1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE ”GR.T. POPA” IAŞI

ADMITERE IULIE 2008

PROBA DE CONCURS

BIOLOGIE I (CUPRINDE 75 SUBIECTE)

SUBIECTE DE TIP COMPLEMENT SIMPLU

La fiecare întrebare se alege răspunsul corect din

cele 5 variante propuse.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă 12 puncte.

1. Gameţii masculini: A. sunt celule primordiale din care se vor forma spermatozoizii B. se formează în epiteliul unistratificat al tubilor seminiferi C. au garnitură cromozomială diploidă (22 + X sau 22 + Y) D. au mobilitatea asigurată de glicogenul care se găseşte în coada

spermatozoidului E. se formează începând cu pubertatea

2. Potenţialul membranar de repaus:

A. are aceeaşi valoare la toate celulele B. are valori de până la + 90 mV în fibra miocardică ventriculară C. are o valoare care nu depinde de activitatea pompei Na/K D. are o valoare de –90 / –100 mV în neuron E. se datorează permeabilităţii selective a membranei şi transportului pasiv

al ionilor prin membrană 3. Ţesutul cartilaginos hialin:

A. este o varietate de ţesut conjunctiv moale B. constituie matricea pentru osificarea endocondrală C. formează discurile intervertebrale D. formează împreună cu epiteliile unităţi funcţionale E. prezintă două tipuri de celule: condroplaste şi condrocite

2

4. După funcţie neuronii se clasifică în: A. piramidali şi de asociaţie B. pseudounipolari, multipolari senzitivi C. ovali şi rotunzi D. numai senzitivi, motori şi de asociaţie E. senzitivi, motori, secretori şi de asociaţie

5. Ţesutul conjunctiv adipos: A. este o varietate de ţesut semimoale B. este situat în derm şi hipoderm C. conţine celule mari care depozitează central grăsime (adipocite) D. este slab vascularizat E. este situat în jurul unor organe (rinichi, splină)

6. Măduva spinării ocupă canalul vertebral între vertebrele:

A. cervical 2 – sacrat 1 B. cervical 1 – lombar 4 C. cervical 2 – coccigian 2 D. cervical 2 – lombar 3 E. cervical 1 – lombar 2

7. Nervul cranian V: A. are originea reală pentru fibrele motorii în bulb B. are originea reală pentru fibrele somatosenzitive în ganglionul Gasser C. are originea aparentă pe faţa posterioară a punţii D. are trei ramuri: olfactivă, maxilară şi mandibulară E. ramura maxilară conţine fibre senzitive şi motorii

8. Care din următorii nervi cranieni asigură inervaţia somatosenzitivă a

tegumentului urechii externe? A. trohleari B. patetici C. glosofaringieni D. vagi E. accesori

9. Care din proprietăţile structurale ale creierului mic sunt adevărate? A. are formă ovoidă şi este situat anterior faţă de trunchiul cerebral B. şanţurile profunde nu împart cerebelul în lobuli C. substanţa cenuşie din componenţa sa este dispusă la exterior unde

formează scoarţa cerebrală D. intervine în menţinerea tonusului muscular E. este situat înapoia bulbului şi a punţii

3

10. Nervul glosofaringian:

A. are originea aparentă în şanţul preolivar B. fibrele visceromotorii au originea în nucleul ambiguu din bulb C. determină secreţia de salivă pentru glanda submandibulară D. asigură sensibilitatea gustativă din 1/3 posterioară a limbii E. asigură sensibilitatea din zona trompei lui Eustachio şi a urechii interne

11. În punte nu se află unul din următorii nuclei:

A. nucleul principal al trigemenului B. nucleul salivator superior şi cel lacrimal C. nucleul motor al trigemenului şi cel al facialului D. nucleul nervului abducens E. nucleul solitar

12. În structura retinei, membrana limitantă externă: A. delimitează retina spre faţa externă B. este o reţea de prelungiri ale celulelor gliale C. reprezintă zonă sinaptică între neuroni bipolari şi multipolari D. este formată din celule care conţin pigment melanic E. este formată din celule fotoreceptoare cu con şi bastonaş

13. La nivelul fusului neuro-muscular:

A. terminaţiile senzitive primare au viteză lentă de conducere B. zona centrală a fibrelor intrafusale primeşte atât inervaţie senzitivă cât şi

motorie C. fibrele intrafusale primesc axoni ai neuronilor motori alfa din coarnele

anterioare medulare D. nu se manifestă oboseală şi obişnuinţă E. terminaţiile senzitive sunt dendrite şi axoni ai neuronilor din ganglionul

spinal 14. Care din următoarele variante NU aparţine căii auditive?

A. protoneuronul este situat în ganglionul spiral Corti B. deutoneuronul este situat în coliculii quadrigemeni inferiori din

mezencefal C. axonii neuronilor din ganglionul Corti formează ramura cohleară a

nervului cranian VIII D. al treilea neuron se află în corpul geniculat medial din metatalamus E. este formată din trei neuroni

4

15. Care din următoarele afirmaţii privind straturile retinei este incorectă? A. primul strat asigură sinteza pigmenţilor fotosensibili B. stratul granular intern este format din corpul neuronilor bipolari C. stratul plexiform intern reprezintă zona sinaptică dintre neuronii bipolari

şi cei multipolari D. celulele cu conuri predomină în macula lutea, au rol în perceperea

culorilor şi conţin rodopsină E. stratul celulelor fotoreceptoare cuprinde celule cu conuri şi bastonaşe,

care sunt celule nervoase înalt specializate ce nu se divid

16. Care afirmaţie privind calea vestibulară este incorectă? A. primul neuron se află în ganglionul lui Scarpa B. deutoneuronul se găseşte în nucleii vestibulari bulbo-pontini C. axonii neuronilor din ganglionul Scarpa formează ramura vestibulară a

celui de al VIII-lea nerv cranian D. axonii neuronilor din nucleii vestibulari emit colaterale spre arhicerebel,

măduvă şi nucleii nervilor oculomotori III, IV şi VI E. al treilea neuron este situat în talamus

17. Segmentul de conducere al analizatorului olfactiv: A. nervii olfactivi îşi au originea în celulele mitrale B. axonii protoneuronilor străbat lama ciuruită a etmoidului C. axonii deutoneuronilor se proiectează în neuronul talamic D. bulbii olfactivi conţin protoneuronul căii olfactive E. celulele mitrale intră în structura trigonului olfactiv

18. Principala proteină din coloidul tiroidian este: A. tirozina B. tiroxina C. tiroglobulina D. triiodotironina E. calcitonina

19. Care din următoarele manifestări NU apare în tetanie? A. contracţii convulsive necontrolate ale musculaturii scheletice B. irascibilitate şi confuzii mintale C. rezistenţă la frig D. căderea părului şi a dinţilor E. spasme ale musculaturii digestive

20. Care din următoarele efecte se datorează STH? A. creşterea eliminărilor urinare de sodiu B. scăderea concentraţiei sanguine de acizi graşi ca urmare a eliberării lor

din depozitele adipoase

5

C. intensificarea pătrunderii glucozei şi a aminoacizilor în celule D. creşterea eliminărilor urinare de Na, K, Ca, N, P E. stimularea descărcărilor de glucoză din ficat

21. Hipersecreţia de insulină: A. produce hiperglicemie B. produce polidipsie C. produce hipoglicemie D. se însoţeşte de glicozurie E. nu modifică nivelul glicemiei

22. Timusul:

A. involuează după vârsta copilăriei B. la nivelul acestuia se diferenţiază limfocitele T participante în procesele

de imunitate umorală C. are şi funcţie endocrină, prin secreţia de calcitonină D. are efecte gonadotropice E. extrasul de timus stimulează mineralizarea osoasă

23. Starea de hiperglicemie poate fi indusă de către secreţia următorilor hormoni: A. hormonii estrogeni B. insulina C. hormonul timic D. calcitonina E. glucagonul

24. Care din următoarele afirmaţii privind osteogeneza NU este adevărată?

A. este constituită din totalitatea proceselor de formare a ţesutului osos, de osificare şi de modelare funcţională a osului

B. în etapa de osificare primară predomină procesele constructive C. în etapa de osificare secundară, procesele de distrugere osoasă se

desfăşoară după cele constructive D. primele procese de osificare apar la nivelul claviculei, în săptămânile 3-

4 de dezvoltare embrionară E. etapa de osificare secundară se finalizează cu formarea osului funcţional

25. Prima vertebră cervicală:

A. se numeşte axis B. se numeşte coccis C. are corp vertebral şi formă de inel D. nu are corp vertebral E. are suprafeţe de articulare pentru condilii humerali

6

26. Centura pelviană:

A. leagă scheletul membrului inferior de cel al trunchiului B. este formată din cele trei oase coxale, osul sacrum şi femur C. conţine simfiza pubiană, formată prin articularea posterioară între cele

trei oase coxale D. spre deosebire de centura scapulară, cea pelviană alcătuieşte un cadru

mai elastic E. nu este adaptată la locomoţie

27. Scheletul:

A. neurocraniul este alcătuit din oase neperechi (etmoid, sfenoid, frontal) şi perechi (temporale, occipitale şi parietale)

B. bazinul este alcătuit din oasele coxale, sacrum şi coccis C. scheletul cutiei toracice este alcătuit din stern, coaste, omoplat şi

regiunea toracică a coloanei vertebrale D. oasele feţei cuprind: maxilarul, mandibula, oasele zigomatice, lacrimale

şi frontale E. scheletul membrului inferior liber este format din: femur, patelă, tibie şi

ulnă, tarsiene, metacarpiene şi falange 28. Scheletul membrului superior NU se caracterizează prin:

A. centura scapulară leagă oasele membrelor superioare de coloana vertebrală B. scheletul mâinii este alcătuit din carpiene, metacarpiene şi falange C. clavicula se dezvoltă prin osificare de membrană (parţial) D. oasele membrelor se dezvoltă prin osificare de cartilaj E. centura scapulară este formată din omoplat şi claviculă

29. Muşchii din organism:

A. reprezintă aproximativ 20 % din greutatea corpului B. se clasifică în muşchi somatici viscerali şi netezi voluntari C. reprezintă aproximativ 50 % din greutatea corpului D. reprezintă aproximativ 4/10 din greutatea corpului E. sunt componente pasive ale sistemului locomotor

30. Mecanismele biochimice ale contracţiei musculare NU includ: A. transformarea ATP în ADP, cu eliberare de energie B. resinteza ATP din ADP şi fosfocreatină C. degradarea glicogenului şi a glucozei, cu formarea ATP şi eliberare de

energie

7

D. cuplarea actinei cu miozina şi formarea actomiozinei E. refacerea glicogenului

31. Contracţia musculară unică: A. se numeşte secusă musculară şi se datorează numai unei excitaţii

supraliminare B. se întâlneşte frecvent în organism C. utilizează numai energia produsă în repaus D. are aceeaşi durată la toţi muşchii striaţi din organism E. apare numai spontan în organism, fără comandă voluntară

32. Raportul dintre ATP-ul produs prin oxidarea anaerobă şi cel produs prin oxidare aerobă NU reprezintă: A. în cazul oxidării anaerobe 5 % B. în cazul oxidării aerobe 34 moli ATP pentru fiecare mol de glucoză C. în cazul oxidării aerobe 95 % D. în cazul oxidării anaerobe 2 moli ATP/34 moli ATP pentru fiecare

mol de glucoză E. în cazul oxidării aerobe 25%

33. Muşchii membrelor inferioare: A. muşchii fesieri mare, mic şi mijlociu se găsesc în jurul articulaţiei

coxofemurale B. muşchiul cvadriceps se continuă cu tendonul lui Achile C. muşchiul triceps sural conţine rotula în tendon D. muşchii extensori şi flexori ai degetelor se găsesc la nivelul coapsei E. muşchii adductori sunt gemenul medial şi lateral şi solear

34. Care din următoarele enzime au acţiune proteolitică asupra produşilor

de digestie: A. amilaza salivară B. amilaza pancreatică C. biliverdina D. carboxipeptidaza E. enterochinaza

35. Limba:

A. are inervaţie senzitivă asigurată de nervul XII B. are inervaţie motorie asigurată de nervul XII C. intervine pasiv în masticaţie şi deglutiţie D. are papile fungiforme la baza limbii E. se găseşte în vestibulul bucal

8

36. Vena portă:

A. se formează din unirea venei splenice, gastrice şi mezenterica mijlocie B. transportă de la ficat spre plămân sânge cu substanţe rezultate din

metabolism C. conţine limfă formată în lobulii hepatici D. reprezintă vascularizaţia funcţională a ficatului E. este ramură a venei cave superioare

37. După ajungerea alimentelor în stomac:

A. ele sunt trecute imediat în duoden B. acestea staţionează 6-7 ore C. ele încep să fie rapid amestecate D. musculatura pereţilor acestuia se destinde E. încep asupra lor acţiuni ale sărurilor biliare

38. Vascularizaţia nutritivă a ficatului:

A. este reprezentată de artera hepatică B. începe prin capilare la nivelul intestinului C. aduce la ficat sânge încărcat cu substanţe absorbite de către mucoasa

gastrică D. aduce la ficat sânge încărcat cu bioxid de carbon E. este reprezentată de sistemul port hepatic

39. Stomacul: A. porţiunea orizontală cuprinde antrul şi canalul piloric B. glandele gastrice secretă numai acid clorhidric şi mucus C. glandele cardiale şi pilorice secretă hormoni (gastrină) D. inervaţia extrinsecă conţine fibre simpatice provenite din nervul vag şi

fibre parasimpatice provenite din plexul celiac E. în porţiunea orizontală au loc procesele digestive

40. Plămânii:

A. prin faţa medială vin în raport cu diafragma B. pe faţa bazală prezintă scizuri C. pe faţa externă comunică cu hilul plămânului D. conţin plexul pulmonar format din bronhia principală, vasele sanguine şi

vasele limfatice E. au o consistenţă spongioasă

9

41. Care din următoarele afirmaţii referitoare la laringe sunt adevărate? A. are atât funcţie respiratorie cât şi digestivă B. are în constituţia sa muşchii laringeali care formează corzile vocale C. este căptuşit de mucoasa laringeală care formează 2 perechi de corzi

vocale D. previne pătrunderea alimentelor în căile respiratorii prin intermediul

glotei, o structură cartilaginoasă care închide epiglota E. este format din 9 cartilaje dintre care 3 sunt nepereche (epiglota,

cartilajul tiroid şi cartilajul aritenoid)

42. Motricitatea este o proprietate importantă a: A. bronhiolelor terminale B. ductelor alveolare C. alveolei pulmonare D. bronhiilor principale E. acinului pulmonar

43. Transportul CO2 se realizează cu contribuţia unuia din următoarele procese: A. hidratarea CO2 din eritrocite şi formarea acidului carbamic B. formarea bicarbonatului de K+ în plasmă C. formarea bicarbonatului de Na+ în eritrocite D. hidratarea oxigenului E. hidratarea CO2 din plasmă şi formarea H2CO3

44. Presiunile parţiale ale gazelor respiratorii: A. reprezintă una din cauzele difuziei gazelor prin membrana

alveolo-capilară B. influenţează nesemnificativ deplasarea gazelor respiratorii în diferite

compartimente ale organismului în sensul gradientului de presiune parţială

C. sunt reprezentate la nivelul aerului alveolar de presiunea parţială a oxigenului cu valoarea de aproximativ 140 mm Hg şi de cea a bioxidului de carbon având valoarea de 60 mm Hg

D. influenţează prin variaţia valorilor lor mecanoreceptorii cardiovasculari E. nu reprezintă factorul principal al schimburilor respiratorii, determinate

de diferenţele presiunilor parţiale ale oxigenului şi bioxidului de carbon în aerul respirat, aerul alveolar şi în sângele capilar

45. Arborele bronşic NU se caracterizează prin: A. în sacii alveolari se deschid alveolele pulmonare B. mucoasa bronhiilor este alcătuită dintr-un epiteliu cilindric

pseudostratificat ciliar

10

C. bronhiolele sunt căptuşite cu un epiteliu cilindric stratificat D. bronhiile primare prezintă inele de cartilaj hialin complete E. bronhiolele se continuă cu canalele alveolare

46. Normal, plasma sangvină NU conţine:

A. lipoproteine B. fructoză C. hemoglobină D. neurohormoni E. substanţe minerale

47. Persoanele cu grupă AII şi Rh+:

A. au în plasmă antigene A şi D B. au pe hematii antigene A şi factor Rh, iar în plasmă aglutinine alfa C. nu pot primi sânge de la o persoană cu grupă AII şi Rh- D. pot primi sânge de la OI Rh- numai în cantităţi mai mici de 500 ml E. pot dona sânge la persoane cu grupă AII indiferent de Rh

48. Globulele albe NU au proprietatea de a:

A. se deplasa pasiv în masa sângelui fiind duse de curentul sanguin B. se deplasa prin mişcări ameboidale cu ajutorul pseudopodelor C. sintetiza anticorpi D. sintetiza globină E. efectua fagocitoza

49. Principiul compatibilităţii grupelor de sânge în cazul transfuziilor

înseamnă: A. este valabil pentru donatorii universali indiferent de cantitatea de sânge B. în sângele primitorului să nu existe aglutinine care să reacţioneze cu

aglutinogenele eritrocitare ale donatorilor C. sângele donatorului să nu conţină leucocite care să întâlnească la primitor

aglutinine specifice D. este valabil în cazul primitorilor universali indiferent de cantitatea de

sânge E. implică aplicarea lui numai în condiţiile administrării unei transfuzii de

sânge fără eritrocite

50. Hematiile sângelui: A. eritrocitele sunt celule de formă discoidală, biconcavă, nucleate B. eritropoieza are loc în măduva osoasă roşie C. numărul eritrocitelor rămâne constant în sânge datorită echilibrului

dintre hematocrit şi hemoliză

11

D. creşterea numerică temporară a hematiilor, poliglobulia, este caracteristică populaţiilor umane

E. hemoglobina este formată dintr-o grupare proteică, globina şi o grupare neproteică hemul care conţine fier trivalent

51. Sângele are următoarele proprietăţi, CU EXCEPŢIA:

A. are culoare roşie datorită hemoglobinei din eritrocite B. este alcătuit din plasmă şi elemente figurate C. este un ţesut conjunctiv cu substanţă fundamentală lichidă D. volumul de sânge stagnant (în ficat, splină, ţesut subcutanat) este de

circa 3 l E. reprezintă 8% din greutatea corpului

52. Sistemul limfatic:

A. conţine un lichid care are o compoziţie asemănătoare sângelui B. conţine un lichid ce are o compoziţie asemănătoare lichidului

interstiţial C. conţine un lichid care în final se varsă în sistemul arterial D. protejează organismul împotriva acţiunilor fagocitare ale limfocitelor E. conţine capilare limfatice care colectează limfa din sistemul venos

53. Automatismul cardiac:

A. reprezintă capacitatea inimii de a se contracta în ritmul impus de nodulul atrioventricular în condiţiile lezării centrilor automaţi respiratori

B. este proprietatea specifică a inimii de a se contracta ritmic sub influenţa stimulilor din ţesutul nodal

C. asigură contracţii ale inimii cu o frecvenţă de 40 – 50 excitaţii pe minut în cazul comenzilor plecate din nodulul sinusal

D. este proprietatea miocardului de a conduce unda de contracţie în întreg miocardul

E. îşi are centrul de comandă în plexul atrial 54. Care din următoarele caractere morfologice aparţin arterelor?

A. arteriolele sunt considerate “cisterne de presiune” B. arterele mari au rol de “rezervor” sanguin C. arterele mici şi arteriolele sunt considerate “ecluze de irigaţie” D. endoteliul care le căptuşeşte la interior continuă endocardul ventricular E. tunicile (externă, mijlocie şi internă) din structura peretelui nu sunt bine

delimitate

12

55. Presiunea sanguină: A. scade în teritoriul arteriolar sub acţiunea vasopresinei B. scade în timpul diastolei C. creşte ca urmare a relaxării musculaturii netede arteriolare D. nu depinde de activitatea cardiacă E. poate avea valori crescute dacă scad: frecvenţa cardiacă, debitul sanguin

şi rezistenţa periferică

56. Care din următoarele caracteristici aparţin capilarelor? A. au peretele format din aceleaşi tunici (medie, internă, externă) ca şi

arterele şi venele B. au peretele impermeabil pentru apă C. au o motricitate datorată acţiunii musculaturii netede din pereţii lor D. nu îşi pot modifica lumenul E. circulaţia capilară se adaptează continu la nevoile metabolice

57. Atriile NU se caracterizează prin:

A. în atriul stâng se deschid cele 4 vene pulmonare B. sunt situate în partea superioară a inimii C. pompează simultan sângele în ventricule, prin orificiile atrioventriculare D. muşchii papilari au formă conică E. în atriul drept se deschide vena cavă inferioară

58. Care aserţiune NU este adevărată?

A. inervaţia renală este vegetativă B. capsula lui Bowmann este situată în cortexul renal C. ADH scade reabsorbţia de apă din tubii colectori în sânge D. transporturile active în tubii nefronilor se fac împotriva gradientelor de

concentraţie E. aldosteronul menţine constant echilibrul Na+/K+ la nivelul tubilor renali

59. Aparatului juxtaglomerular NU îi este caracteristic:

A. când presiunea sanguină este prea mare pentru a permite ultrafiltrarea glomerulară, aparatul juxtaglomerular secretă renina

B. are rol în reglarea presiunii arteriale C. determină secreţia de renină D. are rol indirect, prin sistemul renină-angiotensină-aldosteron, în

menţinerea echilibrului hidrosalin E. situarea la contactul dintre arteriola aferentă şi tubul contort distal

60. Parenchimul renal:

A. este constituit din două zone, medulară şi corticală, precis delimitate B. are în zona corticală numai glomeruli renali

13

C. are în zona medulară piramidele Malpighi, care se deschid în bazinet D. are aspect diferit pentru zona medulară (mai deschisă la culoare şi

striată) şi cea corticală (aspect granulat) E. este alcătuit în zona medulară din 20 – 25 piramide separate de septuri

61. În reglarea activităţii renale:

A. intervine şi angiotensina secretată de către aparatul juxtaglomerular B. intervine parathormonul care produce creşterea eliminării urinare de

calciu C. nu intervin hormonii mineralocorticoizi D. aldesteronul stimulează reabsorbţia de Na+ şi K+ E. intervin şi hormonii tiroidieni

62. Ureterele : A. sunt organe tubulare care fac legătura între bazinet şi vezica urinară B. au în structura peretelui un strat muscular neted cu dispoziţie circulară

(la interior) şi longitudinală (la exterior) C. sunt conducte prin care urina este eliminată din vezica urinară la exterior D. prezintă fiecare câte două sfinctere E. la nivelul deschiderii ureterelor în vezica urinară musculatura peretelui

prezintă nişte “supape” care impiedică refluarea urinii în uretere 63. Care din următoarele afirmaţii referitoare la secreţia tubulară sunt

corecte? A. Cl- se secretă în proporţie mai mare decât se reabsoarbe B. apa şi glucoza se secretă prin mecanisme active C. H+ se secretă prin mecanisme active D. se desfăşoară în acelaşi sens cu procesul de reabsorbţie tubulară E. proteinele se secretă prin mecanism pasiv şi de aceea sunt absente în

urina finală 64. Care afirmaţie privitoare la metabolismul intermediar al lipidelor NU

este adevărată? A. la nivelul intestinului subţire, lipidele se absorb sub formă de glicerină şi

acizi graşi B. mică parte a lipidelor absorbite iau calea venei porte şi ajung în ficat

unde dau naştere unor fosfolipide C. în diabetul zaharat, lipidele nu sunt catabolizate până la produşii finali,

ci se acumulează în sânge sub formă de corpi cetonici D. în celulele hepatice, acizii graşi şi glicerina resintetizează trigliceride E. reglarea metabolismului lipidic se face prin mecanisme endocrine, la

care participă şi glanda epifiză

14

65. Decarboxilarea aminoacizilor NU implică: A. eliminarea grupării carboxil din molecula aminoacizilor B. obţinerea de amine primare ca serotonina (necesară proceselor nervoase

superioare) C. obţinerea de amine ca histamina şi tiamina (cu rol vasomotor) D. poate fi iniţiată de către flora anaerobă şi de putrefacţie la nivelul

colonului descendent E. este etapa iniţială, premergătoare, pentru biosinteza creatinei

66. Metabolismul lipidic: A. cuprinde sinteza trigliceridelor în mucoasa gastrică B. utilizează substanţe absorbite prin epiteliul intestinal precum glicerina C. implică în condiţii normale depozitarea de corpi cetonici în ţesuturi D. este controlat de hormonii paratiroidieni E. are loc în vena portă

67. Glicoliza NU constă în:

A. procesul catabolic reprezentat de o succesiune de reacţii catalizate enzimatic

B. transformarea moleculei de glucoză în două molecule de acid piruvic C. obţinerea de acid lactic în ţesutul muscular şi transformarea lui apoi (în

faza de refacere) în acid piruvic D. catabolizarea anaerobă a glucozei care furnizează o cantitate de energie

suficientă pentru sinteza a 2 legături macroergice de ATP E. scindarea glicogenului

68. Menţionaţi propoziţia falsă din următoarele afirmaţii privind termogeneza: A. este rezultatul unor procese energogene, de intensificare a

metabolismului celular B. termogeneza are loc numai în condiţiile scăderii temperaturii în mediul

exterior C. în repaus este realizată în ficat D. sursa cea mai importantă de căldură este activitatea musculaturii striate E. termogeneza este realizată la nivelul musculaturii striate de către

frisonul termic

69. Proteinele îndeplinesc roluri funcţionale, CU EXCEPŢIA: A. memoria şi învăţarea (neurohormoni) B. contracţia musculară (actina şi miozina) C. transmiterea influxului nervos (mediatori chimici) D. fotorecepţia (rodopsina şi iodopsina) E. controlul schimburilor hidroelectrolitice

15

70. Placenta:

A. se fixează de uter prin cordonul ombilical B. are o vascularizaţie redusă, asigurată de vase din peretele uterin şi din

cordonul ombilical C. începe să se formeze în a 3-a săptămână de sarcină D. secretă hormoni gonadotropi care contribuie la dezvoltarea uterului E. este o anexă embrionară

71. Care din următoarele caracteristici aparţin gametului masculin?

A. în cursul procesului de formare sunt mai multe diviziuni meiotice şi o singură diviziune mitotică

B. formarea sa este reglată de LH C. are un număr diploid de cromozomi D. începe să se formeze odată cu diferenţierea sexuală E. poate avea garnitura cromozomială 22 + X

72. Printre acţiunile biologice ale testosteronului se enumeră:

A. efectul catabolizant proteic B. inhibă dezvoltarea pilozităţii în regiunea pubiană C. inhibă ovogeneza D. stimulează spermatogeneza E. inhibă dezvoltarea laringelui

73. Miometrul:

A. este muşchiul cardiac B. este format din fibre musculare striate dispuse longitudinal, spiralat şi

circular C. suferă modificări ciclice lunare sub influenţa hormonilor ovarieni D. este format din fibre musculare netede care la femeile gravide se

contractă sub acţiunea ocitocinei E. este format din fibre musculare striate la nivelul colului

74. Care dintre afirmaţiile referitoare la placentă sunt adevărate?

A. are rol de barieră, care impiedică trecerea viruşilor de la mamă la făt B. prezintă vilozităţi lungi (vilozităţi-crampon) care se fixează de făt şi

astfel îl ancorează în uter C. secretă gonadotrofine, prolactină şi estrogeni D. hormonii secretaţi de către placentă stimulează o nouă ovulaţie E. este legată de făt prin cordonul ombilical care conţine o venă

ombilicală care transportă sânge venos de la făt la mamă

16

75. Endometrul:

A. în faza menstruală suportă procese de dezintegrare a stratului superficial B. conţine glande a căror secreţie lubrefiază vaginul C. suportă modificări ciclice în timpul celor două faze (foliculinică şi

luteală) ale ciclului menstrual D. se îngroaşă în faza proliferativă a ciclului menstrual sub acţiunea

progesteronului E. nu este vascularizat