LA CE PUTEM RENUNÞA - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/29-30.pdf · Cine þi-a desenat...

213

Limba – mijloc de integrare socialã

LA CE PUTEM RENUNÞA29LECÞIA 29

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite înPronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite înPronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite înPronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite înPronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite în

construcþii cu construcþii cu construcþii cu construcþii cu construcþii cu verbe la perfectul compus)verbe la perfectul compus)verbe la perfectul compus)verbe la perfectul compus)verbe la perfectul compus)

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum negãm cevaCum negãm cevaCum negãm cevaCum negãm cevaCum negãm ceva

IV. TEXT-SINTEZÃ

LA CE PUTEM RENUNÞA

a depinde

a intenþiona

a mustra

a nega

a se neliniºti

a obliga

a provoca

a renunþa

a speria

a suferi

a suporta

a uita

benevol

forþat

trecut

acþiune

concluzie

conºtiinþã

convingere

cunoºtinþe

dorinþã

dulceaþã

dulciuri

libertate

motiv

neliniºte

principiu

renunþare

þigarã

în favoarea

214 LA CE PUTEM RENUNÞA


29LECÞIA 29

VOCABULAR

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii.

la o pãrere benevol

a renunþa la o convingere a renunþa forþat

(la ce?) la un punct de vedere (cum?) de bunã voie

din motive neclare acum

a renunþa din laºitate a renunþa la moment

(de ce?) de fricã (când?) la timp

2. Examinaþi imaginile. Spuneþi la ce puteþi renunþa dvs.

3. Rãspundeþi la întrebãri.

La ce renunþaþi benevol? La ce nu puteþi renunþa benevol?

La ce renunþaþi de bunã voie? La ce nu puteþi renunþa de bunã voie?

La ce renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi forþat?

La ce nu renunþaþi nici forþat? La ce nu puteþi renunþa nici forþat?

4. Alegeþi rãspunsurile potrivite.

Soþul (soþia) dvs. poate renunþa la... Prietenul (prietena) dvs. poate renunþa la...

cafea neagrã o vacanþã la mare

dulciuri o cãlãtorie la munte

þigãri scumpe un contract bun

haine frumoase un salariu mai bun

Oamenii pot renunþa la... Oamenii deºtepþi pot renunþa la...

studii superioare cãrþi scumpe

un sport greu convingerile lor

o afacere bunã pãreri greºite

o bucurie de moment bogãþii mari

benevol=benevol=benevol=benevol=benevol=

de bunã voiede bunã voiede bunã voiede bunã voiede bunã voie

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

215



Modificãm

5. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate cu altele.

Eu pot renunþa la cafea, iar tu nu poþi renunþa la dulciuri. Noi putem renunþa la unele idei, iar voi nu puteþi renunþa la convingerile voastre. El poate renunþa la studii, iar ea nu poate renunþa la un serviciu bun. Tu poþi renunþa la þigãri, iar ei nu pot renunþa la mâncãruri delicioase.

6. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii.

acþiune folositoare

concluzie greºitã

principiu de viaþã

libertate presei

motiv serios

pãrere personalã

Alcãtuim

7. Puneþi verbele la perfectul compus.

Eu suport durerea de dinþi. Noi nu negãm adevãrul. Eu intenþionez sã merg la cursuri. Eu

uit sã cumpãr pâine.

GRAMATICÃ

Observãm

– M-a cãutatM-a cãutatM-a cãutatM-a cãutatM-a cãutat cineva azi?

– Da, te-a cãutatte-a cãutatte-a cãutatte-a cãutatte-a cãutat un bãrbat.

– VVVVV-a spus-a spus-a spus-a spus-a spus cum îl cheamã?

– Nu, nu ne-a spusnu ne-a spusnu ne-a spusnu ne-a spusnu ne-a spus cum îl cheamã.

– Dar ce a vrut?

– Nu ºtiu.

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus

Dicþionar de contexte minime

dorinþã de a avea ceva a renunþa benevol

motivul de a face ceva a intenþiona sã facã ceva

libertatea acþiunii a provoca durere

a suporta o nedreptate

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

m-m-m-m-m- (pe mine)(pe mine)(pe mine)(pe mine)(pe mine)

te-te-te-te-te- (pe tine)(pe tine)(pe tine)(pe tine)(pe tine)

l-l -l -l -l - (pe el)(pe el)(pe el)(pe el)(pe el)

E lE lE lE lE l ne-ne-ne-ne-ne- a cãutata cãutata cãutata cãutata cãutat (pe noi)(pe noi)(pe noi)(pe noi)(pe noi)

vvvvv ----- (pe voi)(pe voi)(pe voi)(pe voi)(pe voi)

i -i -i -i -i - (pe ei)(pe ei)(pe ei)(pe ei)(pe ei)

le-le-le-le-le- (pe ele)(pe ele)(pe ele)(pe ele)(pe ele)

El a cãutat-o (pe ea] ieri.El a cãutat-o (pe ea] ieri.El a cãutat-o (pe ea] ieri.El a cãutat-o (pe ea] ieri.El a cãutat-o (pe ea] ieri.



29LECÞIA 29

8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ.

El ... a convins repede (eu). Ea ... cãutat ieri (tu). Ei ... au înþeles bine (noi). Voi .... aþi

aºteptat la staþie (ei). Eu am vãzut ... la magazin (ea). Voi ... aþi întrebat cât e ora (el).

9. Completaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: Noi vNoi vNoi vNoi vNoi v -am convins uºor-am convins uºor-am convins uºor-am convins uºor-am convins uºor,,,,,iar voi nu ne-aþi convins.iar voi nu ne-aþi convins.iar voi nu ne-aþi convins.iar voi nu ne-aþi convins.iar voi nu ne-aþi convins.

Tu ne-ai invitat.............., iar ea nu…….... Noi te-am înþeles………, iar ele nu……….

Voi ne-aþi ajutat………, iar noi nu………. Ei m-au supãrat …….., iar ele nu………..

Eu v-am chemat ……….., iar ei nu……….. Eu le-am întrebat……, iar ei nu…………

10. Includeþi urmãtoarele verbe în propoziþii:

l-ai chemat, ne-au suportat, v-au uitat, i-au obligat, ne-a mustrat, m-a speriat

11. Urmaþi modelul.

Model:Model:Model:Model:Model: (eu,ea) a ruga sã vinã(eu,ea) a ruga sã vinã(eu,ea) a ruga sã vinã(eu,ea) a ruga sã vinã(eu,ea) a ruga sã vinã. . . . . Eu am rugat-o sã vinã.Eu am rugat-o sã vinã.Eu am rugat-o sã vinã.Eu am rugat-o sã vinã.Eu am rugat-o sã vinã.

(tu, el) a obliga sã facã, (eu, el) a speria tare, (tu, noi) a gãsi repede, (eu, voi) a convinge sã

plecaþi, (voi, el) a invita la teatru.

12. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus.

Model:Model:Model:Model:Model: El (a convinge) pe fratele meu.El (a convinge) pe fratele meu.El (a convinge) pe fratele meu.El (a convinge) pe fratele meu.El (a convinge) pe fratele meu.El l-a convins pe fratele meu.El l-a convins pe fratele meu.El l-a convins pe fratele meu.El l-a convins pe fratele meu.El l-a convins pe fratele meu.

Prietenul (a mustra) pe mine. Soþia (a aºtepta) pe soþul ei. Profesorul (a provoca) pe noi.

Colegul (a vedea) pe prietenul sãu la staþie. Elevii (a felicita) pe profesor. ªeful (a invita) pe

lucrãtorii sãi la un ceai.

Observãm

– Ce þi-a adusþi-a adusþi-a adusþi-a adusþi-a adus ieri Maria?

– Mi-a adusMi-a adusMi-a adusMi-a adusMi-a adus o carte de aventuri.

– Dar lui Andrei ce i-a dãruiti-a dãruiti-a dãruiti-a dãruiti-a dãruit?

– I-a dãruitI-a dãruitI-a dãruitI-a dãruitI-a dãruit un telefon mobil.

Pronume personale în dativ cu verbe la perfectul compus

mi-

þi-

El i- a adus un cadou

ne-

v-

le-

13. Deschideþi parantezele.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori.Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.

Noi (ei, a povesti) istoria aceasta. El (noi, a permite) sã plecãm. Ea (voi, a aduce) multã mâncare.

Eu (ei, a face) mult bine. Profesorul (voi, a explica) tema.

217



14. Rãspundeþi la întrebãri.

Model: I-ai expediat scrisoarea? (ieri) I-am expediat scrisoarea ieri.

Cine þi-a semnat contractul? (directorul). Cine þi-a desenat floarea? (sora). Cine þi-a recomandat

spectacolul acesta? (prietena). Ce þi-au cerut ei? (bani). Ce þi-a rãspuns?(cã nu ºtie). Ce le-ai

promis? (un tablou)


Model:Model:Model:Model:Model: El / a indica / drumul El / a indica / drumul El / a indica / drumul El / a indica / drumul El / a indica / drumul El mi-a indicat drumul El mi-a indicat drumul El mi-a indicat drumul El mi-a indicat drumul El mi-a indicat drumul

Eu mi- a spune o noutate

Tu þi- a rãspunde repede

El, ea i- a arãtã un album cu desene

Noi ne- a recomanda un medic bun

Voi v-

Ei, ele le-

16. Folosiþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele.Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.

Soþul... a adus Vioricãi un tablou scump. Cursantul ... a demonstrat profesorului cã el are dreptate.

Noi ... am spus prietenilor noutatea. Ei ... au expediat profesorului o felicitare frumoasã. Directorul

nu ... a rãspuns profesorilor.

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum negãm ceva

Structuri

Nu. Sigur cã nu.

Utilizãm

17. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Ai renunþat la cafea? – Dar la dulciuri ai renunþat?

– Nu. – Sigur cã nu. Nu cred cã dulciurile îngraºã.

– De ce? – Dar eu cred cã greºeºti.

– Dacã beau cafea, mã simt mai bine. – Nu este aºa. Dacã faci regulat sport, nu te îngraºi.

Situaþii de comunicare

Imaginaþi-vã cã discutaþi cu o persoanã binevoitoare ºi îi povestiþi la ce aþi renunþat în viaþa dvs.

SINTEZÃ

Cum am renunþat la o carte

În anii de ºcoalã am locuit aproape de o fatã bolnavã, care n-a mers niciodatã în viaþa ei. Din

cauza bolii a stat tot timpul la pat. Pentru ea lectura a însemnat întotdeauna foarte mult. Într-o zi

i-am fãcut o vizitã ºi i-am adus câteva cãrþi. Am discutat atunci cu ea mult despre lucruri interesante.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.



29LECÞIA 29

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Nu, nu sunt de acord cu pãrerea dvs.

În nici un caz sã nu faci asta!

Nu este adevãrat. Ea este studentã.

Nu cred cã poate fi adevãrat.

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

M-ai convins repede sã renunþ la mâncare grasã.

Colegul mi-a dat toate cãrþile.

Ei ne-au cumpãrat bilete la teatru.

L-am întâmpinat ieri la garã.

Am convins-o pe Maria sã vinã la serviciu.

Prietenii v-au reproºat multe lucruri.

Ana þi-a oferit un buchet mare de flori.

Ea a rãmas miratã.

Dupã un timp m-am dus sã iau cãrþile. Am observat cã ei i-a plãcut foarte mult Dicþionarulenciclopedic ilustrat. ªi atunci am hotãrât sã renunþ la cartea aceasta. Am renunþat la o carte, dar

mi-am fãcut un prieten adevãrat, care pe urmã mi-a devenit o soþie bunã. Avem împreunã doi copii

deºtepþi. Am ajuns la o concluzie în viaþã: ca sã fii fericit trebuie sã poþi renunþa la ceva.

18. Rãspundeþi la întrebãri:

Cine a vizitat-o pe fata bolnavã? Ce i-a adus bãiatul?

Ce i-a plãcut fetei? La ce a renunþat bãiatul?

Despre ce au discutat ei? La ce concluzie a ajuns el?

19. Meditaþi ºi spuneþi ce cãrþi vã place sã citiþi.

20. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginilor.

Joc de rol

Imaginaþi-vã cã sunteþi medic. Discutaþi cu câþiva pacienþi pe care îi convingeþi sã renunþe:

la mâncare multã. la bãuturi alcoolice.

Învãþãm un proverb

Cu încetul se face oþetul.Cu încetul se face oþetul.Cu încetul se face oþetul.Cu încetul se face oþetul.Cu încetul se face oþetul.

Generalizãm

219


VIAÞA LA ÞARÃ30LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

ImperfectulImperfectulImperfectulImperfectulImperfectul

Pronumele nehotãrât. Pronumele negativPronumele nehotãrât. Pronumele negativPronumele nehotãrât. Pronumele negativPronumele nehotãrât. Pronumele negativPronumele nehotãrât. Pronumele negativ

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum ne exprimãm acordulCum ne exprimãm acordulCum ne exprimãm acordulCum ne exprimãm acordulCum ne exprimãm acordul

Cum confirmãm cevaCum confirmãm cevaCum confirmãm cevaCum confirmãm cevaCum confirmãm ceva

IV. TEXT-SINTEZÃ

a aduna

a avea grijã

a creºte

a dãuna

a hrãni

a scãdea

a se scãlda

a trãi

abuz

amintire

animal

cal

caprã

cartof

câine

ceapã

cocoº

curcan

diferenþã

gãinã

gâscã

gospodãrie

grâu

iepure

lac

livadã

oaie

ou

pasãre

pãmânt

pisicã

plantã

porc

porumb

proprietate

pui

la þarã

vacã

vacanþã

altul

nici un

nici unul

nici o

nici una

nimeni

plãcut

alaltãieri

de atunci

pe atunci

cândva

mereu

220 VIAÞA LA ÞARÃ


30LECÞIA 30

VOCABULAR

Încercãm

1. În coloana a IV-a sunt 5 adverbe: alaltãieri – позавчера; cândva – когда-то; de atunci – с тех пор;

pe atunci – тогда; mereu – постоянно. Repetaþi-le de 5 ori pentru a le memora.

2. Citiþi ºi completaþi.

Gãina Gãina Gãina Gãina Gãina este o pasãre, porcul porcul porcul porcul porcul este un animal. Capra Capra Capra Capra Capra este un animal, cocoºul cocoºul cocoºul cocoºul cocoºul este ———

Curcanul Curcanul Curcanul Curcanul Curcanul este o pasãre, câinele câinele câinele câinele câinele este—— Pisica Pisica Pisica Pisica Pisica este un animal, raþa raþa raþa raþa raþa este ————

Gâsca Gâsca Gâsca Gâsca Gâsca este o pasãre, calul calul calul calul calul este ———— VVVVVaca aca aca aca aca este un animal, puiul puiul puiul puiul puiul este ———

3. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc animale, pãsãri, plante.


Eu a se bucura de judeþul Lãpuºna a face abuz de studii

Tu a se plictisi de foame a se speria de taxele mari

El, ea a se apropia de copii a se apuca de lucru

Noi a aparþine de viaþa de la þarã a se indigna de soare

Voi a suferi de garã a asculta de dificultãþi

Ei, ele a avea nevoie de pãrinþi

5. Gãsiþi cuvintele care se îmbinã cu adjectivul plãcut.

Alcãtuim

6. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

frumos

cai, cocoºi, porci, câini, curcani, iepuri alb, mic

pisici, gâºte, capre, gãini, oi gras, plãcut

amintiri, grãdini, livezi, ierburi rãu, verde

mare, negru


Model:Model:Model:Model:Model: A avea grijã de... A avea grijã de... A avea grijã de... A avea grijã de... A avea grijã de... Eu am grijã de grãdinã.Eu am grijã de grãdinã.Eu am grijã de grãdinã.Eu am grijã de grãdinã.Eu am grijã de grãdinã.

curãþenie, bolnav, copii, bãtrâni, pãsãri, animale, livadã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

Dicþionar de contexte minime

a trãi la þarã pãsãri

avea grijã de animale ºi de pãsãri a creºte animale

a avea livadã ºi grãdinã legume

a pãstra amintiri plãcute despre ceva flori

221



GRAMATICÃ

Observãm

Când trãiam trãiam trãiam trãiam trãiam la þarã, creºteam creºteam creºteam creºteam creºteam iepuri.

Când învãþam învãþam învãþam învãþam învãþam la facultate, citeam citeam citeam citeam citeam mult.

Când profesorul explica explica explica explica explica tema, studenþii ascultau ascultau ascultau ascultau ascultau atent.

Imperfectul verbelor nepronominale

Atenþie!Atenþie!Atenþie!Atenþie!Atenþie! Observaþi diferenþa dintre aceste paradigme.

Imperfectul are douã sufixe:

-a a a a a – la verbele de conjugarea I ºi a IV-a în î;

-ea ea ea ea ea – la celelalte verbe.

Aplicãm

8. Deschideþi parantezele. Folosiþi verbele la diferite persoane.

Model:Model:Model:Model:Model: Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra)Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra)Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra)Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra)Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra).....Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez.

Înainte (a face) sport, acum nu mai (a face). Înainte (a trece) prin parcul acesta, acum nu mai (a

trece). Înainte (a scrie) scrisori, acum nu mai (a scrie). Înainte (a dormi) pânã târziu, acum nu

mai (a dormi). Înainte (a merge) pe jos, acum nu mai (a merge). Înainte (a ieºi) cu prietenii la

plimbare, acum nu mai (a ieºi). Înainte (a face) cumpãrãturi foarte des, acum nu mai (a face).

Înainte (a coborî) la staþia aceasta, acum nu mai (a coborî). Înainte (a pierde) bani, acum nu

mai (a pierde). Înainte (a plânge) des, acum nu mai (a plânge).


pe atunci a pleca la oraº

dimineaþa a face în vacanþã

seara a sta duº

în fiecare duminicã a veni acasã

a merge la þarã

la serviciu

10. Continuaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPe atunci (a creºte) pãsãri.e atunci (a creºte) pãsãri.e atunci (a creºte) pãsãri.e atunci (a creºte) pãsãri.e atunci (a creºte) pãsãri.PPPPPe atunci creºtea pãsãri.e atunci creºtea pãsãri.e atunci creºtea pãsãri.e atunci creºtea pãsãri.e atunci creºtea pãsãri.

Pe atunci (a aduna)____________ Pe atunci (a pleca) ___________

Pe atunci (a lucra)_____________ Pe atunci (a locui)_____________

Pe atunci (a aduce)____________ Pe atunci (a urca)_____________

Pe atunci (a cumpãra)__________ Pe atunci (a cãlãtori)__________

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

a lucra a hotãrî a scãdea a merge a dormi

eu lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam

tu lucrai hotãrai scãdeai mergeai dormeai

el, ea lucra hotãra scãdea mergea dormea

noi lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam

voi lucraþi hotãraþi scãdeaþi mergeaþi dormeaþi

ei, ele lucrau hotãrau scãdeau mergeau dormeau



30LECÞIA 30

a-ºi aminti a-ºi imagina

eu îmi aminteam îmi imaginam

tu îþi aminteai îþi imaginai

el, ea îºi amintea îºi imagina

noi ne aminteam ne imaginam

voi vã aminteaþi vã imaginaþi

ei, ele îºi aminteau îºi imaginau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

11. Puneþi verbele la imperfect ºi continuaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: TTTTTotdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.otdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.otdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.otdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.otdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.

Totdeauna (a se scula) (noi)____________________________

Totdeauna (a se îmbrãca) (ei)_____________________________

Totdeauna (a se grãbi) (eu)_____________________________

Totdeauna (a se pieptãna) (tu)_____________________________

Totdeauna (a se duce) (el)_____________________________

Totdeauna (a se plimba) (voi)____________________________

Totdeauna (a se ocupa) (ea)_____________________________

Totdeauna (a se uita) (ele)____________________________


Model:Model:Model:Model:Model: Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.

Când venea vacanþa, (tu) ____________________________

Când venea vacanþa, (el)_____________________________

Când venea vacanþa, (noi)___________________________

Când venea vacanþa,(voi) ___________________________

Când venea vacanþa, (ei)____________________________

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ

13. Continuaþi propoziþiile. Folosiþi verbele la diferite persoane.

Model:Model:Model:Model:Model: Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã.Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.

Mereu (a-ºi imagina)———————————————

Mereu (a-ºi aminti)—————————————-——

Mereu (a-ºi închipui)——————————————-

Mereu (a-ºi aduce aminte)————————————

Mereu (a-ºi însuºi)————————————————-

a se bucura a se plimba a se duce a se întâlni

eu mã bucuram mã plimbam mã duceam mã întâlneam

tu te bucurai te plimbai te duceai te întâlneai

el, ea se bucura se plimba se ducea se întâlnea

noi ne bucuram ne plimbam ne duceam ne întâlneam

voi vã bucuraþi vã plimbaþi vã duceaþi vã întâlneaþi

ei, ele se bucurau se plimbau se duceau se întâlneau

223




Model:Model:Model:Model:Model: A-ºi aminti de A-ºi aminti de A-ºi aminti de A-ºi aminti de A-ºi aminti de Îmi aminteam des de tine.Îmi aminteam des de tine.Îmi aminteam des de tine.Îmi aminteam des de tine.Îmi aminteam des de tine.

a-ºi aminti

a-ºi aduce aminte

Imperfectul verbelor neregulate

15. Completaþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Când eram mic, trãiam la þarã.Când eram mic, trãiam la þarã.Când eram mic, trãiam la þarã.Când eram mic, trãiam la þarã.Când eram mic, trãiam la þarã.

Când erai mic, tu ... Când eraþi mici, voi ...

Când era mic, el ... Când erau mici, ei ...

Când eram mici, noi ...

16. Citiþi dialogurile pe roluri ºi selectaþi verbele la imperfect.

– Când trãiai la bunici, totdeauna aveai grijã de animale?

– Da, totdeauna aveam grijã de animale.

– Nu oboseai sã le hrãneºti?

– Ba da, uneori oboseam, dar era plãcut sã-i ajut pe bunici.

– Bunicii aºteptau sã veniþi la ei?

– Sigur cã da. Aºteptau mult.

– Lucraþi cu ei în grãdinã?

– Da, lucram.

– Dar cine lucra pãmântul?

– Toþi oamenii din sat lucrau pãmântul.

17. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare.


Model:Model:Model:Model:Model: Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare.Când eram la þarã, stãteam mult la soare.Când eram la þarã, stãteam mult la soare.Când eram la þarã, stãteam mult la soare.Când eram la þarã, stãteam mult la soare.Când eram la þarã, stãteam mult la soare.

Când (a fi) la þarã, (a da) mâncare la pãsãri. Când (a fi) la þarã, (a nu avea) timp liber.

Când (a fi) la þarã, (a avea) mult de lucru. Când (a fi) la þarã, (a da) iarbã animalelor.

Când (a fi) la þarã, (a sta) mult în aer liber.

de pãrinþi

de rude

de prieteni

de anii de studenþie

de copilãrie

de dânsul

de dumneavoastrã

de dumnealor

de trecut

des

adesea

rar

uneori

totdeauna

mereu

A da A sta A avea A fi

dãdeam stãteam aveam eram

dãdeai stãteai aveai erai

dãdea stãtea avea era

dãdeam stãteam aveam eram

dãdeaþi stãteaþi aveaþi eraþi

dãdeau stãteau aveau erau



30LECÞIA 30

19. Alcãtuiþi o povestire.

Pe ce stradã stãteaþi când locuiaþi la oraº? Aveaþi mulþi prieteni atunci? Toþi stãteau pe o stradã?

Cine locuia mai aproape de dvs.? Cu cine stãteaþi pânã târziu la un ceai? Eraþi prieteni buni?

Câþi ani aveaþi atunci?

20. Scrieþi forma cerutã de context.

Model:Model:Model:Model:Model: VVVVVaraaraaraaraara noi noi noi noi noi (((((a se duce) cu pãrinþii la þarã?a se duce) cu pãrinþii la þarã?a se duce) cu pãrinþii la þarã?a se duce) cu pãrinþii la þarã?a se duce) cu pãrinþii la þarã?VVVVVara ne duceam cu pãrinþii la þarã.ara ne duceam cu pãrinþii la þarã.ara ne duceam cu pãrinþii la þarã.ara ne duceam cu pãrinþii la þarã.ara ne duceam cu pãrinþii la þarã.

Acolo (eu, a se întâlni) cu prietenii. Seara (noi, a se plimba) pânã târziu. Noi (a-ºi aduce)

aminte de anii de ºcoalã. Ei (a-ºi imagina) multe despre viaþa de la oraº. ªi ei (a veni) uneori

la oraº, dar numai în trecere. El (a nu reuºi) sã vadã diferenþa. Voi (a asculta) povestirea

mea. Ei (a spune) cã le place viaþa la þarã.

Model:Model:Model:Model:Model: Rar (a pleca) (noi) Rar (a pleca) (noi) Rar (a pleca) (noi) Rar (a pleca) (noi) Rar (a pleca) (noi) Rar plecam la þarã.Rar plecam la þarã.Rar plecam la þarã.Rar plecam la þarã.Rar plecam la þarã.

Rar (a trece) (tu)—————————. Rar (a se îmbolnãvi) (voi)—————.

Rar (a vizita) (noi)————————. Rar (a se duce) (ei)————————.

Rar (a se întâlni) (el)———————. Rar (a da) (ele)—————————.

Rar (a se certa) (ea)———————. Rar (a sta) (eu)—————————.

Pronumele nehotãrât unul, altul.

singular singular singular singular

masculin unulunulunulunulunul uniiuniiuniiuniiunii masculin altulaltulaltulaltulaltul uniiuniiuniiuniiunii

feminin unaunaunaunauna uneleuneleuneleuneleunele feminin altaaltaaltaaltaalta altelealtelealtelealtelealtele

21. Modificaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: Unul citea, altul scria. Unul citea, altul scria. Unul citea, altul scria. Unul citea, altul scria. Unul citea, altul scria. Unii citeau, alþii scriau.Unii citeau, alþii scriau.Unii citeau, alþii scriau.Unii citeau, alþii scriau.Unii citeau, alþii scriau.

Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Unul creºtea pãsãri, altul creºtea animale. Unul

venea, altul se ducea. Unul se spãla, altul se pieptãna.

22. Completaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.

Bunica are doi nepoþi:—— este blond, —— este brunet. Ion are doi prieteni: —— este

bun,——este rãu. Tata are douã costume: ——- este nou, —— este vechi. Pãrinþii mei þin doi

porci:——- este mare, ——este mic. Noi avem doi câini: —— este alb, —— este negru.

Pronumele (adjectivul pronominal) nici un(ul)

MasculinMasculinMasculinMasculinMasculin Nici unul N-a venit nici unul Nici un Nici un bãiat n-a venit

FFFFFeminineminineminineminineminin Nici una N-a venit nici una Nici o Nici o fatã n-a venit

23. Înlocuiþi.

Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: Nici un bãiat nu lucreazã. Nici un bãiat nu lucreazã. Nici un bãiat nu lucreazã. Nici un bãiat nu lucreazã. Nici un bãiat nu lucreazã. Nici unul nu lucreazã.Nici unul nu lucreazã.Nici unul nu lucreazã.Nici unul nu lucreazã.Nici unul nu lucreazã.

Nici un prieten n-a venit. Nici un ºef nu întârzie la serviciu. Nici un perete nu este negru.

Nici un scaun nu e bun. Nici un troleibuz nu circulã. Nici un magazin nu este deschis.

225



Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: Nici o fatã nu a plecat. Nici o fatã nu a plecat. Nici o fatã nu a plecat. Nici o fatã nu a plecat. Nici o fatã nu a plecat. Nici una n-a plecat.Nici una n-a plecat.Nici una n-a plecat.Nici una n-a plecat.Nici una n-a plecat.

Nici o rochie nu e bunã. Nici o canã nu este curatã. Nici o hainã nu este modernã. Nici o

carte nu este nouã. Nici o bluzã nu este ieftinã.

24. Urmaþi modelul:

Model:Model:Model:Model:Model: N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut nici o caprã cuminte.N-am vãzut nici o caprã cuminte.N-am vãzut nici o caprã cuminte.N-am vãzut nici o caprã cuminte.N-am vãzut nici o caprã cuminte.

N-am vãzut cocoº de munte. N-am vãzut porc curat. N-am vãzut plantã exoticã. N-am

vãzut pisicã albastrã. N-am vãzut ban de aur. N-am vãzut copac înalt.

Model:Model:Model:Model:Model: Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.

Nici unul nu a fost la mare. Nici unul nu fãcea abuz de soare. Nici unul nu pleca la munte.

Nici unul nu ºtia tema. Nici una nu a observat greºeala. Nici una nu a venit la întâlnire.

INTENÞII COMUNICATIVEt

Cum ne exprimãm acordul

Cum confirmãm ceva

Structuri

Când suntem de acord, noi spunem:Când suntem de acord, noi spunem:Când suntem de acord, noi spunem:Când suntem de acord, noi spunem:Când suntem de acord, noi spunem:

Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.

Când confirmãm ceva, noi spunem:Când confirmãm ceva, noi spunem:Când confirmãm ceva, noi spunem:Când confirmãm ceva, noi spunem:Când confirmãm ceva, noi spunem:

E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat.

Uilizãm

25. Citiþi dialogurile ºi scrieþi formulele care exprimã acordul.

– Bunã ziua, Andrei.

– Bunã ziua, Mihai.

– Îþi propun sã mergem la þarã. Eºti de acord?

– Da, —————. Îmi place la þarã.

– Alo, bunã ziua! Cu Andreea, vã rog. Andreea, sunt eu, Dan. Vreau sã te întreb ceva. Mergi cu

mine la þarã?

– Bine,———————. Spune-mi când?

– Mâine, la ora 10. Plecãm cu maºina.

– Merg cu plãcere.

– Foarte bine, ne-am înþeles. La revedere!

– Spune-mi, te rog, pot sã iau revista aceasta?

– Desigur cã se poate.

– Este adevãrat ce scrie aici?

– Da, —————.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



30LECÞIA 30

– Cum credeþi, de ce cursul leului scade?

– Cursul leului scade, pentru cã nu se dezvoltã economia þãrii.

– ——————, ºi eu credeam tot aºa.

SINTEZÃ

Viaþa la þarã

Cine cunoaºte viaþa de la þarã nu o schimbã pe viaþa de la oraº. La þarã e o altã viaþã. Acolo

oamenii au alte griji.

O gospodãrie la þarã are de toate: animale – unul sau doi cai, o vacã, porci, oi, capre, iepuri, câine,

pisicã ºi pãsãri – pui, gãini, cocoºi, gâºte, raþe, curcani. Fiecare gospodãrie are livadã ºi grãdinã. Nu

departe de sat este un lac.

Cândva pãmântul era în proprietate colectivã. Acum fiecare þãran are pãmântul sãu. Nici unul nu

a rãmas fãrã pãmânt. Nimeni nu aºteaptã nimic de la stat. Fiecare are grijã de familia sa. Tot ce creºte

pe lângã casã constituie alimente naturale ºi ecologic curate. Porcul dã carne, vaca dã lapte, brânzã ºi

unt, pãsãrile dau carne ºi ouã.

Din grãdinã fiecare familie are cartofi ºi ceapã. Din livadã are fructe.

Este adevãrat cã e foarte greu sã ai grijã de toate. Dar cât de plãcut e sã ºtii cã tu le-ai adunat pe

toate ºi cã nu depinzi de nimeni!

Când eram mic, am trãit la þarã. De atunci am amintiri plãcute.

26. Citiþi textul ºi determinaþi problemele ce sunt relatate în text.

27. Citiþi textul ºi indicaþi fragmentul ce prezintã cel mai mare interes pentru dvs. Comentaþi alegerea.

28. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri.

Aþi fost cândva la þarã?

Cunoaºteþi viaþa de la þarã?

Cum este o gospodãrie la þarã?

Ce animale cresc pe lângã casã?

Ce pãsãri are fiecare familie?

Ce creºte în grãdinã?

Ce creºte în livadã?

Este lac nu departe de sat?

Al cui era cândva pãmântul?

Al cui este pãmântul acum?

Ce constituie alimentele unui þãran?

Cum sunt produsele la þarã?

De unde ia o familie de la þarã carne, lapte, brânzã, unt?

De unde ia cartofi ºi ceapã?

De unde ia fructe?

E grea viaþa la þarã?

Situaþii de comunicare

V-aþi întâlnit cu un prieten care locuieºte la þarã ºi pe care nu l-aþi vãzut

de mult timp. Discutaþi cu el despre viaþa de la þarã.

Vi se propune sã petreceþi vacanþa la þarã. Acceptaþi propunerea.

Imaginaþi-vã cum este vara la þarã.

Aþi petrecut vacanþa la þarã. Ce vã amintiþi?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

227



Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Când mergeam la bunici, aveam grijã de

animale.

Ei se bucurau când veneam la þarã.

Uneori stãteam acolo toatã vara.

Când vremea era bunã, ne duceam la lac.

Pe atunci lacul era curat.

Totdeauna ne scãldam în lac.

Unul mergea la lac, altul se ducea la

mare. Nici unul nu mergea la munte.

Nimeni nu fãcea abuz de soare, pentru

cã asta dãuneazã sãnãtãþii.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Da, sunt de acord.

Aveþi dreptate, el deseneazã frumos.

Nu sunt împotrivã, dar mã mai gândesc.

E drept. E just.

Foarte bine! Vom cãlãtori împreunã.

Este adevãrat ce spun ei?

Învãþãm un proverb

O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg.

Joc de rol

Corabia lui Noe

Profesorul le povesteºte cursanþilor mitul despre corabia lui Noe ºi le propune sã facã o listã

cu ceea ce trebuie salvat pentru generaþiile viitoare.

Cursanþii sunt la þarã ºi discutã despre fiecare obiect care trebuie inclus în listã.

Grupa poate fi divizatã în douã echipe, apoi vor fi comparate ambele liste. Câºtigã echipa care

a întocmit cel mai bine lista.

Generalizãm

228 RECAPITULARE

Limba - mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE (lecþiile 26–30)

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã

Format de la persoana a II-a singular indicativ prezent: Rãmâi la noi! Treci la tablã!

Deschide cartea la pagina 10! Nu deschide cartea! Închide repede fereastra! Nu închide

fereastra!

Format de la persoana a II-a plural indicativ prezent: Deschideþi caietele! Rãmâneþi la

hotel!

Imperativul verbelor a fi: Fii! Fiþi!; a face: Fã! Faceþi!; a duce: Du! Duceþi!; a aduce: Adu!

Aduceþi!; a veni: Vino! Veniþi! ; a zice: Zi! Ziceþi!

Imperativul verbelor pronominale:

Du-te acasã! Duceþi-vã acasã! Nu te duce! Nu vã duceþi!

Imperativul verbelor cu pronume personale la acuzativ:

Cheamã-l acasã! Chemaþi-o acasã! Cheamã-i acasã! Chemaþi-le acasã!

Nu-i chemaþi acasã! Nu-l chema acasã!

Imperativul verbelor cu pronume personale în dativ:

Spune-mi! Spuneþi-mi! Spune-i! Spuneþi-le!

Nu ne spune! Nu-mi spune!

Perfectul compus al verbelor:

eu am cântat noi am cântat eu n-am citit noi n-am citit

tu ai cântat voi aþi cântat tu n-ai citit voi n-aþi citit

el, ea a cântat ei, ele au cântat el, ea n-a citit ei, ele n-au citit

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ:

eu m-am lovit noi ne-am lovit

tu te-ai lovit voi v-aþi lovit

el, ea s-a lovit ei, ele s-au lovit

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în cazul dativ:

eu mi-am amintit noi ne-am amintit

tu þi-ai amintit voi v-aþi amintit

el, ea ºi-a amintit ei, ele ºi-au amintit

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus:

mmmmm-a gãsit mimimimimi-au spus

tetetetete-a chemat þiþiþiþiþi-au telefonat

lllll-a întrebat Ei iiiii-au rãspuns

El nenenenene-a invitat nenenenene-au adus

vvvvv-a cãutat vvvvv-au transmis

iiiii-a vãzut lelelelele-au mulþumit

lelelelele-a rugat

El a felicitat-ooooo

229

Limba - mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE

Imperfectul verbelor nepronominale

eu citeam noi citeam

tu citeai voi citeaþi

el, ea citea ei, ele citeau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în acuzativ

eu mã bucuram noi ne bucuram

tu te bucurai voi vã bucuraþi

el, ea se bucura ei, ele se bucurau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ

eu îmi aminteam noi ne aminteam

tu îþi aminteai voi vã aminteaþi

el, ea îºi amintea ei, ele îºi aminteau

Imperfectul verbelor neregulate:

eu stãteam noi stãteam eu dãdeam noi dãdeam eu eram noi eram

tu stãteai voi stãteaþi tu dãdeai voi dãdeaþi tu erai voi eraþi

el, ea stãtea ei, ele stãteau el, ea dãdea ei, ele dãdeau el, ea era ei, ele erau

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã cereþi ceva:

Dã-mi, te rog, sarea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmite-mi, te rog, cartea.

Sã rugaþi pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva:

Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici!

Sã atrageþi atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie:

Nu vã supãraþi! Fii amabil! Te rog!

Sã spuneþi care este obiectul unei discuþii:

– Despre cine aþi vorbit cu Vasile? – Despre fratele meu.

– Despre ce aþi vorbit cu el? – Despre filmul de ieri.

Sã vã exprimaþi regretul:

Îmi pare rãu, nu pot merge. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit acest ziar.

Regret, dar nu pot merge cu voi.

Sã vã exprimaþi opinia:

Dupã pãrerea mea, el a avut dreptate. Eu cred cã trebuie sã lucrãm. Sunt convins cã lecþiile sunt

bune. În opinia mea toþi copiii sunt buni.

Sã negaþi ceva:

Nu, nu este aºa. Sigur cã nu.

Sã vã exprimaþi acordul:

Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã.

Sã confirmaþi ceva:

E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Da aºa e.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 1085 de cuvinte.

LA CE PUTEM RENUNÞA - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/29-30.pdf · Cine þi-a desenat...

Documents

Transcript of LA CE PUTEM RENUNÞA - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/29-30.pdf · Cine þi-a desenat...