tema 3

4
Difractia luminii În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor. Difracția are loc în cazul oricărui tip de undă, inclusiv undele acustice, undele de la suprafața apei, și undele electromagnetice cum ar fi lumina vizibilă, razele x și undele radio. Întrucât obiectele materiale au și ele proprietăți ondulatorii, difracția apare și în cazul particulelor de substanță ca electroni, protoni, neutroni și poate fi studiată conform mecanicii cuantice. În timp ce difracția are loc întotdeauna când undele întâlnesc obstacole în calea lor de propagare, efectele sale sunt în general cel mai pronunțate în cazul undelor a căror lungime de undă este de ordinul dimensiunii obstacolului. Șabloanele complexe rezultate din intensitatea unei unde difractate sunt rezultatul interferenței între diferite părți ale unei unde care au ajuns la observator urmărind căi diferite. Schema pentru fenomenul de difractie

description

asdf

Transcript of tema 3

Difractia luminiinfizic,difraciase refer la diverse fenomene asociate cu ocolirea de ctreundea obstacolelor aprute n calea lor.Difracia are loc n cazul oricrui tip de und, inclusivundele acustice, undele de la suprafaa apei, i undele electromagnetice cum ar fi lumina vizibil,razele xi undele radio. ntruct obiectele materiale au i ele proprieti ondulatorii, difracia apare i n cazul particulelor de substan ca electroni, protoni, neutroni i poate fi studiat conformmecanicii cuantice.n timp ce difracia are loc ntotdeauna cnd undele ntlnesc obstacole n calea lor de propagare, efectele sale sunt n general cel mai pronunate n cazul undelor a crorlungime de undeste de ordinul dimensiunii obstacolului. abloanele complexe rezultate din intensitatea unei unde difractate sunt rezultatul interferenei ntre diferite pri ale unei unde care au ajuns la observator urmrind ci diferite.

Schema pentru fenomenul de difractie

Notaii utilizate: S - sursa de lumin monocromatic - lentil convergent - transform fasciculul convergent n fascicul paralel (undele sferice devin unde plane) MN - fant din paravanul - lentil ce focalizeaz lumina difractatReeaua de difracie:Reeaua de difracie este format din fante nguste, rectilinii, paralele, echidistante foarte apropiate.n= numrul de trasturi pe unitatea de lungimeN= numrul de zgrieturi rectilinii pe o distan Ll= constanta reeleiDiferena de drum opticse scrie:Determinareamaximelor, respectivminimelorse face similar ca la interferen impunnd condiiile:Determinarea lungimii de und cu ajutorul reelei opticeDeoarecerelaia (4) devine:

Pentru unghiuri mici:Deci:

Exemple de difracie n viaa de zi cu zi:Efectele difraciei pot fi uor observate n viaa de zi cu zi.Cele mai des ntlnite exemple de difracie sunt cele de difracie a luminii; unul l reprezint banda spiral cu spaiere foarte mic, de pe un CD ori DVD care se comport ca oreea de difracieformnd imaginea unui curcubeu n direcia discului. Acest principiu poate fi extins pentru a proiecta o reea care s produc un ablon de difracie dorit;hologramelede pe cardurile de credit sau debit sunt i ele un exemplu.Difracia atmosfericprodus de particulele fine pot cauza apariia unuihalo(inel strlucitor n jurul unei surse de lumin puternice, ca soarele sau luna). Umbra unui obiect mat, produs de lumina unei surse compacte, prezint mici franje n jurul marginilor. Toate aceste efecte sunt consecine ale faptului ca lumina este o und.Difracia poate aprea ns cu orice fel de und. Undele de pe suprafaa apei ocolesc obstacolele ntlnite n cale (brci, pietre). Undele sonore ocolesc obiectele, motiv pentru care o persoan care vorbete de dup un copac poate fi auzit. Difracia poate fi ns i o problem n unele aplicaii tehnice. Ea stabilete o limit fundamental a rezoluiei aparatelor foto, telescoapelor sau microscoapelor.