tehnica farmaceutica 2

8
TEHNICĂ FARMACEUTICĂ CURS NR 2 ELIBERAREA MEDICAMENTELOR Eliberarea medicamentelor care se păstrează la SEPARANDA se face numai pe bază de reţetă. Reţeta se opreşte la farmacie şi se întocmesc tabele cu gestiunea cantitativă pentru fiecare produs aflat în dulap. Exemple : Diazepam, Nitrazepam, Antalcool, Fenobarbital. Eliberarea medicamentelor ce se păstrează la VENENA se face tot pe bază de reţetă, reţeta oprindu-se la farmacie. Exemplu : Codeina – alcaloid derivat din specia Papaver Somniferus = Mac făcând parte din familia Papaveraceae. Codeina luată în doze mici – antitusiv. Codeina luată în doze mari – analgezic. Codeina administrată în timp îndelungat de la 7 zile în sus produce farmaco – dependenţa. Farmaco – dependenţa reprezintă necesitatea impetuoasă de a administra medicamentul pentru obţinerea unei stări de bună dispoziţie cu tendinţa de a creşte progresiv doza. Tratarea dependenţei se face prin reducerea dozei treptat în timp. După natura substanţei active medicamentele pot fi: 1. Medicamente naturale – spirulina, uleiul de peste, biterul suedez, uleiul de cătină. 2. Medicamente semisintetice – ce se obţin plecând de la o substanţă naturală ce se supune unei prelucrări chimice, astfel modificându-se formula de bază. Exemplu : Codeina – semisintetic, se obţine din opiu care reprezintă substanţa naturală care se prelucrează (din opiu se obţine morfina). 3. Medicamente sintetice – obţinute numai prin sinteză chimică, marea majoritate a medicamentelor. După modul de administrare medicamentele se împart în: 1

Transcript of tehnica farmaceutica 2

Page 1: tehnica farmaceutica 2

TEHNICĂ FARMACEUTICĂ

CURS NR 2

ELIBERAREA MEDICAMENTELOR

Eliberarea medicamentelor care se păstrează la SEPARANDA se face numai pe bază de reţetă. Reţeta se opreşte la farmacie şi se întocmesc tabele cu gestiunea cantitativă pentru fiecare produs aflat în dulap.

Exemple: Diazepam, Nitrazepam, Antalcool, Fenobarbital.Eliberarea medicamentelor ce se păstrează la VENENA se face tot pe

bază de reţetă, reţeta oprindu-se la farmacie.Exemplu: Codeina – alcaloid derivat din specia Papaver Somniferus =

Mac făcând parte din familia Papaveraceae. Codeina luată în doze mici – antitusiv.Codeina luată în doze mari – analgezic.

Codeina administrată în timp îndelungat de la 7 zile în sus produce farmaco – dependenţa. Farmaco – dependenţa reprezintă necesitatea impetuoasă de a administra medicamentul pentru obţinerea unei stări de bună dispoziţie cu tendinţa de a creşte progresiv doza. Tratarea dependenţei se face prin reducerea dozei treptat în timp.

După natura substanţei active medicamentele pot fi:1. Medicamente naturale – spirulina, uleiul de peste, biterul suedez,

uleiul de cătină.2. Medicamente semisintetice – ce se obţin plecând de la o substanţă

naturală ce se supune unei prelucrări chimice, astfel modificându-se formula de bază.Exemplu: Codeina – semisintetic, se obţine din opiu care reprezintă

substanţa naturală care se prelucrează (din opiu se obţine morfina).

3. Medicamente sintetice – obţinute numai prin sinteză chimică, marea majoritate a medicamentelor.

După modul de administrare medicamentele se împart în:1. Medicamente cu acţiune sistemică = generală – sunt cele la care

substanţa activă ajunge în sânge, se administrează per oral (digestiv). Medicamentele care se administrează parenteral (injectabile şi perfuzabile). Medicamentele care se administrează pe cale respiratorie (aerosoli).

2. Medicamente cu acţiune locală = de uz extern – unguente, soluţii de uz extern, creme, colutorii, pensulaţii. În general în această categorie intră medicamentele care se aplică pe piele şi pe mucoase (nazală, bucală, vaginală, auriculară, oculară).Exemple: Bixtonim, Flocinolon, Olinth, Rinofug, Otocalm, Clavusin,

Bioxiteracor = Oximed.

Denumirile medicamentelorUn medicament poate fi desemnat cu ajutorul mai multor denumiri:

1

Page 2: tehnica farmaceutica 2

1. Denumirea comercială – se mai numeşte nume depus. Denumirea comercială diferă pentru acelaşi medicament de la o ţară la alta. Producătorul realizează un dosar la Ministerul ţării sale, dosar care solicită aprobarea numelui depus.Exemplu: Algocalminul produs de Sicomed are numele depus de

Algocalmin. Compania Eurofarm a scos pe piaţă un produs similar având denumirea de Analgin. Pentru Antibiotice numele comercial este de Antinevralgic. Pentru Ozone numele comercial este de Algozone.

2. Denumirea chimică – este denumirea ce redă structura completă a substanţei, denumire de obicei foarte lungă şi greu de reţinut.Exemplu: Nor amido pirin metan sulfonat sodic = Algocalminul –

analgezic şi antitermic.Denumirile chimice se întrebuinţează foarte rar utilizându-se doar în nomenclatoarele de medicamente ce redau şi structurile chimice.

3. Denumirea comună internaţională (D. C. I.) – sugerează structura chimică a medicamentului, dar este o denumire scurtă care se întrebuinţează în mod curent. Figurează obligatoriu în prospectele medicamentelor şi pe ambalaj. După cum i se spune şi denumirea este caracteristică după care se recunosc medicamentele produse de diferite firme.Exemplu: Ibuprofen (D. C. I.) = Nurofen = Paduden.

Cea mai importantă o are D. C. I. Deoarece toate statele au obligaţia de a realiza nomenclatoare de medicamente utilizând D. C. I. Cea mai folosită este denumirea comercială care apare în prospecte şi pe ambalajul medicamentelor cu caractere mari. D. C. I. figurează şi ea obligatoriu, dar se notează cu litere mai mici.

REŢETAReţeta se mai numeşte receptă sau ordonanţă medicală sau prescripţie

medicală. Denumirea vine din cuvântul latin recipio = a primi, a lua.Reţeta este un document redactat de medic prin care se adresează

farmacistului sau asistentului de farmacie să elibereze pacientului medicamentele, instrumentele sau aparatura medicală. Reprezintă un mijloc de corespondenţă intre medicul care a consultat bolnavul, a stabilit diagnosticul şi a indicat tratamentul şi cel care eliberează specificând:

1. Modul de administrare.2. Dieta.3. Modalităţi de păstrare a medicamentelor.Este un document legal de justificare şi contabilizare a medicamentelor

cu regim special (SEPARANDA şi VENENA). Sunt documente contabile, pe baza cărora se realizează eficienţa sistemului de asigurări de sănătate.

Reţeta se scrie citeţ, inteligibil şi pot fi scrise de mână, la calculator şi foarte rar telefonic. Formularul are dimensiuni standard şi anume 15.5 * 7.5 centimetri, formular ce prezintă la partea superioară un antet realizat de tipografie.

2

Page 3: tehnica farmaceutica 2

1. Superscriptio (super = deasupra, scriptio = a scrie) – este partea tipărită a reţetei şi cuprinde:- localitatea;- unitatea sanitară emitentă;- gratuitate Da / Nu.

2. Inscriptio – este cea de-a 2 parte a reţetei care cuprinde date despre pacient:- nume si prenume;- vârsta ⇔ greutate – se verifică dozele;- sex;- adresă;- numărul fişei din registrul de consultaţii;- diagnostic.

3. Invocatio – cuprinde abrevierea Rp care vine din cuvântul latinesc recipe = ia. Aceasta abreviere înseamnă adresarea medicului către farmacist sau asistent de farmacie.

4. Prescriptio – cuprinde înşiruirea medicamentelor ce le-a indicat medicul. Obligatoriu se scrie în formă farmaceutică.Exemplu: Rp / Ampicilina 250 mg cps nr X (ct nr I)

D S int 1 cps / 6 oreDa signa detur signatur – dă şi semnează

Implică responsabilitatea celui ce eliberează medicamentul.Doza se poate explica în următoarele moduri:

- doze unitare – doza ce se administrează o singură dată;- prin număr de flacoane;- exprimarea dozei la masă sau la volum.

Exemplu: Rp / Sare fără sodiu fl nr ID S int 1 g / zi

Măsuri aproximative:- vârful de cuţit are 1 – 1.5 grame;- cană normală are 200 mililitri;- linguriţă are 5 mililitri;- lingură (lingura de supă) are 15 mililitri;- ceaşca de cafea are 50 mililitri;- 1 mililitru apă sau soluţie apoasă conţine 20 picături;- 1 mililitru soluţie alcoolică conţine 50 picături.

Exemplu: Rp / Clorocalcin fl nr ID S int 20 pic 3 ori / zi ≃ ⅗

Cantităţile de medicamente se scriu cu cifre romane, dedesubt scriindu-se cantitatea în litere (în paranteze).

Exemplu: Rp / Electovit cps nr L (cincizeci)D S int 1 cps 3 ori / zi

Prin doze zilnice.Exemplu: Rp / Oxacilină 500 mg cps nr XL (patruzeci)

D S int 2 g / zi (1 cps / 6 ore)Exprimarea dozei în funcţie de numărul de zile de tratament din cursul

unei săptămâni.3

Page 4: tehnica farmaceutica 2

Exemplu: Rp / Digoxin cps nr XX (douăzeci)D S int 5/7

1 cps / zi L, M, M, J, V, – 10/31 → 10/30

primele 10 zile tratamentExemplu: Rp / Nurofen fl nr I (unu)

D S int 2.5 ml 3 ori / zi ↑mesură dozatoare

5. Instructio – cuprinde o serie de indicaţii date de medic către farmacist cu privire la forma farmaceutică. În general instructio are o valabilitate în cazul preparatelor magistrale (pentru o singură persoană).Exemplu: Rp / Clorură de calciu 2 g

Apă distilată la 100 gM f solutio

Misce feat solutio – amestecă să fie soluţie.Misce feat ung – amestecă să fie unguent.Misce feat pulv – amestecă să fie pulbere.Misce feat sup – amestecă şi fă supozitoare.

6. Subscriptio – este ultima parte a reţetei ce cuprinde semnătura medicului, parafa, data eliberării şi ştampila unităţii emitente.

Caz: acut / subacut / cronicAcut – tratamentul se face maxim 3 – 5 zile.Subacut – tratamentul se face maxim 5 – 10 zile.Cronic – tratamentul se face maxim o lună.Exemplu: Rp / Nifedipin cps nr CXX (o sută douăzeci)

D S int 3 cps / ziMartie 02.03.2003 31 * 3 =

7. Adnotatio (adscriptio) – este partea din reţetă completată de farmacist sau asistent de farmacie. Ea cuprinde data eliberării, ştampila farmaciei, numărul de înregistrare al reţetei. Calcularea preţului de cost (taxarea reţetei) şi corectarea dozelor.

Taxarea reţeteiTaxarea reţetei se face pe dosul formularului în rubricile gata tipărite:

- medicament;- cantitate;- preţul;- procent de compensare (100%, 70%, 65%);- parte plătită de asigurat (pacient)- parte suportată de C. A. S.

Dozele medicamentelorDoza este cantitatea de medicament care se administrează odată sau

într-un anume interval de timp în scopul menţinerii unui efect terapeutic. Funcţie de cantitatea de medicament administrată, dozele pot fi:

- doze inactive – când nu apare nici un efect terapeutic.

4

93

93

Page 5: tehnica farmaceutica 2

- doze active – doze la care apare efectul terapeutic.Doza activă poate produce efecte utile terapeutice (doza terapeutică) sau

poate produce efecte toxice (doza toxică = letală).Doza terapeutică poate fi:

- minimă;- medie;- maximă.

Intervalul intre doza minimă şi cea maximă se numeşte zonă terapeutică.Exemplu: 70 kg corp * 40 mg = 2800 mg

Min 20 mg / kg corpMax 60 mg / kg corp

80 / 2 = 40 mgCând prospectele nu menţionează doza minimă şi doza maximă se

consultă tabelele cu dozele minime şi maxime ale substanţelor active, tabele din Farmacopeea Română X.

Tabelul redă doza minimă odată doza minimă pentru 24 ore doza maximă odată doza maximă pentru 24 ore

Doza de atac este cantitatea de medicament care se administrează la începutul unui tratament, cantitate mai mare decât doza terapeutică pentru a forţa apariţia efectului. Dozele care urmează doxei de atac se numesc doze de întreţinere şi care sunt mai mici decât doza de atac (doza de întreţinere este ½ din doza de atac).

În funcţie de doză un medicament poate avea diverse efecte. Exemplu: Aspirina = acid acetic salicilic (D. C. I.) – efect antitermic,

analgezic, antiinflamator, antiagregant plachetar (împiedică coagularea sângelui).Antiagregant plachetar – are efecte la doze între 50 –100 mg.Analgezic – 2 comprimate odată.Antiinflamator – 3 – 4 cp / zi 5/7.Antitermic – 3 – 4 cp / zi până la dispoziţia simptomelor după care se mai foloseşte 1 – 2 zile.

5