Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“ · 2012-11-02 · Fondurile europene pe înþelesul...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3

Ediþie specialã pentru regiunile

Sud-Est ºi Nord-Est12 pagini

Tiraj: 50.000 de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

�PPrriimmuull aann ppeennttrruu RReeggiioo –– PPrrooggrraa--mmuull OOppeerraaþþiioonnaall RReeggiioonnaall.. Ministe-rul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor, în calitate de Autoritatede Management pentru REGIO –Programul Operaþional Regional, aprezentat marþi, 30 septembrie2008, în cadrul unei conferinþe na-þionale, primul raport anual de im-plementare a programului. Progra-mul Operaþional Regional a fostlansat în data de 12 iulie 2007, totîn acest an finalizân-du-se ºi docu-mentele aferente implementãriiproiectelor. La sfârºitul anului 2007erau lansate cererile de proiectepentru domeniile de intervenþie pri-vind infrastructura de transport(lansare 10 septembrie 2007), inves-tiþiile în echipamente pentru situaþiide urgenþã (lansare 31 octombrie2007) ºi Axa 6 de asistenþã tehnicã(august 2007). În ceea ce priveºtestadiul depunerii, evaluãrii, selecþieiºi contractãrii cererilor de finanþareîn cadrul POR, la aceastã datã suntdepuse în cadrul domeniilor majo-re de intervenþie 1112 proiecte, dincare se aflã în diverse etape ale pro-cesului de evaluare þi contractare:733 proiecte în valoare totalã de2,081 miliarde euro din care 1,593miliarde euro valoarea solicitatã. Aufost semnate 20 contracte de finan-þare în valoare totalã de 175,58 mi-lioane euro. Pânã în prezent, Auto-ritatea de Management a autorizatplãþi în valoare de 2,19 milioaneeuro.

�RRoommâânniiaa vvaa aavveeaa 1133 ppoollii ddee ddeezz--vvoollttaarree uurrbbaannãã.. Guvernul a adoptatla 18 septembrie 2008 Hotãrâreaprivind modificarea ºi completareaHG nr. 998/2008 pentru desemna-rea polilor naþionali de creºtere princare celor ºapte poli naþionali decreºtere (municipiile Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Iaºi,Ploieºti ºi Timiºoara) li se adaugã 13poli de dezvoltare urbanã: Arad,Baia-Mare, Bacãu, Brãila, Galaþi, De-va, Oradea, Piteºti, Râmnicu-Vâlcea,Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureº. Polii de dezvoltare urbanãvor avea rolul de liant între polii decreºtere (municipiile Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Iaºi,Ploieºti ºi Timiºoara) ºi celelalte ora-ºe mici ºi mijlocii ale sistemului ur-ban, pentru a atenua ºi preveni ten-dinþele de dezechilibrare a dezvol-tãrii în cadrul regiunii din care facparte. De asemenea, vor contribuila reducerea nivelului de concen-trare a populaþiei ºi a forþei de mun-cã din marile centre urbane ºi lacrearea unei structuri spaþiale caresã impulsioneze dezvoltarea eco-nomicã echilibratã teritorial. Poliinaþionali de creºtere au posibilita-tea ca prin Programul OperaþionalRegional 2007-2013, pe baza unorproiecte viabile, sã atragã aprox.50% din fondurile alocate fiecãreiregiuni prin Axa 1 – „Sprijinirea dez-voltãrii durabile a oraºelor – poli ur-bani de creºtere”. Polii de dezvolta-re urbanã vor putea atrage aprox.20%, în timp ce toate celelalte oraºevor putea accesa restul de aprox.30%, dacã propun un program in-tegrat care sã vizeze mai mult de10.000 locuitori.

Aºii Regiunii Sud-EstOrice regiune, atunci când îºi stabileºte planul dedezvoltare, ia în calcul oportunitãþile. Cu o suprafaþãde 35.762 km2, Regiunea Sud-Est este a doua camãrime din þarã, dupã regiunea vecinã, Nord-Est.Majoritatea populaþiei este concentratã cu precãdereîn mediul urban.

pagina 4

Descrierea regiuniiNord-EstRegiunea Nord-Est cuprinde jude-þele Bacãu, Boto-ºani, Iaºi, Neamþ,Suceava ºi Vaslui.Este cea mai întin-sã regiune de dez-voltare a României, având o suprafaþã de 36.850kmp, ceea ce reprezintã 15,5% din suprafaþa totalã aþãrii. De asemenea, Regiunea Nord-Est are cea mainumeroasã populaþie dintre cele opt regiuni, respectiv16,9% din totalul naþional.

pagina 5

Cât ne costã kilowattul verdeVântul. Apa, în trei ipostaze. Resturile lemnoase saudoar lemnul tãiat special pentru foc. Uleiul extras dinplante. Sau alcoolul extras din sfecla de zahãr sautrestie. În curând, resturile de paie de pe miriºte,adicã biomasa. ªi nu în ultimul rând, soarele. Da,toate acestea sunt surse de energie regenerabilã.Dar cât ne costã kilowattul verde?

pagina 8

Credibilitatea unuiproiect în evaluareLa nivel de erorifrecvente, dincolode etapa adminis-trativã, capacitatea,relevanþa ºi bugetulsunt criteriile celemai sensibile caregenereazã cele maimulte dintre argumentele de respingere ale unorproiecte. De ce se întâmplã asta, ce urmãreºte unevaluator la aceste criterii?

pagnia 10

Aceastã ediþie a publicaþiei„euROpeanul“ este dedicatã,în primul rând, cititorilor dinRegiunile de Dezvoltare Nord-Est ºi Sud-Est. Interviurile careurmeazã aparþin unor eurode-putaþi care cunosc foarte binezona-þintã. Întrebãrile suntaceleaºi pentru ambii politi-cieni. Prin ele, dorim sã aflãm,cât mai în amãnunt, care este

posibilitatea de reprezentarela Bruxelles a intereselorregionale – baza unor politiciextrem de importante pentruinstituþiile comunitare.

Angela Avram

euROpeanul: Are România laBruxelles, la 20 de luni dupãaderare, o imagine specialã?

Ramona Mãnescu: Parteneriinoºtri europeni ne cunosc acummai bine, iar simplul fapt cã ne pu-tem impune punctul de vedere la„masa deciziei“ implicã un anumitrespect. Experienþa personalã de laBruxelles ºi Strasbourg mi-a confir-mat cã în Parlamentul Europeanconteazã enorm calitatea indivi-dualã a fiecãrui europarlamentar.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Parlamentarieuropeni, români,moldoveni







Publicaþie bilunarã

editatã de

Se distribuie gratuit

Ani de zile s-a tot vorbitdespre „miracolul irlandez“ cadespre cel mai bun exemplude investiþie în educaþie,învãþãmânt, cercetare, ca înþe-leaptã decizie strategicã pen-tru buna utilizare a fondurilorstructurale. Este ºi multã legendã în aceste afirmaþii.Irlanda a avut multe altemãsuri de politicã economicãfãrã legãturã directã cu politi-cile comunitare. Rãmâne,totuºi, ceva universal valabil:nu se poate concepe în ziua deazi o strategie de dezvoltarefãrã o solidã componentã de

îmbunãtãþire a calitãþii profesionale a forþei de muncã.Nu ezitãm defel ca, într-o ediþie regionalã, sãaruncãm în dezbatere acestsubiect. Zonele cãrora lededicãm acest numãr sunt, statistic vorbind, printre celemai dezavantajate din întreagaUniune Europeanã. Cât deimportante ar fi, aici, politicilede dezvoltare a resurselorumane? Înainte sau dupã eforturile legate de infrastructurã? Poate simultan.Întrebãri grele, fãrã rãspunsurirapide.

Mihaela Enache

Este ºtiut faptul cã performanþeleeconomiei ºi capacitatea de a facefaþã presiunilor de pe piaþa euro-peanã sunt condiþionate, în moddirect, de calitatea resurselor uma-ne. Nivelul mobilitãþii, al flexibilitãþiiforþei de muncã sunt esenþiale ºi in-fluenþeazã procesul socio-economicîn ansamblul sãu. Între cele opt re-giuni, zona de Nord-Est ºi cea deSud-Est se plaseazã pe ultimele lo-curi ca nivel de dezvoltare, iaraceastã situaþie se aflã în strânsã le-gãturã ºi cu nivelul capitalului uman.

(continuare în pagina 2)

Resursele umane, cheiadezvoltãrii regionale?

Foto: Iulia Munteanu

Foto: Florin Popa

Foto: Alin Dobrin

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

Sãrbãtoare ºi la Bucureºti deZiua regiunilor

La începutul lui octombrie 2008 va avea loc laBruxelles ediþia a 6-a a evenimentului OPENDAYS – Sãptãmâna Europeanã a Regiunilor ºiOraºelor, organizat de Comitetul Regiunilor ºi deDG pentru Politica Regionalã din cadrul ComisieiEuropene ºi sprijinit de Preºedinþia Francezã aUE ºi de Parlamentul European.

Pe întreg teritoriul Uniunii Europene vor avealoc numeroase seminarii ce se vor axa pe expe-rienþe de primã mânã în implementarea celor 345de programe de coeziune aferente 2007 – 2013.Nu mai puþin de 216 regiuni ºi oraºe din 32 destate au semnat ca parteneri pentru cea de-a 6-aediþie a OPEN DAYS. Astfel, pe lângã toate aces-te evenimente ce se vor desfãºura în Bruxelles,32 de state vor gãzdui 235 de evenimente localeOPEN DAYS, pe toatã durata lunii octombrie, subdeviza „Europa în regiunea mea“.

În România se vor desfãºura nouã astfel deevenimente europene sub sigla Open Days, laSlãnic-Moldova (CJ Bacãu), Reºiþa (CJ Caraº-Severin), Târgu Jiu (CJ Gorj), Baia Mare (CJ Ma-ramureº), Oradea (Zona Metropolitanã Oradea),Tulcea (CJ Tulcea – 3 evenimente), Focºani (CJVrancea).

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor (MDLPL) organizeazã un evenimentsimilar la Bucureºti, din dorinþa de a popularizaconceptul de dezvoltare regionalã, de a promovapotenþialul de dezvoltare a celor opt regiuni dinRomânia ºi de a creºte gradul de conºtientizare apublicului cu privire la politica regionalã ºi de coe-ziune europeanã ºi la problemele dezvoltãrii re-gionale durabile.

Sunteþi aºteptaþi, aºadar, la Bucureºti luni, 13octombrie, în Piaþa Enescu, între orele 12.00-18.00, la „Open Days – Ziua regiunilor“, unde re-prezentanþii Agenþiilor pentru Dezvoltare Regio-nalã vã vor prezenta avantajele competitive ale

fiecãrei regiuni, oportunitãþile de investiþii ºi proiec-tele importante derulate sau aflate în desfãºurare.Veþi putea admira arta meºteºugarilor din fiecareregiune ºi o expoziþie de lucrãri de picturã ale co-piilor din ºcolile de artã pe tema „Regiuneamea“. Dezbaterea „Idei ºi acþiuni pentru dez-voltarea regiunilor“ va aborda o tematicã gen-eroasã: dezvoltarea durabilã a regiunilor, rãspun-surile regionale la schimbãrile climatice, surse deenergie alternativã, coeziunea socialã, dezvolta-rea sectorului privat, cooperarea teritorialã ºi Car-ta Verde a Coeziunii Teritoriale, care va fi prezen-tatã la începutul acestei luni de Comisia Europea-nã. Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Lo-cuinþelor va prezenta programele cu finanþareeuropeanã ºi guvernamentalã pe care le ges-tioneazã, inclusiv programele PHARE cu compo-nentã de mediu, iar la standul „Colþul verde“ veþigãsi informaþii, exemple de proiecte ºi publicaþii peproblematica mediului, a schimbãrilor climatice ºia energiei regenerabile. „Cafeneaua investito-rilor“ îi aºteaptã pe invitaþii interesaþi de programeºi proiecte regionale, care vor putea sta de vorbãîn toatã tihna, la o cafea ºi o brioºã, cu reprezen-tanþii Agenþiilor pentru Dezvoltare Regionalã, aiMDLPL, ai altor instituþii participante la eveniment.(Veronica Cormoº)

ªi dacãpoporul e devinã pentrulipsa de informare?

Comunicarea informaþiilor despre UE devine o adevã-ratã industrie. Biroul comisarului pentru Comunicare arefel de fel de idei specifice unei birocraþii fãrã obiect clarde lucru: îl inventeazã. Între altele, comisia a finanþatasocierea a 16 posturi de radio într-un consorþiu care vaproduce programe „din perspectivã europeanã“, orice ofi însemnând acest lucru. Cu puþin timp în urmã, Parla-mentul European ºi-a creat un post de televiziune on-line, pentru a-ºi reflecta mai bine lucrãrile.

Sunt idei frumoase, plecate dintr-un principiu nobil ºioarecum în tradiþia iluminismului: oamenii au nevoie deeducaþie, de informaþii, pentru a rãspunde bine ideilorgeneroase. Cum spuneam la început, pe aceastã ideese bazeazã acum o întreagã industrie care îºi propunesã informeze popoarele despre UE. Astfel, se zice, defi-citul democratic de care suferã uniunea se va atenua.Odatã informaþi despre beneficiile aduse de UE, euro-penii vor deveni mai blânzi, mai optimiºti ºi mai favora-bili procesului de integrare europeanã. Corect? Nu prea.Toatã aceastã industrie se bazeazã pe câteva prezumþiidiscutabile.

Prima este aceea cã informaþia aduce automat sim-patie. Cum bine observa un cârcotaº, UE vrea sã infor-meze popoarele, dar în nici un moment nu se pune pro-blema cã oamenii, odatã informaþi, vor rãmâne la fel desceptici sau la fel de indiferenþi. S-ar zice cã un euro-pean informat devine automat un european mai bun,ceea ce nu s-a dovedit în practicã. Simpatia pentru UEfluctueazã, mai degrabã, în funcþie de situaþia economi-cã. Cu alte cuvinte, atunci când o duc bine, oamenii tindsã simpatizeze UE, în ideea cã o parte din bunãstare ise datoreazã. Când apare recesiunea, scade ºi simpa-tia pentru UE, pe o logicã inversã: mãcar o parte dineºec i se „datoreazã“. Acest algoritm e valabil acum pen-tru Vestul Europei. În Est, oamenii rãmân încã mai euro-entuziaºti, având aºteptãri pozitive de la UE. Însã, s-arputea ca ºi aici trendul sã se schimbe curând.

A doua prezumþie greºitã este aceea cã distanþa rela-tivã dintre cetãþenii UE ºi instituþiile de la Bruxelles esteprodusã de lipsa de informaþii. Iar dacã informaþiile vor filuate ºi turnate în capul europenilor, atunci distanþa sereduce. Ei bine, din pãcate, informaþiile nu pot fi turnatecu gãleata. Oricâte festivaluri, posturi de radio ºi TV,concursuri pentru internauþi am face, ele vor fi receptatetot doar de cãtre un public deja interesat. Cei indiferenþivor rãmâne indiferenþi.

În fine, ultima prezumþie discutabilã este aceea cã in-stituþiile UE nu comunicã bine informaþiile. Mã bucur sãspun cã eu sunt mulþumit de cum comunicã UE. I-aºîntreba pe cei nedumeriþi de acest enunþ: când aþi cãutatultima datã o informaþie despre UE ºi nu aþi gãsit-o?Exact. Dacã eºti interesat de astfel de informaþii, ele segãsesc. Site-urile instituþiilor europene sunt unele dintrecele mai bune de acest fel. Standardele de transparenþãale UE sunt printre cele mai ridicate din domeniul publicîn lume. Revin la problema de mai sus: dacã informaþianu ajunge la public, poate cã publicul este de vinã. ªtiu,nu este corect politic sã dai vina pe popor, dar dacã o sãne vãicãrim permanent de lipsa de informaþii nu vomface decât sã creãm industrii de pompat informaþii învan. Riscãm ºi sã plictisim oamenii.

Trebuie sã precizez cã mã refer aici la informaþii gene-raliste ºi la campaniile de informare care vizeazã pub-licul general, cu scopul vag de a-i informa despre UE. Încazul în care UE se adreseazã unui public specific cu unscop clar, de pildã, fermierilor care ar trebui sã accesezebanii pentru agriculturã, acolo e altã poveste. ªi ceva-ceva îmi spune cã ºi reacþia e diferitã. Acolo unde oame-nii au ceva de câºtigat, sunt interesaþi, vin ei spre insti-tuþii, trag de funcþionari sã afle informaþii. Acolo trebuiesã se lucreze la informare. Este logic, eficient ºi putemavea un impact mãsurabil.

Cristian Ghinea este titularul unei rubrici permanente înrevista „Dilema Veche”

Cristian Ghinea

(urmare din pagina 1)Regiunea de Nord-Est este cu-

noscutã ca una cu cea mai ridicatãratã a sãrãciei (40% în anul 2001).Populaþia este concentratã în mediulrural ºi este ocupatã în principal cuagricultura, ramurã care rãmâne,însã, cu un nivel de productivitatedestul de scãzut. Principalele atuurisunt drumul european E85, cele treicentre universitare, dar ºi oferta tu-risticã diversificatã. Regiunea a fostcel mai important beneficiar al mã-surilor de reducere a sãrãciei apli-cate în 2003 ºi s-a numãrat printreprincipalii beneficiari ai mãsurilorsimilare în anul 2004. Problema de-calajului faþã de celelalte regiuni semenþine însã.

În anii trecuþi, sãrãcia extremã dinjudeþele Moldovei, prezentã maiales în mediul rural, a generat o mi-graþie a forþei de muncã în strãinã-tate. Pe de altã parte, prãbuºireaunor ramuri industriale neproductivede la oraºe a determinat o creºterea ratei ºomajului. A devenit evidentfaptul cã, deopotrivã, în spaþiul rural,dar ºi la oraºe, este nevoie de un setde politici concrete de reconversieprofesionalã. În acest caz, Progra-mul Operaþional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane(POS DRU) are ca obiective o seriede mãsuri care vizeazã reglementa-rea pieþei muncii – modernizareasistemelor de educaþie ºi formareprofesionalã, creºterea accesului deocupare ºi întãrirea incluziunii socia-le pentru grupurile vulnerabile. Deasemenea, dezvoltarea spiritului an-treprenorial, colaborarea între uni-

versitãþi ºi întreprinderi, pot fi consi-derate mãsuri ale cãror consecinþese vor urmãri pe termen lung. O so-luþie viabilã a fost consideratã reori-entarea profesionalã, din zona agri-culturii cãtre cea a serviciilor, turis-mului, dar ºi asistenþa acordatã ce-lor care doresc sã-ºi deschidã o afa-cere.

În aprilie 2008, Autoritatea de Ma-nagement a POS-DRU, împreunãcu Organismul Intermediar RegionalNord-Est, a lansat cererile de prop-uneri de proiecte care pot fi finanþateprin POS DRU. Pentru aceastã re-giune, alocarea financiarã pentrucele trei linii de finanþare – pe dome-niile de intervenþie „Promovarea cul-turii antreprenoriale“, „Formare ºisprijin pentru întreprinderi ºi angajaþipentru promovarea adaptabilitãþii“ ºi„Dezvoltarea ºi implementarea mã-surilor active de ocupare“ – este de14.055.100 euro.

Deºi cu o ratã a sãrãciei mai scã-zutã decât regiunea Nord-Est, ceade Sud-Est se situeazã pe o poziþiesimilarã. Specificul regiunii este datde o serie de disparitãþi intraregiona-le. Astfel, Galaþi ºi Constanþa suntcaracterizate de o ratã mai mare apopulaþiei ocupate în industrie, Bu-zãu ºi Brãila cu procente mai maride populaþie ocupate în agriculturã,Constanþa, Galaþi ºi Tulcea sunt ori-entate cãtre construcþie ºi servicii.Creºterea masivã a ºomajului, înanii trecuþi, a fost generatã derestructurãrile industriale, dar ºi deincapacitatea valorificãrii economicea unor atuuri regionale – prezenþaporturilor din Constanþa ºi a celor

dunãrene, precum ºi potenþialul tu-ristic (litoralul Mãrii Negre, Delta Du-nãrii, zona montanã ºi staþiunile bal-neare). Ca ºi în cazul Moldovei, pop-ulaþia din regiunea Sud-Est are caprincipalã ocupaþie agricultura, dartehnologiile depãºite fac necompeti-tiv pe plan european acest sector.Potenþialul economic scãzut al fer-melor mici ºi managementul inefi-cient al acestora au determinat, deasemenea, subdezvoltarea sectoru-lui de procesare a produselor agri-cole.

Soluþia pentru redresarea econo-micã printr-o mai eficientã gestiona-re a potenþialului uman este datã deo reorientare profesionalã a oame-nilor cãtre zona de servicii – indus-trie, turism. Regiunea a beneficiat,în perioada 2006 - 2009, de finanþãriprin Programul PHARE ºi au vizatmãsuri active de ocupare, promo-varea învãþãrii continue, calificareaºi recalificarea forþei de muncã. Înperioada urmãtoare, Organismul In-

termediar Regional POS DRU Re-giunea Sud-Est va implementa, lanivelul acestei regiuni, trei axe priori-tare, respectiv, creºterea adaptabili-tãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor,promovarea mãsurilor active deocupare ºi promovarea incluziuniisociale.

În mod evident, interesul pentruproblematica resurselor umane estedin ce în ce mai mare, în condiþiile încare derularea procesului de inte-grare presupune schimbãri majoreîn zona economicã. Nevoia adaptã-

rii la cerinþele pieþei europene solici-tã mãsuri urgente în domeniul so-cial. Proiectele care se vor derulaprin POS DRU vizeazã tocmai acesttip de adaptare, fie prin mãsuri petermen scurt, pentru reconversiaprofesionalã, fie pe termen lung, prinmodernizarea sistemului de învã-þãmânt, astfel încât generaþiile vii-toare sã fie capabile sã-ºi planificecariera în acord cu cerinþele viitoareale pieþei forþei de muncã.

Resursele umane: cheia dezvoltãrii regionale?



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

(urmare din pagina 1)Dacã eºti deschis, ºtii sã comunici ºi

eºti gata sã negociezi fãrã a lua poziþia di-feritã a celuilalt ca pe un afront personal,totul e posibil. Vreau sã-i menþionez ºi pesutele de funcþionari români care lucrea-zã în celelalte instituþii europene, careprin seriozitatea muncii lor schimbã per-cepþiile greºite avute despre România. Latoate acestea aº mai adãuga ºi aprecieri-le, atât oficiale, cât ºi neoficiale, cu privirela progresul economic remarcabil înregis-trat de România într-o perioadã foartescurtã de timp, capitol la care celelaltestate membre se aflã, dacã nu în regres,cel puþin în stagnare. În concluzie, sun-tem pe drumul bun.

Adriana Þicãu: Avem acum la Bru-xelles o echipã de parlamentari europenibine integratã, implicatã, competentã ºicare trateazã problemele europene cuseriozitate. Mulþi dintre noi au obþinut po-ziþii cheie în interiorul comisiilor parlamen-tare ºi au redactat numeroase rapoarte ºiopinii, ceea ce aratã cã ne bucurãm deºanse egale ºi de aprecierea colegilor dincelelalte state membre. Eu, de exemplu,deþin funcþia de vicepreºedinte al Comi-siei de Transport ºi Turism din partea gru-pului socialist din care fac parte. E ade-vãrat cã imaginea unei þãri nu se constru-ieºte în câteva luni, avem de luptat cucliºee negative, uneori chiar ºi cu cam-panii de imagine negativã la adresa Ro-mâniei. Eu, însã, sunt convinsã cã, dacãfiecare dintre noi dã maximum posibil lalocul sãu de muncã, zi de zi, vom ajunge,cu siguranþã, ca ºi ceilalþi sã apreciezeRomânia ºi pe români la reala lor valoare.

euROpeanul: Simþiþi în Bruxellesprezenþele regiunilor din România?Ramona Mãnescu: Prea puþin faþã

de cât ar trebui. ªtiu cã fiecare judeþ arecâte un reprezentant la Bruxelles, iarunele dintre judeþe chiar reprezentanþe însine. Însã, pe ansamblu, regiunile româ-neºti nu profitã la maxim de oportunitãþiledin capitala europeanã. Bruxelles-ul estepolul informaþional pentru o serie de pro-grame, dar ºi pentru gãsirea de parteneri.ªi de aceea cred cã regiunile trebuie sã-ºiintensifice activitatea de lobby în zonã.

Adriana Þicãu: Regiunile ºi-au trimisreprezentanþii în Comitetul Regiunilorcare are sediul la Bruxelles. În perioada6-10 octombrie, la Bruxelles e sãptãmânaporþilor deschise, sãptãmâna regiunilor ºia oraºelor, iar eu voi primi atunci o dele-gaþie a Consiliului Judeþean Tulcea, voiparticipa la un seminar despre politici ma-ritime europene ºi voi avea un grup devizitatori din Judeþul Galaþi. În perioada 30septembrie – 2 octombrie, la propunereamea, Comisia de Transport ºi Turism aParlamentului European va trimite o dele-gaþie în România pentru a cunoaºte po-tenþialul Dunãrii pentru transportul ºi eco-nomia europeanã ºi a Deltei Dunãrii, cadestinaþie turisticã de excelenþã. Este vor-ba de parlamentari europeni ce fac partedin toate grupurile politice, iar ca þãri,provin din Italia, Olanda, Marea Britanie,

Spania. Pe 2 octombrie, programul dele-gaþiei include un seminar intitulat „Trans-port ºi turism – componente ale dezvol-tãrii regionale“ la care vor participa repre-zentanþi ai tuturor consiliilor judeþene dinRegiunea Sud-Est.

euROpeanul: Proveniþi dinRegiunea de Dezvoltare Sud-Est ºipresupun cã, deºi locul dumneavoas-trã de muncã este la Bruxelles, sun-teþi la curent cu problemele acesteiregiuni. Care sunt acestea?Ramona Mãnescu: În parte, proble-

mele din Judeþul Constanþa se regãsescla nivelul întregii þãri. Dar în zona respec-tivã cred cã se simte acut nevoia de in-vestiþii masive în infrastructura de trans-port, atât rutierã, cât ºi feroviarã ºi navalã.

Adriana Þicãu: Oraºul Galaþi depin-de de industria siderurgicã ºi construcþiade nave. În ceea ce priveºte RegiuneaSud-Est, ca multe foste zone mono-in-dustrializate, are încã o ratã crescutã aºomajului. Deºi cele ºase judeþe dinregiune deþin o mare suprafaþã agricolã,cu renumite zone viticole, acestea nece-sitã investiþii semnificative. Seceta afec-teazã grav, pe timpul verii, agricultura dinaceste judeþe, fapt pentru care dez-voltarea unui sistem de irigaþii devine totmai necesarã. De asemenea, în ultimiiani, mai multe valuri de inundaþii au afec-tat grav viaþa a mii de familii din aceastãregiune ºi consider cã fondurile europenevor contribui la realizarea unor importantelucrãri de amenajãri hidrografice.

euROpeanul: Care sunt avantajeleacestei zone, comparativ cu alteregiuni?Ramona Mãnescu: Avantajul major

îl reprezintã fluxul navigabil al Dunãrii ºipoziþia strategicã a portului Constanþa laMarea Neagrã, ca port de intrare pentruEuropa de SE. Sunt convinsã cã autori-tãþile locale ºi judeþene sunt conºtientede aceste atuuri, dar trebuie sã facã paºiimportanþi pentru a le eficientiza lamaxim. Nu pot sã nu fac o comparaþieîntre Rotterdam ºi Constanþa: ambele auporturi cu terminale ºi facilitãþi pentrucursele lungi ºi ambele beneficiazã de legãturi fluviale importante (Ri-nul, respectiv Dunãrea). În schimb, laRotterdam existã un trafic de aproape 7ori mai mare (10 milioane TEU/an ºi doar1,5 milioane TEU/an în Constanþa). Dacãmai adaug cã porturile sunt esenþialepentru manevrarea a 90% din comerþulinternaþional al Europei, cred cã avem unpotenþial uriaº, dar care trebuie ºi valori-ficat.

Adriana Þicãu: Dupã aderarea Ro-mâniei ºi a Bulgariei, Uniunea Europeanãa dobândit vecinãtatea cu Marea Neagrã,iar Dunãrea a devenit, aproape în totalita-te, cale navigabilã interioarã. Fluviul strã-bate judeþele Galaþi, Tulcea, Brãila ºiConstanþa, iar imensul sãu potenþial esteîncã insuficient exploatat. Dezvoltareatransportului ºi a turismului în regiuneaDunãrii ºi la Marea Neagrã va permitedezvoltarea întregii regiuni din sudulRomâniei. Delta Dunãrii trebuie sã devinão destinaþie europeanã de excelenþã, prinpromovarea unui turism de calitate, îndeplinã armonie ºi cu protejarea mediuluiînconjurãtor. Turismul, viticultura ºi silvi-cultura din judeþele Vrancea ºi Buzãu, darºi activitatea industrialã, fac ca acestedouã judeþe sã fie douã dintre cele maiputernice ale României. Combinatul side-rurgic de la Galaþi, ºantierele navale dinoraºele port la Dunãre sau la Marea Nea-grã, industria, dar mai ales universitãþiledin cele ºase judeþe ale regiunii, fac caRegiunea Sud-Est a României sã fie oregiune ce aduce o mare valoare UniuniiEuropene.

euROpeanul: Care sunt oportunitãþile de care ar trebui sãprofite aceastã regiune ?

Ramona Mãnescu: Cel mai la înde-mânã ar fi dezvoltarea integratã a portuluiConstanþa, asta însemnând o dezvoltarearmonioasã ºi în raport cu nevoile oraºu-lui. Apoi dezvoltarea transportului multi-modal pe Dunãre, care va însemna dez-voltarea în lanþ a oraºelor riverane. Opor-tunitãþi existã ºi în cadrul euroregiuniiMãrii Negre ºi al programelor de cooper-are transfrontalierã.

Adriana Þicãu: Regiunea Mãrii Ne-gre este o regiune de importanþã geostra-tegicã deosebitã pentru Uniunea Euro-peanã, prin proximitatea faþã de MareaCaspicã, zonã extrem de bogatã în hidro-carburi, ce poate asigura diversificareasurselor de aprovizionare cu energie aleUniunii Europene. Regiunea de Sud-Esteste regiunea în care România se înveci-neazã cu Ucraina, cu Republica Moldova,cu Bulgaria ºi cu Marea Neagrã. Deaceea, Politica de vecinãtate a Uniunii ºiInstrumentul pentru cooperare ºi vecinã-tate pot fi utilizate pentru a sprijini dez-voltarea acestei regiuni.

euROpeanul: Ce credeþi cã lipseºteca derularea proiectelor cu finanþareeuropeanã sã fie mai eficientã?Ramona Mãnescu: În primul rând,

un lobby mai puternic la nivel european.Autoritãþile locale ºi regionale au poartadeschisã ºi la PE, mai ales cã avem ne-

voie de expertiza lor tehnicã atunci cândluãm decizii politice. Apoi, ar trebui acor-datã o mai mare atenþie parteneriatuluipublic-privat, dar ºi pregãtirii resurseiumane. Trebuie investiþi bani pentru aavea experþi la nivel local pe proiectele cufinanþare europeanã.

Adriana Þicãu: România trebuie sãporneascã de la prioritãþile comunelor,oraºelor ºi a regiunilor. Trebuie definitão listã de proiecte prioritare la a cãrordezvoltare sã contribuie toate regiunileimplicate. Cu siguranþã, este nevoie deo mai bunã informare a cetãþenilor ºimediului de afaceri interesat sã aplicepentru a obþine finanþare europeanã. Înacelaºi timp, este necesarã o alocare aresurselor în timp util de cãtre GuvernulRomâniei sau autoritãþile locale, pentrucotele de finanþare ce le revin ºi deacordare de asistenþã aplicanþilor, încazul în care aceºtia au nevoie. Aº dorisã insist pe necesitatea de a ne stabiliobiective precise ºi de a munci cu serio-zitate, zi de zi, pentru a le îndeplini. Ab-sorbþia fondurilor europene presupunerespectarea unor reguli precise ºi, înmod implicit, o minuþioasã pregãtire ºimai ales planificare, care necesitã timpºi resurse.

euROpeanul: Sã presupunem cãmare parte din cetãþenii care locu-iesc în aceastã zonã v-au votat. Îiputeþi sprijini prin activitatea dum-neavoastrã în Parlamentul European?Ramona Mãnescu: Rãspunsul este

categoric „Da“ ºi vã dau ºi exemple. ÎnRaportul privind Politica Portuarã Euro-peanã, adoptat recent de PE, am depuspatru amendamente care vizau directpromovarea dezvoltãrii portuare ºi atransportului maritim la Marea Neagrã.Concret, este vorba de promovarea por-tului Constanþa ºi a regiunii Mãrii Negre încontextul politicii de coeziune europene,ca ºi a programelor de cooperare ale po-liticii UE de vecinãtate ºi extindere. Amsubliniat utilitatea conectãrii zonelor por-tuare cu reþelele transeuropene de trans-port. Mai vreau sã amintesc ºi un eveni-ment major pe care îl voi organiza la se-diul PE din Bruxelles, la începutul lunii de-cembrie. Este vorba de o audiere publicãºi o expoziþie de fotografii având ca su-biect central Delta Dunãrii, ca patrimoniuunic european.

Adriana Þicãu: Pentru tot ceea cedezbatem în Parlamentul European euþin cont mai ales de situaþia din Ro-mânia. Astfel nu caut scuze pentru a nurespecta anumite obligaþii, ci solicit spri-jinul necesar pentru a creºte gradul deintegrare ºi de convergenþã cu alteregiuni europene. Avem datoria sã fimextrem de serioºi, extrem de angajaþi ºi,mai ales, avem datoria sã reuºim: capersoane, ca oraºe, ca regiuni ºi, maiales, ca þarã.

Portret de europarlamentar:Ramona-Nicole Mãnescu� S-a nãscut la 6 decembrie 1972 la Con-stanþa. Este cãsãtoritã ºi are doi copii� Europarlamentar afiliat la grupul ALDE� Membru în Comisia pentru Culturã ºiEducaþie (CULT) ºi în Comisia pentru Dez-voltare Regionalã (REGI) ale PE� A iniþiat Declaraþia Scrisã privind acorda-rea unei mai mari atenþii atribuirii de com-petenþe tinerilor în politicile UE. Declaraþiaa fost semnatã de 433 de eurodeputaþi ºi afost însuºitã de PE.� A insistat ºi a obþinut implicarea Parlamentului European drept coorganizator alSãptãmânii Europene a Tineretului, care se va desfãºura la Bruxelles între 3 ºi 9noiembrie a.c.

Portret de europarlamentar:Silvia-Adriana Þicãu� S-a nãscut la 14 noiembrie 1970 la Galaþi � Europarlamentar afiliat la Grupul So-cialist din Parlamentul European� Vicepreºedinte al Comisiei pentru trans-port ºi turism� Membrã în Comisia temporarã pentruschimbãrile climatice� Membru în Delegaþia pentru relaþiile cuIndia� Membru supleant în Comisia pentru in-dustrie, cercetare ºi energie� Membru supleant în Delegaþia pentrurelaþiile cu MERCOSUR� În perioada mai 2006 – decembrie 2006 a fost observator în Parlamentul Euro-pean � În perioada 2004 – 2006 – membrã a Senatului României � În perioada iulie 2004 – decembrie 2004 – ministrul Comunicaþiilor ºi Tehno-logiei Informaþiilor.

Parlamentari europeni,români, moldoveni

Ramona Mãnescu Adriana Þicãu

De la conceperea proiectului ºi pânã la obþinereaefectivã a fondurilor europene este un drum lung. Nude puþine ori, pe parcurs apar riscuri, dar ºi nereguli.Iatã de ce specialiºtii de la Agenþia pentru Dezvol-tare Regionalã Sud-Est atrag atenþia asupra celormai întâlnite situaþii generatoare de risc.

Astfel, prima dintre ele ar fi chiar folosirea necore-spunzãtoare de cãtre beneficiari a fondurilor alocate.Urmeazã îndeaproape schimbarile organizaþionaleale beneficiarului, adicã modificãri ale locului de des-fãºurare a activitãþii, modificãri statuare etc. Depã-ºirea graficului de realizare a proiectului este iarãºi osituaþie generatoare de risc, ca ºi imposibilitatea

susþinerii financiare a proiectelor de cãtre beneficia-ri. Cea mai întâlnitã situaþie este însã înþelegereagreºitã a informaþiilor solicitate datoritã complexitãþiifondurilor comunitare.

Aºadar, pentru a evita neplãcerile ºi a ocoli...riscul, se pare cã informarea este esenþialã. Un lucrupe care cei de la ADR Sud-Est îl trateazã cu maximãseriozitate.

Astfel, chiar daca situaþia de risc a fost depãºitã,pot apãrea nereguli.

Declaraþiile false sau facturile eliberate de firme fic-tive, acte emise pentru servicii, bunuri, lucrãri nerea-lizate sau facturile transmise pentru plata altor cheltu-

ieli decât cele din proiect sunt de evitat. Ca ºi falsifi-carea concluziilor rezultate din verificarea documen-taþiei sau modificarea unor documente justificative.

Pentru toate acestea la ADR Sud-Est existã oîntreagã echipã care se ocupã cu managementulriscului. Protejarea fondurilor naþionale ºi ale UniuniiEuropene, asigurarea exactitãþii ºi actualizarea infor-maþiei pentru autoritãþi/persoane, dar ºi rezolvareasituaþiilor de crizã prin proceduri adecvate sunt doarcãteva dintre obiectivele acestui departament. Pecare îl gãsiþi la sediul ADR Sud-Est ºi îi puteþi scriepe [email protected] ºi [email protected]

Sursa: www.adrse.ro

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Ana-Maria Sandu

Orice regiune, atunci când îºi sta-bileºte planul de dezvoltare, ia în calculoportunitãþile. Cu o suprafaþã de35.762 km2, Regiunea Sud-Est este adoua ca mãrime din þarã, dupã re-giunea vecinã, Nord-Est. Majoritateapopulaþiei este concentratã cu precã-dere în mediul urban. Stã bine la capi-tolul transporturi, având ºi porturi, dar ºiaeroporturi. Regiunea de Sud-Est areºi resurse naturale: sare, petrol, gazenaturale, granit. Dintre toate acesteaînsã, punctele forte de dezvoltare aleregiunii Sud-Est sunt turismul, industriasi agricultura.

TurismulLitoralul, Delta Dunãrii, monumentele

naturale ºi siturile istorice fac dinaceastã regiune o atracþie turisticã deo-sebitã. Aici se gãsesc staþiuni balneo-climaterice renumite nu doar în þarã, ciºi în strãinãtate: Techirghiol, LacuSãrat, Soveja, Sãrata Monteoru, dar ºinumeroase pensiuni agro-turistice (înspecial în Delta Dunãrii ºi Subcarpaþiide Curburã), acestea din urmã fiind dince în ce mai cãutate de cãtre turiºti.

Cu toate cã siturile cultural-istorice ºiarheologice au intrat, în ultima perioa-

dã, într-un con de umbrã, ele nu pot fineglijate. Cetatea Histria, cetatea Cal-latis, mausoleele de la Mãrãºeºti,Mãrãºti, Oituz, Soveja sunt doar câte-va dintre obiectivele turistice care mer-itã a fi vizitate. Regiunea se mai poatemândri ºi cu câteva elemente unice:vulcanii noroioºi de la Berca ºi mina depetrol de la Sãrata-Monteoru din ju-deþul Buzãu.

IndustriaLa capitolul industrie, Regiunea Sud-

Est marºeazã pe continua ºi susþinutadezvoltare a câtorva oraºe. Constanþaeste primul dintre ele, urmat de Galaþiºi Brãila. Profitând de deschidereageograficã atât la Dunãre, cât ºi laMarea Neagrã, în regiune este binedezvoltatã industria construcþiilor na-vale. Pe ansamblu, specificul centrelorurbane ale Regiunii Sud-Est este datde industria petrochimicã, metalurgicã,a materialelor de construcþii ºi de ceatextilã. Pe lângã marea industrie, nusunt deloc de neglijat IMM-urile, aflateîn numãr mare pe cuprinsul întregii re-giuni. Totodatã, un mare punct deatracþie pentru investitori îl reprezintãprezenþa în regiune a patru zone libere:Constanþa, Brãila, Galaþi ºi Sulina.Acestea au fost create în scopul pro-

movãrii comerþului extern ºi al atrageriicapitalului strãin.

AgriculturaConsiderat odatã „grânarul Europei”,

producþia de cereale a Bãrãganuluieste întrecutã astãzi de producþia de vina regiunii. Regiunea Sud-Est se poatemândri cu o suprafaþã viticolã care în-sumeazã 38% din totalul podgoriilor dinRomânia. Cele mai faimoase ºi produc-tive centre viticole sunt în judeþele Vran-

cea (Panciu, Odobeºti, Coteºti), Con-stanþa (podgoria de la Murfatlar, Niculi-þel), Buzãu (Pietroasele, Dealu Mare) ºiGalaþi (Nicoreºti ºi Iveºti).

Aºadar, strategia de dezvoltare re-gionalã a celor din Regiunea Sud-Estse bazeazã pe aceste trei mari domenii– oportunitãþi: turism, industrie ºi agri-culturã. O strategie care are toate ºan-sele sã reuºeascã, dacã ne gândim cãla ADR Sud-Est sunt depuse proiectepe toate domeniile de intervenþie.

Date de contactAdresa: Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Sud-Est Str. P-þa Independenþei nr. 1, et. 5, Brãila,cod 810210Telefon: 0339/401018; 0339/401019;0339/401020Fax: 0339/401017E-mail: [email protected] Website: www.adrse.ro Director general – Luminiþa Mihailov; email: [email protected] Departament Management POR –director Jenica Crãciun, emai: [email protected] Departament Management ProiectePhare/Guvernul României – directorFlorica Neaguemai: [email protected] Birou Informare Publicitate specialist relaþii publice CarmenSmochinã email: [email protected] relaþii publice Dragoº Vasile email: [email protected] BBiirroouurrii llooccaalleeGalaþi: Str. Domneascã nr. 56, blocCristal, etaj 1Tel.: 0336/401.253, Fax: 0336/401.254Tulcea: Str. Corneliu Gavrilov nr. 152 Tel.: 0340/401.007, Fax: 0340/401.007Buzãu: B-dul. Nicolae Bãlcescu nr. 48Tel.: 0338/401.136, Fax: 0338/401.137Vrancea: Str. Dimitrie Cantemir nr. 1 Tel.: 0237/617.692, Fax: 0237/617.692Constanþa: Str. Mircea cel Bãtrân nr. 106Tel.: 0341/416.638, Fax: 0341/427.878

Problemediferite,soluþiidiferiteAna Maria Sandu

Nu mai este niciun secret pentru nimeni fap-tul cã fondurile structurale se adreseazã atâtautoritãþilor publice, cât ºi firmelor particulare.Drumul de la dorinþa de a folosi banii europeniºi pânã la obþinerea efectivã a acestora esteînsã greu, lung ºi, nu de puþine ori, presãrat cuobstacole. Despre problemele pe care le în-tâmpinã potenþialii beneficiari ne vorbeºte Lu-miniþa Mihailov (foto), directorul Agenþiei pentru

Dezvo l ta reR e g i o n a l ãSud-Est. O a-genþie care semândreºte,deja, cu unprim proiectcon t rac ta t ,dar ºi cu mul-te altele pelista de aºtep-tare. Benefi-

ciarii, ne dezvãluie domnia sa, au problemediferite ºi pe etape: „De exemplu, autoritãþilepublice întâmpinã ceva dificultãþi la capitolulachiziþii publice, în timp ce patronul unui IMMare bãtaie de cap cu gãsirea unui consultantbun! Totuºi, nu putem generaliza. Desigur,unul dintre obstacolele cele mai des întâlniteeste acela cã potenþialii beneficiari nu seregãsesc în «filosofia» fondurilor! Adicã le estedestul de greu sã gãseascã programul potrivit,axa potrivitã, domeniul de intervenþie adecvat.Aceasta se întâmplã, probabil, ºi din cauzafaptului cã, la noi, piaþa firmelor de consultanþãeste, încã, la început. Într-adevãr, nu directorulde firmã sau primarul ar trebui sã scrie proiec-tul, însã aceºtia ar trebui sã fie bine informaþi!“,a precizat directorul agenþiei. O altã problemã,întâlnitã cu precãdere la potenþialii beneficiaridin sectorul privat, este cea a cofinanþãrii.„Aceºtia ori nu au fonduri proprii, ori nu au înþe-les foarte bine cã finanþarea nerambursabilãacoperã doar o parte, mai mare sau mai micã,din proiect. Din nou, aici e vorba tot de infor-mare. În viitorul apropiat, noi avem în plan sãfacem un studiu elaborat, atât printre cei carevor sã acceseze fonduri, cât ºi printre cei careau luat deja, tocmai pentru a încerca sã dimi-nuãm, pe cât posibil, aceste probleme“, aanunþat Luminiþa Mihailov.

Aºii Regiunii Sud-EstTurism, industrie, agriculturã, acestea sunt cele trei puncte forte ale celei de-a doua regiunica mãrime din þarã

Riscuri ºi nereguli

Foto: Alin Dobrin

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Descrierearegiunii

Regiunea Nord-Est cuprinde judeþele Bacãu, Botoºani,Iaºi, Neamþ, Suceava ºi Vaslui. Este cea mai întinsãregiune de dezvoltare a României, având o suprafaþã de36.850 kmp, ceea ce reprezintã 15,5% din suprafaþatotalã a þãrii. De asemenea, Regiunea Nord-Est are ceamai numeroasã populaþie dintre cele opt regiuni, respec-tiv 16,9% din totalul naþional.

Din punct de vedere economic, regiunea beneficiazãde un uriaº potenþial turistic, iar industria textilã este con-sideratã ramura care are cea mai rapidã creºtere.

Costul scãzut al forþei de muncã face ca aceastãregiune sã fie deosebit de atractivã pentru investitori. Laaceasta se adaugã ºi facilitãþile de transport. Acestea aufost mult îmbunãtãþite, atât în interiorul regiunii, cât ºi înexterior, existând o reþea extinsã de transport feroviar ºiaeroporturi în trei dintre centrele urbane ale zonei –Bacãu, Iaºi ºi Suceava.

Costul terenurilor ºi al imobilelor este scãzut, în timp cereþeaua modernã de bãnci ºi cea de comunicaþii permitdesfãºurarea operaþiunilor comerciale. Totodatã, avândfrontierã cu Ucraina ºi Republica Moldova, RegiuneaNord-Est este ºi graniþã de est a Uniunii Europene.

PÃREREA COMISARULUI...

Ana-Maria Sandu

euROpeanul: Care esterelaþia tehnic-politic înregiune? Constantin Apostol: Trebuie

sã spun cã agenþia noastrã s-abucurat de sprijin nemijlocit atât dinpartea Consiliului pentru Dezvol-tare Regionalã, cât ºi a altor repre-zentanþi ai administraþiei publice,inclusiv din partea instituþiei prefec-tului ºi a serviciilor publice descen-tralizate. Aceºtia au fost invitaþi sãne sprijine în dezbaterea publicã astrategiilor regionale, organizareaunor evenimente majore cum esteForumul Regional de Investiþii, acti-varea reþelei regionale de comu-nicare pe teme europene, partene-riat pe proiecte europene etc.Acum, o datã cu implicarea acestoractori în procesul de evaluare efec-tivã a proiectelor cu finanþare dinRegio, prin intermediul ComitetuluiRegional de Evaluare Strategicã ºiCorelare, responsabilitatea ºi impli-carea trebuie sã creascã în modconsiderabil. Astfel, comunicarea ºicolaborarea dintre toate entitãþileimplicate sunt condiþii sine qua nonpentru a asigura o dezvoltareregionalã coerentã ºi consistentã.

euROpeanul: Ce conexiuniaveþi la nivel european?Constantin Apostol: Relaþiile

externe ale agenþiei s-au dezvoltatcontinuu începând cu anul 2002,când a fost înfiinþat un birou dedicatcooperãrii externe, care a cãutatpermanentizarea relaþiilor de coop-erare rezultate din implementareaunor proiecte externe sau de asis-tenþã tehnicã. Astãzi avem în porto-foliu contacte cu peste 50 de orga-nizaþii implicate în dezvoltarea re-gionalã, în special din Italia, Spa-nia, Marea Britanie, Irlanda, Slo-venia, Franþa, Belgia, Grecia ºi, mainou, Norvegia. Agenþia noastrã es-te membrã a Asociaþiei Europene aAgenþiilor pentru Dezvoltare Regio-nalã (EURADA) ºi membrã a reþelei

tematice a regiunilor inovatoare dinEuropa IRE Network, începând cuanul 2002; este membru fondator alAsociaþiei Naþionale a Agenþiilor pen-tru Dezvoltare Regionalã (ROREG)din 2005. Relaþiile de colaboraretransfrontalierã cu Republica Mol-dova ºi Ucraina s-au extins înultimii ani, agenþia având un rolimportant în programarea ºi imple-mentarea programelor de vecinã-tate PHARE, în calitate de membrufondator al Birourilor de CooperareTransfrontalierã de la Suceava ºiIaºi.

euROpeanul: Ce prioritãþiaveþi pentru a doua zi?Constantin Apostol: Principa-

lul obiectiv a fost asigurarea unuicadru organizaþional stabil, în careAgenþia pentru Dezvoltare Regio-nalã ocupã un loc semnificativ îndezvoltarea acestei regiuni ºi esterecunoscutã pentru capacitatea ºiprofesionalismul angajaþilor sãi. Celmai de preþ „activ“ al agenþiei a fostºi este personalul angajat. Deaceea, pentru perioada urmãtoare,mã preocupã dezvoltarea unei rela-þii cât mai constructive cu reprezen-tanþii Consiliilor Judeþene, cu

reprezentanþii celorlalþi membri aiConsiliului pentru Dezvoltare Re-gionalã ºi ai Comitetului Regionalpentru Evaluare Strategicã ºi Coor-donare, care trebuie sã primeascãsuficiente informaþii încât sã poatãlua cele mai bune decizii pentruviitorul acestei regiuni. În plus, sun-tem angajaþi în îndeplinirea angaja-mentelor contractuale pe care leavem faþã de Autoritatea de Mana-gement, în calitate de Organism In-termediar al Programului Operaþio-nal Regional ºi faþã de ComisiaEuropeanã, în calitate de promotorsau partener al unor proiecte in-ternaþionale. În ceea ce priveºteProgramul Operaþional Regional,

suntem mulþumiþi de cadenþa de-punerii de proiecte la nivelul Re-giunii Nord-Est, cele 210 cereri definanþare primite acoperind aproa-pe toate domeniile de intervenþielansate.

Aºteptãm cu interes ºi cu convin-gerea cã va fi o mare provocare,lansarea Axei 1 privind sprijinireadezvoltãrii polilor urbani, care areºi cea mai generoasã alocare fi-nanciarã din program.

Întotdeauna am abordat cu se-riozitate proiectele în care ne-amimplicat, fiind convinºi cã numaiun lucru fãcut temeinic este ga-ranþia profesionalismului ºi a suc-cesului.

Interviu cu Constantin Apostol, director alAgenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est

Graniþa de est a Uniunii Europene

Danuta Hübner, comisarul european pentruPolitica Regionalã

„Sunt bucuroasã sã vãd cã sunt prioritãþi foarte bine sta-bilite, cã existã mult mai multe proiecte depuse decât fon-duri disponibile pentru regiune. Vor fi investiþii în mediul cul-tural, pentru a aduce universitãþile mai aproape deeconomie. Personal, cred cã aceastã regiune îºi poate gãsilocul în dezvoltarea ºi cercetarea europeanã. Regiunea deNord-Est trebuie sã-ºi gãseascã drumul ºi capacitatea de aputea contribui la caracterul inovator al economieiromâneºti. Cred cã este un maxim potenþial aici, o mareprovocare“.

„

“

Astãzi avem în portofoliu contacte cupeste 50 deorganizaþii implicate în dezvoltarea regionalã, în special dinItalia, Spania,Marea Britanie,Irlanda, Slovenia,Franþa, Belgia,Grecia ºi, mai nou,Norvegia.

„

“

Aºteptãm cu interes ºi cu convingerea cã va fi o mare provocare, lansarea Axei 1 privindsprijinirea dezvoltãrii polilor urbani,care are ºi cea mai generoasã alocare financiarã din program.




proiecte de povestit6

Povestea de succes a început în 22decembrie 2000. O ironie a sorþii...În acea zi, la Bruxelles, a fost semnatmemorandumul de finanþare princare s-a alocat RAJAC/APAVITALIAªI, în cadrul programului ISPA,suma de 51.700.000 euro, din care38.533.500 euro fonduri neram-bursabile din partea ComisieiEuropene ºi 13.200.000 euro împru-mut BERD

Carla Tompea, TVR Iaºi

În cadrul acestui program ISPA (In stru -ment pentru Politici Structurale de Pre -ade rare), RAJAC/APAVITAL Iaºi a avutde realizat trei proiecte de investiþii ma -jore:1. Staþia de epurare a municipiului Iaºi2. Staþia de tratare apã potabilã Chiriþa3. Modernizarea a trei staþii de pom-

pareAceste contracte sunt supervizate de

Comisia Europeanã în cadrul unui con-tract de Asistenþã Tehnicã. În martie2008, adicã la opt ani de la semnarea do -cumentaþiei, douã din aceste contractesunt finalizate. Staþia de tratare a apei po -ta bile Chiriþa ºi modernizarea a trei staþiide pompare reprezintã acum proiecte ro -mâ neºti încheiate cu bani ºi expertizã eu -ro pene. Astfel, Iaºiul este unul dintre pri -mele oraºe din România care finalizeazãcu succes contracte în cadrul programuluiISPA. Sã luãm exemplul celui de al doileapro iect, reabilitarea staþiei de tratare aapei Chiriþa. Execuþia lucrãrilor a fost atri -buitã prin li citaþie internaþionalã firmei

germane „Wa Tech Wabag” în 2003, iarpunerea în funcþiune a staþiei s-a realizatîn februarie 2008. Finanþat de BERD cupeste 10,4 milioane de euro, în cadrulprogramului ISPA ºi având un bugettotal de 13.749.000,00 euro, proiectul afãcut posibilã distribuþia apei potabilecãtre 100 - 150 de mii de ieºeni la stan-dardele de calitate impuse de UniuneaEuropeanã. Complexul de tratare Chiriþa este pro -

iec tat ºi construit pentru a putea procesaapa din râul Prut ºi/sau lacul Chiriþa la ocapacitate de tratare ce variazã între 0,6mc/s pânã la maximum 1,15 mc/s. Astfel,într-o orã sunt trataþi între 2150 ºi 4100

mc de apã, respectând directiva 98/83/EC pentru apã potabilã a Con siliuluiEuropei. Care este procesul prin care apa cap-

tatã de la sursã ajunge la robinete, lim pe -de ºi bunã de bãut? Apa venitã direct dela sursã este supusã, în etape succesive,tratãrii cu reactivi ºi diferite substanþe cusco pul de a elimina impuritãþile. Apa estetratatã, pe rând, cu clorurã fericã, soluþiede polimer, dioxid de clor, cãrbune activ ºiclor gazos. Prin acþiunea acestor sub -stan þe, dar ºi prin filtrarea repetatã, apaajunge la consumatori purã, cu un gustplãcut, la o calitate conformã exigenþelorimpuse de Uniunea Europeanã.

Calitatea superioarã a apei ce ajunge laconsumatori a reprezentat ºi scopul in -ves tiþiei pentru retehnologizarea staþieiChi riþa. Complexul de tratare a fost mo -dernizat ºi structurat dupã un nou con-cept de funcþionare. Etapele ºi unitãþile in -di viduale de tratare a apei au fiecare pro-pria funcþionalitate, fiind controlate, în par -te, de un sistem computerizat SCADA,secondat de o unitate logicã de rezervã.În cazul unei avarii la unitatea centralã,rezerva este capabilã sã preia, practic,instantaneu funcþiile integrale ale unitãþiiprincipale. Sistemul SCADA menþine con-trolul complet automat asupra staþiei cuintervenþia operatorului numai atuncicând este necesarã o schimbare a debi -tului mediu zilnic. Automatã este ºi moni-torizarea filtrelor de nisip, precum ºi cea aadmisiilor de substanþe reactive, ale cãrorvalori sunt stabilite de laborator. Toateechipamentele de dozare sunt dotate cudetectoare de pierderi ºi, dupã caz, cudetectoare de emisie gaze, ce averti zea -zã în timp util operatorul tratare ºi pot oprirespectivul echipament dacã este nece-sar.Fiind vorba de o sursã de suprafaþã, în

cazul nostru Prutul, existã riscul poluãriicu substanþe chimice precum pesticidelesau combustibilii petrolieri. Prin urmare,s-a introdus o linie de preparare ºi dozarea unei soluþii de pudrã de cãrbune activ,soluþie cu un puternic caracter absorbantpentru astfel de substanþe.Pentru a reduce deversãrile apelor de

spãlare a filtrelor, ce conþin cantitãþi rela-tiv mari de clorurã fericã în reþeaua decanalizare, complexul a fost dotat cu un

sistem „buffer tank” de recuperare aapelor de spãlare. În acest mod, apele despãlare care conþin o cantitate de clorurãfericã sunt recuperate integral, prin pom-parea lor în camera de injecþie cu reactivi.Este important de menþionat cã, pe

lângã implementarea acestor tehnologiide vârf, s-au înlocuit toate echipamenteleºi utilajele. În acelaºi timp, s-au construitclãdiri noi ºi s-au reparat, aproape dintemelii, cele vechi.Cel mai important câºtig al acestei

experienþe încununate de succes estesatisfacþia celor peste 150 de mii deieºeni care beneficiazã de apa potabilã lastandarde europene, tratatã în una dincele mai moderne uzine de apã dinRomânia.

Iaºi – o apã sãnãtoasã cu idei româneºti ºi bani europeni

Foto: Ziarul de Iaºi

Успішна історія почалася 22 грудня 2000року. Іронія долі... У той же день вБрюсселі був підписаний меморандумфінансування, на базі якогоRAJAC/APAVITAL ЯССИ, у рамкахпрограми ІСПА, було виділено 51.700.000євро, з яких 38.533.500 євро у виглядібезвідплатної позики від ЄвропейськоїКомісії та 13.200.000 євро - позика відЄБРР.

Карла Томпя, TVR Ясси

У рамках цієї програми ІСПА (Інструментструктурної політики у передвступний період),RAJAC/APAVITAL Ясси мала здійснити тривеликі інвестиційні проекти:

1. Водоочисна станція міста Ясси2. Станція обробки питної води Кіріца3. Модернізація трьох насосних станцій Ці контракти затверджуються Європей -

ською Комісією в рамках договору про тех -нічну до по могу. У березні 2008 року, тобточерез вісім років від підписання документів,два з трьох проектів були завершені. Станціяобробки пит ної води Кіріца та модернізаціятрьох на со сних станцій є зараз завершенимирумун ськими проектами на європейськікошти. Таким чином, Ясси є одним з першихміст Румунії, які успішно завершили впро вад -ження договорів в рамках програми ІСПА.Візьмемо за приклад другий проект з реа -білітації станції обробки питної води Кіріца.

Виконання робіт було доручено, шляхомміж народного тендеру, німецькій фірмі «WaTech Wabag» у 2003 році, а в лютому 2008року станція була здана в експлуатацію. Про -ект, на впровадження якого ЄБРР виділив10,4 мільйонів євро в рамках програми ІСПА,із загальної суми в 13.749.000,00 євро, умож -ливив постачання 100 – 150 тисячам меш кан -ців Ясс питної води у відповідності до стан -дартів якості Європейського Союзу.

Комплекс обробки питної води Кіріца був

спроектований і побудований для очисткиводи з річки Прут та/або з озера Кіріца, здат -ністю обробляти від 0,6 кубічних метрів засекунду до 1,15 кубічних метрів за секунду.Таким чином за годину обробляється від 2150до 4100 кубічних метрів води, відповідно доДирективи Ради Європейського Союзу98/83/ЄС щодо якості питної води.

Як потрапляє чиста питна вода із джерелво ди в крани міських квартир? Вона за ка -чується з джерел води після чого проходитьпоетапну обробку спеціальними реактивамита різними речовинами для очистки від до мі -шок. Вода обробляється почергово, хлорнимзалізом, по лімерним розчином, двоокисомхлору, ак ти вованим вугіллям та газоподібнимхлором. Унаслідок дії цих речовин, а такожпісля повторної фільтрації, споживачі одер -жують чисту воду, що має приємний смак, а за

якістю відповідає вимогам ЄвропейськогоСоюзу.

Висока якість води, яку одержують спожи -вачі була головною ціллю інвестиції в мо дер -ні зацію станції Кіріца. Комплекс був модер ні -зо ва ний та перероблений за новим фун кціо -

наль ним концептом. Етапи та окремі одиниціобробки води мають кожна свою роль і кон -тролюються, частково, комп’ютерною сис те -мою SCADA, та ще однією запасною сис те -мою. У випадку аварії центрального ком п’юте -ра, запасна система спроможна миттєво пе -рей няти всі функції центральної системи.Система SCADA має повний автоматичнийконтроль над станцією, а оператор втру чає -ться в її діяльність лише коли потрібно змін -ити денний об’єм води. Автоматичним є ймоніторинг пісочних фільтрів, а також ви ко -рис тання реактивних речовин, необхіднакількість яких обчислюється в лабораторії. Усіустаткування з дозування оснащені детек то -рами втрат і, при потребі, детекторами витокугазу, що попереджають оператора та, в разінеобхідності, можуть зупинити обладнання.

Оскільки мова йде про наземне джерело, вна шому випадку Прут, існує ризик забруд -нення джерела хімічними речовинами, як на -при клад пестициди або речовини нафтовогопоходження. Тому була споруджена лініяство рення та дозування порошкоподібного ак -ти вованого вугілля, що має великі всмок ту -вальні властивості.

Для уникнення потрапляння в кана лі за -ційну мережу води, що використовується дляочистки фільтрів, котрі містять відносно вели -ку кількість хлорного заліза, комплекс бувоснащений системою „buffer tank”. Завдякицій системі, вода, що містить хлорне залізо,повністю очищується в кімнаті з реактивами.

Дуже важко підкреслити, що крім впро вад -жен ня цієї сучасної технології, були заміненівсі устаткування. Водночас, були побудованінові будівлі та повністю відремонтовані старіспоруди.

Найважливішим результатом цього успіш -ного проекту є задоволення понад 150 меш -кан ців Ясс, які одержують питну воду, щовідповідає європейським стандартам, очи ще -ну однією з найсучасніших водоочисних ста -нцій Румунії.

Ясси – здорова вода завдякирумунським ідеям на європейськікошти

Fotografii: Ziarul de Iaºi

Gina Bahor, Braila Gazetesi

Yalnýz sihirli çubuðu ve fevka -lade bir fikir ile,“bir zamanlar çokiyi bir peri varmýş” masalý bazıözürlü gençlerin ruhunu ışığaçıkartmayı başardı. Hiçbir şey na -sılsa “altın bir kuruş” olmadan ger -çekleşmezse Veronica Dobrin,“Ma ria Filotti” Tiyatrosunun Mü -dürü Avrupa Birliðinin finanseettiði bir projeyi başlatmýştýr.Sonunda, “Tiyatro ile terapi” proje-si saygýnlýk kazanmýştýr. 172milyon eski Romen leyi ve birçokhükümet dýşý kuruluşlarýný(ONG) getiren Braila Yerel Be le -diye Konseyiyle gerçekleşen birortaklýkla baðýşýn 143 bin euroolduðu bir bütçeyle Romanya’dayegâne ve Avrupa’da az olanlar-dan bir projenin hatlarý belirlen-mesini başlanmýştýr. Aðýr týbbihastalýðý olan 300 aşkýn genç“Maria Filotti” Tiyatrosunun sah -ne sine adýmýný atarak bazenetra flarýný saran yanlýzlýðý vealý şýlmadýk anlaşmazlýðýný

uza klaştýrarak büyüleyici birdünya keşfetmişler.

“Hakikat, Romanya’nýn sosyalgeçmişinin maske taktýðý, yok-sayýlan gereksinimlerin yýðýnýin sanlarýn hayatýnda yenidenyankýný bulmasýný mecbur kýl -mýştý. Toplumun artýk ilgisiz kala-madýðý çeşitli maluliyet örnekle -rinden itibaren yoksullukla sa va -şan en aðýr olanlara kadar özelgereksinimleri olan kişiler tarafýn-dan temsil edilen belirli bir sosyalkesim mevcut olup “Maria Filotti”Tiyatrosu ile toplum için bir kesi -şim noktasýnýn gerçekleştirilme -sini düşündük.Veronica Dobrin,projenin koordinatörü, ilhamýmýz“L Autre Theatre” (Farklı bir Ti ya -tro) logosu altında Ulusla rarasıAk deniz Enstitüsünün özürlü gen -çlere yýllardýr tiyatro dünyasýnýtanýmak ve hassasiyetle ve için-den geldiði gibi davranmak, tah-min edilmeyen sanatsal deðerlikýspat etmek ve sanatsal yaratý cý -lýk olayýndan etkilenmek olana -klarýný saðlamasý uðraşýndan

geldi” diye açýkladý. 2004 yýlýnda “Maria Filotti”

Tiyatrosunun salonlarýnda devletenstitüleri ve aile ortamlarýndangelen 14 ve 25 yaş arasýndakiözürlü gençler sanatçýlarýn yar -dýmýndan faydalandýlar ve dö -nemsel olarak yönetmeliði farklýolan iki deðişik gösteri sundular.Ayný yýlda bu özel gençler Mas -ter Class özel olayýný düzenleyenünlü soprano şarkýcýsý MarianaNicolescu’nun provalarýný izle -melerini davet edilmişlerdir. 2005yýlýnda, Fransa’da Montpellier’de“Printemps des Comediens” Der -neğinin himayesi altında Bra -ila’daki başka oyuncuların yanın-da dört özürlü gencin de katıldığıbu tiyatro projesi sunuldu ve so -

nuçlar mükemmeldi. Teknik asis-tanlıkla ilgili diğer bir PHARE pro-jesi ise “Mercury Promotions”tarafından kazanılmıştı. Başarılıulusal projeler arasından az sayı-dakilerin ulusal televizyonlardagösterilmesi ile ilgiliydi. “Tiyatro ileTerapi” projesi de seçilmişti. “Ma -ria Filotti”de sahnelenen iki gös-terinin filmi çekilerek ulusal tele-vizyonlarda halen gösterilen birreklam klibi hazırlanmıştı. Otistikyada Down sendromu hastalığıolan hikayemizde yer verilençocuklarla ilgili ise onlar hakikatenhayata uyandılar ve yanlız olma -dıkları bir dünya keşfetmişlerdi.

Süreçler“Tiyatro ile Terapi” Projesinin ilk

süreci “Tiyatro ile Terapi” Pro je -sinin ilk süreci “Caut un prieten”

(“Bir arkadaş arıyorum”) göster-isiyle Braila’daki “Maria Filotti”dramatik tiyatrosunda gerçek-leştirilmiştir. Yönetmen Liviu Pin ti -leasa, sahne yönetmeni VictoriaCo jocaru, oyuncular RamonaGan ga ve Valentin Terente’ninteknisyenlerle birlikte oluşturduk-ları ekip proje ile bütünleşen özür-lü gençelerin de bulundukları birgösteri hazırlamıştı. Bu projeAvru pa Entegrasyon Bakanlığıtarafından onaylanmış bir projey-di, Romanya’da yegâneydi, Avru -pa finansmanýyla 18 ay boyuncave iki ay daha yerel finansmanlayürütüldü. Tiyatronun aracýlýðýy-la terapi gerçekleştirilebilir biradýmdýr, hareket yeteneði sýnýr-lanmýş, Down sendromlu, hafifzihinsel özürlü, saðýr-dilsiz yadasosyal açýdan olanaklarý kýt olan

yaklaşýk 280 lehdar tarafýndantanýnmaktadýr. Yaratýcýlýk, re -sim, sahne dekorculuðu, tasarým,terzilik, oyunculuk, sahne hare -keti, pantonim, müzik guruplarýilgiyle karşýlanmýştý ve bu durumtiyatronun hollarýnda düzenlenensergilerde de fark edilmişti.

“Noi despre noi” (“Biz Hakkı -mız la ilgili”) Kulubü gençlerin so -syal açıdan entegre olmasınıyardım eden faaliyetler düzen-lemişti: İl Kütüphanesi ve BrailaMüzesi, Galati’deki Cuza Vo -da’nın Evi yada Köy Müzesi veBükreş’teki Botanik Bahçesi, bazıdini tesis, Pantelimon Manas tıra -sı, Maxineni Manastırası, açık ha -vada faaliyetler, tiyatronun göster-ileri seyretmek. Tüm dönemdegös teride yer alan 66 genç ikihafta boyunca bir yaratıcılık kam-pından faydalandılar. Proje 2003-2006 döneminde sürdürülmüşolup Braila cemiyetinde çok büyükbir başarıyla karşılanmıştır. Şimdi,finansman sürecinin sona erdiğizaman, tiyatronun kapıları açıkka larak tiyatronun sağladığı ara -çlarla bir terapi programına dahiledilen bazı faaliyetlerin gerçek-leştirilmesi için ilgili hükümet dışıkuruluşlar (ONG) ve diğer kuru-luşlarla başka ortaklık ve işbirliğişekillerine girişilmiştir.



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n ţ e l e s u l t ă u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

7proiecte de povestit

Gina Bahor, Ziarul de Brãila

Este ca o poveste cu „a fost odatã ozânã bunã-bunã” care, doar cu o baghetãºi o idee genialã, a reuºit sã scoatã la lu -mi nã sufletul unor tineri brãileni cu statutde handicap. Cum nimic nu se face fãrãun „bãnuþ de aur”, directoarea Teatrului„Ma ria Filotti”, doamna Veronica Dobrin,a iniþiat un proiect finanþat de punguþa cudoi bani a Uniunii Europene. La final,proiectul PHARE „Terapia prin Teatru” ºi-a câºtigat respectul. Cu un buget la caregrantul a fost de 143 de mii de euro, prinparteneriatul dintre Consiliul Local Mu ni -cipal Brãila - care a mai adus 172 milioa -ne de lei vechi - ºi mai multe ONG-uri brã -i lene, un proiect, unic în România ºi print-re puþinele din Europa, a prins contur.Pes te 300 de adolescenþi cu afecþiunime dicale severe au pãºit pe scenaTeatrului „Maria Filotti”, descoperind olume fascinantã ºi prieteni, înlãturând sin-gurãtatea ºi neînþelegerea, nefireascãuneori, cu care erau înconjuraþi. Coordonatoare proiectului, Veronica

Dobrin, explicã drumul de succes strãbã-tut pânã aici: „Realitatea a impus ca multi -tudinea de nevoi eludate, cosmetizate detre cutul social al României, sã-ºi re gã -seas cã ecoul în viaþa oamenilor. Existândun anumit segment social reprezentat depersoanele cu nevoi speciale, de ladiversele tipuri de dizabilitãþi pânã la celemai grave, care se zbat în sãrãcie ºi faþãde care societatea nu mai poate fi indifer-entã, ne-am gândit ca prin Teatrul «MariaFilotti» sã se realizeze o interfaþã pentrucomunitate. Inspiraþia ne-a venit de lapre ocuparea Institutului Internaþional Me -di teranean care, de ani buni, sub sigla «LAutre Theatre», oferã tinerilor cu dizabili -tãþi posibilitatea de a cunoaºte lumea tea -

trului ºi de a se manifesta cu sensibilitateºi spontaneitate, de a demonstra valenþeartistice nebãnuite ºi a vibra la actulcreaþiei“, ne-a dezvãluit Veronica Dobrin. În 2004, în sãlile Teatrului „Maria Fi -

lotti”, tineri cu vârste cuprinse între 14 ºi25 de ani, persoane cu handicap – cei dininstituþiile de stat, dar ºi cei din medii fa -mi liale - au beneficiat de ajutorul actorilorºi au prezentat periodic douã spectacolediferite ca regie. În acelaºi an, aceºti tinerispeciali au fost invitaþi sã asiste la repetiþi-ile celebrei soprane Mariana Nicolescu,care pregãtea evenimentul de excepþieMas ter Class. În anul 2005, la Mont pel -lier, Franþa, sub egida Asociaþiei “Prin -temps des Comediens”, a fost prezentatacest proiect teatral la care au participatpatru tineri cu dizabilitãþi, alãturi de alþiactori brãileni, iar rezultatele au fost exce-lente. Nu în ultimul rând, un alt proiect

PHARE de asistenþã tehnicã a fost câº -tigat de „Mercury Promotions”. Era vorbade spre prezentarea la televiziunile na þio -nale a unui numãr mic de proiecte na þio -nale de succes. A fost ales ºi proiectul„Terapia prin Teatru”. S-au filmat celedouã spectacole puse în scenã la „MariaFilotti” din care s-a creat un clip publicitardeja difuzat la televiziunile naþionale. Câtdespre copiii autiºti sau cu afecþiuni alesindromului Down, implicaþi în povesteanoastrã, ei pur ºi simplu s-au trezit la viaþãºi au descoperit o lume în care nu suntsinguri.

Etapele „Terapiei”Prima etapã a proiectului „Terapia prin

Teatru” a fost finalizatã la teatrul dramaticbrãilean „Maria Filotti” prin spectacolul„Caut un prieten”. Echipa - formatã din re -gi zorul Liviu Pintileasa, scenograful Vic to -ria Cojocaru, actorii Ramona Ganga ºiVa lentin Terente, alãturi de tehnicieni - apre gãtit spectacolul care a avut în distri -bu þie tineri cu dizabilitãþi integraþi în pro -iect. Acesta a fost un proiect aprobat deMinisterul Integrãrii Europene, unicat înRomânia, care s-a derulat pe o perioadãde 18 luni, cu finanþare europeanã ºi încãdoi cu finanþare localã. Terapia prin teatrueste un demers viabil, cunoscut de apro -xi mativ 280 de beneficiari cu handicaplocomotor, cu sindrom Down, cu handi-cap mental uºor, surdo-muþi sau defavo -ri zaþi social. Cercurile de creaþie, picturã,bu taforie, design, croitorie, costume, ac -to rie, miºcare scenicã, pantomimã, muzi -cã au fost frecventate cu interes, fapt carea putut fi remarcat ºi din expoziþiile orga-nizate în holurile teatrului. Clubul „Noi despre noi” a organizat

activitãþi menite sã-i ajute pe tineri sã seintegreze social: vizi te la Biblioteca Jude -

þea nã ºi la Muzeul Brã ilei, la Casa CuzaVodã din Galaþi sau la Muzeul Satului ºi laGrãdina Botanicã din Bucureºti, vizitareaunor instituþii de cult, Mânãstirea Pan -telimon, Mânãstirea Maxineni, activitãþi în aer liber, vizionarea spectacolelor tea -trului. În toatã perioada, cei 66 de tineri care

au fost cooptaþi în spectacol au beneficiatde o tabãrã de creaþie, timp de douã sãp-

tãmâni. Pro iec tul s-a derulat în perioada2003-2006, bucurându-se de un real suc-ces în comunitatea brãileanã. Acum,când perioada de finanþare s-a încheiat,porþile teatrului rãmân deschise, abordân-du-se alte for me de parteneriat ºi colabo-rare cu ONG-urile ºi instituþiile interesate,pentru realizarea unor activitãþi incluseîntr-un program de terapie prin mijloacelepe care le oferã teatrul.

La Brãila se poartã „Terapia prin Teatru“

Un proiect unic în lumea artisticã

Braila’da Tiyatroyla Terapi

Sanatsal dünyasındatek bir proje

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

Vântul. Apa, în cele trei ipostaze: a râurilor, a valurilor sau cea venitãdin adâncurile pãmântului. Resturilelemnoase sau doar lemnul tãiat special pentru foc. Uleiul extras dinplante, numai bun de folosit pentrumotoarele diesel. Sau alcoolul extrasdin sfecla de zahãr sau trestie. Încurând, resturile de paie de pemiriºte, adicã biomasa. ªi nu înultimul rând, soarele. Da, toate acestea sunt surse de energie regenerabilã. Dar cât ne costã kilo-wattul verde?

Grig Vîrsta

La prima vedere energia apei este uºorde captat. Faci o moarã pe mal, îi adap-tezi un dinam, scoþi douã fire ºi gata cen-trala! Din pãcate, pe mãsurã ce omenireadevine mai sofisticatã prin standardele ei,nici captarea apei nu este floare la ure-che, mai ales cã este nevoie de foartemultã energie. Adicã de centrale foartemari.

Apa, din diferite surseLa mare modã începând cu secolul al

XIX-lea ºi pânã mai ieri, acum hidrocen-tralele se fac într-un ritm mult mai lent.Explicaþiile sunt multiple, de la costurileunui asemenea proiect, suportabile doarde cãtre naþiuni bogate sau companiimultinaþionale, pânã la riscul ca aseme-nea construcþii, denumite metaforic „ope-re de artã“, sã afecteze grav mediul în-conjurãtor. Cea din provincia Hubei, Chi-na, care se numeºte Trei Vãi, sau TreiDefileuri, va fi, la momentul dãrii în funcþi-une depline, adicã în 2011, cea mai marehidrocentralã de pe glob, asigurândchinezilor 22.500 de MW în fiecare orã.Cam cât zece centrale de la Porþile deFier I. Trebuie sã recunoaºtem însã cãdoar obþinerea energiei propriu-zise esteun proces curat. Construcþia complexelorcare sã producã energia, adicã a hidro-

centralelor, este poluantã ºi costisitoare,începând cu betoanele care trebuie tur-nate în cadrul unui asemenea proiect ºiterminând cu perturbarea gravã a ecosis-temelor afectate. Totuºi, întreaga lume sebucurã cã existã centrale precum cea dela Hoover Dam din statul american Colo-rado, Itaipu de la graniþa dintre Paraguayºi Brazilia, Sayano-Sushenskaya dinRusia sau de mulþimea de centrale hidroeuropene, printre care se numãrã ºi celede la Porþile de Fier I ºi II.

Barca pe valuri pluteºteuºor...

Energia furnizatã de valurile mãrilor ºioceanelor a devenit subiect principal destudiu pentru hidrotehnicieni prin anii ’70,când s-a descoperit cã oceanul planetareste o sursã excelentã de energie, curatãpe deasupra. Adicã nu emanã fum ºi nicibioxid de carbon.

Sunt companii, mai ales europene,care construiesc un fel de viermi plutitori,care, la fiecare miºcare a valurilor, trimitspre þãrm, prin intermediul unor cabluri,cantitãþi considerabile de energie elec-tricã. Deocamdatã, cea mai mare aseme-nea centralã ºerpuitoare din Europa esteinstalatã în apropiere de coastele portu-gheze de cãtre o companie scoþianã. Su-porterii Benficãi beneficiazã acum depeste 2 megawaþi de energie vãluroasã ºicuratã.

Costul acestor centrale este însã foartemare, pentru cã ele înglobeazã atât teh-nologii de ultimã orã, cât ºi materialefoarte scumpe. Nu mai vorbesc de cone-xiunea cu þãrmul, prin intermediul cablu-rilor, bineînþeles. Cât despre materialeleutilizate, vom vorbi un pic mai târziu.

Rece, cãlduþ, cald,fierbinte, fooc!

Apa care se strecoarã la adâncimi mari,datoritã gravitaþiei, se apropie foarte multde sursa de cãldurã internã a planetei,miezul fierbinte. În subteran, apa subter-

anã trece lejer de punctul de fierbere,ajungând la 6-700 de grade. Adicã ajun-ge sub formã de abur care, jenat în dor-inþa lui de a se destinde, strãpunge stra-turile de rocã ºi þâºneºte spre suprafaþã.Gheizere se pot vedea în diferite locuri peglob, din Islanda pânã în parcul Yellow-stone sau Noua Zeelandã. Practic, natu-ra îþi oferã abur la aceeaºi temperaturã pecare ai atinge-o doar cu un consum seriosde energie din combustibili fosili, deexemplu. Campioanã la utilizarea ener-giei geotermale este Islanda, dar suntcentrale ºi în Statele Unite, Portugalia sauItalia. Cu tot cu folosirea direct la încãlzi-rea locuinþelor, în Islanda capacitatea deutilizare a apei termale a ajuns la peste90%.

Tot pãdurile, sãracele... Toatã lumea ºtie cã pãdurile de pre-

tutindeni au fost ºi sunt tãiate haotic. ÎnBrazilia, de exemplu, se încearcã expli-caþii de-a dreptul hilare: cicã jungla estedefriºatã pentru a face loc culturilor deporumb sau soia modificatã genetic. Fals.Solul junglei amazoniene nu este delocun cernoziom cum îl gãseºti în Bãrãgan.Este un sol fragil, de suprafaþã, care nuare deloc profunzime. Cine planteazãacolo ceva culturi trebuie sã scoatã dinbuzunar o grãmadã de bani în plus, ca sãle susþinã creºterea. Adevãratul motivpentru care se taie jungla, pe lângã cel deobþinere a masei lemnoase, este cel deordin imobiliar. Ca peste tot, oamenii bo-gaþi îºi doresc o casã (a se citi castel)aproape de pãdure, cu aer curat ºi ciripitde pãsãrele...

Pe de altã parte, deºeurile nefolositoa-re altãdatã se transformã în sursã dematerie primã regenerabilã, nu numai înrestul Europei, ci ºi la noi. Aceastã trans-formare are ºi ea costul ei. Pentru a înfi-inþa o fabricã de bricheþi, pe lângã tot felulde avize, este nevoie de mulþi bani. Insta-laþiile de presare necesitã o cantitate im-portantã de energie. Cu alte cuvinte, maiîntâi consumi, apoi produci energie. ªi to-tuºi, suedezii au regiuni întregi care seîncãlzesc pe timpul iernii cu asemeneadeºeuri, transformate în pelete.

Miroase a gogoºi....De fapt, n-are cum sã miroasã a go-

goºi. Poate doar a ulei încins, pentru cã

nimeni nu adaugã vanilie în uleiul pe careîl bagã în rezervorul tractorului. Este vor-ba de biodiesel, combustibilul cel maicontroversat al prezentului. Pentru mo-toarele mai sofisticate, uleiul vegetal arenevoie de filtrare. Dar pentru motoarelenon-euro, cum sunt cele de pe tractoareleU 650, nu mai e nevoie de filtrare. Mergeºi aºa. La noi. La alþii, cuvântul „biocom-bustibil“ de ocarã este. Existã pãreri cãaceste culturi energetice, adicã de rapiþã,floarea soarelui, soia, sau porumb ºi sfe-cla de zahãr, concureazã cu cele co-mestibile pe aceleaºi suprafeþe, aruncândomenirea în braþele foametei.

Pentru aceste instalaþii de producþie abiodieselului este nevoie de investiþii se-rioase. Iar motorina de la pompã pentrumotoarele de autoturisme existente tre-buie sã conþinã un procent din ce în cemai mare de biodiesel.

Cãldurã mare, monºerLa soare, totul se încãlzeºte. ªi acope-

riºuri, ºi maºini, ºi apã în pahare. De câþi-

va ani, razelor soarelui li s-a gãsit ºi altãutilitate: aceea de a produce energieelectricã. Acest pas a fost posibil o datãcu inventarea unor materiale de-a dreptulrevoluþionare. Este vorba despre diferitetipuri de sticle ºi silicon. Cu ajutorul aces-tora, radiaþia solarã este transformatã di-rect în energie electricã. Este drept, deo-camdatã cu randamente care lasã multloc de mai bine. Adicã în jur de 42%, pen-tru campioni – americanii. Dar chiar ºiacesta este foarte bun. Atât de bun încâtunii cercetãtori chiar fac niºte calcule:dacã s-ar acoperi douã sute de mile pã-trate ale deºertului Nevada cu panourisolare, s-ar putea acoperi întreaga nevoiede energie electricã a Statelor Unite. Ca-re nu este deloc de neglijat! Ce ar maivinde atunci companiile petroliere?

În acest moment, cererea de panourisolare este atât de mare, încât preþul kilo-gramului de silicon, de exemplu, a cres-cut cu 1600%! Dincolo de asta, compani-ile producãtoare nu mai prididesc sã ono-reze comenzile din ce în ce mai mari! Cualte cuvinte, costurile amenajãrii unuiacoperiº existent sau a înfiinþãrii unei fer-me solare sunt foarte mari. Uniunea Eu-ropeanã viseazã la o suprafaþã de deºertsaharian acoperitã cu panouri, care sãalimenteze cele 27 de state membre cucurent curat, deºi mai scump.

Ce te legeni, codruleCele mai mari ferme eoliene sunt insta-

late în largul coastelor Danemarcei, dar

campioni la producþia de energie electricãdin vânt sunt nemþii. Poate ºi de aceea, înaceste þãri, curentul electric are cel maimare preþ din Uniunea Europeanã. Ger-mania produce anual din vânt peste33.600 TW energie electricã, fiind urmatãde Spania, cu 28.700. Conform Eurostat,România se laudã cu 0,014 TW obþinuþipe an din vânt. Cea mai mare provocarepentru demararea unui proiect este, pelângã aºteptarea ani la rând pentru insta-laþii, legislaþia privind protecþia mediului.Turbinele eoliene trebuie amplasate înzone în care acestea sã nu conturbe viaþaoamenilor ºi, mai ales, a pãsãrilor. Deaceea, s-a luat decizia de a le amplasa pemare, în largul coastelor. Acolo, altã re-glementare: turbinele trebuie dotate cusisteme de menþinere a vieþii eventualilornaufragiaþi de pe navele care ar puteaavea ghinion în zonã. Sistemele trebuiesã includã, de exemplu, toalete care, larându-le, trebuie sã respecte reguli deprotecþie a mediului. ªi uite aºa, nivelul deinvestiþii pentru megawattul instalatajunge la aproximativ 700.000 de euro.Sau, ca sã fie mai grãitor, la un milion dedolari.

Ceea ce demonstreazã, alãturi decelelalte exemple, cã energia regenera-bilã ºi curatã nu este deloc ieftinã. Dim-potrivã.

� Puterea instalatã la nivel mondial în turbine eoliene este de 93.700 Megawaþi, � Puterea instalatã la nivel european este de 57.000 de Megawaþi, adicã peste60% din totalul mondial� America de Nord are instalatã o putere eolianã de 18.700 Megawaþi� Asia –16.000 Megawaþi� Germania este campioana europeanã, cu 22.250 Megawaþi instalaþi� România este, deocamdatã, pe penultimul loc, cu 7,6 Megawaþi instalaþi� Ultima pe lista europeanã este Slovacia, cu doar 5,2 Megawaþi � Slovenia, Cipru ºi Malta nu au instalate turbine eoliene

EUROSTAT SPUNE DESPRE... ENERGIA EOLIANÃ ÎN 2007

Uniunea Europeanã ºi-a stabilit caþintã pentru anul 2020 o pondere aenergiei regenerabile, din total consum, de 20 %. Ca atare, dacã s-ar atinge aceastãþintã:� s-ar scãdea emisiile de CO2 cu 600pânã la 900 de milioane de tone pean, încetinindu-se astfel rata schim-bãrilor climatice ºi s-ar oferi un exem-plu celor mai poluante þãri de peglob, adicã Statelor Unite ºi Chinei.� consumul de combustibil fosil s-arreduce cu aproximativ 200-300 demilioane de tone pe an, majoritateaimportat, mãrindu-se astfel siguranþaaprovizionãrii cu energie a cetãþeni-lor europeni.� costul mãsurilor menþionate maisus ar aduce economii între 13 ºi 18miliarde de euro pe an, ceea ce ar daposibilitatea de reducere a costuluitehnologiilor de producþie pentruenergii regenerabile� cercetarea aplicatã în domeniu arprimi un avânt extraordinar, care arduce la relansare economicã ºi crea-rea de noi locuri de muncã.

DE CE NE-AR INTERESA?

Miturile energiilor curate, scumpe ºi rare

Cât ne costã kilowattulverde




9consultant de afaceri

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

� Structurã de sprijinire aafacerilor – structurã clar delimi-tatã care asigurã o serie de facilitãþi(de ex., accesul la utilitãþi) ºi/sauspaþii pentru desfãºurarea unoractivitãþi economice de producþiesau prestãri servicii, având ca scopatragerea investiþiilor, astfel încât sãse valorifice potenþialul material ºiuman al zonei în care sunt ampla-sate. Structurile de sprijinire a afac-erilor pot fi axate pe dezvoltareaactivitãþilor de cercetare ºi micro-producþie, pe dezvoltarea activitã-þilor de cercetare în vederea dez-voltãrii de noi modele ºi prototipuri,pe oferirea de facilitãþi pentru dez-voltarea întreprinderilor cu activitateproductivã sau pe dezvoltarea denoi afaceri prin oferirea de serviciispecializate (de ex. consultanþã,asistenþã juridicã la începutul activi-tãþii respectivelor afaceri).

� Studiu de fezabilitate – doc-umentaþia tehnico-economicã princare se stabilesc principalii indi-catori tehnico-economici aferenþiobiectivului de investiþii pe bazanecesitãþii ºi oportunitãþii realizãriiacestuia ºi care cuprinde soluþiilefuncþionale, tehnologice, construc-tive ºi economice ce urmeazã a fisupuse aprobãrii. Proiectele finan-þate din fonduri europene trebuie sãrespecte prevederile H.G. 28/2008privind aprobarea conþinutului-ca-dru al documentaþiei tehnico-eco-nomice aferente investiþiilor publice,precum ºi a structurii ºi metodolo-giei de elaborare a devizului gener-al pentru obiective de investiþii ºilucrãri de intervenþii.

� Proiectul tehnic – documen-taþia ce conþine pãrþi scrise ºi dese-nate privind realizarea obiectivuluide investiþii: execuþia lucrãrilor,montajul echipamentelor, utilajelorsau instalaþiilor tehnologice, acþiu-nile de asigurare ºi certificare a cali-tãþii, acþiunile de punere în funcþiuneºi teste, precum ºi acþiunile de pre-dare a obiectivului de investiþii cãtrebeneficiar. Conþinutul-cadru al pro-iectului tehnic, obligatoriu de utilizatîn cazul proiectelor finanþate dinfonduri europene, este aprobat prinInstrucþiunile de aplicare a H.G. nr.28/2008, publicate în MonitorulOficial nr. 524/11.07.2008.

� Detalii de execuþie – docu-mentaþie elaboratã cu respectareastrictã a prevederilor proiectuluitehnic, conþinând detalierea foarteamãnunþitã a materialelor ºi tehno-logiei de execuþie propusã, fãrã sãnecesite suplimentarea cantitãþilorde lucrãri ºi fãrã a se depãºi costullucrãrii stabilit în faza de studiu defezabilitate/documentaþie de avi-zare.

George Ionescu

Primul gând care mi-a trecut prin mintevorbind despre siturile industriale a fostimaginea muzeului Tate Modern vãzutãde pe Podul Mileniului din inima Londrei.O clãdire pãtrãþoasã, impunãtoare, cu uncoº înalt în mijloc, o fostã centralã elec-tricã, transformatã în muzeu. Poþi zãrisute de oameni prin jurul muzeului ºi în-tâlneºti alte sute înãuntru. Apoi, mi-a re-venit în memorie uimirea cu care ampãºit în fosta garã Orsay, construitã spe-cial pentru Expoziþia Universalã de laParis din 1900, actualmente Muséed’Orsay, unde poþi admira lucrãri celebresemnate Van Gogh, Cézanne, Degas,Monet sau Renoir. Alte mii de vizitatoripe zi ºi aici, depãºind 2 milioane pe an.

Revin cu gândul în România unde,dupã 1999, declinul activitãþii industrialea condus la apariþia multor platformeindustriale abandonate, cu efecte dãu-nãtoare asupra mediului. Reabilitareaacestor structuri nu favorizeazã doarprotecþia mediului, dar reprezintã ºi unavantaj pentru eficienþa noilor investiþii,deoarece acestea dispun de o infrastruc-turã care trebuie doar imbunãtãþitã ºi nutotal reînnoitã.

Autoritãþile locale ar avea un dubluinteres pentru a se ocupa de reabilitareasiturilor: în primul rând, ar rezolva o pro-blemã a comunitãþii, iar în al doilea rând,ar putea genera venituri suplimentare labugetul local. Întrebarea cheie „De undebani pentru aceste investiþii?“ va fi ur-matã de rãspunsul prompt: „ProgramulOperaþional Regional, Axa prioritarã 4,Domeniul de intervenþie 4.2 – Reabi-litarea siturilor industriale poluate ºi neu-tilizate ºi pregãtirea pentru noi activitãþi“.Numai pentru acest domeniu de inter-venþie au fost alocate 235,4 milioaneeuro, cu o distribuþie între regiuni pornindde la 20,85 milioane euro pentru Bu-cureºti-Ilfov ºi ajungând pânã la 38,42milioane euro pentru Nord-Est. Obiecti-

vul generic al acestui domeniu de inter-venþie îl reprezintã reabilitarea siturilorindustriale abandonate, în vederea atra-gerii investiþiilor, revigorãrii ºi dezvoltãriimediului economic. Se vor acorda finan-þãri autoritãþilor locale pentru reabilitareasiturilor industriale în vederea redãriiacestora activitãþilor economice ºi so-ciale. Refacerea acestor areale industri-ale favorizeazã nu numai protecþia me-diului, dar reprezintã în acelaºi timp unavantaj pentru eficientizarea noilor in-vestiþii, deoarece dispun de o infrastruc-turã care trebuie îmbunãtãþitã ºi nu totalreînnoitã.

Trebuie avut în vedere cã proiecteleeligibile în cadrul acestui domeniu deintervenþie pot avea o valoare totalã cu-prinsã între 1.700.000 ºi 85.000.000 leiºi se vor implementa în douã faze: fazaA – Reabilitarea sitului poluat ºi faza B –Pregãtirea sitului reabilitat pentru noi ac-tivitãþi. Dintre activitãþile proiectului, sevor supune regulilor privind ajutorul destat regional (ajutorul naþional regionalpentru investiþii) doar cele desfãºurate încadrul fazei B – Pregãtirea sitului reabili-tat pentru noi activitãþi. În vederea stabi-lirii intensitãþii maxime a ajutorului regio-nal, autoritãþile publice locale (inclusiv par-teneriatele între acestea, constituite înscopul proiectului cofinanþat prin POR)vor fi încadrate în categoria întreprinder-ilor mari. Intensitatea maximã a ajutoruluiregional (conform HG nr. 946/2006) pentruregiunile Sud-Est ºi Nord-Est este 50%.

Foarte important este faptul cã acti-vitãþile desfãºurate în cadrul fazei A –

Reabilitarea sitului poluat – nu cad subincidenþa schemei de ajutor de stat ante-rior menþionate. Contribuþia proprie a so-licitantului la valoarea cheltuielilor eligi-bile efectuate în faza A de implementarea proiectului trebuie sã fie de minimum2%.

Odatã identificat un sit industrial cupotenþial de reabilitare, primul lucru pecare o autoritate localã ar trebui sã-lfacã este sã întocmeascã studiul de fe-zabilitate, proiectul tehnic ºi detaliile deexecuþie. Dacã se doreºte realizareaunor lucrãri de construcþii pentru inter-venþii la construcþii existente atunci tre-

buie realizatã ºi o expertizã tehnicã,însoþitã de un audit energetic. Nu tre-buie pierdut din vedere faptul cã, prinrealizarea unui astfel de proiect, seurmãreºte creºterea eficienþei energe-tice dar ºi adoptarea unor mãsuri cevizeazã protecþia mediului.

Concomitent cu realizarea tuturor do-cumentaþiilor tehnice, trebuie demaratãobþinerea tuturor acordurilor ºi avizelorlegale. De asemenea, o condiþie cheiepentru eligibilitatea proiectului este caproiectul sã nu mai fi beneficiat de fi-nanþare publicã în ultimii 5 ani înainte dedata depunerii cererii de finanþare, pen-tru acelaºi tip de activitãþi (construcþie/extindere/ modernizare) realizate asupraaceleiaºi infrastructuri sau aceluiaºi seg-ment de infrastructurã ºi sã nu fi benefi-ciat de fonduri publice din alte surse definanþare.

Un ultim aspect important ar fi legat debugetul proiectului care va fi compus dindouã pãrþi, aferente celor douã faze aleproiectului. Contribuþia proprie ºi valoa-rea maximã a finanþãrii nerambursabilese calculeazã diferit pentru fiecare dincele douã faze ale proiectului. Cheltuie-lile efectuate în cadrul fazei A nu vor fisupuse schemei de ajutor de stat, con-tribuþia proprie a solicitantului fiind înacest caz de minimum 2% din sumacheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuie-lile aferente fazei B a proiectului se vorsupune, însã, schemei anterior amintite,de unde rezultã cã solicitantul va trebuisã suporte o contribuþie de minimum50%.

Meritã sã reabilitãmsiturile industriale?

Activitãþile eligibile în cadrulfiecãrei fazeFaza A – Reabilitarea sitului poluat:� Decontaminarea terenurilor siturilor industriale poluate, inclusiv preluarea ºidepozitarea substanþelor toxice ºi periculoase ºi îmbunãtãþirea calitãþiiterenurilor;� Demolarea clãdirilor ºi planarea terenului, inclusiv ambalarea ºi transportuldeºeurilor.Faza B – Pregãtirea sitului reabilitat pentru noi activitãþi:� Construirea/modernizarea/extinderea clãdirilor ºi anexelor aferente care vorfi utilizate de operatorii economici, pentru activitãþi de producþie ºi/sau servicii;� Construirea/modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din inte-riorul structurii de afaceri ºi a drumurilor de acces;� Crearea/modernizarea/extinderea utilitãþilor de bazã din interiorul structuriide sprijinire a afacerilor: staþii de tratare a apei, unitãþi de furnizare a energiei ºia gazului, sistem de canalizare, conectare la reþele broadband, inclusiv cablareaclãdirii;� Dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construi-te/modernizate/extinse (cu condiþia ca utilajele sã fie noi ºi valoarea acestora sãnu depãºeascã 50% din valoarea proiectului).

Situaþia siturilor industriale pe regiuni de dezvoltareConform datelor disponibile, înRomânia existã 262 de zone, având un nivel diferit dedegradare, care necesitã reabilitare.Regiunile care au cel mai marenumãr de zone aflate în declinsunt: Sud-Vest (63), Sud-Muntenia(49) ºi Nord-Vest (42), urmat deVest (33), Centru (31), Sud-Est (24), Nord-Est (19) ºi Bucureºti – Ilfov (1).

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Dan Barna

M-am revãzut cu Radu, bunul meu prie-ten cu experienþã în evaluare, dupã câte-va zile, aºa cum stabiliserãm. Dialogul acontinuat, firesc, pe marginea elemente-lor care dau credibilitatea unui proiect:

„Salut Radu. La întâlnirea noastrã ante-rioarã spuneai cã, la nivel de erori frec-vente, dincolo de etapa administrativãunde scãpãrile pot fi de acum remediateîn cadrul procesului de evaluare, capaci-tatea, relevanþa ºi bugetul sunt criteriilecele mai sensibile care genereazã celemai multe dintre argumentele de respin-gere ale unor proiecte. De ce se întâmplãasta, ce urmãreºte un evaluator la acestecriterii?”

„Toate criteriile avute în vedere încadrul unei grile de evaluare sunt impor-tante ºi au o semnificaþie bine determi-natã, dar din felul în care se rãspunde lacele trei criterii de mai sus se fundamen-teazã, de fapt, acea credibilitate a proiec-tului care îl poate face finanþabil, chiardacã, spre exemplu, metodologia nu esteneapãrat cea mai inspiratã”

Hai sã le luãm pe rând„Spre exemplu, capacitatea este criteri-

ul care urmãreºte în ce mãsurã solicitan-tul unei finanþãri este în stare sã ºi real-izeze proiectul aºa cum este acesta pro-pus. Oricât de bunã ar fi ideea unui pro-iect, dacã organizaþia sau instituþia care îlpropune spre finanþare nu are nici un felde experienþã în domeniul respectiv, nuare resurse financiare suficiente pentru a

susþine cofinanþarea (acest aspect se ver-ificã în documentele financiare depuse)sau nu justificã disponibilitatea acestorresurse ºi, în plus, cum se întâmplã încãdestul de des - managerul de proiect estedirectorul general/primarul – pentru cã ele ºefu’- care nu are nici un fel de exper-tizã în domeniul proiectului, se va acordaun punctaj mic la acest criteriu care arputea determina chiar ºi nefinanþarea.Am întâlnit proiecte ai cãror solicitanþiaveau cifre de afaceri/venituri de 4000 –5000 de euro/an, un angajat cu jumãtatede normã ºi un laptop ºi solicitau finanþãride 800.000 de euro. În termeni simpli ex-presia „Întinde-te cât þi-e plapuma” estebine sã fie avutã în vedere când se dema-reazã realizarea unui proiect.

„ Bine, dar asta înseamnã cã cei aflaþila început de drum au ºanse mult maimici !”

„Aici, rãspunsul are douã nuanþe. Pede-o parte, fondurile postaderare în an-samblul lor, nu se adreseazã, ca principiugeneral, începãtorilor ºi celor aflaþi la în-

ceput de drum. Spre exemplu, nu se fi-nanþeazã agricultura de subzistenþã, iar laIMM – urile aflate la început (start-up)existã doar o linie distinctã. Aceste fon-duri sunt gândite sã vinã pe un teren dejapregãtit în care existã experienþa gener-atã de programele de preaderare, cu pre-cãdere PHARE ºi SAPARD. Cum pentrufiecare a fost, însã, un început, existã ºiposibilitatea (ºi aici mã refer la cea de-adoua nuanþã) de a obþine finanþare chiardacã, sã spunem, nu ai mai derulat pro-iecte pânã acum. Este însã necesar sãdevii credibil, având unul sau mai mulþiparteneri care sã completeze exact lip-surile sau punctele slabe pe care le ai tu,ca solicitant. Astfel, un proiect în caresolicitantul are parteneri ce contribuie întot sau în parte la cofinanþare ºi/sau areexpertizã relevantã recunoscutã la nivelnaþional pe domeniul respectivului proiectºi, în plus, experþi ai acestuia se regãsescîn echipa de management, iar managerulde proiect are bune cunoºtinþe ale dome-niului sau cel puþin experienþã de man-agement, va avea un punctaj bun, chiardacã solicitantul singur nu a mai imple-mentat proiecte ºi are resurse financiarereduse.

Trebuie, în fapt, sã dovedeºti în proiectcã, în mod rezonabil, vei fi capabil ºitehnic ºi logistic sã duci la bun sfârºitproiectul propus cu tot ce înseamnã el:proceduri, achiziþii, rapoarte ºi nu doar,cum încã greºit se mai crede, cã unproiect înseamnã doar „niºte cumpãrã-turi”. Despre alte criterii îþi propun sã maivorbim ºi în întâlnirea viitoare.”

Domeniul de finanþare Instituþii responsabile Date de contact

AXA PRIORITARÃ 5

Promovarea mãsuriloractive de ocupare

ºi

AXA PRIORITARÃ 6

Promovarea incluziuniisociale

DMI 5.1 Dezvoltarea ºiimplementarea mãsuriloractive de ocupare;

ºi

DMI 6.2 Îmbunãtãþireaaccesului ºi participãriigrupurilor vulnerabile pepiaþa muncii;

ºi

DMI 6.3 Promovareaegalitãþii de ºanse pepiaþa muncii;

ºi

DMI 6.4 Iniþiativeletransnaþionale pentru opiaþã inclusivã a muncii

Autoritatea deManagement POSDRU –Ministerul Muncii,Familiei ºi Egalitãþiide ªanse

Adresã: Calea Plevnei, nr. 46-48, sector 1,cod 010233, BucureºtiTel: (+40 21) 315.02.01; (+40 21) 315.02.07;

(+40 21) 315.02.08; (+40 21) 315.02.14; (+40 21) 315.02.30.

Fax: (+40 21) 315.02.06; (+40 21) 315.02.07E-mail: [email protected] Website: www.fseromania.ro

OrganismulIntermediarRegional Nord-Est

OrganismulIntermediarRegional Sud-Est

Adresã: Str. General Dãscãlescu nr. 15,Bl.T1, Piatra Neamþ, Jud. Neamþ Tel: (+40 233) 231.950, Fax: (+40 233) 231.950 E-mail: [email protected]: www.fsenordest.ro

Adresã: Calea Cãlãraºilor nr. 13, Brãila, Jud. Brãila Tel: (+40 239) 613.301Fax: (+40 239) 613.301E-mail: [email protected] Website: www.fsesudest.ro

DMI 5.2 Promovareasustenabilitãþii pe termenlung a zonelor rurale înceea ce priveºte dez-voltarea resurselorumane ºi ocuparea forþeide muncã.

ºi

DMI 6.1 Dezvoltareaeconomiei sociale

ºi

DMI 6.4 Iniþiativeletransnaþionale pentru opiaþa inclusivã a muncii.

OrganismIntermediardesemnat prin licitaþie publicã

---

Cui mã adresezPentru a putea solicita finanþare din fonduri europene trebuie sã ºtii cui ºi unde sã te adresezi. Instituþiile responsabile

cu gestionarea fondurilor europene te ajutã sã obþii toate informaþiile de care ai nevoie (cine poate primi finanþare, ce documente sunt necesare, când trebuie depus proiectul etc) .

Astãzi, Axele prioritare 5 si 6 din cadrul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Programul operaþional sectorial „Creºte-rea competitivitãþii economice” (POS CCE)rãspunde, pe de o parte, primei prioritãþi aPND 2007 - 2013 „Creºterea competitiv-itãþii economice ºi dezvoltarea economieibazate pe cunoaºtere” ºi, pe de altã parte,prioritãþii a doua a CNSR, respectiv„Creºterea competitivitãþii economice petermen lung”.

Obiectivul general al POS - CreºtereaCompetitivitãþii Economice îl constituiecreºterea productivitãþii întreprinderilorromâneºti pentru reducerea decalajelorfaþã de productivitatea medie la nivelulUniunii Europene. Mãsurile întreprinse vorgenera, pânã în 2015, o creºtere medie aproductivitãþii de cca. 5,5% anual ºi vorpermite României sã atingã un nivel deaproximativ 55% din media UE.

Axa prioritarã 1 - un sistem de producþie inovator ºi eco-eficient

Pentru aceastã axã, alocarea bugetarã(din total POS) este de cca. 1080 milioaneeuro (35,87%).

Beneficiarii, în cadrul Axei 1, pot fi: IMM-urile, întreprinderile mari, grupurile de firmesau consorþii, Fondul de Investiþii Jeremy,intermediarii financiari, ONG-urile, autoritã-þile publice locale, întreprinderile gãzduiteîn cadrul structurilor de sprijin al afacerilor(SSA), universitãþi ºi institute de cercetare– dezvoltare (C-D) în parteneriat.

O mare parte a finanþãrilor alocate aces-tei axe este îndreptatã cãtre urmãtoareletipuri de proiecte adresate, în special, între-prinderilor:

� crearea/extinderea unei unitãþi de pro-ducþie ºi diversificarea activitãþii acesteiaprin lansarea de noi produse, în vedereacreºterii capacitãþii de producþie;

� implementarea ºi certificarea sis-temelor de management al calitãþii (ex. ISO9001) ºi/sau de management al mediului(ISO 14001);

� crearea, modernizarea, acreditarealaboratoarelor de încercãri ºi etalonãri, pre-cum ºi pregãtirea personalului în vedereaacestor activitãþi;

� sprijinirea IMM-urilor pentru accesulpe noi pieþe prin participarea la târguriinternaþionale, expoziþii ºi misiuni econo-mice;

� înfiinþarea ºi dezvoltarea fondurilor degarantare ºi a firmelor de capital de risc;

� susþinerea dezvoltãrii SSA de interesnaþional ºi internaþional, facilitarea accesu-lui IMM-urilor la servicii de consultanþã ºisprijinirea integrãrii întreprinderilor în lan-þurile de furnizori sau clustere.

Axele prioritarePOS CCEPOS CCE este implementat prin cinciaxe prioritare, dupã cum urmeazã:� Axa prioritarã 1: Dezvoltarea unui

sistem inovativ ºi eco-eficient de pro-ducþie

� Axa prioritarã 2: Cercetare, dez-voltare tehnologicã ºi inovare pen-tru competitivitate

� Axa prioritarã 3: TehnologiaInformaþiilor ºi Comunicaþiilor pen-tru sectoarele privat ºi public

� Axa prioritarã 4: Creºterea eficienþeienergetice ºi a siguranþeiaprovizionãrii în contextul comba-terii schimbãrilor climatice

� Axa prioritarã 5: Asistenþã tehnicã

Ce zice planul – POS CCE - Axa prioritarã 1

Dezvoltarea unui sistem inovator ºi eco-eficient de producþie

Întinde-te cât þi-e plapumaCredibilitatea unui proiect în evaluare

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Regiunea Sud-Est are, pe teritoriul sãu,singura capacitate nuclearã a României.Centrala de la Cernavodã reprezintã oºansã valoroasã pentru planurilenaþionale de independenþã energeticãsau o bombã cu ceas, aºa cum erauvãzute aceste centrale în anii ’70 ºi ‚80?Centralele nucleare nu au fost dintot-deauna preferatele Uniunii Europene.Care sunt ultimile evoluþii ale politicilorcomunitare în domeniu? Meritã detaliatpentru cititorii Regiunii Sud-Est. Iatã dece, în aceastã ediþie regionalã, dedicãmrubrica obiºnuitã, „Consultant nedumer-it“, acestei teme extrem de importante în contextul global actual

Aida Catanã

Semnarea Tratatului de instituire a Comu-nitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului în 1952ºi a Tratatului Euratom în 1957 a arãtat cã sta-tele membre fondatoare înþelegeau necesitateaunei abordãri comune în materie de energie.

În 1957, controlul tehnologiei nucleare eraconsiderat un factor-cheie al creãrii condiþiilornecesare pãcii ºi prosperitãþii durabile, într-oEuropã aflatã în reconstrucþie ºi într-o lumemarcatã de rãzboiul rece. El rãspundea, înprimul rând, temerii de o penurie energeticã,într-o perioadã în care producþia de cãrbuneera în scãdere, iar consumul de petrol era încreºtere. Aceastã temere a fost accentuatã decriza Suezului. Statele intenþionau sã-ºi mini-malizeze dependenþa externã de sursele tra-diþionale de energie, dar ºi handicapul tehno-logic faþã de statele terþe mai avansate.

Comunitatea Europeanã a Energiei Atomicea fost înfiinþatã pentru a crea condiþiile necesaredezvoltãrii energiei nucleare în Europa, prinpunerea în comun a resurselor (fonduri, cunoº-tinþe, materiale, experþi etc.), asigurarea protec-þiei populaþiei ºi prin afilierea altor state ºi orga-nizaþii internaþionale. Interesul trezit de cãtreTratatul Euratom în anumite state le-a încurajatpe acestea sã participe la proiectul mai vast alpieþei comune, a cãrei negociere era legatã decea a Tratatului Euratom.

Pentru a-ºi îndeplini obiectivele, Comunitateaa primit o gamã largã de sarcini:

– Dezvoltarea cercetãrii ºi asigurarea disem-inãrii cunoºtinþelor tehnice;

– Stabilirea de norme unitare de securitatepentru protecþia sanitarã a populaþiei ºi a lucrã-torilor ºi supravegherea aplicãrii lor;

– Facilitarea investiþiilor ºi asigurarea, în spe-cial prin încurajarea iniþiativelor întreprinderilor,realizãrii instalaþiilor de bazã necesare dezvol-tãrii energiei nucleare în cadrul comunitãþii;

– Supravegherea aprovizionãrii constante ºiechitabile a tuturor utilizatorilor comunitãþii cuminereuri ºi combustibili nucleari;

– Garantarea, prin controale corespunzã-toare, a faptului cã utilizarea materialelor nu-cleare nu este deturnatã spre alte scopuri decâtcele cãrora le sunt destinate;

– Exercitarea dreptului de proprietate asupramaterialelor de fisiune speciale;

– Asigurarea unor pieþe mari de desfacere ºia accesului la mijloace tehnice mai bune, princrearea unei pieþe nucleare comune;

– Instituirea oricãror legãturi cu alte þãri ºiorganizaþii internaþionale care pot promova pro-gresul în utilizarea paºnicã a energiei nucleare.

Dezbaterea în curs cu privire la definirea po-liticii energetice europene axate pe competitivi-tate, securitatea aprovizionãrii ºi problemele demediu reprezintã o bunã ocazie de a reflecta laviitoarele acþiuni ale Euratom. În prezent, ener-gia nuclearã este o realitate în interiorul ºi înafara uniunii. Cursa actualã dupã resursele

energetice scoate în evidenþã noi provocãri pen-tru aceastã sursã de energie. Tratatul Euratomconþine principalele dispoziþii care îi permit uniu-nii sã acþioneze în acest sector.

În prezent, aproximativ o treime din electrici-tatea ºi 15% din energia consumate în UEprovin din surse nucleare. Energia nuclearã afost una din metodele de limitare a emisiilor deCO2 la nivelul UE ºi, pentru statele membrecare îºi doresc acest lucru, poate face partedintr-un scenariu energetic în care va fi nevoiede reduceri semnificative ale emisiilor în urmã-toarele decenii.

Energia nuclearã este mai puþin vulnerabilã lavariaþiile preþului carburantului decât cea gener-atã pe bazã de cãrbuni sau gaze, deoareceuraniul reprezintã o micã parte din costul total algenerãrii energiei nucleare ºi se bazeazã pesurse care nu se vor epuiza timp de multe de-cenii ºi care sunt distribuite pe scarã largã întoatã lumea. Energia nuclearã este una dintrecele mai puþin costisitoare surse de energie cuemisii reduse de carbon produse în prezent înUE, iar costurile acesteia sunt relativ stabile.Urmãtoarea generaþie de reactoare nuclearear trebui sã reducã ºi mai mult costurile.

Astfel, cum este prevãzut în noul Programnuclear ilustrativ, la nivel european, rolul UE artrebui sã fie acela de a dezvolta în continuare,în conformitate cu legislaþia comunitarã, cel maiavansat cadru pentru energia nuclearã în acelestate membre care au optat pentru energianuclearã, respectând cele mai înalte standardede siguranþã, securitate ºi neproliferare pre-vãzute în Tratatul Euratom. Cu toate acestea,energia nuclearã ridicã probleme importante înceea ce priveºte deºeurile ºi dezafectarea, ast-fel încât gestionarea deºeurilor nucleare ºidezafectarea instalaþiilor nucleare ar trebuiincluse în activitãþile viitoare ale comisiei. UE artrebui, de asemenea, sã îºi continue eforturilede a asigura respectarea unor standarde ridi-cate la nivel internaþional. Pentru a realiza pro-grese în acest domeniu, comisia propune înfiin-þarea unui grup UE la nivel înalt pentru sigu-ranþa ºi securitatea nuclearã care sã se ocupecu dezvoltarea progresivã a unei înþelegericomune ºi, eventual, cu introducerea unor re-guli europene suplimentare privind siguranþa ºisecuritatea nuclearã.

Standarde Europene: Cutii ºi servicii poºtale

Corespondenþãfãrã boli profesionaleRãzvan Petriºor

Orice lingvist, fie proaspãt absolvent de universitate, fie aca-demician, ar spune, cu revoltã în glas, cã jargonul nu ar trebuisã dicteze forma unei limbi, lexicul acesteia. Având sprijinul spe-cialiºtilor în limba românã, putem atunci afirma – fãrã stresulunor posibile rãutãcioase interpretãri – cã prezentele standardeeuropene, „SR EN 14 216/Cutii poºtale“ ºi „SR EN 14324/Servicii poºtale“ ar trebui trimise prin poºtã cãtre cât maimulþi fabricanþi, furnizori de servicii poºtale ºi beneficiari ai aces-tor servicii. De noi, românii, vizitaþi din când în când de poºtaºi.

Hoþul sã nu se taie în tablã ruginitã!Stãm la bloc sau la casã, avem cutie poºtalã „la grãmadã“, la

parterul blocului sau pe poarta de la curte. Trebuie sã ºtim, cândne cumpãrãm una, cã existã clase de securitate la furt în care seîncadreazã cutiile poºtale. Cele care respectã standardul euro-pean de fabricaþie. Acesta impune patru astfel de clase: clasa 1,cea mai rezistentã la acþiunea hoþului de corespondenþã, pânã laclasa 4, cea mai puþin pregãtitã tehnologic pentru efracþie.Standardul impune marcarea cutiilor poºtale, la loc vizibil, cuaceste clase de securitate. Aviz cumpãrãtorilor, fie administratoride bloc, fie proprietari de case, vile sau palate retrocedate!

Standardizatã este ºi rezistenþa la coroziune a cutiei poºtale.Tot patru clase. Numai ordonarea diferã faþã de cea corespun-zãtoare securitãþii. Clasa 4 este cea mai rezistentã la acþiuneaumezelii ºi a altor factori corozivi. Un produs din clasa 4 îºi vapãstra aspectul de nou, „parcã scos din fabricã“, minimum 24de luni. Aºa se precizeazã în standard. Evident, existã ºi clasa0 (zero). Corespunzãtoare mai tuturor cutiilor poºtale pe care legãsim în comerþul românesc. Din documentarea autorului aces-tui articol, reiese cã numai 10% din piaþa româneascã a cutiilorpoºtale este acoperitã de produse fabricate ºi marcate la stan-dard european. Nici cererea nu e mare, adicã nici administra-torii blocurilor nu se grãbesc sã schimbe panoplia de cutiuþepoºtale, astfel încât sã se vândã stocul vechi de pe piaþã ºi, ast-fel, sã se facã loc unuia proaspãt ºi standardizat.

2 mm între litere. Pe plic! Defectele cutiilor poº-

tale, voi, cumpãrãtorii, leputeþi reclama la OPC.Ce faceþi însã atuncicând sunteþi nemulþumiþide serviciile Poºtei Ro-mâne sau de privaþii dinbranºã, care s-au înmul-þit precum ciuperciledupã ploaie (ceea ce nueste, automat, un lucrurãu)? Cum ar spuneorice reporter robotizatde la orice jurnal de ºtiriTV, „Ei bine, trebuiespus cã nemulþumituluiclient trebuie sã i serãspundã în cel mult 30de zile la petiþie“. Iatã unreporter care a citit ºi citat din standardul european legat decalitatea serviciilor poºtale pentru populaþie. Ce ar rãspunde unoficial al C.N. Poºta Românã? Exact ce a rãspuns ºi„euROpeanului“: „În prezent, termenul de rãspuns la petiþiilecetãþenilor este de maximum 60 de zile de la înregistrarea plân-gerii. C.N. Poºta Românã va reduce la jumãtate acest termen celmai târziu în ºase luni“. A promis pentru cititorii „euROpeanu-lui“, Dumitru Bulcuº, director la C.N. Poºta Românã.

Revenim la cutia poºtalã. ªi la standardul european înmaterie. Se recomandã ca în cazul tabloului de cutii poºtale –specific blocurilor – latura de jos a acestuia sã nu coboare subdistanþa minimã de 70 de cm calculatã faþã de podea. Iar latu-ra superioarã sã nu se afle la mai mult de 1,70 m faþã de podea.Motivul? Poºtaºul trebuie ferit de boli profesionale (a se citi „despate“ – n.aut.), deci nu trebuie nici sã se aplece prea mult ºinici sã se ridice pe vârfuri pentru a introduce ziarul sau plicul încutia poºtalã.

Dacã pânã acum nu v-a fost greu sã „bãgaþi la cutiuþã“ preved-erile standardelor europene, atunci mai suportaþi, cerebral, altecâteva. Prima: când expediaþi o scrisoare, scrieþi-vã întâi prenu-mele ºi apoi numele, la rubrica „expeditor“. La fel ºi la destinatar.Distanþa minimã între literele care compun numele sau adrese-le trebuie sã fie de 2 mm. Pentru ca funcþionarul poºtal sã nu-ºistrice ochii încercând sã desluºeascã ce aþi vrut sã scrieþi. ªi,atenþie! Dacã vreþi, puteþi indica pe plic, în sprijinul poºtaºului, unreper care sã ajute la gãsirea rapidã a destinaþiei. Exemplu: „colþcu hypermarketul x“ sau „vizavi de Biserica Y“. Sã-mi scrieþidacã mai aveþi nelãmuriri legate de aceste standarde. Poatemãsor ºi gãsesc pe plic numele meu scris cu litere aflate la 1,1mm… Atât vã trebuie!

Standardul descris nu este obligatoriu la nivel comu-nitar. Respectarea lui ar aduce, însã, avantaje opera-torilor din industria de referinþã.

Energia nuclearã –ºansa Europei?

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

� Comisia pentru piaþã internã ºiprotecþia consumatorilor a Parla-mentului European (IMCO) a adoptatavizul eurodeputatei Gabriela Creþu pri-vind bugetul Uniunii Europene pe 2009.

Doamna Creþu a cerut suplimentareafondurilor alocate SOLVIT, considerândcã rezultatele acestui mecanism de solu-þionare extrajudiciarã a litigiilor pot fi îmbu-nãtãþite. O altã prioritate a constituit-o alo-carea destinatã programelor din sfera pro-tecþiei consumatorilor.

„Ca urmare a avizului, executivul comu-nitar trebuie sã promoveze o campanie lanivelul întregii uniuni printr-un pliant dedimensiunea unui card de credit în care sãse prezinte drepturile consumatorilor“, asubliniat doamna Creþu. Cu aceastã oca-zie, s-au suplimentat ºi fondurile progra-mului „Vamã 2013“.

SOLVIT este o reþea de soluþionare aproblemelor, în cadrul cãreia statele mem-bre ale UE conlucreazã pentru a rezolva,fãrã utilizarea procedurilor legale, prob-lemele survenite din cauza aplicãriinecorespunzãtoare a legislaþiei privindpiaþa internã de cãtre autoritãþile publice.

� Parlamentul European a votat opropunere privind sãnãtatea maternalã.Pentru acest document, europarlamen-tara Renate Weber a fost co-semnatar dinpartea grupului ALDE.

Rezoluþia cere Consiliului ºi ComisieiEuropene sã acþioneze pentru ameliora-rea sãnãtãþii maternale. În acest scop artrebui sã se aibã în vedere creºterea in-vestiþiilor ºi a acþiunilor de îmbunãtãþire aresurselor umane în domeniul sãnãtãþii.Prin elaborarea acestei rezoluþii, parla-mentarii europeni îºi exprimã îngrijorareapentru cã, în acest domeniu, nu s-au obþi-nut progrese în ultimii opt ani, în special înAfrica ºi Asia de Sud.

� Adrian Severin a interpelat ComisiaEuropeanã în legãturã cu accesul com-paniilor din afara UE la apeluri de proiectede infrastructurã.

Europarlamentarul considerã cã „s-aobservat atât de cãtre comunitatea de afa-ceri, cât ºi de cãtre beneficiarii proiectelor(de exemplu, comunitãþile locale), legat decompaniile de construcþii din þãri nemem-bre UE, care ºi-au exprimat interesul de aparticipa la licitaþiile vizând proiectele deinfrastructurã finanþate sau cofinanþate deUE ºi/sau guvernul român, cã acestea(companiile) erau descalificate în proce-durile de licitaþie. Motivul invocat de guver-nul român este cã oferta lor nu provine dela o firmã care are sediul în UE“.

Având în vedere cã „simplul protecþio-nism poate fi privit ca un aranjament ilegalsau o conivenþã între autoritãþile publice ºiagenþi economici privaþi, pe seama calitãþiivieþii clienþilor“, Adrian Severin a solicitat co-misiei unele explicaþii: sã precizeze dacã ra-þionamentul invocat de Guvernul Românieieste poziþia oficialã a CE ºi dacã UE dez-voltã o politicã de protecþionism în favoareacompaniilor cu sediul în uniune. Este vorba,desigur, despre finanþarea proiectelor deinfrastructurã prin fonduri europene saubugete naþionale. În acest din urmã caz,executivul comunitar este întrebat care estebaza pentru asemenea acþiuni.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

INSTITUÞIILE NU STAU

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMedia

NNoottãã:: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

� este una dintre cele mai frumoase clãdiri în stil ArtNouveau din Bruxelles

� în limbaj colocvial i se spune simplu MIM, iar site-ul oficial al Muzeului este www.mim.fgov.be

� este situat în Rue Montagne de la Cour ºi deþinecea mai mare colecþie de instrumente muzicale dinlume

� gãsim la MIM peste 7.000 de obiecte adunate din

toate colþurile lumii, dar mai ales din Europa� clãdirea dateazã din 1899 ºi a fost construitã de

arhitectul Paul Saintenoy� primul curator al Muzeului a fost Victor- Charles

Mahillon (1841-1924)� din 11 ianuarie 1992, MIM este parte a Muzeului

Regal de Artã ºi Istorie� la subsolul clãdirii se aflã „Grãdina lui Orfeu“, un

spaþiu special amenajat pentru copii, unde aceºtia potsã se joace cu diferite instrumente muzicale

� la etajul 5, MIM are o salã de concerte care poategãzdui pânã la 200 de spectatori

� de la restaurantul situat la ultimul nivel al clãdiriiavem cea mai frumoasã priveliºte a oraºului

� dacã vã aflaþi în prima miercuri a lunii la Bruxelles,mergeþi la MIM ºi veþi beneficia de o vizitã gratuitã.

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... MUZEUL INSTRUMENTELOR MUZICALE DIN BRUXELLES

Muzeul Instrumentelor Muzicale din BruxellesMuzeul Instrumentelor Muzicale din BruxellesMuzeul Instrumentelor Muzicale din BruxellesMuzeul Instrumentelor Muzicale din BruxellesMuzeul Instrumentelor Muzicale din BruxellesMuzeul Instrumentelor Muzicale din BruxellesMuzeul Instrumentelor Muzicale din Bruxelles

� Comisia Europeanã a ridicat restricþiile dezbor impuse Bulgariei. Transportatorii aerieni bul-gari vor beneficia de aceleaºi drepturi ca ºi omologii lordin statele UE ºi vor putea opera zboruri la nivelulîntregii uniuni. Totodatã, certificatele de securitate pen-tru companiile aviatice din Bulgaria vor fi recunoscuteautomat de statele membre.

Executivul comunitar a impus restricþii din cauzatemerilor legate de condiþiile de securitate ºi control,îngrijorãri exprimate de Autoritatea pentru aviaþie civilãdin Bulgaria.

Pânã în prezent, Bulgaria nu putea opera zboruriîntre þãri terþe, iar certificatele de securitate aerianãemise de autoritãþile bulgare nu erau automat recunos-cute de cãtre celelalte state membre ale Uniunii. Doar10 companii bulgare de transport de pasageri ºi mãr-furi aveau zboruri cãtre celelalte þãri din UE.

� Comisia Europeanã a lansat un concurs dejurnalism. Tema ediþiei din 2008 este „Pentru diversi-tate. Împotriva discriminãrii“. Se pot trimite prin poºtãelectronicã toate articolele publicate între 1 ianuarie ºi31 octombrie. Când se va încheia perioada de înscri-ere, se vor întruni jurii în toate cele 27 de state mem-bre, iar câºtigãtorul la nivel naþional va participa laurmãtoarea etapã. Se vor selecta trei articole ºi, dintreacestea, va fi desemnat câºtigãtorul concursului euro-pean de jurnalism. Valoarea totalã a premiilor este de4.500 de euro.

Comisia Europeanã atribuie un premiu special uneiteme specifice. Premiul special de anul acesta va fiatribuit unui articol care trateazã tema discriminãriiîmpotriva comunitãþii rroma.

Vladimír Spidla, comisarul european pentru Egalita-tea de ªanse, a declarat: „Premiul nostru pentru jur-naliºti recunoaºte rolul crucial pe care îl are mass-media în aducerea acestor chestiuni în atenþia publicu-lui. Campania noastrã vizeazã sensibilizarea publicului

cu privire la dreptul fiecãruia la egalitatea de ºanse ºila beneficiile diversitãþii“.

Pagina web a concursului pentru jurnalism este:http://journalistaward.stop-discrimination.info/530.0.html

� Regulile privind reziduurile de pesticidesunt armonizate la nivel european. Regulamen-tul elaborat include o listã cu limitele maxime dereziduuri de pesticide care se gãsesc în alimente. Estevorba despre carne, lapte, legume ºi fructe, dar ºidespre nuci, condimente ºi furaje pentru animale.Limitele se aplicã atât pentru produsele proaspete, câtºi pentru cele prelucrate.

Pânã acum, UE prevedea limite numai pentru anu-mite substanþe, în timp ce þãrile membre erau respon-

sabile pentru altele. Era posibil ca anumite produse,pentru care limita era depãºitã într-o þarã, sã poatã fiacceptate în alta. Pentru unele pesticide nu existaudeloc limite maxime. Aceastã lipsã de uniformitate acreat confuzii în rândul comercianþilor ºi al consumato-rilor.

Noile standarde sunt menite sã garanteze protecþiaconsumatorilor ºi sã faciliteze comerþul ºi importurile.

„Alimentele produse sau importate într-un stat mem-bru trebuie sã poatã fi consumate în siguranþã în toatecelelalte state membre“, a explicat comisarul pentrusãnãtate, Androulla Vassiliou.

� Atmosferã ºi culturã africanã la ParlamentulEuropean. În cadrul Anului European al DialoguluiIntercultural, Parlamentul European a organizatSãptãmâna Africanã. Au avut loc dezbateri pe temediferite, precum securitatea alimentarã ºi politicacomunã pentru agriculturã, instituþiile africane pentrudrepturile omului sau rolul diasporei africane.

Cel mai important eveniment a fost întrunirea mem-brilor Parlamentului Pan-African ºi a membrilor dinAdunarea Comunã dintre UE ºi statele ACP (Africa,Pacific ºi Caraibe). La aceastã întâlnire a participat ºicâºtigãtorul Premiului Nobel pentru literaturã, domnulWole Soyinka.

Arta africanã contemporanã a fost prezentã prinaranjamente speciale, fotografii ºi sculpturi. Faþadelede sticlã ºi de metal ale Parlamentului European aufost acoperite cu operele fotografului malian MalickSidibe. La intrarea în clãdirea principalã a PE a fostexpus un elefant imens, sculptat de artistul AndriesBotha din Africa de Sud.

În Ixelles, districtul din Bruxelles cu cea mai mareconcentrare de populaþie de origine africanã, a avut locun concert la care au participat muzicieni africani.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Vladimír Spidla

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“ · 2012-11-02 · Fondurile europene pe înþelesul...

Documents

Transcript of Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“ · 2012-11-02 · Fondurile europene pe înþelesul...