Tema III:Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu si la inceputurile modernitatiiSpatiul romanesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu si la inceputurile modernitatii

Situaia internaional a rilor romne n sec XIV-XVI

n Evul Mediu conflictele dintre romni i turci au fost asimetrice,inferioritatea numerica ii obliga pe romani sa duca un razboi de uzura ; Romanii au evitat luptele decisive preferand luptele de hartuire romnii aveau o armat slab organizat i echipat militar; pentru a compensa acest lucru, ei au adoptat tactici de lupt: otrvirea fntnilor i pmntul prjolit cnd se distrugeau recoltele,vegetaia i locuinele , iar populaia se retragea in locuri greu accesibile, crendu-se un gol demografic si economic, care fcea imposibil aprovizionarea inamicului i obinerea de informaii sau nimicirea detaamentelor plecate dupa hran; romnii au fost obligai s evite btliile decisive, prefernd luptele de hruire-razboiul de uzura- ca s mpiedice pe otomani s-i valorifice superioritatea in oameni alegerea unui loc nefavorabil desfurrii luptelor cu turcii; Mircea cel Btrn

Mircea cel Btrn a fost primul voievod care a aprat ara Romneasc de pericolul otoman , Lupta de la Rovine 1395-Principala lupt dintre Mircea i Baiazid de la Rovine unde turcii vin cu o armat numeroas pe care Mircea o atrage ntr-un loc mltinos, iar pentru a compensa efectivul numeric, adopt tactica pmntului prjolit i atacurilor surpriz. Desi Baiazid a fost invins o parte din boieri vazand ca pericolul transformarii tarii in pasalac a fost inlaturat l-au sustinut pe Vlad Uzurpatorul omul turcilor (care accepta sa plateasca tribut turcilor)sa ocupe tronul, astfel c Mircea i Vlad si mpart conducerea rii pn n 1396

Tratatul de la Brasov 1395(7 martie)in asteptarea unei noi ofensive turceti Mircea a ncheiat un tratat de alian cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg la Braov . Aceasta a fost de fapt prima alian antiotoman din sud estul Europei ,

Lupta de la Nicopole 1396 la iniiativa Papei se organizeaz cruciada antiotoman de la Nicopole . Fidel cauzei cretine, Mircea a participat n 1396 la o cruciada european antiotoman mpreun cu cavalerii(occidentali sau apuseni) burgunzi ,germani, englezi, condusa de regele Sigismund de Luxemburg Mircea a vrut s atace primul deoarece cunotea tactica luptelor cu turcii, dar a fost refuzat, cavalerii atacnd primii, fiind slab instruii (tactica turnirurilor), au fost nvini oastea lui Mircea i cea a regelui maghiar au suferit un mare dezastru n lupta de la Nicopole ., iar cretinii au fost nevoii s se retrag.

Vlad epe , ara Romneasc

Politica externa

Lupta de la Targoviste (atacul de noapte) 1459- papa Pius al II-lea ncearc s relanseze ideea de cruciad tot acum Vlad refuz s mai plteasc tribut turcilor si in 1460- ncheie alian cu regele Ungariei Matei Corvin. Sultanul ncerc fr succes s-l captureze la Giurgiu prin Hamza Paa(complotul a fost dejucat de epes, care l-a capturat si ucis pe Hamza Paa). Iarna 1461-1462-ntreprinde o campanie la S Dunrii, sunt devastate multe localiti; de aceea sultanul Mehmed al 2 lea a pornit cu armata s-l pedepseasc pe epe, care prin tactica pmntului prjolit i-a provocat pierderi mari.n noaptea de 17 iunie 1462 epe a lansat un atac de noapte provocnd panic, de aceea sultanul a dat ordin de retragere din Tara Romaneasca fara sa o transforme in pasalac Boierimea ostila lui epe datorit politicii autoritare l-a sprijinit pe Radu cel Frumos , propus de sultan ca domn n locul lui epe, n schimbul recunoaterii autonomiei rii. epe s-a retras n Transilvania, unde atepta sprijinul regelui Matei Corvin, ns acesta l-a arestat acuzndu-l de trdare a rmas nchis pn la 1476, cnd a fost reinstaurat a 3 a oar pe tronul Tarii Romanesti cu sprijinul lui tefan cel Mare i Matei Corvin, ns nu a fost acceptat de boieri i a fost ucis de acetia, dupa o luna , in decembrie 1476.

tefan cel Mare domn al Moldovei 1457 1504

1459- la Overchelui este recunoscut domn de regale polonez Cazimir al IV-lea n schimbul recunoaterii suzeranitii Poloniei.O consecin a nelegerii era ndeprtarea de hotarele Moldovei a rivalului su , Petru aron.

Lupta de la Baia

1465- tefan cucerete Chilia,unde din timpul lui Iancu se gsea o garnizoan maghiar strnind reacii ostile din partea lui Mehmed al II-lea i Matia Corvin. 1467- maghiarii ncep campania mpotriva lui tefan; trec prin Roman,Trgu Neam i ajung la Baia 1467- btlia de la Baia , tefan incendiaz cetatea i obine o victorie decisiv asupra lui Matei Corvin; acesta a scpat datorit unor nenelegeri din tabra lui tefan, astfel ncheindu-se ultima ncercare de a duce sub suzeranitate .

Lupta de la Vaslui ; Lupta de la Vaslui 10 ianuarie 1475 Podu nalt

stpnirea Chiliei i Cetii Albe a atras nemulumirea Imperiului Otoman, care iniial s-a folosit de ttarii care au atacat n Moldova 1473 tefan profit de faptul c turcii luptau n Asia ,intervine n ara romneasc i-l nvinge pe Radu si il inlatura de la conducere 1473-tefan refuz s plteasc tributul, drept urmare Suleiman, beglerbegul Rumeliei este trimis contra Moldovei neavnd o armat numeroas, tefan a adoptat tactici de lupt:1)pmntul prjolit, retragerea populaiei n muni;2)atacurile surpriz ce au diminuat capacitatea de lupt a dumanului; 3)alegerea unui loc nefavorabil, mltinos, ce nu a permis desfurarea armatei otomane; acesta a fost completat de o cea dens n ziua lupte; turcii au fost condui Suleiman, beglerbegul Rumeliei , dar au fost nfrni la 10 ianuarie 1475; a fost considerat cea mai mare nfrngerea a Imperiului Otoman; 1475- scrisoarea lui tefan ctre conductorii statelor europene, unde numete Moldova poart a cretintii, prezinta victoria de la Vaslui si cere ajutor contra turcilor Inainte de a relua lupta contra lui tefan turcii cuceresc Caffa(posesiune genovez la Marea Neagr) i Principatul Mangopului, iar Hanatul ttar al Crimeii devine vasalul sultanului

Lupta de la Rzboieni 25 iulie 1476 1475-ncheie un tratat cu Matia Corvin, regele Ungariei, prin care regele i promitea ajutor militar cauzele luptei: Imperiul otoman cerea tributul restant, cetile Chilia i Cetatea Alb, prizonierii de la Vaslui; tefan a refuzat, dar nainte de a ataca, turcii s-au folosit de ttari; nu i-a rmas dect s adopte tactica pmntului prjolit i a atacurilor suprinz; la 25 iulie 1476 este nvins de turci; acetia nu reuesc s fructifice victoria, nereuind s cucereasc cetile Suceava, Neam i Hotin; armata era mcinat de cium i foamete este nevoita sa se retraga;

Sultanul Baiazid al II-lea contientizeaz poziiile cheie ale Chiliei i Cetii Albe, drept urmare in iulie 1484 Chilia este cucerit iar in august 1484 i Cetatea Alb. sept 1485- la Colomeea tefan depune omagiul de vasalitate fa de regale Cazimir al Poloniei pentru un viitor ajutor contra turcilor, eventual pentru recuperarea cetatilor pierdute 1485 cu ajutor polonez i nvinge pe turci lng lacul Ctlbuga 1486- la cheia, ultima btlie a lui tefan contra Otomanilor urmand sa incheie pace si sa reia plata tributului Evolutia Tarilor Romane in sec XVI

Mihai Viteazu (1593-1601)

Domnia lui Mihai este considerat de unii istorici trecerea de la medieval la modern.

1590-1592 papa Clement VIII iniiaz o alian anti-otoman numit Liga Sfnt condus de mpratul Rudolf II, din care fceau parte habsburgii, spaniolii, Papa Clement VIII, ducatele italiene (Mantua, Ferara i Toscana); ader i: Sigismund Bathory, Mihai Viteazu i Petru Aron (Moldova); Luptele cu turcii 1594 Mihai se nelege cu Petru Aron i declaneaz o rscoal antiotoman la Iai i Bucureti,turcii reacioneaz i trimit pe ttari care sunt

Tratatul de la Alba Iulia in faa ofensivei pregtite de turci Mihai a cutat ajutor la Sigismund Bathory; 20 mai 1595 trimite o delegaie la Alba Iulia condusa de mitropolitul Eftimie sa negocieze i s semneze un tratat prin care: ara Romneasc era condus de 12 boieri ce fceau parte i din Diet; Mihai era vasal lui Sigismund, fiind lociitorul su pe tronul rii Romneti; singurul avantaj era c biserica din Transilvania era subordonat mitropoliei din Bucureti; primea ajutor militar;

Lupta de la Calugareni (1595) 1595 turicii hotarasc pedepsirea politicii lui Mihai astfel marele vizir Sinan Paa trece Dunrea ,campania urmrea transformarea rilor Romne in paalacuri. Dei romnii au cauzat pierderi mari armatei otomane nu au putut opri inaintarea acesteia, de aceea M.Viteazul dup lupt se retrage spre munte , ateptnd ajutorul lui Bathory, timp n care turcii ncep organizarea paalacului de la Bucureti i Trgovite, unde instaleaz garnizoane otomane iar bisericile sunt transformate n moschei . Forele reunite ale celor 3 ri romneti reunite la Rucr trec la contra-ofensiva , elibernd pe rnd oraele : Trgovite , Bucureti obinnd apoi la Giurgiu o strlucit victorie -1595 Tratatul de pace cu turcii 1597 Mihai Viteazul a incheiat pacea cu turcii , prin care sultanul: i recunoate domnia pe via, i trimitea i steagul de recunoatere a domniei n schimbul acceptrii suzeranitii otomane i a tributului , tributul era diminuat la jumatate. 1597, raporturile cu Sigismund Bathory erau reaezate pe picior de egalitate, anulndu-se n practic Tratatul de la Alba-Iulia din 20 mai 1595 i deci se emancipa de sub suzeranitatea acestuia.

Tratatul cu Rudolf II 1598 incheie un tratat de prietenie cu mparatul german Rudolf al II-lea de Habsburg , la Mnstirea Dealul prin care Rudolf al II-lea i oferea sprijin financiar pentru plata a 5000 de oteni SI recunotea domnia eretitar cu condiia participrii la luptele antiotomane

5