Teste Grila Tehnica Farmaceutica, Anul IV, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

Click here to load reader

  • date post

    09-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    1.272
  • download

    58

Embed Size (px)

description

teste farmacie

Transcript of Teste Grila Tehnica Farmaceutica, Anul IV, 2010-2011, Sem 1 (No PW)

DISCIPLINA TESTtr GRILAppNTRU FARMACEUTTcA TEHNoLocTEANUL IV, SEM.I

TITULAR CURS RONCEA $.L. DR. FLORENTINA

TITULAR LUCRARI PRACTICE PREP. UNIV. DRD.VALERIU IANCIJ

it,L'l

Jv."/

$EFCATEDRA DR. CONF. TJNIV. LAURABUCTJRr'

L , ft-c

J

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE DISCPLINA DE TEHNOLOGIE FARMACEUTIC

BAZA DE DATE TEHNOLOGIE FARMACEUTIC FARMACIE IV, SEMESTRUL I, 2010 - 2011

PREPARATE PARENTERALE INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de farmacopee in una din urmatoarele situatii: A. cind exista riscul contaminarii microbiene B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos 2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii A. termocupluri B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare C. cu manometre D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare E. cu indicatori biologici 3. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor in timpul sterilizarii este folosit de FR X: A. factorul F B. factorul Z C. factorul de letalitate D. constanta de viteza a inactivarii E. valoarea D 4. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-unul din urmatoarele situatii: A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare B. nu dispunem de aparatura necesara C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare E. din considerente economice 5. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se efectueze cu ajutorul uneia din urmatoarele procedee: A. nomogramelor B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului 1

C. graficelor D. cifrelor Sprowl E. echivalentilor in clorura de sodiu 6. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile A. izotonia B. izohidria C. toleranta D. stabilitatea E. apirogenitatea 7. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere curate de diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu se pot steriliza termic in recipientul final: A. camere de clasa A B. camere de clasa B C. camere de clasa C D. camere de clasa D E. camere sterile 8. Soluia Ringer lactat este indicat n: A. stri de denutriie, B. pierderi de lichid extracelular, C. com hipoglicemic, D. acidoz metabolic, E. edem cerebral. 9. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile: A. sticla sodica B. sticla borosilicat C. sticla sodica cu suprafata tratata D. sticla silico-sodica-calcica E. sticla sodico-calcica 10. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt: A. eliminate B. distruse C. atenuate D. coagulate E. inactivate 11. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu: A. clorura de sodiu B. uree C. bicarbonat de sodiu D. clorura de potasiu E. sulfat de magneziu 12. Procedeul aseptic utilizeaza: A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile 2

B. temperatura ridicata C. umiditate D. radiatii ionizante E. gaze 13. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta: A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 85% a numarului initial de microorganisme viabile D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o reducere de 80% a numarului initial de microorganisme viabile 14. Conform FR X la obinerea preparatelor injectabile nu se folosesc urmtoarele substane auxiliare: A. solubilizani B. ageni de emulsionare i suspendare C. colorani D. antioxidani E. conservani antimicrobieni 15. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. 90% trebuie s aib cel mult 25micrometri B. 90% trebuie s aib cel mult 50micrometri C. 10% trebuie s aib cel mult 25micrometri D. 10% trebuie s aib cel mult 50micrometri E. s fie de cel mult 5micrometri 16. FR X oficializeaz urmtoarele metode de sterilizare cu excepia: A. sterilizare la autoclav B. sterilizare la etuv C. tindalizare D. sterilizare prin filtrare E. sterilizare cu gaze 17. Nu se permite adaosul conservanilor antimicrobieni n cazul preparatelor injectabile: A. care se administreaz n volume mai mari de 5 ml B. care se administreaz n volume mai mici de 5 ml C. care se administreaz n volume mai mari de 10 ml D. care se administreaz n volume mai mari de 15 ml E. care se administreaz n cantitate mai mare de 10 g 18. Sterilizarea cu aer cald se efectueaz la: A. 121 C timp de 15 minute B. 128C timp de 10 minute 3

C. 180C timp de 30 minute D. 134C timp de 3 minute E. 98C timp de 30 minute 19. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza n industrie n tancuri de capacitate mare, la temperatura de cca: A. 50 C B. 60 C C. 70 C D. 80 C E. 90 C 20. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR X: A. perfuzie cu arginina B. perfuzia cu trometamol C. perfuzia de lactat de sodiu D. perfuzia cu clorura de amoniu E. perfuzia cu clorura de sodiu 21. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor se poate efectua: A. prin autoclavare la 115-121 C timp de 5-8 minute B. prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 C, 30 de minute D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 C, 30 de minute E. prin fierbere la 100 C 22. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. levuloza E. sulfat de sodiu 23. Izotonizarea este obligatorie la: A. solutii perfuzabile B. solutii injectabile coloidale C. solutii injectabile uleioase D. suspensiile injectabile E. solutii injectabile cu administrare subcutanata 24. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul caldurii uscate la: A. 180 C, timp de 30 de minute B. 190 C, timp de 1 ora C. 200 C, timp de 3 ore D. 250 C, timp de 30 de minute E. 280 C, timp de 30 de minute 25. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul: A. caldurii uscate 4

B. aerului cald C. vaporilor sub presiune D. autoclavarii E. oxidului de etilen 26. Sterilizarea cu aer cald provoaca: A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii vaporilor de apa D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic 27. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent: A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml) B. medicamente folosite in imunoterapie C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta D. medicamente utilizate in angiografie E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml (pag. (8) 398) 28. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt valabile, cu exceptia: A. sunt sterile B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi C. sunt divizate in fiole sau flacoane D. se administreaza parenteral E. se admite adausul conservanilor antimicrobieni 29. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt: A. bacterii gram-pozitive B. bacterii gram-negative C. virusuri D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica E. fungi 30. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul porilor de cel mult: A. 5 micrometri B. 2,5 micrometri C. 1 micrometru D. 0,22 micrometri E. 0,1 micrometri 31. Care sunt caile de administrare a medicamentelor parenterale in care nu are loc un proces de absorbtie din depozitul de la locul de administrare al medicamentului A. intramuscular B. subcutanat C. intravenos D. intraperitoneal E. intraarticular 5

32. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare termica A. ordinul zero B. ordinul intii C. ordinul doi D. neliniara E. imposibil de definit 33. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se calculeaza concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX A. nomograme B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries C. scaderea punctului crioscopic D. grafice E. echivalentii de clorura de sodiu 34. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza: A. presiune B. vid C. umiditate D. convectia fortata a aerului cald E. gravitatie 35. Sterilizarea prin filtrare se utilizeaz pentru: A. emulsii U/A, B. emulsii A/U, C. soluii termolabile, D. soluii uleioase, E. suspensii. 36. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici: A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate, B. spori de Bacillus subtilis var. niger, C. Bacillus stearotermophilus, D. tuburi cu indicatori de fuziune, E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu. 37. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt: A. costul mare al operatiei de sterilizare, B. durata mare de timp pentru desorbtie, C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat, D. functionarea la temperaturi inalte, E. nici un raspuns nu este corect. 38. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este: A. bactericid, B. fungicid, C. virulicid, D. sporocid, E. un lichid de culoare galbena. 6

39. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva: A. vaccinurile, B. pulberile liofilizate, C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala, D. preparatele care contin substante termolabile, E. preparatele care contin substante termostabile. 40. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce: A. hiperglicemie, B. glicozurie, C. anemie hemolitica, D. diureza osmotica, E. pierderea apei si electrolitilor. 41. "Probei de pasaj trebuie s-i corespund, conform FR X: A. suspensiile injectabile B. suspensiile cu administrare i.v. C. emulsiile de uz intern D. pulberile pentru soluii injectabile E. soluiile injectabile 42. Toate prevederile din F.R. X referitoare la medicamentele injectabile sunt adevrate, cu excepia: A. sunt sterile, B. se prezint sub form de soluii, emulsii, suspensii sau pulberi, C. sunt divizate n fiole sau flacoane, D. se administreaz parenteral, E. se admite adaosul conservanilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare. 43. Amestecnd o soluie hiperton cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de: A. plesnire, B. hemoliz, C. zbrcire, D. hidroliz, E. turgescen. 44. O soluie izotonic produce asupra eritrocitelor fenomenul de : A. crenelare, B. hemoliz, C. aglutinare, D. umflare, E. niciuna dintre afirmaii nu este corect. 45. Cea mai mare capacitate de reinere a microorganismelor o au filtrele : A. Millipore (cu membran), B. Chamberland C. Jena D. Seitz E. Berkefeld. 7

46. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este: A. oxid de propilen, B. aldehida formic, C. -propiolactona, D. oxid de etilen, E. azot. 47.Conform F.R. X preparatele injectabile se prepar: A. m/m, B. m/V, C. V/m, D. V/V, E. mol/L. 48. Care dintre urmtoarele soluii de glucoz este izotonic: A. 0,9%, B. 5%, C. 20%, D. 33%, E. 40%. 49. Preparatele care conin insulin se administreaz de obicei: A. intradermic, B. i.m. C. i.v., D. s.c. E. nazal. 50. Care dintre urmtoarele soluii perfuzabile oficinale are compoziia cea mai apropiat de aceea a lichidului extracelular al organismului uman: A. glucoz 5%, B. NaCl 0,9%, C. NaCl compus (Ringer), D. NaCl compus cu lactat de sodiu (Ringer lactat), E. Lactat de sodiu. 51. Proprietile coligative ale unei soluii sunt dependente de: A. numrul total de particule din soluie, B. pH, C. Polaritatea solventului, D. Constanta dielectric a mediului, E. Raportul dintre numrul de ioni i numrul de molecule neionizate. 52. Proprietile coligative sunt utile n determinarea: A. tonicitii, B. pH-ului, C. solubilitii, D. sterilitii, E. stabilitii. 8

53. O soluie izotonic are aceeai (acelai)........................... cu a sngelui: A. compoziie, B. pH, C. Vscozitate, D. Presiune osmotic, E. Densitate specific. 54. Se dau urmtoarele propoziii: 1. Toate soluiile care nghea la -0,520C sunt izotonice cu eritrocitele, 2. Ele sunt de asemenea izoosmotice. A. ambele afirmaii sunt corecte, B. ambele afirmaii sunt false, C. prima este adevrat, dar a 2 a este fals, D. prima este fals, dar a 2 a este adevrat, E. nu exist nicio corelaie ntre punctul de congelare i presiunea osmotic a soluiilor.55. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce: A. hiperglicemie B. glicozurie C. anemie hemolitica D. diureza osmotica E. pierderea apei si electrolitilor

56. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:A. substante active B. agenti de suspendare C. solutii tampon D. coloranti E. conservanti antimicrobieni 57. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X: A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens

58. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza: A. preparatele injectabile B. preparatele perfuzabile emulsie A/U C. concentratele pentru solutii injectabile D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile E. implanturile 59. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia: A. agentilor pentru cresterea solubilitatii B. agentilor coloranti C. agentilor izotonicizanti D. agentilor pentru ajustarea pH-ului E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantelor active. 60. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

9

A. fenoplaste B. aminoplaste C. polimeri termoplastici D. poliizoprena E. siliconici 61. n grupa elastomerilor folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare intr: A. poliacetalii B. policarbonaii C. cauciucurile D. derivaii celulozici E. poliuretanii 62. Sticla silico-sodo-calcic obinuit este: A. tip I B. tip II C. tip III D. tip IV E. nici un rspuns nu este corect 63. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia: A. stabilizantilor chimici B. bachelitei C. plastifiantilor D. antioxidantilor E. colorantilor 64. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia: A. este o macromolecula anorganica, B. este formata din silicati, C. are structura semiorganizata, D. este formata din tetraedri de SiO4, E. poate contine atomi de sodiu. 65. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia: A. I, B. V, C. II, D. IV, E. III. 66. Sticla de tip IV este: A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata, B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta, C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta, D. sticla neutra de borosilicat. E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa. 67. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla: 10

A. tip I, B. tip II, C. tip III, D. tip IV, E. tip I si II. 68. La condiionarea sngelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla: A. tip III B. tip II C. tip I D. tip IV E. de toate tipurile 69. Recipientele din sticl de tipul I: A. sunt fabricate din sticl silico-sodico-calcic B. au rezisten hidrolitic nalt C. se utilizeaz pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral D. sunt destinate a fi refolosite E. au rezisten hidrolitic joas PREPARATE OFTALMICE INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal A. prin izotonizare B. prin adaugare de borat fenilmercuric C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5) D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati E. nu se intervine deoarece molecula este stabila 2. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal A. adaugare de pirosulfit de sodiu B. adaugare de clorhidrat de cisteina C. adaugare de acid ascorbic D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric 3. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele enuntate: A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric C. se foloseste clorura de benzalconiu D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea E. cu o metoda adecvata 4. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire prevazute in FR X si sunt usor oxidabile: 11

A. sulfat de atropina B. azotat de pilocarpina C. rezorcinol D. adrenalina E. fizostigmina 5. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza: A. polisorbat 80 B. sapun de sodiu C. lecitina D. bromocet E. tego-betaina 6. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de: A. 1g % B. 0,1 g% C. 0,5 g% D. 2 g % E. 0,05 g% 7. O picatura de colir are un volum de: A. 40-50 microlitri B. 10 microlitri C. 1 microlitru D. 7 microlitri E. 20 microlitri 8. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de: A. 7-9 microlitri B. 10 microlitri C. 30 microlitri D. 0,1 microlitri E. 1 microlitru 9. Valorile de pH tolerate de ochi sunt: A. 6,4-7,8 B. 4,5 C. 8 D. 3 E. 8,5 10. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X: A. colirul cu cloramfenicol 0,5% B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4% C. colirul cu fizostigmina 0,25% D. colirul cu sulfat de atropina 1% E. colirul cu protargol 2% 11. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de 1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind: 12

A. formula prezentata in monografia Injectabilia B. tabele cu scaderea punctului de congelare C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu D. metoda hematocritului modificat E. diferite nomograme 12. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt: A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu 13. Agenii vscozifiani folosii n colire trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii cu excepia: A. s fie liposolubili B. s fie ineri din punct de vedere chimic C. s nu obstrueze cile lacrimale D. s fie tolerai de mucoasa ocular E. s permit sterilizarea preparatului oftalmic 14. FR X prevede monografii de generaliti pentru: A. pulberi oftalmice B. creioane oftalmice C. unguente oftalmice D. comprimate oftalmice E. inserte oftalmice 15. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cnd concentraia substanei active este sub 1%, se face prin: A. dizolvarea substanei active n ap B. suspendarea substanei active n solventul respectiv C. dizolvarea substanei active n soluie de clorur de sodiu 0,009% D. dizolvarea substanei active n soluii hipertonice sterile E. dizolvarea substanei active n soluii izotonice sterile 16. Majoritatea soluiilor oftalmice se sterilizeaz n farmacie n recipientul de condiionare definitiv la: A. autoclav la 121C timp de 15-20 minute B. etuv la 121C timp de15-20 minute C. autoclav la 115C timp de 25-30 minute D. etuv la 115C timp de 25-30 minute E. la 98-100C timp de 30 de minute 17. Nu este permis adugarea concervanilor antimicrobieni colirelor: A. care conin miotice B. care conin enzime C. unidoz D. multidoz E. condiionate n recipiente de sticl 13

18. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. sterilizare B. preparare pe cale aseptic C. filtrare sterilizant D. adugare de conservani antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c, d. 19. Conservarea picaturilor pentru ochi se face: A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator B. la loc racoros C. n flacoane bine nchise D. ferit de lumina E. ferit de umiditate 20. n cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa fie de cel mult: A. 10 micrometri B. 25 micrometri C. 50 micrometri D. 100 micrometri E. 150 micrometri 21. n legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca: A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate dect cele hipertone B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active D. agentii de crestere a vscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active E. pH-ul nu influenteaza toleranta 22. Oculoguttae atropini sulfatis FR X: A. are concentratia 0,1 % B. se pastreaza la Separanda C. prezinta pH cupris ntre 6,5 - 7,5 D. are efect miotic E. se conserva cu diacetat de hexidina 23. Unguentele oflalmice se conserva: A. n recipiente sterile de cel mult 20 g B. n recipiente bine nchise C. la cel mult 25 C D. ferit de lumina E. la loc racoros 24. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse ntre: A. 2 - 7,3 B. 4 - 7,5 C. 3 - 6,9 D. 6,4 - 7,8 E. 6,5 - 9 14

25. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este: A. Pseudomonas fluorescens B. Staphilococcus aureus C. Escherichia coli D. Proteus vulgaris E. Pseudonomas aeruginosa 26. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X: A. colir cu cloramfenicol 0,5 % B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 % C. colir cu fizostigmina 0,25 % D. colir cu sulfat de atropina 1 % E. colir cu protargol 2 % 27. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in solutii izotonice sterile: A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m) B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m) C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m) D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m) E. cand se obtine o solutie saturata 28. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea mai mica viteza A. colire apoase B. suspensii apoase C. suspensii uleioase D. unguente E. inserte cu cedare controlata 29. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa numai de catre unele substante medicamentoase din colire A. hidrofila B. descuamata C. cheratinizata D. mucina E. lipofila 30. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care corneea este lezata A. nici un risc B. iritare C. conjunctivita D. blefarita E. pierderea vederii 31. Ce reactie de degradare poate suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care FRX a luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata A. oxidare B. racemizare 15

C. hidroliza D. reducere E. decarboxilare 32. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant A. apa distilata B. uleiul de floarea soarelui C. propilenglicolul D. tampon fosfat E. tampon acid boric 33. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in sacul conjunctival A. 1-2 picaturi B. 1picatura C. 32 picaturi D. 4-5 picturi E. lavaj continuu 34. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra biodisponibilitatii oculare A. nici un efect B. efect moderat C. efect insemnat D. impiedica miscarea pleoapelor E. sunt contraindicati 35. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie in colire A. gentamicina B. azotatul de argint C. polimixina D. fluoresceina E. acetatul de hidrocortizona 36. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul glaucomului A. atropina B. pilocarpina C. efedrina D. nistatina E. sulfacetamida 37. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o biodisponibilitate oculara A. iris B. corpii ciliari C. umoarea apoasa D. cristalinul E. nervul optic 16

38. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este importanta pentru o buna absorbtie prin cornee A. solubilitatea in apa B. pKa C. natura legaturilor intermoleculare D. ionizarea E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut 39. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de: A. 7-10 microlitri B. 10 microlitri C. 30 microlitri D. 0,1 microlitri E. 1 microlitru 40. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de: A. 40-50 mPa.s B. 10 cP C. 100 cP D. 500 cP E. 1000 cP 41. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia: A. sterilizarii, B. prepararii pe cale aseptica, C. filtrarii sterilizante, D. adaosului de substante colorante, E. combinarea procedeelor a), b) si c). 42. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc: A. 180 C - 30 minute, B. 140 C - 60 minute, C. 160 C - 60 minute, D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice, E. pentru solutiile apoase. 43. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul: A. colirelor multidoza, B. mioticelor, C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara, D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor, E. colirelor unidoza. 44. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele: A. solutiile coloidale se izotonizeaza, B. solutiile hipertonice se izotonizeaza, C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia, D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile. E. solutiile hipotonice se izotonizeaza. 17

45. Ca solveni i vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeaz: A. soluii tampon izotonice sterile B. apa distilat proaspt fiart i rcit C. glicerin D. ulei de floarea soarelui sterilizat i neutralizat E. apa pentru preparate injectabile 46. Conform FR.X, substanele medicamentoase folosite la prepararea suspensiilor oftalmice trebuie s aib n proportie de cel puin 90% mrimea particulelor: A.< 250m B. < 125 m C. < 120 m D.< 100 m E. < 25 m 47. Colirul oficinal n care boratul fenilmercuric se afl n concentratie de 1: 100000 este: 'A. colirul cu azotat de argint B. colirul cu azotat de pilocarpin C. colirul cu rezorcin D. colirul cu cloramfenicol E. colirul cu sulfat de zinc 48. Conform F.R.X, pentru izotonizarea colirului cu rezorcin se utilizeaz: A. clorur de sodiu B. azotat de sodiu C. glucoz D. acid boric E. acid boric - borax49. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune: A. are loc la 180 C - 30 minute, B. are loc la 140 C - 60 minute, C. are loc la 160 C - 60 minute, D. se aplica pentru solutiile apoase, E. se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice. 50. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este: A. valoarea pH-ului sanguin B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal C. egala cu 7 D. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima E. egala cu 10 51. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. diferite metode de sterilizare B. preparare pe cale aseptic C. adugare de conservanti antimicrobieni D. sunt corecte doar raspunsurile a si b E. sunt corecte rspunsurile a, b si c 52. In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca: A. 15 zile B. 4 saptamani C. 8 saptamani D. 30 zile

18

E. 45 zile 53. Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot ficonditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult: A. 50 ml B. 100 ml C. 150 ml D. 200 ml E. 250 ml

EMULSII INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza daca emulsia este de tip ulei in apa E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara 2. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la emulsii:precizati la care A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui gram de faza uleioasa D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins 3. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor: A. sarcina electrica B. viscozitatea C. umectarea D. densitatea E. tensiunea interfaciala 4. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor 5. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena: A. 10 % B. 74,02 % C. 50 % 19

D. 30 % E. 75 % 6. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei uleioase, este: A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa 7. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este: A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea 8. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este stabilita de: A. fenomenul Marangoni B. teoria filmului complex C. teoria lui Bankroft D. teoria lui Harkins E. teoria penei 9. Alegerea unui emulgator nu depinde de: A. natura substanei medicamentoase B. natura fazei uleioase C. prezena electroliilor D. consistena emulsiei E. culoarea fazei apoase 10. Determinarea tipului de emulsie se efectueaz prin metodele de mai jos cu excepia: A. metoda dilurii B. metoda colorrii C. testul fluorescenei D. metoda determinrii indicelui de refracie E. determinarea densitii emulsiei 11. Emulgatorii folosii la obinerea emulsiilor de uz intern trebuie s fie: A. iritani B. toxici C. de tip A/U D. de tip U/A E. incompatibili cu substanele active 12. Factorii care nu influeneaz stabilitatea emulsiilor sunt: A. densitatea fazelor B. vscozitatea mediului de dispersie 20

C. raportul concentraiilor fazelor D. gradul de hidratare E. gustul fazei apoase 13. Referitor la conservanii antimicrobieni folosii la prepararea emulsiilor sunt adevrate afirmaiile cu excepia: A. au aciune bacteriostatic B. au aciune fungistatic C. se folosesc n cantiti mari D. n alegerea lor se ine seama de coeficientul de repartiie U/A E. se aleg n funcie de faza apoas i cea uleioas 14. Antioxidanti solubili n ulei utilizati n emulsii: A. acid ascorbic B. clorhidrat de cisteina C. metabisulfit de sodiu D. butilhidroxitoluen E. tioglicerol 15. Emulsia uleioasa contine: A. 10 parti ulei de floarea-soarelui B. 7,5 parti apa distilata C. 5 parti ulei de floarea-soarelui D. 7,5 parti guma arabica E. 10 parti apa distilata 16. Emulsiile sunt sisteme disperse: A. omogene B. eterogene C. grosiere D. ultramicroeterogene E. macroeterogene 17. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de: A. apa n ulei B. ulei/apa/ulei C. ulei n apa D. ulei de parafina E. ulei de ricin 18. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii: A. U/A B. A/U C. emulsii instabile D. microemulsii E. emulsii mutiple 19. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter: A. monostearat de gliceril B. dioctilsulfosuccinat de sodiu 21

C. sapunuri de trietanolamina D. lecitina E. clorura de benzalkoniu 20. Conform FR X, pe etichetele recipientelor care conin o emulsie trebuie s se menioneze: A. tipul de emulsie B. natura emulgatorului C. temperatura de conservare D. conservatorul antimicrobian folosit E. "A se agita nainte de administrare" 21. Instabilitatea emulsiilor se manifest prin urmtoarele fenomene, cu excepia: A. sedimentrii i cremrii B. coalescenei C. defloculrii (peptizrii) D. separrii fazelor E. inversrii tipului de emulsie 22. Alegerea emulgatorului se face n funcie de urmtoarele, cu excepia: A. naturii fazei uleioase B. tipului de emulsie dorit C. cii de administrare D. incompatibilitilor posibile cu alte componente din formulare E. aciunii sale antimicrobiene 23. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei interne D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor 24. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii: A. emulsia cu bromoform B. emulsia de ulei de vaselina C. emulsia uleioasa D. emulsia de ulei de peste E. emulsia cosmetica antisolara 25. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor A. Marangoni B. Harkins C. Bankroft D. teoria filmului complex E. cu ajutorul particulelor solide 26. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii A. numaratorul Coulter B. dspozitivul Ocusert 22

C. balanta Figurovski D. pipeta Andreasen E. nefelometru 27. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia: A. galat de propil B. clorura de benzalconiu C. acid benzoic D. bromura de cetiltrimetilamoniu E. nitrat fenil mercuric 28. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este : A. sarcina electrica B. diametrul picaturilor fazei dispersate C. tensiunea interfaciala D. densitatea fazelor E. vascozitatea madiului de dispersie 29.Linimentele sunt: A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva C. destinate aplicarii pe mucoase D. alcatuite din doua faze lichide miscibile E. emulsii ce contin mucilagii 30. Emulsiile de uz extern: A. sunt preparate numai lichide B. se utilizeaza doar cele A/U C. se folosesc mucilagiile cu rol protector D. cele U/A sunt lavabile E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici 31. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie: A. de tip U/A B. iritanti C. de tip A/U D. toxici E. incompatibili cu substantele active 32. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia: A. bromura de cetiltrimetilamoniu B. monostearat de glicerol C. span D. stearat de etilenglicol E. tween 33. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cu exceptia: A. se folosesc in cantitati mari B. au actiune fungicida 23

C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A E. au actiune bacteriostatica 34. Urmtoarele afirmaii referitoare la emulsii sunt valabile, cu excepia: A. sunt preparate farmaceutice formate din 2 faze lichide nemiscibile B.sunt destinate administrrii interne sau externe C. au un aspect lptos i omogen D. diluate cu faza extern n proporie de 1: 10 trebuie s rmn omogene E. se conserv n reeipiente nchise etan 35. Valoarea HLB a unei substane tensioactive reprezint: A. raportul dintre partea lipotil i cea hidrofil a substanei respective B. constanta dielectric C. solubilitatea n ap sau ulei D. masa molecular medie E. toate cele de mai sus 36. Pentru a forma emulsii stabile de tip AlU un emulgator trebuie s aib o valoare HLB: A. mai mic de 3 B. ntre 3 si 6 C. ntre 1 si 15 D.cel puin 6 E. ntre 6 i 10 37. Un emulgator care formeaz o emulsie de tip U/A se caracterizeaz prin: A. solubilitate mare n lipide, B. valoare HLB sub 6, C. valoare HLB ntre 8 18, D. afinitate egal pentru ambele faze, E. proprieti antispumante. 38. Emulsiile parenterale sunt exclusiv emulsii de tipul: A. A/U, B. U /A C. U /A /U D. A /U /A E. toate tipurile de mai sus. 39. Pentru a forma emulsii stabile de tip UlA un emulgator trebuie s aib o valoare HLB: A. mai mic de 3 B. ntre 3 si 6 C. ntre 6 8 D. ntre 8 18 E. nu conteaz aceast valoare. 40. Tipul de emulsie este determinat mai ales de: A. raportul volumetric al fazelor, B. agentul de emulsionare folosit, C. tehnica de lucru aplicat, D. temperatura la care se face prepararea, E. echipamentul utilizat.

24

41. Urmtoarele afirmaii referitoare la emulgatorii catioactivi sunt adevrate, cu excepia: A. sunt substane disociabile, cationul imprimndu-le proprietile emulsive, B. au aciune detergent puternic, C. au aciune antiseptic, D. se mai numesc i spunuri inverse, E. dau emulsii de tip A/U.

AEROSOLI INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU1. Aerosolii farmaceutici se pot obine prin urmtoarele metode:

A. liofilizare B. precipitare C. antrenare cu vapori de ap i condensarea la nivelul cilor respiratorii superioare D.dispersare cu aer sub presiune (cu ajutorul duzelor) E.E. dispersare cu un gaz propulsor F. 2. Aerosolii cu aplicaie topic prezint urmtoarele avantaje: A. asigur o administrare rapid i comod B. evit contactul manual cu suprafaa tratat C. realizeaz o repartiie uniform a substanei active pe suprafaa tratat D.necesit un proces tehnologic simplu E. au un pre de cost redus 3. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la aerosolii de uz extern sunt adevrate: A. cele mai multe preparate sunt de tip spray B. asigur o mai bun protejare a coninutului fa de mediul extern C. gazele propulsoare trebuie s aib un punct de fierbere sczut D. gazele propulsoare trebuie s aib un punct de fierbere ridicat E. gazele propulsoare lichefiate trebuie s se evapore n momentul trecerii prin orificiul de emisie 4. Umplerea recipientelor pentru aerosoli se realizeaz: A. sub presiune la temperatura normal B. la presiune normal i temperatur normal C. Ia presiune normal i la temperaturi sczute n instalaii frigorifice D. sub presiune, la cald E. la vid

5. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru aerosolii cu gaze comprimate: A. propulsorul poate fi: CO2, N20, Ar, N2 B. gazele comprimate pot fi partial solubile sau insolubile n produsul dispersat C. sunt puin sensibili la variatii de temperatur D. presiunea n recipient rmne constant pe toat durata eliberrii continutului din recipient E. presiunea n recipient scade o dat cu eliberareaconinutului din recipient 6. Gazele lichefiate utilizate ca propulsor trebuie s: A. fie inerte din punct de vedere chimic B. fie neinflamabile 25

C. aib un punct de fierbere sub temperatura camerei D. aib un punct de fierbere mare E. aib capacitate bun de dizolvare 7. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru aeroso]ii cu dou faze: A. sunt constituii dintr-o faz gazoas i una lichid B. dup formarea aerosolului, propulsorul lichefiat se afl emulsionat ca faz intern ntr-o emulsie de tip UlA C. pot fi obtinui cu gaze comprimate D. pot fi obinui cu gaze lichefiate, dac acestea sunt miscibile cu substana activ E. se recurge la adaos de cosolveni pentru a se asigura un amestec intim al subatanei active cu propulsorul 8. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru aerosoJii cu gaze lichetiate: A.presiunea din recipient este determinat de presiunea de vapori a gazului propulsor, nu i de cantitatea acestuia B.propulsorii pot fi considerai ca fcnd parte integrant din formul C.presiunea n recipient rmne constant meninndu-se echilibrul ntre poriunea de propulsor lichefiat i fraciune a n stare de vapori D. ca gaze lichefiate se folosesc n special derivai c1orofluorurati ai metanului si etanului E. se obtin printr-un proces tehnologic simplu i sunt lipsiti de toxicitate 9. Din categoria gazelorpropulsoare lichefiate fac parte: A. azot B. freon 11 C. argon D.freon 12 E. freon 114 10. Sub form de aerosoli de inhalatie se administreaz: A.bronhodilatatoare B. antibiotice C. vasoconstrictoare D.antipiretice E.anestezice 11.Dimensiunea particulelor pentru aerosolii de inhalaie destinati a fi utilizai la nivelul alveolelor pulmonare trebuie s fie: A. ntre 1-3 m B. ntre 30-50 m C. < 3 m D.ntre 3-10 m E. > 50 m 12. Valva este compus din: A. cap de apsare B. capsul de sertizare C. resort D.tub p1onjor E. dop 13. Valva are rolul de a: A. asigura utilizarea continutului aflat sub presiune B. asigura nchiderea etanrl a recipientului C. permite distributia continutului printr-o simpl apsare mecanic D.asigura dispersarea substanei active n gazul propulsor 26

E. toate cele mai sus menionate 14. Controlul calittii aerosolilor se refer la: A. urmrirea calitii substanelor active B.urmrirea calittii propulsorilor C.mrimea particulelor de substane auxiliare D.viteza de emisie E.corectitudinea dozrii 15.Care dintre urmtoarele atirmaii sunt adevrate n cazul aerosolilor pentru cile respiratorii: A. produc un efect local asupra mucoaselor cilor respiratorii B. pot conine antibiotice, bronhodilatatoare, glicozide cardiotonice vasodilatatoare C. se folosesc exclusiv pentru efect sistemic D. conin particule cu diametrul de ordinul micronilor E. sunt denumi i i aerosoli de inhalaie 16. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la aerosoli sunt adevrate: A. sunt dispersii coloidale de particule lichi de sau solide ntrun mediu de dispersie gazos B. energia necesar dispersrii poate fi produs de un gaz propulsor sau poate fi exterioar C. folosirea lor se bazeaz pe trei tipuri de expulzri: simpl, cu turbulen, cu turbulen i expansiunea particulelor dispersate D. tineea dispersiei, omogenitatea i stabilitatea nu prezintrl importan pentru calitatea preparatului E. se folosesc exclusiv pentru aplicaii n dermatologie 17. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la gazele propulsoare sunt adevrate: A. constituie faza elastic B. pot ti gaze comprimate C. pot ti gaze lichefiate D. constituie fora motrice a ansamblului presurizat E. exercit asupra coninutului o presiune mai mic dect presiunea atmosferic 18. Propulsorii unui aerosol pot fi reprezentai de: A. gaze comprimate B. lichide sub presiune C. gaze lichefiate D. aer E. toate cele mai sus menionate 19. n funcie de diametrul particulelor penetrarea aerosolilor de inhalaie se face astfel: A. < 30, m depesc fosele nazale B. 20-30 m ajung la nivelul traheei C. 10-20 m ajung la nivelul bronhiilor D. 3-10 m ptrund la nivelul alveolelor pulmonare E. < 3 m ptrund la nivelul alveolelor pulmonare 20. Penetrai a aerosolilor n cile respiratorii depinde de: A. mrimea particulelor substanei active B. anatomia cilor respiratorii C. mecanica respiratorie D. timpul de contact ntre aerosol i suprafaa mucoasei E. agenii de vscozitate utilizai n formulare

27

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU PREPARATE PARENTERALE1. A. B. C. D. E. ABCE Administrarea parenteral prezint urmtoarele avantaje: biodisponibilitate superioar celei din preparatele per orale, posibilitatea realizrii unei cedri controlate a principiilor active, evitarea inactivrii la nivel hepatic a unor substane active, este comod, uor acceptat de pacient, nlturarea efectelor secundare asupra tractului gastro-intestinal.

2. O soluie hipotona produce asupra eritrocitelor fenomenal de: A.umflare, B. hemoliz, C. crenelare, D. aglutinare, E. toate fenomenele de mai sus. AB 3. Conform F.R. X sterilizarea la etuv se aplic pentru: A. ustensile de porelan, B. materiale din fibre celulozice, C. instrumente i ustensile din cauciuc, D. solveni apolari i solveni organici nevolatili, E. suspensii apoase termostabile. AD 4. Conform F. R. X, sterilizarea cu vapori de ap sub presiune se aplic: A. soluiilor injectabile termostabile, B. pulberilor termostabile, C. materialelor plastice termostabile, D. solvenilor organici anhidri, E. materialelor textile. ACE 5. Medicamentele perfuzabile se difereniaz de cele injectabile prin urmtoarele: A. se administreaz numai i.v., B. au drept vehicul numai apa distilat apirogen, C. este obligatoriu s fie sterile, D. nu se admite folosirea de conservani, E. nu pot fi dect soluii apoase sau emulsii U/A ABDE 6. Coninutul n substane active, din preparatele perfuzabile, se exprim, dup F-R- X, astfel: A. g/V(uniti de mas pentru 1000 ml de soluie), B. mEq pentru 1000 ml soluie, C. g/g, D. moli/1000 ml soluie, 28

E. calorii ABDE 7. Care dintre urmtoarele perfuzii se folosesc pentru aport de calorii: A. perfuzia de glucoz, B. perfuzia de clorur de sodiu, C. perfuzia de sorbitol, D. perfuzia de fructoz, E. perfuzia de lipide ACDE 8. Care dintre urmtoarele perfuzii se folosesc n cazuri de acidoz: A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu, B. perfuzia de lactat de sodiu, C. perfuzia de clorur de amoniu, D. perfuzia de acetat de amoniu, E. perfuzia de trometamol. ABDE 9. Care dintre urmtoarele perfuzii sunt izoosmotice cu plasma sanguin: A. perfuzia de glucoz 200 %0, B. perfuzia de clorur de sodiu 9%0, C. perfuzia de manitol 100%0, D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0, E. perfuzia de sorbitol 50%0. BDE 10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt: A. apa demineralizat, B. apa distilat pentru preparate injectabile, C. uleiul de floarea soarelui neutralizat i sterilizat, D. solvenii neapoi miscibili sau nu cu apa, E. uleiul de parafin sterilizat. BCD 11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede: A. s prezinte aspect omogen dup agitare, B. diametrul particulei fazei interne s nu depeasc 5m, C. s nu prezinte dup agitare niciun semn de separare a fazelor, D. s fie stabile la temperaturi cuprinse ntre 40C i 250C pe toat durata de folosire, E. s se evacueze n jet continuu prin acul de sering nr. 16. ABC 12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede: A. particulele n suspensie s fie de dimensiuni coloidale, B. particulele de substan solid s fie de maximum 50m, C. suspensia s fie omogen pe toat durata conservrii D. suspensia s se omogenizeze dup o agitare de 1 2 minute, E. suspensia s corespund probei de pasaj prin acul de sering nr. 16. CDE 29

13. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. perfuzii cu hidrolizate de protein, B. perfuzie Ringer lactat, C. perfuzie cu glucoz i clorur de sodiu, D. perfuzii cu lipide, E. perfuzii cu aminoacizi. AE 14. Prezena pirogenilor n perfuzie provoac: A. hemoliza eritrocitelor, B. scderea numrului de globule albe, C. creterea temperaturii corpului, D. hipertensiune arterial, E. modificarea pH-ului sanguin. BC 15. Avantajele preparatelor parenterale cu aciune prelungit sunt: A. frecven redus la administrare, B. administrare prin injectare, C. sigurana aciunii terapeutice, D. sensibilizare la locul de administrare, E. obinerea unui efect terapeutic rapid. AC 16. Prelungirea aciunii preparatelor injectabile se realizeaz prin: A. adaos de substane tensioactive B. adaos de substane macromoleculare, C. folosirea unui solvent lipofil, D. folosirea de geluri lipofile, E. folosirea de rini schimbtoare de ioni. BCD 17. Soluiile apoase injectabile care se pot steriliza n recipientul final: A. se prepar pe cale aseptic, B. se sterilizeaz la autoclav nainte de nfiolare, C. se sterilizeaz cu gaze, D. pot conine un conservant antimicrobian potrivit, E. se sterilizeaz cu radiaii ionizante. AD 18. Recipientele utilizate pentru condiionarea soluiilor perfuzabile au capacitatea de : A. 100 ml, B. 250 ml, C. 500 ml, D. 1000 ml, E. 2000 ml. ABCD 19. Conform F.R. X se pot administrasub form de perfuzii: 30

A. B. C. D. E. AD

soluii apoase moleculare sau dispersii coloidale, soluii uleioase, emulsii A/U, emulsii U/A, suspensii

20. Conform F.R. X, soluia injectabil de insulin se conserv: A. ferit de lumin, B. la rece, C. la loc rcoros, D. la temperatura camerei, E. n recipiente incolore. AB 21.Care dintre urmtoarele substane active sau adjuvani nu exercit niciun fel de presiune osmotic asupra membranei eritrocitare: A. fenazon, B. glucoz, C. alcool, D. propilenglicol, E. uree. ACDE 22. Soluia perfuzabil de glucoz este indicat n: A. com hipoglicemic, B. hipopotasemie, C. stri de denutriie, D. acidoz respiratorie, E. stri de deshidratare. ACE 23. Soluia perfuzabil de manitol este indicat n: A. alcaloz metabolic, B. edem cerebral, C. glaucom acut congestiv, D. oliguria din insuficiena renal acut E. com hipoglicemic. BCD 24. Soluia perfuzabil de NaCl i KCl este indicat pentru: A. reechilibrare hidric, B. reechilibrare electrolitic, C. aport energetic, D. acidoz metabolic, E. combaterea stenozei pilorice. AB25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

31

A. confectionarea fiolelor B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate C. conditionarea unguentelor D. conditionarea comprimatelor E. conditionarea capsulelor

AB26. n starea de alcaloza se administreaza A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, n formele usoare B. carbonat acid de sodiu C. acetat de sodiu D. lactat de sodiu E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai grave.

AE27. In starea de alcaloza nu se administreaza: A. carbonat acid de sodiu B. acetat de sodiu C. lactat de sodiu D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

ABC28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca: A. are un pH egal cu cel al sangelui B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5 C. are un pH usor acid D. are un pH usor alcalin E. are un pH 7,35-7,40

AE 29. Emulsiile perfuzabile: A. sunt de tip A/U B. sunt de tip U/A C. contin uleiuri vegetale ca faza externa D. contin apa distilata pentru preparate parenterale E. contin emulgatori tip A/U BD 30. Amestecul tampon acid boric-borax: A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile D. administrat injectabil are proprietati hemolitice E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile BCD 31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile: A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600 B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000 C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa D. se asociaza cu alcoolul si apa E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa 32

ACD 32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma: A. gelifundolul B. polividona C. dextranul 1 D. hemacelul E. plasmagelul ABDE 33. Formele parenterale cu eliberare conventional sunt: A. solutiile injectabile apoase B. comprimatele pentru solutii injectabile C. pudrele sterile D. emulsiile uleioase E. solutiile injectabile uleioase ABC 34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza: A. monogliceride acetilate B. lactat de sodiu C. lecitine obtinute din galbenusul de ou D. acetat de sodiu E. lecitine obtinute din soia ACE 35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueaz prin: A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen D.testul Limulus E. msurarea hipertermiei la iepuri AB 36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale nlocuitoare de volum plasmatic sunt: A. s prezinte presiune coloid-osmotic B. mas molecular relativ corespunztoare C. solubilitate n ap D. solubilitate n lipide E. s nu fie filtrabile renal ABC 37. Conform FR X proba de pasaj nu se aplica A. emulsiilor de uz intern B. suspensiilor cu administrare i.v. C. solutiilor injectabile D. suspensiilor injectabile E. pulberilor pentru solutii injectabile 33

ABCE 38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventional: A. emulsiile uleioase B. solutiile injectabile uleioase C. solutiile injectabile apoase D. pudrele sterile E. comprimatele pentru solutii injectabile AB 39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari: A. miros B. uniformitatea continutului C. endotoxine bacteriene - pirogene D. culoare E. gust BC 40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene pirogene pentru: A. implanturi B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile D. preparate perfuzabile E. preparate injectabile BCDE 41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt: A. izotonie B. izohidrie C. capacitate tampon D. culoare verde E. toleranta ABCE 42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta: A. filtre din retele poroase solide B. filtre de sticla fritata C. filtre de azbest D. filtre presa cu rame E. filtre Millipore ABCE 43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale: A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal C. sunt preparate nesterile D. sunt preparate sterile 34

E. se regasesc in monografia Parenteralia ABDE 44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze: A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati B. culoarea preparatului parenteral C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene ACDE 45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee ABC 46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la solutiile perfuzabile A. sterilitate B. apirogenitate C. izotonie D. administrare in volume mai mici de 100 ml E. limpiditate ABCE 47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de apa sub presiune A. la 121 C timp de cel putin 15 minute B. la 121 C timp de cel putin 30 minute C. D. la 115 C timp de cel putin 15 minute D. la 115 C timp de cel putin 30 minute E. in autoclave ADE 48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea ABCD 49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz 35

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica E. cind nu dispunem de indicatori biologici ABC 50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul medicamentelor parenterale A. solutii B. emulsii C. suspensii D. pulberi E. implante ABCD 51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor indicatori biologici; precizati care: A. Bacillus stearotermophilus B. Bacillus subtilis C. Serratia marcescens D. Staphiloccocus aureus E. Bacillus pumilis AB 52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase de sticla B. aparatura din portelan si metal C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi D. recipiente din plastomer transparent E. recipiente din plastomer opac ABC 53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen: A. umiditatea B. presiunea C. temperatura D. gravitatia E. lumina ABC 54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt: A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune B. sterilizarea prin caldura uscata C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu gaz E. sterilizarea cu radiatii ionizante ABCD 55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni: 36

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml B. in solutiile perfuzabile C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile D. in preparatele aseptice E. in preparatele tindalizate ABC 56. Solutiile perfuzabile sunt: A. solutii apoase sterile si apirogene B. emulsii tip U/A sterile si apirogene C. suspensii apoase sterile si apirogene D. suspensii uleioase sterile si apirogene E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura AE 57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin: A. vapori de apa sub presiune la 121 C 15 minute B. vapori de apa sub presiune la 134 C 3-5 minute C. caldura uscata la 160-170 C D. radiatii ionizante E. gaze ABCD 58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180 C, 30 minute B. 170 C, 1 ora C. 160 C, 3 ore D. 150 C, 4 ore E. 120 C, 5 ore ABC 59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt: A. 115-116 C, 1-7 bar, 30 minute B. 121-123 C, 2 bar, 15 minute C. 126-129 C, 2,4 bar, 10 minute D. 123-138 C, 3 bar, 3 minute E. 140 C, 3,5 bar, 2 minute ABCD 60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in: A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara B. autoclave echilibrate cu aer C. autoclave cu vid D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral ABC 61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica: A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final 37

C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate BCDE 62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii: A. la 120 C timp de cel putin 3 ore B. la 140 C timp de cel putin 3 ore C. la 160 C timp de cel putin 3 ore D. la 170 C timp de cel putin 1 ora E. la 180 C timp de cel putin 30 minute CDE 63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica: A. pulberilor termostabile B. materialelor termoplastice termostabile C. solutiilor injectabile termostabile D. solventilor organici anhidri E. materialelor textile BCE 64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt: A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu C. solutia perfuzabila de glucoza D. solutii perfuzabile cu aminoacizi E. solutia perfuzabila Ringer lactata ABE 65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt adevarate cu exceptia: A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice BDE 66. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele condiii: A. asigur ptrunderea aerului n recipient B. nu-i modific calitile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav C. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop D. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop adsorb substane active i conservani E. sunt incompatibile cu substanele active. BC 67. n funcie de scopul terapeutic urmrit perfuziile sunt: A. soluii apoase 38

B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant C. emulsii A/U D. soluii pentru dializ peritoneal i hemodializ E. emulsii U/A BD 68. n sterilizarea cu substane gazoase se folosete: A. oxigenul B. formaldehida C. oxidul de etilen D. dioxidul de carbon E. -propiolactona BCE 69. Principalele diferene ntre perfuzii i preparatele injectabile sunt: A. numai perfuziile sunt preparate sterile B. volumul perfuziilor este mai mic C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml) D. perfuziile se administreaz numai n spital E. perfuziile nu conin conservant CDE 70. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt: A. cu dextrani B. cu aminoacizi C. cu hemacel D. perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice E. perfuzii cu hidrolizate de proteine BDE 71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. clorura de potasiu C. clorura de calciu D. glucoza E. levuloza ABDE 72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticla E. articole din metal ABDE 73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza: A. vase de sticla B. solutii apoase C. aparatura de portelan 39

D. pulberi E. solutii uleioase ACDE 74. ntr-o ncapere sterila fluxul de aer se poate deplasa: A. ntr-o curgere tubulenta B. unidirectional C. laminar D. bidirectional E. tangential BC 75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorura de sodiu ABCD 76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau suspensiilor injectabile, se face prin: A. cristalizare n conditii de sterilitate B. liofilizare C. aerosolizare si uscare D. granulare E. evaporare a solventului prin ncalzire ABC 77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face: A. cu vapori de apa sub presiune B. cu oxid de etilen C. prin iradiere D. cu caldura uscata E. prin fierbere AC 78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de apa sub presiune B. caldura uscata C. gaze D. radiatie ionizanta E. radiatii UV ABE 79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. sterilizarea prin filtrare B. sterilizarea termica 40

C. sterilizarea cu gaze D. sterilizarea cu radiatii E. prepararea pe cale aseptica AE 80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin coagularea proteinelor germenilor prin actiunea: A. fortei de penetratie a umiditatii B. fortei de penetratie a temperaturii C. presiunii vaporilor de apa D. vitezei mari de circulatie a aerului E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald ABC 81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. solutii injectabile cu substante termostabile B. perfuzii cu electroliti C. vaccinuri D. solutii pentru alimentare parenterala E. pulberi liofilizate CDE 82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte: A. sisteme prefuzoare B. pompe perfuzabile neimplantabile C. pompe implantabile D. implante E. microemulsii ABC 83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru: A. intradermoreactie B. imunoterapie C. administrarea produselor de contrast D. administrarea antianginoaselor E. preparatelor pe baza de insulina (retard) ABE 84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte: A. solutii injectabile apoase B. perfuzii C. pompe implantabile D. microemulsii E. latexuri injectabile AB 85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor A. de contrast B. vasopresoare C. anestezice generale 41

D. hipotensoare E. antianginoase BDE 86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale reprezinta cai secundare: A. calea intracardiaca B. calea intravenoasa C. calea intramusculara D. calea subcutanata E. calea intraarticulara AE 87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala: A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile E. confera o mai mare stabilitate BCDE 88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea preparatelor parenterale: A. lipsa particulelor insolubile in solutie B. apirogenitatea C. sterilitatea D. izohidria E. izotonia ABC 89. Asepsia: A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor substante chimice B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme intr-un preparat medicamentos C. se realizeaza prin metode fizice si chimice D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni E. este o metoda curativa BC 90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin: A. filtrare sterilizanta B. caldura C. agenti chimici D. radiatii ionizante E. procedeul de preparare aseptica BCD 91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele: 42

A. sterilizarea prin caldura umeda B. sterilizarea cu radiatii ionizante C. filtrarea sterilizanta D. sterilizarea cu gaze E. sterilizarea prin caldura uscata ABCE 92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt: A. sterilizarea prin caldura B. sterilizarea cu gaze C. sterilizarea prin radiatii D. sterilizarea prin filtrare E. prepararea pe cale aspetica ABC 93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X: A. preparatelor apoase B. pulberilor temostabile C. materialelor plastice termolabile D. solventilor organici anhidri E. pansamentelor chirurgicale AE 94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari C. la preparare se admite adausul conservanilor antimicrobieni D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l solutie, calorii E. sunt preparate sterile si apirogene ABDE 95. Sterilizarea este procesul care desemneaza: A. producerea starii de sterilitate B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un preparat medicamentos C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante chimice D. metoda prin care se urmreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau indepartate din produs AE 96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori biologici: A. Bacillus subtilis (var.niger) B. Candida albicans C. Bacillus stearothermophilus D. Bacilus pumilus 43

E. Bacillus sphaericus AC 97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei: A. perfuzia de lactat de sodiu B. perfuzia de carbonat acid de sodiu C. perfuzia de clorhidrat de arginina D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu E. perfuzia de glucoza CD 98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele: A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal B. se administreaza in volume mari C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A D. este obligatoriu sa fie sterile E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile ABCE 99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul: A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum C. solutiilor injectabile coloidale D. solutiilor perfuzabile hipertonice E. solutiilor perfuzabile hipotonice AE 100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile A. izotonizarea B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural, intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora E. sterilizarea ABCD 101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare la solutiile perfuzabile A. sterilitate B. apirogenitate C. izotonie D. administrare in volume mai mici de 100 ml E. limpiditate ABCE 102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata C. produsul nu rezista la autoclavare D. cind calculul costului arata ca este mai economica 44

E. cind nu dispunem de indicatori biologici ABC 103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile A. apa distilata B. apa demineralizata C. apa sterilizata D. apa distilata pentru preparate injectabile E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat DE 104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee A. izotonice B. sterile C. apirogene D. ajustate cu substante tampon la pH neutru E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee ABC 105. Ce este sterilizarea A. desemneaza producerea starii de sterilitate B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt indepartate dintrun produs D. asepsie E. dezinfectie ABC 106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare A. caldura uscata B. caldura umeda C. radiatiile ultraviolete D. radiatiile ionizante E. ultrasunetele ABCD 107. Ce este valoarea D A. timpul de reducere zecimal B. timpul echivalent C. valoarea sterilizatoare D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic AD 108. Ce este valoarea inactivarii termice A. factorul Z B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor E. arata rezistenta germenilor in functie de pH ABCD 45

109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura C. este un procedeu sigur D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti E. este putin folosit ABDE 110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare A. formaldehida B. acid peracetic C. oxidul de etilen D. oxipropilciclohexanul E. oxidul de azot ABCD 111. Sterilizare prin radiatii ionizante A. utilizeaza raze gama sau beta B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137 C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din plastic ABCE 112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta A. se aplica numai la solutii apoase B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica ABCD 113. Ce sunt pirogenele A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale B. provin mai ales de la bacterii gram negativ C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor distruge sau indeparta ABCD 114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor A. partea lipidica A B. nucleul endotoxinei din oze C. lantul-O-specific cu efect antigenic D. grupari fosfat E. lipozomi terminali ABCD 46

115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei A. hidroliza B. caldura umeda C. alchilarea D. oxid de etilen E. clatire cu apa apirogena ABCD 116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor A. adsorbtia B. respingere electrostatica C. interactiuni hidrofobe D. distilarea E. ultrafiltrarea ACDE 117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile A. trebuie sa asigure stabilitatea B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor E. valoarea se determina pH-metric ABCE 118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate apirogene A. adsorbtie pe carbune activ B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni D. tratare cu acid clorhidric E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite contaminarea microbiologica AE 119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil A. etanol B. alcool benzilic C. propilenglicol D. uleiuri vegetale E. dimetilsulfoxid ABCD 120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale A. soia B. ricin C. floarea soarelui D. masline E. oleat de etil ABCD 121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale 47

A. alcool benzilic B. clorbutanol C. fenol D. nipagin E. EDTA disodic ABCD 122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale A. polisorbat 80 B. lecitina C. metacrezol D. dioctilsulfosuccinat de sodiu E. alcool etilic ABDE 123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale A. acid ascorbic B. bisulfit de sodiu C. butilhidroxitoluen D. acid citric E. dezoxicolat de sodiu ABCD 124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea? A. sterilizeaza aerul B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s D. filtrele se pot utiliza timp indefinit E. fluxul de aer este laminar BCDE 125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile A. fiole B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala C. fiolele se fabrica din sticla sodica D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea ADE 126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie A. pulverizare cu apa rece, sub presiune B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune C. suflare cu aer filtrat,sub presiune D. repetarea operatiilor descrise E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu ABCD 127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale 48

A. polietilena B. polipropilena C. clorura de polivinil D. azotatul de celuloza E. politetrafluoroetilena ABC 128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm C. toate perfuziile sunt izotonice D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti ACD 129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-bazic B. pentru dializa si hemodializa C. cu substante energetice D. folosite in metabolismul reconstituant E. cu inlocuitori coloidali de plasma ACDE 130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala A. glucide B. uleiuri vegetale emulsionate in apa C. aminoacizi D. oligoelemente, vitamine E. inlocuitori de singe ABCD 131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi posibila cu injectiile B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt C. pentru cresterea tolerantei la administrare D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice periculoase ABCD 132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt: A. 180 C, 30 min. B. 170 C, 1 h. C. 160 C, 2h. D. 150 C, 4 h. E. 120 C, 5 h. ABC 49

133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt: A. intravenoasa B. intramusculara C. subcutana D. intracardiaca E. intraarticulara ABC 134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza: A. vase de sticla B. aparatura din portelan si metal C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi D. recipiente din plastomer transparent E. recipiente din plastomer opac ABC 135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni: A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml. B. in solutiile perfuzabile C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural D. in preparatele aseptice E. in preparatele tindalizate ABC 136. Metodele netermice de sterilizare sunt: A. radiatii UV B. gaze C. filtrarea sterilizanta D. radiatii ionizante E. sterilizarea in autoclav ABCD 137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a solutiilor injectabile sunt: A. sterilizarea prin caldura B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze C. sterilizarea prin radiatii D. sterilizarea prin filtrare E. prepararea aseptica ABC 138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare: A. repetata B. fractionata C. discontinua D. bazata pe principiul osmozei E. care distruge virusurile ABCD 50

139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare: A. cu vapori fluenti sau destinsi B. in autoclav cu robinetul deschis C. la temperatura de 100 C, 60 min. D. la temperatura de 121 C, 15 min. E. mult folosita ABCD 140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele: A. efectul de cernere B. efectul de adsorbtie C. efectul de osmoza D. efectul de difuzie E. clarificare a solutiei ABE 141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in: A. solutii apoase, B. solutii uleioase, C. emulsii U/A, D. emulsii A/U, E. suspensii apoase. AC 142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea medicamentelor: A. permeabilitate la gaze, vapori B. adsorbtia C. cedarea de aditivi D. elasticitatea E. inertia chimica ABC 143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru: A. preparate parenterale de orice tip B. preparate parenterale neapoase C. pulberi de uz parenteral D. preparate de uz neparenteral E. ambalaje de conditionare secundara BCD 144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea solutiilor injectabile apoase A. borosilicica B. calcica C. sodocalcica D. sodocalcica cu suprafata tratata E. sodica AD 51

145. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obinerea recipientelor de condiionare sunt: A. rezistena la oc B. caracterele dielectrice bune C. rigididate convenabil D. inerie chimic E. sensibilitate la U.V. ABCD 146. Sticla de tip III: A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de suprafata B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si pulberilor de uz parenteral E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz neparenteral BD 147. Dezavantajele sticlei se refera la: A. volum mare B. impermeabilitate absoluta C. greutate mare D. suprafata neteda E. fragilitate ACE 148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje: A. au volum redus B. au rezistenta mica la temperatura C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor D. au greutate redusa E. prezinta soliditate mecanica inalta ADE 149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase A. tip I, borosilicica B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat AB

52

PREPARATE OFTALMICE INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 1. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la colire sunt valabile: A.S e prepar prin metode care le asigur sterilitatea; B. substanele active se dizolv sau se suspend ntr-un vehicul corespunztor i se completeaz la masa prevzut (m/m); C. picturile pentru ochi - soluii se filtreaz printr-un material filtrant adecvat; D. soluiile hipotonice se izotonizeaz; E. nu trebuie s conin ageni pentru creterea vscozitii. ABCD 2. Conform FR X, controlui calitii unguentelor oftalmice se refer la: A. mrimea particulelor; B. masa total pe recipient; C. sterilitate; D.testul de acantoz; E. pH. ABC 3. Ca ageni de mrire a vscozitii soluiilor oftalmice, se folosesc: A.dextranii; B.alcoolul polivinilic; C.hidroxietilceluloza; D.tiomersalul; E. hidroxipropilmetilceluloza. ABCE 4. Precizi agenii antimicrobieni folosii la prepararea colirelor multiidoz: A.acetatul de fenilmercur; B.sulfatul de polimixin B; C.carbopolii; D.dextranii; E. acetatul de clorhexidin. ABE 5. Care dintre urmtoarele colire prevzute de FR X se conserv n recipiente colorate: A. colirul cu azotat de argint; B. colirul cu sulfat de atropin; C. colirul cu azotat de pilocarpin; D.colirul cu rezorcinol; E. colirul cu protargol. CD 6. Pentru a mri viteza de ptrundere intraocu/ar a substaei medicamentoase, la prepararea colirelor se poate aduga: A metilceluloz; 53

B. laurilsulfat de sodiu; C. polisorbai; D. ulei de tim; E. ulei de eucalipt. BCDE

7. In formularea soluiilor pentru bi oculare, se ntlnesc urmtoarele substane: . A. clorur de sodiu; B acid boric; C. borax; D.c1oramfenicol; E. sulfat de zinc. ABCE 8. Care dintre urmtoarele soluii sunt destinate utilizrii lentilelor de contact: A. soluiile lubrifiante; '! B. soluiile umidifiante; C. soluiile antiseptice; ' D. loiunile oculare; E. bile oculare. ABC9. Precizai exigenele particulare la care trebuie s corespund comprimatele oftalmice introduse n sacul conjunctival: A izotonie; B. izohidrie; C. sterilitate; D. toleran; E. cedare prestabilit. CDE

10. Penetraia medicamentelor la nivelul ochiului depinde de : A. insolubilitatea substanelor active B. constanta de disociere a substanelor active C. integritatea corneei D. tonicitatea solutiilor E. activitatea de sl~prafa a substanelor active BCDE

11. Tolerana soluiilor oftalmice este optim atunci cnd acestea au: A. temperatura apropiat de temperatura corpului B. pH-ul apropiat de pH-ullichidului lacrimal C. particule solide n suspensie D. presiunea osmotic apropiat de cea a lichidului lacrimal E. vscozitate de maximum 40-50 cP ABDE 12. Ca substane izotonizante la prepararea colirelor se folosesc: A.clorur de sodiu 54

B.azotat de potasiu C.propilenglicol D.acid boric E.sorbitol ABDE 13. Soluiile tampon folosite ca vehicule pentru preparatele oftalmice sunt: A. soluia de acid boric 1,9 g% B. solutia de acid boric modificat C. soluia de clorur de sodiu 0,9 g% D.solutia izotonic de fosfat E.soluia de glucoz 5 g% ABD 14. Factorii externi de care depinde stabilitatea chimic a soluiilor oftalmice sunt: A. lumina B. temperatura C. natura solventului D. aerul E. pH-ul soluiei ABD 15. Factorii interni care influenteaz stabilitatea chimic a solutiilor oftalmice sunt:' , A. natura solventului B. pH-ul soluiei C. oxigenul D. natura substantelor auxiliare folosite E. sistemul de nchidere a flacoanelor ABD 16. Adugarea de conservani este contraindicat la : A. colire uni doz B. colire multidoz C. colire care se administreaz pe o cornee traumatizat D. bi oculare E.unguente oftalmice AC 17. Un conservant pentru uz oftalmic trebuie s posede urmtoarele calitti: A: un spectru larg de aciune B. efect de durat C. s nu fie sensibilizant sau alergic D. s fie eficace la concentratii mari E. s fie solubil n ap ABCE ' 18. Agenii de mrire a viscozitii soluiilor oftalmice favorizeaz: A. mrirea tensiunii superficiale B. mrirea timpului de contact cu mucoasa ocular C. tolerana preparate lor D. eficacitatea preparatelor E. stabilitatea n timp a preparatelor BCDE 19. Un agent de viscozitate folosit la prepararea soluiilor oftalmice trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s fie hidrosolubil i s dea soluii transparente B. s aib n solutie acelasi indice de refractie cu lichidul lacrimal " , C. s nu reactioneze cu substantele active sau cu alte substante auxiliare din formul ' , D.s confere solutiei ofta:lmice o viscozitate mai mare de 50 cP 55

E. s permit sterilizarea soluiilor oftalmice ABCE 20. Ca ageni de mrire a viscozitii soluiilor oftalmice se folosesc: A. metilceluloz B. borat de fenilmercur C. alcool polivinilic D. clorbutanol E. polivinilpirolidon ACE 21. Substanele tensioactive mresc viteza de ptrundere intraocular a medicamentelor prin: A. mrirea solubilittii substantelor active B. mrirea viscozittii vehicultllui C. umectarea mai bun a corneei D.mrirea stabilitii n timp a soluiilor oftalmice E. tamponarea soluiilor oftalmice 22. Asigurarea sterilitii suspensiilor oftalmice se face prin: A. sterilizarea cu aer cald B. adaos de conservanti C. sterilizarea cu oxid 'de etilen D. filtrarea bacteriologic E. prepararea n condiii aseptice

AC

BE

23. Bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice trebuie: A. s fie iritante B. s aib o consistent moale si s se ntind usor la miscarea pleoapelor " C. s fie n general liposolubile D. s fie sterile si conservabile E. s asigure stabilitatea substanelor active BCDE 24. Bile oculare se caracterizeaz prin: A. concentratie mic de substante active B.sterilitate C. izotonie D. viscozitate crescut E. absena particulelor n suspensie ABCE 25. Suspensiile apoase folosite n oftalmologie permit: A. administrarea unor substane hidrosolubile B. administrarea unor substane insolubile n ap C.realizarea unei absorbii rapide a substanelor active D. realizarea unui efect prelungit E. asigurarea unei stabiliti fizice mrite comparativ cu soluiile oftalmice BD

,

>

26. Penetrai a prin cornee a alcaloizilor din picturile pentru ochi este favorizat de: A. crearea unui pH de maxim solubilitate a substanelor active B. folosirea de sisteme tampon cu pH apropiat de neutralitate C. mrirea viscozittii solutiilor D. utilizarea colirelbr ulei oase E. adugarea de conservani BCD 56

27. Precizati agenii antimicrobieni folosii la prepararea colirelor multidoz mentionati n FR.X: A. borat de fenilniercur B. clorur de benzalconiu C. parahidroxibenzoat de etil D. diacetat de clorhexidin E. alcool feniletilic ABD 28. Sterilitatea colirelor este asigurat prin: A. preparare pe cale aseptic B. sterilizare C. filtrare sterilizant D. adugare de conservanti antimicrobieni E. sunt corecte rspunsurile a, b, c. ABCD 29. Dextranii: A. se folosesc numai la obtinerea perfuziil