – Nu cred. N-am febrã ºi durerile nu sunt acute.
D. – Sunt în dificultate. Încerc sã-þi prescriu un tratament. Iatã
reþeta. Farmacia e alãturi.
M. – Vreau sã mã vindec repede. Vreau sã mã salvaþi, sã mã
scãpaþi de durere. Trebuie sã depãºesc situaþia, sã mã descurc singur.
D. – Conteazã numai pe tine, dar trebuie sã þii cont ºi de indicaþiile
mele.
M. – Mulþumesc. Sunteþi un doctor minunat. Mã scuzaþi pentru comportamentul meu.
D. – Nu-i nimic, totul e bine. Sã nu faceþi efort.
Dupã un timp Mihai nu mai are dureri acute. Piciorul e mai bine. Nu-l mai doare aºa de tare.
Mihai þine seama de indicaþiile medicului ºi le îndeplineºte. Se descurcã singur. Conteazã doar
pe el. Nu se sprijinã pe nimeni. Depãºeºte repede situaþia. Piciorul se vindecã uºor, fãrã mare efort.
În camerã e curãþenie. Aerul este curat. Pe masã sunt cãrþi. Mihai vrea sa le ºtie pe toate.
Acum are timp sã citeascã mult.
24. Rãspundeþi la întrebãri.
Cum se simte Mihai? Cum îl examineazã medicul? Cum este situaþia? Ce îi prescrie
medicul? Cum vrea sã se vindece Mihai? De ce trebuie sã þinã cont Mihai? Cum se descurcã?
Cum este în camerã? Ce face Mihai?
25. Descrieþi starea lui Mihai.
26. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialogul „Un ajutor la timp”.
Învãþãm un proverb
Unde nu intrã soarele, intrã medicul.Unde nu intrã soarele, intrã medicul.Unde nu intrã soarele, intrã medicul.Unde nu intrã soarele, intrã medicul.Unde nu intrã soarele, intrã medicul.
Generalizãm
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
187
Limba - mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE
a fi a avea a da a lua a sta
sã fiu sã am sã dau sã iau sã stau
sã fii sã ai sã dai sã iei sã stai
sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea
sã fim sã avem sã dãm sã luãm sã stãm
sã fiþi sã aveþi sã daþi sã luaþi sã staþi
sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea
RECAPITULARE (lecþiile 21–25)
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:
Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în dativ:
Construcþiile verbale cu pronume personal în dativ:
Îmi este foame = Mi-e foameÎmi este somn = Mi-e somnÎmi este dor = Mi-e dor
Conjunctivul prezent:
Conjunctivul prezent al verbelor a fi, a avea, a da, a lua, a sta:
a se ducea se ducea se ducea se ducea se duce a a a a a se pieptãnase pieptãnase pieptãnase pieptãnase pieptãna aaaaa se înscrie se înscrie se înscrie se înscrie se înscrie a se odihnia se odihnia se odihnia se odihnia se odihni
eu mã duc mã pieptãn mã înscriu mã odihnesc
tu te duci te piepteni te înscrii te odihneºti
el, ea se duce se piaptãnã se înscrie se odihneºte
noi ne ducem ne pieptãnãm ne înscriem ne odihnim
voi vã duceþi vã pieptãnaþi vã înscrieþi vã odihniþi
ei, ele se duc se piaptãnã se înscriu se odihnesc
a-ºi imaginaa-ºi imaginaa-ºi imaginaa-ºi imaginaa-ºi imagina a-ºi cumpãraa-ºi cumpãraa-ºi cumpãraa-ºi cumpãraa-ºi cumpãra a-ºi amintia-ºi amintia-ºi amintia-ºi amintia-ºi aminti a-ºi revenia-ºi revenia-ºi revenia-ºi revenia-ºi reveni
eu îmi imaginez îmi cumpãr îmi amintesc îmi revin
tu îþi imaginezi îþi cumperi îþi aminteºti îþi revii
el, ea îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi aminteºte îºi revine
noi ne imaginãm ne cumpãrãm ne amintim ne revenim
voi vã imaginaþi vã cumpãraþi vã amintiþi vã reveniþi
ei, ele îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi amintesc îºi revin
a învãþa a lucra a vedea a face a veni a citi
sã învãþ sã lucrez sã vãd sã fac sã vin sã citesc
sã înveþi sã lucrezi sã vezi sã faci sã vii sã citeºti
sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã
sã învãþãm sã lucrãm sã vedem sã facem sã venim sã citim
sã învãþaþi sã lucraþi sã vedeþi sã faceþi sã veniþi sã citiþi
sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã
Trebuie
E uºor
188 RECAPITULARE
Limba - mijloc de integrare socialã
Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:
Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în dativ:
Formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ cu verbe la conjunctivul prezent:
m ãm ãm ãm ãm ã
t et et et et e
- l- l- l- l- l
ooooo
El (nu) trebuie s ãs ãs ãs ãs ã n en en en en e apere, susþinãapere, susþinãapere, susþinãapere, susþinãapere, susþinã
vãvãvãvãvã
- i- i- i- i- i
l el el el el e
Formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ cu verbe la conjunctivul prezent:
-mi-mi-mi-mi-mi
-þ i- þ i- þ i- þ i- þ i
- i- i- i- i- i
El (nu) vrea sã sã sã sã sã n en en en en e prescrie prescrie prescrie prescrie prescrie un medicament
vãvãvãvãvã rãspundã rãspundã rãspundã rãspundã rãspundã la întrebãri
l el el el el e
Dumneavoastrã deja puteþi:
Sã exprimaþi cauza unei acþiuni:
Deoarece am puþin timp, mã grãbesc.
Fiindcã nu învãþ, nu ºtiu.
Din cauzã cã lucrez mult, obosesc.
Pentru cã nu ºtiu limba românã, mã înscriu la cursuri.
Sã exprimaþi stãrile psihice sau fiziologice:
Mi-e bine. Mã simt bine. Mi-e uºor.
a se duce a se odihni a se plimba
sã mã duc sã mã odihnesc sã mã plimb
sã te duci sã te odihneºti sã te plimbi
sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe
sã ne ducem sã ne odihnim sã ne plimbãm
sã vã duceþi sã vã odihniþi sã vã plimbaþi
sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe
Trebuie
E uºor
Hai (haideþi)
a-ºi imagina a-ºi aminti a-ºi reveni
sã-mi imaginez sã-mi amintesc sã-mi revin
sã-þi imaginezi sã-þi aminteºti sã-þi revii
sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã
sã ne imaginãm sã ne amintim sã ne revenim
sã vã imaginaþi sã vã amintiþi sã vã reveniþi
sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã
Trebuie
E uºor
189
Limba - mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE
Mi-e rãu. Mã simt rãu. Mi-e frig. Mi-e greu.
Îmi place. Mã încântã. Mã intereseazã. Sunt atent.
Sã exprimaþi necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni:
Trebuie sã învãþ limba românã. E necesar sã trimit o telegramã. Vreau sã plec acasã. Doresc sã
vorbesc cu el.
Pot sã lucrez la calculator.
Sã invitaþi pe cineva undeva. Sã acceptaþi sau sã refuzaþi o invitaþie:
––––– Vrei sã mergi cu noi la teatru?
––––– Mulþumesc. Cu plãcere.
––––– Nu vrei sã vii sâmbãtã la noi?
––––– Mulþumesc. Cu plãcere, dar nu pot.
Sã contraziceþi pe cineva:
Cred cã n-ai dreptate. Nu e adevãrat. Greºeºti. Nu este aºa. Copilul nu este bolnav.
Sã vã exprimaþi siguranþa sau nesiguranþa:
Sunt sigurã cã am dreptate. Nu sunt sigur cã am dreptate. Am siguranþa cã prietenii ne susþin.
Sã vã exprimaþi mirarea:
– Vai, ce surprizã plãcutã!
– Plecãm la munte.
– Nu mai spune! Ce bine!
Sã vã cereþi scuze:
Îmi cer scuze pentru întârziere. Vã rog sã mã scuzaþi. Mã simt vinovat. Cer scuze!
Dumneavoastrã deja ºtiþi 881 de cuvinte.
190 O RUGÃMINTE
Limba – mijloc de integrare socialã
26LECÞIA 26
O RUGÃMINTE
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Modul imperativModul imperativModul imperativModul imperativModul imperativ. F. F. F. F. Forma afirmativã ºi forma negativãorma afirmativã ºi forma negativãorma afirmativã ºi forma negativãorma afirmativã ºi forma negativãorma afirmativã ºi forma negativã
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum cerem cevaCum cerem cevaCum cerem cevaCum cerem cevaCum cerem ceva
Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã cevaCum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã cevaCum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã cevaCum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã cevaCum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþieCum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþieCum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþieCum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþieCum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie
IV. TEXT-SINTEZÃ
amendã
iarbã
ieºire
indicator rutier
intrare
ordine
paginã
pieton
regulã
rugãminte
staþie terminus
taxator
taxã
a achita
a amenda
a se aºeza
a cãlãtori
a cãlca
a cântãri
a deschide
a fugi
a fuma
a încãlca
a închide
a opri
a plânge
a porni
a respecta
a se supãra
a traversa
aglomerat
maro
imediat
încoace
încolo
o datã
Poftim!
191
Limba – mijloc de integrare socialã
O RUGÃMINTE26LECÞIA 26
VOCABULAR
1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a deschide, a porni.
2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rânduri:
a fugi, a cãlãtori, a traversa, a amenda, a respecta; prin þarã, strada, un cetãþean, acasã, pe colegi.
3. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:
a cântãri salamul, a achita la timp plata pentru cãlãtorie, a opri în faþa casei, a respecta regulile
de circulaþie.
GRAMATICÃ
Observãm
– De ce nu deschizi uºa? – De ce nu începeþi lucrul?
DeschideDeschideDeschideDeschideDeschide, te rog, uºa! ÎncepeþiÎncepeþiÎncepeþiÎncepeþiÎncepeþi, vã rog, lucrul fãrã mine.
– Bine, deschid. – Bine, începem.
Modul imperativ afirmativ
2 singular (2 singular (2 singular (2 singular (2 singular (¡ =3 singular indicativ prezent)=3 singular indicativ prezent)=3 singular indicativ prezent)=3 singular indicativ prezent)=3 singular indicativ prezent)
4. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: A achita taxa. A achita taxa. A achita taxa. A achita taxa. A achita taxa. Achitã taxa! Achitã taxa! Achitã taxa! Achitã taxa! Achitã taxa!
A deschide cartea la pagina zece. A închide fereastra. A traversa strada la verde. A arãta
pe hartã Franþa. A pãstra carnea la rece. A coborî la prima staþie. A cumpãra douã pixuri.
A rãsfoi cartea. A intra în casã. A lucra mai mult. A verifica cifrele. A privi ilustraþia.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
Dicþionar de contexte minime
a deschide uºa
fereastra
frigiderul
o carte
a fugi spre casã
dupã ajutor
a închide uºa
fereastra
geanta
un robinet
a opri trenul
o maºinã
ceasul
motorul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
a cânta
a lucra
a spune
a citi
a coborî
a hotãrî
a lua
(el) cãntã
(el) lucreazã
(el) spune
(el) citeºte
(el) coboarã
(el) hotâreºte
(el) ia
=
=
=
=
=
=
=
Cântã! (tu)
Lucreazã! (tu)
Spune! (tu)
Citeºte! (tu)
Coboarã! (tu)
Hotãrãºte! (tu)
Ia o carte! (tu)
192 O RUGÃMINTE
Limba – mijloc de integrare socialã
26LECÞIA 26
a vedea
a tãcea
a merge
a dormi
(tu) vezi
(tu) taci
(tu) mergi
(tu) dormi
=
=
=
=
Vezi! (tu)
Taci! (tu)
Mergi! (tu)
Dormi! (tu)
5. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: A intra în casã – dacã – a vreaA intra în casã – dacã – a vreaA intra în casã – dacã – a vreaA intra în casã – dacã – a vreaA intra în casã – dacã – a vreaIntrã în casã dacã vrei.Intrã în casã dacã vrei.Intrã în casã dacã vrei.Intrã în casã dacã vrei.Intrã în casã dacã vrei.
A urca în autobuz a vrea
A desena o floare a dori
A organiza un concurs dacã a putea
A scrie un referat a ºti cum
A citi cartea aceasta a avea timp
Modul imperativ afirmativ
2 singular (=2 singular (=2 singular (=2 singular (=2 singular (=¡2 singular indicativ prezent)2 singular indicativ prezent)2 singular indicativ prezent)2 singular indicativ prezent)2 singular indicativ prezent)
6. Puneþi verbele la imperativ afirmativ.
Model:Model:Model:Model:Model: A vedea unde este el. A vedea unde este el. A vedea unde este el. A vedea unde este el. A vedea unde este el. VVVVVezi unde este el.ezi unde este el.ezi unde este el.ezi unde este el.ezi unde este el.
A adormi. A tãcea. A fugi acasã. A merge la ºcoalã. A trece azi pe la mine. A rãmâne
la noi. A sta aici. A ieºi din salã. A trece la tablã. A vedea ce e acolo.
Modul imperativ afirmativ
2 plural (=2 plural (=2 plural (=2 plural (=2 plural (=¡2 plural indicativ prezent)2 plural indicativ prezent)2 plural indicativ prezent)2 plural indicativ prezent)2 plural indicativ prezent)
7. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la imperativ.
Model:Model:Model:Model:Model: A aºtepta o clipã. A aºtepta o clipã. A aºtepta o clipã. A aºtepta o clipã. A aºtepta o clipã. Aºteptaþi o clipã, vã rog!Aºteptaþi o clipã, vã rog!Aºteptaþi o clipã, vã rog!Aºteptaþi o clipã, vã rog!Aºteptaþi o clipã, vã rog!
A privi ilustraþia. A intra în vagoane. A verifica rezultatele. A transmite biletele. A vorbi
mai încet. A achita plata. A scrie fraza aceasta. A deschide cãrþile la pagina 10. A opri
maºina aici. A coborî la prima staþie. A achita taxa la timp. A pãstra liniºtea. A consulta
un dicþionar enciclopedic.
Verbele a fi, a face, a duce, a aduce, a veni, a zice
a cânta
a lucra
a vedea
a spune
a citi
a coborî
(voi) cântaþi
(voi) lucraþi
(voi) vedeþi
(voi) spuneþi
(voi) citiþi
(voi) coborâþi
=
=
=
=
=
=
Cântaþi! (voi)
Lucraþi! (voi)
Vedeþi! (voi)
Spuneþi! (voi)
Citiþi! (voi)
Coborâþi! (voi)
193
Limba – mijloc de integrare socialã
O RUGÃMINTE26LECÞIA 26
A fi Fii! Fii, te rog, atent când traversezi strada!Fiþi! Copii, fiþi cuminþi!
A face Fã! Fã, te rog, ordine pe masã!Faceþi! Faceþi, vã rog, ordine în camerã!
A duce Du! Du, te rog, scrisoarea la poºtã!Duceþi! Duceþi, vã rog, cãrþile la bibliotecã!
A aduce Adu! Adu, te rog, un scaun!Aduceþi! Aduceþi, vã rog, caietele!
A veni Vino! Vino, te rog, cu noi!Veniþi! Veniþi, vã rog, mai târziu!
A zice Zi! Zi ºi tu ceva!Ziceþi! Ziceþi ºi voi da!
8. Completaþi dialogurile în baza modelului.
Model:Model:Model:Model:Model: – Sã duc cãrþile la bibliotecã?– Sã duc cãrþile la bibliotecã?– Sã duc cãrþile la bibliotecã?– Sã duc cãrþile la bibliotecã?– Sã duc cãrþile la bibliotecã?– … cãrþile acestea la bibliotecã.– … cãrþile acestea la bibliotecã.– … cãrþile acestea la bibliotecã.– … cãrþile acestea la bibliotecã.– … cãrþile acestea la bibliotecã.– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.– Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã.
– Poþi duce scrisoarea la poºtã? – Poþi aduce lucrurile în casã?
– Pot duce scrisoarea la poºtã. – Sã aduc lucrurile în casã?
– … scrisoarea aceasta la poºtã. – … lucrurile în casã.
– Poþi veni sâmbãtã la serviciu? – Poþi zice încã o datã?
– Sã vin sâmbãtã la serviciu? – Sã zic încã o datã?
– … sâmbãtã la serviciu. – … încã o datã.
– Ce faci acolo? …încoace. – Nu alerga încolo ºi încoace. … aici.
– Vin imediat. Numai sã – Bine, stau. Numai sã aduc un scaun.
opresc motorul.
Modul imperativ negativ
2 singular 2 singular 2 singular 2 singular 2 singular nu + infinitivnu + infinitivnu + infinitivnu + infinitivnu + infinitiv
a fugi Nu fugi!a lucra Nu lucra!a fuma Nu fuma!
9. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: A cãlca pe iarbã. A cãlca pe iarbã. A cãlca pe iarbã. A cãlca pe iarbã. A cãlca pe iarbã. Nu cãlca pe iarbã!Nu cãlca pe iarbã!Nu cãlca pe iarbã!Nu cãlca pe iarbã!Nu cãlca pe iarbã!
A rupe florile. A deschide uºa. A plânge. A traversa aici strada. A conta pe el. A arunca
mingea. A dormi. A privi în sus. A certa copiii. A bea apã din frigider. A întârzia la ore.
Modul imperativ negativ
2 plural =2 plural =2 plural =2 plural =2 plural = nu + 2 plural indicativ prezentnu + 2 plural indicativ prezentnu + 2 plural indicativ prezentnu + 2 plural indicativ prezentnu + 2 plural indicativ prezent
a fugi
a lucra
a fuma
(voi) fugiþi
(voi) lucraþi
(voi) fumaþi
+
+
+
Nu fugiþi!
Nu lucraþi!
Nu fumaþi!
nu
194 O RUGÃMINTE
Limba – mijloc de integrare socialã
26LECÞIA 26
a se duce
a se grãbi
a se trezi
a se uita
Du-te acasã!
Grãbeºte-te!
Trezeºte-te!
Uitã-te la mine!
Duceþi-vã acasã!
Grãbiþi-vã!
Treziþi-vã!
Uitaþi-vã la mine!
10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la modul imperativ negativ.
Model:Model:Model:Model:Model: A vorbi la masã A vorbi la masã A vorbi la masã A vorbi la masã A vorbi la masã Nu vorbiþi la masã!Nu vorbiþi la masã!Nu vorbiþi la masã!Nu vorbiþi la masã!Nu vorbiþi la masã!
A merge repede. A scrie pe bancã. A lucra seara. A intra în salã. A coborî aici. A ieºi
afarã fãrã palton. A lipsi de la ore. A cumpãra lucruri scumpe. A glumi cu ºeful. A alerga
pe coridoare. A încãlca regulile de circulaþie.
Verbele pronominale la imperativ afirmativ
2 singular =2 singular =2 singular =2 singular =2 singular = verb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronume2 plural 2 plural 2 plural 2 plural 2 plural verb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronumeverb la imperativ afirmativ + pronume
11. Transformaþi îmbinãrile în propoziþii punând verbele la imperativ.
Model:Model:Model:Model:Model: A se aºeza pe scaun. A se aºeza pe scaun. A se aºeza pe scaun. A se aºeza pe scaun. A se aºeza pe scaun. Aºazã-te pe scaun!Aºazã-te pe scaun!Aºazã-te pe scaun!Aºazã-te pe scaun!Aºazã-te pe scaun!
A se apropia de fereastrã. A se duce dupã cumpãrãturi. A se îmbrãca la modã. A se ocupa
de oaspeþi. A se pregãti de lecþie. A se scula de jos. A se spãla pe faþã. A se uita în oglindã.
Model:Model:Model:Model:Model: A se apropia de casã. A se apropia de casã. A se apropia de casã. A se apropia de casã. A se apropia de casã. Apropiaþi-vã de casã!Apropiaþi-vã de casã!Apropiaþi-vã de casã!Apropiaþi-vã de casã!Apropiaþi-vã de casã!
A se culca mai devreme. A se înscrie la medic. A se plimba puþin. A se trezi mai devreme.
A se antrena sistematic. A se duce la director. A se uita la tablã.
Verbele pronominale la imperativ negativ
2 singular = nu + pronume + infinitiv2 singular = nu + pronume + infinitiv2 singular = nu + pronume + infinitiv2 singular = nu + pronume + infinitiv2 singular = nu + pronume + infinitiv2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent2 plural = nu + pronume + 2 plural indicativ prezent
12. Completaþi dialogurile punând verbele la imperativ negativ.
– Unde te grãbeºti? – Ce vrei sã faci?
– Mã grãbesc la tren. – Vreau sã mã plimb puþin.
– (A se gãbi). Mai ai timp. – (A se plimba) acum. Afarã e rece.
Verbele la imperativ cu pronumele personale în acuzativ
verb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativnu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativnu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativnu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativnu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativnu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativ
a se duce
a se grãbi
a se supãra
Nu te duce!
Nu te grãbi!
Nu te supãra!
Nu vã duceþi!
Nu vã grãbiþi!
Nu vã supãraþi!
Cheamã-mã!
Cheamã-ne!
Cheamã-l!
Cheam-o!
Cheamã-i!
Chemã-le!
Chemaþi-mã!
Chemaþi-ne!
Chemaþi-l!
Chemaþi-o!
Chemaþi-i!
Chemaþi-le!
Nu mã chema!
Nu ne chema!
Nu-l chema!
N-o chema!
Nu-i chema!
Nu le chema!
195
Limba – mijloc de integrare socialã
O RUGÃMINTE26LECÞIA 26
13. Folosiþi în locul pronumelor personale accentuate sau în locul substantivelor formele pronumelor
personale neaccentuate în acuzativ.
Model:Model:Model:Model:Model: Întrebaþi (pe el) când vine acasã.Întrebaþi (pe el) când vine acasã.Întrebaþi (pe el) când vine acasã.Întrebaþi (pe el) când vine acasã.Întrebaþi (pe el) când vine acasã.Întrebaþi-l când vine acasã.Întrebaþi-l când vine acasã.Întrebaþi-l când vine acasã.Întrebaþi-l când vine acasã.Întrebaþi-l când vine acasã.
Rugaþi (pe ea) sã nu plece. Trezeºte (pe mine) la ora 7. Ajutã (pe ei) sã facã ordine.
Felicitaþi (pe el) de ziua lui. Conduceþi (pe ele) pânã la ieºire. Convingeþi (pe el) sã rãmânã.
Cheamã (pe Radu) încoace. Luaþi (pe copii) cu voi. Citiþi (cãrþile acestea) acum. Pãstraþi
(produsele) la rece. Pune (vinul) în frigider.
Verbele la imperativ cu pronumele personale în dativ
verb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativverb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativnu + pronume personal în dativ + verb la imperativnu + pronume personal în dativ + verb la imperativnu + pronume personal în dativ + verb la imperativnu + pronume personal în dativ + verb la imperativnu + pronume personal în dativ + verb la imperativ
14. Completaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: – Sunteþi din Franþa? … despre Paris.– Sunteþi din Franþa? … despre Paris.– Sunteþi din Franþa? … despre Paris.– Sunteþi din Franþa? … despre Paris.– Sunteþi din Franþa? … despre Paris.Sunteþi din Franþa? PSunteþi din Franþa? PSunteþi din Franþa? PSunteþi din Franþa? PSunteþi din Franþa? Povestiþi-ne, vã rog, despre Povestiþi-ne, vã rog, despre Povestiþi-ne, vã rog, despre Povestiþi-ne, vã rog, despre Povestiþi-ne, vã rog, despre Paris.aris.aris.aris.aris.
Locuiþi în Italia? … despre Roma. a povesti
Aveþi o maºinã nouã? … maºina dumneavoastrã. a arãta
Aveþi un pix negru? … pixul dumneavoastrã. a da
Cunoaºteþi bine oraºul? … unde este bulevardul Dacia. a spune
Sunteþi actor de cinema? … despre rolurile dumneavoastrã. a povesti
Veniþi din Bucureºti? … cum e acolo. a spune
Vãd cã aveþi un manual nou. … unde sunt aºa manuale. a spune
ªtiu cã aveþi un frate în Germania. … ce face el acolo. a spune
15. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare.
– Vrei sã pleci? – Fratele tãu este acum acasã?
– Da, e timpul sã plec. – Nu ºtiu.
– Mai rãmâi, te rog, câteva minute. – Vezi, te rog, dacã e acasã.
– Bine, rãmân. – Bine, sã vãd.
– De ce nu ascultaþi? Eu explic tema. – Nu ºtii unde este examenul?
– Noi ascultãm. – Nu ºtiu.
– Ascultaþi, vã rog, mai atent. – Aflã, te rog, unde este examenul.
16. Spuneþi unde se întâlnesc asemenea fraze.
Aºezaþi-vã la locurile voastre, nu umblaþi încolo ºi încoace!
Închideþi cãrþile ºi deschideþi caietele!
Priviþi imaginea ºi spuneþi ce reprezintã ea!
Luaþi, vã rog, restul!
Prezentaþi, vã rog, biletele!
Daþi-mi, vã rog, sarea!
Opriþi la semafor, vã rog!
Spuneþi-mi, vã rog, când pleacã autobuzul spre Orhei!
Spune-mi!
Spune-i!
Spune-ne!
Spune-le!
Spuneþi-mi!
Spuneþi-i!
Spuneþi-ne!
Spuneþi-le!
Nu-mi spune! Nu-mi spuneþi!
Nu-i spune! Nu-i spuneþi!
Nu ne spune! Nu ne spuneþi!
Nu le spune! Nu le spuneþi!
196 O RUGÃMINTE
Limba – mijloc de integrare socialã
26LECÞIA 26
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum cerem ceva
Structuri
Dã-mi, te rog, sarea. Transmite-mi, te rog, cartea.
Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmiteþi-mi, vã rog, paharul.
Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva
Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Aºteaptã-ne, te rog, la ieºire.
Cântãriþi-mi, vã rog, un kilogram Ajutã-mã, te rog, sã duc
de salam. bagajele sus.
Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici.
Nu intraþi, vã rog. Nu cãlcaþi, vã rog, pe covor.
Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie
Te rog! Nu vã supãraþi...
Vã rog! Nu ºtiþi…
Fii amabil! Spuneþi-mi, vã rog, ...
Fiþi amabili!
17. Puneþi în locul punctelor o construcþie care sã exprime o rugãminte. Adãugaþi, unde e necesar, câte
o formulã prin care sã atrageþi atenþia persoanei cu care vreþi sã discutaþi.
– … nu gãsesc drumul de care am nevoie. … unde se aflã bulevardul Dacia?
– Mergeþi numai înainte.
– Mulþumesc.
– … unde este strada Sadoveanu. … cum sã gãsesc strada aceasta.
– Strada Sadoveanu nu este departe. Mergeþi înainte pe ºosea. Când ajungeþi lângã o clãdire
albastrã, … de cineva acolo.
– Mulþumesc.
Situaþii de comunicare
Sunteþi într-un oraº necunoscut. Cum vã descurcaþi? Pe cine întrebaþi? Ce întrebaþi? Cum
rugaþi ca sã vã ajute?
SINTEZÃ
În drum spre Universitate
Prenumele meu este Daniel. Sunt student la Universitate. În fiecare dimineaþa merg în oraº
împreunã cu prietenul meu Vasile. El este muncitor la o fabricã de mobilã. Eu îi zic fabrica lui
Vasile. Noi suntem prieteni ºi locuim împreunã.
Staþia de troleibuz este alãturi de casa noastrã. În cinci minute ajungem la staþie. Vine
troleibuzul. Urcãm prin uºa din spate ºi trecem în mijlocul salonului. Troleibuzul este aglomerat.
Pasagerii ne calcã pe picioare. Vasile reuºeºte sã se aºeze. El merge pânã la staþia terminus.
Taxatoarea anunþã:
– Achitaþi taxa! Amenda este mai mare decât taxa.
Mã adresez taxatoarei:
– Daþi-mi, vã rog, douã bilete: pentru mine ºi pentru bãiatul acesta.
– Poftim! Taxatoarea îmi înmâneazã biletele. Ea ne aminteºte încã o datã despre amenda care
este mai mare decât taxa.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
197
Limba – mijloc de integrare socialã
O RUGÃMINTE26LECÞIA 26
Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale
Citeºte ziarul!
Intraþi, vã rog!
Deschideþi, vã rog, uºa.
Stai!
Opreºte!
Nu alergaþi pe scãri!
Cãutaþi cuvântul acesta în dicþionar.
Nu traversa acum strada!
Nu pierdeþi timpul!
Du-te sã cumperi un ziar!
Nu vã supãraþi!
Ajutã-mã sã fac asta!
Explicaþi-mi asta încã o datã, vã rog!
Nu-l cãuta!
Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative
Te rog!
Nu te supãra!
Adu-mi, te rog, un scaun!
Transmite-i, te rog, cãrþile acestea!
Ajutaþi-ne sã ducem bagajele sus!
Daþi-mi, vã rog, sarea!
Spune-mi cât e ora?
Spuneþi-mi, vã rog, unde este biblioteca?
Nu ºtiþi când pleacã trenul?
Troleibuzul merge încet. Opreºte la semafoare. În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere
pe care ºoferul trebuie sã le respecte.
Cineva este nervos ºi îi zice ºoferului:
– Porneºte, te rog! Nu aºtepta atât!
Când vãd pe fereastrã clãdirea Universitãþii, merg spre ieºire. Vasile rãmâne. Fabrica prietenului
meu este la periferie.
Eu vin acasã înaintea lui Vasile. Merg spre casã încet. Traversez strãzile numai la verde. Vasile
vine seara târziu.
18. Rãspundeþi la întrebãri.
Cine merge în oraº? Cu cine merge Daniel în oraº? Unde
lucreazã Vasile? Unde este fabrica lui Vasile? Unde este staþia
de troleibuz? În cât timp ajung prietenii la staþie? Dupã ce
prietenii urcã în troleibuz, unde trec ei mai departe? Ce zice
taxatoarea? De ce troleibuzul merge atât de încet? De ce un om
este nervos? Cine vine acasã primul? Ce face Vasile dupã serviciu?
19. Spuneþi-i colegului dvs.:
Model:Model:Model:Model:Model: – V– V– V– V– Vezi unde este Rezi unde este Rezi unde este Rezi unde este Rezi unde este Radu.adu.adu.adu.adu.
sã afle dacã profesorul este în clasã;
sã vadã ce fac copiii afarã;
sã vã aºtepte la intrare.
Model:Model:Model:Model:Model: – Nu citi romanul acesta: nu e interesant.– Nu citi romanul acesta: nu e interesant.– Nu citi romanul acesta: nu e interesant.– Nu citi romanul acesta: nu e interesant.– Nu citi romanul acesta: nu e interesant.
sã nu citeascã un roman deoarece el nu este interesant;
sã nu deschidã fereastra deoarece afarã e frig;
sã nu caute o carte deoarece ea nu este acolo;
sã nu vorbeascã în englezã deoarece nimeni nu înþelege;
sã nu vã aºtepte dupã ore deoarece nu puteþi merge cu el.
Învãþãm un proverb
Grãbeºte-te încet!Grãbeºte-te încet!Grãbeºte-te încet!Grãbeºte-te încet!Grãbeºte-te încet!
Generalizãm