Goticul German

8/9/2019 Goticul German

1/38

Goticul in Germania

Koln BambergMagdeburg Marburg Strasburg Ulm


2/38

Aparitie

Puternic ancorata in traditia romanica,Germania a adoptat arhitectura gotica multmai tarziu decat Franta si Anglia. Din aceastacauza, aici nu putem vorbi decat de goticul

tarziu. Germania si-a dezvoltat propriul stil gotic

combinand elemente franceze si engleze cualtele locale.

Cand francezii si englezii adoptau ferestrele inogiva si boltile ogivale, germanii continuau safoloseasca arcurile in plin cintru pentruferestre si bolta semicirculara.


3/38

La catedrala din Strasburg,cand deja erau construitecorul si transeptul, au fostangajati aceeasi arhitecti

care au conceput catedraladin Chartres. Ei atunci aupropus construireacatedralei in noul stil gotic,revolutionand constructia siobligand la daramarea

partilor deja in stilulromanic.

Arhiepiscopul Alberecht IIvon Kefernburg s-a decis saconstruiasca o nouacatedrala dupa modelul

arhitecturii gotice de care afost impresionat incalatoriile sale in Franta siItalia. Astfel, a inceputconstructia la catedrala dinMagdeburg.


4/38

Caracterisitici si influente Arhitectura gotica a Germaniei a

fost imprumutata direct dinFranta si nu a fost o dezvoltarefireasca din arhitecturaromanica, asa cum s-a intamplatin spatiul francez.Acest lucrupoate fi atribuit caracteruluimonumental al cladirilor in stilulromanic, ce a fost dezvoltat intr-o mai mare masura decat in altetari, nici o cladire gotica dinGermania nefiind ridicatainainte de secolul XIII.

Goticul a fost, astfel, adoptat curetinere atunci cand in Frantaajungea la un nivel deperfectiune, desi precedentiiromanici erau de multa vreme

aderati in Germania.

Catedrala Amiens din Franta


5/38

Analiza cladirilor - planul Planurile bisericilor

germane, de obicei,prezinta la interiorpilastri, coloanelefiind folosite mai rar.

Pe masura ce stilul aevoluat, au fost

construite biserici maimari avand navelelaterale dublate,absida vestica*disparand. Catevaplanuri ale bisericilorgermane, de notat cel

al Catedralei din Kolnsi cel al Catedralei dinNuremberg suntexemple elocventeale regularitatii, desiavand foarte multeparti componente.

Koln MagdeburgMarburg


6/38

Planurile cu trei abside sunt frecvente.

Intrarile se gasesc de obicei in nord sau sud si nu in capatul

vestic, fiind deseori marcate cu turnuri.


7/38

Ziduri, Turnuri si Frontoane

O caracteristica extrem de raspanditao reprezinta turnul de o masa maredar de obicei foarte redus ca siinaltime, ce acoperea careul.

Turnurile vestice, de forma patrata in

plan sunt de asemenea folosite iarturnuri mai mici, de obiceioctogonale, sunt utilizate pentru amarca zona corului sau atranseptului.

Frontoanele sunt rareori comparabileca si frumusete cu cele din Franta sauchiar Italia. In cladirile laice apardeseori fatade cu frontoaneimpresionante, acestea fiind scoasein relief si avand multe ferestre.

Catedrala din Mayence reprezinta

un bun exeplu al acestui tip de turn

care de obicei avea sectiunea in

plan a unui octogon.


8/38

O alta caracteristica abisericilor cu arce in plincintru o reprezinta o

arcada cu arcele dedimensiuni reduse imediatsub streasina acoperisuluideschizandu-se in spatiulde sub bolte(fig45).

Aceasta caracteristica seregasea la bisericileconstruite anteriorperioadei in care stilulfrancez era urmat implicit.

Aceste exemple timpurii,sunt ntotdeaunasurmontate de acoperiurinalte, iar cele trzii, deturle de piatra.


9/38

Ornamentele Constau in mare parte din

frunzis, ramuri si crengitratate intr-un modnaturalist.

Utilizarea materialelor deconstructie colorateprecum si a mozaicurilor

nu are o raspandire preamare in Germania, totusivitraliile si decoratiunilecolorate sunt deseoriintalnite.

In aceasta perioada a fost

elaborat Tabernacolul.Acesta era amplasatlateral formand ostructura asemenea unuiturn, reducandu-se cadimensiuni in mai multetrepte.


10/38

Constructia si designul

Particularitatile marcante deconstructie prin care GoticulGerman se distinge suntreprezentate de acoperisurilefoarte abrupte, boltireanavelor laterale la aceeasi

inaltime cu nava centralaprecum si inlocuirea zidarieidin piatra cu cea dincaramida, pe anumiteportiuni. Materialele simodalitatile de constructie

adoptate de-a lungul EvuluiMediu sunt asemanatoare cucele utilizate in general inFranta si Anglia.


11/38

Constructia si

designul

Arhitectii germanidistrug valoareasuprafetelor plane infavoareadeschiderilorimbogatite cu mulurisi decoratiuni de

diferite tipuri.

Rozeta catedralei din

Strasbourg

Catedrala din Ulm

Deambulatoriul

Catedralei din Koln

Catedrala din Koln


12/38

Constructia si designul

Tipul de sculptura introdus este, de

regula, mai degraba naturalist decatconventional. Capitelurile pilastrilor si alecoloanelor sunt deseori minunateexemple ale sculpturii in piatra, in timpce ornamentele delicate aletabernacolului sunt de neegalat in ceea

ce priveste frumusetea detaliilor.


13/38

Acoperisuri si bolti

Bisericile au fost aproape in fiecare din cazuri boltite, dar uneori acoperite doar culemn. Boltile dispuneau de o atentie deosebita atat in ceea ce privesc dimensiunile sicalitatea executiei.

O caracteristica germana speciala o reprezinta acoperisul imens fara rupere de panta ceacopera atat nava centrala cat si navele laterale, acest lucru facand ca inaltimea navelorlaterale sa fie aproximativ aceeasi cu a navei principale. Atunci cand navele lateraledetin aceeasi inaltime cu nava centrala, este recunoscut tipul german al Catedralei-sala.


14/38

Deschiderile

Deschiderile sunt tratate,in general, asemeneacelor franceze. Un bunexemplu il reprezinta usa

de vest de laThann(fig47), darutilizarea ornamentelortraforate duble in

exemplele de mai tarziueste de asemeneacaracteristica.


15/38

Deschiderile

Uneori, o placapartiala cuornamentetraforate se

regaseste inexteriorulferestrelor, cum sepoate observa in

usa foarte elegantaa Catedralei dinNuremberg(fig 49).


16/38

Catedrala din Marburg Are forma tipica, cunoscuta drept

catedrala-sala Rezultatul ridicarii navelor laterale la

aceeasi inaltime cu nava centralaeste abolirea triforiului si ferestrelorinalte, pentru a reduce importantanavei centrale si sa indeparteze

nevoia de arce butante, in timp ceinteriorul devine mai spatios.

Biserica este una dintre cele maivechi biserici pur gotice germane,servind ca un model pentruarhitectura catedralei din Kln.Aceasta este construit din piatra,

urmand un plan cruciform. Nava centrala precum si cele laterale

au inaltimi de peste 20 demetri.Biserica Sf. Elisabeta are douturnuri cu o nlime de aproximativ80 metri. Cel din Nord este ncoronat

de o stea, celalalt de la sud de uncavaler.


17/38


18/38


19/38

Catedrala din Bamberg

Domul se afln centrularhiepiscopiei ieste unul din celemai importante monumentearhitecturale ale orauluiBamberg.

Baziliccu patru turnuri, Domul dinBamberg este, din punct de vederearhitectural, deosebit, ea fiindconstruitla trecerea dintreromanicul trziu inoul stil gotic.

Acest lucru se poate observa narhitectura diferita turnurilor iaaltarului, cunoscut n ntreaga lumeca unic documental stilului specific

trecerii dintre cele douerearhitecturale.

Primul Dom, sfinitn anul 1012, aluat foc de doua ori. Cel de-altreilea, care poate fi admirat iastzi, este cel mai mare dintre

toate ia fost sfinitn anul 1237.


20/38


21/38


22/38

Catedrala din Magdeburg

Cum arhitectura goticaisi are originea inFranta secolului al XII-lea si nemaiexistand unexemplu al acestui stiin Germania, arhitectii

germani nu erau foartefamiliarizati cu acesttip de constructie.

Spre deosebire demarea majoritate acatedralelor,

Magdeburg Cathedralnu dispune de arcebutante care sa-isustina zidurile.


23/38


24/38


25/38

Catedrala din Ulm


26/38

Este spatioasa si bogat ornamentata, fiindcunoscuta pentru raportul mic dintre suport si

intinderea spatiului, si pentru absida esticapoligonala fara ambulatoriu.

Ulm cea mai inalta biserica din lume, turnul eicentral atingand inaltimea de 161.53 de metri,

pentru ajungerea in varful acestuia fiind nevoiede parcurgerea a 768 de trepte.

Inceputul lucrarilor la catedrala apartine anului1377, pornind initial din ideea ridicarii unei

biserici parohiale pentru cetatenii orasului.Aceasta a fost finantata de catre locuitoriiorasului.


27/38


28/38

A existat apoi o perioada, intre anii 1547 si

secolul al XIX-lea, in care nu a mai fost sustinutanici o lucrare la catedrala; lucrarile de constructie

au fost reluate abia in anul 1844, fiind terminate

cu bine in anul 1890, ultima operatiune fiindridicarea turlei centrale.

Turnul vestic este de 161 m in inaltime;

Are galerie cu arcada sub streasina acoperisului -

o ramasita a traditiilor romanice.


29/38

Catedrala din Koln


30/38


31/38

Catedrala din Koln poate fi vazuta ca cea maiimportanta din acest stil. Seamana cu Amiens,partea estica fiind o copie directa in plan sidimensiuni.

Este cea mai mare catedrala din Europa de Nord

A fost inceputa in 1270, iar corul a fost completatin 1322, restul cladirii fiind completat inconcordanta cu planul original in secolul XIX.

Aceasta catedrala, una din cele mai mari dinEuropa, este, de asemeni, una din cele maigrandioase eforturi ale arhitecturii medievale siseamana izbiditor cu exemplele franceze aleaceleiasi perioade, ambele modul general detratare, dar si in detaliile elementelor.


32/38


33/38

Planul catedralei din Koln este unul dintre cele mai regulate sisimetrice cunoscute din perioada medievala.

Planul consta intr-o nava din opt travee

Transeptul de noua travee si un cor din patru travee si o absida Ambulatoriul a fost format intr-o serie de sapte capele poligonale

Peste careu este o turla comparativ mai subtire, iar la capatulvestic stau doua turnuri masive terminate de o pereche turle

elaborate si bogate in decoratiuni si cu ornament traforat deschis. La exterior, impingerea puternica a boltii este sustinuta de

contraforti, ca si in cazul catedralelor gotice franceze.

Prelungirile navelor laterale formeaza dupa transept un singurdeambulatoriu, iar absida include un ansamblu de sapte capele

radiante denumit chevet.

Au fost incorporate elemente de la Amiens si Beauvais: arcadaneobisnuit de inalta si triforiul de dimensiuni reduse.


34/38

Catedrala din Strasbourg


35/38


36/38

Absida i transeptul sunt eterogene, ca urmare a

succesiunii la construcie a mai multor arhiteci; astfel,

absida i cupola nervurat relev un stil romanic trziu Pe latura de nord a transeptului s-a construit la

nceputul secolului a XVI-lea veranda Sf. Laurent, care

servete n prezent drept sacristie; poarta este flancat

de 10 statui, reprezentnd sfinti. Portalul dublu al aripii de sud a transeptului este

decorat cu sculpturi reprezentnd scene biblice

Nivelul superior, de deasupra portalurilor, este dominat

de marea rozet, deasupra creia se afl o galerie destatui


37/38


38/38

Catedrala din Strasbourgnu e la fel de mare ca

cea din Kolna fost construita in perioadediferite.

Faada de vest are trei portaluri, minunat

decorate custatui; ea a fost proiectata sa

primeasca doua turle cu goluri dar numai una din

ele a fost ridicata;

Navele laterale sunt la aceeasi inaltime cu nava

centrala, fiind, prin urmare, o catedrala-sala.

Goticul German

Documents

Transcript of Goticul German