42 PORTRETE LECÞIA 7 7 - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/07-08.pdf · Radu nu are sorã,...

13
42 PORTRETE Limba mijloc de integrare socialã 7 LECÞIA 7 PORTRETE I. VOCABULAR II. GRAMATICÃ Genul ºi numãrul adjectivelor Genul ºi numãrul adjectivelor Genul ºi numãrul adjectivelor Genul ºi numãrul adjectivelor Genul ºi numãrul adjectivelor Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a vrea a vrea a vrea a vrea a vrea Numeralele cardinale (1–19) Numeralele cardinale (1–19) Numeralele cardinale (1–19) Numeralele cardinale (1–19) Numeralele cardinale (1–19) III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum spunem cã avem nevoie d Cum spunem cã avem nevoie d Cum spunem cã avem nevoie d Cum spunem cã avem nevoie d Cum spunem cã avem nevoie de ceva e ceva e ceva e ceva e ceva IV. TEXT-SINTEZÃ ajutor an atenþie ban bere ciocolatã faþã îngheþatã leu ochi pãr pâine a vrea a avea nevoie de... câþi, câte blond brunet cuminte dulce gras înalt larg lung mare mic nou vechi verde

Transcript of 42 PORTRETE LECÞIA 7 7 - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/manual1/07-08.pdf · Radu nu are sorã,...

42 PORTRETE

Limba – mijloc de integrare socialã

7LECÞIA 7

PORTRETE

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Genul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelorGenul ºi numãrul adjectivelor

Adjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþii

Adjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþiiAdjectivele cu 2 terminaþii

Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului Prezentul verbului a vreaa vreaa vreaa vreaa vrea

Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)Numeralele cardinale (1–19)

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie dCum spunem cã avem nevoie de cevae cevae cevae cevae ceva

IV. TEXT-SINTEZÃ

ajutor

an

atenþie

ban

bere

ciocolatã

faþã

îngheþatã

leu

ochi

pãr

pâine

a vrea

a avea nevoie de...

câþi, câteblond

brunet

cuminte

dulce

gras

înalt

larg

lung

mare

mic

nou

vechi

verde

43PORTRETE7LECÞIA 7

Limba – mijloc de integrare socialã

VOCABULAR

Încercãm

1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc,

unitãþi monetare

2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase:

cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor

cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor

3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.

Modificãm

4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã:

an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu.

5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.

Model: Model: Model: Model: Model: Elevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harniciElevul este harnic. Elevii sunt harnici

Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos.

Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru.

Alcãtuim

6. Alcãtuiþi propoziþii.

bãiat în clasã

costum în dulap

acum revistã a fi sub masã

elev la tablã

sportivi pe stadion

Dicþionar de contexte minime

ochi albaºtri o cãmaºã

pãr bogat o carte de istorie

a avea o faþã frumoasã a vrea o revistã nouã

talent un apartament cu mobilã

o profesie bunã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

44 PORTRETE

Limba – mijloc de integrare socialã

7LECÞIA 7

mare marimare marimare marimare marimare mari

mare marimare marimare marimare marimare mari

GRAMATICÃ

Observãm

– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este micmicmicmicmic? – Acolo este o casã.

– Da, apartamentul este micmicmicmicmic. – Casa este micãmicãmicãmicãmicã?

– ªi camerele sunt micimicimicimicimici? – Da, casa este micãmicãmicãmicãmicã.

– Da, ºi camerele sunt micimicimicimicimici.

Adjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþiiAdjectivele cu 3 terminaþii

Singular Plural

masculin – – – – – - i- i- i- i- i

feminin -ã-ã-ã-ã-ã - i- i- i- i- i

Acordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinatAcordul adjectivului cu substantivul determinat

Singular Plural

masculin copac mic copaci miciiiii

neutru creion mic creioane miciiiii

feminin fatã micããããã fete miciiiii

7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: Magazin Magazin Magazin Magazin Magazin magazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine micimagazin mic – magazine mici

Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie Bucãtãrie bucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii micibucãtãrie micã – bucãtãrii mici

Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap

Model: Model: Model: Model: Model: Cursant Cursant Cursant Cursant Cursant cursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noicursant nou – cursanþi noi

Clãdire Clãdire Clãdire Clãdire Clãdire clãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noiclãdire nouã – clãdiri noi

Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã

Observãm

– Iatã un apartament. – Ce este acolo?

– Apartamentul este maremaremaremaremare? – Acolo este o casã.

– Da, apartamentul este maremaremaremaremare. – Casa este maremaremaremaremare?

– Da, casa este maremaremaremaremare

Adjectivele cu 2 terminaþii

Singular Plural

masculin -e-e-e-e-e -e-e-e-e-e

feminin - i- i- i- i- i - i- i- i- i- i

mic mici

micã mici

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

45PORTRETE7LECÞIA 7

Limba – mijloc de integrare socialã

Acordul adjectivului cu substantivul determinat.

Singular Plural

masculin bãiat mare bãieþi mari

neutru oraº mare oraºe mari

feminin casã mare case mari

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural.

Model:Model:Model:Model:Model: Actor Actor Actor Actor Actor actor mare actor mare actor mare actor mare actor mare – actori mariactori mariactori mariactori mariactori mari

Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã Oglindã oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare oglindã mare – oglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi marioglinzi mari

Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie.

Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPerete erete erete erete erete perete verde perete verde perete verde perete verde perete verde – pereþi verzipereþi verzipereþi verzipereþi verzipereþi verzi

TTTTTablã ablã ablã ablã ablã tablã verde tablã verde tablã verde tablã verde tablã verde – table verzitable verzitable verzitable verzitable verzi

Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.

Model:Model:Model:Model:Model: Bloc Bloc Bloc Bloc Bloc bloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechibloc vechi – blocuri vechi

Canapea Canapea Canapea Canapea Canapea canapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechicanapea veche – canapele vechi

Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte

9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Iatã un salon. – Acesta este bunicul tãu?

– Salonul este mare? – Da, acesta este bunicul meu.

– Da, salonul este mare. – El este bãtrân?

– Da, el este bãtrân.

– Ce este acesta? – Aici este casa ta?

– Acesta este un scaun. – Da, aici este casa mea.

– Scaunul este vechi? – Casa ta este înaltã?

– Nu, scaunul este nou. – Da, casa mea este înaltã.

10. Alcãtuiþi dialoguri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?– Eu am un frate. Dar tu?

– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.– ªi eu am frate.

Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi

avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar

tu? Ei au creioane. Dar ele?

Model:Model:Model:Model:Model: – Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?– Andrei, Radu are frate?

– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.– Da, are.

– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?– Dar Mihai?

– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.– Mihai n-are frate.

– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? …

– Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are

familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? …

vechivechivechivechivechi vechivechivechivechivechi

vechevechevechevecheveche vechivechivechivechivechi

46 PORTRETE

Limba – mijloc de integrare socialã

7LECÞIA 7

eu vreauvreauvreauvreauvreau o carte

tu vreivreivreivreivrei un caiet

el, ea vreavreavreavreavrea o îngheþatã

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le.

– Tu ai sorã? – Ce profesie ai?

– Da, eu am o sorã. – Sunt medic.

– Ea este micã? – Dar ce este soþia ta de profesie?

– Da, ea este micã. – Ea este profesoarã.

– Ea are o rochie albastrã?

– Nu, ea are o rochie verde.

12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele.

Model: Model: Model: Model: Model: – Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?– Victor este gras?

– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.– Nu, Victor este slab.

Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã

este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte

fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?

Observãm

– Cine vreavreavreavreavrea bere? – Ce vreavreavreavreavrea copilul? – VreþiVreþiVreþiVreþiVreþi vin?

– Eu vreauvreauvreauvreauvreau bere. – Copilul vreavreavreavreavrea acasã. – Nu vremvremvremvremvrem vin, vrem suc.

– Ce vrea vrea vrea vrea vrea el? – Ce rochie vreþivreþivreþivreþivreþi? – Dar voi ce vreþivreþivreþivreþivreþi?

– El vreavreavreavreavrea o pâine. – Vreau o rochie verdeverdeverdeverdeverde. – Noi vremvremvremvremvrem apã mineralã.

Prezentul verbului a vrea

eu vreauvreauvreauvreauvreau noi vremvremvremvremvrem

tu vreivreivreivreivrei voi vreþivreþivreþivreþivreþi

el vreavreavreavreavrea ei vorvorvorvorvor

13. Completaþi propoziþiile.

Eu vreau …, iar tu vrei … El vrea …, iar ea vrea …

Ei vor …, iar ele vor … Noi vrem …, iar ei vor …

Numeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinaleNumeralele cardinale

a a a a a 1–101–101–101–101–10 b b b b b 11–1911–1911–1911–1911–19

1 – unu, una 6 – ºase 11 – unsprezece 15 – cincisprezece

2 – doi, douã 7 – ºapte 12 – doisprezece, 16 – ºaisprezece

3 – trei 8 – opt douãsprezece 17 – ºaptesprezece

4 – patru 9 – nouã 13 – treisprezece 18 – optsprezece

5 – cinci 10 – zece 14 – paisprezece 19 – nouãsprezece

Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?câþi? câte?

masculin câþicâþicâþicâþicâþi Câþi bãieþi sunt aici?

feminin câtecâtecâtecâtecâte Câte fete sunt acolo?

noi vremvremvremvremvrem o bere

voi vreþivreþivreþivreþivreþi ciocolatã

ei, ele vorvorvorvorvor ceai

47PORTRETE7LECÞIA 7

Limba – mijloc de integrare socialã

14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Câþi pantofi sunt aici? Câte cãrþi sunt pe masã?

15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10.

Model:Model:Model:Model:Model: – Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei)

– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.– În redacþie sunt trei ziariºti.

Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în

camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru)

Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte)

Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi

copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de cevaCum spunem cã avem nevoie de ceva

Eu am nevoie de caiete. Noi avem nevoie de reviste.

Tu ai nevoie de cãrþi. Voi aveþi nevoie de gazete.

El, ea are nevoie de bani. Ei, ele au nevoie de mobilã.

16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: – Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?– Ai nevoie de cãrþi?

– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.– Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.

Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? Au ei nevoie de ingineri? Au ele nevoie

de manuale? Au ele nevoie de jurist?

17. Rãspundeþi la întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?– Cine are nevoie de ajutor?

– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor– Noi avem nevoie de ajutor.....

Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? Cine

are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic?

Model:Model:Model:Model:Model: – De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?– De ce ai nevoie?

– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.– Am nevoie de creioane.

De ce au ei nevoie? De ce aveþi nevoie? De ce are el nevoie? De ce are ea nevoie?

18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

– De ce are el nevoie? bani, ajutor

– Are nevoie de dicþionar. pâine, bere

– ªi tu ai nevoie de dicþionar? cãmaºã, pantaloni

– Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. reviste, ziare

– Eu am nevoie de manual.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

48 PORTRETE

Limba – mijloc de integrare socialã

7LECÞIA 7

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Aceasta este o familie mare.

Am o casã mare.

Vreau o carte nouã.

Câþi copii sunt aici?

Câþi ani are el?

Câte reviste vreþi?

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Am nevoie de ajutorul tãu.

Avem nevoie de un specialist bun.

Ei au nevoie de atenþia noastrã.

El nu are nevoie de ajutor.

De ce are el nevoie?

Aveþi nevoie de manuale noi?

SINTEZÃ

Portret de bãrbat, portret de femeie

Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi

slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare.

Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o

maºinã nouã. Aceasta este maºina lui.

Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi.

Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea

este o femeie harnicã. Ea este profesoarã.

Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi.

Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion.

Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã.

19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.Victor este inginer? – Da.

– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.– Victor este medic? – Nu.

Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri?

Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã

casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi

frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã?

Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru?

20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris.

Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã

casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor?

Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor?

21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã.

Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi

manuale de limba românã.

Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate,

el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare.

Învãþãm un proverb

N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.N-aduce anul ce aduce ceasul.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

49 LA STUDII8LECÞIA 8

Limba – mijloc de integrare socialã

LA STUDII

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufixPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpulCum precizãm timpul

IV. TEXT-SINTEZÃ

a asculta

a explica

a întârzia

a întreba

a învãþa

a repeta

a rezolva

a sta

absolvent

biologie

catedrã

chimie

colegiu

examen

exerciþiu

facultate

frecvenþã

gimnaziu

instituþie

învãþãmânt

jumãtate

juridic

licenþã

liceu

materie

orar

orã

secþie

sesiune

sfert

specialitate

studii

universitate

ziaristicã

azi, astãzi

fix

mult

puþin

spaþios

superior

cu

fãrã

sau

50 LA STUDII

Limba – mijloc de integrare socialã

8LECÞIA 8

O orO orO orO orO orã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþieã = lecþie

O orO orO orO orO orã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minã = 60 minDicþionar de contexte minime

Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie,

facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã

spaþioasã

tema

a asculta lecþia

materia

radioul

o melodie

cu 10 minute

a întârzia la ore

mult

puþin

ora

a întreba tema

lecþia

VOCABULAR

Încercãm

a învãþa a explica a asculta

1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului:

MasculinMasculinMasculinMasculinMasculin FFFFFeminineminineminineminineminin NeutruNeutruNeutruNeutruNeutru

Un absolvent – doi absolvenþi O orã – douã ore Un examen – douã examene

Modificãm

2. Urmaþi modelul:

Aici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesorAici este un profesor, acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori., acolo sunt niºte profesori.

student ————————-

absolvent ————————-

medic ————————-

frate ————————-

IIIIIatã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesoratã un profesor. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.. Profesorul este la tablã.

Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs.

student ________ ________ —————-

absolvent ________ ________ —————-

medic ________ ________ —————-

frate ________ ________ —————-

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

51 LA STUDII8LECÞIA 8

Limba – mijloc de integrare socialã

Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.Aceasta este o universitate. Universitatea este veche.

Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi.

facultate ____________ ___________ ___________

salã ____________ ___________ ___________

lecþie ____________ ___________ ___________

birou ____________ ___________ ___________

Alcãtuim

3. Alcãtuiþi propoziþii.

Clãdire înalt

Profesor frumos

ªcoalã a fi bãtrân

Student mare

Þarã harnic

Elev deºtept

4. Lucraþi în perechi:

Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el

familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul

lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã?

5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.

GRAMATICÃ

Observãm

– Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta?

– Aceasta este o universitate.

– Cine învaþãînvaþãînvaþãînvaþãînvaþã la universitate?

– La universitate învaþã studenþi.

– Ce explicã profesorii la lecþii?

– Profesorii explicãexplicãexplicãexplicãexplicã materia.

Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

Eu rezolv ascult explic întreb învãþ

Tu rezolvi asculþi explici întrebi înveþi

El, ea rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã

Noi rezolvãm ascultãm explicãm întrebãm învãþãm

Voi rezolvaþi ascultaþi explicaþi întrebaþi învãþaþi

Ei, ele rezolvã ascultã explicã întreabã învaþã

– -ãm

-i -aþi

-ã -ã

Terminaþiile

52 LA STUDII

Limba – mijloc de integrare socialã

8LECÞIA 8

Curs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orCurs, cursuri = lecþie, orããããã

Aplicãm

6. Urmaþi modelul:

Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.Eu ascult lecþia. ªi tu asculþi lecþia.

Noi ascultãm lecþia. ªi voi ________ lecþia.

Ea ascultã radioul. ªi ele ________ radioul.

Tu asculþi muzicã. ªi ei _________ muzicã.

El ascultã dialogul. ªi noi ________ dialogul.

Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema.Eu repet tema. VVVVVoi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.oi repetaþi lecþia.

Tu nu _________ tema. Noi nu _________ lecþia.

El repetã cuvintele. Ei nu _________ cuvintele.

7. Alcãtuiþi dialoguri similare.

Model:Model:Model:Model:Model:

– Tu înveþi la universitate?

– Da, eu învãþ la universitate. liceu, colegiu

– Dar ea unde învaþã? gimnaziu, facultate

– Ea învaþã la ºcoalã.

8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile.

– Profesorul de chimie întreabã mult?

– Nu, dumnealui întreabã puþin.

– Dar profesoara de biologie?

– Dumneaei întreabã mult.

– În ce salã de curs avem ore?

– În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin?

– E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi.

VVVVVerbele erbele erbele erbele erbele a staa staa staa staa sta ºi ºi ºi ºi ºi a întârziaa întârziaa întârziaa întârziaa întârzia la prezent la prezent la prezent la prezent la prezent

A staA staA staA staA sta A întârziaA întârziaA întârziaA întârziaA întârzia

Eu stau Eu întârzii

Tu stai Tu întârzii

El, ea stã El, ea întârzie

Noi stãm Noi întârziem

Voi staþi Voi întârziaþi

Ei, ele stau Ei, ele întârzie

9. Completaþi.

Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã.

Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon.

El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama.

10. Reproduceþi dialogul.

– Maria stã aproape? – Ea este aici?

– Nu, Maria stã departe. – Nu, ea nu este aici.

53 LA STUDII8LECÞIA 8

Limba – mijloc de integrare socialã

11. Alcãtuiþi îmbinãri:

carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant,

deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet).

12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum precizãm timpul

Structuri

Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul?

Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi

jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi

cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute.

Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele:

astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.

Utilizãm

13. Spuneþi ce orã e.

SINTEZÃ

La studii

Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi:

biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar.

Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El

explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia.

Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp.

14. Rãspundeþi la întrebãri:

– Ce este universitatea? – Unde stau studenþii?

– Ce este ºcoala? – Ce întreabã profesorul?

– Cine învaþã la universitate? – Ce explicã profesorul?

– Cine învaþã la ºcoalã? – Cine repetã materia?

– Unde sunt studenþii?

Vorbim

15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

54 LA STUDII

Limba – mijloc de integrare socialã

8LECÞIA 8

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Eu ascult lecþia.

Tu întrebi ceva.

El întârzie la lecþie.

Noi învãþãm la universitate.

Voi repetaþi materia.

Ei stau aproape.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Ce orã e?

Cât e ceasul?

Este ora douãsprezece ºi un sfert.

Este ora nouã ºi jumãtate.

Este ora opt fãrã zece minute.

Azi avem ore de limba românã.

Dimineaþa repet lecþia.

Dupã cursuri stau la bibliotecã.

Învãþãm un proverb

Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.Ai carte, ai parte.

Generalizãm