8/17/2019 drepturile minoritatilor

1/41

Universitatea “DANUBIUS” din GalaţiFacultatea de …………………..

 ................................................

......................................................................................................................................

....................

 

Îndrumător tiinţi!ic"……………………………….

 

A#solvent"  …………………………………..

 

2015

8/17/2019 drepturile minoritatilor

2/41

$U%&INS

a.

2

8/17/2019 drepturile minoritatilor

3/41

$A%I'()U) IN(*IUNI G+N+&A)+ %&I,IND &+G)+-+N'A&+A S'A'U'U)UI

-IN(&I'*I)(& NA*I(NA)+

1.1 Cadrul legislativ actual privind minorităţile naţionale în România

Protecţia minorităţilor naţionale a intrat, după 1990, ca i întreaga organi!are a ţării, într"o perioadă cu totul nouă. #n ultimul deceniu al secolului al $$"lea, România a reînnodat tradiţia

inter%elică a relaţiilor culturale, politice i economice cu &ccidentul după sloganul 'ce este %un

 pentru (uropa este %un i pentru noi)1. *ceeai idee a guvernat i administrarea c+estiunii

minorităţilor. ove!i ale acestei concepţii sunt rapiditatea cu care România a aderat la cele mai

importante instrumente -uridice internaţionale reeritoare la minorităţile etnice precum i

dispo!iţiile în materie din Constituţia din 1991, revi!uită în 200/.

Principiile undamentale în materie sunt relectate încă din primele articole ale

Constituţiei 'România este stat naţional, suveran i independent, unitar i indivi!i%il.)

Principiile care guvernea!ă organi!area politico"etatică a României, aa cum au ost

acestea dega-ate în lucrările de specialitate2, interesea!ă în mod direct sau indirect i statutul

minorităţilor naţionale din România.

Principiul conorm căruia 'suveranitatea naţională aparţine poporului român) indicăaptul

că cele două noţiuni popor i naţiune, sunt utili!ate cu acelai sens, unul apropiat de ceea ce este

denumit 'naţiune civică).

'tatul are ca undament unitatea poporului român i solidaritatea cetăţenilor săi). *cestedispo!iţii consacră structura de stat a României, inclu!ând"o în categoria statelor unitare, alături

de ranţa sau 3recia, dar i de 4talia sau pania. Conorm prevederilor citate, România este

ondată pe principiul unităţii naţionale.

egea undamentală utili!ea!ă conceptul de 'stat naţional), speciicând că 'România este

 patria comună i indivi!i%ilă a tuturor cetăţenilor săi, ără deose%ire de rasă, de naţionalitate, de

origine etnică, de lim%ă, de religie, de se6, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de

origine socială). in interpretarea coro%orată a acestor prevederi/, precum i a celor reeritoare la

 persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, reiese că naţiunea română repre!intă, pentru

constituantul român, totalitatea cetăţenilor statului, ără nicio distincţie. Raportat la aceste

1 *. 7ăstase, R. 8iga"eteliu, . *urescu, 4. onciu, Protecting 8inorities in t+e uture (urope, op. cit., p. 1:.2 3. ;ra%ie, 8. ălan, op. cit., p. 123 

8/17/2019 drepturile minoritatilor

4/41

lămuriri, persoanele aparţinând minorităţilor sunt considerate parte integrantă din naţiunea

română, deci sunt elemente constitutive al statului, calitatea de cetăţeni i mem%ri ai naţiunii, ai

 poporului:. 

e aceea, ne primăm opinia că legea undamentală a României utili!ea!ă conceptul de

naţiune într"un sens apropiat celui de 'naţiune civică), consacrat de (rnest Renan

5

. Pe de altă parte, înţelegerea corectă a sensului conceptului de ,,naţiune) utili!at în Constituţia României, că

 presupune nu doar cunoaterea teoriei -uridice în domeniu, ci i a istoriei statului român. e

aceea, se aprecia!ă că importanţa acordată acestei noţiuni de către constituantul român,

importanţă relevată de introducerea acesteia în cadrul dispo!iţiilor constituţionale care nu pot i

revi!uite, poate i înţeleasă doar dacă avem în vedere lupta românilor pentru un stat naţional. #n

acest sens, unele reeriri la de!%aterile parlamentare născute cu oca!ia revi!uirii Constituţiei în

200/ pot i utile. Credem că diversitatea punctelor de vedere e6primate este relevantă pentru

înţelegerea sensului pround i comple6 al conceptului de 'naţiune) în conte6tul românesc.

*stel, în spri-inul renunţării la acest termen, s"a argumentat că sintagma este 'anacronică i

neadecvată i considerăm că nu corespunde în primul rând realităţilor politice actuale din

România. #n plus, nu o regăsim în constituţiile statelor europene, în niciunul dintre statele

europene, în legile undamentale ale acestor state nu e6istă această sintagmă, stat naţional. e

asemenea, considerăm că ar putea i un potenţial pericol pentru e6istenţa minorităţilor aţionale.)

Comisia de la ;eneţia, sesi!ată de autorităţile române să"i oprime opinia cu privire la dispo!iţiile

noii constituţii, a apreciat, în primul său avi! pe care l"a dat asupra activităţii Comisiei pentrurevi!uirea Constituţiei, că 'termenul >naţional? din art. 1, ca o caracteristică a statului, poate

 provoca o anumită conu!ie i pare de dorit să ie eliminat.)@  &piniile e6primate în sensul

 păstrării noţiunii în te6tul constituţional au ost variate, mergând în spri-inul ideii că sensul

4 Constituţia României nu ace dierenţă între aceste noţiuni, olosindu"le în sens sinonim. & motivaţie ar putea i iacelai mod de utili!are a termenilor în unele acte internaţionale, precum Carta &7A sau lipsa de consens a

teoreticienilor în legătură cu deinirea termenilor de popor i naţiune5 #n acest sens, naţiunea este sinonimă cu ansam%lul cetăţenilor, ără reerire la alte elemente, în aară de spiritul decomuniune creat în timp prin traiul împreună, prin împărţirea aceleiai istorii i a unui set comun de tradiţii, aspectelede dierenţă etnică, religioasă sau de rasă nu au relevanţă pentru deinirea naţiunii, în sens civic. &pusă oarecumacestui concept este noţiunea de )naţiune etnică), în sens de comunitate care împărtăete nu numai o istorie itradiţii, ci i elemente de ordin genetic, lingvistic, religios. Pentru lămuriri în legătură cu aceste noţiuni, a se vedea B.is, incolo de statul"naţiune, în Revista *ltera nr. 5D199@, p. /="=06 uarea de cuvânt a d"lui ;arga *ttila EA8RF în cadrul edinţei Camerei eputaţilor din 2/ iunie 200/, cu oca!iade!%aterilor asupra propunerii legislatiei de revi!uire a Constituţiei. Pentru întreaga de!%atere asupra acestui termen,a se vedea tenograma pu%licată în 8.&. Partea a 4l"a, nr. G@ din G iulie 200/

4

8/17/2019 drepturile minoritatilor

5/41

termenului de 'naţiune) din Constituţia României poate i înţeles doar -u6tapunând ideea de

naţiune civică= la cea de luptă a românilor pentru un stat naţionalG.

*lăturat principiului statului naţional i unitar, Constituţia airmă principiul egalităţii în

drepturi i al nediscriminării, pe vreun criteriu, între cetăţeni. #n consecinţă, 'E1F tatul recunoate

i garantea!ă persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la de!voltarea ila e6primarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase. E2F 8ăsurile de protecţie

luate de stat pentru păstrarea, de!voltarea i e6primarea identităţii persoanelor aparţinând

minorităţilor naţionale tre%uie să ie conorme cu principiile de egalitate i de nediscriminare în

raport cu ceilalţi cetăţeni români.) Eart. @F #n scopul reali!ării unei egalităţi eective a i luate

măsuri po!itive. Principiul egalităţii i al nediscriminării ţine astel atât scopul, cât i limita

măsurilor de protecţie privind persoanele minoritare.

*ceste prevederi tre%uie coro%orate cu cele cuprinse în art. 11 i 20 din Constituţie, prin

intermediul cărora intră în dreptul intern reglementările internaţionale reeritoare la drepturile

omului. Reglementările capătă prioritate aţă de legile interne, c+iar Constituţia urmând a

interpretată în spiritul lor. Hinând cont de aceasta, putem airma că în spaţiul românesc c+estiunea

minorităţilor tre%uie tratată ca aspect al meniului drepturilor omului.

Constituţia consacră egalitatea în aţa legii, li%ertatea contiinţei, inclusiv li%ertatea

religioasă, li%ertatea de e6primare, dreptul la inormaţie, la învăţătură, inclusiv în lim%a maternă

i a învăţământului religios, li%ertatea de întrunire i asociere, precum i o%ligaţia e6ercitării

drepturilor cu %ună"credinţă, ără încălcarea drepturilor i li%ertăţilor celorlalţi.

7 #n acest sens, d"l deputat ;aleriu toica EP7F 'am preci!at în repete rânduri, în ultimii ani, că dăm >naţiunii? unsens civic, iar nu un sens etnic. #n adevăr, >naţiunea? este în primul rând >naţiunea cetăţenilor?, i nu o >naţiune asângelui?. e altel, astă!i, mai mult decât oricând, este o dovadă de opacitate politică să cre!i că mai e6istă onaţiune întemeiată pe puritatea sângelui. iecare dintre noi, într"un el sau altul, avem în spatele nostru, în istorianoastră personală, un amestec de etnii, ie că recunoatem sau nu recunoatem acest lucru, că noi cunoatem sau nucunoatem acest lucru. *adar, o naţiune întemeiată pe puritatea sângelui este, astă!i, un nonsens politic. acăînţelegem, însă, >naţiunea? ca o >naţiune civică?, ca o >naţiune a cetăţenilor?, sintagma >stat naţional? nu mai poatesă ie în niciun ca! premisa pentru reprimarea minorităţilor, pentru vătămarea drepturilor minorităţilor. 4ată de ce, ne

 pronunţăm împotriva acestui amendament, arătând totodată că ideea caracterului naţional al statelor se ală cuprinsăc+iar în proiectul Constituţiei Aniunii (uropene. Ii într"adevăr, în acest proiect, la pct. 2, se prevede >Aniunea

(uropeană respectă identitatea naţională a statelor mem%re?.)8 '"au olosit într"adevăr argumente de ordin politic, dar consider că a reduce sintagma de 'naţiune? la o >naţiunede sânge? sau la o >naţiune civică?, e undamental greit. >7aţiunea de sânge? nu e6istă decât într"o doctrină ascistă

 pe care eu o repudie! i pe care nici nu vreau să o pun în discuţia acestui Parlament. >7aţiunea civică? sueră deacelai caracter unilateral, îngust, de a prinde noţiunea socio"politică de >naţiune?, care înseamnă o unitate etnică,cultura lingvistică i, mai ales, un proces istoric pround i peren. *sta nu tre%uie să ie ignorat, i, de aceea, nu e6istănici noţiunea de 'naţiune civică?. Pro%lema noastră nu este re!olvată acum, de proiectul Constituţiei Aniunii(uropei. Pro%lema noastră nu este re!olvată acum, de o realitate a statului românesc. Pro%lema noastră este re!olvatădin momentul în care această sintagmă a apărut în Constituţia României din 192/, ea iind de apt c+intesenţademocratici acestei Constituţii.) uarea de cuvânt a d"lui deputat .*. olca EPR8F.

5

8/17/2019 drepturile minoritatilor

6/41

An alt principiu relevant pentru înţelegerea enomenului minoritar este acela conorm

căruia în România, lim%a oicială este lim%a română. ei noţiunea de 'lim%ă oicială) nu este

e6plicată, la nivel alternativ, sintagma nu este lipsită de sens, atâta timp cât, pe calea unei

interpretări sistematice i teleologice sensul noţiunii poate i desluit sau, ce1 puţin, interpretat.

#n coro%orare cu principiile de-a enunţate tre%uie interpretată i dispo!iţia constituţionalădin art. /2 alin. E/F conorm căreia 'dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a

învăţa lim%a maternă i de a i instruite în această lim%ă sunt garantate). *ceastă dispo!iţie

acoperă, dintre drepturile lingvistice, doar aspectele relative educaţiei, ără a ace vreo preci!are

 privind utili!area lim%ii materne în administraţie sau -ustiţie. #n privinţa acestui ultim domeniu,

remarcăm aptul că prevederea constituţională relevantă, ace reerire la olosirea altei lim%i în

cadrul procesual în mod restrictiv, decât în ca!ul în care partea nu înţelege lim%a oicială.

(senţial pentru interpretarea celorlalte dispo!iţii normative din domeniul minorităţilor 

naţionale este art. @ prin intermediul căruia 'tatul recunoate i garantea!ă persoanelor 

aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la de!voltarea i la e6primarea identităţii

lor etnice, culturale, lingvistice i religioase), introducând restricţia sta%ilită de practica C(&, a

respectării drepturilor celorlalţi. 4mportanţa reglementă dreptului la identitate în orma citată

constă în sta%ilirea scopului i limitelor în lumina cărora vor i interpretate toate dispo!iţiile

legale, pre!ente sau viitoare, din domeniul minorităţilor naţionale. *stel, principiul egalităţii,

coro%orat cu cel al păstrării i promovării identităţii naţionale, legitimea!ă măsurile speciale,

airmative par a e6cede principiul nediscriminării, măsuri ce au dus la introducerea noţiunii deegalitate su%stanţială9.

u% un alt aspect, prevederea de mai sus descrie identitatea minorităţilor naţionale ca iind

etnică, culturală, lingvistică i religioasă, iar aceasta, asimilând, după câte se pare, minoritatea

naţională cu minoritat etnică, culturală, lingvistică iDsau religioasă, în spiritul documentelor 

internaţionale.

#n privinţa conceptelor utili!ate, constituantul român consideră că drepturile minorităţilor 

repre!intă o categorie a drepturilor omului i sunt drepturi individuale.

u%liniem că prevederile art. 152 împiedică orice revi!uire a Constituţiei care ar aduce

atingere nu doar caracterului naţional, ci i celui unitar indivi!i%il al statului român sau lim%ii

9 Jotărârea C.7.C.. cu privire la desiinţarea postului de e6pert local pe pro%leme de romi din 2 iulie 2009, petiţianr. :50@D29.0:.09, în 7.R.. nr. 1D2010, p. :/

6

8/17/2019 drepturile minoritatilor

7/41

oiciale e asemenea, nicio revi!uire nu poate i ăcută dacă are ca re!ultat suprimarea

drepturilor i a li%ertăţii undamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora10.

&dată cu revi!uirea Constituţiei în 200/11 s"a introdus în legea undamentală o dispo!iţie

ce interesea!ă în principal dreptul minorităţilor naţionale. (ste vor%a de litera rF de la alin. E/F al

art. =/ care speciică prin lege organică se reglementea!ă E...F rF statutul minorităţilor naţionaledin România). (ectele acestui amendament sunt multiple în primul rând, e6primă

disponi%ilitatea autorităţilor româneti în vederea optării unei legi privind statutul minorităţilor 

naţionale din RomâniaK în doilea rând, statutul minorităţilor naţionale este deinit ca domeniul

speciic legilor organice, deci egea statutului minorităţilor naţionale va tre%ui adoptată cu

ma-oritate a%solută, Camera eputaţilor iind camera deci!ionalăK i, nu în ultimul rând,

introducerea noului te6t poate sugera o anumită sc+im%are în concepţia constituantului român

 privind minorităţile naţionale. acă până acum Constituţia utili!a doar sintagmele 'persoane

aparţinând minorităţilor naţionale) sau 'cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale) i, doar o

singură dată, 'lim%a minorităţii naţionale), părând a cunoate i a garanta drepturi individuale

doar persoanelorDcetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, odată cu introducerea noului te6t se

 pare că se recunoate e6istenţa minorităţii naţionale ca i grup. a acest nivel, credem că se pune

 pro%lema doar în termenii recunoaterii minorităţii printr"o normă constituţională pentru că, legea

statutului minorităţilor naţionale neiind încă adoptată, nu tim încă dacă sau ce drepturi vor i

garantate minorităţii naţionale în ansam%lu. #n plus, tre%uie să ţinem cont de aptul că, în plan

internaţional, noţiunea de 'minoritate naţională) nu este consacrată ca entitate de sine stătătoare,ci doar ca eect al recunoaterii drepturilor individuale la propria identitate i la li%era e6primare

a indivi!ilor ce compun minoritatea naţională. e asemenea, odată cu intrarea în vigoare a

tratatului româno"mag+iar 12, noţiunea era utili!ată în cadrul unei norme legale, însă nu

constituţionale.

An alt aspect relevant îl repre!intă opţiunea constituantului român pentru autonomie

locală. ei principiile autonomiei locale i al su%sidiarităţii nu urmăresc prioritar re!olvarea

divergenţelor de natură etnică, punerea lor în practică s"a dovedit i la noi, i în alte ţări o %ună

metodă de amena-are a intereselor locale divergente în condiţiile statului ca structură unitară.10 8i+aela Ro6ana Prisacariu, tatutul -uridic al minorită ilor na ionale, (ditura C.J. ecL, ucure ti, 2010, p. 12/ț ț ș11 egea de revi!uire a Constituţiei României nr. :29D200/ a intrat în vigoare la data de 29 octom%rie 200/, data

 pu%licării în 8.&. nr. =5G din 29 octom%rie 200/ a Jotărârii Curţii Constituţionale nr. /D200/ pentru conirmareare!ultatului reerendumului naţional din 1G"19 octom%rie 200/ privind egea de revi!uire a Constituţiei României.12 

8/17/2019 drepturile minoritatilor

8/41

Ca!urile aduse în atenţia organi!aţiilor i instituţiilor internaţionale sau europene au dus la

conclu!ia că dreptul la educaţie, dreptul la olosirea lim%ii materne i dreptul de a participa

eectiv la tre%urile pu%lice sunt esenţiale prote-ării i promovării identităţii minorităţilor 

naţionale1/.

$ondiţiile i /rocedura declarării unei comunităţi etnic0lin1vistice sau reli1ioase caminoritate naţională

*a cum reiese din normele constituţionale i din tratatele semnate ratiicate de România,

statul român ace parte din categoria acelora care recunosc e6istenţa, pe teritoriul lor, a

minorităţilor naţionale, anga-ându"se să le prote-e!e i să spri-ine de!voltarea lor.

Ana din condiţiile primordiale pentru aplicarea legislaţiei adoptate în avoarea

minorităţilor naţionale o constituie recunoaterea oicială a iecărei minorităţi i, implicit,

sta%ilirea comunităţilor, grupurilor de persoane care se %ucură de măsurile de protecţie.

#n lipsa unei deiniţii general"acceptate, unele state au ales varianta adoptării, pe calea

normelor interne, a unei norme"deiniţii aplica%ile teritoriului lor i în domeniile alate în sera

 propriei suveranităţi. *ceeai soluţie a ales"o, se pare, i România căci, pe calea ratiicării

8/17/2019 drepturile minoritatilor

9/41

norma"deiniţie cuprinsă în cele două legi privind alegerile parlamentare1: i locale15 i care, spre

deose%ire de cea din Recomandarea 1201, este mult mai eliptică 'prin minoritate naţională se

înţelege acea etnie care este pre!entată în Consiliul 8inorităţilor 7aţionale.)

*ceastă din urmă deiniţie, a cărei seră de aplicare nu se restrânge la o singură

comunitate etnică, pune, în opinia noastră, câteva pro%leme -uridice.#n primul rând, caliicarea minorităţii naţionale ca i etnie poate repre!enta o limitare

destul de rigidă, dacă avem în vedere că, în toate documentele internaţionale, minoritatea

naţională apare ca i grup de persoane care pot avea în comun i alte caracteristici decât cele

etnice, i anume le lingvistice, religioase sau culturale. 7ici conţinutul noţiunii de etnie nu este

clar delimitat de celelalte împreună cu care apare în enumerare. #n consecinţă, pentru a i în acord

cu deiniţia introdusă în dreptul intern prin Recomandarea 1201, precum cu celelalte instrumente

internaţionale ratiicate de România, noţiunea de etnie, aa cum apare în egea nr. /5D200G i în

egea nr. @=D200: ar putea i interpretată în mod e6tensiv, înglo%ând i caracteristicile culturale,

lingvistice sau religioase.

#n al doilea rând, minorităţile naţionale sunt doar acelea 'repre!entate de Consiliul

8inorităţilor 7aţionale EC87F, motiv pentru care se impune sta%ilirea modului în care se poate

îndeplini această cerinţă. 8odul în care o 'etnie) poate o%ţine repre!entarea în C.8.7. reiese

dintr"o interpretare sistematică, a art. 2 al J.3. nr. 5G9D2001 privind îniinţarea C.7.8. 1@  cu

dispo!iţiile legii electorale. Jotărârea de 3uvern preci!ea!ă 'Consiliul 8inorităţilor 7aţionale

este ormat din câte / repre!entanţi ai organi!aţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionalerepre!entate în Parlamentul României). *stel, minoritatea naţională este acea 'etnie) a cărei

organi!aţie este repre!entată în Parlament.

acă prin intermediul Recomandării 1201D199/, România recunoate doar minorităţile

istorice, ormate din cetăţeni români cu reedinţa în ţară, nu i 'noile minorităţi), ormate prin

imigrarea recentă, neindicând totui, în mod limitativ, comunităţile cărora li se aplică statutul de

minorităţi, sera posi%ilelor minorităţi este încă mai restrânsă prin intermediul dispo!iţiilor de-a

14 egea nr. /5D200G pentru alegerea Camerei eputaţilor i a enatului i pentru modiicarea i completarea egiinr. @=D200: pentru alegerea autorităţilor *dministraţiei pu%lice locale, a egii administraţiei pu%lice locale nr.215D2001 i egii nr. /9/D200: privind tatutul aleilor locali, pu%licată în 8.&. nr. 19@ din 1/ martie 200G, art. 2

 pct. 2915 egea nr. @=D200: pentru alegerea autorităţilor administraţiei pu%lice locale, pu%licată în 8.&., Partea 4 nr. ///din 1= mai 200=, art. =16 J.3. nr. 5G9D2001 privind îniinţarea Consiliului 8inorităţilor 7aţionale pu%licată în 8. &. nr. /@5 din @ iulie2001.

9

8/17/2019 drepturile minoritatilor

10/41

anali!ate din cele două legi privind alegerile. *ceste două acte normative restrâng categoria

minorităţilor naţionale la acele repre!entate în Parlament.

Pentru a evidenţia procedura prin care poate i repre!entată în Parlament o organi!aţie a

cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale E&C87F, e necesar să anali!ăm cel puţin două

aspecte1F care &.C.8.7. .pot participa la alegeri, depunând candidaturi în calitate de competitori

electorali i

2F cum pot o%ţine un mandat de deputat sau senator acele &.C.8.7."uri care participă la

alegeriN

1F #n ce privete prima c+estiune care &.C.8.7. poate participa la alegeri, condiţiile sunt

relativ dierite în uncţie de tipul de alegeri parlamentare sau locale. *vând în vedere că sunt

considerate minorităţi naţionale doar acele etnii care sunt repre!entate în Parlament, ne vor 

interesa doar condiţiile în care &.C.8.7. pot participa la alegeri parlamentare, condiţii care le

regăsim prin anali!a dispo!iţiilor egii nr. /5D200G, reeritor la alegerile parlamentare. *rt. 9 din

lege preci!ea!ă că poate depune candidaturi două tipuri de &.C.8.7.

iF cele care sunt de-a repre!entate în Parlament i

iiF cele care, dei nu sunt repre!entate în Parlament, repre!intă minorităţi naţionale de-a

repre!entate în &.C.8.7., deci i în Parlament. Pentru această din urmă categorie, legea impune

îndeplinirea încă a două condiţii cumulative aF să ie declarate de utilitate pu%lică, în condiţiile i

în procedura sta%ilită în &.3. nr. 2@D20001=

 privind asociaţiile i undaţiile, cu toate modiicărileulterioare, art. /G i urm. i %F să poată dovedi că au ca mem%ri cel puţin 15O din numărul total al

cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s"au declarat ca aparţinând minorităţii respective, dar nu

mai mult de 20.000 de persoane, domiciliate în cel puţin 15 din -udeţele ţării Eapro6 1D/ din

teritoriul RomânieiF i în municipiul ucureti, dar nu mai puţin de /00 de persoane pentru

iecare dintre aceste -udeţe i pentru municipiul ucureti.

acă în ceea ce privete prima categorie, nu sunt diicultăţi de interpretare, pentru

&.C.8.7. din a doua categorie se pot ridica unele între%ări de ordin -uridic.

Prima dintre acestea se reeră la modul cum ar putea alte grupuri etnice decât cele de-a

repre!entate în Parlament să ie recunoscute ca i minorităţi naţionaleN *vând în vedere că,

aparent, cea de a doua categorie limitea!ă &.C.8.7. care pot participa în alegeri la cele care

repre!intă minorităţi de-a repre!entate în Parlament, c+iar dacă printr"o altă &.C.8.7., se nate

17 O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii pu!lica"# $n %.Of. nr. 39/31 ianuarie 200010

8/17/2019 drepturile minoritatilor

11/41

între%area dacă este -ustiicată, în mod o%iectiv, ca necesară într"o societate democratică,

limitarea dreptului de a participa la viata pu%lică la nivel parlamentar doar a acelor minorităţi care

sunt de-a pre!entate în ParlamentN An posi%il răspuns ni"1 oeră Comisia de la ;eneţia pentru

democraţie prin drept care, anali!ând proiectul de lege al statutului minorităţilor naţionale din

România, a semnalat caracterul democratic al acestui tip de reglementare ce ace parte dincategoria minorităţilor naţionale un cerc înc+is.

(ste -ustiicată sau nu restrângerea &.C.8.7. ce pot participa la alegeri la acelea care au

ost declarate, printr"un act de voinţă al statului, iind de utilitate pu%lică, repre!intă cel de al

doilea aspect de clariicat. Recunoaterea utilităţii pu%lice, adică a măsurii în care activitatea

&.C.8.7. se desăoară cu relativ succes i continuitate în domenii de interes pu%lic general sau

al unor colectivităţi, rămâne o c+estiune de apreciere, c+iar dacă unele condiţii o%iective sunt

 preci!ate în &.3. nr. 2@D2000. #n acest conte6t, dacă îndeplinirea criteriilor ormulate în

 propunerea Recomandării 1201 este, cu e6cepţia cetăţeniei, poate, independentă de vreun act de

voinţă sau de autoritate al statului, puterea 3uvernului de a decide când anume alte organi!aţii ale

minorităţilor de-a repre!entate în Parlament, pot participa la alegeri repre!intă o limitare a

dreptului persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a participa eectiv la viaţa pu%lică.

* treia între%are are în vedere modul în care condiţia ca mem%ru &.C.8.7. să provină din

cel puţin 15 -udeţe aectea!ă grupurile minorităţilor concentrate în mai puţine -udeţeN Poate i

această limitare motivată ca o c+estiune de oportunitate, în sensul că eortul inanciar al statului

 -ustiică doar pentru spri-inirea acelor grupuri etnice repre!entative la nivel naţionalN *ltel spus,în ce măsură un grup etnic cu mem%ri răspândiţi în 15 -udeţe sau mai mult e mai repre!entativ

decât altul acelai număr de mem%ri, însă concentraţi în mai puţin de 15 -udeţeN imitare a

numărului minim de mem%ri ai grupului respectiv pare a î o soluţie mai -ustă i mai aproape de

reglementările internaţionale, cu mai mult cu cât din aceste reglementări transpare ideea că

spri-inul statului e cu atât mai necesar i -ustiicat în acele unităţi administrativ"teritoriale în care

densitatea mem%rilor minorităţii este mai mare1G.

& soluţie de sta%ilire a &.C.8.7. care au dreptul de a participa la alegeri propune

Proiectul de lege al minorităţilor naţionale din 2005. *cetia împarte &.C.8.7. în două categorii

unele constitute în %a!a &.3. nr. 2@D2000 privind asociaţiile i undaţiile, care nu pot participa la

18 &onfor' &ar"ei (uropene a )i'!ilor *e+ionale sau %inori"are &ovenţia,cadru pen"ru-ro"ecţia %inori"#ţilor aţionale , dou# din ins"ru'en"ele uridice in"ernaţionale cares"a"uea# eis"enţa unei le+#"uri direc" proporţionale $n"re concen"raţia "eri"orial# a'e'!rilor +rupului 'inori"ar şi posi!ili"a aces"ora de a u"ilia li'!a 'a"ern# $n viaţa pu!lic#.

11

8/17/2019 drepturile minoritatilor

12/41

alegeri, indierent de tip, i cele constitute conorm proiectului în cau!ă, care pot participa la

alegeri. Condiţiile pentru a constitui o asemenea &.C.8.7. sunt aproape similare cu cele din

egea nr. /5D200G, însă, în condiţiile renunţării la criticatul art. =:, ar apărea dierenţa

semniicativă că pot participa la alegeri i &.C.8.7. ale unor minorităţi care sunt de-a

repre!entate în Parlament

19

. & altă dierenţă aţă de legislaţia în vigoare constă în renunţarea lacondiţia ca &.C.8.7. care doresc să participe la alegeri să i ost declarate de utilitate pu%lică. &

asemenea condiţie ar i ost oricum ineicientă dat iind că noile &.C.8.7. nu mai sunt caliicate

ca asociaţii sau undaţii, deci nu li se mai aplică &.3. nr. 2@D2000. Proiectul nou păstrea!ă din

concepţia actuală aceea unor condiţii numerice, c+iar dacă apar unele modiicări noile &.C.8.7.

ar tre%ui să ai%ă ca mem%ri cel puţin 10O, i nu 15O din numărul total de cetăţeni declaraţi de

etnia respectivă la ultimul recensământ, cel mult 25.000 de persoane, i nu 20.000, tot din 15

 -udeţe, în iecare -udeţ cel puţin /00 de persoane.

& nouă idee a proiectului, surprin!ătoare, în opinia noastră, este aceea că pot i mem%ri ai

&.C.8.7. i persoane care nu sunt de etnia respectivă, cu condiţia ca acestea să nu repre!inte mai

mult de 25O din numărul total de mem%ri ai &.C.8.7. Reeritor la această soluţie legislativă, ne

între%ăm dacă o asemenea soluţie nu atacă tocmai legitimitatea unor măsuri speciale. *ceste

măsuri se -ustiică doar prin scopul lor " prote-area i promovarea identităţii dierite a mem%rilor 

minorităţii respective, normele -uridice, ie ele interne sau internaţionale, au în vedere doar 

 persoanele care, ca mem%ri ai minorităţii naţionale, doresc să"i păstre!e, să"i de!volte propria

identitate etnică, lingvistică sau religioasă. e aceea, nu este sigur că aceste norme pot i aplicateunor indivi!i care nu pot urmări un scop personal.

&%ţinerea unui mandat de deputat sau senator de către acele &.C.8.7. care participă la

alegeri este prevă!ută de art. 9 din egea /5D200G, menţinându"se acelai principiu ca în

reglementarea anterioară i anume posi%ilitatea de a o%ţine mandate de deputaţi iDsau senatori

asemenea oricărui alt competitor electoral, prin depăirea pragului electoral de 5O i prin

o%ţinerea numărului minim de colegii E@ " pentru deputaţi i / " pentru senatoriF sau prin

 procedura specială prevă!ută de Constituţie, adică prin o%ţinerea a cel puţin 10O din coeicientul

elector repre!entând numărul mediu de voturi vala%il e6primate pe ţară pentru alegerea unui

19 n concre" $ns# $n !aa da"elor reul"a"e din recens#'n"ul din 2002 re'arc#' o rela"iv#iden"i"a"e $n"re co'uni"#ţile e"nice recunoscu"e ca şi 'inori"#ţi naţionale şi cele care ar $ndeplini condiţiile necesare recunoaş"erii aces"ui s"a""u" independen" de repreen"area lor $n -arla'en"

12

8/17/2019 drepturile minoritatilor

13/41

deputat20. 8andatul de deputat astel atri%uit se acordă peste numărul total de deputaţi re!ultat din

norma de repre!entare. pre deose%ire de normele anali!ate anterior, această dispo!iţie nu pune

 pro%leme -uridice deose%ite, ci dimpotrivă, este deseori unul din argumentele orte ale

autorităţilor în susţinerea ideii că România practică măsuri active de spri-inire a minorităţilor 

naţionale.& re!olvare interesantă a legislaţiei româneti o repre!intă asimilarea &.C.8.7. cu

 partidele politice21, cu unele dierenţe ce ţin de

iF procedura de înregistrare " care, pentru &C87, este aceea speciică asociaţiilor i

undaţiilor E&.3. nr. 2@D2000FK

iiF procedura de încetare a activităţii, reglementată tot de &.3. nr. 2@D2000 i dierită

undamental de cea prevă!ută pentru partidele politice de egea nr. 1:D200/K

iiiF posi%ilitatea de a depune aceeai candidatură în mai multeDtoate colegiiDle din ţarăK

ivF posi%ilitatea mem%rilor &.C.8.7. de a ace parte i dintr"un partid politicK

vF dreptul de a o%ţine câte un mandat preerenţial de deputat, pe norma de

repre!entareK

viF posi%ilitatea de a candida pentru acest mandat special împreună altăDalte &.C.8.7.

care îndeplinesc e6igenţele normative22.

& altă pro%lemă -uridică interesantă o pune i posi%ila caliicare a &.C.8.7. care participă

la alegeri ca i persoane -uridice de drept pu%lic. Conorm art. 1 din egea nr. 1:D200/, partidele

 politice sunt persoane -uridice de drept pu%lic, iar conorm art. 55, &.C.8.7. care participă laalegeri li se aplică în mod corespun!ător prevederile acestei legi. Pe cale de interpretare, ar putea

re!ulta că &.C.8.7. care participă la alegeri sunt tot persoane -uridice de drept pu%lic, spre

deose%ire de celelalte &.C.8.7., iind asociaţii sau undaţii, sunt persoane -uridice de drept

 privatN *ceastă interpretare, dei corectă, din punct de vedere sistematic, nu poate i menţinută, la

o anali!ă teleologică, căci scopul egii nr. 1:D200/ este acela de a crea competitori electorali, iar 

nu autorităţi pu%lice.

Controversa legată de caliicarea partidelor politice ca persoane -uridice de drept pu%lic

este cunoscută, reputatul pro.

8/17/2019 drepturile minoritatilor

14/41

8/17/2019 drepturile minoritatilor

15/41

noţiunii de olosire a lim%ii materne în pu%lic, adică în relaţiile mem%rilor minorităţilor naţionale

cu autorităţile pu%lice, în sensul cel mai larg2/.

repturile lingvistice repre!intă, în această opinie, un set de norme, principii legale care

au menirea de a acilita reproducerea instituţionali!ată i utili!area regulată a unor lim%i 2:.

4nstituţia lim%ii oiciale implică impunerea unei dierenţieri uncţionale între diversele lim%iolosite într"un stat. #n condiţiile în care normele sau studiile care să permită deinirea lim%ii

materne sunt destul de puţine, vom considera că lim%a care devine lim%a oicială este, de regulă,

aceea

" a comunicării orale olosite în %irourile administraţiei, în discutarea tre%urilor oiciale

Eedinţe, audienţe etc.FK

" în care se comunică în scris între dieritele niveluri i ramuri ale administraţieiK

" în care se emit acte oiciale, care au valoare -uridică i administrativăK

" în care se redactea!ă în original legile i alte acte normativeK

" în care sunt tipărite dierite ormulare cu valoare administrative"legale Ede e6. declaraţii

de impo!iteFK

" în care variatele înscrisuri su% semnătură privată Econtracte, testamente, etc.F pot deveni

 pro%e în -ustiţie etc.

#n uncţie de atri%uirea unora sau a mai multor uncţii dintre cele sus"menţionate, se poate

concepe o ierar+i!are uncţională a variatei lim%i vor%ite în societate, ceea ce se poate traduce, în

opinia autorilor studiului, în termeni de dierenţă de status lingvistic. im%a oicia comparată cualte lim%i din societatea respectivă, do%ândete un status superior, astel încât poate i considerată

de către cetăţeni, inclusiv de cei ce aparţin unei minorităţi lingvistice, ca având o utilitate

EvaloareF superioară altor lim%i.

#n acest conte6t, se conturea!ă situaţia mai diicilă a acelor persoane care se e6primă în

mod curent, respectiv se identiică cu o altă lim%ă decât cea oicială. e pune astel pro%lema de a

ti în ce măsură se pot concilia pe de o parte interesul general al societăţii de a asigura o

administrare eicientă i unitară la nivelul întregului stat, mai ales pentru statele unitare, i, pe de

altă parte, interesul cetăţenilor aparţinând minorităţilor lingvistice de a %eneicia, în raporturile cu

23 . :orva" coord. *. *af ;.

8/17/2019 drepturile minoritatilor

16/41

administraţia pu%lică, de aceleai anse ca i cetăţenii pentru care lim%a oicială este lim%a

maternă.

acă în secolul al $l$"lea i începutul secolului trecut era predominantă tendinţa statelor 

de omogeni!are culturală i lingvistică, în ultimele decenii s"a susţinut tot mai mult ideea că în

cadrul drepturilor i li%ertăţilor undamentale ale omului este necesară ormularea i garantareadrepturilor lingvistice ale omului. Cum drepturile lingvistice individuale prote-ea!ă grupurile

lingvistice care se %ucură de mai puţină inluenţă la nivelul unui stat, s"a susţinut i ideea că ar i,

ca atare, mai adecvat să se vor%ească despre drepturile lingvistice ale minorităţilor, ca i drepturi

colective. Până în momentul actual, această idee nu a ost îm%răţiată de actorii de autoritate la

nivel internaţional sau naţional, motiv pentru care drepturile denumite lingvistice ar putea i

drepturi idividuale, eventual e6ercitate în colectiv.

Conceptul i practica drepturilor lingvistice pot i mai %ine înţelese pornind de la

multiplele implicaţii Epolitice, culturale, de ec+itate socialăF ale asimetriei dintre grupurile

lingvistice ma-oritare i cele minoritare.

u% aspect politic, drepturile lingvistice au menirea de a reduce conlictele de natură etno"

 politică. *stel, tre%uie să ţinem cont de aptul că unul din o%iectivele grupurilor etnice

organi!ate la nivel politic este negocierea statutului politic i social, prin încercarea de a promova

anumite drepturi, inclusiv lingvistice, cerând e6tinderea olosirii pu%lice a lim%ii cu care acest

grup se identiică. #n acest conte6t, studiul promovea!ă, după câte se pare, ideea unor politici

lingvistice, constând în garantarea de drepturi lingvistice pentru persoanele aparţinândminorităţilor lingvistice, ce pot uncţiona ca mi-loace de detensionare a unor relaţii interetnice

încărcate, c+iar conlictuale. #n România, promovarea drepturilor lingvistice în educaţie i

administraţie a avut, în aceeai opinie, o contri%uţie po!itivă semniicativă în gestionarea

relaţiilor, special cu minoritatea mag+iară.

#n ceea ce privete legătura dintre diversitatea culturală i drepturi lingvistice, specialitii

lingviti ne atrag atenţia asupra descreterii alarmante a diversităţii lingvistice glo%ale, apreciind

că din cele apro6imat @000 de lim%i vor%ite în pre!ent, apro6imativ -umătate nu vor supravieţui

secolului al $$4"lea. #n conte6tul în care ma-oritatea lim%ilor minoritare din România repre!intă

lim%ă oicială într"un alt sat, acest aspect pare nu ai%ă o relevanţă ma-oră. ar nu tre%uie să uităm

de valoarea de patrimoniu lingvistic a variatelor dialecte de lim%ă românească sau de dialect

ceangău vor%it în unele -udeţe, promovarea acestora putând i considera o contri%uţie la

 perpetuarea pluralismului lingvistic.

16

8/17/2019 drepturile minoritatilor

17/41

#n al treilea rând, autorii25 studiului consideră că drepturile lingvistice repre!intă un mi-loc

de cretere a anselor de participare, de egali!are a anselor, repre!entând un mi-loc alternativ de

 promovare a -ustiţiei ec+ităţii sociale pentru indivi!ii i categoriile a căror lim%ă maternă coincide

cu lim%a oicială. *stel, dacă statele promovea!ă, în mod -ustiicat, în interesul unei %une

administrări, lim%a ma-orităţii ca iii lim%a oicială, nu este mai puţin adevărat că, în consecinţă,se creea!ă dierenţiere a accesului la anumite resurse pu%lice Eservicii sau po!iţiF cetăţenii a căror 

lim%ă maternă coincide cu lim%a oicială iind avori!at c+iar i involuntar. Cei a căror lim%ă

maternă nu coincide cu lim%a oicială au alte anse de acces la aceste resurse decât cei a căror 

 primă lim%ă învăţată i olosită în mod curent coincide cu lim%a oicială.

Răspunsul autorităţilor aţă de această stare de apt nu se poate %a!a doar pe argumentul,

de altel invalidat de instanţele internaţionale, conorm căruia cei care, indierent din ce motive,

nu i!%utesc să"i de!volte o competenţă adecvată în lim%a oicială sunt ei înii responsa%ili

 pentru diicultăţile i pentru eventualele eecuri cu care se conruntă în a accede resursele pu%lice

destinate tuturor cetăţenilor. * considera accesul dierenţiat al minorităţilor lingvistice la resursele

 pu%lice o măsură implicit sau e6plicit punitivă pentru eecul lor în a putea vor%i sau scrie la

nivelul considerat normal pentru iecare cetăţean, repre!intă un gest discriminatoriu2@.

#n consecinţă, autorităţile pu%lice tre%uie să concilie!e e6igenţele unei administrări

eiciente i unitare reali!ate în lim%a oicială ca i lim%ă a ma-orităţii cetăţenilor Ecăci regula

deci!iei ma-orităţii repre!intă un principiu undamental al democraţieiF cu o%ligaţia de a reali!a

eectiv realitatea de anse a tuturor cetăţenilor, electori i contri%ua%ili în acelai timp, prinmăsuri menite să reducă de!avanta-ele inerente e6istenţei unei lim%i oiciale. *ceste măsuri sunt,

de cele mai multe ori, măsuri de politică lingvistică ce se concreti!ea!ă în acordarea unor drepturi

lingvistice speciale pentru cetăţenii ce aparţin minorităţilor etnice sau lingvistice. e cele mai

multe ori aceste drepturi se încadrea!ă în categoria măsurilor speciale, a tratamentului

 preerenţial. *stel, prote-area lim%ilor minoritare implică prote-area vor%itorilor acestor lim%i.

Politicile lingvistice ale statelor se maniestă în principal, în două reacţii în domeniul

învăţământului, unde statul e6ercită monopolul legal asupra învăţământului pu%lic gratuit sau cu

ta6ă, dar răspunde i de realitatea i conţinutul învăţământului privat, i în domeniul

administraţiei pu%lice de stat i locale, al cărei domeniu se e6tinde mereu în diverse sectoare ale

vieţii sociale. a aceste două direcţii principale, tre%uie să adăugăm i domeniul cultural, care

25 !ide' p. 8

26 caua Cipru c. Turcia o"#rrea &(=O din 10 'ai 200117

8/17/2019 drepturile minoritatilor

18/41

e6cede învăţământul. (ste vor%a de mi-loacele de comunicare în masă, de editarea de cărţi, de

organi!area altor maniestări culturale în lim%ile minoritare. *tât măsurile din domeniul

administraţiei pu%lice, cât i cele din domeniul administrării învăţământului i al culturii, în

general, intră în sera dreptului administrativ.

iteratura reeritoare la drepturile lingvistice distinge între două principii ma-ore pe %a!acărora anumite drepturi lingvistice pot i e6ercitate principiul dreptului e6ercitat teritorial i cel

al dreptului e6ercitate personal. Principiul teritorialităţii stipulea!ă că drepturile lingvistice se

garantea!ă în uncţie de criteriul concentrării în anumite unităţi administraţiv"teritoriale a

vor%itorilor unei anumite lim%i, pe când principiul personalităţii coneră drepturi lingvistice

indivi!ilor indierent de locaţia lor administrativă. Principiul personalităţii implică conerirea

unui status lingvistic iecărui vor%itor al unei lim%i, cel al teritorialităţii implică conerirea unui

status lingvistic particular unei unităţi administrative determinate teritorial, implicând o u!anţă

lingvistică particulară la nivelul acestei unităţi administrative.

#n procesul de e6tindere a drepturilor lingvistice ale minorităţilor în România s"au aplicat

am%ele principii. Pe de o parte, în ceea ce privete drepturile lingvistice e6ercitate în procesul

educaţional, dreptul de opţiune pentru o anumită lim%ă de predare este re!ervat părinţilor sau mai

general, repre!entanţilor legali ai minorului precolar sau elev. *cest drept poate i e6ercitat pe

tot teritoriul României, indierent de număru sau volumul vor%itorilor la nivelul unei unităţi

administrative. e impune o preci!are aptul că citarea acestui drept este condiţionată de

e6istenţa unui anume număr de elevi care solicită învăţământ în lim%a minorităţii respective nurepre!intă o le!are sau o promovare imperectă a principiului personalităţii, ci o condiţie impusă

din raţiuni de gestionare cât mai eicientă a unor resurse limitate E%ugetul învăţământuluiF. e

asemenea tre%uie menţionat i că precondiţia organi!ării învăţământului în altă lim%ă decât cea

oicială este ca numărul solicitanţilor să a-ungă la un număr minim sta%ilit de cei care

administrea!ă sistemul de învăţământ indierent de originea sau ainităţile lor lingvistice. *stel

se e6plică de ce în Clu-"7apoca, spre e6emplu, e6istă clase cu lim%a de predare germană, cu toate

că numărul etnicilor germani sau al celor ce declară că au lim%a maternă germană a%ia depăete

0,1O, în întregul municipiu.

Cele mai semniicative dispo!iţii legislative privind statutul -uridic al minorităţilor 

naţionale din România sunt cele din domeniul administraţie pu%lice, inclusiv al administraţiei

 pu%lice locale descentrali!ate sau desconcentrate i al învăţământului, i acestea urmând să ie

aplicate în concret, în primul rând, de către inspectoratele colare -udeţene, ca autorităţi

18

8/17/2019 drepturile minoritatilor

19/41

desconcentrate ale 8inisterului (ducaţiei i Cercetării. *ceste norme se adaugă, %ineînţeles, celor 

reeritoare la com%aterea discriminării.

(6ercitarea drepturilor lingvistice în contactul cu instituţiile admnistraţiei s"a ăcut în %a!a

 principiului teritorialităţii. *stel, în unităţile administrative în care procentul unei minorităţi

lingvistice atinge 20O s"au conerit drepturi speciale, numite de unii autori, oicialitate limitată însensul de alocare, pentru anumite lim%i, a unor uncţii care se coneră de o%icei lim%ilor oiciale.

imitarea se maniestă în două sensuri 1F este limitată la instituţiile administrative ale unităţilor 

administrativ"teritorial Ecomună, ora, municipiu, -udeţF în care procenta-ul unei minorităţi

lingvistice depăete pragul de 20O i 2F este limitat în termen de uncţionare deoarece acestor 

lim%i le sunt alocate numai o parte din uncţiile unei lim%i oiciale.

Conorm legislaţiei din România, unei lim%i minoritare ai căror vor%itori depăesc limita

de 20O la nivelul unităţii teritorial"administative i se coneră următoarele uncţii

aF poate i mediu al comunicării între cetăţeni i administraţie " cetăţenii se pot adresa i

 pot primi răspuns Eatât oral cât i în scrisF în lim%a respectivăK

 %F poate i utili!ată ca mediu al de!%aterii tre%urilor oicialeK se poate olosi această lim%ă

în timpul edinţelor, audienţelor sau al altor de!%ateri, cu condiţia ca numărul consilierilor 

aparţinând unei minorităţi naţionale să repre!inte cel puţin o cincime din numărul total al

consiliilor ără ca lim%a minorităţii să devină i mediu de stocare a acestor inormaţii sau lim%ă în

care se iau +otărârile cu caracter oicial. *cestea se comunicăDpu%lică însă i în lim%a minorităţii

ce repre!intă cel puţin 20O din totalul populaţiei unităţii teritoriale respectiveKcF poate uncţiona ca mediu al inormării pu%lice " cu toate că +otărârile cu caracter 

oicial, actele normative se codiică în lim%a oicială, lim%a românăF, administraţiile inormea!ă

despre conţinutul acestora i în lim%a minorităţii2=. e asemenea, actele individuale se comunică,

la cerere, în lim%a maternă. enumirile unor instituţii sau localităţi, precum anunţurile de interes

 pu%lic se inscripţionea!ă i în lim%a maternăK

dF poate i lim%a în care se desăoară anumite maniestări pu%lice sau private cu caracter 

ceremonial Ede e6emplu, ceremonia de căsătorie se poate desăura în lim%a maternă de către

oiţerul de stare civilăF.

27 :o"#rrea &..&.=. din 21 iunie 2007 $n dosar 4/2007 pe"iţia 5173/16.05.07 privindnerespec"area drep"ului la infor'aţii de in"eres pu!lic $n li'!a 'a"ern# $n .*.=.O. nr.4/2007 p. 74.

19

8/17/2019 drepturile minoritatilor

20/41

*ne6a de la J.3 nr. 120@D20012G de aplicare a dispo!iţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor 

aparţinând unei minorităţi naţionale de a olosi lim%a maternă în administraţia pu%lică locală,

cuprinse în egea administraţiei pu%lice locale nr. 215D2001 se pare că este incompletă, după cum

reiese din anc+eta reali!ată de Centrul de Cercetare a Relaţiilor 4nteretnice ale cărei re!ultate au

ost pu%licate în cadrul studiului '*plicarea legislaţiei cu privire la drepturile minorităţilor naţionale în România. repturi lingvistice în administraţia pu%lică locală) " e%ruarie"martie

200@, autori dr. 4stvan Jorvat+ EcoordonatorF, drd. Ramona Raţ i drd. atalin ;itos. *utorii

studiului au descoperit că dei în %a!a de date a .R.4. erau menţionate doar două localităţi în

care ponderea populaţiei care se identiică cu lim%a românească era de peste 20O conorm

recensământului din 1992, în realitate, conorm aceluiai recensământ e6istă mai multe asemenea

localităţi, spre e6emplu, doar în -ud. 8ure e6istă cel puţin 1= localităţi, în i%iu, cel puţin 1/, iar 

în raov, cel puţin 12 localităţi care corespund cerinţelor egii nr. 215D2001 pornind de la

acelai sistem de reerinţă re!ultatele recensământului din 1992.

Ce pot ace Ece instrumente procedurale au la îndemânăF cetăţenii aparţinând unei

minorităţi lingvistice cărora nu li s"au acordat drepturile garantate de egea nr. 215D2001N

#n primul rând, capacitate procesuală activă în aceste situaţii au atât cetăţenii ce se declară

aparţinând minorităţii respective, precum i orice organi!aţie legal constituită a cetăţenilor 

aparţinând respectivei minorităţi c+iar dacă nu este aceea care repre!intă minoritatea respectivă în

cadrul Consiliului 8inorităţilor 7aţionale. Pentru persoanele i!ice, dovada calităţii de mem%ru

al minorităţii respective se va ace prin proprie declaraţie însoţită de un act doveditor de la unadin organi!aţiile legal constituite ce repre!intă minoritatea lingvistică respectivă, adică dovada că

se ace similar cu ca!ul în care se dorete o%ţinerea altor drepturi special pentru persoanele

aparţinând minorităţilor naţionale Ee6. pentru cetăţeni romi ce doresc să se înscrie în vederea

o%ţinerii unui loc special la acultateDliceuF.

#n al doilea rând, pot apărea două situaţii 1F localitatea în care se solicită aplicarea

dispo!iţiilor egii nr. 215D2001 este cuprinsă în lista ane6ă la J.3. nr. 120@D2001 i 2F localitatea

nu este cuprinsă în această listă, dei, conorm datelor ultimului recensământ, minoritatea căreia

îi aparţine solicitantul îndeplinete condiţiile legale pentru a %eneicia de măsurile speciale

 prevă!ute de lege.

#n primul ca!, acţiunea în contencios administrativ se va putea îndrepta împotriva

Preedintelui Consiliului -udeţean sau a Primarului, ca autoritate e6ecutivă. Respectarea

28 -u!lica"# $n %.Of. nr. 781 din 7 dece'!rie 2001.20

8/17/2019 drepturile minoritatilor

21/41

dispo!iţiilor legii contenciosului administrativ privind acţiunea preala%ilă va tre%ui respectată,

dând astel posi%ilitatea autorităţilor locale să veriice legalitatea cererii i să ia măsuri necesare

corectării deicienţei i respectării legii. 4nstanţa competentă ar i secţia de contencios

administrativ a tri%unalului în ra!a căruia îi are domiciliul reclamantul sau pârâtulK de o%icei este

vor%a de aceeai instanţă. Considerăm că unicul mi-loc de pro%ă necesar îl repre!intă J.3. nr.120@D2001, ără a i necesar să se acă dovada ponderii minorităţii respective de peste 20O în

localitatea dată, deoarece se pre!umă corectitudinea i legalitatea datelor înscrise în actul oicial.

Pe de altă parte, credem că autorităţile locale pot u!a de acest mi-loc de pro%ă întru a dovedi

reu!ul lor de a aplica prevederile J.3. nr. 120@D2001 în calitatea respectivă. *cest mi-loc de

 pro%ă este mai eicient dacă autorităţile locale ac dovada îndeplinirii demersurilor legale în

vederea respectării ane6ei la J.3. nr. 120@D2001 în sensul eliminării localităţii ce i se EmaiF

încadrea!ă în dispo!iţiile egii nr. 215D2001 Eun asemenea demers legal poate i într"o primă a!ă

o adresă oicială sau, în ca!ul în care 3uvernul nu ia măsurile legale, i o acţiune în contencios

administrativ ormulată de PrimărieDPreedintele Consiliului Budeţean împotriva 3uvernului,

PreectuluiF instanţa va aplica dispo!iţiile J.3. 120@D2001, respectiv ale art. 1G din 7ormele

adoptate prin această otărâre de 3uvern29.

4n al doilea ca!, adică în situaţia în care în localitatea respectivă Fnderea minorităţii al

cărei mem%ru este petentul este de cel puţin 20O n totalul populaţiei unităţii administrativ"

teritoriale conorm ultimului eensământ, însă localitatea nu igurea!ă în ane6a la J.3. nr.

120@D2001, ţiunea poate i ormulată împotriva 3uvernului în solidar cu autorităţile ealeConsiliul localD-udeţean i Primăria localităţii respective solicitându"se atât completarea listei

ane6e la J.3. nr. 120@D2001, cât i luarea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a

29 r". 18 al :.G. nr. 1206/2001 prevede? 1 &ons"i"uie con"ravenţii ur'#"oarele fap"e dac#nu sun" s#vrşi"e $n as"fel de condiţii $nc" po"rivi" le+ii penale s# @e considera"e infracţiuni?a refuul de a "raduce $n li'!a 'a"ern# ordinea de i şi o"#rrile consiliului local sau udeţean şi de a le aduce la cunoş"inţ# pu!lic# şi $n varian"a "radus# precu' şi refuul de aco'unica r#spunsurile şi $n li'!a 'a"ern# a solici"an"ului po"rivi" prevederilor ar". 2 alin. 1A! ne$n"oc'irea docu'en"elor ori+inale ale şedinţelor consiliului local sau udeţean $n li'!a

o@cial# a s"a"uluiA c refuul de a "raduce $n li'!a ro'n# lucr#rile consiliului local sau udeţean ori con"inuarea desf#şur#rii aces"ora $n li'!a 'inori"#ţii naţionale deşi nu es"easi+ura"# "raducerea $n li'!a ro'n#A nerespec"area prevederilor ar". 6 alin. 1 privi"oare lafolosirea li'!ii 'a"erne lucr#rile consiliului local sau udeţeanA e nerespec"area "er'enuluiprev#u" la ar". 13A f redac"area ac"elor şi cer"i@ca"elor de s"are civil# $n al"# li'!# dec"li'!a ro'n#A + inscripţionarea al"or denu'iri dec" cele prev#u"e $n aneele . 1/1,1/23precu' şi inscripţionarea aces"ora $n al"# for'# dec" cea prev#u"# anea nr. 2A folosireadenu'irilor de locali"#ţi prev#u"e $n aneele nr. 1/1, 23 $n corespondenţa sau $ndocu'en"ele o@ciale.B

21

8/17/2019 drepturile minoritatilor

22/41

dispo!iţiile legii administraţiei pu%lice locale, ca i în primul ca!. 4nstanţa competent în acest ca!

ar i secţia de contencios administrativ a Curţii de apel de 1 domiciliul său sau de la sediul

 pârâtului " Curtea de *pel ucureti. va respecta procedura acţiunii preala%ile, iar pro%a se ace

cu datei oiciale ale ultimului recensământ.

Preectul, pentru nelegalitate, ar putea solicita anularea +otărârii Cor siliuluilocalD-udeţean de aplicare a dispo!iţiilor egii nr. 215D2001 la alt localităţi decât acelea în care se

regăsete ponderea de 20O a minorităţ naţionale respective.

arcina constatării contravenţiilor i a aplicării amen!ilor revin persoanelor împuternicite

de ministrul administraţiei pu%lice, de cătr preect sau împuterniciţii acestuia i se aplică

 primarului, preedintele consiliului -udeţean, secretarului, respectiv secretarului general al unităţi

administrativ"teritoriale, după ca!, conorm art. 1G alin. E/F din 7orme.

*a cum am arătat, cele mai multe dintre drepturile lingvistice î găsesc reglementarea în

egea învăţământului i în egea administraţie pu%lice locale . *ceasta din urmă cuprinde

 prevederi e6prese menite sK permită aplicarea eectivă a principiilor constituţionale menţionate

ante rior. Cele mai semniicative dispo!iţii sunt cele care prevăd drepturi spe ciale pentru

 persoanele de etnie minoritară din localităţile E-udeţe, orae municipii sau comuneF unde acestea

ormea!ă peste 20O din totalu populaţiei respectivei unităţi administrativ"teritoriale, procent

sta%ilit p %a!a datelor recensământului populaţiei organi!at potrivit legii . Pentn aceste unităţi

administrativ"teritoriale, legea introduce următoarele drep turi speciice

iF +otărârile cu caracter normativ se vor aduce la cunotinţa pu%lică în lim%aminorităţiiK

iiF cetăţenii de etnie minoritară se pot adresa oral i în scris admi nistraţiei i în lim%a

maternă, primind răspunsul atât în lim%a română, câ i în cea maternă, la cerere.

Reu!ul de a traduce în lim%a maternă ordinea de !i i +otărârile consiliului local sau

 -udeţean i de a le aduce la cunotinţă pu%lică i îr

6ianta tradusă, precum i reu!ul de a comunica răspunsurile i în lim%a a temă a

solicitantului sunt sancţionate la nivel de contravenţie.

iiiF în scopul asigurării utili!ării lim%ii materne în raporturile admi" straţiei cu

cetăţenii minoritari, în posturile privind relaţiile cu pu%licul vor încadra persoane ce cunosc lim%a

maternă a cetăţenilor care rmea!ă peste 20O din totalul populaţiei respectivei unităţi adminis"

îtiv"teritoriale .

22

8/17/2019 drepturile minoritatilor

23/41

8odiicarea din 200@ a egii administraţiei pu%lice locale, aa cum Qare acesta după

repu%licarea din 200=, aplică în această c+estiune teoria epturilor câtigate, în sensul că

'Prevederile art. 19, art. /9 alin. E=F i s art. =@ alin. E2F"E:F sunt aplica%ile i în ca!ul în care, din

dierite otive, după intrarea în vigoare a pre!entei legi, ponderea cetăţenilor Qarţinând unei

minorităţi naţionale scade su% procentul prevă!ut la t. 19. Eart. 1/1F .ei actele oiciale se vor întocmi în mod o%ligatoriu în lim%a română, scripţionarea

denumirii localităţilor i instituţiilor pu%lice de su% itoritatea lor, precum i aiarea anunţurilor de

interes pu%lic se va igura i în lim%a maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respecte . în

acest sens, 7orma de aplicare a dispo!iţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei

minorităţi naţionale de a olosi lim%a materni în administraţia pu%lică locală, cuprinse în egea

administraţiei pu%licS locale nr. 215D2001 sta%ilete localităţile ale căror denumiri tre%uiS

inscripţionate %ilingv . în ce privete instituţiile a căror denumire tre%uiS inscripţionată %ilingv,

dispo!iţiile legii ac reerire la 'instituţiile pu%licS de su% autoritatea lor). în această categorie

intră Primăria, Căminu Cultural, 3rădiniţa, Icoala primară, Icoala generală, Pota i Poliţia.

ivF în consiliile local sau -udeţene în care ponderea consilierilo aparţinând

minorităţilor naţionale este de cel puţin o cincime , se poatS utili!a lim%a respectivei minorităţi la

lucrările edinţelor ordinare sat e6traordinare ale consiliului respective, cu o%ligaţia întocmirii

documen telor edinţei în lim%a română. 7erespectarea prevederilor privitoare + olosirea lim%ii

materne la lucrările consiliului local sau -udeţear constituie contravenţie.

&%ligaţia de a asigura traducerea integrală i concomitentă a de!%a terilor i în lim%aromână le revine primarilor sau preedinţilor consiliiloi -udeţene, după ca!. în ca!ul în care

condiţia traducerii simultane nu poate i asigurată cu oca!ia a trei edinţe succesive, se va aplica

sancţiuneS di!olvării consiliului local sau -udeţean, după ca! Tart. @ alin. E2F dir 7orma de

aplicare a dispo!iţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a

olosi lim%a maternă în administraţiS pu%lică locală din 2=.11.2001U.

*ceeai normă mai sta%ilete sancţiuni contravenţionale pentru neîn" ocmirea

documentelor originale ale edinţelor consiliului local sau -ude" ean în lim%a oicială a statului,

reu!ul de a traduce în lim%a română ucrările consiliului local sau -udeţean ori continuarea

desăurării aces" ora în lim%a minorităţii naţionale, dei nu este asigurată traducerea în im%a

română, redactarea actelor i certiicatelor de stare civilă în altă im%ă decât lim%a română,

inscripţionarea altor denumiri decât cele Vrevă!ute în ane6ele la normă, precum i pentru

inscripţionarea acestora n altă ormă decât cea prevă!ută în ane6a sau pentru olosirea denumi"

23

8/17/2019 drepturile minoritatilor

24/41

ilor de localităţi în lim%a maternă în corespondenţa sau în documentele Viciale. în sensul legii,

 prin noţiunea de 'localitate) se înţelege sat sau te!are ără personalitate -uridică, parte a unei

unităţi adminis" rativ"teritoriale.

în toate ca!urile, organul constatator va i ministrul administraţiei Vu%lice sau preectul,

inclusiv prin persoane împuternicite Tart. 1G alin. E/F lin 7ormăU, constatarea i sancţionareaacestor contravenţii urmând Vrocedura comună, sta%ilită prin &rdonanţa 3uvernului nr. 2D2001

Cât privete impactul real al acestor dispo!iţii normative, după datele umi!ate de studiul

întreprins de Centrul de Cercetare a Relaţiilor 4nteret" lice la iniţiativa epartamentului pentru

Relaţii 4nteretnice2, situaţia onstată în teren arată că în anul 2005

" indicatoare rutiere cu denumirea localităţii în lim%ile minorităţilor laţionale s"au

regăsit în circa G0O din localităţile în care ar i tre%uit ie!ateK

" inscripţionarea instituţiilor la nivel local s"a reali!at în circa @5O din a!uri, pentru

grădiniţe, coli i cămine culturale, în circa 15O din ca!uri Ventru posturile de poliţie i în circa

22O pentru oiciile potale.

ispo!iţia privind olosirea lim%ii minorităţilor în comunicarea orală a nivelul dieritelor 

instituţii, s"a constat că se aplică în circa G=O din

ca!uri la nivelul primăriilor, în :5O la posturile de poliţie i în circa =@9 la oiciile potale

sau la starea civilă.

în ceea ce privete pu%licarea anunţurilor de interes pu%lic, legea î găsete aplicarea în

circa 50O din ca!urile în care ar i tre%uit să se aplic în ce privete pu%licarea ordinii de !i aconsiliului local, a +otărârilor c caracter normativ sau a re!oluţiilor cu caracter individual i în

circa G09 pentru celelalte anunţuri de interes pu%lic. *stel, după studiul citat, î 15O din unităţile

administrative care intră su% incidenţa legii nu s asigură deloc comunicarea în lim%a minorităţilor 

i doar în 50O dintr acestea se asigură tot spectrul drepturilor lingvistice prevă!ute de lege

administraţiei pu%lice locale.

intre minorităţile recunoscute în România, cel mai mult %eneicia! de dispo!iţiile acestei

legi, conorm studiului citat, croaţii, mag+iarii 2 ucrainenii. intre persoanele ce se declară că

aparţin acestor minorităţ mai mult de două treimi %eneicia!ă de aceste drepturi. în ce"i privete p

 %ulgari, ce+i, rui, sâr%i, slovaci i polone!i, circa -umătate dintre aceti intră su% incidenţa legii,

iar pentru germani, greci, tătari i turci, legea ai un impact minim, în ce privete drepturile

lingvistice.

24

8/17/2019 drepturile minoritatilor

25/41

*lte prevederi ale legii administraţiei locale privesc autorităţiU administrative ale

localităţilor de rontieră. *cestea pot înc+eia acordu de cooperare transrontalieră cu autorităţile

similare din ţările vecini conorm i Convenţiei privind cooperarea transrontalieră la cai

România este parte. Prin aceste acorduri se pot îniinţa i organisme c personalitate -uridică de

drept privat. e asemenea, în spiritul autonomii locale, toate autorităţile administraţiei pu%liceteritoriale pot să coopere! i să se asocie!e cu alte organe ale administraţiei pu%lice locale din ţară

din străinătate, pot adera la asociaţii naţionale i internaţionale, cu avi!i 8inisterelor de (6terne

i al celui al *dministraţiei Pu%lice, în ca!i cooperării internaţionale. Cooperarea naţională i

internaţională poai implica i alocarea de onduri, precum i iniţierea i reali!area uni programe

de de!voltare regională.

Pe de altă parte, c+iar autonomia locală, dei este e6plicit doar adm nistrativă i

inanciară, i nu politică sau etnică, constituie, aa cum ai arătat, o metodă de prote-are i

de!voltare a minorităţii, acolo unc aceasta are o pondere importantă în ansam%lul colectivităţii

locale, cole tivitatea iind cea care decide componenţa Consiliului local i -udeţea precum i

 persoana primarului. Hinând cont de aptul că, în %a!a leg administraţiei pu%lice locale,

autorităţile autonome locale au Vrapetenţă generală la acest nivel local, este evident că, în ca!ul în

care Keste autorităţi vor i repre!entate de persoane aparţinând minorităţilor iţionale, ele vor avea

un rol important în de!voltarea grupului etnic pe ire"1 repre!intă.

Prevederi semniicative privind statutul minorităţilor naţionale în "eptul intern cuprinde

egea învăţământului*ceasta reglementea!ă Vligativitatea învăţării lim%ii române, ca lim%ăoicială i întocmirea scrisurilor oiciale anume nominali!ate prin ordin al ministrului lucaţiei în

lim%a română, cu posi%ilitatea eectuării, la cerere, a unor aduceri oiciale i a redactării celorlalte

înscrisuri în lim%a de predare, ceasta poate i lim%a română, o lim%ă de circulaţie internaţională

sau m%a unei minorităţi naţionale.

egea învăţământului reglementea!ă posi%ilitatea îniinţării, în învăţă" ântul

 preuniversitar, la cerere, a unor grupe, clase, secţii, coli cu pre" area în lim%ile minorităţilor 

naţionale, precum i posi%ilitatea studierii m%ii i literaturii materne i a istoriei i tradiţiilor 

minorităţii naţionale îspective în ca!ul în care elevul minoritar alege să studie!e în lim%a Vmână.

&rice cetăţean român este li%er să se înscrie la clase cu predarea i lim%a română sau în lim%a unei

minorităţi naţionale, indierent de m%a sa maternă sau de lim%a în care a urmat studiile anterioare.

învăţământul în lim%ile minorităţilor naţionale se îniinţea!ă, unde Vcistă o cerere

suicientă, la toate nivelurile i tipurile de învăţământ, cu %ligativitatea însuirii terminologiei de

25

8/17/2019 drepturile minoritatilor

26/41

specialitate, acolo unde este a!ul, i în lim%a română. 7oţiunea de 'cerere suicientă) tre%uie

inter" retată, în opinia noastră, în sensul prevă!ut la art. 15G din egea învăţă" lântului, aa cum a

ost aceasta modiicată ulterior Eege nr. 2@GD200/ &.A.3. nr. @GD200/ F în sensul că numărul

minim de precolari sau levi ce pot orma o grupă este de 10, sau =, în situaţii e6cepţionale, cu

 pro%area e6presă a inspectoratului colar -udeţean, clasa tre%uie să 4 prindă cel puţin 10 elevi, pentru învăţământul primar sau gimna!ial, iar entru învăţământul de arte i meserii, anul de

completare i învăţământul liceal, precum i anul de studiu din învăţământul postliceal, număru

minim de elevi este de 15 Eart. 15GF. e la această regulă, alin. E2F a aceluiai articol prevede că

se poate deroga în situaţii speciale cu apro %area inspectoratelor colare -udeţene.

 7umărul de clase cu predare în lim%a maternă organi!ate prin planu anual de colari!are

 poate repre!enta, în unele ca!uri, o posi%ilă sursă d stări conlictuale cu su%strat inter"etnic. Cu o

asemenea situaţie a os sesi!at C7C în anul 2009. în speţă, petenta a considerat discriminatorii

Planul de colari!are pentru clasele a 4$"a ela%orat de reclamat, 4nspec toratul Icolar Budeţean,

care, în opinia petentei, oerea 'mai puţine posi %ilităţi de continuare a studiilor în lim%a

mag+iară decât în lim% română.) '7ealocarea locurilor de colari!are pentru clasele cu predare îi

lim%a mag+iară, luând în considerare numărul elevilor din clasele ci predare în lim%a mag+iară

a%solvenţi de clasa a ;A4"a, limitea!ă posi %ilitatea acestora de a opta pentru continuarea

studiilor în lim%a maternăW în acelai sens a statuat i C7C prin +otărârea sa .

*numite o%ligativităţi sunt impuse actualmente în legătură ci studierea im%ii i a

literaturii române, a 4storiei românilor i a 3eograie României. în învăţământul primar acestematerii se studia!ă în lim% maternă, urmând ca la nivel gimna!ial i liceal ele să ie studiate în

lim% română, după manuale identice ca cele pentru clasele cu predarea î lim%a română Eart. 120

din egea nr. G:D1995F. *ceste dispo!iţii urmea! a i a%rogate în ca!ul intrării în vigoare a egii

educaţiei naţionale asupr căruia 3uvernul i"a asumat, în mod atât de controversat , răspunderea

î octom%rie 2010. Proiectul promovat de 3uvern dispune, prin art. :@, C( pentru clasele cu

 predare în lim%a minorităţilor naţionale, doar im%a literatura română să se studie!e în lim%a

română, ceea ce ec+ivalea!ă c renunţarea la predarea 4storiei i 3eograiei în lim%a oicială.

*vând î vedere actualitatea de!%aterii, precum i aptul că adoptarea unei aseme nea dispo!iţii,

care întrerupe o tradiţie de mai multe !eci de ani, va sus

a, pro%a%il, între%ări cu privire la constituţionalitatea i la oportunitatea Xstei măsuri,

îndră!nim să ne e6primăm un punct de vedere.

26

8/17/2019 drepturile minoritatilor

27/41

acă pro%lema oportunităţii, dei deose%it de importantă din punct de dere educativ,

administrativ i politic, e6cede cadrul unei de!%ateri ict -uridice, c+estiunea constituţionalităţii nu

 poate i ocolită. u% acest 3d, ne e6primăm, în primul rând, opinia că predarea 4storiei i

Xograiei în lim%a maternă nu contravine, în mod direct, vreunei norme nstituţionale. însă, în

măsura în care ne este permisă o interpretare eologică a normei constituţionale privind statuareacaracterului de i%ă oicială a lim%ii române, coro%orat cu principiul egalităţii tuturor tăţenilor,

credem că, dintr"o asemenea perspectivă, s"ar putea anali!a nstituţionalitatea noii dispo!iţii. 8ai

e6act, credem că renunţarea la Dăţarea 4storiei i 3eograiei în lim%a română va impune o

de!%atere cu ivire la conţinutul i sera noţiunii de lim%ă oicială. Cum norma care ituea!ă

o%ligativitatea cunoaterii lim%ii române are caracter legal, i nu nstituţional, ne între%ăm dacă

statuarea caracterului oicial al unei lim%i iplică, pe lângă recunoaterea sa ca i cadru autori!at

de comunicare în iţa pu%lică, i o%ligativitatea cunoaterii sale de către toţi cetăţenii. Var în

măsura în care răspunsul la această între%are ar i airmativ, ar ma, în mod logic, să ne între%ăm

dacă studierea lim%ii române ca mate" S o%ligatorie repre!intă o măsură suicientă pentru a

asigura cunoaterea de către toţi cetăţenii.

8/17/2019 drepturile minoritatilor

28/41

amiliile acestora. Practic, aplicarea unei grile de egalita ormală, în condiţiile în care elevii de la

colile cu predare în limt maternă nu erau într"o situaţie compara%ilă cu cei de la colile cu preda

în lim%a română a ost declarată de C7C o măsură care creea!ă i de!avanta- in-ust acestor elevi,

încălcând principiul egalităţii înţelese sens su%stanţial, real, eectiv. C7C a considerat, pe acest

motiv 'elevii care recventea!ă unităţile de predare în lim%a minorităţilor naţi nale suntde!avanta-aţi cu oca!ia participării la e6amenul de capacitate la e6amenul de %acalaureat aţa de

colegii lor care recventea!ă coli predare în lim%a română) i a solicitat 8inisterului (ducaţiei

i CercetăU reevaluarea metodologiei de predareDevaluare care să asigure învăţan lim%ii oiciale a

statului în condiţii de egalitate de către toţi cetăţer români, indierent de etnie, în mod

nediscriminatoriu .

în privinţa studiilor universitare, legea învăţământului permite org ni!area de grupe, secţii,

colegii i acultăţi cu predarea în lim%a matern cu condiţia însuirii terminologiei de specialitate

i în lim%a român *ctul normativ vi!at dă i posi%ilitatea îniinţării de instituţii de învăţ mânt

superior multiculturale, deci universităţi, spre e6emplu, în ca predarea se va ace în cel puţin două

lim%i. *cestea se pot îniinţa pr lege Tart. 12/ alin. E1FU. *lineatul următor recunoate dreptul

 persoanei aparţinând minorităţilor naţionale să îniinţe!e i să administre!e proprii instituţii de

învăţământ superior particulare. 4nterpretând sistematic aces prevederi, înclinăm să credem că

limitarea în ce privete instituţiile învăţământ superior, care pot i numai româneti sau

multiculturale reeră doar la învăţământul de stat.

8/17/2019 drepturile minoritatilor

29/41

cire, putem constata că în anul colar Q02"200/, în învăţământul preuniversitar cu predare în

cele = lim%i ateme Ece+ă, croată, germană, mag+iară, sâr%ă, slovacă, ucraineană " ntru toate

disciplinele, croată i turcă " pentru unele disciplineF, -dia!ă în 2@:G de unităţi i secţii de

învăţământ 20G1:@ de copii i evi. în aara acestora, pentru elevii aparţinând minorităţilor 

armeană, ţigară, greacă, polonă, romă i rusă se studia!ă lim%a maternă în cadrul oicturilor deînvăţământ în lim%a română. e altel, studiul lim%ii ateme în cadrul unităţilor de învăţământ în

lim%a română este asigurat i Vntru elevii aparţinând celorlalte minorităţi care au i alternativa

văţământului în întregime sau parţial în lim%a maternă.

în învăţământul superior, în peste 20 de centre universitare, învăţau în tul universitar 

2002"200/, /0@G: de studenţi minoritari din România 5=@2 mag+iari, 1GG1 germani i /0:1 alte

etniiF.

Pentru minorităţile cum ar i %ulgară, ce+ă, croată, greacă, polonă, i"lipoveni, sâr%ă,

slovacă, ucraineană, turcă, romă se asigură pregătirea oesorilor de lim%ă maternă Eîn cadrul

universităţilor de stat din ucureti, Constanţa, uceava i

8/17/2019 drepturile minoritatilor

30/41

orice tip, în aţa instanţelor de -udecată, în lim%a matern documentele de edinţă urmând a se

întocmi în lim%a română. &%ligai de a asigura părţilor, în mod gratuit, traducător sau interpret

reviU instanţei. & prevedere similară conţine i Codul de procedură penală art. = i G, e6tin!ând

 posi%ilitatea olosirii lim%ii materne i în aţa alt organe -udiciare decât instanţa de -udecată.

Comparând aceste măsuri speciale cu anga-amentele internaţionale a României, remarcămcă, dacă în ce privete categoria organi!aţiilor ca pot repre!enta cetăţenii aparţinând minorităţilor 

naţionale tatul român "

interpretare mai degra%ă restrictivă propriilor anga-amente, în ce vete drepturile

lingvistice ale persoanelor cu o altă lim%ă maternă, Kislaţia românească este mai permisivă aţă de

standardul minim Zopean. *stel, normele internaţionale adoptate în cadrul organi!aţiilor mdiale

sau continentale i6ea!ă de!iderate circumscrise cu gri-ă, lăsând telor o largă mar-ă de apreciere

în privinţa drepturilor eectiv recunos" te i a măsurilor concrete. în ce privete olosirea lim%ii

materne în -us" e, spre e6emplu, aa cum am arătat în primul capitol, nu e6istă nicio ligaţie

internaţională, singura dispo!iţie cu caracter imperativ Serindu"se doar la procedura penală i la

o%ligaţia autorităţii de a munica cu partea în lim%a pe care aceasta o înţelege, nu neapărat în i%a

maternă sau condiţionat doar de solicitarea părţii respective. pre ose%ire, în domeniul educaţiei

 -urisprudenţa Curţii (uropene a epturilor &mului EC(&F tinde să interprete!e normele

Convenţiei r"un mod e6tensiv, în sensul de a recunoate, în anumite condiţii, sptul persoanelor cu

o altă lim%ă maternă decât cea oicială de a învăţa de a i instruiţi în această lim%ă " dreptul

 părinţilor de a solicita acest rviciu putând intra în categoria concepţiilor ilo!oice ocrotite într"unit democratic .

/.:. Participarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţio" ile la deci!iile pu%lice

reptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a participa Xctiv la tre%urile

 pu%lice repre!intă, alături de dreptul la educaţie i de eptul la utili!area lim%ii materne, una dintre

 principalele metode de igurare a egalităţii eective a acestor persoane cu cele aparţinând a-orităţii

etnice, lingvistice sau religioase.

Reerindu"ne doar la această ultimă categorie de drepturi, remarcăm ptul că participarea la

tre%urile pu%lice repre!intă un drept al cetăţea" ilui, indierent de etnie, lim%ă sau religie. Cu toate

acestea, e6istă unele pecte care particulari!ea!ă cadrul -uridic al participării persoanelor 

Varţinând minorităţilor naţionale la tre%urile pu%lice aţă de participarea

celorlalţi indivi!i , aspecte care ţin tocmai de caracterul minoritar, c punct de vedere

numeric, al comunităţilor denumite generic minori ti naţionale.

30

8/17/2019 drepturile minoritatilor

31/41

';ulnera%ilitatea minorităţilor decurge, aa cum e6plică pn Jenrard, din non"dominanţa

lor în com%inaţie cu inerioritatea U numerică deoarece acestea implică a%senţa virtuală a

inluenţei politice corpurile deci!ionale de la nivel legislativ i e6ecutiv) Etraducei autoareiF.

4neicienţa regulii democratice a deci!iei ma-orităţii în asig rarea accesului eectiv al persoanelor 

aparţinând minorităţilor naţionale luarea deci!iilor pu%lice a impus recunoaterea unor drepturispeciice K persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturi care uneori si corespun!ătoare

unor o%ligaţii negative sau c+iar po!itive ale stateiS aţă de alte state sau aţă de indivi!i.

Participarea eectivă a mem%rilor minorităţilor naţionale la viK pu%lică se reali!ea!ă printr"

o diversitate de metode menite să asigi egalitatea eectivă în e6ercitarea drepturilor politice, atât

la nivel centr cât i la nivel local sau regional, în domeniile puterilor legislativ e6ecutivă sau

 -udecătorească.

*daptarea sistemului electoral prin acilitarea accesului mem%ri minorităţilor naţionale în

Parlament, acordarea unui drept de ve parlamentarilor repre!entând minorităţile naţionale în

domenii de intei special pentru acestea, îniinţarea unor organe e6ecutive cu rol deci!ioi sau

consultativ care să asigure cooptarea minorităţilor naţionale la luai deci!iilor administrative,

asigurarea repre!entării minorităţilor naţionK în poliţie sau -ustiţie sunt câteva din metodele

utili!ate în statele europe pentru a asigura participarea minorităţilor naţionale la viaţa pu%lică .

& altă categorie de metode vi!ea!ă crearea de orme de guvernare nivel regional sau local

 prin aplicarea principiului autonomiei.

Pentru minorităţile care repre!intă ma-orităţi la nivelul unor regii sau localităţi, aplicarea principiului descentrali!ării sau al autonom

itoriale permite ructiicarea po!iţiei dominante din punct de vedere meric în luarea

deci!iilor în pro%lemele de interes local sau regional.

Pentru minorităţile non"teritoriale, mecanismele speciice autonomiei rsonale permit

 participarea acestora la luarea deci!iilor, în special în meniile culturale, lingvistice, religioase.

în iecare din aceste ca!uri, accesi%ilitatea resurselor inanciare, lane sau logistice, a

mi-loacelor de inormare în masă inluenţea!ă în !Vd direct caracterul eectiv al participării

minorităţilor naţionale la viaţa %lică.

eseori minorităţile naţionale aleg să participe la viaţa politică ie la [el central, ie doar 

la nivel local, prin intermediul partidelor politice oprii.

reptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a îniinţa i nduce partide

 politice proprii repre!intă, aa după cum statuea!ă -uris" udenţa constantă a C(&, dar i

31

8/17/2019 drepturile minoritatilor

32/41

Consiliul (uropei prin intermediul or instituţii proprii , o ormă de e6ercitare a li%ertăţii de

asociere i a Vertăţii de e6primare.

e aceea, inter!icerea prin lege a partidelor ormate pe criterii etnice pre!intă, în sine, o

violare a acestui drept. Cu toate acestea, unele state iropene dispun, în sistemul lor de drept, de

norme care inter!ic îniin" rea partidelor pe criterii etnice. *stel, în ulgaria, Constituţia, la t. 11,inter!ice crearea de partide pe criterii etnice, însă deacto, e6istă irtide care repre!intă unele

minorităţi, precum cea turcă.

8/17/2019 drepturile minoritatilor

33/41

*stel, în cau!ele Partidul Comunist Anit al

8/17/2019 drepturile minoritatilor

34/41

'Considerând că nu e6istă o nevoie socială presantă care să cear di!olvarea partidului

aplicant i că, în aceste condiţii, di!olvarea nu er necesară într"o societate democratică, Curtea a

reţinut, în unanimitate, c a avut loc o violare a articolului 11

*vând în vedere prioritatea de aplicare a normei internaţionale privin drepturile omului

aţă de norma internă, inclusiv în ceea ce privet interpretarea normei constituţionale, conormart. 20 din Constituţii credem că atâta timp cât ormaţiunile politice care susţin autonomi

Hinutului ecuiesc vor olosi mi-loace panice i democratice, di!olvare lor ar repre!enta o

violare a li%ertăţii de asociere. Ca urmare, dispo!iţi constituţională în cau!ă, respectiv art. :0 alin.

E2F, ar putea i interpretai în mod restrictiv în sensul următor 'Partidele sau organi!aţiile care, pri

scopurile ori prin activitatea lor, militea!ă împotriva pluralismului politic a principiilor statului de

drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a ind pendenţei României, propunând sc+im%ări care

sunt incompati%ile c principiile undamentale ale democraţiei sau olosind mi-loace ilegale sa

nedemocratice sunt neconstituţionale.) Ecu italice, completarea noastrăF.

4n acest conte6t, apare surprin!ătoare transpunerea dispo!iţiei de 1 art. :0, după cum s"a

vă!ut, de-a mult prea restrictivă, după standardel C(&, în egea partidelor politice, la art. /.

acă art. :0 impune part delor politice o o%ligaţie negativă, de a%ţinere, inter!icând promovare

unor scopuri contrare, printre altele, integrităţii României, art. / di egea nr. 1:D200/ le impune o

o%ligaţie po!itivă, de a ace, sta%ilind c toate partidele să milite!e pentru respectarea unităţii

statului i a integr tăţii teritoriale. a mai mult, dacă prin Constituţie se inter!ice propaganc

împotriva integrităţii teritoriale, în lege se sta%ilete că partidele s milite!e nu doar pentruintegritate, ci i pentru unitatea statului.

în condiţiile priorităţii de aplicare a dispo!iţiilor Convenţiei europer a drepturilor omului

aţă de legile interne, o asemenea normă legală pai nu doar inutilă, ci i generatoare de conu!ie.

Pe de altă parte, se cuvine să remarcăm orientarea Curţii de tras%ourg spre anali!area

normelor -uridice naţionale în interpretarea în ca!urile în care acestea se aplică, adică produc

eecte la nivel social \

t, să evidenţiem interesul minim al Consiliului (uropei pentru scrisă, în mod a%stract.

*stel, în măsura în care, în ca!uistica lor, Xle romaneti nu ac, din varii motive, aplicarea

normelor anali!ate esul lor literal, nici nu se impune, în opinia noastră, ca o urgenţă, a lor de

acord cu -urisprudenţa C(&K i asta, mai ales în ul mereu %ulversantelor modiicări legislative,

toate că orţa -uridică a normei Convenţiei europene a drepturilor re!ultă dintr"o anali!ă

coro%orată a te6tului intern cu cel ţional, e6ercitarea eectivă a li%ertăţii de asociere, ca drept iv,

34

8/17/2019 drepturile minoritatilor

35/41

este inluenţată în mod determinant de capacitatea sistemului an de protecţie a drepturilor omului

de a pune în aplicare deci!iile âte ale C(&.

]erindu"ne doar la cele două deci!ii privind partidul etnicilor mace" din Pirin"ul %ulgar,

o%servăm că, la trei ani i -umătate de la rămâ" ieinitivă a deci!iilor C(&, Consiliul de 8initri

a înc+is e6ami" Xau!elor ără ca ormaţiunea politică aplicantă să i do%ândit recu" rea -uridică înstatul %ulgar1.

soluţia emisă de Comitetul de 8initri2 în scopul declarării înc+ise ilui a ost criticată ca

'nesatisăcătoare) de către organi!aţia

t tărâmul asigurării e6ecutării deci!iilor C(&, Comitetul de 8initri are +otărâtor, mai

e6act, are sarcina de a veriica e6ecutarea dispo!iţiilor su% următoarele aspecte

ata sumei acordate ca -ustă compensaţie a vătămării suerite K

doptarea de către statul respondent a măsurilor individuale necesare înce"

olării de drept i tergerii consecinţelor acesteia în scopul reali!ării, la

uni posi%il, a principiului restitution in integram i

doptarea de către acelai sta