Teste grila la Economia turismului

Teste grila la Economia turismului1. Elemente structurale fundamentale ale fenomenului turism sunt:

a) calatoria;

b) destinatia sejurului aflata in afara resedintei;

c) temporalitatea sejurului;

d) caracterul nelucrativ.

A (a,d) B (a,b,c,d) C (c) D (b,d)

2. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a) semnificatia termenului de recreere este mai larga decat cea a termenului turism;b) recreerea se indentifica cu turismul;

c) turismul,spre deosebire de recreere, in axiomatic presupune calatoria si innoptarea in afara domiciliului;

d) turismul este un fenomen cu abordare multifunctionala.

A (a,c,d) B (b,c) C (d) D (a,b,c,d)

3. In functie de sensul interventiei lor,factorii de influenta ai dezvoltarii turismului sunt:

a) permanenti si conjuncturali;

b) exogeni si endogeni;

c) ai cererii si ai ofertei;

d) primari si secundari.

4. In functie de durata in timp a actiunii lor,factorii de influenta ai dezvoltarii turismului sunt:a) exogeni si endogeni;

b) permanenti si conjuncturali;

c) primari si secundari;

d) economici si politici.

5. Printre factorii restrictivi ai activitatii turistice pot fi mentionati:

a) dinamica inalta a cererii turistice;

b) diversitatea accentuata a ofertei de resurse atractive;

c) conditiile meteorologice nefavorabile;

d) constrangeri de timp,administrative si sanitare.A (a,b) B (b,c) C (c,d) D (a,b,c,d)6. Ca indicator calitativ relevant al circulatiei turistice,durata medie a sejurului (Ds) se exprima ca raport intre:

a) numarul turistilor si numarul populatiei;

b) numarul turistilor inregistrati si numarul de zile din perioada analizata;

c) numarul de zile-turist si numarul turistilor;d) numarul de turisti spre o anume destinatie si totalul emisiunii turistice a zonei (tarii) respective.7. Densitatea circulatiei turistice (Dr) se calculeaza ca raport intre:

a) numarul de turisti din perioada analizata si numarul populatiei rezidente la data analizei;

b) numarul de turisti si numarul de zile al perioadei analizate;

c) suma de zile-turist si numarul turistilor;

d) numarul de turisti spre o destinatie aleasa si numarul total al turistilor emisi de o zona.

8. Statisticile turismului mondial disting urmatoarele tipuri de turism:a) turism intern (national);

b) turism regional;

c) turism international indepartat;

d) turism in localitatea de domiciliu.

A (b,c,d) B (a,b,c) C (a,b,c,d) D (a,b)

9. Prin prisma scopului principal al calatoriei,formele de voiaj pot fi:

a) turismul de odihna si relaxare;

b) turismul cultural;

c) turismul de afaceri;

d) excursiile de o zi in localitatile invecinate localitatii de domiciliu.

A ( b,c) B (a,b,c,d) C (a,b,c) D (b,c,d)

10. Circulatia turistica poate fi cuantificata prin urmatoarele unitati de observare:

a) punctele de frontiera;

b) unitatiile cu activitate de cazare turistica;

c) agentiile de turism rezidente pe teritoriul national;

d) bugetele de familie.

A (a,b,c,d) B (a,b,c) C (b,c) D (a,b)

11. Cea mai mare parte a circulatiei turistice internationale se desfasoara:

a) intre continente

b) in interiorul continentelor;

c) intre tarile vecine;

d) alta situatie.

12. Intre atributiile OMT se numara:a) elaborarea strategiilor in dezvoltarea turismului international;b) organizarea calatoriilor internationale;c) acordarea de asistenta tehnica de specialitate;

d) realizarea de investitii turistice.

A (a,b,c,d) B (a,c) C (b,d) D (a)

13. Organizatiile profesionale ca forma de organizare a agentiilor economici din turism fac parte din formulele:

a) integrarea la nivelul individului;

b) integrarea la nivelul guvernului;

c) integrare la nivelul organizatiilor internationale;

d) asociere.

14. Din punct de vedere al legaturii cu finalitatea activitatii turistice,intreprinderile turistice pot fi:

a) intreprinderi turistice primare;

b) intreprinderi turistice secundare;

c) intreprinderi mixte;

d) intreprinderi multinationale.

A (a,b,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (c)

15. In structurile organizatiilor internationale cu competente in domeniul turismului pot fi incluse:a) Ministerul turismului;

b) Centrele teritoriale de promovare a turismului;

c) Organizatia Aviatei Civile Internationale;

d) Organizatia internationala a muncii.

A (a,b,c) B (a,b) C (c,d) D (a,b,c,d)

16. Principalii factori determina nivelul si structura ofertei turistice sunt:

a) teritoriul;

b) sectorul tertiar;

c) baza tehnico-materiala;

d) ansamblul acestora.17. Nivelul,dinamica si structura cererii turistice pot fi modelate prin urmatorii factori:

a) disponibilitatea de timp liber;

b) factorii economici si sociali;c) factorii demografici;

d) organizarea si promovarea.

A (a,b,c) B (b,d) C (c,d) D (a,b,c,d)

18. Comparativ cu piata bunurilor,in general si piata serviciilor,in particular,piata turistica se particularizeaza prin:

a) finalitatea specifica;

b) caracter peticit;

c) multidimensionalitate;

d) risc mult mai accentuat.

A (a,b) B (c,d) C (a,b,c,d) D (b)

19. Raportul dintre cerere si consumul turistic ia forma:

a) cerere = consum;

b) cerere = suma produselor turistice cumparate;

c) cerere > consum;

d) cerere < consum.

20. Elementele structurale ale ofertei turistice pot fi grupate in doua categorii:

a) andogene si exogene;b) prezente si viitoare;

c) cu plata si gratuite;

d) de atractie (naturale si antropice) si functionale (echipamente si servicii)

21. In ansamblul serviciilor turistice complementare (suplimentare) pot fi incluse:

a) cazare si transport;

b) telecomunicatii si gospodarie comunala;

c) informare si intermediere;

d) organizare si pregatire a consumului turistic.22. Printre particularitatile serviciilor turistice pot fi retinute:

a) nestocabilitatea prestatiilor;

b) inseparabilitatea de persoana prestatorului;

c) caracterul nematerial al prestatiei;

d) prezentarea lor pentru cele mai favorabile perioade de comercializare.

A (a,b,c) B (b,c) C (a,b,c,d) D (a,d)

23. Din punct de vedere al naturii si ponderii detinute in ansamblul prestatiilor oferite,serviciile turistice se grupeaza in:a) servicii turistice specifice si nespecifice;

b) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic;

c) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic;

d) servicii de transport si de telecomunicatii.

24. In functie de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari,serviciile turistice pot fi:

a) servicii turistice marfare (cu plata);

b) servicii turistice ferme;

c) servicii turistice nonmarfare (gratuite);

d) servicii turistice spontane.

A (a,b) B (a,c) C (a,b,c,d) D (b,d)

25. Serviciile turistice nespecifice pot fi:

a) serviciile de transport turistic;

b) serviciile de transport comun;

c) serviciile de gospodarire comunala si locativa;

d) serviciile de tratament.

A (a,b,c,d) B (c,d) C (b,c) D (a,b)26. Motivatia optiunii turistilor pentru transportul pe cale ferata se rezuma la urmatoarele avantaje principale:a) regularitatea si certitudinea deplasarii;

b) posibilitate mare de a controla traseul ales;

c) costul relativ mai scazut al calatoriei fata de mijloacele aeriene,asociat cu viteza mare de deplasare;

d) autonomia in alegerea rutelor in circuitele itinerante.

A (a,c,d) B (a,c) C (a,b) D (c,d)

27. In cazul sosirilor de turisti straini in Romania,cele mai utilizate mijloace de transport sunt:

a) rutiere;

b) feroviare;

c) aeriene;

d) navale.

28. Factorii-cauza funcdamentali care determina alegerea unui anumit mod de transport turistic sunt:

a) distanta calatoriei;

b) numarul de persoane din grup;

c) disponibilitatile banesti;

d) toti factorii mentionati.

29. Tipurile de curse prin care poate fi realizat un voiaj turistic aerian pot fi:

a) curse cu zboruri programate regulat;b) curse amanate;

c) curse la cerere (charter);

d) curse reorientate.

A (a,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (b,d)

30. Vasele de croaziera,prin conceptie,asigura turistilor:

a) transportul;

b) cazarea;

c) hrana si distractia;

d) toate acestea,luate la un loc.

31. Functia principala a unutatilor hoteliere,indiferent de tipul,categoria de confort,gradul de dotare etc.al acestora,este:

a) prestarea serviciilor complementare;

b) cazarea;

c) alimentatia clientilor gazduiti;

d) serviciile de intermediere.

32. In cazul unei structuri a ospitalitatii turistice (hotel) sunt cuprinse ca servicii principale:

a) cazarea;

b) alimentatia;

c) serviciile de informare;

d) serviciile cultural-artistice si de agrement.

A (a,b) B (a,b,c) C (c,d) D (a,b,c,d)

33. Prestarea serviciului de cazare semnifica:

a) un serviciu turistic;

b) un serviciu turistic specific;

c) serviciu turistic specific de baza;

d) un serviciu complementar.

A (b,c) B (c) C (a,b,c) D (a,b,c,d)

34. Cazarea in cadrul pensiunilor turistice reprezinta:

a) un serviciu de organizare si pregatire a consumului turistic;

b) un serviciu turistic de baza;

c) un serviciu complementar;

d) un serviciu turistic nespecific.

35. Asigurarea parcarii automobilelor este:

a) un serviciu complementar;

b) un serviciu nespecific;

c) un serviciu de baza;

d) un serviciu de organizare a consumului turistic.

36. Calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei este influentata de trasaturile serviciilor specifice alimentatiei publice,respectiv:

a) prezenta lor in toate momentele-cheie ale consumului turistic;

b) existenta unei diversitati structurale;

c) particularizarea lor;

d) corespondenta in egala masura a exigentelor turistilor autohtoni si straini.A (a,c,d) B (a,b,c,d) C (a,b) D (d)

37. Dezvoltarea si perfectionarea serviciilor turistice de alimentatie publica presupun:

a) concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a preparatelor culinare;

b) modernizarea reletei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu;

c) diversificarea formelor de servire;

d) reducerea preturilor de comercializare.

A (a,b) B (a,b,c,d) C (a,b,c) D (a,b,d)

38. Patiseria, ca unitate pentru servirea consumatorilor,se poate organiza cu profil de:a) placintarie;

b) simigerie;

c) covrigarie,gogoserie;

d) patibar.

A (a,b,c) B (a,b) C (a,b,c,d) D (a,b)

39. Serviciile de alimentatie publica pentru turisti sunt:

a) servicii turistice de baza;

b) servicii turistice nespecifice;

c) servicii turistice complementare;

d) servicii de organizare si pregatire a consumului turistic.

40. Restaurantul vanatoresc este:

a) un restaurant clasic;

b) un restaurant specializat;

c) un restaurant cu specific;

d) o brasserie

41. Din punct de vedere al caracterului prestatiilor,serviciile complementare pot fi:

a) servicii de cazare;

b) servicii de agrement;

c) servicii de informare;

d) servicii de intermediere.

A (a,b,c) B (c,d) C (b,c,d) D (a,b,c,d)42. Din perspectiva economico-sociala,agrementul:

a) vine in intampinarea exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice;

b) constituie mijlocul principal de individializare a ofertei turistice;

c) permite o diversificare a produselor firmelor si destinatiilor aflate intr-o permanenta competitie;

d) toate aceste sant valabile.

43. Agrementul este un serviciu turistic:

a) complementar;

b) nespecific;

c) de baza;

d) de pregatire a consumului turistic.

44. Agrementul vizeaza:

a) destinderea si reconfortarea fizica a turistului;

b) divertismentul turistului;

c) dezvoltarea capacitatii turistilor practicanti;

d) toate acestea sunt valabile.

45. Serviciile si activitatile turistice cu caracter cultural-educativ presupun:

a) vizitarea unor obiective de interes turistic:

b) odihna in timpul liber;

c) vizionarea unor programe cultural-artistice;

d) vizite documentare pe diverse teme profesionale.

A (a,c,d) B (a,b,c,d) C (b,c,d) D (c,d)

Raspunsuri: 1 B 11 B 21 C 31 B 41 B 2 A 12 B 22 A 32 A 42 D 3 B 13 D 23 A 33 C 43 C 4 B 14 B 24 B 34 B 44 D 5 C 15 C 25 C 35 A 45 A 6 C 16 - D 26 B 36 B 7 A 17 D 27 A 37 C

8 B 18 C 28 D 38 C

9 C 19 D 29 A 39 A

10 A 20 D 30 D 40 B