TRADIT

II ALE

MINORITA

TILO

R DIN

ROMANIA.

DE

AL B

U B

OG

DA

N

In Sibiu marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc împreună cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni care au emigrat în sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.

DESPRE GERMANII

În Germania, oamenii îşi decorează tufele sau crengile aduse în casă pentru buchetul de Paşte cu ouă colorate, agăţate ca nişte globuri. Potrivit tradiţiei, acestea ar trebui să fie ouă de găină, cărora le-a fost golit conţinutul. Astfel de ouă colorează cei mici încă de la grădiniţă, pe lângă ouăle fierte vopsite de ei „la rece”.

OBICEIURI LA GERMANII

Minoritatea romă din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Ei reprezinta 2.5% din populatie. Raportul ar fi aproximativ, fiindcă mulți din ei ar refuza să declare etnicitatea lor actuală. Romii sunt concentrați cu precădere în Transilvania, Crișana, Muntenia și Oltenia. Dar si in alte zone din tara.

DESPRE RROMI

Nunta la ţigani este mult mai colorată, veselă decât la români. Femeile poartă toalete foarte colorate şi sclipitoare, pe care le accesorizează cu multe bijuterii din aur.

Muzica la nunţile tradiţionale ţigăneşti este cea lăutărească. Se întâmplă de multe ori ca familia să nu fie de acord cu relaţia tinerilor, iar băiatul fură mireasa, se ascund undeva câteva zile după care anunţă familia unde sunt.

OBICEIURI LA RROMI

Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2002 au fost înregistrați în România 1.431.807 etnici maghiari, reprezentând 6,60% din populația țării.

Ponderile cele mai mari de populație maghiară se înregistrează în Ardeal, în special în județele Harghita (84,61%) și Covasna (73,81%).

DESPRE MAGHIARI

Balul strugurilor- sarbatoare a recoltei , incepe cu slujba religioasa, urmata apoi de bal. Tinerii satului isi aleg un rege-conducator al balului si o regina, partenera acestuia. Imbracati in costume populure pleaca-baietii calarii pe cai si fetele in carute - prin satele invecinate pentru a invita lumea la bal.

OBICEIURI LA MAGHIARI

Șvabii bănățeni (germană Banater Schwaben, în română simplu șvabi) sunt o etnie germană din grupul Șvabilor dunăreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Deși a format pentru lungă vreme o minoritate puternică și importantă, datorită transformărilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor bănățeni s-a întors în Germania.

DESPRE SVABI

Tăierea porcului reprezenta unul dintre evenimentele cele mai aşteptate de către svabi bănăţeni, indiferent de etnie. Decurgând după un adevărat ceremonial, tăierea porcului asigura hrana pe un an de zile, după cum se exprimau paorii. Participa întreaga familie, dar şi persoane specializate în abatorizare, din cadrul comunităţii. Aproape orice parte din animal îşi găsea întrebuinţare, era preparată şi conservată pentru consum de-a lungul întregului an.

OBICEIURI LA SVABI

Sârbii din România sunt membrii unei minorități etnice, care numără, în conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, 22.518 de persoane, adică 0,1% din populația țării. Recensământul din 1992 înregistra 29.408 de sârbi.

Sârbii locuiesc în principal în regiunile din sud-vestul României, unde constituie majoritatea absolută în două localități.

DESPRE SARBI

În ajun de Craciun (Badnje veče) , seaprinde badnjakul, un trunchi de stejar tânăr, ce se tăia pe vremuri din pădure. În zilele noastre, este doar un mănunchi de crengi de stejar, însă semnificaţia este aceeaşi: acest lemn tânăr îl simbolizează pe Isus Hristosşi intrarea Lui în lume, în inima şi-n casa noastră. Iar fapta arderiibadnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. În al doilea rând,badnjakul aminteşte de lemnul pe care l-au adus păstorii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut

OBICEIURI LA SARBI

Minoritatea (etnia) evreiască pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii, dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din România era de 756.930.

La sfârșitul sec.al XX-lea acestă minoritate s-a redus la un număr foarte mic de membri. În 2002 au fost recenzați în România 6.179 evrei.

DESPRE EVREI

În întreg cuprinsul Vechiului Testament se poate observa practicarea endogamiei: din punct de vedere al naţionalităţii, al culturii sau al religiei. În ce priveşte poporul evreu, odată cu formarea acestuia Dumnezeu le porunceşte să se căsătorească doar cu cei din aceeaşi naţionalitate cu ei (Deuteronom 7:1-5). Aceasta era una din primele condiţii pe care un tânăr trebuia să le îndeplinească pentru a se căsători. Mai mult de atât, un tânăr nu trebuia să se căsătorească împotriva voii.

OBICEIURI LA EVREI