UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PROFILUL MANAGEMENT

Managementul mediului

Analiza SWOT a capitalului natural al Romaniei la nivelul anului 2010

Prof. Robescu Valentina Ofelia

Chitu Eduard Ionut

TARGOVISTE

2014

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Analiza SWOT si capitalul natural

Analiza SWOT

Capitalul natural

Capitolul II: Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei la

nivelul anului 2010

2.1. Puncte forte. Puncte slabe

2.1.1. Puncte forte

2.1.2. Puncte slabe

2.2. Oportunitati si amenintari

2.2.1. Oportunitati

2.2.2. Amenintari

Capitolul III. Conservarea si managementul capitalulu Natural

3.1. Obiectiv general

3.2. Obiectiv national 2013

Capitolul IV. Concluzii si recomandari

Bibliografie

INTRODUCERE

Motto: “Managementul este unul dintre factorii esentiali care explica de ce o tara este mai bogata sau mai saraca”.

Richard Farmer

In economia moderna, firmele reprezinta forta motrica a progresului, a

dezvoltarii, sunt cele ce asigura necesarul de supravietuire al societatii. Studiind firmele,

evidentiem polarizarea acestora in doua categorii: unele care obtin succese apreciabile,

prospera si se dezvolta constant, iar altele care se lupta cu greu pentru supravietuire sau

nregistreaza performante economico-financiare modeste.

Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri), a

determinat cearea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii

firmei (afacerii).

Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte

materializate n cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei

pe piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei n

vederea realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv. Formularea

strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei

strategica, deduce obiectivele strategice necesare realizarii misiunii, alege strategia

adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii n opera a acesteia.

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor

strategice si a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza

strategia respectiva, se bazeaza pe un amplu proces de analiza si evaluare a mediului de

actiune a firmei, a situatiei competitivitatii ei n acest mediu si a situatiei firmei, a

capacitatii acesteia de a nfrunta schimbarile produse n mediu. Managementului

strategic i este specifica, n esenta, analiza continua, pe de o parte, a mediului extern al

firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul acestuia iar pe de alta

parte, a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fata

schimbarilor .

Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pe care o prezint n

continuare, este analiza SWOT. Prin intermediul sau si (sau) al altor analize cum ar fi:

analiza situatiei industriei si a atractivitatii acesteia, analiza competitiei, autoanaliza

firmei si a fortei ei competitive, managementul de vrf al firmei poate anticipa

schimbarile si elabora, implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea

firmei. Metodele de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pot folosi si

eventualilor investitori pentru a-si plasa investitiile sau firmelor de consultanta

financiara.

Capitolul I

Analiza SWOT si capitalul natural

1.1. Analiza SWOT este o metoda eficienta, care este utilizata atat pentru crearea unei

viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare, cat si in cazul planificarii stategice

pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor.

Analiza SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts”

(puncte forte), „Weaknesses” (puncte slabe, slabiciuni), „Opportunities” (oportunitati,

sanse) si „Threats” (amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acestora,

iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii

firmei.

1. Punctele tari sunt atribute (valori, resurse, capacitati, avantaje) utile pentru

realizarea obiectivului propus. Punctele forte sunt reprezentate atat de valori si

factori din mediul intern cu potential ridicat de creare a valorii.

2. Punctele slabe sunt atribute (zone de resurse sarace, vulnerabilitate,

conditionari negative ale tarii) daunatoare pentru realizarea obiectivului.

3. Oportunitatile reprezinta conditiile externe (sansele oferite din exterior)

pentru realizarea obiectivului.

4. Amenintarile sunt conditiile externe care ar putea dauna realizarii obiectivului

propus.

SWOT este o metoda de planificare strategica, fiind utilizata pentru a evalua

punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile ce caracterizeaza si

influenteaza anumiti factori din cadrul unui proiect. Aceasta planificare implica

precizarea obiectivului proiectului, precum si identificarea aspectelor cheie interne si

externe, care sunt favorabile si nefavorabile pentru atingerea obiectivului. Analiza

SWOT este esentiala deoarece masurile ulterioare in procesul de planificare pentru

realizarea obiectivului selectat pot fi derivate din aceasta analiza.

In primul rand factorii de decizie trebuie sa stabileasca daca obiectivul poate fi

atins avand in vedere rezultatele analizei. In cazul in care obiectivul nu poate fi atins,

trebuie selectat un obiectiv diferit si procesul analizei repetat. Factorii de decizie devin

astfel o componenta cheie a acestui proces, complexitatea si exactitatea analizei

efectuate depinzand in totalitate de nivelul de cunoastere, experienta, implicarea si

colaborarea acestor factori.

Analiza SWOT grupeaza informatiile in 2 categorii principale:

Factori interni – punctele forte si punctele slabe.

Factorii interni pot fi priviti ca puncte tari sau slabe, in functie de

impactul lor asupra obiectivelor. Insa, ceea ce poate reprezenta un punct

tare pentru un obiectiv, poate fi un punct slab pentru alt obiectiv.

Factorii externi – oportunitati si amenintari provenite din mediul

extern.

Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimbari

tehnologice, legislative si socio-culturale1.

1.2. Capitalul natural al unei zone geografice sau politic-administrative consta in

reteaua de sisteme ecologice care functioneaza in regim natural sau seminatural si din

reteaua de sisteme antropologice care rezulta din transformarea si simplificarea

categoriei mai sus mentionate. Componentele ierarhice ale capitalului natural sunt

1

diversitatea genetica, diversitatea specifica si diversitatea ecosistemica. Biodiversitatea

include componentele capitalului natural la care se adauga diversitatea etnica.

Capitalul natural al României este important pentru Uniunea European datorită

florei şi faunei bogate, a climatului şi a peisajului pe care le oferă lanţul carpatic şi

bazinul dunărean. România are o diversitate mare de specii de floră şi faună. Cu toate

acestea, există multe specii de plante şi animale aflate în pericol din cauza fragmentării

habitatelor şi a exploatării excesive a resurselor naturale, coroborate cu presiunile

cauzate de dezvoltarea economică. Capitalul natural al României, datorită condiţiilor

biogeografice, conţine încă efective însemnate ale unui foarte mare număr de specii

care sunt catalogate ca fiind rare sau pe cale de dispariţie la nivel european sau mondial.

angajamentul să asigure menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a speciilor de

faună şi floră salbatică de interes comunitar, într-un statut de conservare favorabil,

pentru a contribui la menţinerea biodiversităţii.

De la integrarea în Uniunea Europeana în 2007, România s-a impus ca fiind una

dintre naţiunile care deţine un adevărat patrimoniu natural. România deţine numeroase

arii protejate care cuprind multe specii din Anexele Directivelor Habitate şi Păsări.

Capitolul II

Analiza SWOT a capitalului uman natural al Romaniei

la nivelul anului 2010

In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica

unitara, care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte, si care actioneaza pe o piata

in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente ale

unei piete imperfecte.

2.1. Puncte forte. Puncte slabe

Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de

care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de

promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.

2.1.1. Puncte forte

Principalele puncte tari ale Romaniei sunt urmatoarele: potentialul natural,

potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie,

posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balear.

2.1.1.1. Potentialul natural

Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania

se situeaza printre cele mai frumoase si mai diversificate tari ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa

35% din teritoriul tarii, deosebindu-se de ceilalti munti ai Europei prin: accesibilitate,

diversitate peisagistica, complexitate – varietatea formelor de relief, retea hidrografica,

domeniu schiabil, fond cinegetic, asezari umane, potential speologic bogat – in Romania

se gasesc peste 10000 de pesteri, care situeaza tara noastra pe locul 3 in Europa.

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin

varietatea si bogatia resurselor balneare. In Romania exista factori naturali de cura, de

mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice,

emanatii de gaze tarapeutice de genul mofetelor, saline) in peste 200 de localitati,

situand Romania in unul din primele locuri in Europa.

Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes

turistic.

Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din

Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana.

Aceasta impresioneaza prin: plajele intinse in zona litorala, dunele de nisip (Caraorman,

Saraturile), vegetatia de mare varietate, cuprinzand peste 1150 de specii de plante, fond

cinegetic si piscicol, fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si cca.

150 de specii e pesti).

Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri

(glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviomertic, la

crearea ambiantei favorabile calatoriilor.

Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru

organizarea de parcuri naturale2.

2.1.1.2. Potentialul antropic

Romania dispune de un bogat potential antropic, printre cele mai interesante

resurse numarandu-se:

Vestigii arheologice: cetatile grecesti de pe malul Marii Negre: Histria, Tomis,

Calatis; cetatile dacice din muntii Orastiei: Sarmisegetusa, Costesti; cetatile romane:

Apullum, Napoca, Drobeta; cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin, sau

din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia.

Monumente istorice, de arta si arhitectura: manastirile Voronet, Humor,

Sucevita, bisericile din lemn de Maramures, bisericile si cetatile taranesti fortificate din

Transilvania, castele si palate, edificii religioase, monumente si statui, etc. Pot constitui

resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice, drumuri

transmontane inalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii).

2

2.1.1.3. Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie

Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de

unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestura a crescut de la 492

unitati in 2002 la 1290 in 2010), hosteluri (de la 11 unitati in 2002, la 45 in 2010), spatii

de cazare pe nave (6 unitati in 2002, la 16 in 2010), dar si prin dezvoltarea unui segment

hotelir de lux (4-5 stele).

In ceea ce priveste dezvoltarea unitatilor de alimentatie, s-au dezvoltat atat

lanturile de alimentatie rapida (McDonald’s, SpringTime, PizzaHut), in special in marile

orase ale tarii, dar si restaurantele clasice, cele cu specific national(italienesc, frantuzesc,

chinezesc) care ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.

2.1.1.4. Crearea de noi produse turistice

In ultimii ani, dar mai ales in 2010, Romania a avut o prezenta mai activa pe

pietele internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai

multe categorii de turisti: Dracula, agroturism in Romania, croaziere pe Dunare,

SuperSky in Carpati.

2.1.2. Puncte slabe

2.1.2.1. Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in

zonele rurale, fata de modalitatile multiple de petrecere a timpului liber in orasele mari:

cinematografe, sali de sport, cluburi, cazinouri, oferte pentru obiectivele turistice din

zona. Este un punct slab, care, odata eliminat, va dezvolta mai ales industriile conexe.

2.1.2.2. Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european,

reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei, un dezavantaj al tarii atat la nivelul

turismului, cat si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate.

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania la nivelul anului 2010

era de 78.836 Km. Aceasta dispune de o mai mare densitate a drumurilor publice,

aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate.

Din totalul drumurilor naţionale, 6.180 kilometri (37,4%) erau drumuri europene,

iar 321 kilometri (cu 14,2% mai mult decât în anul 2008 respectiv 40 kilometri) însumau

autostrăzile. În ceea ce priveşte liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare,

acestea însumau la sfârşitul anului 2010 10.784 kilometri, din care 10.645 km (98,7%)

linii cu ecartament normal, 5 kilometri (0,1%) linii cu ecartament îngust şi 134 kilometri

(1,2%) linii cu ecartament larg.

In anul 2010 reteaua de cai ferate din Romania avea 11.002 Km de linii de

exploatare. Reteua de cai ferate si-a diminuat lungimea in 2010 fata de 2002.

In Romania exista 17 aeroporturi, dintre care cele mai importante fiind Otopeni,

Baneasa, Timisoara, Constanta. Toate cele 17 aeroporturi sunt functionale, in prezent pe

9 aeroporturi se efectueaza curse internationale.

2.1.2.3. Lipsa utilitatilor

Exista inca zone din muntii Apuseni unde localitatile nu sunt electrificate,

adaugandu-se lipsa alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de posturi

telefonice.

2.1.2.4. Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile.

Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depăşeşte rata lor

naturală de refacere, ele se vor diminua şi în cele din urmă se vor epuiza. Rata care

poate fi susţinută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere şi de

mărimea disponibilului acelei resurse.

2.1.2.5. Intensificarea procesului de poluare prin incalcarea frecventa a limitelor

maxime de emisie a agentilor poluanti si a prevederilor legale privind protectia

mediului3.

2.2. Oportunitati si amenintari

2.2.1. Oportunitati

2.2.1.1. Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului, Romania

beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente, aflandu-se la intretaierea celor

mai importante rute comerciale ale continentului. Daca se mentioneaza si posibilitatea

ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze

Romania, se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii in zona central-

europeana.

3

2.2.1.2. Intrarea Romaniei in NATO

Intrarea Romaniei in NATO nu poate aduce beneficii imediate decat prin

amplasarea unor baze militare straine in zonele de interes, baze militare care vor aduce

un important aport valutar.

2.2.1.3. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale si seminaturale formeaza

„suportul vietii”, asigurand resursele si seviciile care stau la baza dezvoltarii socio-

economice. Valorile biodiversitatii formeaza patrimoniul natural care trebuie folosit de

generatiile actuale fara a periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura de aceleasi

conditii de viata. O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a

crea o retea de arii naturale protejate, reprezentativa pentru diversitatea speciilor si

habitatelor acestora ce trebuie protejate. Dezvoltarea unei retele de arii de conservare a

naturii se bazeaza pe doua Directive ale Uniunii Europene:

Directiva Habitate (Directiva 92/34 privind conservarea habitatelor

naturale, a faunei si florei salbatice);

Directiva Pasari (Directiva 79/409 referitoare la conservarea pasarilor

salbatice)

2.2.1.4. Iesirea la Marea Neagra

Avantajele vecinatatii cu Marea Neagra sunt imense, astfel, existand interese:

Politice – Marea Neagra asigura pentru Romania iesirea la oceanul

planetar;

Economice – asigura participarea Romaniei la proiecte regionale de

dezvoltare economica, dezvoltare economico-sociala a zonei de litoral si

fluviale, dezvoltarea turismului.

De securitate – asigrarea securitatii si promovarea pacii si stabilitatii

contribuie in mod direct la diminuarea unei game extinse de riscuri

conventionale si neconventionale la adresa securitatii europene.

Militare – prin aderarea la Alianta, Romania, contribuie la extinderea

spatiului aerian controlat de aliati, fiind interesata in gestionarea

problematicii din regiunea Marii Mediterane, carecterizata printr-un

potential de instabilitate ridicat.

2.2.2. Amenintari

2.2.2.1. Zona de litoral a tarii este supusa unui accentuat proces de eroziune,

cca. 2400 de hectare de plaja pierdute in ultimii 35 de ani, afectand astfel nu numai

activitatile turistice, dar periclitand si siguranta locuintelor si bunastarea publica.

2.2.2.2. Cresterea pretului petrolului influenteaza situatia economica a tarilor

emitatoare de turisti, incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra

consumului.

2.2.2.3. Globalizarea poate aduce la randul ei, pe langa efecte pozitive precum

sporirea investitiilor si cresterea locurilor de muncs, si efecte negative. Acestea se vor

resimti in plan cultural prin deteriorarea obiceiurilor si a modului de viata traditional.

2.2.2.4. Tara cu risc seismic mare. Romania se afla si ea in zona europeana cu risc

ridicat de producere a seismelor devastatoare. Capitala tarii este orasul cu cel mai mare

risc seismic din Europa.

Capitolul III

Conservarea si managementul capitalului natural

3.1. Obiectiv general: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea

exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Strategiile succesive de dezvoltare durabila ale Uniunii Europene (2001 si 2006) tind sa

puna accentul, intr-o masura crescanda, pe conservarea si valorificarea prudenta a

capitalului natural. Printre factorii determinanti ai acestei evolutii a fost constientizarea

pericolelor reale ale schimbarilor climatice cauzate de activitatile umane precum si

perceptia publica tot mai accentuata asupra avantajelor folosirii unor produse si servicii

curate din punct de vedere ecologic, cu efecte benefice asupra sanatatii si bunastarii

oamenilor.

3.2. Obiectiv national 2013: Reducerea decalajului existent fata de alte state

membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere

cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu,

conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea principiului «poluatorul

plateste». Programul Operational Sectorial de "Mediu" al Romaniei 2007-2013, aprobat

de Comisia Europeana in iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu

celelalte programe finantate din fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea

cu directivele UE in materie, reflectand in acelasi timp interesele nationale. Pe

ansamblu, strategiile si programele nationale referitoare la mediu corespund

orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite (2006) si vizeaza

realizarea urmatoarelor obiective specifice:

(a) Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane

pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul

serviciilor de apa/apa uzata.

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin

imbunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in

minimum 30 de judete pana in 2015.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor

climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in

2015. Romania a obtinut perioade de tranzitie pana in anul 2013, respectiv 2017, pentru

respectarea valorilor limita de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) in vederea

conformarii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalatii mari de

ardere. Actiunile programate prevad utilizarea rationala a surselor de energie

neregenerabile si, acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai putin

poluante in sistemele de incalzire urbana. Se are in vedere corelarea acestor masuri cu

programul de gestionare a apei, intrucat infrastructura precara a retelelor de incalzire

municipala cauzeaza pierderi insemnate in retelele de distributie a apei.

(d) Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

Obiectivul principal in perioada de referinta este implementarea unor sisteme adecvate

de management pentru protectia naturii in vederea conservarii diversitatii biologice, a

habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica.

(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra

populatiei prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone.

Obiectivele principale vizeaza instituirea unui management durabil al inundatiilor in

zonele cele mai expuse la risc si protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre.

Pentru zonele de litoral se vor efectua reabilitari de coasta pe o lungime de 10 kilometri,

cu extinderea suprafetei de plaja cu 30%. Se va actiona pentru eficientizarea

interventiilor dupa inundatii si alte dezastre naturale (cutremure, alunecari de teren)

prin crearea unor unitati operative speciale, instruirea si dotarea lor cu echipamente,

precum imbunatatirea sistemelor de avertizare si informarea publica asupra riscurilor4.

Capitolul IV. Concluzii si recomandari

Luând în considerare rezultatele analizelor şi evaluărilor privind capitolul „Analiza

socio-economică, analiza SWOT şi relevanţa” din Programul Operaţional Regional, se

poate concluziona că fundamentarea acestui program operaţional poate fi considerată,

în acest moment, ca adecvată şi consistentă, pentru a justifica problemele cheie

identificate, care au stat la baza formulării strategiei . Acelaşi lucru se poate spune

despre analiza SWOT şi relevanţa ei.

Concluzia generală cu privire la argumentaţia şi consistenţa strategiei propuse

justifică afirmaţia că Programul Operaţional Regional va contribui într-adevăr la

sprijinirea şi promovarea dezvoltării economice şi sociale durabile a regiunilor

României . Dacă acest program din perioada 2007 – 2013 va fi implementat cu

4

respectarea principiului concentrării fondurilor, se poate crea o bază solidă pentru o

dezvoltare regională echilibrată la sfârşitul următorului deceniu. Toate acţiunile

propuse pot contribui la îmbunătăţirea mediului investiţional.

Luând în considerare CNSR actual, Orientările Strategice Comunitare şi Agenda

Lisabona, se poate concluziona că obiectivele strategiei propuse sunt compatibile cu

obiectivele politicii naţionale şi ale UE. Concordanţa şi conformitatea– cu politicile

comunitare şi naţionale este detaliată şi explicată pe larg în POR. Obiectivele orizontale

privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaţională sunt

menţionate, la fel ca şi alte regulamente UE privind concurenţa / ajutorul de stat şi

achiziţiile publice.

În general, sistemului de implementare al POR propus îndeplineşte cerinţele

Regulamentului 1083/2006 (Articolele 58 f.). Repartizarea sarcinilor între AM POR şi

Organismele Intermediare (ADR) sunt destul de bine realizată. O atenţie deosebită

trebuie acordată realizării unei reprezentări echilibrate a organismelor centrale şi

regionale în Comitetele Regionale pentru Evaluarea Strategică (CRES). Componenţa

Comitetului de Monitorizare ar trebui să fie mai clar descrisă şi definită, cu desemnarea

exactă a instituţiilor şi reprezentanţilor acestora. Reprezentanţii – probabil managerii de

program - ai tuturor PO ar trebui să fie membrii ai acestui Comitet.

România, în calitate de nou stat membru, nu are suficientă experienţă în implementarea

programelor, iar structura de implementare este complicată şi vulnerabilă. Raportul

recomandă crearea unui comitet director pentru elaborarea procedurile de evaluare.

Analizele socio-economice ale viitoarelor programe ar trebui să fie structurate astfel

încât toţi factorii care determină dezvoltarea economică regională să fie luaţi în

considerare. Relevanţa strategiei alese, obiectivele şi priorităţile acesteia se vor

îmbunătăţi dacă se porneşte de la o cunoaştere completă a situaţiei socio-economice

Intenţia autorităţilor române este de a concentra într-o anumită măsură resursele

financiare în regiunile cele mai slab dezvoltate. S-ar putea să apară blocaje

financiare, administrative şi tehnice la nivel regional şi local. De aceea, raportul

recomandă monitorizarea atentă a repartizării fondurilor între regiuni şi asigurarea

unei asistenţe tehnice suplimentare pentru pregătirea proiectelor, acelor regiuni /

municipalităţi care altfel nu ar beneficia de sprijinul UE;

Toate regiunile de dezvoltare consideră că au potenţial turistic important care poate

fi valorificat astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea creşterii economice şi a

ocupării forţei de muncă. Pentru ca acest potenţial să fie utilizat cât mai bine,

raportul recomandă elaborarea unor strategii de dezvoltare a turismului la nivel

regional, în cazul în care nu există deja. Aceste strategii trebuie să conţină elemente

de informare şi promovare.

BIBLIOGRAFIE

1. Alwin, Toffler – Corporatia adaptabila, ed. ANTET

2. Popa, Virgil – Strategii manageriale interorganizationale, Ed. BIBLIOTHECA, Targoviste, 2004

3. Paraschiv Vagu, Ion Stegaroiu – Planificarea strategica de la teorie la practica, Ed. BIBLIOTHECA