Teme majore in opera sociologului german Max Weber -
-
Upload
valentin-manzatu -
Category
Documents
-
view
613 -
download
1
Transcript of Teme majore in opera sociologului german Max Weber -
Manzatu Marius-Valentin
Teme principale in opera sociologului Max Weber
1. Max Weber – Dominarea legala si birocratia in cadrul statului rationalizat
modern
Max Weber observa o forma de dezvrajire a lumii prin modul in care se
organizeaza oamenii,el este unul dintre primii sociologi care au sesizat importanta
fenomenului birocratic in societatile moderne.
Dar mai intai trebuie sa precizam modul in care M.Weber in lucrarea “ Economie
si societata” studiaza actiunea umana pornind de la 4 tipuri ideale :
1. Actiunea traditional ce tine de traditie si obiceiuri
2. Actiunea afectiva care este determinate de pasiuni si impulsuri
3. Actiunea rationala in valoare este determinate de vlori etice,morale si religioase
4. Actiunea rationala in finalitate este o actiune instrumental orientate spre un scop
utilitar care implica o echivalenta intre scop si mijloace
Weber constata ca viata sociala este alcatuita din interactiuni,din opozitii,conflicte
si compromisuri iar in interiorul relatiilor sociale sociologul german percepe de
fapt dominarea care este fondata fie pe interese fie pe autoritate.Dominarea
trebuie de fapt insotita de o forma de legitimitate a carei functie este de a
normaliza ceea ce exista.Legitimitatea este o credinta sociala care valideaza
puterea.Weber propune 3 forme de dominare si legitimitate specific:
1. Dominarea traditional se intemeiaza pe caracterul sacru al traditiei ,grupurile
familial patriarhale si societatea feudal sunt exemple tipice
2. Dominarea carismatica este determinate de o personalitate cu o aura
exceptional se bazeaza pe forta de convingere,pe propaganda,pe capacitatea
de a mobilize masele.Dealungul istoriei au existat astfel de lideri carismatici
precum profetii,intemeietorii de imperii,mentori spirituali si dictatori
1
3. Dominarea legala se sprijina pe puterea dreptului abstract si impersonal care
tine de functii si nu de persoana.Puterea in organizatiile modern se justifica
prin competent,prin rationalitate si nu prin virtuti magice sau drept ancestral.
Dominarea legala se concretizeaza cel mai bine in conducerea
administrative birocratica specifica statului rational modern incepand cu sec.XIX.
Conducerea administrative birocratica se supune unui cod,unor reguli universal si
functionale(ex.cod civil,regulament,etc).
“ Cel mai pur tip de dominare legala este dominarea prin intermediul
conducerii administrative birocratice” afirma M.Weber in “Economie si societate”
poziti de detonator al puterii se abtine fie prin apropiere,fie prin alegeri,fie prin
succesiune iar atributiile de detonator al puterii se constituie in competente legale.
Conducerea administrative birocratica este compusa potrivit lui Weber din
functionari individuali care au urmatoarele carecteristici: sunt liberi ca
persoane,isi indeplinesc exclusive indatoririle conform functiei lor,sunt
componente ale unei ierarhii clar definite,cu competente clar specificate,isi
considera functia ca principal profesie,au ocazia sa promoveze,sa urmeze o
cariera,au calificare profesionala atestata prin diploma,lucreaza in baza unui
contract si sunt numiti ,nu alesi, in urma unui examen,sunt platiti cu salarii fixe,se
supun unei discipline severe si controlului.
Sintetizand,administrarea birocratica ,spune Weber, este cea mai justa si mai
eficienta forma de organizare impusa de modelui statului modern
rationalizat,avand urmatoarele caracteristici:
- Puterea birocratica se bazeaza pe competent si nu pe traditie sau forta
- Functionarea birocratica si inscribe in cadrul reglementarilor impersonale
fiind excluse arbitrariul,clientelismul sau deciziile nefondate
- Atributiile sunt indeplinite in virtutea functiilor specializate,metodic definite
- Cariera depinde de criteria obiective precum vechimea si calificarea
M.Weber considera ca pe langa stat exista urmatoarele exemple de
administratie birocratica: administratia birocratica a marilor intreprinderi
capitaliste,partidele politice si ordinele religioase.Organizarea birocratica a
2
statului si inscrie, potrivit sociologului german, in miscarea de rationalizare a
societatii modern occidentale.Statul dispune de un drept rational exprimat in
coduri,de o avere publica,o temelie birocratica,dobandeste monopolul
violentei fizice legitime.Statul pune in practica aceasta legitimitate in alegeri
si in activitatea administratiei birocratice.
2. Teme majore in “ Etica protestanta si spiritual capitalismului “ de Max
Weber
Max Weber poate fi considerat alaturi de sociologul francez E.Durkheim
intemeietorul unei ramuri a sociologiei culturii care apoi s-a dezvoltat dealungul
sec.XX : sociologia religiei.Unii comentatori considera ca existe 3 teme care
strabat opera lui M.Weber :
1. influenta ideilor religioase asupra eticii cotidiene si a atitudinii economice a
oamenilor
2. influenta structurilor si categoriilor sociale asupra conceptiilor religioase
3. incercarea de determinare a specificului religiozitatii occidentale in comparative
cu cea orientala
Lucrarea “ Etica protestanta si spiritual capitalismului “ a lui Max Weber aparuta
in 1904 si devenita in scurt timp o carte de referinta nu numai in domeniul sociologiei
dar si in al filosofiei,economiei,a fost comentata in toate tratatele de sociologie astfel
ca unii interpreti au considerat ca lucrarea lui M.Weber este o polemica la adresa
marxismului. Insa R.Bendix in cartea “ M.Weber – Opera “ crede ca Weber
subliniaza la fel ca Marx fundamental social al actiunii sociale.
Weber n-a vrut sa explice geneza capitalismului prin etica protestanta ci sa arate
rolul ideei de datorie asupra dezvoltarii accelerate a economiei in Occident si dupa
cum marturisea n-a dorit sa inlocuiasca o interpretare materialista unilaterala a istoriei
si culturii printr-o interpretare spirituala dar tot atat de unilaterala,astfel – spune
Weber – ambele interpretari sunt posibile prin acesta dovedeste importanta
interactiunii dintre interesele materiale si cele ideale ale oamenilor.
3
Prin acesta lucrare Weber a contribuit decisiv la explicatia sociologica a
valorilor in sfera religiei si eticii. El respinge idea unui determinism univoc al
ideilor,valorilor asupra societatii.In aceasta carte Weber arata modul in care
protestantismul a servit capitalismului si ca nevoia de justificare morala si religioasa a
spiritului de intreprindere si a dorintei de castig au dat-o Luther si Calvin.
Weber porneste in demersul sau de la un punct de vedere strict istoric aratand ca
in toate societatile si in toate perioadele istorice au existat oameni
intreprinzatori,setosi de castig.Aceasta dorinta de castig ,crede Weber este un
fenomen general uman,insa el s-a concretizat in capitalism ca fenomen
istoric,caracterizat prin urmarirea profitului pe baza unei intreprinderi care
organizeaza rational munca salariata. “ Numai Occidentul a cunoscut in epoca
moderna un fel de capitalism care nu s-a dezvoltat nicaieri pe pamant : organizarea
capitalist-rationala a muncii (formal) libere”.Weber arata ca nicaieri in afara de
Occident n-au existat notiunile de burghezie si proletariat,socialism si
comunism.Notiunile si ideologiile de clasa care apoi s-au infruntat au fost rodul
dezvoltarii capitaliste si tot acesteia i se datoreaza dezvoltarea stiintei si
tehnicii,primind un impuls hotarator din partea statelor capitaliste.
In timpul epocii medievale,arata Weber,bazandu-se pe izvoare istorice Biserica
Romano-Catolica interzicea camata,considerand-o un pacat capital.Calvin in schimb a
legitimate etic si religios imprumutul cu dobanda,iar in acest mod a inlaturat piedicile
aflate in calea dezvoltarii economiei capitaliste.Luther introduce in etica sa notiunea
de vocatie care va legitima si va innobila orice munca. In locul parazitismului de tip
moral-religios,Luther introduce ascetismul profesional.Max Weber a fost preocupat si
de “etosul economic” ce insoteste diferitele religii, vrand sa gaseasca legatura in care
etosul acesta impiedica sau favorizeaza dezvoltarea economica in diferite regiuni.
Weber referindu-se la protestantism a aratat ca acesta “ a insemnat nu inlaturarea
domniei Bisericii asupra vietii laice in general, ci mai mult, inlocuirea formei
existente pana atunci printr-o alta” .Astfel sociologul si filosoful german a sesizat
necesitatea pe care o resimtea burghezia de a pastra religia dandu-i insa o forma noua
ce se potrivea necesitatilor ei din acel moment.In felul acesta spune Weber valorile
religiei protestante apar ca justificatoare pentru dezvoltarea capitalista,nu numai
4
existenta unei clase sau categorii sociale este chemata sa explice promovarea unor
valori si renuntarea la altele ci nevoile ei economice ,sociale,politice si morale de
autojustificare.
Nasterea capitalismului – argumenteaza Weber – a impus o rasturmare a valorilor
de pana atunci nu numai inutile dar care nu mai corespundeau necesitatilor burgheziei
sau fiind chiar obstacole morale si in special felul de viata monahal care a devenit
total lipsit de valoare si care apare ca un produs al lipsei de iubire,al egoismului,care
se sustrage indatoririlor vietii.In contrast cu aceasta, vocatia muncii apare ca expresia
iubirii aproapelui. Din pricina diviziunii muncii cel care munceste il obliga si pe altul
sa munceasca, astfel nu trandavia calugareasca pe care o a ridiculizat-o si Voltaire, ci
munca ii este placuta Domnului.
Max Weber arata totodata ca Luther a interpretat supunerea si pasivitatea taranilor
mai ales dupa razboiul taranesc ca o “ordine” voita de Dumnezeu “fiecare trebuie sa
ramana cu meseria si in starea sociala in care Dumnezeu l-a pus odata pentru
totdeauna”.Asfel interpreteaza Weber luteranismul a conceput supunerea fata de
alienarea sociala ca valoare etica si religioasa o valoare foarte necesara intereselor
burgheziei la fel ca valorile acumularii capitalului si corectitudinea in afaceri.Weber
formuleaza precis caracterul de clasa, alienator, al luteranismului care punea mare
pret pe ascultarea fata de autoritati si pe integrarea in situatia de viata data acesta este
rezultatul etic al luteranismului.Analizand puritanismul luteranismului Weber arata ca
stilul de viata sobru,ascetic se impletea cu acelasi crez fundamental al valorii morale a
profitului “ puritanismul a fost purtatorul etosului intreprinderii burgheze rationale si
a organizarii rationale a muncii”.In acelasi timp protestantismul da burghezului “
asigurarea linistitoare ca impartirea inegala a bunurilor in aceasta lume este o fapta
anume a prevederii Domnului care urmareste scopuri necunoscute noua”.Calvin de
asemenea considera ca saracia este predestinate saracilor iar ceea ce este important
este ca ei sa munceasca.toate confesiunile arata Weber au exaltat munca chiar in
conditiile salariilor joase drept “ceva placut lui Dumnezeu”,iar aceasta asceza
protestanta se potrivea perfect noilor clase capitaliste caci “ pe de o parte ea legalize
exploatarea acestei disponibilitati,intrucat si castigul intreprinderii il talmacea drept
vocatie”,iar cat de avantajoase au fost aceste principii etice dezvoltarii
5
capitalismului.Cartea lui Weber demonstreaza justificarea axiologic-religioasa a
dezvoltarii capitaliste sau a rolului eticii si religiei protestante in procesul alienarii in
Europa.
In cadru filosofiei germane a culturii si sociologiei Max Weber a orientat
hotarator stiintele spiritului spre explicatia sociologic-istorica.Weber nu s-a pierdut in
analiza intrinseca si imanenta a doctrinelor etice si teologice ci a urmarit legatora lor
cu viata sociala cu interesele categoriilor si claselor sociale.Weber a contribuit la
frangerea cercului vicios al explicarii reprezentarilor si ideilor religioase prin ele
insele dezvaluind funcia lor social-economica.Analizele temeinice ale lui Weber au
mers in sensul criticii stiintifice a explicatiei idealiste a religiei,a autonomiei religiei.
R.Bendix scria – “ pentru Max Weber trasatura fundamentala a unei clase consta ca si
pentru Marx in repartitia inegala a puterii economice si prin aceasta in repartiria
inegala a sanselor de viata”.Weber a folosit notiunea de etos nu in sensul traditional
idealizat, ci legand-o de cerinte,nevoi si interese economice,sociale de grupe,clase
apropiindu-se prin aceasta de conceptia marxista.Iar societatile nu le-a conceput in
mod static, ci drept un camp de lupta al categoriilor sociale rivale,aceasta idée atat de
specifica ganditorului german releva influenta marxismului incat R.Bendix a putut sa
afirme ca “aceasta reliefare a luptei intre diferite grupuri sociale ,alcatuieste miezul
conceptiei despre viata,personale si teoretice a lui Max Weber”.
Bibliografie:
Max Weber – Etica protestanta si spiritul capitalismului,Ed.Humanitas 1995
Max Weber – Economie si societate, Ed.Politica,1972
R.Boudon – Tratat de sociologie,Ed.Humanitas,1997
G.Ferreol – Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,1998
6