Tema 2 (3)

ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE DIN

BUGETUL CONSOLIDAT AL ROMÂNIEI

Student: Doroftei Marian Bogdan

Grupa: 1325

2

CUPRINS

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale – criterii și

componente (conform clasificației bugetare) ........................................................................................... 3

2. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2010-2013 ............. 6

3. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ –

teritoriale în perioada 2010-2013 ........................................................................................................... 13

Concluzii ................................................................................................................................................. 17

Bibliografie ............................................................................................................................................. 18

3

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale – criterii și

componente (conform clasificației bugetare)

Veniturile și cheltuielile publice prin bugete sunt structurate conform unei grupări judicioase,

denumită clasificația bugetară. Această grupare sistematică a veniturilor și cheltuielilor publice permite

cunoașterea conținutului lor și face posibilă adoptarea măsurilor corespunzătoare în vederea încasării la

termen a veniturilor, facilitând astfel efectuarea cheltuielilor conform destinațiilor aprobate de către

organele competente.

Clasificația indicatorilor privind finanțele publice, componentele acesteia, precum și clasificația

în profil departamental au fost aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1954/12.2005.

Conform acestui ordin, modificările la clasificații se aprobă de către Ministerul Finanțelor Publice și se

publică pe pagina oficială de internet a acestuia. Deși clasificația bugetară permite gruparea veniturilor

și cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie și după criterii unitare, aceasta nu reprezintă temei legal

pentru încasarea de venituri și efectuarea de cheltuieli.1

Clasificația bugetară este utilizată în toate etapele procesului bugetar, ea producând efecte

lucrative, în special în elaborarea și execuția bugetelor publice. Numărul limitat de criterii folosit în

gruparea veniturilor și cheltuielilor face din clasificație un instrument operativ de lucru în consemnarea

de informații și date asupra indicatorilor bugetari.2

În vederea configurării indicatorilor de venituri și cheltuieli conform cerințelor menționate,

clasificația bugetară presupune anumite criterii, și anume: financiar și administrativ. Aceste criterii sunt

folosite cu caracter complementar. Potrivit criteriului financiar, veniturile sunt structurate după

proveniență și cheltuielile după destinație. Rolul criteriului administrativ este de a fixa spațiul în care

apar responsabilități și competențe cu privire la indicatorii bugetari. 3

Clasificația bugetară pentru partea de venituri are ca subdiviziuni capitole și subcapitole. Astfel,

indicatorii bugetari sunt prezentați în clasificație printr-o localizare care poartă denumirea de

subdiviziune.

Capitolele în care sunt grupate veniturile bugetare pot avea două semnificații.4 O primă

semnificație este cea în care capitolele evidențiază proveniența globală din punct de vedere financiar,

conform denumirii categoriilor de venituri. Astfel, capitolele de venituri pot fi: impozitul pe profit,

1 ***, Legea 270/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. Lege nr. 270/2013 2 Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2007, p.39. 3 Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2007, p.42. 4 Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2007, p.43.

4

impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată, taxe vamale, contribuțiile angajatorilor, contribuțiile

asiguraților (tabel nr. 1.1).

Conform celei de-a doua semnificații, veniturile sunt grupate după unele elemente comune, într-

un singur capitol existând exprimări de indicatori de genul: impozitul pe venit, alte impozite directe,

accize, impozite și taxe locale, vărsăminte de la instituțiile publice, contribuții la fondul național unic de

asigurări sociale de sănătate.5

Tabel nr. 1.1 Principalele subdiviziuni din clasificația indicatorilor

privind finanțele publice - Venituri

I. Venituri curente:

A. Venituri fiscale

A1.Impozit pe venit, profit și câștiguri de capital

A11. Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice

A12. Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice

A13. Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital

A2. Impozitul pe salarii

A3. Impozite și taxe pe proprietate

A4. Impozite și taxe pe bunuri și servicii

A5. Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale

A6. Alte impozite și taxe fiscale

B. Contribuții de asigurări

C. Venituri nefiscale

II. Venituri din capital

III. Operațiuni financiare

IV. Subvenții

Sursa: ***, Clasificația finanțelor publice în vigoare pentru anul 2014, aprobată prin Ordinul nr.1954/16.12.2005

cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/clasificatii.html?

pagina=domenii

În interiorul clasificației, printre subdiviziunile menționate mai pot fi întâlnite și alte structuri cu

caracter orientativ, precum: gruparea în venituri curente, fiscale, impozite directe, impozite indirecte,

venituri din capital. Veniturile fiscale reprezintă prelevări cu caracter obligatoriu, sunt reprezentate de

5 Ștefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2007, p.43.

http://www.mfinante.ro/

5

impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital, impozitul pe salarii, impozite și taxe pe proprietate,

impozite și taxe pe bunuri și servicii și asigură cea mai mare parte a resurselor obișnuite ale statului.

Spre deosebire, veniturile nefiscale sunt reprezentate de venituri din proprietate, din vânzări de bunuri

și servicii. Atragerea acestor resurse la bugetul public reprezintă mișcarea valorii în limitele aceleiași

proprietăți, sub forme ale veniturilor preluate la bugetul public de la întreprinderi cu capital de stat,

dividendelor, sumelor încasate din vânzări de active, chiriilor.6

Din cele prezentate anterior, se poate observa rolul pe care îl are clasificația bugetară în

evidențierea resurselor financiare publice după sursa de proveniență. Prin caracterul său sistematic,

clasificația bugetară permite structurarea indicilor bugetari pentru elaborarea, aprobarea și executarea

bugetelor și, totodată, asigură compararea indicilor bugetari, conținând asemănări cu sistemele de

clasificație utilizate de organismele financiare internaționale.

6 Prof. dr. Gheorghe Filip, lect. dr. Bogdan Zugravu, Finanțe – suport de curs, anul II, anul universitar 2010-2011, p.32

6

2. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2010-2013

În perioada 2010-2013, resursele financiare publice din bugetul de stat au înregistrat o continuă

creștere (tabel nr. 2.1).

Tabel nr. 2.1 Evoluția veniturilor din bugetul de stat în perioada 2010-2013

-mil lei-

2010 2011 2012 2013

VENITURI TOTALE 68050.7 79371.2 87171.5 90561.4

Venituri curente 64825.1 77058.3 83577.1 86694.0

Venituri fiscale 56305.1 69527.7 75615.8 80175.2

Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din

capital 14460.1 15604.1 18685.9 20040.9

Impozitul pe profit 10090.9 10298.2 10824.7 10893.2

Impozitul pe salarii și venit 3531.0 4607.4 6901.5 7894.6

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital 838.3 707.5 959.7 1253.1

Impozite și taxe pe proprietate 4.5 -0.5 0.4 51.0

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 41222.4 53227.9 56202.2 59432.2

TVA 24263.6 34742.0 35586.3 36610.3

Accize 16212.3 17805.9 18910.8 19798.0

Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii 16.4 10.3 16.9 419.1

Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării

bunurilor sau pe desfășurarea de activități 730.1 669.8 1688.1 2604.8

Impozitul pe comerțul exterior (taxe vamale) 574.0 673.7 707.3 620.0

Alte impozite si taxe fiscale 44.1 22.5 20.1 31.1

Contribuții de asigurări 395.0 215.4 155.2 160.5

Venituri nefiscale 8125.0 7315.2 7806.0 6358.4

Subvenții

Venituri din capital 282.6 275.6 306.4 299.8

Donații 500.9 0.0 1.4

Sume de la UE in contul plăților efectuate*) și

prefinanțări 2457.5 1650.7 3239.0 3926.2

Operațiuni financiare 6.3 1.1 4.7 6.6

Încasări din rambursarea, împrumuturilor 6.3 1.1 4.7 6.6

Sume încasate în contul unic, la bugetul de stat -21.6 385.5 42.9 -365.3 Sursa: Prelucrare după datele obținute de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Informații execuție bugetară,

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

În anul 2010, veniturile bugetului de stat au fost în valoare de 68050.7 milioane lei. În anul

următor, 2011, s-a înregistrat o creștere a veniturilor bugetului de stat, acestea însumând 79371.2

7

milioane lei. Această evoluție pozitivă comparativ cu anul anterior poate fi exprimată și procentual, ca

o creștere de 16,64%. Conform raportului privind execuția bugetară, evoluția resurselor financiare din

acest an a fost influențată pe de o parte de evoluțiile economice, precum și de deciziile de politică fiscală

adoptate în a doua parte a anului 2010 (creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 24%, modificarea

cuantumului accizelor, lărgirea bazei de impozitare la impozitul pe venit și la contribuțiile de asigurări

sociale de stat).7

În anul 2012, veniturile bugetului de stat au fost în valoare de 87171.5 milioane lei. Creșterea

veniturilor față de anul 2011 este cuantificată la nivelul de 9,83%. Similar anului 2011, cuantumul

veniturilor a fost determinat atât de evoluțiile economice cât și de deciziile de politică fiscală adoptate

(creșterea salariului minim, majorarea salariilor în sectorul bugetar, modificarea bazei de calcul în cazul

contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari, modificarea cuantumului accizelor).8

În anul 2013, veniturile din bugetul de stat au totalizat 90561.4 milioane lei. Chiar dacă și în

acest an s-a înregistrat o creștere, aceasta este semnificativ mai redusă comparativ cu valorile înregistrate

în anii precedenți, și anume 3,89%. Acest nivel al veniturilor a fost influențat de evoluțiile economice și

de deciziile de politică fiscală adoptate (creșterea salariului minim, majorarea salariilor în sectorul

bugetar, creșterea punctului de pensie, majorarea cotei de contribuții aferentă fondurilor de pensii

administrate privat precum și modificarea cuantumului accizelor).9

Evoluția veniturilor din bugetul de stat prezentată anterior se referă la veniturile totale în valori

absolute. Considerăm că analiza trebuie completată de evoluția comparativă a diferitelor componente

ale veniturilor din bugetul de stat, atât ca procent în veniturile totale, precum și în valori absolute.

În anul 2011, comparativ cu anul 2010, s-au produs următoarele modificări la nivelul ponderii

principalelor categorii de venituri din bugetul de stat: s-au înregistrat diminuări ale ponderilor în ceea ce

privește impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, contribuții de asigurări și venituri

nefiscale, în timp ce ponderea impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii a înregistrat o creștere cu

aproximativ 6 puncte procentuale (figura nr. 2.1). Această evoluție pozitivă a ponderii impozitelor și

taxelor pe bunuri și servicii poate fi pusă pe seama creșterii veniturilor din TVA cu 43% față de anul

anterior, precum și a veniturilor din accize, cu 9,83%.

7 ***, Raport privind execuția bugetară preliminată pe anul 2011, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Raport

BGCdec2011.pdf 8 ***, Raport privind execuția bugetară preliminată pe anul 2012, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Raport

BGCdec2012.pdf 9 ***, Raport privind execuția bugetară finală pe anul 2013, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Raport

BGCdec2013.pdf

http://discutii.mfinante.ro/



8

Sursa: Prelucrare după datele obținute de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Informații execuție bugetară,


În anul 2012 au fost consemnate următoarele evoluții cu privire la ponderea principalelor

categorii de venituri din bugetul de stat: ponderile impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii, a

contribuțiilor de asigurări, precum și a veniturilor nefiscale au înregistrat o scădere, în timp ce ponderea

impozitului pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital a înregistrat o creștere de 1,78 puncte

procentuale (figura nr. 2.2).



0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

Impozitul pe profit,

salarii, venit si

castiguri din capital

Impozite si taxe pe

bunuri si servicii

Contributii de

asigurari

Venituri nefiscale

21.25

60.58

0.58

11.94

19.66

67.06

0.27

9.22

Figura nr. 2.1 Structura veniturilor bugetare în anii 2010-2011 (%)

2010 2011

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00


salarii, venit si


Impozite si taxe pe

bunuri si servicii

Contributii de

asigurari

Venituri nefiscale

19.66

67.06

0.27

9.22

21.44

64.47

0.18

8.95


2011 2012



9

În anul 2013, ponderea impozitului pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital și cea a

impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii au crescut cu 0,69 pp, respectiv 1,16 pp, în timp ce ponderea

veniturilor nefiscale s-a diminuat cu 1,93 pp și cea a contribuțiilor de asigurări a rămas constantă (figura

nr. 2.3).



După observarea succintă a evoluției unor subdiviziuni ale veniturilor din bugetul de stat din

punct de vedere a ponderii acestora în veniturile totale considerăm că prezintă interes o analiză detaliată

a evoluției taxei pe valoare adăugată, accizelor, impozitul pe profit și a impozitului pe salarii și venit.

Taxa pe valoarea adăugată

În perioada 2010-2013, taxa pe valoarea adăugată a înregistrat o creștere continuă (figura nr.

2.4). Cea mai puternică modificare a avut loc între anii 2010-2011, când încasările din TVA au crescut

cu 43,19% ca urmare a creșterii cotei TVA de la 19% la 24%. În anii următori încasările din TVA au

înregistrat o creștere mai lentă, și anume 2,43% în 2012, respectiv 2,88% in 2013. Printre factorii care

au contribuit la aceste creșteri ușoare se numără: diminuarea importurilor de bunuri, precum și reducerea

cotei de TVA de la 24% la 9% pentru unele produse de panificație.

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00


salarii, venit si


Impozite si taxe pe

bunuri si servicii

Contributii de

asigurari

Venituri nefiscale

21.44

64.47

0.18

8.95

22.13

65.63

0.18

7.02


2012 2013


10



Accize

În perioada analizată, încasările din accize au înregistrat o creștere continuă (figura nr. 2.5). În

anul 2011 a fost consemnată o creștere cu 9,83% ca urmare a majorării nivelului accizei la motorină,

benzină fără plumb, produse intermediare și țigarete.



Încasările din accize în anul 2012 au înregistrat o creștere cu 6,21% datorată majorării nivelului

accizelor la motorină, la țigarete, precum și majorării cursului de schimb. În anul 2013 creșterea

încasărilor din accize a fost de 4,69%. Și în acest caz, factorii care au contribuit la creșterea veniturilor

0.0

5000.0

10000.0

15000.0

20000.0

25000.0

30000.0

35000.0

40000.0

2010 2011 2012 2013

24263.6

34742.0 35586.336610.3

Figura nr. 2.4 Evoluția TVA-ului în perioada 2010-2013 (mil lei)

0.0

2000.0

4000.0

6000.0

8000.0

10000.0

12000.0

14000.0

16000.0

18000.0

20000.0

2010 2011 2012 2013

16212.317805.9 18910.8 19798.0

Figura nr. 2.5 Evoluția accizelor în perioada 2010-2013 (mil lei)



11

din accize au fost reprezentați de majorarea nivelului accizei la motorină, alcool, țigarete, introducerea

de accize la unele produse de lux.

Impozitul pe profit

Analiza evoluției impozitului pe profit ne arată faptul că, în perioada 2010-2013, încasările din

acest tip de impozit au înregistrat o creștere ușoară (figura nr. 2.6). În valoare relativă, acest impozit a

avut o creștere de 2,05% în anul 2011, urmată de un procent de 5,11% în anul 2012 și de 0,63% în anul

2013.



Faptul că impozitul pe profit nu a avut o creștere spectaculoasă poate fi pus pe seama reducerii

încasărilor din impozitul pe profit de la băncile comerciale.

Impozitul pe salarii și venit

Spre deosebire de celelalte categorii de venituri analizate anterior, încasările din salarii și venit a

înregistrat o creștere bruscă în perioada 2010-2013 (figura nr. 2.7). În anul 2011 încasările din acest

impozit au crescut cu 30,48% datorită majorării numărului de salariați și a câștigului salarial mediu brut,

dar și a efectului de bază. În 2012 veniturile la bugetul de stat din acest impozit s-au majorat cu 49,79%,

majorare datorată creșterii numărului de salariați, a câștigului salarial mediu brut și a salariului minim

precum și modificării bazei de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de

pensionari. Pentru anul 2013 s-a înregistrat o creștere a încasărilor din impozitul pe salarii și venit de

0.0

2000.0

4000.0

6000.0

8000.0

10000.0

12000.0

2010 2011 2012 2013

10090.9 10298.2 10824.7 10893.2

Figura nr. 2.6 Evoluția impozitului pe profit în perioada 2010-2013 (mil lei)


12

14,39%, spre deosebire de anul anterior, în acest an au ajutat la această creștere și modificarea punctului

de pensie și reîntregirea salariului bugetarilor.10



Din analiza anterioară asupra evoluției resurselor financiare din bugetul de stat se poate observa

faptul că în perioada 2010-2013 au avut loc numeroase mutații care au condus în final la o creștere cu

33,08% a veniturilor totale în anul 2013, comparativ cu anul 2010.

10 ***, Raport privind execuția bugetară finală pe anul 2013, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Raport

BGCdec2013.pdf

0.0

1000.0

2000.0

3000.0

4000.0

5000.0

6000.0

7000.0

8000.0

2010 2011 2012 2013

3531.0

4607.4

6901.5

7894.6

Figura nr. 2.7 Evoluția impozitului pe salarii și venit în perioada 2010-2013

(mil lei)



13

3. Mutații în structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților

administrativ –teritoriale în perioada 2010-2013

Resursele financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în

perioada 2010-2013 au cunoscut o creștere în fiecare an (tabel nr. 3.1).

Tabel nr. 3.1 Evoluția veniturilor din bugetul centralizat al unităților administrativ-

teritoriale în perioada 2010-2013

-mil lei-

2010 2011 2012 2013

VENITURI TOTALE 50018.3 51858.2 53441.7 56875.4

Venituri curente 41891.8 42171.6 44567.3 46412.6

Venituri fiscale 34524.3 33023.9 34447.9 35898.7

Impozitul pe profit, salarii, venit si câștiguri din

capital 14466.0 14502.4 14097.0 14885.9

Impozitul pe profit 24.3 19.9 29.8 32.6

Impozitul pe salarii și venit 14425.8 14468.9 14055.2 14841.3

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital 16.0 13.5 12.0 12.0

Impozite și taxe pe proprietate 3797.1 3976.9 4060.0 4352.2

Impozite si taxe pe bunuri si servicii 16129.2 14414.7 16162.2 16497.5

TVA 14892.4 13175.4 14929.7 15216.7

Accize

Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii 54.0 44.4 35.3 36.8

Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării

bunurilor sau pe desfășurarea de activități 1092.8 1194.9 1197.2 1243.9

Impozitul pe comerțul exterior (taxe vamale)

Alte impozite si taxe fiscale 132.0 129.9 128.7 163.2

Contribuții de asigurări

Venituri nefiscale 7367.6 9147.7 10119.4 10513.8

Subvenții 5340.9 5672.5 4654.3 5994.0

Venituri din capital 294.6 396.8 274.4 262.4

Donații 209.2 99.6 72.0 80.3

Sume de la UE în contul plăților efectuate*) si

prefinanțări 2279.9 3517.8 3873.7 4126.1

Operațiuni financiare 2.0

Încasări din rambursarea, împrumuturilor 2.0

Sume încasate in contul unic, la bugetul de stat Sursa: Prelucrare după datele obținute de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Informații execuție bugetară,


În anul 2011 s-a înregistrat o creștere a veniturilor bugetare de 3,68% față de anul 2010, de la

50018,3 mil lei la 51858,2 mil lei. Aceasta creștere a fost influențată pozitiv de sumele primite de la

14

Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (54,30%), de veniturile din capital (34,69%) și de

veniturile nefiscale (24,16%). Printre elementele care au contribuit negativ la creșterea din anul 2011

regăsim impozitul pe profit (-18,11%), impozite și taxe pe bunuri și servicii (-10,63%) și TVA (-

11,53%).

Nivelul veniturilor din bugetele locale a fost de 53441,7 mil lei în anul 2012, cu 3,05% mai mult

decât în anul 2011. Categoriile de venituri care au contribuit la această creștere sunt impozitul pe profit

(49,75%), TVA (13,31%) și impozitele și taxele pe bunuri și servicii (12,12%). Totodată, creșterea a

fost încetinită de diminuarea încasărilor pentru anumite categorii de venituri, și anume: venituri din

capital (-30,85%), donații (-27,71%) și subvenții (-17,95%).

În anul 2013, încasările din veniturile la bugetele locale au ajuns la valoarea de 56875,4 mil lei,

cu 6,43% mai mult, comparativ cu anul anterior. Această evoluție a fost influențată pozitiv de

următoarele categorii de venituri: subvenții (28,78%), impozitul pe profit (9,4%) și alte impozite și taxe

fiscale (26,81%). Singura categorie de venituri la care s-a înregistrat o scădere a încasărilor este

reprezentată de veniturile din capital (-4,37%).

Mutațiile produse în structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților

administrativ–teritoriale în perioada 2010-2013 pot fi analizate și prin prisma evoluției ponderilor

diferitelor categorii de venituri în veniturile totale.



0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00


salarii, venit si castiguri

din capital

Impozite si taxe pe

bunuri si servicii

Venituri nefiscale Subventii

28.92

32.25

14.73

10.68

27.97 27.80

17.64

10.94


2010 2011


15

Astfel, din figura nr. 3.1 se poate observa că în anul 2011 ponderea impozitului pe profit, salarii,

venituri și câștig din capital și cea a impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii au scăzut cu 0,95 puncte

procentuale, respectiv 4,45 puncte procentuale, în timp ce ponderile veniturilor nefiscale și a subvențiilor

au crescut cu 2,91 pp, respectiv 0,26 pp.

În anul 2012 au avut loc următoarele mutații cu privire la ponderea diferitelor categorii de

venituri în total venituri din bugetul centralizat al unităților administrativ–teritoriale (figura nr. 3.2):

ponderile încasărilor din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital și subvenții au scăzut

cu 1,59 pp, respectiv 2,23 puncte procentuale, iar ponderile impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii și

a veniturilor nefiscale au crescut cu 2,44 pp, respectiv 1,3 pp.



În anul 2013, s-au înregistrat următoarele modificări cu privire la ponderile diferitelor categorii

de venituri (figura nr. 3.3): ponderea subvențiilor a crescut cu 1,83 puncte procentuale, în timp ce

ponderile încasărilor din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, impozite și taxe pe

bunuri și servicii și veniturile nefiscale au scăzut cu 0,21 pp, 1,23 pp și respectiv 0,45 pp.

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00


salarii, venit si


Impozite si taxe pe

bunuri si servicii


27.97 27.80

17.64

10.94

26.3830.24

18.94

8.71


2011 2012


16



Analiza mutațiilor produse la nivelul resurselor financiare din bugetul centralizat al unităților

administrativ–teritoriale poate fi completată prin observarea modului în care au evoluat diferite categorii

de venituri.

Figura nr. 3.4 Evoluții ale diferitelor categorii de venituri în perioada 2010-2013



0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00


salarii, venit si


Impozite si taxe pe

bunuri si servicii


26.3830.24

18.94

8.71

26.1729.01

18.49

10.54


2012 2013

0.0

5000.0

10000.0

15000.0

2010 2011 2012 2013

Evoluția impozitul pe profit, salarii, venit

și câștiguri din capital în perioada 2010-

2013 (mil lei)

0.0

10000.0

20000.0

2010 2011 2012 2013

Evoluția impozitelor și taxelor pe bunuri și

servicii în perioada 2010-2013 (mil lei)

0.0

2000.0

4000.0

6000.0

2010 2011 2012 2013

Evoluția subvențiilor în perioada

2010-2013 (mil lei)

0.0

1000.0

2000.0

3000.0

4000.0

5000.0

2010 2011 2012 2013

Evoluția impozitelor și taxelor pe

proprietate în perioada 2010-2013 (mil lei)



17

Astfel, din figura nr. 3.4, se poate observa faptul că impozitele și taxele pe proprietate au crescut

în mod constant în perioada 2010-2013, ajungând de la 3797,1 mil lei la 4352,2 mil lei. În ceea ce

privește celelalte trei categorii supuse sub analiză, în fiecare caz există un an in care se înregistrează o

scădere. Pentru impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, precum și subvenții, scăderea

are loc în anul 2012. În ceea ce privește impozitele și taxele pe bunuri și servicii, scăderea încasărilor

din acestea are loc în anul 2011.

Concluzii

Structurarea resurselor financiare publice din bugetul de stat, precum și din cel centralizat al

unităților administrativ-teritoriale conform clasificației bugetare facilitează analiza comparativă a

acestora. Totodată, organizarea sistematică a diferitelor subdiviziuni ale veniturilor publice permite

înțelegerea dinamicii acestora prin prisma factorilor determinanți.

Abordarea practică a mutațiilor produse la nivelul resurselor financiare a scos în evidență faptul

că, în perioada analizată, deși nivelul total al veniturilor a crescut atât în cazul bugetului de stat, precum

și în cazul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale, evoluțiile la nivel de subdiviziuni

au fost diferite.

În vederea evidențierii diferitelor mutații apărute la nivelul resurselor financiare în perioada

2010-2013 am considerat adecvat să analizăm evoluția veniturilor totale (atât în valori absolute, cât și în

valori relative), evoluția ponderii diferitelor categorii de venituri în veniturile totale, precum și evoluția

unor categorii de venituri selectate (în valori absolute, cât și în valori relative).

Datele utilizate în analiză au fost extrase de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, secțiunea

informații privind execuția bugetară. Pentru o mai bună înțelegere a factorilor care au determinat aceste

evoluții, au fost consultate rapoartele cu privire la execuția bugetară. Toate aceste informații au permis

realizarea unei analize de ansamblu asupra structurii și dinamicii resurselor financiare din cele două

tipuri de bugete.

18

Bibliografie

1. Filip, Gh., Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași, 2010

2. Filip Gheorghe, Zugravu Bogdan, Finanțe – suport de curs, anul II, anul universitar 2010-2011

3. Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007

4. Văcărel Iulian (coord.), Finanțe publice , E.D.P., București, 2008

5. Anuarul statistic al României http://www.insse.ro

6. Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

7. Clasificația Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr. 1954/16.12.2005

8. Conturile de execuție a bugetului de stat 2008-2013

9. Rapoarte și analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/

10. ***, Clasificația finanțelor publice în vigoare pentru anul 2014, aprobată prin Ordinul

nr.1954/16.12.2005 cu modificările și completările ulterioare

11. ***, Informații execuție bugetară, http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin

12. ***, Legea 270/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele

publice. Lege nr. 270/2013

13. ***, Raport privind execuția bugetară finală pe anul 2013, http://discutii.mfinante.ro/

static/10/Mfp/trezorerie/Raport BGCdec2013.pdf

14. ***, Raport privind execuția bugetară preliminată pe anul 2011, http://discutii.mfinante.ro/


15. ***, Raport privind execuția bugetară preliminată pe anul 2012, http://discutii.mfinante.ro/


http://www.consiliulfiscal.ro/



http://discutii.mfinante.ro/%20static/10/Mfp/trezorerie/Raport%20BGCdec2011.pdf




Tema 2 (3)

Documents

Transcript of Tema 2 (3)