Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“...Fonduri europene pentru promo-varea produselor...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 � Nr. 3

12 pagini

10-23 septembrie

2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 10.

�SSuubbvveennþþiiii îînn ddoommeenniiuull iinnffoorrmmããrriiii ººiiccoommuunniiccããrriiii.. Directoratul Generalpentru Comunicare din Parlamen-tul European a lansat programulde subvenþii pentru anul 2009 îndomeniul informãrii ºi comunicãrii.Obiectivul acestui demers esteidentificarea unor proiecte nonco-merciale care ar putea fi eligibilepentru susþinere financiarã ºi con-stã în cofinanþare programe deteleviziune, evenimente, pagini deinternet, proiecte propuse de insti-tuþii de învãþãmânt ºi programe deradio. Data limitã pentru trimitereapropunerilor este 1 octombrie2008. Informaþii suplimentaredespre program, precum ºi docu-mentele de participare se gãsesc pepagina de internet a Biroului deInformare al Parlamentului Euro-pean în România - www.europarl.europa. eu/bucuresti ºi a Parlamen-tului European - www.europarl.europa.eu.

�ZZoonneellee ccuu mmoonnuummeennttee iissttoorriicceeccaarree ffaacc ppaarrttee ddiinn lliissttaa ppaattrriimmoonniiuu--lluuii mmoonnddiiaall vvoorr aavveeaa ddooccuummeennttaaþþiiiiffiinnaannþþaattee ddiinn bbuuggeettuull MMDDLLPPLL.. Mi-nisterul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Pu-blice ºi Locuinþelor va finanþa elabo-rarea sau actualizarea documenta-þiilor de amenajarea teritoriului ºi ur-banism pentru zonele cu monu-mente istorice care fac parte dinpatrimoniul mondial. Consiliile jude-þene trebuie sã trimitã propunerilecãtre MLDPL pânã la sfârºitul luniiseptembrie, urmând ca acesta sãfacã o selecþie, în funcþie de ordineasolicitãrilor primite ºi în limita fondu-rilor alocate. Documentaþia deamenajare a teritoriului ºi urbanismva proteja monumentele istorice ºiva facilita dezvoltarea localitãþilorcare gestioneazã zonele respective.În România existã 7 zone cu monu-mente care fac parte din Lista Patri-moniului Mondial: satele sãseºti cubiserici fortificate din Transilvania,Mânãstirea Hurezi, biserici din Mol-dova, centrul istoric Sighiºoara, an-samblul de biserici de lemn din Ma-ramureº, cetãþile dacice din MunþiiOrãºtiei, Rezervaþia Biosferei DeltaDunãrii.

�FFoonndduurrii eeuurrooppeennee ppeennttrruu pprroommoo--vvaarreeaa pprroodduusseelloorr aaggrrooaalliimmeennttaarree..Organizaþiile profesionale din do-meniul agroalimentar care vor sãobþinã fonduri UE pentru promova-rea produselor pe piaþa comunitarãtrebuie sã depunã documentaþianecesarã la Ministerul Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale. Termenul limitãde depunere a dosarelor este 30noiembrie 2008, iar Comisia Euro-peanã este cea care va decide dacãproiectul va fi finanþat. Acþiunile depromovare vizeazã agricultura eco-logicã, evidenþierea calitãþii produ-selor sau sistemul de protecþie aspecialitãþilor tradiþionale. Târgurile,expoziþiile de importanþã naþionalãsau europeanã sunt, de asemenea,eligibile pentru finanþare. În cadrulacestui program, susþinerea UniuniiEuropene este de 50%, restul cos-turilor revenind statului membru ºiorganizaþiilor solicitante. (Grupajde Veronica Cormoº)

Un nou drum pentru„Drumul Mãrii“Chiar dacã sezonul estival se apropie de sfârºit, astanu înseamnã cã se va aºterne liniºtea pe drumurilecare duc la mare. Dimpotrivã, pe unul dintre ele, auto-ritãþile se vor apuca serios de treabã. Pentru cã au uncontract de respectat ºi... din ce în ce mai mult trafic.

pagina 5

Mãrunþiºu atragesute de mii de euro„Suntem ºase fraþi. Eu sunt cel mai mic ºi singurul caren-a fost niciodatã în satul unde s-a nãscut mama, Mã-runþiºu. Pânã de curând, adicã acum vreo ºase luni.Atunci m-am hotãrât cã aº putea, dacã aº avea ºi ba-nii, sã pun pe picioare la Mãrunþiºu o serã de legume“.

pagina 7

Spectaculosul „NU!“al irlandezilor1 ianuarie 1973. Aderã laComunitatea Europeanã unadintre cele mai sãrace þãri alevestului Europei, Irlanda. Odatã cu înfiinþarea Fondului deDezvoltare Regionalã, în1975, Irlanda devine benefi-ciara netã a sumelor puse ladispoziþie de cãtre ceilalþieuropeni. Numai în perioada1973-1991, agricultura irlan-dezã se „îmbibã“ cu peste 14 miliarde de lire.Urmarea? Veniturile fermierilor irlandezi se dubleazã.

pagina 8

Cum sã modernizãm spaþiulrural românesc

O datã cu aderareaRomâniei la UniuneaEuropeanã, amînceput sã conºtien-tizãm, individual sau încomunitate, beneficiileacestei realizãri. Aleºiilocali au înþeles, încã

de pe acum, cã accesarea fondurilor europene poateaduce beneficii ºi dezvoltare pentru comunitatea carele-a fost încredinþatã pentru o perioadã de 4 ani.

pagina 10

Peste cinci miliarde ºi jumãtate deeuro din fonduri europene ºi ostrategie pe 6 ani (perioada 2007 -2013) se vor concretiza în acþiunidedicate rezolvãrii problemelor demediu pe teritoriul României. Înprocent de 90%, aceste fondurivor fi accesate pânã în 2010

Angela Avram

euROpeanul: Fondurile alocatesectorului de mediu pentru perioa-da 2007-2013 se ridicã la peste 5,6 miliarde euro. Va putea fi acce-satã sau nu pânã în 2013 aceastãsumã? Attila Korodi: Fondurile alocate

sectorului de mediu pentru perioada2007 - 2013, prin Programul Operaþio-

nal Sectorial Mediu (POS Mediu), vor fiaccesate în totalitate. O mare parte afondurilor (90%) va fi angajatã pânã în2010, având în vedere cã existã dejaun portofoliu de proiecte în stadiu avan-sat de pregãtire sau în curs de apro-bare. În acest context, dorim sã rea-mintim faptul cã primele proiecte ma-jore aprobate din întreaga UniuneEuropeanã aparþin României.

euROpeanul: Comisarul euro-pean Margot Wallström a afirmatanul trecut cã „cele mai mari pro-bleme ale României sunt pemediu”. Cum le vom depãºi? Attila Korodi: România este pri-

mul stat al Uniunii Europene care arenu mai puþin de 6 proiecte majore demediu aprobate, pentru perioada

2008-2013. Proiectele provin din POSMediu al României, pe care MMDD îlgestioneazã ºi însumeazã peste 650milioane euro, pentru beneficiul a maimult de un milion de cetãþeni.

Primul proiect se referã la imple-mentarea de servicii de apã si cana-lizare în zona Cluj-Sãlaj. De aceste ser-vicii vor beneficia 525 000 locuitori dinlocalitãþile Cluj Napoca, Dej, Gherla,Huedin, Zalãu, ªimleul Silvaniei, Jibouºi Cehu Silvaniei. Valoarea acestuiproiect este de aproximativ 197 de mi-lioane euro, iar finalizarea investiþieieste preconizatã pentru anul 2013.Valoarea acestui proiect este de apro-ximativ 197 de milioane euro pentru 3staþii de epurare, 100 km reþea de ca-nalizare.

(continuare în pagina 6)

Conform acquis-ului comuni-tar ºi importanþei acordatedomeniului protecþiei mediu-lui prin tone de declaraþiipolitice, Stavros Dimas ar tre-bui sã fie unul dintre cei maiimportanþi comisari ai echipeiBarroso. El este însã unul din-tre cei mai timizi comisari încontactele directe cu presa.Iatã câteva dintre cele maiimportante declaraþii ale sale

� „Uniunea Europeanã va finevoitã sã-ºi reconsidere prior-itãþile în materie de biocarburanþidacã se va dovedi cã obiectivelefixate anterior vor avea repercusi-uni negative asupra mediului ºiasupra þãrilor sãrace...

Obiectivul Uniunii Europene dea obþine pânã în 2020 zece la sutãdin carburanþi din culturi alimenta-re ºi biomasã nu trebuie sã fie oprioritate absolutã, dacã preþul

plãtit pentru acest obiectiv este canatura ºi oamenii sã sufere. ...Trebuie sã facem totul pentru canevoile crescute de materii primeagricole sã nu conducã la o de-friºare a pãdurilor tropicale, latransformarea fãrã limite a supra-feþelor agricole, la distrugerea di-versitãþii speciilor ºi la creºtereapreþului alimentelor“. (Die Welt,18.04.2008)

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Banii pentru mediu vor fi cheltuiþi

Provocareamediului

Provocareamediului

Provocareamediului

Provocareamediului

Provocareamediului

Provocareamediului

Provocareamediului

Publicaþie bilunarã

editatã de

Se distribuie gratuit

Attila Korodi

Comisarul european Stavros Dimas

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

� Numãr unic european deurgenþã pentru copii

116111 este numãrul de urgenþã european pen-tru copii care va fi operaþional din luna octombriea acestui an.

Acest serviciu este noncomercial, el va putea fiapelat gratuit ºapte zile din ºapte. Numãrul vaputea fi utilizat atât de copiii ºi pãrinþii din Româ-nia, cât ºi de turiºtii care vor sã reclame încãl-carea drepturilor copilului. Comisia Europeanã a

propus rezervarea unui numãr telefonic comun lanivel european, ca urmare a adoptãrii strategiei îndomeniul drepturilor copilului.

Child Helpline International - organizaþia inter-naþionalã care reuneºte toate serviciile „telefonulcopilului” din Europa a anunþat cã România senumãrã printre primele 11 din cele 27 de state aleUniunii Europene, în care numãrul european 116111 a fost alocat.

� Oportunitãþi de angajare îninstituþiile europene

Dacã doriþi sã lucraþi la Parlamentul European,Comisia Europeanã, Curtea de Justiþie, Curtea deConturi, Comitetul Regiunilor sau Mediatorul Eu-ropean, aveþi acum o ºansã. Comisia Europeanãanunþã un nou concurs pentru ocuparea a nouãposturi de conducere. Se pot înscrie doar persoa-nele care deþin cetãþenia unuia dintre celedouãsprezece noi state membre ale UniuniiEuropene, adicã Bulgaria, Cipru, Republica Cehã,Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Româ-nia, Slovacia, Slovenia ºi Ungaria. Douã dintreaceste posturi sunt disponibile în cadrul DirecþieiGenerale Justiþie, Libertate ºi Securitate: directorla Departamentul Imigraþie ºi Azil ºi la Depar-tamentul Drepturi Fundamentale ºi Cetãþenie.

Comisia Europeanã cautã persoane care potdemonstra experienþa ºi potenþialul lor în funcþii deconducere, abilitãþi conceptuale ºi viziunea po-liticã.

Pentru mai multe informaþii, EPSO, site-ul web alOficiului European de Selecþie a Personalului(http://europa.eu/epso), vã stã la dispoziþie. Terme-nul limitã pentru aplicaþii este 19 septembrie 2008.

Cotidianul britanic „The Daily Telegraph”, citândsurse ale EPSO, informeazã cã întrebãrile pentruocuparea posturilor din Comisia Europeanã vor fisimplificate. „UE a decis sã coboare ºtacheta pro-cesului de selecþie, înlocuind întrebãrile foartespecializate referitoare la Uniunea Europeanã cuteste de culturã generalã. Candidaþii vor fi testaþiîn ceea ce priveºte competenþa lor practicã ºi pro-fesionalã, o micã revoluþie pentru instituþiileeuropene. De fiecare datã când lansãm concur-suri de angajare, ne propunem un anumit numãrde candidaþi, dar aceste þinte nu sunt niciodatãatinse“, a declarat pentru „The Daily Telegraph”Agne Martikoniene, purtãtor de cuvânt al oficiuluide recrutare al Comisiei Europene.

EPSO va modifica modalitatea de recrutareîncepând cu 2010.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Alexandru Lãzescu

Mihaela Enache

Problematica mediului a intrat înzona de interes a comunitãþii euro-pene pe mãsurã ce a devenit tot maievident faptul cã diminuarea resur-selor naturale ºi efectele poluãrii nuputeau fi combãtute, în mod eficace,doar în limitele frontierelor naþionale.Astfel cã, de la o abordare sectori-alã, Uniunea Europeanã a evoluatîn direcþia elaborãrii unor strategii dedezvoltare durabilã, integrând pro-blema mediului în toate componen-tele politicilor comunitare.

Începând cu elaborarea primuluiProgram de Acþiune pentru Mediu ºi,ulterior, pe parcursul anilor ’70, Uni-unea Europeanã a dovedit un interesconsiderabil pentru aspectele ce þinde protecþia mediului înconjurãtor. Întoþi aceºti ani, Uniunea Europeanã aadoptat peste 200 de acte legisla-tive, a dezvoltat un sistem tot maicomplex de instrumente, a promovatcercetarea ºi dezvoltarea tehnolo-

gicã pentru a gãsi tehnologii nepolu-ante ºi a dezvoltat eco-pieþe.

Apãrut în urmã cu 35 de ani, careacþie la agravarea problemelor demediu ºi a crizei resurselor naturale,conceptul de dezvoltare durabilã afost elaborat de Comisia Mondialãasupra Mediului ºi Dezvoltãrii din1987 (Comisia Brundtland). Aceastaa dat o definiþie extrem de sugestivãtermenului, afirmând cã rolul sãueste de „a rãspunde nevoilor actualefãrã a compromite ºansa generaþi-ilor viitoare de a-ºi satisface propriilenevoi”. În esenþã, dezvoltarea dura-bilã presupune o abordare integratãa aºa-numitului „triunghi magic”:creºtere economicã, protecþia me-diului, coeziune socialã. Fiecare din-tre aceste trei coordonate se inter-condiþioneazã, mãsurile adoptate încazul uneia dintre ele afectând înmod inevitabil evoluþia celorlaltedouã. În fapt, strategia europeanãde dezvoltare durabilã a UniuniiEuropene identificã mediul ca fiindal treilea pilon al acþiunii comunitare,alãturi de cel economic ºi social.

Elaborarea ºi, deopotrivã, aplica-rea politicii de mediu au la bazã unset de principii care s-au conturattreptat, pe mãsura dezvoltãrii institu-þionale a programelor de acþiunepentru mediu. Principiul responsabi-litãþii – poluatorul plãteºte – are învedere suportarea de cãtre poluatora cheltuielilor legate de mãsurile decombatere a poluãrii stabilite decãtre autoritãþile publice. Principiulacþiunii preventive se referã la faptulcã orice decizie de producþie sau

care vizeazã lansarea unei investiþiitrebuie sã se raporteze la impactulanticipat asupra mediului.

România trebuie sã-ºi dezvolte o culturãecologicã

România a pornit, în anii ’90, cu oserie de probleme de mediu cauza-te, în mare parte, de industrializareaexcesivã din perioada comunistãcare nu a þinut cont de impactul asu-pra mediului ºi asupra sãnãtãþii oa-menilor. Efectele s-au regãsit în cali-tatea apei, gestionarea slabã a de-ºeurilor, poluarea aerului ºi a solului.

Fondurile alocate României pen-tru mediu, în perioada 2007-2013,se ridicã la peste 5,6 miliarde deeuro ºi provin din Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regionalã ºi celde Coeziune. Distribuþia acestor fon-duri se realizeazã prin ProgramuluiOperaþional Sectorial de Mediu(POS Mediu). Cele ºase axe prio-ritare incluse ºi finanþate prin POSMediu se referã la sectoarele apã/apã uzatã, managementul deºeuri-lor/reabilitarea terenurilor poluateistoric, termoficare, protecþia naturii,protecþia împotriva inundaþiilor ºireducerea eroziunii costiere.

În ultimii ani, autoritãþile de mediuau demarat o serie de proiecte careau vizat dezvoltarea unei culturi eco-logice în România, prin diverse cam-panii de presã. Protecþia mediuluieste un domeniu din ce în ce maimult integrat în procesul de învãþã-mânt la toate nivelurile, devenind unelement al formãrii profesionale. De

asemenea, apariþia ºi implicareaactivã a ONG-urilor în activitãþi deprotecþie a mediului a fost mult încu-rajatã. Acestea au derulat campaniicare vizeazã protejarea mediului,conºtientizarea efectelor poluãriisau gestionarea problemei deºeu-rilor.

Autoritãþile din România au deve-nit din ce în ce mai receptive la pro-blematica de mediu, mai ales încondiþiile în care efectele poluãriisunt vizibile în schimbãrile clima-terice – inundaþii, caniculã, furtuni.Crearea ºi operaþionalizarea unuicadru instituþional ºi legislativ - prinasumarea legislaþiei comunitare de

mediu - de cãtre Ministerul Mediuluiºi Dezvoltãrii Durabile, precum ºimãsurile prin care acesta a încurajatcrearea ºi dinamizarea spaþiuluicivic (asociaþii de mediu, ONG-uri)care militeazã pentru protecþia me-diului, reflectã interesul major pentrupoliticile de mediu.

Având în vedere timpul relativscurt pânã la expirarea perioadelorde tranziþie negociate, precum ºivolumul uriaº al construcþiilor insti-tuþionale necesare, se poate afir-ma fãrã exagerare cã nici un efortadministrativ suplimentar nu este,în acest domeniu, lipsit de justifi-care.

Bani ºi alegeristrategice

Banii europeni vor schimba faþa României. E o sintag-mã repetatã aproape obsesiv, mai ales de liderii de opi-nie. Am auzit-o în perioada alegerilor locale, o vom auzicu siguranþã ºi în campania de la cele parlamentare. Darcât de realiste sunt astfel de aºteptãri? Chiar ºi dacã nelimitãm doar la spaþiul comunitar vedem cã, în ciuda fap-tului cã toþi membrii UE au avut acces egal la fondurieuropene, efectele au fost foarte diferite. Irlanda s-atransformat radical în ultimii 30 de ani dintr-o þarã sãracãîntr-una cu un produs intern brut per capita superiormediei europene. În acelaºi timp, Portugalia sau Greciaau rãmas, în continuare, la coada clasamentului.

De altfel, experienþa aratã cã naþiunile prospere nusunt neapãrat cele cu mari resurse naturale, ci aceleacare au un sistem de guvernare eficient ºi „curat”, adicãmai puþin corupt, un sistem de justiþie independent, unsistem de educaþie performant ºi, evident, infrastructuride calitate. Pentru þãri ca Nigeria sau Venezuela, marilerezerve de petrol sunt mai degrabã un blestem decît obinecuvântare, generând corupþie politicã pe scarã lar-gã. Aceasta e o primã constatare. A doua e aceea cã ºiîn condiþiile unei administraþii publice relativ decenteconteazã enorm alegerile strategice pe care le facefiecare þarã.

Unele, precum Irlanda, au decis sã concentreze resur-sele pe un numãr relativ mic de prioritãþi strategice, întrecare s-au aflat educaþia ºi noile tehnologii. Rezultatelese vãd. Acum, toatã lumea vorbeºte despre miracolulirlandez! La fel, Spania a exploatat la maximum ºansaoferitã de aderarea la UE, reuºind sã utilizeze eficient ºiinteligent resursele atrase de la Bruxelles. În timp cealtele, cum ar fi Grecia sau Portugalia, au fãcut-o într-omai micã mãsurã, deºi au absorbit ºi ele importante fon-duri comunitare. Astãzi, privind retrospectiv la deciziileluate cu mai bine de 20 de ani în urmã, oficialii portu-ghezi, de exemplu, le regretã mai mult sau mai puþindeschis. La acea vreme, pentru a calma tensiunile so-ciale ºi a þine ºomajul la un nivel scãzut, Lisabona ahotãrât sã dirijeze fonduri importante pe programe deprotecþie socialã. Pe moment a fost bine. Sindicatele aufost ºi ele foarte mulþumite. Problema e cã nota de platãa venit mai târziu, Portugalia fiind, în prezent, destul deprost plasatã în clasamentul economiilor din zona UE,chiar dupã þãri ca Slovenia sau Cehia, care au aderatabia în 2004.

În România, din pãcate, aceastã discuþie e aproapeinexistentã. În discursul public, la capitolul beneficiileaderãrii se vorbeºte, în principal, doar de douã lucruri:banii care vor veni de la Bruxelles (în total, mai mult de30 de miliarde de euro în 7 ani) ºi de libertatea de miº-care a românilor în Europa. 30 de miliarde de euro parbani mulþi ºi chiar sunt, dar trebuie sã scãdem vreo 10miliarde, poate chiar mai mult, care reprezintã con-tribuþia noastrã la bugetul comunitar pentru perioada2007-2013 ºi, mai ales, sã înþelegem cã impactul lorpoate fi important sau doar marginal, în funcþie de in-teligenþa ºi eficienþa cu care vom ºti sã îi cheltuim.Pentru cã fondurile structurale despre care se pomeneº-te atât de mult în ultimul timp nu sunt, pînã la urmã,decât un instrument cu ajutorul cãruia proiectul de trans-formare ºi modernizare a României ar putea fi mai uºorde împlinit.

Din pãcate, ceea ce se înþelege mai greu e faptul cãaderarea oferã oportunitãþi, mai degrabã decât soluþiimiraculoase. Sunt tot atâtea motive pentru care ar trebuisã ieºim, nu doar la nivelul mesajului public, ci ºi pefond, din capcana preocupãrii obsesive de a cheltui, cuorice preþ, cât mai rapid ºi consistent, banii europeni.Decisiv va fi, în final, felul în care vom ºti sã o facem. Aicinu e vorba neapãrat doar de condiþia de corectitudine înadministrarea sumelor venite pe astfel de circuite. Poþirisipi banii liniºtit, fiind impecabil din punctul de vedere alhârtiilor, dupã cum bine ºtiu toþi cei care au lucrat ºi întrecut cu fonduri europene. De aceea, în primul rând evorba de identificarea ºi direcþionarea resurselor peacele componente strategice care ar putea fi hotãrâ-toare din punctul de vedere al obiectivului transformãriiRomâniei într-o naþiune competitivã.

Mediul ºi dezvoltarea durabilãFoto: europa.eu

Foto: europa.eu

Conform acquis-ului comunitar ºi impor-tanþei acordate domeniului protecþieimediului prin tone de declaraþii politice,Stavros Dimas ar trebui sã fie unul dintrecei mai importanþi comisari ai echipeiBarroso. Politicile de mediu nu pot fineglijate de niciunul dintre colegii sãi.Teoretic. Practic, interesele industriale ºiagricole ale mulþimii de grupuri de spri-jin ºi presiune care activeazã în Bruxellesau fãcut ca, aparent, poziþia lui StavrosDimas sã nu fie atât de influentã. Cutoate acestea, Uniunea Europeanã areimaginea (bazatã pe realitate) de campi-on global în lupta pentru protecþia me-diului. Alt paradox stã în comunicareapublicã. Evenimentele spectaculoaselegate de mediu se þin lanþ la Bruxelles.Totuºi, comisarul dã interviuri destul derar. Este unul dintre cei mai timizi comi-sari în contactele directe cu presa.Paradoxuri care ne fac ºi mai curioºi în ainvestiga, în aceastã ediþie, politicile carevor influenþa viaþa copiilor ºi nepoþilornoºtri: politicile de mediu

Angela Avram

� „Participarea Statelor Unite ºi a principa-lelor þãri responsabile pentru emisiile de gazereprezintã un factor decisiv. Grava ameninþarepe care o presupun schimbãrile climatice areimplicaþii la nivel global ºi doar o soluþie deaceeaºi anvergurã poate determina evitareaacesteia. Constat cu satisfacþie cã în SUAcreºte interesul pentru utilizarea schimbului dedrepturi de emisie ca instrument esenþial pen-tru limitarea emisiilor de gaze cu efect de serã,soluþie pe care, deja, o aplicãm în Europa. Pro-tocolul de la Kyoto marcheazã o primã etapãfundamentalã pentru reducerea emisiilor degaze cu efect de serã, însã sunt necesare re-duceri mult mai consistente, pentru a evitaatingerea unor niveluri periculoase ale schim-bãrilor climatice, care ar putea avea un uriaºimpact economic, social ºi asupra mediuluipentru întreaga umanitate. În funcþie de noilepreviziuni alarmante privind încãlzirea globalã,formulate la începutul acestei luni de Comitetulinterguvernamental pentru schimbãrile climati-ce, comunitatea internaþionalã trebuie sã lan-seze negocieri urgente privind un acord globalcuprinzãtor ºi riguros care sã fie o continuare aProtocolului de la Kyoto.” (Bruxelles, Reuniu-ne a specialiºtilor meteorologi ºi a prezen-tatorilor europeni de previziuni meteoro-logice cu ocazia aniversãrii Protocolului dela Kyoto)

� „Uniunea Europeanã poate reduce dio-xidul de carbon la 25 de milioane de tone pean numai dacã sectorul de servicii înlocuieºtetradiþionalul bec cu becurile economice” (tibinews.wordpress.com, 27.02.2007)

� „Apa devine o marfã rarã, ar trebui sã aibãun statut similar celui al resurselor energetice,cum ar fi petrolul, gazele naturale ºi energiaelectricã. ... Accesul la apã în cantitãþi suficien-te este fundamental pentru vieþile zilnice ale

oamenilor ºi pentru multe activitãþi economice.Ne aºteptãm ca modificarile climatice sãagraveze impactul scãderii resurselor acvaticeºi al secetelor“. (Reuters, 19.07.2007)

� „… Le cer cu respect autoritãþilor românesã acorde o mare importanþã cât mai curândposibil evaluãrii investiþiei care va fi necesarãîn toate domeniile mediului, pentru a respectape deplin termenele limitã stabilite. Mi se parecã este necesarã o strategie de investiþii cu-prinzãtoare ºi realistã. Trebuie sã vizeze alo-carea resurselor naþionale, implicarea sectoru-lui particular ºi cooperarea cu instituþiile finan-ciare internaþionale.

Fondurile Structurale ºi de Coeziune ale UEvor fi, evident, o sursã majorã de finanþarepentru aceste investiþii. Aºadar, este necesarão perspectivã strategicã pentru a identifica

unde trebuie utilizate fondurile UE ºi unde ar fiadecvate alte surse de finanþare.

Evident, termenele de punere în aplicare aanumitor directive sunt limitate de expirareaperioadelor de tranziþie stabilite. Aceasta estedoar una dintre numeroasele obligaþii alestatutului de membru UE. ... Motivul pentrucare Uniunea Europeanã abordeazã pro-blemele de mediu atât de serios este clar:lumea se confruntã cu provocãri de mediufoarte grave, cu implicaþii majore pentru pros-peritatea ºi stabilitatea societãþilor noastre înviitor.

Fãrã îndoialã, cele mai mari douã ameninþãrisunt schimbarea climei ºi pierderea constantãa diversitãþii biologice - adicã varietatea speci-ilor ºi a habitatelor care alcãtuiesc reþeaua deviaþã complicatã care ne susþine. Schimbareaclimei începe deja sã schimbe faþa lumii noas-tre. Gheþarii montani ºi gheaþa polarã setopesc, determinând niveluri mai mari alemãrii. Acest fapt ameninþã sute de milioane deoameni care trãiesc pe zonele de coastã.Staþiunile de schi din Carpaþi, precum cele depretutindeni, vor fi afectate mai devreme saumai târziu. Vremea extremã devine din ce înce mai frecventã, iar pagubele pe care leprovoacã devin din ce în ce mai costisitoare.Seceta în creºtere ºi lipsa apei în unele pãrþiale lumii reduce recoltele. În acelaºi timp, seprevede cã inundaþiile care au lovit atât de rãuRomânia anul trecut ºi care au provocatmoarte ºi distrugere în alte pãrþi din EuropaCentralã vor deveni din ce în ce mai frecvente,pe mãsurã ce Pãmântul se încãlzeºte.

UE este convinsã cã este încã timp pentru acâºtiga bãtãlia împotriva schimbãrii climatului,în cazul în care comunitatea internaþionalãeste de acord sã întreprindã mãsuri serioasepentru a limita ºi apoi a reduce emisiile globalede gaze de serã. Aceste discuþii crucialedespre ce ar trebui sã urmeze dupã Protocolulde la Kyoto (acesta expirã în 2012) vor începeluna viitoare la Bonn. România sprijinã demultã vreme abordarea comunitarã a politicilorîmpotriva schimbãrii climei ºi apreciem acestlucru.

Modificarea climei reþine din ce în ce maimult atenþia mijloacelor de comunicare ºi apublicului, dar pierderea rapidã a diversitãþiibiologice în lume este o altã ameninþareextrem de serioasã.

Distrugerea continuã a habitatelor ºi a speci-ilor slãbeºte tot mai mult reþeaua complicatã anaturii, de care depindem cu toþii. Suntem înpericolul de a submina sistemele de sprijinire avieþii de pe Pãmânt, astfel încât, într-o zi, totulriscã sã se prãbuºeascã. Consecinþele pentrugeneraþiile viitoare vor fi grave.

... În ceea ce o priveºte UE, se angajeazã sãopreascã pierderea biodiversitãþii în interiorulfrontierelor pânã în 2010”. (Conferinþa „Pro-vocãrile din sectorul mediului“, InstitutulEuropean din România, 11.04.2006)

� „Am constatat cã problemele ecologice ºisociale cauzate de biocombustibili sunt maimari decât am crezut. Trebuie sã acþionãm cumaximã precauþie de acum încolo.“ (BBC,14.01.2008)



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

Politicile demediu ale UEAngela Avram

Politica de mediu a Uniunii Europene a apãrut ca domeniu se-parat al preocupãrii comunitare în anul 1972, impulsionatã de oconferinþã a Organizaþiei Naþiunilor Unite asupra mediului încon-jurãtor care a avut loc la Stockholm, în acelaºi an.

În 1973, a fost elaborat primul Program de Acþiune pentru Mediu– PAM (1973 -1977), sub forma unei combinaþii de programe petermen mediu ºi de gândire strategicã, accentuând nevoia de pro-tecþie a apei ºi a aerului ºi care conþinea o abordare sectorialã acombaterii poluãrii.

În 1978 a fost adoptat al doilea Program de Acþiune pentruMediu - PAM 2 (1978-1982), structurat pe aceleaºi prioritãþi ca ºiPAM 1 ºi fiind, de fapt, o reînnoire a acestuia.

Anul 1981 a marcat crearea, în cadrul Comisiei Europene, aDirecþiei Generale pentru Politica de Mediu, unitate responsabilãpentru pregãtirea ºi asigurarea implementãrii politicilor de mediuºi, totodatã, iniþiatoarea actelor legislative din domeniu. Astfel,politica de mediu devine din ce în ce mai complexã ºi mai strânscorelatã cu alte politici comunitare.

În 1982 a fost adoptat al treilea PAM (1982 -1986), care reflec-tã influenþa dezvoltãrii pieþei interne în echilibrarea obiectivelorsale cu cele ale pieþei. În plus, acest program de acþiune marchea-zã trecerea de la o abordare calitativã a standardelor de mediu launa axatã pe emisiile poluante.

Anul 1986 se individualizeazã prin adoptarea Actului UnicEuropean (ratificat în 1997), document prin care protecþia mediu-lui dobândeºte o bazã legalã în cadrul Tratatului ComunitãþiiEuropene (Tratatul de la Roma, 1957).

În 1987 a fost adoptat PAM 4 (1987-1992), caracterizat prin ace-eaºi tendinþã de coordonare cu evoluþia ºi obiectivele pieþei unice

ca ºi programul precedent. Un element de noutate al PAM 4 îl con-stituie pregãtirea terenului pentru strategia cadru de dezvoltaredurabilã, adicã promovarea conceptului de conservare a mediuluiºi a resurselor sale în vederea transmiterii aceleiaºi moºteniri na-turale ºi generaþiilor viitoare.

PAM 5 (1993 – 1999) a fost adoptat în 1992 ºi face trecerea dela abordarea bazatã pe comandã ºi control la introducerea instru-mentelor economico-fiscale ºi la consultarea pãrþilor interesate înprocesul de decizie. De asemenea, PAM 5 a transformat dez-voltarea durabilã în strategie a politicii de mediu. Tot în acest an afost semnat ºi Tratatul Uniunii Europene (Maastricht), ceea ceînseamnã, în termeni de mediu, extinderea rolului ParlamentuluiEuropean în dezvoltarea politicii respective.

În 1997, politica de mediu devine politicã orizontalã a UniuniiEuropene (prin Tratatul de la Amsterdam), ceea ce înseamnã cãaspectele de mediu vor fi în mod necesar luate în considerare încadrul politicilor sectoriale.

Anul 2000 reprezintã anul evaluãrii rezultatelor PAM 5 ºidefinirea prioritãþilor pentru al 6-lea program de acþiune – PAM 6(2001-2010) - care susþine strategia dezvoltãrii durabile ºi accen-tueazã responsabilitatea implicatã în deciziile ce afecteazã mediul.PAM 6 identificã patru arii prioritare ale politicii de mediu în urmã-torii zece ani:

1) schimbarea climaticã ºi încãlzirea globalã 2) protecþia naturii ºi biodiversitatea 3) sãnãtatea în raport cu mediul4) conservarea resurselor naturale ºi gestionarea deºeurilor.Conferinþa de la Gothenburg, din anul 2001, a adus cu sine

adoptarea dezvoltãrii durabile ca strategie comunitarã pe termenlung, ce concentreazã politicile de dezvoltare durabilã în domeni-ile: economic, social ºi al protecþiei mediului.

Tot în domeniul strategiilor iese în evidenþã ºi anul 2003, prinadoptarea Strategiei europene de mediu ºi sãnãtate (SCALE),care are în vedere relaþia complexã ºi direct cauzalã existentãîntre poluarea ºi schimbarea caracteristicilor mediului ºi sãnãtateaumanã. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea,pentru prima datã în politicile de mediu, pe sãnãtatea copiilor - celmai vulnerabil grup social ºi cel mai afectat de efectele poluãriimediului.

(sursa: Institutul European din România, www.ier.ro)

Sã cunoaºtem comisarul NNaaþþiioonnaalliittaatteeaa:: greacãDDaattee ppeerrssoonnaallee::

- nãscut pe 30 Aprilie 1941- studii: Drept ºi Economie – Universitateadin Atena, Master în Drept –Universitatea din New York

CCaarriieerrãã::� 1969-1970: Lucreazã în cadrul firmei de

avocaturã Sullivan and Cromwell – WallStreet

� 1970-1975: Avocat în cadrul Departamen-tului legislativ – Banca Mondialã, Wa-shington D.C.

� 1975-1977: Guvernator adjunct al BãnciiGreciei pentru Dezvoltare Industrialã

� 1977-2004: Membru al Parlamentului,reprezentând Partidul Noua Democraþie

� 1977: Membru al Comitetului de negocieripentru aderarea Greciei la ComunitateaEconomicã Europeanã

� 1977-1980: Ministru adjunct în Ministerul Coordonãrii Economice� 1980-1981: Ministrul Comerþului în guvernul Greciei� 1985-1989: Purtãtor de cuvânt în Parlament pentru Partidul Noua Democraþie� 1989-1990: Ministrul Agriculturii� 1990-1991: Ministrul Industriei, Energiei ºi Tehnologiei� 1995-2000: Secretar General al Partidului Noua Democraþie� 2000-2003: Membru al Comitetului de coordonare pentru analizã politicã al Partidului

Noua Democraþie� 2000-2004: ªef al Delegaþiei Partidului Noua Democraþie la Consiliul Europei

Provocareamediului

„

“

Apa devine o marfãrarã, ar trebui sãaibã un statut similar celui alresurselor energetice, cum arfi petrolul, gazele naturale ºi energiaelectricã

Stavros Dimas, comisarul european pentru Mediu

(urmare din pagina 1)

Foto: europa.eu

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Despre Regiunea Sud-Est se poate spunecã întruneºte toate condiþiile unui mediude afaceri prosper. Turismul, agricultura,precum ºi numeroasele coridoare detransport o recomandã. Oportunitãþi care meritã a fi exploatate

Ana Maria Sandu

euROpeanul: Când e vorba de proiecte,mai toate Agenþiile pentru DezvoltareRegionalã spun cã se merge foarte mult peaxa 2, dedicatã îmbunãtãþirii infrastructuriide transport. La dumneavoastrã în regiunecare sunt liniile generale de dezvoltare?Luminiþa Mihailov: Dacã e sã ne uitãm la

proiectele depuse pânã acum, putem spune cãºi noi avem o axã, într-un fel preferatã de cãtreautoritãþile locale. E vorba de axa prioritarã 2 –Îmbunãtãþirea infrastructurii de transport re-gionale ºi locale. De altfel, primul proiect peaceastã axã, al cãrui beneficiar este ConsiliulJudeþean Brãila, a fost semnat de curând ºiasteptãm sã urmeze ºi altele. Cum vãspuneam, avem foarte multe proiecte pentrureabilitarea drumurilor, proiecte care nu numaicã acoperã suma alocatã regiunii noastre, de113 milioane euro, ba chiar o depãºesc. Înprezent, avem proiecte de circa 170 milioanede euro, din care toate au întrunit punctajul mi-nim de procedurã. Dacã aº face un clasament,dupã aceastã axã, a reabilitãrii infrastructurii,urmeazã, în regiunea noastrã, proiectele pedomeniul social ºi pe cel dedicat turismului.

euROpeanul: Ce acþiuni de promovare aveþi pentru potenþialii apli-canþi?Luminiþa Mihailov: Facem seminarii de

informare. Mergem în fiecare judeþ, împreunãcu reprezentanþii administraþiei publice, cureprezentanþi ai mediului de afaceri, Camera deComerþ ºi Industrie, organizaþii nonguverna-mentale, reprezentanþi ai universitãþilor. Celpuþin o datã la douã luni, prezentãm ce condiþiitrebuie sã îndeplineascã proiectele, paºii caretrebuie urmaþi, astfel încât potenþialii aplicanþi,fie ei autoritãþi locale, fie oameni de afaceri dinmediul privat, sã cunoascã mai bine mecanis-mele fondurilor structurale.

euROpeanul: Ce politici de cadre ºi per-sonal aveþi? Luminiþa Mihailov: Aº spune cã noi avem

o politicã un pic diferitã de celelalte agenþii pen-tru dezvoltare regionalã. Astfel, ne-am dezvoltatfoarte bine birourile judeþene. În fiecare judeþ alregiunii avem câte cinci - ºase oameni, uneorichiar opt. Ei sunt foarte bine pregãtiþi, cunoscmateria, ca sã zic aºa. Sunt la dispoziþiapotenþialilor beneficiari, tocmai pentru a le clari-

fica acestora nelãmuririle privind proiectele.Credeþi-mã, sunt multe solicitãri, multe întrebãri.Sperãm ca, într-un viitor nu foarte îndepãrtat, sãcumpãrãm mai multe echipamente pentruaceste birouri, sã fie astfel ºi mai bine puse lapunct.

euROpeanul: Cum se desfãºoarã relaþiaADR – administraþie localã?Luminiþa Mihailov: Existã o relaþie spe-

cialã cu cei care fac parte din Consiliul pentruDezvoltare Regionalã, ei fiind cel mai aproapede activitatea agenþiei. Avem o relaþie bazatãpe urmãrirea unui scop comun, respectiv dez-voltarea regiunii noastre.

euROpeanul: Care sunt prioritãþile pen-tru „a doua zi“?Luminiþa Mihailov: Cred cã suntem prin-

tre puþinele agenþii pentru dezvoltare regionalãcare au proiecte pentru toate axele, desigur,acolo unde potenþialii beneficiari sunt eligibili.Putem spune cã la noi sunt acoperite toateaxele prioritare lansate pânã acum. Prioritateanumãrul unu este contractarea a cât mai multorproiecte.

Oportunitãþile regiunii

� Regiunea de dezvoltare Sud-Est are o suprafaþã de35.762 km2. Are graniþã la sud cu Bulgaria, în nord-est cuUcraina ºi Republica Moldova, iar în sud-est, graniþa natu-ralã este Marea Neagrã. Frontiera cu aceste state, precumºi deschiderea la Marea Neagrã, atât prin litoralul românesc,cât ºi prin gurile de vãrsare ale Dunãrii, îi oferã Regiunii Sud-Est o importanþã geopoliticã ºi geostrategicã deosebitã, atâtpentru Uniunea Europeanã, cât ºi pentru NATO.

� Locuitorii acestei regiuni reprezintã 13,1% din populaþiaþãrii ºi sunt concen-traþi mai mult înzone urbane. Multi-culturalismul regiu-nii este dat de pre-zenþa, pe teritoriulsãu, a minoritãþilorturcã, greacã ºilipoveneascã.

� Regiunea estestrãbãtutã de nu-meroase coridoare de transport, cel mai important fiindCanalul Dunãre - Marea Neagrã, parte componentã a cori-dorului european Rin - Main - Dunãre.

� Potenþialul turistic al regiunii este continuu exploatat,principalele obiective fiind litoralul ºi Delta Dunãrii.

� Dacã odinioarã Bãrãganul era considerat „GrânarulEuropei”, astãzi agricultura este întrecutã de turism. La locde cinste rãmâne însã producþia de vinuri, acestea onorând,prin gustul unic ºi calitãþile lor curative, nu doar regiunea, ciºi România.

Pãrerea mea…Gina Bahor, jurnalist „Ziarul de Brãila”De-a lungul timpului, pot sã afirm cã am avut o colaborarefoarte bunã cu Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã dinzona noastrã. Personal, a trebuit sã mã pun la punct, sã învãþ,sã mã documentez continuu pentru a þine pasul cu noutãþileacestui domeniu, fondurile europene, am participat ºi lasesiunile de training organizate local.

Cei de la agenþie m-au ajutat, în sensul cã, fie cã era nevoiede o informaþie despre un proiect sau despre un eveni-ment, au fost foarte receptivi la solicitãrile mele. Ba maimult, m-au ajutat cu explicaþii tehnice detaliate. Astfel, amputut, la rândul meu, sã transpun în paginã, pe înþelesul citi-torului, „cum e cu banii europeni”.Aº vrea sã mai adaug cã aceeaºi bunã colaborare am avut-oºi când a fost vorba despre situaþii mai puþin „de succes”, deexemplu, când unele proiecte cu finanþare PHARE au avutceva probleme. Atunci am înþeles cât de importantã estepregãtirea jurnalistului într-un domeniu ca acesta, atât desensibil ºi sofisticat, al fondurilor comunitare. Tocmai deaceea nu ar fi rãu dacã reprezentantii ADR ar facilita, învreun fel, trimiterea noastrã, a jurnaliºtilor locali, la cât maimulte cursuri de pregãtire, de specializare, eventual chiar laBruxelles. Ar fi în folosul ambelor pãrþi.

Meritele descentralizãriiInterviu cu Luminiþa Mihailov, director alAgenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Sud-Est

„

“

Proiectelenoastre acoperã toateaxele prioritare

Luminiþa Mihailov,

director al Agenþiei pentru Dezvoltare

Regionalã Sud-Est

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Pãrerea mea…Gheorghe Bunea Stancu, preºedintele Consiliului Judeþean Brãila

În primul rând, vã pot spune cã reabilitarea „Drumului Mãrii“ este,pentru noi, primul contract de mare consistenþã din punct devedere financiar, având o valoare de peste 19 milioane de euro.

Asta înseamnã cãse va face undrum dupã stan-dardele europe-ne, iluminat, mar-cat, semnalizat.

Cred cã, defapt, asta repre-zintã normalitateaºi cã aºa ar trebuisã arate toatedrumurile noas-tre. Din pãcate,banii din fondurilestructurale nu neajung ºi pentru re-abilitarea altordrumuri, dar întot-deauna existã so-luþii.

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

Chiar dacã sezonul estival se apropiede sfârºit, asta nu înseamnã cã se vaaºterne liniºtea pe drumurile careduc la mare. Dimpotrivã, pe unuldintre ele, autoritãþile se vor apucaserios de treabã. Pentru cã au uncontract de respectat ºi... din ce înce mai mult trafic

Drumul judeþean Viziru – Cuza Vodã –Mihai Bravu este mult mai cunoscut subnumele de „Drumul Mãrii”. Iniþial a fost con-ceput pentru un trafic restrâns, pentrumaºini de tonaj redus. Importanþa lui estedatã de faptul cã face legãtura atât întreMoldova ºi Marea Neagrã, cât ºi întreTransilvania ºi acelaºi litoral. Este un drumcare se poate „lãuda” cu un trafic la fel deintens ca acela de pe Autostrada Soarelui.Numai cã aici gropile, denivelãrile ºi alteobstacole de tot felul sunt la ele acasã.Deocamdatã. Pentru acest drum a fostîncheiat primul contract cu finanþare dinfonduri structurale al Regiunii Sud - Est.

Pãrþile semnatare ale contractului suntMinisterul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor, în calitate de Autoritate de Ma-

nagement pentru Programul OperaþionalRegional, prin Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Sud-Est, în calitate de OrganismIntermediar pentru acest program, ºi Unita-tea Administrativ Teritorialã a Judeþului Brã-ila, în calitate de beneficiar al contractului.

Contractul se înscrie în Axa Prioritarã 2„Îmbunãtãþirea infrastructurii de transportregionale ºi locale”, Domeniul Major deIntervenþie 2.1 „Reabilitarea ºi moder-nizarea reþelei de drumuri judeþene, strãziurbane – inclusiv construcþia/reabilitareaºoselelor de centurã” ºi vizeazã restruc-turarea ºi lãrgirea drumului judeþeanViziru – Cuza Vodã – Mihai Bravu pe oporþiune de 31 de km, pe teritoriul comu-nelor Viziru – Tufeºti – Stãncuþa – Berteº-tii de Jos – Victoria, din judeþul Brãila.

Valoarea totalã a contractului este de64.799.496,88 lei, din care valoareatotalã eligibilã a contractului este de53.572.433,72 lei. Finanþarea neram-bursabilã este de 52.220.433,72 lei, dincare fonduri europene 46.340.155,16(reprezentând 86,5% din totalul cheltu-ielilor eligibile) ºi fonduri din bugetulnaþional de 5.880.278,56 lei (adicã

10,98%). Contribuþia totalã a beneficiaru-lui este de 2.232.925 lei, din care con-tribuþia proprie a beneficiarului la cheltu-ielile eligibile este de 1.352.000 lei, repre-zentând 2,52% din totalul cheltuielilor eli-gibile. Perioada de implementare a pro-iectului este de 30 de luni.

Acestea ar fi datele tehnice, care-i inte-reseazã într-o mai micã mãsurã pe ºoferi,preocupaþi mai mult de starea drumului, înspecial pe cei care tranziteazã frecventruta DN1 Ploieºti - Buzãu - Brãila - Con-stanþa. Foarte interesaþi ar putea fi ºiinvestitorii în turism. Nu pentru construcþiade pensiuni, deoarece regiunea prin caretrece drumul cu pricina nu este foarte dar-nicã din punct de vedere turistic. De-a lun-gul sãu, însã, se pot deschide moteluri ºipopasuri, atât de utile cãlãtorilor. Asta arînsemna, desigur, ºi noi locuri de muncã.Fãrã a le neglija pe celelalte, cea maiatrãgãtoare perspectivã pe care acestproiect o are este aceea cã vom avea unnou drum european cãtre Marea Neagrã.La ce trafic este înspre ºi dinspre litoral, nudoar vara, asemenea veºti nu pot decât sãne bucure. (Ana Maria Sandu)

ADR Sud-EstStr. Piaþa Independenþei nr.1, et. 5, Brãila, cod 810210Tel.: 0339/401.018; 0339/401.019; 0339/401.020Fax: 0339/401.017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Director general

Luminiþa Mihailov; [email protected]

Departament Management POR

Director: Jenica Crãciun; [email protected]

Departament Management Proiecte Phare/Guvernul României

Director: Florica Neagu; [email protected]

Birou Informare Publicitate

Specialist relaþii publice: Carmen Smochinã [email protected] Specialist relaþii publice: Dragoº [email protected]

Birouri locale:

Galaþi:Str. Domneascã nr.56, bloc Cristal, etaj 1Tel.: 0336/ 401 253Fax: 0336/ 401 254

Tulcea:Str. Corneliu Gavrilov nr.152 Tel.: 0340/401.007Fax: 0340/401.007

Buzãu:B-dul. Nicolae Bãlcescu nr. 48Tel.: 0338/401.136Fax: 0338/401.137

Focºani:Str. Dimitrie Cantemir nr. 1 Tel.: 0237/617.692Fax: 0237/617.692

Constanþa:Str. Mircea cel Bãtrân nr. 106 Tel.: 0341/416.638Fax: 0341/427.878

Un noudrum pentru„DrumulMãrii“O ºosea la fel desolicitatã caAutostrada Soarelui,drumul judeþeanViziru - Cuza Vodã -Mihai Bravu, va fireabilitatã pe o porþiune de 31 kmFoto: europa.eu



6


misterele ministerelorVasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“

(urmare din pagina 1)

� O altã investiþie aprobatã de CEeste destinatã zonei Giurgiu. Aici vorintra circa 72 de milioane euro, banicare vor fi cheltuiþi tot în sectorul deapã ºi apã uzatã, populaþia beneficia-rã fiind de 87 000 de locuitori dinlocalitãþile Giurgiu, Bolintin Vale ºiMihãileºti. Finalizarea investiþiei este,de asemenea, estimatã pentru anul2013. Este vorba despre reabilitareaa 3 staþii de epurare ºi a reþelei decanalizare (adicã 116 km extindere ºicirca 20 km înlocuire).

� Prin al treilea proiect regional,aproximativ 80 de milioane euro vormerge în zona Turda-Câmpia Turzii,populaþia beneficiarã fiind, de aceas-tã datã, de 96 000 de locuitori. Loca-litãþile incluse în proiect sunt: Turda,Câmpia Turzii, Mihai Viteazul, Sãn-duleºti, Viiºoara ºi Luna. ªi în cazulacestui proiect, termenul de finalizareal investiþiei este preconizat a fi anul2013. Vorbim despre reabilitareaunei staþii de epurare ºi a 80 km reþeade canalizare.

� Proiectul regional Cãlãraºi, va-loarea investiþiei aproximativ 100 demilioane euro. Datoritã acestui pro-iect, peste 120.000 locuitori vor be-neficia de patru staþii de epurare noi,una reabilitatã, precum ºi de 65 kmde reþea de canalizare. Localitãþileincluse în proiect sunt Cãlãraºi,Lehliu-Garã, Budeºti, Olteniþa, Fun-dulea, din judeþul Cãlãraºi, ºi oraºulUrziceni din judeþul Ialomiþa. Fina-lizarea investiþiei este estimatã pen-tru anul 2013.

� Proiectul regional Tulcea, valoa-rea investiþiei aproximativ 114 milioa-ne euro. Datoritã acestui proiect,aproximativ 115.000 locuitori din lo-calitãþile Tulcea, Isaccea, Sulina, Mã-cin vor beneficia de servicii de apã ºicanalizare mai bune. Finalizarea in-vestiþiei este estimatã pentru anul2013. Avem în vedere reabilitarea atrei staþii de epurare ºi 112 km decanalizare.

� Cel de-al ºaselea proiect regionalaprobat este cel al judeþului Sibiu, acãrui valoare este de aproximativ 90de milioane euro, investiþia realizân-du-se în urmãtoarele localitãþi: Me-diaº, Agnita ºi Dumbrãveni. Popu-laþia beneficiarã din cele trei localitãþise ridicã la 76.000 locuitori.

În cadrul acestor proiecte, un rolesenþial îl au autoritãþile locale. Ca sãfie eligibile, aceste proiecte trebuieadministrate de asociaþiile intercomu-nitare, cuprinzând acþionarii intere-saþi, care pot sã fie câteva zeci deprimãrii plus consiliul judeþean, deexemplu. În caz contrar, nici un ope-rator de utilitãþi nu va fi interesat sã

participe la un proiect care, din cauzasubdimensionãrii, îi va aduce dauneºi nu profituri. Ca ministru al Mediului,am tras nenumãrate semnale de alar-mã cãtre autoritãþile locale ºi pot sãvã spun cã nu mã voi declara mul-þumit pânã nu am sã vãd cã absoluttoþi factorii de decizie, de pe întreg ter-itoriul þãrii, urmeazã exemplele celorcare au deja proiecte aprobate pentrucomunitãþile pe care le reprezintã.

euROpeanul: Cine gestioneazãaceste fonduri? Cine face plãþileºi cum se pot accesa, care esteprocedura? Attila Korodi: Implementarea

proiectelor ºi, implicit, gestionareafondurilor aferente fiecãrui proiect,este responsibilitatea beneficiarilor.Pentru Axele Prioritare 1 ºi 2, aceºtia

sunt autoritãþile administraþiei publicelocale; Axa Prioritarã 3 – autoritãþilepublice locale sau, în anumite cazuri,operatorii serviciilor de încãlzire urba-nã; Axa Prioritarã 4 – administratoriiºi custozii ariilor protejate, autoritãþilepublice, ONG-urile, institutele de cer-cetare, universitãþile, muzeele; AxaPrioritarã 5 – Administraþia Naþionalã„Apele Române”; Axa Prioritarã 6 –AM POS Mediu.

euROpeanul: Care sunt pla-nurile pentru combatereaefectelor calamitãþilor naturale?

Attila Korodi: Ministerul a elabo-rat, în anul 2007, „Planul de acþiunepentru protecþia împotriva inundaþiilorpe termen mediu 2007-2009“, înbaza cãruia se vor realiza 500 kmîndiguiri, 1.200 km regularizãri derâuri, 300 km consolidãri de mal,cinci baraje pentru acumulãri perma-nente, 24 poldere (acumulãri neper-manente pentru atenuarea viiturilor).Vor fi realizate, de asemenea, patruzone umede, în suprafaþã totalã decca. 1.000 ha, în care râurile îºi potmanifesta mobilitatea ºi deci o ate-nuare naturalã a viiturilor.

În prezent se realizeazã studiileinterdisciplinare pentru evaluarealucrãrilor de reamenajare a bazinelorhidrografice necesare a se realiza petermen lung, în scopul apãrãrii împo-triva inundaþiilor.

euROpeanul: Cât este alocat în2008 pentru situaþii de urgenþãºi de unde vin aceºti bani? Attila Korodi: În 2008 derulãm

un numãr de 304 obiective de inves-tiþii cu rol de apãrare împotriva inun-daþiilor, urmând a fi puse în funcþiune112 km diguri, 268 km regularizãri alecursurilor de apã, 88 km consolidãride mal. Fondurile sunt alocate dinbugetul MMDD pe anul 2008.

euROpeanul: Inundaþiile ºifenomenele meteo extreme; câteste fenomen global ºi cât e

cauzat de tãierea localã apãdurilor?Attila Korodi: Inundaþiile din

ultimii ani au fost cauzate, în princi-pal, de precipitaþii însemnate cantita-tiv care au produs, în majoritateabazinelor hidrografice, viituri istorice.Astfel, precipitaþiile cãzute în anul2005, care au mãsurat peste 200 l/mp, au condus la viituri istoriceîn bazinul hidrografic Banat, Olt,Siret, Ialomiþa-Buzãu, cele cãzute înbazinul superior al Dunãrii, în primã-vara anului 2006, au condus la de-bite, la intrarea în þarã, cu probabili-tatea de apariþie o datã la 100 ani(1%), iar cele înregistrate în luna iulie2008, care au depãºit frecvent 100l/mp, au condus la viituri istorice înbazinele hidrografice Tisa, Viºeu,Iza, Siret, Suceava, Prut. De aseme-

nea, diminuarea fondului forestier lanivel naþional ar putea avea efectenegative asupra propagãrii apei, încondiþii de precipitaþii abundente.

euROpeanul: Ungaria a cerutConsiliului de Mediu mãsuri deinterzicere temporarã a cultivãrii, utilizãrii ºi vânzãrii în Ungaria a porumbului modificat genetic. Care este poziþia României în problemaOMG-urilor?Attila Korodi: În conformitate cu

prevederile OUG nr. 43/2007 privindintroducerea deliberatã în mediu ºipe piaþã a organismelor modificategenetic (OMG), autoritatea compe-tentã pentru emiterea autorizaþiilorprivind activitãþile care implicã orga-nisme modificate genetic obþinuteprin tehnicile biotehnologiei moderneeste Agenþia Naþionalã pentru Pro-tecþia Mediului (ANPM) din subor-dinea Ministerului Mediului ºi Dezvol-tãrii Durabile.

Soia modificatã genetic nu se maipoate cultiva de la data aderãrii Ro-mâniei la UE, 1 ianuarie 2007, pen-tru cã nu este autorizatã la nivel co-munitar ºi, pentru a fi cultivatã, tre-buie sã fie înregistratã în catalogulvarietãþilor UE pentru cultivare. Men-þionãm cã, dacã o varietate nu esteînregistratã în catalogul oficial alsoiurilor ºi hibrizilor UE, aceasta nuse poate cultiva în statele membre.

Fiºa postuluiFondurile alocate sectorului de mediu pentru

perioada 2007-2013 se ridicã la peste 5,6 miliardeeuro. Aceastã finanþare provine din douã fonduriale Uniunii Europene – Fondul European pentruDezvoltare Regionalã (FEDR) ºi Fondul deCoeziune (FC). Strategia ºi distribuþia acestor fon-duri pe sectoarele de mediu este realizatã încadrul Programului Operaþional Sectorial deMediu (POS Mediu).

Programul Operaþional Sectorial (POS) Mediureprezintã documentul de programare a Fondu-rilor Structurale ºi de Coeziune care stabileºtestrategia de alocare a fondurilor europene în ve-derea dezvoltãrii sectorului de mediu în România,în perioada 2007-2013.

POS Mediu a fost elaborat de Ministerul Me-diului ºi Dezvoltãrii Durabile (MMDD), în calitatede Autoritate de Management pentru acest pro-gram, sub supravegherea Ministerului Economieiºi Finanþelor, în calitatea sa de coordonator al pro-cesului de pregãtire a României pentru accesareaFondurilor Structurale ºi de Coeziune pentruperioada 2007-2013.

POS Mediu este unul dintre cele mai importanteprograme operaþionale din punct de vedere alalocãrii financiare ºi reprezintã cea mai importantãsursã de finanþare pentru sectorul de mediu. Pro-gramul este finanþat din douã fonduri -Fondul Eu-ropean de Dezvoltare Regionalã (FEDR) ºi Fondulde Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ 4,5miliarde Euro, la care se adaugã ºi cofinanþareanaþionalã de aproximativ 1 miliard de euro.

Obiectivul global al POS Mediu vizeazã îmbu-nãtãþirea standardelor de viaþã ale populaþiei ºi astandardelor de mediu ºi, în acelaºi timp, contri-buie substanþial la realizarea angajamentelor deaderare ºi la respectarea legislaþiei de mediu.

Pentru realizarea acestui obiectiv global, prinPOS Mediu se vor finanþa investiþii pentru urmã-toarele sectoare de mediu:

1. Sectorul apã/apã uzatã (total 3,27 miliardeeuro, din care grant UE 2,78 miliarde euro)

2. Sectorul de gestionare a deºeurilor/reabilita-rea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliardeeuro, din care grant UE 0,93 miliarde euro)

3. Sectorul termoficare (total 458 milioane euro,din care grant UE 229 milioane euro)

4. Sectorul protecþia naturii (total 215 milioaneeuro, din care grant UE 172 milioane euro)

5. Protecþia împotriva inundaþiilor ºi reducereaeroziunii costiere (total 329 milioane euro, dincare grant UE 270 milioane euro)

6. Asistenþa Tehnicã (total 174 milioane euro,din care grant UE 130 milioane euro)

Paginã realizatã de Angela Avram

Pentru derularea ºi implementarea proiectelor fi-nanþate prin POS Mediu, urmãtoarele instituþii auresponsabilitãþi clar definite:

� Autoritatea de Management, din cadrulMinisterului Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile(MMDD) este responsabilã de implementarea pro-gramului, asigurând coordonarea globalã ºi ma-nagementul implementãrii POS Mediu;

AAuuttoorriittaatteeaa ddee MMaannaaggeemmeenntt ppeennttrruu PPOOSS MMeeddiiuuAdresa: Str. Justiþiei, nr. 59-61, sector 4, BucureºtiOfiþeri de comunicare: Mãlina Frãteanu ºi Victor

IonescuTel: 021 301 83 49Fax: 021 316 07 78e-mail: [email protected],

[email protected] � 8 Organisme Intermediare, organizate ca

structuri în subordinea MMDD în fiecare regiune de

dezvoltare, sunt responsabile pentru implementa-rea programului la nivel regional ºi asigurã interfaþaAutoritãþii de Management cu beneficiarii proiec-telor.

• Organism Intermediar Regiunea 1 Nord-Est Bacãu

Contact: Miruna Postaru Tel.: 0234 20 61 16Fax.: 0234 51 55 01e-mail: [email protected] • Organism Intermediar Regiunea 2 Sud-

Est GalaþiContact: Nicoleta Doina RaduTel./ Fax: 0236/325.325e-mail: [email protected]

• Organism Intermediar Regiunea 3 SudMuntenia Piteºti

Contact: Bogdan Ion BadeaTel.: 0248 21 14 33 / 21 14 35Fax: 0248 21 14 33 e-mail: [email protected] • Organism Intermediar Regiunea 4 Sud-

Vest CraiovaContact: Dan MitreaTel. / Fax: 0251 43 16 43e-mail: [email protected] • Organism Intermediar Regiunea 5 Vest

TimiºoaraContact: Anca Simona ColceriuTel. / Fax: 0256 / 22 66 75

e-mail: [email protected] • Organism Intermediar Regiunea 6 Nord-

Vest Cluj-NapocaContact: Carmen GaleaTel.: 0264 41 87 14Fax: 0264 41 29 14e-mail: [email protected] • Organism Intermediar Regiunea 7 Cen-

tru SibiuContact: Valerica AtodireseiTel. / Fax: 0269 21 15 12 e-mail: [email protected] • Organism Intermediar Regiunea 8 Bucu-

reºti Ilfov Contact: Mariana IonescuTel.: 021 317 17 10Fax: 021 490 61 75e-mail: [email protected]

Contacte utile

Banii pentru mediuvor fi cheltuiþi

„“

România este primul stat alUniunii Europene care are nu mai puþin de 6 proiectemajore de mediu aprobate

Attila Korodi

Foto: europa.eu




7proiecte de povestit„Am trecut întâmplãtor prin satulunde s-a nãscut tata, Uda Clocociov.În Teleorman. Tata ºi-a vândut casaîn urmã cu ceva ani. Este o zonãunde s-a fãcut dintotdeauna legumi-culturã. Atunci mi-a venit ideea cã aºputea face aici o fermã de legume ºifructe, dar ºi un depozit pentrutoatã producþia din zonã ”. Vorbelede adineauri aduc a amintirile luiCreangã, însã pot fi incluse doar înmarele roman de autobiografii„Amintiri din post-aderare”. Nu ºtiualþii cum sunt, dar lui VlãdulescuPetre, când s-a gândit sã facã ofermã de legume ºi fructe, i-aîncolþit în minte ideea unei singuresurse posibile de cofinanþare: fon-durile europene

Rãzvan Petriºor

Ca sã faci o fermã, îþi trebuie pãmânt.Mult. Imediat dupã strãfulgerãtoarea ideecu accesarea unui fond european pentruagriculturã, Vlãdulescu a cumpãrat, laUda ºi împrejurul ei, 250 de hectare de te-ren agricol. A avut banii. Îi tot adunã devreo zece ani, de când s-a apucat de afa-cerea cu construitul ºi administrarea demari depozite frigorifice pentru produsealimentare. Apoi ºi-a cãutat un consultantcare sã-l ajute sã întocmeascã un dosareligibil. A aflat cã fondurile vizate de elprovin din FEADR (Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Ruralã) si pot fiaccesate prin Programul National pentruDezvoltare Ruralã. A dat în lucru douãcereri. Prima, pentru achiziþionare de uti-laje agricole. A doua, pentru un depozitde legume ºi fructe. Cumulate, finanþãrilesolicitate din FEADR depãºeau douã mi-lioane de euro.

Pe mâna consultantuluiStartul pentru adunarea documentaþiei

s-a dat în vara lui 2007. „Au fost tot felulde avize care, în timp ce le adunam pecelelalte, expirau. Le-am tot reînnoit. Apoiau fost probleme cu necunoaºterea, maibine zis, cu necomunicarea unor termenede depunere, fapt ce a întârziat în plusalcãtuirea dosarelor“, îºi aminteºte Vlãdu-lescu. Dosarele au fost depuse în aprilieºi mai 2008. Douã luni mai târziu au fostaprobate. Acum aºteaptã sã vinã ziuaplãþii. Dar nu cu mâinile-n ºold.

Sigur pe „mâna bunã” a consultantului,„fermierul post-aderare” Vlãdulescu n-aaºteptat sã audã verdictul comisiei de fi-nanþare FEADR ºi a cumpãrat, din resur-se financiare personale ºi local-bancare,utilaje agricole. O investiþie de 3 miliarde

de lei vechi. Ca sã nu piardã anul agricol2008, a însãmânþat cartof ºi rapiþã pe oparte din cele 250 de hectare, înscrise încererea de finanþare drept suprafaþa agri-colã a fermei legumicole ºi vegetale.„Eram sigur cã o sã ne accepte solici-

tãrile. Am cumpãrat ºi am cerut finanþarepentru utilaje din cele mai performante.Fãrã aºa ceva nu poþi face agriculturã înziua de azi, când trebuie sã respecþi ca-lendarul agricol la minut. Nu la zi! Dincauza fenomenelor meteorologice extre-me, avem mari probleme”, spune convin-gãtor fiul cu pãrul blond al unuia dintre cei900 de legumicultori, majoritatea trecuþide 70 de ani, din Uda Clocociov.

Pe gustul familieiÎn dosarul finanþarii FEADR pentru uti-

laje, solicitantul a calculat cã sistemul deirigaþie îl va costa 180.000 de euro. Dincele 750.000 de euro, cât reprezintã tota-lul finanþãrii. Vlãdulescu vrea sã cultivecartofi, morcovi, ceapã, alune de pãmântºi plante medicinale. Ultimele douã culturisunt cele mai sensibile la lipsa umiditãþiidin sol. Omul de afaceri, specializat în de-pozite frigorifice, a înmagazinat, în ultime-le luni, sute de pagini de culturã horticolã.Adicã s-a „culturalizat” în horticulturã.Niciun rând, însã, despre culturile bio. „Sãfaci culturã bio în România e o muncã detitan. Apoi, nu existã o piaþã bine demar-catã ca preþ pentru astfel de produse ºinici o culturã a cumpãrãtorului. Aºa cã osã fac o producþie modernã, dar cu condi-þia sã îmi placã mie gustul legumelor ºi alfructelor. Cu ele o sã-mi hrãnesc ºi pro-pria familie”.

Depozitul pentru legume ºi fructe, alcãrui proiect îºi aºteaptã din zi în zi finan-þarea FEADR, îi va ajuta pe cei din zonã,ba chiar ºi pe cei din mare parte a jude-þelor Teleorman ºi Olt, sã-ºi pãstrezemarfa într-un mediu nealterabil, sã o am-baleze ºi sã o eticheteze cum scrie înacquis-ul comunitar.

Dupã ce-ºi va vedea proiectele cu fi-nanþãrile europene implementate, „fermi-erul post-aderare” Petre Vlãdulescu ºi-apromis lui însuºi cã o sã lase viaþa deorãºean ºi o sã se mute lângã fermã. „Caîn telenovele,” mustãceºte sus-numitul,

cu gândul la ironiile prieteniilor. A maicumpãrat un hectar pe malul vechiuluicurs al râului Olt, unde se adunã an de anegrete, lebede... ªi poate cã vom maiscrie un reportaj cu Vlãdulescu de la Udaºi despre fondurile europene LIFE, celepentru conservarea biodiversitãþii!

Fiul cu pãrul blond face fermãdintr-un fondLa Uda Clocociov o sã fie (ºi) recoltã de alune

Pentru a recunoaºte urmãtorul refren, nu trebuie sã fiþi melomani, ci doar cãlãtori cumetroul bucureºtean ori cu mijloacele detransport în comun din orice urbe a þãrii: „Noi suntem ºase fraþi acasã ºi nu avem cu cesã ne-ntreþinem... Vã rog, ajutaþi-ne cu unban!”. E ºlagãrul copiilor cerºetori, puºi sãstrângã bani

Rãzvan Petriºor

„Suntem ºase fraþi. Sunt cel mai mic ºi singurulcare n-a fost niciodatã în satul unde s-a nãscutmama, Mãrunþiºu, din Comuna Costeºti Vale, înDâmboviþa. Pânã de curând, adicã acum vreo ºaseluni. Atunci m-am hotãrât cã aº putea, dacã aº aveaºi banii, sã pun pe picioare la Mãrunþiºu o serã delegume“. Cu aceste vorbe, Toma Ovidiu Stamatescunu cerºeºte. El chiar meritã ºi va primi luna viitoare ofinanþare SAPARD. Pentru sera de la Mãrunþiºu.

Legume&SumeÎncã din 2001, Ovidiu Stamatescu dã târcoale su-

dului dâmboviþean. A fost anul când a cumpãrat, prinlicitaþie, fostul CAP din satul Rãstoaca. Anexe ºi 5hectare de pãmânt. A ataºat proprietãþii alte 600 dehectare de teren agricol. ªi s-a apucat de cultura ce-realelor. Nu e agronom de meserie. Doar investitor.Dupã agricultura extensivã, vrea sã o încerce ºi pecea intensivã. Legume. În serã. Aºa a fãcut conexi-unea cu oportunitatea numitã SAPARD. „Cum e po-sibil sã gãseºti în hipermarketuri, chiar ºi în pieþe, maimult legume din import? Aceastã situaþie m-a înrãit,dacã pot sã spun aºa, ºi am hotãrât sã investesc laMãrunþiºu. Accesând un SAPARD. ªtiþi însã cã tre-buie sã investeºti banii tãi ºi apoi SAPARD îþi acordã

jumãtate din suma investitã”. Iar omul a investit916.000 RON în „rãzboiul meu cu legumele din im-port”. Fãrã TVA. „Am depus de curând dosarul, iarprocedura prevede cã, în cel mult 60 de zile de ladepunere, primeºti finanþarea. Aºtept!”, zice Stama-tescu la un pahar de suc cu reporterul „euROpeanul”.Din fructe de import? Cred cã nici mãcar din fructe.

Investitorul a vrut o serã care sã se întoarcã dupã

soare. De aici ºi valoarea destul de mare a finanþãriisolicitate: 260 000 de euro. Convertiþi în RON, dausuma amintitã mai sus. Obrazul subþire cu bani mulþi

se þine! Parafrazat în limbajul legumicultorilor: „Legu-ma sutã la sutã româneascã face ca finanþarea euro-peanã sã creascã!”.

Computerul „Face-tot”Sera, pe jumãtate finanþatã de SAPARD, are struc-

turã metalicã ºi e acoperitã cu folie dublã de polieti-lenã. Mare scofalã! Ca orice serã sau solar. Da, daro datã la jumãtate de orã, un procesor pompeazã,timp de trei minute, aer între cele douã folii. Pentru canu cumva, dacã plouã sau ninge, apa sau zãpada sãcurbeze sau chiar sã rupã structura metalicã de re-zistenþã a serei. Sera computerizatã deþine un suportpentru rãsad pe bazã de nucã de cocos, are propriulsistem de irigare ºi de încãlzire. Toþi parametrii suntcontrolaþi de un computer „de bord”. Dacã vântul batecu mai mult de 20 m/s, atunci computerul deschideniºte „aripi“ pentru a permite descãrcarea energieieoliene. Computerul are însã o tastaturã ºi unmouse, deci e nevoie de „digitalizare umanã“, pentrua fi mânuit. Asta cautã ºi Stamatescu acum, pânã îivine finanþarea SAPARD: doi horticultori, tineri, caresã-ºi facã singuri programul, astfel încât 24 de ore din24 sera ºi al sãu computer sã fie asistaþi de om.

Dosarul depus pentru finanþarea SAPARD, ca sãfie aprobat, a inclus ºi o prezentare a planului de des-facere a mãrfii. Unde ºi cum va vinde legumele – cas-traveþi, roºii, ardei capia, gogoºari – patronul serei?„Am ataºat un pre-contract semnat cu un distribuitor,dar mai vreau sã deschid douã puncte de desfacereproprii ºi sã pãtrund în hipermarketuri. Cãci pentruasta mã bat!”.

Stamatescu vrea ceva ºi de la statul român ºi ai sãireprezentanþi. „Eu am venit cu banii ºi ideea,SAPARD mã cofinanþeazã, iar autoritãþile locale tre-buie sã facã în aºa fel încât sã mã scape de hoþi.

Nume proiect 1: Utilaje agricolepentru ferma legumicolã ºi vegetalã

Tip finanþare: FEADRValoarea finanþãrii: 750.000 euroNume proiect 2: Depozit de legu-

me ºi fructeTip finanþare: FEADRValoarea finanþãrii: 1.500.000 euroDe ce?Pentru cã, în mare parte, în

România cultura legumelor se face pesuprafeþe de cel mult jumãtate de hec-tar. Oamenii nu au unde sã depozitezemarfa ºi atunci o vând repede ºi ieftinintermediarilor care cresc preþul la vân-zare, pur speculativ.

Mãrunþiºu atrage sute de mii de euroSerã din import pentru legume autohtone

Nume proiect: „Înfiinþare serã de legume”Tipul finanþãrii: SAPARDValoarea finanþãrii: 260.000 EURDe ce?Pentru cã hipermarketurile vând cu predilecþie

legume din import. ªi nu aduse din þãri sãrace,astfel încât sã te gândeºti cã, achiziþionându-le,susþii dezvoltarea unui stat cu probleme, ci dinþãri prospere. Mult mai prospere decât România.Atunci de ce sã nu producem ºi sã cumpãrãmlegume neaoºe?

Foto: europa.eu

1 ianuarie 1973. Pe lângã MareaBritanie ºi Danemarca, aderã laComunitatea Europeanã una dintrecele mai sãrace þãri ale vestuluiEuropei, Irlanda. Cu o populaþie,atunci, de trei milioane ºi jumãtatede locuitori ºi o suprafaþã de 70.000de kilometri pãtraþi, mica þarã intrãîn circuitul marilor sume de banicomunitari. Odatã cu înfiinþareaFondului de Dezvoltare Regionalã,în 1975, Irlanda devine beneficiaranetã a sumelor puse la dispoziþie decãtre ceilalþi europeni. Numai înperioada 1973-1991, agriculturairlandezã se îmbibã cu peste 14 mi-liarde de lire. La vremea aceea, o lirãirlandezã era cam acelaºi lucru cucea englezã. Urmarea? Veniturilefermierilor irlandezi se dubleazã

Grigore Vîrsta

Numai cã, o datã cu absorbþia de fon-duri, apare ºi rezistenþa faþã de ComisiaEuropeanã ºi deciziile luate la Bruxelles.Astfel, în martie 1984, guvernul irlandezse opune cu vehemenþã deciziei ComisieiEuropene cu privire la cotarea producþieide lapte, fapt surprinzãtor pentru ceilalþimembri, obiºnuiþi cu apetenþa irlandezilorfaþã de Europa Unitã. Rezultatul a fostdreptul fermierilor irlandezi de a-ºi creºteproducþia de lapte, în timp ce toate cele-lalte þãri erau nevoite sã-ºi scadã produc-þia. Lãptarii francezi, danezi ºi olandezierau stupefiaþi. Ulterior, pentru a calmaspiritele, s-a spus cã o agriculturã atât defiravã ca aceea irlandezã nu ar puteaaltera calculele de la Bruxelles.

Perioada de maxim avânt economiccunoscut de Irlanda a fost între anii 1989ºi 2004, când PIB-ul a crescut de la 70%din cel mediu european la 120%. Cu oratã a ºomajului sub media unionalã,Irlanda a susþinut o creºtere economicãanualã între 6 ºi 8%. La boomul econo-mic irlandez a contribuit ºi trecerea la mo-neda unicã europeanã, fapt care i-a asi-gurat o stabilitate fãrã precedent, chiar ºifaþã de lira britanicã. În urma aplanãriiconflictului multisecular cu Marea Brita-nie, mari companii internaþionale au în-ceput sã investeascã într-o micã þãriºoarãcu forþã de muncã bine pregãtitã, anglo-fonã, care încã nu auzise de marile miº-cãri sindicale franceze ºi germane, ºi oadministraþie eficientã ºi foarte puþincoruptã. Chiar ºi poziþionarea geograficãa Irlandei a contat, datoritã apropierii deprincipalele pieþe de desfacere europene.

Agenda simplului cetãþeanCam acesta era, în mare, tabloul în

care, la 12 iunie 2008, 53% dintre irlan-dezi au spus NU Tratatului de la Lisabo-na. O Europã întreagã se întreabã de ce,având în vedere toate cele spuse maisus. S-au lansat multe explicaþii, însã din-tre acestea cea mai aproape, probabil, deadevãr este cea datã de Charlie McCreevy,reprezentantul Irlandei în cadrul ComisieiEuropene. Acesta a spus: Votul nu tre-buie interpretat ca un semn de nere-cunoºtinþã a irlandezilor, ci ca un votîmpotriva „multor alte chestiuni“. McCreevya menþionat creºterea preþurilor la ali-mente ºi petrol, regresul economic ºiameninþãrile ºomajului în creºtere. Adicãagenda simplului cetãþean, fie el ºi irlan-dez, este plinã de provocãrile curente, înspeþã de asigurarea unui trai decent lui ºifamiliei lui, ºi nu de documente comu-nitare, relativ abstracte pentru el.

Alte explicaþii îl implicã ºi pe DeclanGanley, un prosper om de afaceri irlan-dez, având relaþii strânse cu Statele Uni-te, unde ocupã un post de conducereîntr-o companie producãtoare de instalaþiimilitare. Gurile rele spun cã Ganley afãcut, prin sprijinirea campaniei „NU”, jo-cul neoconservatorilor americani. Aceºtia

au lansat ideea cã reconsiderarea poziþieiforþelor militare europene, aºa cumdoreºte preºedinþia francezã, ar duce laprãbuºirea NATO, lucru nedorit atât deadministraþia de la Washington, cât ºi demulte companii americane implicate. Înacelaºi timp, sentimentul de neutralitatemilitarã al irlandezilor se bate cu apropi-erea de sfera saxonã, a cãrei influenþã nueste deloc de neglijat, ºi care nu este de-loc neutrã.

Este greu de crezut cã majoritatea eu-ropenilor, obiºnuiþi cu umbrela NATO, arvrea astãzi sã scoatã bani din buzunarpentru a alimenta o nouã înarmare a Eu-ropei. Împotriva cui? Dupã dispariþia atâta Pactului de la Varºovia, cât ºi a UniuniiSovietice, lumea întreagã a rãsuflat uºu-ratã. Enormele sume de bani destinateþinerii pasului cu maºina de rãzboi sovie-ticã ºi-au gãsit binemeritatul loc în dez-voltarea economicã ºi bunãstarea euro-penilor. În ziua de astãzi, relaþiile UniuniiEuropene cu Rusia se bazeazã pe schim-buri economice fãrã precedent în istorie,pe parteneriate solide ºi pe încredereaacoperirii de cãtre gazul siberian a 45%din necesarul de energie a Europei.

Alt zvon lansat de cei care au conduscampania „NU“-ului irlandez a fost acelacã mica þarã îºi va pierde identitatea, iarcomisarul irlandez ar putea dispãrea dinschema noii Comisii Europene. Într-ade-vãr, dacã numãrul comisarilor s-ar redu-ce, unul dintre aceºtia reprezentând, sãspunem, douã þãri, ce s-ar întâmpla încazul unui diferend? Un posibil caz ar pu-tea fi reprezentat de o diferenþã de opiniiîn domeniul pescuitului maritim între, sãzicem, Irlanda ºi Malta. Sau Spania ºiFranþa. Sau...

„Nu suntem cu toþii egali”NU-ul irlandez a frânat, cel puþin pentru

o perioadã, adoptarea actului de la Lisa-bona. Pânã în luna iunie a acestui an, 18state au ratificat tratatul. Ce-i de fãcut încontinuare?

Europarlamentarul Adrian Severin: „Nuexistã decât o soluþie, de care nu se vor-beºte pe moment deoarece creeazã ojenã, dar este în interesul tuturor ca ea sãfie formulatã cât mai curând pentru a nulua pe nimeni prin surprindere. Sã negândim împreunã, cu maximã transpa-renþã, la o soluþie juridicã ºi politicã pentrua decupla Irlanda de restul UE. În aceastãuniune de 27 de state, contrar unei preju-decãþi tenace, nu suntem cu toþii egali.

Existã state fãrã de care UE nu mai func-þioneazã ºi invers. Uniunea nu poate exis-ta fãrã Franþa, fãrã þãrile fondatoare. Darea poate trãi fãrã Irlanda. Sã îi propunemIrlandei un referendum asupra statutuluide membru cu drepturi depline (sub Tra-tatul de la Lisabona) sau de membru custatut special (fãrã Lisabona). În fond,avem deja spaþiul Schengen ºi zonaeuro, care nu includ toate statele mem-bre. Nu vreau sã excludem Irlanda dinuniune, dimpotrivã, dar acest stat nu poa-te sã îi împiedice pe ceilalþi sã adânceas-cã integrarea. Irlandezii au dreptul de adori sã se îndepãrteze pe moment ºi de areveni în UE când doresc. Ceea ce spuneu este cã trebuie sã începem sã lucrãmla adaptarea statutului Irlandei. Iar înaceastã privinþã, totul este negociabil.Dacã Cehia sau Suedia ezitã sã ratificetratatul, ele pot intra în aceeaºi logicã.Trebuie reflectat cu o mare libertate despirit” este de pãrere Adrian Severin.

Pentru unii, aceastã variantã este unpic deplasatã. Votul irlandez trebuie sãconteze pentru toþi membrii Uniunii Euro-pene. Charlie McCreevy spune: „Vor fimulþi cei care nu vor înþelege ºi care vorcrede cã noi am uitat toate beneficiileIrlandei de pe urma statutului de membruUE. Dar aceasta este o interpretaregreºitã”. Nu cumva seamãnã cu explicaþi-ile NU-ului francez pentru ConstituþiaUniunii Europene din 2005? ªi atunci s-aspus cã votul francez a taxat politicile ne-populare ale guvernului, în acea vreme, ºinu spiritul Constituþiei.

Totuºi, din cauza reacþiilor francezã ºiolandezã, discuþia despre o Constituþieeuropeanã s-a oprit. Multe voci spun cãideea organizãrii referendumurilor cuprivire la aprobarea actelor europene,

dacã s-ar fi aplicat de la începuturi, însãºiUniunea Europeanã n-ar fi existat. Cineºi-ar închipui ca, în anul 1950, atuncicând Robert Schuman ºi Jean Monnetpuneau pe roate cel mai ambiþios proiectde asociere europeanã, francezii sã fi fostatât de încântaþi sã intre într-o alianþãeconomicã cu nemþii ºi sã aprobe prin re-ferendum înfiinþarea Comunitãþii Econo-mice a Cãrbunelui ºi Oþelului? Cine ºtie,poate cã, spre interesul europenilor,asemenea tratate de reformã profundãale Uniunii Europene sã fie aprobate deforurile legislative ale þãrilor membre ºi nude cetãþeni. Bine, dar atunci cum rãmânecu deficitul de comunicare între uniune ºicetãþenii sãi? Grea întrebare, grea misiepe viitor.

� suprafaþã: 70.283 kmp� populaþie: aproximativ 4 milioane de locuitori, cu tot cu imigranþi� capitala: Dublin (Baile Atha Cliath), cu o populaþie de peste 500.000 locuitori� forma de guvernãmânt: republicã parlamentarã� PIB pe cap de locuitor: aprox. 37.000 euro� peste 135.000 de gospodãrii agricole� din cele peste 6,8 milioane de hectare agricole, doar 1,2 milioane sunt arabile� aproximativ 4.400 de hoteluri plus încã 4.400 de alte forme organizate de cazare � România a stabilit relaþii diplomatice cu Republica Irlanda în anul 1990

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

EUROSTAT SPUNE... DESPRE IRLANDA

Ne intereseazãpentru cã...

� În calitate de beneficiar net al asis-tenþei financiare comunitare, Româniaare interesul unei integrãri politiceavansate la nivel european. Tratatulrefuzat de irlandezi aduce elementecare ar fi convenit acestui deziderat.

� Eºecul referendumului irlandezdovedeºte, ca ºi în cazurile olandez ºifrancez, dificultatea comunicãrii insti-tuþionale comunitare cãtre propriiicetãþeni.

� Având în vedere cã Parlamentulromân a ratificat deja Tratatul de laLisabona, România este de acord cuprevederile acestuia ºi aºteaptã sãvadã ce se va întâmpla în continuare.

DE CE NE-AR INTERESA NU-UL IRLANDEZ?

Spectaculosul „NU!“ alirlandezilor

Declan Ganley, artizanul campaniei „NO“

Brian Cowan, primul ministru al Irlandei ºi Ian Paisley

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu




9consultant de afaceri

Dragoº Jaliu

euROpeanul: În iulie 2007 a fostaprobat programul operaþionalregional. A trecut mai bine de un ande la evenimentul de lansare. Cumstãm?Gabriel Friptu: Dupã 13 luni avem

deja o pozã a ceea ce înseamnã Progra-mul Operaþional Regional în practicã. Cudouã excepþii, au fost lansate toate sche-mele de finanþare. Cele douã domenii sereferã la sprijinirea dezvoltãrii durabile aoraºelor-poli urbani de creºtere ºi cellegat de promovarea potenþialului turistic.

euROpeanul: Când preconizaþi cãvor fi lansate ºi ultimele douãdomenii?Gabriel Friptu: Suntem în ultima

fazã de pregãtire a documentaþiei pentruambele domenii. În ceea ce priveºte polii

urbani de creºtere, la nivelul guvernuluimai trebuie luate decizii privind polii decreºtere ºi, în funcþie de aceastã decizie,pot fi lansate schemele de finanþare atâtpentru polii de creºtere, cât ºi pentru zo-

nele urbane. Cât priveºte turismul, împre-unã cu colegii de la Organismul Interme-diar din cadrul MIMMCTPL, suntem înfaza de clarificare a cheltuielilor eligibile.Este o chestiune de zile. Turismul este undomeniu puþin mai deosebit, zona de pro-movare nu înseamnã neapãrat investiþiide capital, este ºi o zonã un pic mai soft,sunt necesare niºte studii, acþiuni de mar-keting, deci chestiuni un pic mai sofisti-cate din punct de vedere al tipurilor decheltuieli.

euROpeanul: Într-un an se lanseazãtotul...Gabriel Friptu: Exact. Cel mai pro-

babil începul lunii septembrie va marcalansarea cererii de depunere de pro-iecte pentru aceste douã domenii. Amfost nevoiþi sã mergem un pic mairepede faþã de alþii pentru cã aºteptãriledin partea beneficiarilor au fost mult

prea mari sau extrem de mari ºi nu amvrut sã intrãm într-o relativã crizã detimp ºi de imagine a programului vis-a-vis de aºteptãri. Pe 10 septembrie 2007a fost lansatã prima cerere, pentru

proiectele de infrastructurã, într-un ande zile va fi totul lansat.

18 contracte de finanþaresemnate

euROpeanul: Spuneaþi de aºtep-tãrile mari ale beneficiarilor. Înseam-nã cã au fost depuse multe proiecte...Gabriel Friptu: Pânã în 4 august au

fost depuse 1022 de proiecte pe toate do-meniile lansate. Dintre acestea, 854 deproiecte sunt în diverse faze ale procesu-lui de evaluare ºi contractare. Acesteaînsumeazã un buget total de circa 6,5 mi-liarde de lei (RON), iar suma previzionatãa fi rambursatã din program este de circa5,2 miliarde de lei.

euROpeanul: Cum se împart acestecereri pe axe?Gabriel Friptu: Evident, existã dife-

renþe între axe prioritare, sunt axe cerutepe piaþã ºi lucrurile sunt destul de avan-sate (numai pe domeniul pentru microîn-treprinderi au fost depuse 776 proiecte),sunt, de asemenea, domenii de interven-þie unde bugetul e acoperitor ºi nu existãdin punct de vedere al celor care pregã-tesc proiecte o presiune a timpului. Fieca-re îºi dezvoltã proiectul ºi-l propune sprefinanþare o datã ce îl finalizeazã. Facaceastã remarcã pentru cã, în afarã dedomeniul pentru microîntreprinderi careare o depunere cu termen, toate celelaltesunt cu depunere continuã, în care buge-tul deschis pentru depunere este bugetulpe 7 ani.

euROpeanul: Dacã pentru un anu-mit domeniu alocarea cerutã prinproiectele depuse depãºeºte alocareaplanificatã, prioritizarea proiectelorcade în sarcina CRESC.Gabriel Friptu: Într-adevãr, Comite-

tele Regionale de Evaluare Strategicã ºiCorelare fac o prioritizare la nivelul regiu-nilor, totuºi Autoritatea de Managementare ultimul cuvânt cu privire la autorizareasemnãrii unui contract pentru cã vrem,într-adevãr, sã ne convingem cã suntrespectate toate regulile. Probabil princi-pala responsabilitate a CRESC este sãofere, în condiþiile în care bugetul este li-mitat, o prioritizare a ceea ce înseamnãinteresul regiunii.

Help desk la nivelulfiecãrui ADR

euROpeanul: Cum veniþi în sprijinulsolicitanþilor? Gabriel Friptu: Beneficiarii care au

dorit sã ºtie cum îºi pot îmbunãtãþi proiec-tul s-au adresat OI-urilor sau AM. Trebuieînþeles însã un singur lucru: nici un OI nuface comentarii pe proiecte individuale.Help desk-ul, constituit la nivelul fiecãruiOI, nu are scopul de a lucra împreunã cuun beneficiar pe un proiect, ci numai sã-iaducã suficiente informaþii pentru ca sãexiste o interpretare corectã a celor cu-prinse în Ghidul Solicitantului sau în PORºi sã-i dea mai multe detalii cu privire laobþinerea diverselor avize solicitate. Toþicei care lucreazã în help desk nu suntimplicaþi sub nici o formã în vreo etapã ul-terioarã: evaluarea cererilor de finanþare,monitorizare ulterioarã sau autorizareaplãþilor. Încercãm, pe cât posibil, fie sã nudãm naºtere la suspiciuni, fie sã împin-gem o persoanã sau alta sã intre într-unpotenþial conflict de interese.

Fonduri de la buget pentru cei care nu auobþinut finanþare

euROpeanul: Am discutat despreaxele prioritare. Spuneþi-ne ceva ºidespre reacþia regiunilor. Gabriel Friptu: Avem douã regiuni

extrem de active: Regiunea NE ºi Regiu-nea SV în care viteza de reacþie a auto-ritãþilor la cererea de proiecte ne-a de-pãºit, cel puþin nouã, aºteptãrile. Pentruaxa 2, de exemplu, proiectele depuse ºiîn evaluare depãºesc semnificativ buge-tul indicativ alocat pentru 7 ani.

euROpeanul: Putem finanþa totuºiaceste proiecte? Care ar fi opþiunile?Gabriel Friptu: La ultimul Comitet de

Monitorizare s-au discutat variantele de aasigura o sursã de finanþare pentru pro-iectele care, la un moment dat, nu vor maiputea fi finanþate din lipsa bugetului.Evident, existã flexibilitatea alocãrilorîntre axele prioritare, dar este o proce-durã complicatã ºi necesitã aprobareaComisiei Europene. Este mai greu pentrucã suplimentarea alocãrii financiare, deexemplu, pentru axa de infrastructurã tre-buie sã o gãsim în cadrul altei axe.

euROpeanul: Dar realocare întreregiuni? Adicã luãm de la regiunilecare nu performeazã atât de bine ºifinanþãm proiectele bune din altãregiune. Gabriel Friptu: Alocãrile între regiuni

nu fac parte din decizia comisiei, estedecizia Comitetului de Monitorizare carea ºi aprobat aceste bugete indicative, daraici trebuie sã avem suficient de multeargumente pentru cã nici o regiune nu vafi foarte bucuroasã sã aibã o alocare maimicã. Lucrurile trebuie privite oarecum cugrijã, dar la un moment dat suntem obli-gaþi sã dãm o imagine cât mai corectã aceea ce se întâmplã, practic, în program,iar CM poate sã ia o decizie, sunt singuriicare pot sã ne spunã „Da“ sau „Nu“ la opropunere pe care, eventual, o facem.Mai existã însã o opþiune: sã gãsim o altãsursã de finanþare pentru acoperireaacestor proiecte care sunt bune ºi sunt oprioritate pentru regiuni ºi care n-au aco-perire în bugetul programului. Un pro-gram finanþat din bugetul naþional ºi caresã se deruleze pe aceleaºi reguli ca ºicum ar fi finanþat din fonduri structurale.De ce sã nu folosim rigoarea fondurilorcomunitare ºi pentru bugetul de stat?

Interviu cu dl. Gabriel Friptu, directorul Autoritãþii de Management POR

Programul Operaþional Regional,un an de la aprobarePânã în septembrie vor fi lansate toate liniile de finanþare din POR

Trei lucruriimportante deºtiut înpregãtireaproiectelor � Propune un proiect de care ai nevoie!În cazul autoritãþilor locale,proiectele trebuie sã aibã în spate ostrategie de dezvoltare localã caresã evidenþieze de ce un anumit tipde proiect este prioritar. Este principala noastrã preocupare de atransmite autoritãþilor publice localecã punctul de plecare nu esteneapãrat proiectul, ci este anteriorproiectului. În cazul mediului deafaceri, rezultatele proiectului trebuie sã fie foarte clare. Nu s-aîncheiat evaluarea pentru microîntreprinderi, dar în mod sigurcând aceastã procedurã se vaîncheia, vom avea comentarii vis-a-vis de calitatea cererilor definanþare.

� Atenþie la documente!Al doilea element pe care solicitan-tul ar trebui sã-l aibã în vedere cândîºi pregãteºte documentaþia este cã,într-adevãr, are toate documentelepe care le cere Ghidul Solicitantului.Astfel, se scurteazã foarte multperioada de aºteptare în acest pro-ces de evaluare pentru cã, fie, pe de-oparte, nu ai pus documentul caretrebuie (pe principiul cã ºi documen-tul ãsta se referã la acelaºi lucru, darnu e acelaºi lucru), fie, pe de alta,aceste documente pe care noi lecerem nu sunt puse în legãturã cuceea ce doreºte, de fapt, proiectul.Mai sunt mici scurt-circuite care arputea fi foarte uºor evitate printr-oatenþie mai mare datã întocmirii ºiprezentãrii dosarului de finanþare.

� Resurse suficiente!Solicitantul trebuie sã se gândeascãdacã are suficiente resurse (umaneºi financiare) pentru ca proiectul sãfie realizat. În momentul în care îºiconstruieºte proiectul, trebuie sãcunoascã foarte bine mecanismulfinanciar ºi ce anume înseamnã pre-siune pe propriul buget pentrurealizarea proiectului. Trebuie sãînþeleagã de ce are nevoie de undeviz al lucrãrilor ºi de ce devizulacesta al lucrãrilor trebuie sã-l punãîn corelaþie cu procedurile de achi-ziþie publicã sau cu calendarul achi-ziþiilor publice ºi cu calendarul ram-bursãrilor ºi la care trebuie sã segândeascã în momentul în care-ºidefineºte durata proiectului. Sãpunã în corelaþie durata pe care ºi-odoreºte cu capacitatea de a acopericu resurse, astfel încât acel termensã fie credibil.

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

� Durata maximã a proiectului - perioada de imple-mentare a proiectului, cuprinsã între data semnãrii contrac-tului de finanþare ºi data finalizãrii ultimei activitãþi prevãzuteîn cadrul proiectului. Cu alte cuvinte, perioada aferentãpregãtirii proiectului pânã la aprobarea acestuia de cãtreautoritãþi, respectiv, elaborarea studiilor ºi analizelor pre-mergãtoare, completarea cererii de finanþare, obþinereaavizelor ºi a altor documente necesare completãrii dosaruluide finanþare în vederea depunerii acestuia, nu este inclusãîn „durata maximã a proiectului”.

� Alocaþie financiarã nerambursabilã – suma ner-ambursabilã pe care un beneficiar o poate primi pentrurealizarea activitãþilor proiectului în urma aprobãrii acestuiade cãtre autoritãþi. Procentul maxim al alocaþiei financiarenerambursabile ºi cuantumul acesteia sunt stabilite înGhidul Solicitantului. Cu ajutorul alocaþiei financiare neram-bursabile se pot finanþa parþial numai cheltuielile eligibile aleproiectului.

� Contribuþia beneficiarului – suma cu care trebuiesã contribuie beneficiarul la bugetul proiectului în vederearealizãrii activitãþilor prevãzute. Contribuþia beneficiarului secompune din sumele aferente cheltuielilor eligibile (cofi-nanþarea) ºi sumele aferente cheltuielilor neeligibile.

Atenþie! Regula generalã a finanþãrilor europene pre-supune ca proiectele ºi activitãþile prevãzute a se realiza încadrul acestora sã fie finanþate atât din fonduri europene, câtºi din contribuþia proprie a beneficiarului. Cu alte cuvinte, nuse poate finanþa un proiect sau o activitate din cadrul aces-tuia integral din fonduri europene.

� Cheltuieli eligibile – cheltuieli prevãzute a se realizaîn cadrul unui proiect, care sunt direct legate de activitãþileproiectului. De exemplu, în cazul proiectului de participare latârguri sau expoziþii, cheltuielile legate de taxa de partici-pare, închiriere ºi amenajare stand, transport ºi cazare de-legaþi etc. (lista este detaliatã în Ghidul Solicitantului) facparte din categoria cheltuielilor eligibile.

� Cheltuileil neeligibile – cheltuieli indirecte necesarerealizãrii proiectului. Spre exemplu, în situaþia în care bene-ficiarul contracteazã un credit bancar în vederea obþineriisumei necesare pentru cofinanþare, dobânzile aferente cre-ditului respectiv reprezintã cheltuieli neeligibile.

� Ajutorul de stat „de minimis” – limitã superioarã aajutorului financiar nerambursabil aplicabilã în cazuri distinctspecificate de regulamentele europene. Conform acestui tipde ajutor de stat, o organizaþie privatã poate primi, cumulatpe parcursul a 3 ani consecutivi, o alocaþie financiarã neram-bursabilã de maximum 200.000 de euro. În situaþia în careproiectul dumneavoastrã face obiectul unei astfel de schemede ajutor de stat, acest lucru este precizat în Ghidul Solici-tantului.

Rãzvan BuzatuGeorge Ionescu

O datã cu aderarea României laUniunea Europeanã, am începutsã conºtientizãm, individual sau încomunitate, beneficiile acestei rea-lizãri. Aleºii locali au înþeles, încãde pe acum, cã accesarea fon-durilor europene poate aduce be-neficii ºi dezvoltare pentru comuni-tatea care le-a fost încredinþatãpentru o perioadã de 4 ani.

Este cazul comunei Baia de Fierdin Judeþul Gorj, al cãrei consiliulocal se preocupã de posibilitateade a accesa fonduri europenepentru rezolvarea necesitãþilor lo-cale. Baia de Fier este o comunãcu case frumoase, oameni gospo-dari ºi este situatã într-un cadrunatural cu potenþial speologic (ladoar 4 km se aflã Peºtera Muieri-lor), potrivit pentru turism de aven-turã sau drumeþii. În apropiere sepoate face rafting, pescuit sportivsau se poate zbura cu parapanta.Astfel, consiliul local a stabilit cainvestiþie prioritarã pentru comuni-tate: „extinderea ºi reabilitarea in-frastructurii de drum comunal dinBaia de Fier”.

Proiectul poate fi finanþat prinPlanul Naþional de Dezvoltare Ru-ralã, Mãsura 322, „Renovarea,dezvoltarea satelor, îmbunãtãþirea

serviciilor de bazã pentru econo-mia ºi populaþia ruralã ºi punereaîn valoare a moºtenirii rurale”.

Fiind un proiect de utilitate pu-blicã, negenerator de profit, benefi-ciarul (Consiliul Local Baia de Fier)va acoperi doar cheltuielile neeligi-bile ale proiectului (toate cheltuielileeligibile fiind finanþate din banieuropeni ºi contribuþie naþionalã).Durata maximã a proiectului estede 3 ani, iar valoarea totalã eligibilãa proiectului nu trebuie sã depã-ºeascã 1 milion de euro. Mai multdecât atât, în cazul în care proiectuleste aprobat, consiliul local poatesolicita un avans pentru demararealucrãrilor de pânã la 20% din va-loarea eligibilã nerambursabilã.

Documentaþia necesarã obþineriifinanþãrii poate fi realizatã fie decãtre un expert al Consiliului LocalBaia de Fier, fie de cãtre OficiulJudeþean de Consultanþã AgricolãGorj sau de cãtre o companie pri-vatã de consultanþã. Costurile ge-nerale legate de întocmirea pro-iectului, precum taxele pentru arhi-tecþi, ingineri ºi consultanþi, studiide fezabilitate/memorii justificati-ve, taxele pentru eliberarea certifi-catelor, avizelor ºi autorizaþiilor ne-

cesare implementãrii proiectelor,trebuie sã se încadreze în limita amaxim 10% din valoarea eligibilã aproiectului.

Octombrie, termenul-limitã

Dupã ce a fost finalizatã întoc-mirea proiectului, responsabilul le-gal sau un împuternicit al acestuiaîl depune la sediul OJPDRP Gorj -ultima sesiune din anul 2008 pen-tru primirea proiectelor pentruaceastã mãsurã fiind în luna oc-tombrie. Aici, experþi ai acestei in-stituþii vor verifica dacã proiectuleste conform din punct de vedereal documentelor. Urmãtoarea eta-pã este cea a verificãrii conþinutu-lui cererii de finanþare, precum ºi arespectãrii condiþiilor ºi cerinþelorspecifice tehnice ºi administrativeale proiectului, inclusiv cele legatede achiziþiile publice. Verificareaeste fãcutã de experþi ai CentruluiRegional de care aparþine JudeþulGorj, respectiv Centrul Regionalde Plãþi pentru Dezvoltare Ruralãºi Pescuit Sud-Vest (CRPDRP 4)cu sediul la Craiova. Aceastã eta-pã se încheie cu o verificare peteren din partea experþilor CRP-

DRP 4 Craiova, pentru a se vedeaîn ce mãsurã realitatea din terense transpune în proiectul depus.

Definitivarea dezvoltãrii infra-structurii comunei Baia de Fierpoate presupune, în câþiva ani, ºiun al doilea proiect finanþat dinfonduri europene. În cadrul Mãsu-

rii 322, se poate solicita finanþarepentru o nouã investiþie doar cucondiþia ca primul proiect sã fie fi-nalizat. Orice beneficiar al acesteimãsuri poate aplica pentru maxi-mum 2 proiecte individuale peîntreaga perioada de programare(2007-2013).

Dragoº Jaliu

„În þarã produsele mele sunt cunoscute.Sunt asaltat de foarte multe comenzi.Totuºi, m-ar interesa sã vând ºi în Uniu-nea Europeanã. Pot sã solicit finanþareeuropeanã pentru a-mi promova pro-dusele în afara României? Vreau sã par-ticip la Furniture Show, una dintre celemai mari expoziþii internaþionale dinlume”. Aºa a sunat mesajul unui între-prinzãtor din Prahova, patronul unei firmecare produce mobilier pentru locuinþe,spaþii comerciale ºi hoteluri.

Am aflat cã firma producãtoare de mo-bilier din Prahova face parte din categoriaîntreprinderilor mici (are 17 salariaþi ºi înultimul an a realizat o cifrã de afaceri de9,5 milioane euro). A fost înfiinþatã în2002 ºi deþine un showroom unde se pot

vedea o parte dintre modelele executate.O companie în plinã dezvoltare cu viziuneîndrãzneaþã: sã devinã una dintre celemai renumite companii producãtoare demobilier din sud-estul Europei. Dar pentruasta îi trebuie promovare agresivã înafara graniþelor prin participare la expoziþiiinternaþionale.

Un astfel de proiect care prevede par-ticiparea la târguri ºi expoziþii internaþio-nale cu stand propriu se poate finanþaprin POSCCE, axa prioritarã 1 – „Un sis-tem inovativ ºi eco-eficient de producþie”,Domeniul major de intervenþie – „Investiþiiproductive ºi pregãtirea pentru concuren-þa pe piaþã a întreprinderilor, în specialIMM-uri”, Operaþiunea „Sprijin pentruaccesul pe noi pieþe ºi internaþionalizare“.

Ghidul Solicitantului pentru acest tip deproiect prevede câteva aspecte de care

un întreprinzãtor trebuie sã þinã seama înprocesul de elaborare a documentaþiei:

� Durata maximã a proiectului este de24 de luni (între data semnãrii contractu-lui de finanþare ºi data finalizãrii ultimeiactivitãþi prevãzute în cadrul proiectului)

� Se poate solicita finanþare de pânã la200.000 euro, în condiþiile respectãrii re-gulii referitoare la ajutorul de minimis. Co-finanþarea pentru un astfel de proiect estede 30% din valoarea asistenþei financiarenerambursabile.

� Proiectul trebuie sã aibã ca obiectparticiparea la o singurã conferinþã. Nusunt admise proiectele care au ca obiectparticiparea la mai multe târguri ºi expo-ziþii internaþionale.

Succesul unei afaceri depinde ºi de va-rietatea modalitãþilor de promovare. Doar55,34% dintre IMM-urile din România au

site-uri proprii prin intermediul cãrora îºipromoveazã afacerea. „Interesul IMM-urilor din România pentru o prezenþãonline se aflã sub media europeanã, deºiaceasta e tot mai importantã pentru dez-voltarea oricãrui tip de afacere, oriunde înlume”, declarã specialiºtii IT din România.

Antreprenorul din Prahova va depunecererea de finanþare la Oficiul Teritorialpentru IMM ºi Cooperaþie (OTIMMC)Braºov (Str. Prahova nr. 2) sau la sediulOrganismului Intermediar pentru POSCCE (Str. Poteraºi nr.11, sector 4, Bu-cureºti). Anterior însã, el va trebui sã se înregistreze online la adresa http://animmc2008.medianetdesign.ro.Înscrierea online începe în data de 18august 2008, iar depunerea proiectelor seface conform programãrilor care au rezul-tat în urma înregistrãrii online.

Cum sã modernizãmspaþiul rural românesc

Mobilier românesc pentru Europa

euROpeanul

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRARE

Aida Catanã

Întrebare: Care este rolulinovãrii ºi ce considerã ComisiaEuropeanã cã este esenþial înceea ce priveºte inovarea?Rãspuns: Uniunea Europeanã

are un potenþial extraordinar de ino-vare. Europa are o lungã tradiþie deinvenþii determinante. Aceasta de-þine o multitudine de talente creativeºi se poate sprijini pe diversitatea saculturalã. Europa a pus bazele uneiadintre cele mai mari pieþe unice dinlume, în cadrul cãreia pot fi comer-cializate pe scarã largã produse ºiservicii inovante. Uniunea are, deasemenea, o tradiþie a sectorului pu-blic puternicã ºi responsabilã, caretrebuie sã fie valorificatã.

Comunicarea Comisiei Europene,Punerea în practicã a cunoºtinþelor:o strategie de inovare extinsã pentruUE - COM (2006) 502 final – menþio-neazã cã acordul privind cadrulfinanciar 2007-2013, inclusiv politicade coeziune, al 7-lea Program-Ca-dru de Cercetare ºi Dezvoltare ºiProgramul-Cadru pentru Competi-tivitate ºi Inovare reprezintã pachetefinanciare semnificative în favoareainovãrii. Comunicarea Comisiei dinoctombrie 2005, intitulatã „Mai multãcercetare ºi inovare”1, defineºte unprogram privind 19 domenii de acþi-une pentru comunitate ºi statelemembre.

Statele membre adoptã mãsuri înfavoarea inovãrii în cadrul Progra-melor naþionale de reformã, înteme-iate pe Orientãrile integrate ale Stra-tegiei revizuite de la Lisabona pen-tru creºterea economicã ºi ocupareaforþei de muncã. În acest sens, Car-ta Europeanã de bazã pentru ino-vare2 a arãtat o imagine clarã a per-formanþei europene în materie deinovare, precum ºi a sistemelor na-þionale de inovare ale statelor mem-bre ale UE, a punctelor forte ºi a slã-biciunilor acestora. Aceasta a per-mis urmãrirea îndeaproape a pro-greselor.

În pofida concentrãrii deja consi-derabile asupra politicii de inovare,deficienþele UE nu au fost abordateîn mod suficient, iar economia aces-teia nu a devenit încã economia ino-vativã mondialã care ar trebui sã fie.Raportul intitulat „Crearea uneiEurope inovatoare”3 (Raportul Aho)a identificat principalele motive care

explicã de ce acest potenþial nu afost pe deplin exploatat pânã în pre-zent ºi a preconizat o acþiune urgen-tã „înainte de a fi prea târziu”. Aces-ta a identificat, ca preocupare esen-þialã, necesitatea de a face mediulîntreprinderilor mai favorabil inovãrii.

Consiliul European cereo strategie extinsã

Comisia este convinsã de faptulcã trebuie mers ºi mai departe – Eu-ropa trebuie sã devinã o societateveritabilã, bazatã pe inovare ºi pro-pice inovãrii, în cazul în care publiculnu se teme de aceasta, inovareafiind binevenitã, fãrã sã fie obstruc-

þionatã, ci încurajatã, caz în careaceasta face parte dintre valorilesocietãþii ºi este înþeleasã ca fiind înbeneficiul tuturor cetãþenilor. Înacest scop, Consiliul European ainvitat comisia sã prezinte „o strate-gie de inovare extinsã pentru Euro-pa, care sã concretizeze investiþiileîn cunoaºtere în produse ºi servicii”.

Comunicarea COM (2006) 502final prezintã o astfel de strategie, înspecial rãspunzând recomandãrilorconþinute de Raportul Aho. Aceastadefineºte un cadru pentru a promo-va inovarea, reunind diferite domeniipolitice, cu incidenþã asupra inovãrii.Obiectivul acesteia este sã încadre-ze discuþiile despre inovare la nive-lurile naþional ºi european. Aceastadescrie principalele iniþiative prevã-zute sau în curs, identificã noi dome-nii de acþiune ºi, în special, introdu-ce o strategie mai bine orientatã,pentru a facilita crearea ºi comercia-lizarea noilor produse ºi servicii ino-

vante în domeniile care promit –„pieþele-pilot”. Pentru a pune în apli-care aceastã agendã vastã, comuni-carea nu îºi propune sã creeze noistructuri ci, dimpotrivã, se întemeia-zã pe cadrul legal ºi instituþionalexistent al Parteneriatului reînnoit dela Lisabona pentru creºtere eco-nomicã ºi ocuparea forþei de muncã,ce a înfiinþat deja o platformã politicãpentru parteneriatul între statelemembre ºi comisie.

Veºti bune pentru consumatori

Statele membre trebuie sã fie pre-gãtite sã investeascã, anticipând ºi

însoþind schimbãrile structurale.Acest lucru necesitã, în special, orealocare a resurselor în favoareaeducaþiei, cercetãrii în TehnologiaInformaþiei ºi Ciberneticã, a creãriide locuri de muncã de înalt nivel ºi acreºterii economice. Noul cadrufinanciar al UE pentru perioada2007-2013 este un prim pas înaceastã direcþie. Aceeaºi schimbarede prioritãþi trebuie sã fie operatã lanivelurile naþionale.

UE poate deveni complet inova-toare numai în cazul în care toþi ac-torii sunt implicaþi ºi, în special, încazul în care existã o cerere pe piaþãpentru produse inovatoare. Aceastãstrategie vastã trebuie sã angajezetoate pãrþile – întreprinderile, secto-rul public ºi consumatorii. Într-ade-vãr, procesul de inovare implicã nunumai sectorul întreprinderilor, ci ºiputerile publice la nivel naþional, re-gional ºi local, organizaþiile societãþiicivile, sindicatele ºi consumatorii.

Acest parteneriat extins pentru ino-vare va crea un cerc virtuos, în carefurnizarea de noi idei ºi cererea denoi soluþii vor impulsiona ºi vor atra-ge inovarea. Inovarea depinde decererea din partea consumatorilor ºia cetãþenilor pentru noi produse ºiservicii. În afarã de crearea unui ca-dru optimal ºi a posibilitãþii de ino-vare este nevoie, de asemenea, deo piaþã propice ºi de o cerere a pro-duselor. Acest lucru implicã mai alesîncrederea consumatorilor în acesteproduse ºi servicii ºi, în special, însecuritatea acestora (demonstra-bilã). Consumatorii vor avea cu atâtmai multã încredere în produsele ºi

serviciile necunoscute cu cât vorputea conta mai mult pe sisteme efi-cace de protecþie a consumatorilor.Pe pieþele în cadrul cãrora încre-derea consumatorilor este ridicatãse poate pãtrunde, de asemenea,mai uºor, cu noi intrãri ale pro-duselor inovatoare.

Standard European

Lifturi - sistemede siguranþã ºi confortDeblocare în maximum 60 deminute!Rãzvan Petriºor

O ºtie orice specialist care a citit standardul europeanpentru lifturi, sisteme de alarmã, procedurã de inter-venþie în caz de om blocat în ascensor. De la 1 ianuarie2007, n-ar mai fi trebuit sã lãsãm sã plece în cursã niciun lift mai vechi de 20 de ani. Asta dacã am dori sãrespectãm standardul european care impune normelede siguranþã ºi comfort pentru pasagerii lifturilor. Citiþi cuatenþie, voi, utilizatori ai ascensoarelor, ºi mai ales voi,specialiºtii în domeniu, cele ce urmeazã!

Standardul în speþã a pornit de la inginerii germanicare au analizat, timp de ani de zile, circumstanþele pro-ducerii accidentelor în cazul ascensoarelor. Preambululdocumentului ne este redat de Valentin Bãrdeanu, ex-pert al Asociaþiei de Standardizare din România: „Stan-dardul impune reguli de funcþionare ºi parametri de sigu-ranþã ºi comfort pentru lifturile de persoane instalate înclãdirile de locuit. Un lift cu mai mult de 20 de ani defuncþionare nu mai poate fi considerat sigur pentru trans-portul de persoane, se aratã în standard”.

Standardulare peste 30de pagini. Aºacã suntem ne-voiþi sã fa-cem… liftingnoianului deinformaþii ºi sãvã prezentãmo selecþie, peînþelesul tutu-ror:

� liftul tre-buie sã deþinãun sistem dealarmare, alcãrui buton deactivare, în cazde blocare între etaje sau de blocare a uºilor, trebuie sãfie poziþionat la cel mult 1,60 m înãlþime faþã de podea

� sistemul de alarmare trebuie sã fie bidirecþional,respectiv un sistem microfon-difuzor în lift, altul la echipade intervenþie cu care administratorul de bloc a semnatcontractul

� personalul de la service-ul contractat de administra-torul clãdirii trebuie sã recepþioneze anunþul sonor ºi sãconfirme expedierea unei echipe de intervenþie în celmult 5 minute de la activarea butonului „alarmã”

� depanarea-deblocarea liftului ºi evacuarea per-soanelor trebuie sã se facã în cel mult 60 de minute dela preluarea anunþului

� uºile ascensorului trebuie sã fie glisante � fiecãrei persoane acceptate de sarcina maximã a lif-

tului trebuie sã i se asigure un spaþiu de minimum 0,5mp

� intensitatea minimã a instalaþiei de iluminare este de1500 lucºi

informaþii furnizate de Asociaþia deStandardizare din România (ASRO)

Inovarea: Atu comunitar?

1 „Mai multã cercetare ºi inovare– Investiþii pentru creºterea eco-nomicã ºi ocuparea forþei demuncã: O abordare comunã” –COM(2005) 488 din 12.10.2005

2 Trend Chart – Innovation Policyin the EU – a se vedeahttp://trendchart.cordis.lu/

3 „Crearea unei Europe inova-toare”: raportul grupului inde-pendent de experþi privindC&D ºi inovarea, întocmit înurma întâlnirii la nivel înalt de laHampton Court ºi prezidat dedl. Esko Aho.

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

� era locul de promenadã al regilor ºi al ducilor, loculîn care se dezbãteau problemele oraºului

� acum este centrul Bruxelles-ului ºi punctul de ple-care spre cele mai importante clãdiri ale capitalei

� piaþa a fost aproape în întregime distrusã de fran-cezi în 1695 dar a fost reconstruitã de breslele ora-ºului în mai puþin de cinci ani

� reuneºte cele mai vechi clãdiri în stil baroc, celemai intime ºi rafinate restaurante ºi cafenele

� se aflã în patrimoniul UNESCO din 1998� aici se desfãºoarã concertele ºi evenimentele mu-

zicale, festivalul medieval din fiecare varã ºi, în ge-neral, nu existã week-end în care sã nu se întâm-ple ceva în acest loc

� o datã la doi ani, piaþa se acoperã cu un covorimens de flori

� în 2006 s-au folosit un milion de begonii pentrurealizarea acestuia

� acum doi ani, creaþia grãdinarilor din Gent a avut300 de metri pãtraþi ºi ca temã: Sfârºitul evuluimediu

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

� Adrian Severin a criticat ambi-guitatea existentã în relaþia UniuniiEuropene cu Ucraina. Europarlamen-tarul român este preºedintele DelegaþieiParlamentului European pentru relaþiile cuUcraina, iar observaþia sa vine în urmareuniunii consiliului UE în formatul afacerigenerale ºi relaþii externe(CAGRE).

Potrivit eurodeputatului, „o asemeneaambiguitate poate da un nou impuls ace-lor curente de gândire din Uniunea Euro-peanã care vãd în integrarea Ucrainei unatu în confruntarea cu Rusia ºi nu un fac-tor de creºtere organicã a Uniunii Euro-pene, ca democraþie transnaþionalã”.

Þãrile comunitare, divizate cu privire laperspectivele europene ale Ucrainei, auconvenit ca un acord de parteneriat, aflatîn curs de negociere cu Kievul, sã nu pre-cizeze clar dacã aceastã þarã are sau nuvocaþia de a adera la club. Textul elaboratse numeºte „acord de asociere“, tocmaipentru cã o asemenea sintagmã nu conþi-ne niciun indiciu referitor la viitorul relaþiilorUcrainei cu UE.

� Europarlamentarul din RomâniaMagor Csibi ºi colega sa din Bulga-ria Bilyana Raeva au organizat la Bru-xelles un seminar intitulat „Patrimoniul cul-tural al Balcanilor“. Evenimentul s-a desfã-ºurat în cadrul Anului european al dialogu-lui intercultural ºi este primul de acest gengãzduit de Parlamentul European. Repre-zentanþii din Bulgaria, Cehia, Slovenia,Grecia ºi România au susþinut importanþapromovãrii dialogului multicultural.

Magor Csibi este de pãrere cã, dacã þã-rile balcanice vor avea o voinþã comunã,„vor exista premisele unei dezvoltãri eco-nomice susþinute ºi a întãririi democraþiei,cu efecte benefice pentru toþi cetãþenii dinSud-Estul Europei”.

Graham Watson, liderul grupului ALDE,a salutat demersul colegilor sãi ºi a subliniat „valoarea adaugatã“ pe careþãrile balcanice o aduc Europei.

� Europarlamentarul Cãtãlin IoanNechifor a solicitat clarificarea cât mairapidã a statutului regiunilor de dezvoltaredin România. Cererea a fost fãcutã la oîntâlnire între deputaþii europeni ºi minis-trul Dezvoltãrii, Lucrãrilor publice ºi Locu-inþelor, Laszlo Borbely. Discuþiile au vizatactivitatea ministerului în ceea ce priveºtecapacitatea de absorbþie a fondurilorstructurale de cãtre România, în specialprin Programul Operaþional Regional(POR).

Eurodeputatul a precizat cã „avem obli-gaþia sã vedem dacã actuala împãrþire sa-tisface nevoile de dezvoltare regionalã ºisã ne decidem ce tip de statut oferim re-giunilor, aºa încât decizia politicã ºi admi-nistrativã sã fie cât mai aproape de cetã-þean ºi sã satisfacã, în acelaºi timp, cerin-þele Uniunii Europene”.

Cãtãlin Ioan Nechifor a atras atenþiaasupra faptului cã alocarea financiarã peanumite axe este insuficientã. Multeproiecte au ramas nefinanþate, deºi s-aucheltuit deja sume considerabile pentrupregãtirea documentaþiilor specifice.

România are la dispoziþie peste 31 mi-liarde de euro din fondurile structurale ºide coeziune în perioada 2007-2013.


INSTITUÞIILE NU STAU

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... GRAND PLACE de Veronica Cormoº

Grand Place din BruxellesGrand Place din BruxellesGrand Place din BruxellesGrand Place din BruxellesGrand Place din Bruxelles

www.mdlpl . ro

� Elveþia va contribui la misiunea europeanãdin Kosovo. Statele UE au acceptat ca Elveþia sãparticipe la acþiunea europeanã care vizeazã stabi-lizarea Kosovo. Întregul proces de consolidare a regiu-nii ar urma sã implice 1900 de poliþiºti, juriºti ºi vameºi.Sarcinile misiunii ONU în Kosovo (MINUK) au fost pre-luate de EULEX Kosovo – Misiune a Uniunii Europe-ne. Obiectivele acestor programe sunt crearea „uneijustiþii independente ºi multietnice“ ºi „ghidarea ºi con-silierea instituþiilor din Kosovo în toate domeniile legatede statul de drept“. Durata EULEX, care dispune de unbuget de 205 milioane de euro pentru primele 16 luni,este limitatã pentru moment la o perioadã de 28 deluni.

� Comisia Europeanã propune „Fructe pen-tru ºcoli“. Este vorba de un proiect al Comisiei caredoreºte sã îmbunãtãþeascã sãnãtatea ºi nutriþia, aºacum prevede „Strategia europeanã privind nutriþia,supraponderabilitatea, obezitatea ºi alte aspecteconexe“.

Mariann Fischer Boel, comisarul pentru Agriculturã ºiDezvoltare Ruralã, a spus cã „este esenþial sã le creãmcopiilor obiceiuri bune la o vârstã fragedã pentru cã levor pãstra mai târziu. Prea mulþi dintre copiii noºtrimãnâncã mult prea puþine fructe ºi legume ºi adeseanu apreciazã cât sunt de gustoase. Este suficient sãmergi pe orice stradã din Europa ca sã vezi cu câteprobleme ne confruntãm cu copiii supraponderali“.

Comisia oferã 90 de milioane de euro pe an pentrufurnizarea de fructe ºi legume în ºcoli. Guvernele aude ales dacã participã sau nu. Programele ar urma sãfie cofinanþate 50/50 sau 75/25 în regiunile unde PIB-ulpe cap de locuitor este mai mic.

� 12 proiecte de participare civicã vor fi pre-miate de Comisia Europeanã. Ján Figel, comi-sarul european pentru educaþie, formare profesionalã,culturã ºi tineret va premia anul acesta cele mai cura-joase iniþiative civice ºi cetãþenii cei mai responsabili.Juriul din acest an este compus din ºapte membri, iarprintre aceºtia se numãrã Brenda King, din parteaComitetului Economic ºi Social European, ºi KeithWalters, din partea Comitetului Regiunilor.

„Stelele de Aur”, trofeele acestei competiþii, suntdecernate în fiecare an în cadrul programului „Europapentru cetãþeni”. Aceastã iniþiativã îºi propune sã sti-muleze implicarea tuturor locuitorilor în construireaEuropei. În acest scop, pentru anul 2008 este disponi-bil un buget de aproximativ 27 de milioane de euro.Ceremonia decernãrii „Stelelor de Aur” va avea loc ladata de 13 noiembrie 2008 la Bruxelles.

� Reglementãri în domeniul serviciilor detransport cu autocarul ºi autobuzul. ParlamentulEuropean a adoptat un regulament care prevede faci-litarea transportului cu autocarul ºi autobuzul, prinintroducerea aºa-numitei „Reguli de 12 zile”. Astfel,ºoferul unui autocar poate conduce 12 zile consecu-tive, nemaifiind nevoie sã fie înlocuit.

Mãsura vine în sprijinul turiºtilor cu venituri mici ºipromoveazã turismul regional.

Raportul pentru accesul pe piaþa serviciilor de trans-port cu autocarul ºi autobuzul a fost elaborat de depu-tatul european Matthieu Grosch (EPP-DE, Belgia).Dacã propunerile parlamentarilor europeni vor fiacceptate, regulamentul va intra în vigoare la 1 ianua-rie 2009.


Foto: europa.eu

Redactor-ºef: Gabriel GiurgiuSecretar general de redacþie: Elena PopaEditorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu,

Luca NiculescuRedactori: Mihaela Enache, Angela Avram,

Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, GrigoreVîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Gabriela Cepariu, Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Coordonator adjunct proiect: Dragoº Pãtlãgeanu

Graficã: Marius Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipeiredacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

Parteneri media:

Foto: europa.eu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“...Fonduri europene pentru promo-varea produselor...

Documents

Transcript of Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“...Fonduri europene pentru promo-varea produselor...