traditii populare.doc

7/24/2019 traditii populare.doc

1/37

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC

GH.CHIU CRAIOVA

PROIECTPENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE ACOMPETENELOR PROFESIONALE

NIVEL:4

NVMNT: LICEAL

FILIERA: TEHNOLOGIC

PROFIL : SERVICII

CALIFICAREA: TEHNICIAN N GASTRONOMIE

PROF.NDRUMTOR:

ZULEAM EUGENIA ELEV:

PASALAN ELIANA MARIA

CLASA a-XII P

Crai!a" #$%&


2/37

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC

GH.CHIU CRAIOVA

TEMA:

TRADITII POPULARE SI

OBICEIURI CULINARE

CRAIOVA

#$%&

2


3/37

CUPRINS

CAP.I. Argumentarea lucrarii.....4

CAP.II. Bucataria traditionala romaneasca.....6

CAP.III. Traditii populare si obiceiuri culinare...

! Bucataria din Muntenia

! Bucataria din "ltenia

! Bucataria din Moldo#a

! Bucataria din Transil#ania

! Bucataria Banateana

! Bucataria din $obrogea

! "biceiuri la romani

CAP.I%. Ane&e......'4

CAP.%. Bibliogra(ie..')

'


4/37

CAP' I' ARGUMENTAREA LUCRARII

Poporul roman are multe si #ariate traditii culinare* legate direct (ie de

pastrarea obisnuintei consumarii unor preparate* (ie de metodele si procedeele deobtinere* (ie de ser#irea acestora. $ealt(el* po+itia tarii noastre pe glob* climatul

temperat au permis ca in pri#inta preparatelor culinare sa e&iste o #arietate de

produse speci(ice (iecarui anotimp* legat de bogatiile tarii* de priceperea si

pre(erintele celor ce consuma aceste preparate.

Mancarurile cu speci(ic romanesc* despre care scriitorii nostri amintesc in

multe din operele lor* contribuie la patrimoniul preparatelor culinare nationale* ele

constituind caracteristici impamantenite si traditii speci(ice ce merita a (i subliniate si

transmise generatiilor #iitoare.

()*a+aria r,a.a/*aa unitatilor* in(luentandu!se reciproc* caracteristicile

regionale din M01!a" D2r3.a" M)+.ia" O0+.ia" (aa+ /i Tra/i0!aia'

,peci(icul acestor regiuni se mentine* se completea+a prin #arietatea si bogatia de

sortimente* (ormand la un loc speci(icul artei culinare nationale.

Arta culinara nationala de!a lungul #eacurilor* pe langa traditiile mostenite din

strabuni si!a imbogatit sortimentele cu retete speci(ice altor popoare cu ra(inament in

aceasta directie. Aceasta arta s!a de+#oltat si se de+#olta in pas cu #remea si trebuie

sa e&prime progresul alaturi de celelalte sectoare de acti#itate. $e asemenea* arta

culinara romaneasca pastrea+a traditiile si particularitatile impamantenite de!a lungul

anilor* aducand unele imbunatatiri din punctul de #edere al te-nologiei moderne in

ceea ce pri#este te-nica prepararii.

In ultimele decenii datorita progresului te-nic si stiinti(ic* modul de #iata s!a

sc-imbat. atura acti#itatii omului modern il obliga la o #iata sedentara* dar

obiceiurile alimentare au ramas aceleasi* ale generatiilor trecute. $e aceea se impune

o alimentatie rationala ba+ata pe alegerea /udicioasa a preparatelor pregatite prin

metode stiinti(ice si (olosirea in proportii e(iciente a alimentelor de origine animala si

#egetala.

4


5/37

,copul te-nologiei moderne 0(ara rantas* ceapa pra/ita* abu+ de condimente

etc1 este de a pune la dispo+itia omului o -rana substantiala* gustoasa si de buna

calitate* pregatita in conditii igienice.

Indeplinirea acestei sarcini re#ine atat specialistilor din domeniul respecti# cat

si tineretului scolar care in#ata in mod organi+at sa cunoasca* sa!si (orme+e priceperi

si deprinderi pentru a stapani ceea ce este speci(ic artei culinare nationale si a

transmite mai departe traditiile unui popor a carei abnegatie si -arnicie au dainuit

peste secole* caracteri+andu!se printr!o ospitalitate si sensibilitate rar intalnita.


6/37

CAP'II' (UCATARIA TRADITIONALA ROMANEASCA

$e!a lungul #remii* buc3t3ria romneasc3* de5i a su(erit in(luena buc3t3riei

altor popoare* 5i!a p3strat nealterat gustul mnc3rurilor noastre tradiionale* modul de

preparare ba+at* 7n principal* pe te-nologie tradiional3 5i pe materii prime care s!aug3sit 5i se g3sesc din abunden3 pe teritoriul 3rii noastre.

Al3turi de preparatele romne5ti* au ap3rut 5i au (ost asimilate 7n buc3t3ria

romneasc3 preparate din buc3t3ria altor popoare* 7n special a 3rilor #ecine* care au

dobndit caracteristici noi ce le (ac* din punct de #edere al gustului* mai apetisante 5i

interesante* dar 5i adaptate pre(erinelor romnilor.

Ast3+i* al3turi de preparatele tradiionale romne5ti* g3sim 7n buc3t3riaromneasc3 (oarte multe preparate cunoscute pe plan internaional 5i care c5tig3 tot

mai muli adepi* 7ndeosebi 7n conte&tul actualei desc-ideri a 8omniei pe t3rmul

economic* social 5i politic. E&empli(ic3m aceast3 tendin3 prin apariia unit3ilor de

tip pi++a* -amburger* unit3ile etnice* etc.* 7n care se preg3tesc 5i se o(er3 produse ce

le putem g3si 7n toat3 lumea.

9n acest conte&t* buc3t3ria romneasc3 trebuie s3!5i p3stre+e sortimenteletradiionale* dar s3 reali+e+e 7n acela5i timp produse care s3 r3spund3 obiceiurilor

alimentare ale noilor categorii de clieni.

" prim3 tendin3 a buc3t3riei romne5ti este aceea c3* imediat dup3 ;;*

reali+area preparatelor tradiionale romne5ti a (ost parial abandonat3* ma/oritatea

restaurantelor din 8omnia (3cndu!5i un titlu de glorie din o(erta de preparate ale

c3ror denumiri nu erau acceptate 7nainte.

" a doua tendina constatat3 este ceea c3* 7n reali+area preparatelor culinare* s!

au (3cut 7n continuare concesii 5i nu s!au asigurat componentele* respecti# materiile

prime* care s3 asigure reali+area preparatelor potri#it reetelor.

Pe de alt3 parte* 7n (oarte multe buc3t3rii nu se asigur3 ec-ipament te-nologic

modern care s3 permit3 obinerea unor preparate de calitate similar3 cu cele o(erite pe

piaa european3.

8emarc3m* de asemenea* c3 7nc3 7n multe buc3t3rii* procesele te-nologice

consacrate sunt insu(icient adaptate e#oluiei sectorului alimentaie public3*

6


7/37

mnc3rurile o(erite 7n unele unit3i nu au 7ntotdeauna la ba+3 o reet3 stabilit3 riguros

5i care s3 (ie reali+at3 7n condiii de igien3 deosebit3.

$ar constat3m cu satis(acie 5i preocup3rile din (oarte multe unit3i pentru a

pre+enta 5i a reali+a 7n mod deosebit sortimente de preparate culinare romne5ti

adaptate la gustul clientelei internaionale* precum 5i preparate din buc3t3ria altor

popoare. " constatare e#ident3 este aceea c3 gustul mnc3rurilor romne5ti este din

ce 7n ce mai mult 7ntregit 5i 7mbun3t3it prin utili+area unor produse alimentare

concentrate* a unor condimente 5i ingrediente care* 7n ultimul timp* au p3truns pe

piaa romneasc3. Ele 7nlocuiesc sau 7ntregesc (oarte bine o serie de materii prime 5i*

7n special* legumele* a#nd o calitate deosebit3* aceea de a 7mbun3t3i gustul

preparatelor 5i* nu 7n ultimul rnd* de a u5ura munca 7n buc3t3rie.,ubliniem c3* 7n pre+ent* 7n ma/oritatea restaurantelor din 8omnia*

mnc3rurile speci(ice 5i tradiionale au 7nceput s3!5i g3seasc3 locul 5i ponderea

cu#enit3 7n o(erta de meniuri.

Pentru oaspeii care #i+itea+3 8omnia* ser#irea unor preparate romne5ti a

de#enit o cerin3 e#ident3. 9ntr!ade#3r* interesul 7l constituie tocmai preparatele

noastre culinare caracteri+ate prin autenticitate 5i din care e&empli(ic3m< mititei*crn3ciorii* pi(tia* saramura de pe5te* icrele de 5tiuc3 5i cin special ca#iarul* saramura

de crap* bor5ul pesc3resc* ciorbele 3r3ne5ti* toc3nia* g-i#eciul* ardeii 5i ro5iile

umplute* s3rm3luele cu m3m3ligu3* puiul la ceaun cu mu/dei* (riptura la gr3tar bine

condimentat3 cu garnituri 5i mur3turi asortate* ciulamaua de pui cu mu/dei 5i

m3m3ligu3* co+onacii* coluna5ii* poale!n bru* s(ini5orii* budincile* cl3titele 5i

multe altele.Buc3t3ria romneasc3 este ba+at3 pe utili+area unor materii prime ecologice

obinute 7n gospod3riile 3r3ne5ti 5i pe te-nologia tradiional3. Aceast3 buc3t3rie

tradiional3 romneasc3 este cunoscut3 de orice romn =ca la mama acas3>.

Putem aprecia (3r3 a gre5i c3* 7n pre+ent* buc3t3ria romneasc3 7ntrege5te

imaginea bog3iei 5i (rumuseilor naturale ale 3rii noastre* ceea ce #a crea pe #iitor o

moti#aie 7n plus pentru #i+itarea 8omniei 5i cunoa5terea renumitei ospitalit3i

romne5ti

)


8/37

CAP' III' TRADITII POPULARE SI

O(ICEIURI CULINARE

CARACTERISTICILE (UCTRIEI ROMNETIPe parcursul istoriei* buc3t3ria romneasc3 parcurge etapele de+#olt3rii

societ3ii* ea este in(luenat3 de (actori economico!sociali* de clim3 5i relie(* de (aun3

5i (lor3* de gradul de ci#ili+aie* dar 5i de gusturile 5i pre(erinele romnilor.

Buc3t3ria romneasc3 7ncepe s3 (ie cunoscut3 5i peste -otare 7nc3 din anul

;??* an 7n care patronul restaurantului din Co#aci* unde s!au n3scut mititeii de

ast3+i* 75i trimite buc3tarul la E&po+iia de la Paris* unde (ace cunoscute mnc3rurilenoastre tradiionale: mititeii* tuslamaua* sarmalele cu m3m3ligu3* g-i#eciul

m3cel3resc* #ar+a cu carne* paceaua 5i gr3tarul.

9ntre cele dou3 r3+boaie mondiale* buc3t3ria romneasc3 cunoa5te o de+#oltare

continu3. 9n marile restaurante se preg3teau mnc3ruri tradiionale romne5ti: ciorb3

de burt3* tuslama* pi(tie* scordolea de raci* s3rm3lue cu m3m3ligu3* icre* saramur3

de pe5te 5i multe alte preparate.

()*5+5ria r,6.a/*5 a reu5it de!a lungul #remii s3!5i p3stre+e tradiia*

buc3tarii au 5tiut s3 transmit3 urma5ilor gustul mnc3rurilor noastre tradiionale*

ace5tia au 7mbun3t3it 5i ra(inat mnc3rurile* dar au p3strat nealterat3 arta culinar3

romneasc3.

Buc3t3ria romneasc3 poate (i de(init3 ca un tot unitar* dar din punct de #edere

al structurii mnc3rurilor* al te-nologiei de reali+are* al asocierii materiilor prime sau

produselor (inite* acestea di(er3* ceea ce conduce la particularit3i regionale. @iecare

regiune are un speci(ic aparte* care s!a meninut* s!a completat 5i s!a 7mbog3it din

punct de #edere sortimental 5i calitati#.

(UCTRIA DIN MUNTENIA se poate caracteri+a prin di#ersitate*

ingenio+itate* delicatee. Ea a su(erit de!a lungul #remii in(luena greceasc3* oriental3*


9/37

(ineea 5i ra(inamentul buc3t3riei (rance+e 5i pn3 7n +ilele noastre in(luena

italieneasc3.

Buc3t3ria din Muntenia (olose5te un sortiment #ariat de legume* carne* produse

din carne* pe5te* lapte* paste (3inoase* (ructe.

Buc3t3ria tradiional3 din Muntenia se poate caracteri+a prin mnc3ruri

gustoase* renumite (iind: ciorba de burt3* ciorbele 3r3ne5ti din carne de #ac3 5i porc*

sarmalele cu m3m3ligu3* stu(atul de miel* renumiii mititei* tuslamaua* (ripturile la

gr3tar 5i pe5tele* garniturile din legume* carto(i* paste (3inoase 5i dulciurile de

buc3t3rie* cum ar (i: budincile din paste (3inoase* pl3cintele* compoturile din (ructe*

dulciurile de co(et3rie cu (ri5c3 5i ciocolat3.

Ciorbele sunt reali+ate din carne de pas3re 5i #ac3* dar 5i din legume< ele suntacrite mai ales cu bor5* se (olose5te mult leu5teanul care le d3 un gust aparte.

Ciorbele* mai ales cele din legume* sunt 7mbog3ite cu ore+* ou3 5i smntn3.

a prepararea mnc3rurilor se (olose5te untdelemnul* untul* dar 5i untura* mai

ales 7n timpul iernii.

,osurile sunt* de regul3* colorate 5i se obin din ro5ii ! #ara 5i bulion ! 7n

timpul iernii.,alatele sunt 7ntr!un sortiment (oarte di#ersi(icat* se obin din legume proaspete

sau (ierte 7n combinaii cu (ructe* ou3* brn+eturi =legate> 7ntre ele cu sosuri 5i mai

ales cu maione+3 care este un =liant> (oarte apreciat.

Ast3+i* marile restaurante din Bucure5ti 5i de pe %alea Pra-o#ei sunt

recunoscute mai ales prin preparatele speci(ice buc3t3riei romne5ti* preparate care*

prin materiile prime (olosite 5i te-nologiile de preparare utili+ate* au o #aloarenutriti#3 ridicat3 0#aloarea psi-osen+orial3 este deosebit31.

;


10/37

TAIETEI CU VARZA

Ingr!"n# #ar+a* cam g

pac-et taietei

linguri ulei

2 linguritepiper

sare

Portii: 4 Timp de preparare: sub '? minute

COMENTEAZA

M$! ! %r%&r&r

Mai intai tai #ar+a marunt. Mie imi place sa simt #ar+a in mancare* asa ca n!o tai

c-iar (ideluta. Presar!o cu saresi las!o pana se inmoaie. ,toarce bine #ar+a de sucul

(ormat.Intr!o tigaie mare incal+este uleiul si caleste #ar+a* la (oc nu prea mare ca sa nu se

arda. Cand e calita bine adauga piperul si amesteca.

Pune taieteii la (iert in apa (iarta. @ierbe!i al dente. Pune!i in tigaia cu #ar+a* amesteca

si pra/este putin taieteii.

Mancarea se ser#este calda sau rece.

(UCATARIA DIN OLTENIA p3strea+3 5i ast3+i obiceiul de a preg3ti

mncarea 7n oale de p3mnt la =est> 0sunt recunoscute sarmalele g3tite 7n oale de

p3mnt la =est>1* te-nologie care o(er3 un gust deosebit mnc3rurilor* ele purtnd

par(umul buc3t3riei noastre 3r3ne5ti.

9n buc3t3ria olteneasc3 se (olosesc legumele proaspete* pe5tele* carnea de

pas3re* #ac3 5i porc* lactatele 5i brn+eturile.

,e preg3tesc cum numai oltenii 5tiu s3 o (ac3 gustoasele ciorbe de pra+ 5i de

5te#ie* (iertura olteneasc3 care este o ciorb3 de pas3re 5i legume (ierte 7n oala de

?
http://www.bucataras.ro/articole/1483/piper_negru.htmlhttp://bucataras.ro/articole/2315/sarea.htmlhttp://www.bucataras.ro/retete/6622/taietei-cu-varza.html#comenteaza%23comenteazahttp://bucataras.ro/articole/2315/sarea.htmlhttp://www.bucataras.ro/uploads/modules/news/6622/1272220582fb597c1f.jpghttp://www.bucataras.ro/articole/1483/piper_negru.htmlhttp://bucataras.ro/articole/2315/sarea.htmlhttp://www.bucataras.ro/retete/6622/taietei-cu-varza.html#comenteaza%23comenteazahttp://bucataras.ro/articole/2315/sarea.html


11/37

p3mnt 7n spu+3 pe #atr3.. In(luena #ecinilor s!a resimit 7n buc3t3ria din "ltenia:

g-i#eciul c3lug3resc* tocana c3lug3reasc3 5i altele.

Cnd #orbim de buc3t3ria olteneasc3 nu putem s3 nu amintim preparatele

speci(ice acestei +one: ciulama de pui cu m3m3ligu3* ro5iile umplute cu carne sau

numai cu ore+* toc-itura olteneasc3* saramura de pe5te 5i renumiii crn3ciori

oltene5ti.

P8A CD MA,IE

Dsoara si aromata* o mancare buna si calda si rece. u are calorii multe si este buna

simpla sau garnitura la o (elie de carne.

I3r.1i.+.: ??!?? grame pra+* trei cepe de apa 0rosii1* doua!trei rosii 0sau o

lingura de paste de tomate sau rosii in bulion1* doi catei de usturoi* 2?? grame

masline* o /umatate de lamaie* doua linguri de suc de lamaie* patrun/el #erde* ulei*

sare* piper* un pa-ar de #in alb.

Pr.7arar.:

! Curata ceapa si taie!o marunt. Pune ceapa la calit in ulei incins. Adauga usturoiul

tocat marunt.! Taie (elii pra+ul* inclusi# (run+ele. Pune!le la calit* peste ceapa. Adauga un pra( de

sare. Cand este bine inmuiat* adauga rosiile tocate mare si un pa-ar de #in alb.

! Adauga (elii si suc de lamaie si lasa totul sa (iarba incet.

! @ierbe separat* intr!un clocot* maslinele si adauga!le in mancare. Potri#este de sare

si piper.

! Cand a sca+ut bine* adauga #erdeata.! ,er#este calda sau rece.
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.reteteculinare.ro/forum/files/praz_cu_masline8_169.jpg&imgrefurl=http://www.reteteculinare.ro/forum/discutii/ce_am_gatit_azi_21-4697/&usg=__1MgLSFr94dbyxbN6HEt4WBjWqcM=&h=427&w=640&sz=52&hl=ro&start=1&um=1&itbs=1&tbnid=9aHAAxyByynjCM:&tbnh=91&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Dpraz%2Bcu%2Bmasline%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbs%3Disch:1


12/37

Dsoara si aromata* o mancare buna si calda si rece. u are calorii multe si este buna

simpla sau garnitura la o (elie de carne.

(UCTRIA DIN MOLDOVA se caracteri+ea+3 prin mnc3ruri (ine*

ra(inate 5i gustoase. a prepararea mnc3rurilor se (olose5te 7n special carnea de

pas3re 5i pe5tele* dar 5i carnea de porc* #ac3* #natul* precum 5i legumele* laptele*

ou3le 5i brn+eturile.

Ciorbele se acresc cu bor5* se 7mbun3t3esc cu smntn3 5i ou3.

Mnc3rurile sunt mai dietetice* se reali+ea+3 (3r3 rnta5uri pr3/ite* cu ceap3

7n3bu5it3 5i (3in3 di+ol#at3 7n ap3. ,osurile sunt albe* dar 5i colorate cu past3 de

bulion 5i boia de ardei.Buc3t3ria moldo#eneasc3 nu este (oarte aglomerat3 7n condimente* se (olose5te

m3rarul* cimbrul* c-ip3ru5ul* usturoiul* -asmauc-i* leu5teanul* etc.

8enumitele sarmale moldo#ene5ti sunt (ine 5i delicate* ele se obin din carne

tocat3* sunt sarmale mici* cte !? buc3i 7n(35urate toate 7ntr!o (oaie de #ar+3.

9n Moldo#a se m3nnc3 mult dulciurile de buc3t3rie reali+ate din aluaturi cu

di(erite umpluturi din legume* (ructe 5i brn+eturi. u putem #orbi despre buc3t3ria moldo#eneasc3 dac3 nu amintim de

preparate cum ar (i: cig-ir moldo#enesc* c-i5c3 moldo#eneasc3* pui la ceaun cu

mu/dei de usturoi 5i m3m3ligu3* =taci 5i 7ng-ite>* r3cituri de pas3re* pi(tie de porc*

ciorb3 de potroace* bor5ul moldo#enesc* saramur3 de pe5te* sarmale cu m3m3ligu3*

pr/oale moldo#ene5ti* toc-itur3 moldo#eneasc3* co+onac moldo#enesc* pasc3

moldo#eneasc3* poale!n bru* pl3cint3 cu do#leac* cu brn+3* cu mere* cu #ar+3*ali#enci* etc.

2


13/37

SALATA FLOAREA SOARELUI

Ingredient:

2??g piept de pui

2??g c-ampignion

' oua

??g casca#al

' galbenusuri de oua

masline (ara samburi

cipsuri Pringls0cutie1

Preparare: ,e pune in (ar(urie in straturi:

. Piept de pui (iert si maruntit* uns cu putina maione+a

2. sampinioane pra/ite maione+a

'. ouala date pe ra+atoare maione+a

4. casca#alul dat prin ra+atoare maione+a

. galbenusurile* maruntite cu (urculita0 (ara maione+a1

,e taie maslinile in 4 parti si se pun (rumos pe toata supra(ata salatei. ,e tine salata

in (rigider 2 ore. Inainte de ser#ire se ornea+a cu cipsuri. 0 Maione+a se intinde cate

putin pe toata supra(ata (iecaruia strat1.

(UCATARIA DIN TRANSILVANIA a su(erit de!a lungul istoriei in(luena

buc3t3riei austro!ungare.

9n Ardeal se (olose5te mult sl3nina a(umat3* bine preg3tit3* care se consum3 7n

tot timpul anului* c-iar 5i #ara* (ie ca atare* (ie (olosit3 la prepararea di(eritelor

mnc3ruri.

'
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bucataras.ro/uploads/modules/news/1856/12523382086b14e9aa.jpg&imgrefurl=http://www.bucataras.ro/retete/1856/salata-floarea-soarelui.html&usg=__hdP8N5FDhiLIa6DKIJcAY2vhpC8=&h=398&w=600&sz=49&hl=ro&start=6&itbs=1&tbnid=HgpuIklENKgMxM:&tbnh=90&tbnw=135&prev=/images%3Fq%3DSALATA%2BFLOAREA%2BSOARELUI%26hl%3Dro%26sa%3DG%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1


14/37

,peci(ic ciorbelor din aceast3 regiune este tar-onul. a obinerea mnc3rurilor

se (olose5te untura de porc 5i rnta5ul obinut din ceap3 7n3bu5it3 5i (3in3 puin

rumenit3.

,osurile sunt* 7n general* albe* dar 5i colorate cu boia de ardei.

,alatele* ca de alt(el 5i sosurile* se 7ndulcesc cu +a-3r. ,e m3nnc3 mult

paprica5 cu g3lu5te din (3in3 5i ou3* (ierte 7n ap3 cu sare.

Buc3t3ria din Transil#ania este renumit3 prin preparate ca: balmu5* bul+* sup3

de c-imen* sup3 de #ar+3 alb3 cu smntn3* ciorb3 ardeleneasc3 de porc sau #ac3*

ciorb3 de carne cu tar-on* #ar+3 la Cluj* ciuperci umplute* gula5* paprica5*

a(um3turi* toc3turi cu a(um3turi* lango5i* budinc3* etc.

ARIPIOARE DE PUI CU MAZARE

I3r.1i.+.

cutie de ma+are* 4 aripioare* 4? ml bulion sau pasta de tomate* ceapa mai

mare* sare* 4? ml ulei* patrun/el #erde.

M1 1. 7r.7arar.

Intr!o cratita se pune uleiul la incins* se adauga ceapa tocata marunt* se adauga

4? ml apa (ierbinte si se lasa la inabusit. Aripioarele de pui spalate se adauga

peste ceapa inabusita si se acopera cratita. ,e pune dupa cate#a minute inca 4?

ml apa (ierbinte si se lasa la inabusit. $upa ?! minute la (oc mic* se adauga

ma+area din conser#a si pasta de tomate. ,e mai lasa pe (oc cca minute* se

adauga sare dupa gust si patrun/el #erde tocat marunt.

M1 1. /.r!ir.

,e ser#este calda.

4
http://www.bucataria-romaneasca.ro/components/com_mtree/img/listings/m/2148.jpg


15/37

(UCATARIA (ANATEANA este puternic in(luenat3* ca 5i buc3t3ria din

Transil#ania* de buc3t3ria austro!ungar3* dar 5i de buc3t3ria greceasc3* italieneasc3 5i

(rance+3.

Mnc3rurile preg3tite 7n Banat sunt reali+ate din carne de porc* 7n special cu

legume pr3/ite 5i 7n3bu5ite 7n untur3 sau ulei* cu sosuri din (3in3* condimentate cu

piper* cimbru* boia de ardei* c-imen.

Buc3t3ria din Banat se caracteri+ea+3 prin mnc3ruri gustoase* grase*

-r3nitoare.

Ciorbele se acresc cu l3mie* se 7mbun3t3esc cu smntn3 5i se condimentea+3

cu tar-on.

,upele se preg3tesc cu t3iei de cas3* dar 5i cu rnta5.T3ieii de cas3 se (olosesc mult att la prepararea gust3rilor* a mnc3rurilor* dar

5i la obinerea dulciurilor. $in t3ieii de cas3 se obin renumitele preparate =io(ca> cu

#ar+3* cu brn+3 s3rat3 5i brn+3 proasp3t3 de #aci* cu nuc3* cu lapte* cu mac.

Mai e&ist3 5i gula5ul care se prepar3 7n mai toate buc3t3riile b3n3ene.

Mnc3rurile se caracteri+ea+3 prin sosuri cu rnta5 obinut din (3in3 7ncins3

care se =stinge> cu sup3 de oase sau sup3 de +ar+a#at 5i 7mbun3t3ite cu smntn3.8nta5ul se (olose5te c-iar 5i la sarmale. ,armalele b3n3ene se preg3tesc din

carne tocat3 cu satrul* ele sunt mari* nu au (ineea celor din Moldo#a* dar sunt

gustoase.

,e (olose5te mult paprica5ul cu g3lu5te din (3in3 5i ou3 (ierte 7n ap3 cu sare.

E&ist3 7n Banat* ca de alt(el 5i 7n toat3 Transil#ania* un preparat numit =%arga Beles>

care este o budinc3 din t3iei de cas3 cu brn+3 de #aci 5i sta(ide* 7n#elit3 7n (oaie depl3cint3 5i coapt3 7n cuptor.

E&ist3 renumitele pog3cele obinute din aluat cu /um3ri care se ser#esc la uic3.

a prepararea mnc3rurilor se (olose5te mult carnea de porc* #ac3* pas3re 5i mai puin

pe5tele.

Printre mnc3rurile tradiionale din aceast3 +on3 amintim: +acusca* ciorba de

#iel* sarmale b3trne5ti* ceap3 umplut3* mncare b3n3ean3 cu carne de porc* budinci

care scot 7n e#iden3 caracteristicile buc3t3riei b3n3ene. Acelea5i preparate le putem


16/37

g3si 5i 7n alte +one* dar (iecare +on3 are ce#a speci(ic att din punct de #edere al

do+3rii materiilor prime* al condiment3rii* dar 5i al te-nologiei (olosite.

Cir25 1. !ar85 a*r5 *a 9 2aa+ ;ra)+/)77.6+)0)i A1r.i* marc-ea+a 7nceputul

sarbatorilor de iarna. 9n traditia populara* aceasta noapte este cea 7n care du-urile

male(ice ! 7n special strigoii* moroii ! primesc puteri mai mari dect 7n restul anului si

#in printre oameni sa le (aca rau. Este un (el de rasturnare a sarbatorii crestine a

8usaliilor* cnd prin pogorarea ,(ntului $u-* 7ntreaga natura este binecu#ntata* iar

planetele de leac 7si maresc puterea.

9n aceasta +i* 7n special (etele 7ncearca semnele propriului destin: cauta c-ipul2


29/37

#iitorului sot 7n (orma pe care o ia plumbul sau cositorul topit si apoi brusc solidi(icat

prin turnarea 7n apa< stau peste noapte 7n (ata unei oglin+i* marginite de doua

lumnari* pna ce +aresc c-ipul #iitorului barbat< pun busuioc sub perna si apoi se

culca* spernd sa!si #ise+e sotul. Tot 7n aceasta +i* 7n unele 8. 1i M01!a se

stabilesc raporturile dintre cetele de (lacai si ga+da casei unde urmea+a sa se adune

componentii grupului pentru a repeta te&tele de colinde. "bligatiile grupului erau

di#erse: carau apa* spargeau si carau lemne* curatau prin gospodarie si 7n gra/dul

animalelor.

Pe '? noiembrie* toti romnii pun la 7ncoltit gru 7n cte#a (ar(urioare cti

membri sunt 7n (amilie* iar la Anul ou se interpretea+a norocul ce!l #a a#ea (iecare

7n (unctie de 7naltimea (irelor de gru.Apoi* 7n urmatoarea +i* de decembrie* copiii desc-id calendarul de Postul

Craciunului. E #remea promisiunilor pline de mister* e #remea cadourilor. 9nca din

perioada Postului Craciunului se 7ncepe cntatul colindelor* nu numai acasa* dupa

rugaciune* ci si pe stra+i.

$e sute de ani* copiii 7l asteapta 7n noaptea de spre 6 decembrie pe M/

Ni*0a.* ca sa le umple g-etutele cu daruri. ,(ntul acesta calatoreste prin #a+du-*urmat de un magarus 7ncarcat cu doua cosuri: unul umplut cu bomboane si alte

dulciuri* iar altul plin cu nuiele. 9si lasa magarul lnga cosul de pe acoperis si

coboara. @iecare copil trebuie sa!si puna lnga usa sau lnga camin panto(iorii* si

dupa cum au (ost cuminti sau nu* #or primi dulciuri sau nuieluse.

9n seara de 2' spre 24 decembrie* dupa mie+ul noptii si pna la +iua* se

obisnuieste* prin unele parti din Ar1.a0 /i Tara R,6.a/*a* sa mearga cetele decopii* alcatuite din doi* trei* patru* si uneori c-iar mai multi* din casa 7n casa* cu

colinda* mos!a/unul* buna!dimineata* colindisul sau buna dimineata la mos!a/un. Prin

Banat si prin unele parti din Ardeal* copiii care merg cu colindul se numesc pitarai

sau pi+erei< 7mpartiti pe cete sub conducerea unui #ata( de ceata* ei umbla prin sat de

la casa la casa. Pitaraii pot umbla liberi prin casele oamenilor* caci* dupa credinta

poporului* ei sunt purtatori de noroc si (ericire. $e cum intra 7n #reo casa* e datina ca

pitaraii sa scormone (ocul din #atra cu betele pe care le poarta 7n mini si care se

numesc colinde. $e la acest nume se c-eama si aceasta datina a umblatului O7n2;


30/37

pitaraiO* iar A/unul Craciunului mai poarta si numele de O7n +iua de pitaraiO.

Prin M)+.ia 07n orasul Muscel1* 7n noaptea dinaintea A/unului* tineretul se

aduna la o casa* aduc lautari sau cnta unul din (luier si se pun apoi pe petrecere pna

la mie+ul noptii* cnd pornesc spre capul satului* de unde iau casele de!a rndul*

strignd: OBuna dimineata la Mos!A/un O Ja+da le da colindeti: co#rigi* colacei*

poame* iar uneori si un pa-arel de #in. $imineata si +iua umbla cu colindisul copiii

mai mici.

Prin unele parti din O0+.ia* copiii 7si mai (ac si un steag alcatuit dintr!o

pra/ina lunga* 7n #r(ul careia leaga o basma* doua sau trei* care au un ban de argint*

cte#a (ire de busuioc si putina tamie* simboli+nd darurile pe care magii le!au adus

la ieslea 7n care s!a nascut Mntuitorul.Prin alte parti* mai este obiceiul ca 7n +iua de A/unul Craciunului* baietii* dar

mai cu seama cntaretii bisericesti sa umble cu icoana* o icoana pe care este +ugra#ita

nasterea lui Iisus C-ristos 7n mi/locul staulului. Aceasta datina nu este dect o

7n(atisare a Oumblarii cu A/unulO a preotului* care* neputnd colinda 7ntr!o singura +i

prin cele mai 7ndepartate catune ale paro-iei sale* trimite 7n locul sau cntaretii de la

biserica si* la ne#oie* c-iar oameni* (eciori mai ales* straini de biserica.Cnd cocosul #esteste mie+ul noptii* spre A/un* gospodinele se scoala ca sa

7nmoaie turtele. Cosul cu turte se coboara de la locul unde (usese pus ca sa se usuce si

sa (ie (erit de oc-ii si minile copiilor* se iau cte 2*'*4 turte* se rup 7n doua ori 7n

patru si se 7nmoaie 7ntr!o apa calduta 7n care s!a topit +a-ar si apoi se asea+a pe

(undul unei (ar(urii. Pe acest strat de turte se presara +a-ar pisat* amestecat cu mie+

de nuca* tot pisat* sau numai samnta pisata de cnepa. Pe acest strat se pune un altrnd de turte 7nmuiate* si iarasi mie+ de nuca si ast(el se continua pna ce se umple

(ar(uria* peste care se presara +a-ar sau mie+ de nuca< alteori* turtele se ung cu miere.

Cnd lucrul acesta este terminat* (emeia merge 7n casa cea mare sau 7n casa de

dincolo* odaie care este pastrata curata* asea+a sub icoana cea mai (rumoasa (ata de

masa pe care o are* iar pe mi/locul ei pune o sticla de #in rosu. a dreapta sticlei pune

o (ar(urie cu turte* iar 7n cealalta parte* o (ar(urie* /umatate cu bob +drobit* cu ceapa

pra/ita pe deasupra* iar cealalta /umatate este plina cu prune (ierte. 9n cele patru

colturi ale mesei se asea+a cte un colac. 9ntre colacii din dreapta se pune un (uior de'?


31/37

cnepa* bine periat* +icnd unii ca acesta este barba lui M/ Cra*i)< acesta este un

mic plocon care se da preotului.

Prin M01!a 07n orasul ,ucea#a1 se pun pe masa cele mai bune bucate de sec.

imeni nu are #oie sa descopere masa pna nu intra preotul pe usa. Tot asa n!are

dreptul sa guste din bucate* caci se crede ca unul care ar (ace acest lucru ar (ace bube.

Preotul cnta si apoi sta pe laita. $upa ce blagoslo#este 7ntreaga masa* ia si gusta din

(iecare (el de mncare. Barbatul destupa sticla cu #in si!l cinsteste pe preot. Preotul

(ace urarile cu#enite 7n legatura cu #enirea sarbatorilor< gusta din bucate 7mpreuna cu

cei ai casei* iar ceea a ramas le da la #ecini* ca $umne+eu sa primeasca. @etele pun

repede sub prag cte un ac de par ca sa treaca preotul peste el. $upa ce #a trece* (ata

7l #a lua si 7l #a pune 7n cap* #a dormi noaptea cu el si ast(el 7si #a #isa #iitorul sot.Alte (ete pun gru pe patul unde #a sta preotul* ca sa se marite.

,pre A?))0 Cra*i))0)ieste bine ca muncitorii cmpului sa se gndeasca la

porumbi* ca sa!i #ise+e peste noapte. Cum 7i #or #isa* asa #or (i porumbii peste an.

Jospodarii se scoala 7nainte de rasaritul soarelui si pun mna pe toate lucrurile din

ograda: car* plug* coasa* sapa si celelalte* ca sa le (ie drag sa le (oloseasca la munca.

Tot asa (ac si (emeile: 7mpung cu acul de cte#a ori* rasucesc cte#a (ire de (urca*7nnoada cte#a ate si altele* ca sa aiba spor peste an. 9n #asul cu apa* din care (amilia

urmea+a sa!si toarne pentru spalat* se pun nuci* ca sa (ie oamenii sanatosi peste an.

TRADITII DE CRACIUN IN OLTENIA

In ciclul obiceiurilor traditionale romanesti* ce contin o #arietate de datini si

mani(estari cu o ampla des(asurare in #iata satului* un loc deosebit il ocupaobiceiurile de iarna. @ormele de mani(estare sunt mostenite din cultura (olclorica

romaneasca si au (ost transmise din cele mai #ec-i timpuri.

Modalitatile de sarbatorire sunt (oarte numeroase* de o deosebita bogatie*

implicand participarea intregii colecti#itati* inclusi#e a copiilor. Jri/a maturilor a (ost

dintotdeauna sa!i (aca pe copii sa cunoasca* sa!i initie+e si sa!l determine sa participe

la aceste sarbatori.

In +ona $ol/ului e&ista colinde* urari cu plugul* plugusorul si bu-aiul*

Kincurcarea> cailor* pa+itul (antanilor sau pa+itul apelor sau urari cu sorco#a*'
http://culture2share.blogspot.com/2008/12/traditii-de-craciun-in-oltenia.htmlhttp://culture2share.blogspot.com/2008/12/traditii-de-craciun-in-oltenia.html


32/37

semanatul* gogorita. "bser#atia care se impune pre+entand obiceiurile speci(ice +onei

este absenta in general a sec#entelor spectaculoase* pastrandu!se insa simboluri si

semni(icatii cu re+onante. ,arbatorile de iarna se des(asoara pe parcursul mai multor

+ile* de la 2 decembrie pana la ianuarie. Incepand cu mie+ul noptii cete de

colindatori merg la (iecare casa* rostind urari de prosperitate si #iata lunga.

Ele se re(era in special la belsug si sanatate:

KBuna dimineata la mos A/un

Ca!i mai buna!a lui Craciun

Porci unturosi* oile lanoase* #acile laptoase*

"ameni sanatosi* pui multi si boboci multi.>

Drarea era insotita de acte mimice. $in curtea (iecarui gospodar erau adunatepaie si crengi ce se puneau la gura sobei sip e care se ase+a unul din uratori* pentru ca

si clostile sa stea pe oua. Colindatorii primeau daruri si bani.

In unele sate din $ol/ 0nord1 urarea era rostita si de gospodarii insesi. Cu o

creanga de mar dulce se scormonea in (oc* rostindu!se acelasi te&t. $imineata

(uninginea scuturata de pe cos* amestecata cu cenusa se punea la radacina pomilor

care erau amenintati cu toporul: K@aci poame sau te taiS>"biceiul cu aria cea mai mare de raspandire este Kplugul> cu #arianta sa

Kplugusorul>. Era practicat in +iua de Anul ou. Plugul cel mare cum este numit in

sud era organi+at de (lacaii din sat. Conducatorul plugului purta denumirea de

staroste. El tinea plugul de coarne si rostea urarea. a plug se in/ugau doua* trei sau

patru perec-i de boi.

Ceata uratorilor era compusa de obicei din 2 (lacai. Plugul era impodobit cubrad si panglici de -artie colorata. Animalele erau si ele impodobite cu clopotei*

ciucuri de lana etc. 8emarcam in satele din sud (aptul ca plugul mergea la (amiliile

celor instariti spre deosebire de plugusor care mergea la toate gospodariile. In unele

sate plugul tinea trei +ile0Jiurgita1.

P0)3)/r)0* #arianta a plugului* era organi+at de copii de ?!6 ani. Cu +ece

+ile inainte de Anul ou se organi+au cetele* se con(ectiona plugusorul* se impodobea

brad* panglici colorate si c-ipuri* se impleteau bicele. Te&tul era acelasi ca si la

plugul cel mare. "biceiul se mai practica si a+i dar (ara stralucirea de altadata.'2


33/37

"bicei similar este urarea cu bu-aiul. Ceata era compusa din '! copii. Ca

recu+ita a#eau bu-ai* bice* clopote.

Sr*!a se inscrie in limitele obiceiurilor de iarna cu aceleasi semni(icatii. ,e

sorco#eau membrii (amiliei* rudele apropiate #ecinii.

"biceiurile de iarna din +ona $ol/ului sunt mult mai numeroase datorita

multitudinilor categoriilor de e&istenta la care au (ost adaptate.

''


34/37

ANEXE

'4


35/37

'


36/37

'6


37/37

CAP' V' (I(LIOGRAFIE

Cristian $inca H coordonator Manual pentru cali(icarea

()*a+ar ! anul de completare H

Turism si alimentatie

,te(ania Mi-ai* Carmen %eteanu Alimentatia Publica si Turism

%alentina Capota* Aurelian Turcescu

uminita Aron* Tania Costea Alimentatia Publica si Turism

Mi-aela Iacoban* Tantica Petre*

Camelia C-itca* Jabriela Iordac-e

Jabriela Pir/ol* Elisabeta Parasc-i#* Te-nologie Culinara si Te-nica

"lga "nete* Constanta Brumar ,er#irii

Emilian $obrescu* ,tere ,ta#rositu Te-nica ,er#irii Consumatorilor

traditii populare.doc

Documents

Transcript of traditii populare.doc